Sunteți pe pagina 1din 16

CURS TEORIA NAVEI

Raza Metacentrică
Momentul de înclinare transversal
RAZA METACENTRICA
Raza metacentrică este raza de curbură a curbei centrelor
de carenă, iar centrul de curbură se numeşte metacentru.
Cazul înclinării transversale
= z

MT
d d
WL0
F = z
WL1 B0 B1

Normalele la curba centrelor de carenă duse în punctele B0 şi B1


(care sunt perpendiculare şi pe plutirile WL0 şi respectiv WL1) se
intersectează în punctul MT.
Dacă axa centrală de înclinare nu este şi axă principală de
inerţie a suprafeţei plutirii, atunci centrele de carenă nu se
vor mai afla în acelaşi plan de înclinare şi normalele la
curba centrelor de carenă nu se vor mai intersecta.
RAZA METACENTRICA

Poziţia limită a punctului MT când d  0


reprezintă centrul de curbură al curbei centrelor
de carenă şi se numeşte metacentrul transversal
(micul metacentru).
Raza de curbură a curbei centrelor de carenă
pentru înclinări transversale se notează cu r sau
BMT şi se numeşte rază metacentrică transversală.

r  B 0 M T  B1 M T

B 0 B1  ds  r  d 
RAZA METACENTRICA
I xy F
dx B   d  0
V
Ţinând cont de relaţiile Ix
dy   d ; ds  dyB
deja cunoscute B
V
1 Ix
dz B    (d  ) 2 .
2 V
Expresia lungimii arcului elementar pentru cazul înclinării transversale
devine I
ds  dy B  x
 d
V
şi deci rezultă expresia razei metacentrice transversale
I x
r 
V
Deoarece atât momentul de inerţie IX al suprafeţei plutirii
în raport cu axa centrală principală cât şi volumul teoretic
V sunt mărimi geometrice pozitive rezultă că raza
metacentrică transversală este pozitivă, iar metacentrul
transversal se va situa deasupra centrului de carenă B0.
RAZA METACENTRICA

Cazul înclinării longitudinale


z
ML
d

d
W L0 F
B0 B1 = x
W L1

Raza de curbură a curbei centrelor de carenă pentru


înclinări longitudinale se notează cu R sau BML şi se
numeşte rază metacentrică longitudinală.

R  B 0 M L  B1 M L
RAZA METACENTRICA

B 0 B 1  ds 1  R  d 
Expresia lungimii arcului elementar pentru cazul înclinării longitudinale
devine
I yF
ds 1  dx B   d
V
Astfel se obţine expresia razei metacentrice longitudinale
I yF
R 
V
Utilizând formulele cele 2 relatii se pot calcula razele metacentrice
pentru plutirile drepte din planul de forme, obţinându-se curbele
de variaţie ale acestor mărimi fizice în funcţie de pescaj, curbe
care completează diagrama de carene drepte.
Pentru corpurile complet imersate, nu există suprafaţă de plutire
indiferent de unghiul de înclinare. Rezultă că momentele de
inerţie şi razele metacentrice sunt nule (r=R=0), iar metacentrele
se suprapun cu centrul de carenă.
RAZA METACENTRICA
Cazul particular al pontonului paralelipipedic
Pentru un ponton paralelipipedic cu lungimea L, lăţimea B şi pescajul
T, razele metacentrice se calculeaza cu relaţiile

L  B3 B  L3
Ix B 2 I yF 12 L2
r  12  R  
V L  B  T 12  T
V L  B  T 12  T
R  L 
2
   
Raportul celor 2 raze metacentrice este  r  B 
 R  r .

Cum raportul L/B variază între limitele uzuale 4…10,
rezultă că raportul razelor metacentrice se va situa în
domeniul 16… 100.
În general, se poate aprecia că raza metacentrică
longitudinală este de ordinul de mărime al lungimii
navei, iar raza metacentrică transversală se află între
limitele (1/6…1/3)B.
RAZA METACENTRICA
Expresiile anterioare pot fi scrise sub forma echivalentă
B2 L2
rT   const. R T   const.
12 12
rezultănd că razele metacentrice variază sub formă de
hiperbolă echilateră în raport cu pescajul, în cazul
pontonului paralelipipedic

T
R

0 r,R
RAZA METACENTRICA

Din relatiile prezentate rezulta ca:


- în condiţiile menţinerii constante a altor parametri, raza
metacentrică transversală creşte cu pătratul lăţimii navei şi
scade la creşterea pescajului;
- dacă apar variaţii mari ale formei suprafeţei plutirii (ca
în cazul docurilor plutitoare) curbele razelor metacentrice
prezintă discontinuităţi.

0 r
Momentul de inclinare
transversal
O nava aflată în echilibru stabil îşi va modifica poziţia sub
acţiunea factorilor de mediu.

MT

Vânt

Rezistenţa
apei

Forţa datorată acţiunii vântului şi forţa cu care se opune apa


creaza un moment extern (cuplu) faţă de centrul de plutire (F)
al navei.
Nava reacţioneaza la acest cuplu extern prin rotirea în jurul lui F,
producandu-se o deplasare a centrului de carenă.

MT

Vant

Rezistenta
B apei

Centrul de carenă se va deplasa datorită modificarii volumului submers.


De notat că masa totala şi distribuţia de mase nu se modifică, deci
NU se modifică nici poziţia centrului de greutate!
Datorită modificării poziţiei lui B se modifică şi punctul de aplicaţie al
forţei FB. Deoarece G nu se modifică nici punctul de aplicaţie al forţei
W nu se modifică.

MT

W
B

FB

Astfel, forţa de greutate şi cea de împingere nu mai acţionează după


aceeaşi direcţie. Deci, rotirea conduce la apariţia unui moment intern.
Momentul extern conduce la apariţia unui moment intern care
se opune acestuia.

MT

W
Vant

B Rezistenta
apei

FB

Ca urmare, după încetarea acţiunii vântului, nava revine în


poziţia de echilibru chiar dacă, la început, se roteste datorită
acţiunii acestuia.
Interesează evaluarea momentului intern dat de deplasarea
forţei de mpingere.

W MT


Z

FB

Distanţa dintre punctele de aplicaţie a forţelor, GZ, se numeşte BRAŢ al


MOMENTULUI de REDRESARE iar valoarea acestuia este funcţie de unghiul .
Un cuplu apare când doua forţe de sens contrar
acţionează la o distanţă dată între ele.

În acest caz, momentul (cuplul) apare ca urmare a


acţiunii celor doua forţe, W (sau Δ) şi FB, distanţa
dintre ele fiind GZ.

Momentul intern creat se numeste

Mr = GZD = GZFB