Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STABILITĂŢII STATICE
INIŢIALE
a) Efectul deplasării maselor;
•g
G0 G2
•g G1
BL
K
CL
P(z1 z0 )
δ zG
Δ
P(z1 z 0 )
zG 1 zG 0 δ zG zG0
Δ
Schema efectelor deplasării unei mase pe verticală (în sus)
Deplasamentul navei rămânând constant poziţia metacentrului
transversal nu se schimbă, în schimb înălţimile metacentrice
se modifică cu
P( z1 z0 )
h H zG
Deoarece zm 0 rezultă că h zG
.
Ms g Δ h0
Unghiul de înclinare se determină din condiţia Mext = Ms
P (y1 y 0 )
[rad]
Δ h0
La deplasarea transversală a masei P, înălţimea metacentrică
rămâne constantă
h0 G0MT G 1M T h1
P (x 1 x 0 )
δ xG
Δ
Nava se înclină longitudinal cu unghiul mic , dat de relaţia
P (x 1 x 0 )
θ [rad]
Δ H0
tg [rad]
Dacă nava are o înclinare longitudinală iniţială 0 şi după
deplasarea masei P se obţine unghiul final de înclinare 1
P (x 1 x 0 )
θ1 θ0
Δ H0
Pentru a aduce nava pe carenă dreaptă ( 1 = 0) masa P
trebuie deplasată longitudinal, în sens opus înclinării, pe
distanţa
Δ H0
x1 x0 θ0
P
L pp L pp
TF T xF tg TA T xF tg
2 2
tg .
b) Efectul încărcăturilor suspendate libere
Presupunem o masă P suspendată în punctul A cu un fir de
lungime l.
Momentul exterior înclină nava cu un unghi mic . Centrul de
greutate al sarcinii se deplasează din C0 în C1, iar firul de
suspensie ajunge în poziţie perpendiculară pe noua plutire WL1.
Arcul C 0 C1
se calculează cu relaţia
C0C1 l
Variaţia momentului static al masei navei este
G 0 G1 C 0 C1 P.
P P
G0G1 C0C1 l
G 0 G1
h1 h0
sau, după înlocuiri
P l P
h1 h0 h1 h0 l
Δ Δ
Pi li
i
h
P
H1 H0 l
c) Efectul suprafeţelor libere lichide;
La bordul navei există în mod obişnuit suprafeţe
libere de lichid pentru tancurile parţial umplute sau
rezultate prin fenomenul de vaporizare şi care
influenţează stabilitatea navei:
- În tancurile de combustibil, apă, etc.
- Piscine, bazine, etc, cum este cazul pasagerelor
şi a mega-yahturilor;
- În tancurile de marfă pentru navele specializate
(LNG, LPG, tancuri de transport lichide, etc).
Consideram că lichidul din tanc are densitatea 1,
volumul v, centrul de greutate iniţial în punctul C0 şi
momentul de inerţie în raport cu axa centrală
proprie (paralelă cu axa de înclinare) ix.
Dacă sub acţiunea unui moment exterior de înclinare
transversală nava se înclină cu unghiul mic , atunci
lichidul din tanc se deplasează în direcţia înclinării,
suprafaţa liberă fiind paralelă cu noua plutire WL1.
Prin înclinarea navei, centrul de greutate al volumului
de lichid din tanc se deplasează din C0 în C1, iar
centrul de greutate al navei din G0 în G1.
Se poate scrie relaţia
G0G1 V C0C1 1 v
în care este densitatea apei, V este volumul carenei
navei.
Notăm cu m centrul de curbură al curbei C0C1 (pe
care se deplasează centrul de greutate al volumului
fluidului din tanc). Rază metacentrică locală a “navei
mici” este
ix
C0 m C1m
v
Arcul C 0 C1 se poate determina cu relaţia
ix
C0C1 C0 m
Înlocuind, obţinem v
ix 1 ix
G0G1 V 1 v G0G1
v V
Se observă că volumul v se comportă similar cu o masă
suspendată în punctul m. Deci şi în cazul suprafeţelor libere
lichide rezulta o reducere a înălţimii metacentrice h1, datorată
corecţiei pentru suprafaţa liberă, h
G0G1 1 ix 1 ix
h1 h0 h0 h0
V
1 ix
h
V
În mod similar, înălţimea metacentrică longitudinală
se poate calcula cu relaţia
1 iy
H1 H0
V
în care iy este momentul de inerţie al suprafeţei
libere în raport cu o axă centrală paralelă cu Oy.
Dacă la bordul navei există simultan mai multe
tancuri cu suprafaţă liberă, efectul acestora asupra
stabilităţii se însumează.
1i i xi 1i i yi
i i
h1 h0 ; H1 H0
V V
Observaţii:
- corecţia înălţimii metacentrice transversale
pentru suprafaţa liberă este foarte importantă
(poate atinge ordinul de mărime al înălţimii
metacentrice transversale);
lungime (l)
Deoarece momentul de inerţie local este dat de
expresia
l b3
ix
12
Rezultă că 1 l b3
h
12 V
Dacă tancul se împarte prin intermediul a „m”
pereţi longitudinali etanşi, atunci, corecţia
înălţimii metacentrice devine
m 1 3
b
ixi l
1 i 1 1 m 1 1 h
hm (m 1)
V 12 V (m 1) 2
I x1 I x0 δI x
r1
V1 V0 δV
I x0 ρ T δV
r1
V0 δV
Variaţia razei metacentrice r este calculată prin formele echivalente
I x 0 ρ T δV I x 0
δr r1 r0
V0 δV V0
V0 I x 0 V0 ρ T δV V0 I x 0 δV I x 0
V0 (V0 δV)
δV Ix0
ρT
V0 δV V0
δV P
δr (ρ T r0 ) δr (ρ T r0 )
V0 δV Δ0 P
r1 r0 δr.
Variaţia cotei centrului de greutate se determină pe baza variaţiei
momentului static al masei navei, în raport cu un plan orizontal care trece
prin centrul de greutate iniţial
Δ1 δzG P (z1 z G0 )
Rezultă că
P (z1 z G0 ) P (z1 z G0 )
δzG
Δ1 Δ0 P
z G1 z G0 δzG
Variaţia cotei centrului de carenă se determină prin
δT δT
δV T0 V0 z B0 δV T0 V0 z B0 V0 z B0 δV z B0
2 2
δz B z B1 z B0 z B0
V0 δV V0 δV
δV δT P δT
δzB T0 z B0 T0 z B0
V0 δV 2 Δ0 P 2
z B1 z B0 δz B
Înălţimea metacentrică transversală h1 şi variaţia acesteia δh se calculează
cu relaţiile echivalente
h1 z m1 z G1 r1 z B1 z G1 (r0 δr) (z B0 δzB ) (z G 0 δzG )
h1 (r0 z B0 z G0 ) ( δr δz B δz G ) h0 δh
P δT
δh δr δz B δz G (ρ T r0 ) T0 z B0 (z 1 z G 0 )
Δ0 P 2
P δT
δh ρT T0 z1 (r0 z B0 z G0 )
Δ0 P 2
P δT
δh ρT T0 z1 h0
Δ0 P 2
Analog, pentru înălţimea metacentrică longitudinală obţinem
H1 H 0 δH
P δT
δH ρ L T0 z1 H 0
Δ0 P 2
unde L este raza metacentrică diferenţială longitudinală.
În ipoteza verticalităţii bordurilor, razele metacentrice diferenţiale se
anulează şi forma relaţiilor se simplifică.
Tinand cont şi de inegalitatea
δT
T0 z1 H 0
2
se obţin următoarele expresii echivalente
P P
δH ( H0 ) H1 H 0 H0 H1 (Δ 0 P) H 0 (Δ 0 P) P H 0
Δ0 P Δ0 P
H1 (Δ 0 P) H0 Δ0
H1 Δ1 H0 Δ0
Relaţia arată că, la înclinări longitudinale mici, coeficientul de
stabilitate (produsul dintre deplasament şi înălţimea metacentrică)
păstrează o valoare aproximativ constantă.
Deci, corectarea înălţimii metacentrice longitudinale la
înclinări mici, nu este necesară.
- la ambarcare (P 0)
· dacă z1 zT , atunci h 0 şi stabilitatea se micşorează;
· dacă z1 zT , atunci h 0 şi stabilitatea se măreşte;
- la debarcare (P 0)
· dacă z1 zT , atunci h > 0 şi stabilitatea se îmbunătăţeşte;
· dacă z1 zT , atunci h 0 şi stabilitatea scade.
T
T h0
2
T0
zT
0 y
P y1
Δ1 h 1
P (x 1 x F0 ) P (x 1 x F0 )
θ .
Δ1 H1 Δ0 H0
Lpp
TF1 T1 x F0 tg
2
Lpp
TA1 T1 x F0 tg .
2
z
x F0
WL1 F1
WL0 T1 TF
TA 1
F0 1
AP O x
Lpp/2 Lpp/2