Sunteți pe pagina 1din 2

Dunarea si Delta

Cursul inferior al Dunarii se desfasoara intre localitatile Bazias si Sulina, pe o lungime de 1075 km,
la granita dintre Romania si Bulgaria. Este una dintre cele mai importante regiuni de biodiversitate
din lume. Fluviul adăposteşte o mare diversitate de habitate de apă dulce, rare şi periclitate, oferind
numeroase posibilităţi valoroase pentru sprijinirea şi revigorarea activităților autohtone. De
asemenea , este o regiune cu un bogat patrimoniu cultural, în care viaţa localnicilor se împletește cu
viaţa fluviului.
Dunărea reprezintă cea mai mare suprafaţă neîntreruptă de zonă umedă din lume şi una dintre
ultimele mari regiuni relativ neperturbate din Europa. Pe lângă faptul că adăpostește o mare
varietate de habitate şi specii rare şi periclitate – printre care 320 de specii de păsări – ecosistemele
de apă dulce ale Dunării Inferioare îndeplinesc servicii esenţiale de mediu oferind numeroase
posibilităţi pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale.
Cursul inferior al Dunarii este impartit in cinci sectoare: defileul carparic, sectorul sud-
pontic, sectorul pontic oriental cu balti si sectorul deltaic.
Defileul carpatic: intre Bazias si Portile de Fier, Dunarea strabate Muntii Banatului pe o distanta de
144 km. Acest sector este o asociere de bazinete sapate acolo unde roca a fost mai moale si „clisuri”
unde roca a fost mai dura. Longitudine: 21.36, latitudine: 44.83, altitudine pe cursul Dunarii: 8-10m
fata de nivelul marii. Climatul este submediteranean, cu veri calde şi uscate şi ierni blânde
cu ploi bogate, influentat de versantii stancosi ai muntilor ce marginesc fluviul.
Temperatura medie anuala este de 10-11 grade C, cu umiditate mare. Sunt momente din
an in care vantul bate cu putere, ducand la formarea de valuri ce erodeaza in timp malurile
stancoase din defileu. Debitul mediu pe acest sector este de aprox. 3700 m3/sec. Fiind o
regiune in care muntele coboara in apa, pe mal vegetatia este preponderent formata din
paduri, tufisuri si pajisti. Plante specifice zonei sunt Laleaua de Cazane si Colilia Portilor
de Fier. Vegetatia acvatica cuprinde in special alge si plancton. Fauna este alcatuita din
pasari acvatice (pescarus, cormoran, starc, rata); amfibieni, reptile (vipera, guster);
nevertebrate (scorpion, scolopendra). Principala sursa de poluare in zona Defileului o
constitue deversarile de produse petroliere de la rafinariile existente pe ambele maluri ale
fluviului. Un alt factor de poluare il constituie constructia de hidrocentrale care a dus la
modificarea ecosistemelor si a stilului de viata al faunei. La fel, lipsa de civilizatie a
oamenilor duce la poluarea apelor Dunarii.
Sectorul sud-pontic – situat intre Portile de Fier si Calarasi se mai numeste sectorul luncii,
deoarece fluviul scapat de stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste (800m latimea medie)
formandu-si o lunca larga. Longitudine: 22,56. Latitudine: 44.31. Altitudine: 8m fata de nivelul marii.
Zona de lunca are un microrelief format din fasii:
-fasia grindurilor fluvionare (aluviuni)
-fasia baltilor, lacurilor si a mlastinilor (joasa)
-fasia teraselor de lunca (mai inalta) cu orase-porturi ca : Dr. Tr. Severin, Calafat, Tr. Magurele, Zimnicea,
Giurgiu, Calarasi.
Pe acest sector cursul fluviului se adapteaza la contactul cu Câmpia Româna. Valea este
asimetrica: malul drept este abrupt iar cel stâng este jos, constituit dintr-o lunca larga si o
succesiune de terase fluviale. Lunca se largeste treptat spre aval (4 - 13 km). S-au format
aici cateva lacuri importante care pastreaza intact ecosistemul Dunarii: Gârla Mare,
Maglavit, Golenti, Ciuperceni, Bistretu.
Climatul este submediteranean, cu veri foarte calde şi uscate şi ierni blânde cu ploi.
Zona este de lunca, cu suprafete plane si altitudini mici.
Vegetaţia are caracter predominant de câmp şi terasă, fiind în mare parte sărăcită de
specii. Este caracterizată prin zăvoaie de luncă alcătuite din salcie şi plop, şleauri de luncă
cu stejar, frasin, ulm între care se intercalează pajişti de luncă şi terenuri cultivate, la care
se adaugă vegetaţia hidrifilă a bălţilor din lunca Dunării formată din stuf, formaţiuni de
plaur cu nuferi, săgeata apei, troscot de baltă, iarba broaştei.
Fauna luncii Dunarii este bogată, fiind reprezentată prin vidră, vulpe, câine enot, bizamul. La est de
Ostrov, apare lebăda de vară. Speciile de peşti care populează apele bălţilor sunt renumite în toată
regiunea şi au constituit dintotdeauna un punct de atracţie pentru localnici (carasul, crapul, şalăul,
plătica şi bibanul), iar în apele Dunării şi Borcei întâlnim somnul,sturionii şi scrumbia de Dunăre.
Sectorul este influentat negativ de constructia hidrocentralei Portile de Fier 2, dar si de
interventia omului asupra ecosistemului.
Sectorul pontic oriental cu balti - Sectorul Calarasi-Braila denumit si sectorul „baltilor” deoarece
Dunarea se desparte si formeaza Balta Ialomitei intre Bratul Borcea si Dunarea Veche, iar mai apoi Balta
Brailei intre Dunarea Noua si Dunarea Veche. Lunca are latime maxima de pana la 20-25 km. Terenurile cu
mlastini, balti, garle, canale prin desecari si indiguiri au devenit campuri fertile cultivate cu cereale si plante
tehnice. De aceea Balta Brailei a devenit „Insula Mare a Brailei”.
Longitudine: 27. Latitudine: 45. Altitudine: 5 - 6m sub nivelul marii
Microrelief de lunca. Vegetatie: paduri de salcii, zavoaie cu plopi si salcii, mlastini, tufarisuri (zălog, rachita),
pajisti umede de lunca, pajisti stepice. Fauna: specii de nevertebrate, pasari: pelican, cufundar, starc, buhai
de balta, rata pestrita, corcodel.
De mare insemnatate economica sunt cele 2 poduri dintre Fetesti si Cernavoda (unul vechi, numai feroviar,
construit in 1895 de Anghel Saligny; altul nou feroviar si rutier). Un alt pod rutier se afla la Giurgeni-Vadu Oii.
La Cernavoda s-a construit o atomocentrala si tot de aici porneste canalul Dunare-Marea Neagra.
Sectorul deltaic – de la Braila pana la varsarea Dunarii in mare, la Sulina. Foarte cunoscut
pentru biodiversitatea mare. Accesul in aceasta zona este posibil doar pe apa.
Longitudine: 29. Latitudine: 45,2
Clima este de stepa temperat - continentala influentata de vecinatatea Marii Negre si de
suprafetele intinse de apa.
Conditiile climaterice sunt deosebite, cu mici variatii de temperatura, cu ierni blande
sarace in zapada si veri fara canicula. Temperatura medie anuala in Delta Dunarii este de
peste 10 °C. Verile in Delta Dunarii sunt mai racoroase decat in restul tarii, umiditatea
relativa a aerului fiind mai mare, gradul de ariditate este mare, la fel si radiatia solara fiind
cea mai ridicata in aceasta zona a tarii, date comparative cu restul teritoriului Romaniei.
Datorita influentei moderatoare a maselor mari de apa, noaptea, temperaturile sunt in
crestere cu 1- 4°C . La suprafata apei sunt inregistrate temperaturi mai mici, datorita
pierderii de caldura din cauza evaporarii, iar la inaltimi, temperatura scade datorita
circulatiei maselor de aer, astfel diferentele de temperatura pot atinge valori intre 2°C si
20°C intre apa si uscat, pe timpul verii. In mlastini, pe timpul verii se constata diferente de
temperatura, mai mici cu 10°C -15 °C pe solul umed decat pe solul uscat din apropiere.
Ca umiditate, pe timpul verii, in interiorul mlastinilor, intalnim cu 20% mai mare decat cea
din zona uscatului, datorita vegetatiei abundente din aceste zone.
Flora - În apele Deltei crește o bogată floră submersă (plancton - format din plante
microscopice ce plutesc în apă și alge), plutitoare și amfibie, pe care o întâlnim de regulă
în apele bălților. Pe plaur, stuful este în asociație cu numeroase alte plant care se
înfășoară pe tulpina sa: cupa vacii (Calystegia sepium) și lăsniciorul (Solanum dulcamara).
Grindurile inundabile sunt favorabile zăvoaielor, formate din sălcii, răchite și plopi. Japșele
sunt bălți puțin adânci, mai mici ca suprafață, cu durată limitată, cu formă și poziție
schimbătoare după fiecare inundație. Izolate și liniștite, japșele sunt elemente pitorești,
având multe plante cu flori și covoare de nuferi.
Pe grindurile mai inalte (Letea, Caraorman): paduri de salcie, plop alb si negru, ulm,
pasuni.
Fauna - 3272 specii de nevertebrate (2219 din acestea fiind insecte) , 84 specii de pesti,
10 specii de amfibieni, 11 specii de reptile, 315 specii de pasari si 41 specii de mamifere.
Multe din animalele specifice deltei sunt migratoare, neavând o arie de repartitie bine
precizata. Pasari: lopatar, egreta, cormoran, corcodel, pelican, vultur codalb.