Sunteți pe pagina 1din 1291

Manual pentru

Implementarea
Legii nr. 272/2004
privind protecţia
şi promovarea
drepturilor copilului
Cuvânt înainte

Îmbunătăţirea situaţiei copiilor din România şi asigurarea celor mai bune condiţii pentru ca ei să crească
sănătoşi, să aibă o îngrijire şi educaţie de calitate şi să participe activ la viaţa comunităţii constituie unul dintre
principalele obiective pe care actuala echipă guvernamentală le urmăreşte.
Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului cuprinde în aria sa de reglementare toţi
copiii, indiferent unde se află aceştia, în familie sau în sistemul de protecţie, în şcoală sau deja pe piaţa muncii, în
ţară sau în străinătate, indiferent de situaţia lor şi fără nici o discriminare, garantând acestora exercitarea
drepturilor lor, prevăzute de Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului. Totodată este accentuat rolul
primordial al părinţilor şi familiei în creşterea şi educarea copilului şi în subsidiar intervenţia autorităţilor
statului în situaţia în care familia nu poate răspunde în mod corespunzător nevoilor copiilor.
|n vederea înţelegerii, abordării şi punerii în practică în mod unitar a principiilor şi dispoziţiilor Legii nr.
272/2004, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) a editat cu sprijinul UNICEF
România Manualul de implementare al acestui act normativ. Suntem convinşi că Manualul va deveni un
instrument frecvent utilizat de toţi specialiştii implicaţi în realizarea drepturilor copilului, conform ariilor lor de
competenţă, şi ne dorim totodată ca informaţiile cuprinse în această lucrare să fie utile părinţilor şi copiilor,
conducând la o mai bună înţelegere a drepturilor acestora şi modalităţilor lor de promovare şi protejare.
Dorim să mulţumim pe această cale atât Reprezentanţei UNICEF în România pentru sprijinul constant acordat
reformei în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, cât şi colectivului de lucru care a elaborat
această lucrare, precum şi consultanţilor care ne-au transmis observaţii şi comentarii:
Dna. Mioara Bogdan, Secretar General al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului
Dna. Nicoleta Curelaru, {eful Corpului de Control al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului
Dna. Violeta Elefterie, Consilier în cadrul Autoritţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului Dna. Ecaterina
Lăudatu, Coordonator Programe al Fundaţiei Pentru Copiii Noştri Dna. Cristina Irimia, Director Direcţia Elaborare
Acte Normative în cadrul Ministerului Justiţiei; Dl. Dănuţ Fleaca, Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială
şi Protecţia Copilului sector 1 Bucureşti
Dl. Florin {tefan Vasile, Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 3
Bucureşti
De asemenea, considerăm important de subliniat faptul că legislaţia invocată în această lucrare cuprinde actele
normative aflate în vigoare până în decembrie 2005.
Sperăm ca fiecare factor implicat în protecţia şi promovarea drepturilor copilului să aibă ca reper acest manual
ori de câte ori va fi necesar,

Bogdan Panait, Pierre Poupard


Cuprins
Cuvânt înainte ..................................................................................................................................................... 3

Capitolul 1
Dispoziţii generale şi definiţii ......................................................................................................................... 5

Capitolul 2
Drepturile copilului ....................................................................................................................................... 13
Secţiunea 1 - Drepturi şi libertăţi civile ..................................................................................................... 13
Secţiunea a 2-a - Mediul familial şi îngrijirea alternativă ......................................................................... 35
Secţiunea a 3-a - Sănătatea şi bunăstarea copilului ................................................................................... 45
Secţiunea a 4-a - Educaţie, activităţi recreative şi culturale ...................................................................... 58

Capitolul 3
Protecţia specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv,
de ocrotirea părinţilor săi .............................................................................................................................. 65
Secţiunea 1 - Dispoziţii comune ................................................................................................................ 65
Secţiunea a 2-a - Plasamentul .................................................................................................................... 71
Secţiunea a 3-a - Plasamentul în regim de urgenţă .................................................................................... 75
Secţiunea a 4-a - Supravegherea specializată ............................................................................................ 78
Secţiunea a 5-a - Monitorizarea aplicării măsurilor de protecţie specială ............................................... 78

Capitolul 4
Protecţia copiilor refugiaţi şi protecţia copiilor în caz de conflict armat ...................................................... 83

Capitolul 5
Protecţia copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal ........................................................ 89

Capitolul 6
Protecţia copilului împotriva exploatării ....................................................................................................... 95
Secţiunea 1 - Protecţia copilului împotriva exploatării economice ........................................................... 95
Secţiunea a 2-a - Protecţia copilului împotriva consumului de droguri .................................................... 98
Secţiunea a 3-a - Protecţia copilului împotriva abuzului sau neglijenţei ................................................ 100
Secţiunea a 4-a - Protecţia copilului împotriva răpirii
sau oricăror forme de traficare ................................................................................ 108
Secţiunea a 5-a - Protecţia copilului împotriva altor forme de exploatare .............................................. 110

Capitolul 7
Instituţii şi servicii cu atribuţii în protecţia copilului .................................................................................. 115
Secţiunea 1 - Instituţii la nivel central ..................................................................................................... 115
Secţiunea a 2-a - Instituţii şi servicii la nivel local .................................................................................. 117

Capitolul 8
Organisme private ....................................................................................................................................... 131

Capitolul 9
Licenţierea şi inspecţia serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa,
precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv,
de ocrotirea părinţilor săi ............................................................................................................................
135

Capitolul 10
Finanţarea sistemului de protecţie a copilului ............................................................................................ 141

Capitolul 11
Reguli speciale de procedură ...................................................................................................................... 147

Capitolul 12
Răspunderi şi sancţiuni ............................................................................................................................... 153

Capitolul 13
Dispoziţii tranzitorii şi finale ...................................................................................................................... 157
Dispoziţii
generale
şi definiţii
Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea
drepturilor copilului. (2) Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele
fizice şi persoanele juridice responsabile de pro-tecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze
şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile
Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr.
18/1990, republicată, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.Prin
intermediul acestei legi se pun practic bazele unui sistem care, înainte de toate, vizează toţi copiii
României, nu numai pe aceia care se află în dificultate şi pentru care se impune imediat o măsură de
pro-tecţie din partea statului (prin autorităţile publice competente), ci şi pe aceia care sunt în propria
familie, urmărind în principal tranziţia sistemului de protecţie de la o perspectivă bazată pe nevoi, la o
perspec-tivă bazată pe drepturi. |n conformitate cu menţionatele reglemen-tări, toate autorităţile
publice, organizaţiile non-guvernamentale, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice
responsabile de protecţia copilului au obligaţia de a respecta şi garanta drepturile copilului.
La 23 iunie 2004 s-a publicat în Monitorul Oficial al României Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi
promovarea drepturilor copilului care reprezintă un nou cadru legal privind respectarea, promovarea
şi garantarea drepturilor copilului.
Implementarea acestei legislaţii permite crearea unui sistem modern, european, de protecţie a
drepturilor copilului, armonizat cu tratatele internaţionale la care România este parte, cu Convenţia
Europeană privind Drepturile Omului (CEDO) şi respectiv Convenţia ONU cu privire la drepturile co -
pilului.

Art. 2. - (1) Prezenta lege, orice alte regle-mentări adoptate în domeniul respectării şi promovării
drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, în-cheiat în acest domeniu se
subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
(2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile
ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta
le-a fost plasat în mod legal.
(3) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care
privesc copiii, întreprinse de au-torităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi
în cauzele soluţio-nate de instanţele judecătoreşti.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să implice familia în toate deciziile, acţiunile şi
măsurile privitoare la copil şi să sprijine îngrijirea, creşterea şi formarea, dezvoltarea şi educarea
acestuia în cadrul familiei.

Principiul interesului superior al copilului, principiu care a determinat îndelungate dezbateri în


încercarea specialiştilor de a-l defini, este recunoscut în cuprinsul actului normativ ca o condiţie sine-
qua-non a ori-căror demersuri şi decizii care privesc copiii.
Mai mult decât atât, legea subordonează acestui principiu orice alte reglementări, ori acte juridice,
care ar putea fi elaborate şi care ar putea avea incidenţă în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
Orice interpretare a interesului superior al copilului trebuie să fie în concordanţă cu spiritul Convenţiei
ONU cu privire la drepturile copilului, aplicând în orice context valorile şi principiile generale ale
Conven-ţiei, iar determinarea interesului copilului trebuie să cuprindă atât evaluarea situaţiei sale pe
termen scurt, cât şi pe termen lung. |n înţelegerea acestei sintagme-cheie, pentru a evita transformarea
ei într-un stereotip care să conducă în final la invocarea lui în mod excesiv, dar la lipsa sau insufi-
cienţa impactului în plan aplicativ, trebuie pornit de la premisa că fiecare copil este o entitate pe cât de
complexă, pe atât de diferită de celelalte. Aceasta înseamnă că fiecare copil trebuie înţeles ca un
univers în sine, al cărui interes nu poate fi stabilit decât printr-o continuă şi responsabilă ra portare la
ansamblul relaţiilor sociale de care depinde evoluţia şi dezvoltarea copilului.În aprecierea interesului
superior al copilului trebuie evitate clasificările, iar specialiştii care iau decizii într-un fel sau altul cu
privire la minori, vor trebui să se obişnuiască să apeleze frecvent la analize sociologice şi psihologice.
O măsură luată cu privire la un copil nu este în mod automat cea mai potrivită pentru un altul. Este
evident, spre exemplu, că în mod ideal, fiecare copil ar trebui să fie crescut de părinţii săi naturali.
Atunci când nu există îngrijire din partea părinţilor copilului, trebuie să fie luată în considerare
îngrijirea acordată de rudele copilului, de către o familie substitutivă, asistenţi maternali sau o familie
adoptivă, sau, dacă este cazul, de o instituţie specializată. |n acest context, interpretarea interesului
superior al copilului nu poate fi folosită ca argument pentru ignorarea oricărui alt drept garantat de
celelalte articole din Convenţia cu privire la drepturile copilului şi implicit din Legea nr. 272/2004.
Acest concept capătă o semnifi-caţie deosebită, în situaţiile în care alte prevederi specifice ale
Convenţiei sau ale legii menţionate nu pot fi aplicate. Interesul superior al copilului trebuie să fie luat
în considerare, în mod individual mai ales în situaţiile legate de:
1) separarea copilului de părinţi: copilul nu va fi separat de părinţi împotriva voinţei lor, cu ,,excepţia
situaţiei în care autori-tăţile decid sub rezerva revizuirii judiciare şi cu respectarea legilor şi
procedurilor aplicabile, că această separare este necesară în interesul superior al copilului;
2) responsabilităţile părinteşti: ambii pă-rinţi au principala responsabilitate pentru creşterea copiilor,
iar ,,interesul superior al copilului va constitui principala lor preocupare“;
3) lipsirea de mediul familial: copiii lipsiţi temporar sau permanent de mediul lor familial sau cei care,
pentru protejarea interesului lor superior, nu pot fi lăsaţi în acest mediu, sunt îndreptăţiţi să bene -
ficieze de protecţie şi asistenţă speciale;
4) restricţionarea libertăţii: copiii care sunt privaţi de libertate trebuie să fie separaţi de adulţi, ,,cu
excepţia cazurilor în care se consideră că nu este în interesul copilului să se procedeze astfel“;
5) audierile în instanţă în cazurile de na-tură penală care implică un minor: pă-rinţii sau
reprezentanţii legali ai copilului trebuie să fie prezenţi.
Principiul interesului superior trebuie avut în vedere şi în legătură cu problema vitală a alocării
resurselor. |n cadrul procesului de alcătuire a bugetelor este necesară alocarea resurselor adecvate
pentru copii, acordându-se prioritate acestora în luarea oricăror decizii bugetare. Trebuie să existe,
aşadar, analize pertinente ale bugetelor relevante, pentru a determina ponderea şi cuantumul
sumelor alocate pentru copii.

Art. 3. - De dispoziţiile prezentei legi bene-ficiază:


a) copiii cetăţeni români aflaţi pe teritoriul României;
b) copiii cetăţeni români aflaţi în străinătate;
c) copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul României;
d) copiii care solicită sau beneficiază de o formă de protecţie în condiţiile reglemen-tărilor legale
privind statutul şi regimul re-fugiaţilor în România;
e) copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României, în situaţii de urgenţă constatate, în
condiţiile prezentei legi, de către autori-tăţile publice române competente.

Art. 4. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele sem-nificaţii:
a) copil - persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea de-plină de
exerciţiu, în condiţiile legii;
b) familie - părinţii şi copiii acestora;
c) familie extinsă - copilul, părinţii şi rudele acestuia până la gradul IV inclusiv;
d)familie substitutivă - persoanele, altele decât cele care aparţin familiei extinse, care, în condiţiile
legii, asigură creşterea şi îngrijirea copilului;
e) planul individualizat de protecţie - documentul prin care se realizează planificarea serviciilor,
prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie specială a copilului, pe baza eva-luării psihosociale a
acestuia şi a familiei sale, în vederea integrării copilului care a fost separat de familia sa într-un
mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil;
f) planul de servicii - documentul prin care se realizează planificarea acordării servicii-
lor şi a prestaţiilor, pe baza evaluării psihosociale a copilului şi a familiei, în vederea
prevenirii separării copilului de familia sa; g) reprezentant legal al copilului - părintele sau
persoana desemnată potrivit legii să e-xercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile
părinteşti faţă de copil; h) ANPDC - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului; i) CPC - comisia pentru protecţia copilului; j) DGASPC - direcţia generală de
asistenţă socială şi protecţie a copilului; k) SPAS - serviciul public de asistenţă socială;
l) ORA - Oficiul Român pentru Adopţii.

Articolul 4 defineşte termeni şi expresii utilizate pe parcursul Legii nr. 272/2004, printre care şi două
noi concepte ale sistemului de protecţie a copilului, respectiv: planul de servicii sociale (PSS) şi planul
individualizat de protecţie (PIP). Astfel, planul de servicii reprezintă un document prin care se
realizează planificarea acordării serviciilor şi prestaţiilor pe baza evaluării psihosociale a copilului şi
a familiei sale şi are drept scop prevenirea sepa-rării copilului de familia sa, iar prin intermediul
planului individualizat de protecţie se realizează planificarea serviciilor, pre-staţiilor şi măsurilor de
protecţie specială a copilului şi are drept scop integrarea copilului care a fost separat de familia sa.
Pentru a preveni separarea copilului de pă-rinţii săi, legea prevede că orice limitare a exerciţiului
drepturilor părinteşti trebuie să fie precedată de acordarea sistematică a serviciilor şi prestaţiilor
prevăzute de lege şi în baza unui plan de servicii. De menţionat faptul că se pune un accent deosebit:
pe necesitatea informării adecvate a părinţilor cu privire la serviciile existente şi pe oferirea de
consiliere, terapie şi mediere. Măsurile speciale de protecţie pot fi luate numai după acordarea servicii -
lor prevăzute în planul de servicii şi numai după ce se constată că menţinerea copilului alături de
părinţii săi nu mai este posi-bilă.
7
Art. 5. - (1) Copiii au dreptul la protecţie şi asistenţă în realizarea şi exercitarea de-plină a drepturilor
lor, în condiţiile prezentei legi.
(2) Răspunderea pentru creşterea şi asigu
rarea dezvoltării copilului revine în primul
rând părinţilor, aceştia având obligaţia de
a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini
obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu
prioritate de interesul superior al acestuia.
(3) |n subsidiar, responsabilitatea revine colectivităţii locale din care fac parte copilul şi familia sa.
Autorităţile administra-ţiei publice locale au obligaţia de a sprijini părinţii sau, după caz, alt
reprezentant legal al copilului în realizarea obligaţiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltând şi
asigurând în acest scop servicii diversificate, accesibile şi de calitate, corespunzătoa-re nevoilor
copilului.
(4) Intervenţia statului este complemen-tară; statul asigură protecţia copilului şi garantează respectarea
tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de instituţiile statului şi de autorităţile publice
cu atribuţii în acest domeniu.

Pentru prima dată în legislaţia română se precizează o ordine de responsabilizare a tuturor factorilor,
implicit a factorilor sociali, statuându-se că părinţii sunt primii responsabili pentru creşterea,
îngrijirea şi dezvoltarea copilului. Totodată, se operează o deplasare a con-cepţiei legiuitorului, de la
ideea că părinţii au drepturi asupra copilului, la ideea potrivit căreia părinţii sunt responsabili faţă de
evoluţia şi dezvoltarea acestuia. Părinţii, ca şi întrega societate, trebuie să-şi (re-) evalueze şi, acolo
unde este necesar, să-şi re-definească rolul, ca cei chemaţi să înveţe să relaţioneze permanent cu
copilul, să-l asculte şi să-l înţeleagă, să îi citească nevoile, să îndrume mai curând decât să impu-nă,
să colaboreze permanent, la nivelul de înţelegere a copilului. Totodată, părinţii trebuie să înţeleagă -
iar acolo unde este necesar, autorităţile trebuie să se implice în înţelegerea acestui rol -că ei, şi nu
statul sau primăria poartă răs-punderea, în primul rând, pentru soarta
copilului, să fie conştienţi de faptul că un copil este o fiinţă umană de sine stătătoa-re, care are drepturi
proprii recunoscute prin lege, iar acestea trebuie să îi fie respectate în primul rând de cei care l-au
adus pe lume.
Punerea în aplicare a noii legislaţii necesită eforturi deosebite şi de lungă durată, din partea tuturor
autorităţilor şi profesioniş-tilor care lucrează în acest domeniu, în ceea ce priveşte conştientizarea de
către părinţi a dimensiunii responsabilităţii de a creşte şi educa un copil pentru a deveni folositor
societăţii în care trăieşte. Comunitatea locală şi autorităţile competente ale statului, la rândul lor,
trebuie să conştientizeze faptul că nu se pot substitui oricând şi oricum părinţilor, preluând de la
aceştia responsabilităţile pe care le au faţă de copiii lor. Este însă o datorie fundamen-tală a oricărei
societăţi să aibă grijă de copii, în cazul în care părinţii nu pot răspunde nevoilor acestora. Familia
trebuie să fie pro-movată ca mediu optim pentru un copil, cu ajutorul programelor de consiliere şi a
programelor comunitare care urmăresc să-i încurajeze pe părinţi să îşi păstreze copiii. Cu toate
acestea sunt şi situaţii în care, cu toate eforturile depuse, părinţii nu reuşesc să facă faţă, cel mai
adesea sub aspect material, rolului pe care-l au faţă de copii. De aceea, legea prevede faptul că
părinţii be-neficiază de sprijin din partea comunităţii şi autorităţilor pentru îndeplinirea respon-
sabilităţilor care le revin. Comunitatea locală şi autorităţile locale intervin în subsidiar, prin
asigurarea de servicii de consiliere, de asistenţă şi sprijin a părinţilor în misiunea lor de a creşte şi
educa un copil, respectându-i-se drepturile fundamentale care îi sunt recunoscute, şi, de asemenea, prin
intervenţia în situaţii în care dezvoltarea şi integritatea fizică şi mo-rală a copilului sunt puse în
primejdie de către mediul familial, luând măsurile care se impun.
La rândul său, statul trebuie să intervină complementar, astfel încât în timp ar trebui să dispară
mentalitatea adânc înrădăci-nată în rândul populaţiei şi uneori chiar în rândul specialiştilor din cadrul
serviciilor publice conform căreia statul se poate sub-
stitui oricum şi oricând părinţilor, prin preluarea responsabilităţilor pe care aceştia le au faţă de copiii lor.
Dintr-o altă perspectivă, articolul reprezin-tă o transpunere în dreptul intern a articolului 8 din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) care prevede obligativitatea statului de a respecta „dreptul la viaţă
personală şi de familie“ al părinţilor, copiilor şi familiei extinse. Aceste drepturi pot fi atacate, dar numai
atunci când se urmăreşte un scop legitim de stat, conform legii, şi numai dacă acest lucru este necesar într-o
societate democratică. Asta înseamnă că orice acţiune întreprinsă de stat trebuie să fie proporţională cu
nevoile generate de situaţia respectivă. Nu trebuie să existe o reacţie exagerată cu privire la situaţia copilului.
Dacă, de exemplu, problema poate fi rezolvată sprijinind familia prin asistenţă socială şi materială, nu se ju-
stifică o decizie prin care copilul să fie în-credinţat statului. Dacă, dimpotrivă, după ce s-a aflat în grija
statului pentru o perioa-dă de timp, copilul este pregătit să revină lângă părinţii lui, nu se justifică menţine-rea
acestuia în plasament. Aşadar, Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului pune accentul
principal pe necesitatea menţinerii copiilor în familiile lor prin furnizarea de servicii adecvate, apelându-se la
măsuri alternative de protecţie doar atunci când este absolut necesar. Această politică generală se
conformează, desigur, cerinţelor articolului 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru
că, dacă familia poate fi ajutată să-şi păstreze unitatea, asta se traduce prin respectarea principiului
proporţionalităţii în abordarea dificultăţilor cu care se confruntă familia. Distrugerea unităţii familiei prin
separarea copilului nu este nici necesară şi nici pro-porţională, dacă acest lucru s-ar putea evita, prin oferirea
de servicii. Părinţii trebuie, de asemenea, să fie corect informaţi despre dreptul lor de a solicita asistenţă so-
cială şi asigurări sociale. Atunci când cauza principală a dificultăţilor prin care trece o familie este lipsa
resurselor materiale, asistenţa poate lua forma unui sprijin financiar sau material.
Acest articol susţine principiul autonomiei sau independenţei familiei şi reflectă ceea ce
impun convenţiile internaţionale cu privire la intervenţia justificată a statului în familie şi
participarea membrilor familiei la luarea deciziilor care îi privesc pe copii. Prin noile reglementări
sunt excluse încălcări sau limitări ale exercitării drepturilor părinteşti prin acte administrative, o
serie de competenţe din sfera administrativă fiind deplasate către instanţa judecătorească. Astfel,
scoaterea copilului din familie împotriva voinţei părinţilor nu se mai realizează prin decizie
administrativă, ci este atributul instanţei judecătoreşti. Se păstrează doar posibilitatea unei interven-
ţii în urgenţă (abuz sau neglijare gravă) din partea structurii administrative, dar cu obligativitatea
confirmării măsurii respective de către instanţa judecătorească, în termen de 48 de ore de la luarea
ei.

Art. 6. - Respectarea şi garantarea drepturilor copilului se realizează conform urmă-toarelor principii:


a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
c) responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obli-gaţiilor părinteşti;
d) primordialitatea responsabilităţii părin-ţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor
copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului, intervenţia multisectorială şi parteneriatul dintre
instituţiile publice şi organismele private autorizate;
f) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecare copil;
g) respectarea demnităţii copilului;
h) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont de vârsta şi de gradul său
de maturitate; i) asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea copilului, ţinând
cont de originea sa etnică, re-ligioasă, culturală şi lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecţie; j)
celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil;
9
k) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului; l) interpretarea fiecărei norme
juridice referitoare la drepturile copilului în corelaţie cu ansamblul reglementărilor din această materie.

Art. 7. - Drepturile prevăzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fără nici o discriminare,
indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, aparte-
nenţă etnică sau origine socială, de situaţia materială, de gradul şi tipul unei defici-enţe, de statutul la
naştere sau de statutul dobândit, de dificultăţile de formare şi dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale
pă-rinţilor ori ale altor reprezentanţi legali sau de orice altă distincţie.

Dispoziţiile articolului 7 din Legea nr. 272/ 2004 asigură în fapt crearea cadrului normativ necesar
tranziţiei de la un sistem de protecţie a copilului bazat exclusiv pe nevoia de ocrotire, în care se găseşte
la un moment dat copilul, la un sistem care are la bază ideea protecţiei drepturilor tuturor copiilor fără
deosebiri între aceştia. Obligaţia de ,,a garanta“ semnifică mult mai mult decât obligaţia de a
,,respecta“ deoarece implică asumarea activă de către stat a obligaţiilor care îi revin şi luarea tuturor
măsurilor necesare pentru a permite fiecărui copil exercitarea drepturilor sale fundamentale.

Drepturile copilului

SEC}IUNEA 1
Drepturi şi libertăţi civile

Art. 8. - (1) Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale.


(2) Copilul este înregistrat imediat după naştere şi are de la această dată dreptul la
un nume, dreptul de a dobândi o cetăţenie
şi, dacă este posibil, de a-şi cunoaşte pă-
rinţii şi de a fi îngrijit, crescut şi educat de
aceştia.
(3) Părinţii aleg numele şi prenumele copilului, în condiţiile legii.
(4) Copilul are dreptul de a-şi păstra cetăţe-nia, numele şi relaţiile de familie, în condi-ţiile prevăzute de
lege, fără nici o ingerinţă.
(5) Dacă se constată că un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identităţii sale
sau de unele dintre acestea, instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate să ia de urgenţă toate
măsurile necesare în vederea restabilirii identităţii copilului.

Articolul reprezintă în fapt recunoaşterea importanţei individuale a copilului şi a sta tutului juridic al
acestuia. Dacă un copil nu este înregistrat imediat după naştere exis-tă pericolul discriminarii şi
marginalizării acestuia. Practic, înregistrarea copilului re-prezintă prima recunoaştere oficială a
existenţei sale de către stat şi instrumentul pentru asigurarea altor drepturi ale copilului. Orice
deficienţă în procesul de înregistrare a naşterii copilului poate determina privarea acestuia de
asigurarea măsurilor de protecţie, inclusiv de cele contra traficului de copii, a răpirii, vânzării, etc.
Când copiii sunt mici - ca de exemplu atunci când sunt părăsiţi în spital imediat după naştere -, dar şi
mai târziu, specialiştii cu atribuţii în domeniu trebuie să facă toate eforturile pentru a le găsi părinţii
(la momentul respectiv, dar şi mai târziu), astfel încât - cel puţin - să le poată spune copiilor cine sunt
şi de unde vin. Realizarea dreptului copilului la identitate menţionat de prezenta lege este asigurată
prin stabilirea unor atribuţii clare şi termene precise pentru unităţile sanitare,pentru poliţie sau pentru
primari, astfel încât toţi copiii să aibă înregistrată naşterea şi să primească un nume.Deşi potrivit
dispoziţiilor alin. (3) al prezentului articol, părinţii au dreptul de a alege numele şi prenumele
copilului, aceste prevederi trebuie să fie coroborate şi cu dis-poziţiile Legii nr. 119/1996 cu privire la
actele de stare civilă care precizează în mod expres că ofiţerul de stare civilă poate să refuze înscrierea
în certificatul de naştere a unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole, părinţii
putând opta pentru un nume corespunzător. în ceea ce priveşte dreptul copilului la pă-strarea
cetăţeniei române, precizăm că Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române a pre-văzut în mod expres că
cetăţenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naştere.
Dreptul copilului la identitate este consacrat şi de articolele 7 şi 8 din Convenţia ONU cu privire la
drepturile copilului.
Astfel, art. 7 din Convenţie stipulează ur-mătoarele: copilul se înregistrează imediat după naşterea sa
şi are, prin naştere, dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o ce-tăţenie şi, în măsura posibilului,
dreptul de a-şi cunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit de aceştia.
Se impun, aşadar, anumiţi paşi ce trebuie făcuţi încă de la momentul naşterii pentru a stabili identitatea
mamei şi a tatălui său, cu alte cuvinte, pentru stabilirea filiţiei în raport cu aceştia. Apoi articolul
stipulează în mod clar că, în măsura posibilului copilul trebuie să fie îngrijit de părinţii săi. Cu-
noaşterea trecutului lor şi al familiilor lor îi ajută pe copii să-şi definească identitatea. De aceea ei au
nevoie de tot sprijinul pe care îl pot primi pentru a-şi identifica pă-rinţii şi/sau familia lărgită. Au
dreptul să ştie cine le sunt părinţii şi să aibă acces la dosarele lor de îndată ce îşi exprimă do-rinţa de
a fi informaţi despre originile şi mediul din care fac parte. |n plus, este de asemenea important ca
asistenţii sociali să încerce să stabilească legătura dintre copil şi părinţi. Dacă un copil se află în grija
unui asistent maternal sau în orice alt aşezământ din afara familiei, datoria asistentului social este de a
face aceste lucruri respectând principiul apărării interesului superior al copilului. Sigur că acestea nu
sunt drepturi absolute, dar se porneşte de la această prezumţie a dreptului copilului de a-şi cunoaşte
părinţii şi de a se bucura de ocrotirea acestora. Articolul 8 se referă la aspecte ce ţin de pă-strarea
identităţii copilului. El prevede că statele părţi „se obligă să respecte dreptul copilului de a-şi păstra
identitatea, inclusiv cetăţenia, numele şi relaţiile familiale, aşa cum sunt recunoscute de lege, fără nici
o imixtiune ilegală“. Când copilul este lipsit
de aceste elemente, este de datoria statului să asigure „asistenţa şi protecţia co-respunzătoare, pentru
ca identitatea acestuia să fie restabilită cât mai repede po-sibil“. O transpunere a acestor prevederi în
legislaţia română s-a realizat şi prin intermediul Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă,
care precizează că în situ-aţia în care declaraţia de naştere a copilului s-a făcut după trecerea unui an
de la naşterea sa există posibilitatea întocmirii actului de naştere în baza unei hotărâri ju-decătoreşti
definitive şi irevocabile care să conţină toate datele necesare întocmirii actului de naştere a copilului.

Art. 9. - (1) În scopul realizării dreptului prevăzut la art. 8 alin. (1), unităţile sanitare care au în
structură secţii de nou-născuţi şi/sau de pediatrie au obligaţia de a angaja un asistent social sau, după
caz, de a desemna o persoană cu atribuţii de asistenţă socială.
(2) |n vederea stabilirii identităţii copilului părăsit sau găsit ori a părinţilor acestuia, organele de poliţie
competente au obliga-ţia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu realizarea demersu-
rilor ce le revin, potrivit legii, pentru înre-gistrarea naşterii copilului.

Prin instituirea obligativităţii în sarcina uni-tăţilor sanitare prevăzută la art. 9 alin (1) de a angaja
asistenţi sociali sau persoane cu atribuţii de asistenţă socială s-a urmărit atât asigurarea stabilirii
identităţii copilului, cât şi prevenirea abandonului în unită-ţile sanitare a copiilor nou-născuţi. Realita-
tea a demonstrat că lipsa unor asistenţi sociali calificaţi sau insuficienta expertiză a personalului cu
atribuţii de asistenţă socia-lă desemnat în unităţile sanitare (în practi-că fiind desemnate în principal
cadre medicale) afectează desfăşurarea în condiţii optime a procedurilor legale fapt care a determinat
necesitatea identificării unor solu-ţii urgente.
Analiza situaţiei în unităţile sanitare cu privire la modul de implementare a dispozi-ţiilor art. 9, (în
primele 6 luni ale anului 2005), a determinat Autoritatea Naţională
pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) şi Ministerul Sănătăţii (MS) să elaboreze un
ordin comun care să asigure cadrul legal pentru o colaborare mai strânsă între specialiştii
direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului (DGASPC) şi specialiştii din
unităţile sanitare.
Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii (MS) şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Drepturilor Copilului (ANPDC) nr. 276/2005, publicat în Monitorul Oficial al României în
02.08.2005, reglementează modalităţile de coordonare a activităţilor de prevenire a
abandonului în unităţile sanitare care au în structură secţii de nou născuţi şi/sau pediatrie.
Potrivit dispoziţiilor ordinului menţionat direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a
copilului (DGASPC) au obligaţia de a asigura legătura permanentă cu unită-ţile sanitare care
au în structură secţii de nou născuţi şi/sau pediatrie. Pe de altă parte, unităţile sanitare care
au în structură secţii de nou născuţi şi/ sau pediatrie au obligaţia de a permite accesul
neîngrădit în unităţile respective al asistenţilor sociali desemnaţi de către direcţiile generale
de asistenţă socială şi protecţie a copilului (DGASPC).
|n scopul formării şi pregătirii corespunză-toare a asistenţilor sociali sau, după caz, a
persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială din cadrul unităţilor sanitare, direcţiile generale
de asistenţă socială şi protecţie a copilului (DGASPC) au următoarele obligaţii:
• să organizeze întâlniri periodice sau instruiri semestriale cu asistenţii sociali ori, după caz,
cu persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din unităţile sanitare;
• să informeze şi să pregătească asistenţii sociali din unităţile sanitare cu privire la
instrumentarea cazurilor care prezintă risc de abandon al copilului;
• să aducă la cunoştinţa asistenţilor sociali cadrul normativ existent în domeniul protecţiei
drepturilor copilului;
• să faciliteze participarea asistenţilor sociali din maternităţi la cursuri de formare
profesională continuă.
Nerespectarea obligaţiei prevăzute la articolul 9 alin (1) constituie contravenţie potrivit
dispoziţiilor art. 135 alin 1 lit. a), iar responsabilitatea privind constatarea con-travenţiei revine în
sarcina Ministerului Să-nătăţii (MS).

Art. 10. - (1) Certificatul medical constatator al naşterii, atât pentru copilul născut viu, cât şi pentru
copilul născut mort, se în-tocmeşte în termen de 24 de ore de la naş-tere.
(2) Răspunderea pentru îndeplinirea obli-gaţiei prevăzute la alin. (1) revine medicului care a asistat sau
a constatat naşterea şi medicului şef de secţie.
(3) Când naşterea a avut loc în afara unită-ţilor sanitare, medicul de familie având ca binetul înregistrat
în raza teritorială unde a avut loc naşterea este obligat ca, la cererea oricărei persoane, în termen de 24
de ore, să constate naşterea copilului, după care să întocmească şi să elibereze certificatul medical
constatator al naşterii copilului, chiar dacă mama nu este înscrisă pe lista cabinetului său.

Art. 11. - (1) |n situaţia în care copilul este părăsit de mamă în maternitate, unitatea medicală are
obligaţia să sesizeze telefonic şi în scris direcţia generală de asistenţă so-cială şi protecţie a copilului
(DGASPC) şi organele de poliţie, în termen de 24 de ore de la constatarea dispariţiei mamei.
(2) |n termen de 5 zile de la sesizarea pre-văzută la alin. (1), se întocmeşte un proces-verbal de
constatare a părăsirii copilului, semnat de reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi
protecţie a copilului (DGASPC), reprezentantul poliţiei şi al maternităţii; când starea de sănătate a co -
pilului permite externarea, în baza proce-sului-verbal, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie
a copilului (DGASPC) va stabili măsura plasamentului în regim de urgenţă pentru copil.
(3) |n termen de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal, poliţia este obligată să întreprindă
verificările specifice privind identitatea mamei şi să comunice rezultatul acestor verificări direcţiei
generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului (DGASPC).
În situaţia în care mama este identifi-cată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului
(DGASPC) va asigura consilierea şi sprijinirea acesteia în vederea realizării demersurilor legate de în-
tocmirea actului de naştere.
(4) |n situaţia în care, în urma verificărilor efectuate de poliţie, nu este posibilă identificarea mamei,
direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului (DGASPC) transmite serviciului public de
asistenţă socială (SPAS) în a cărui rază administra-tiv-teritorială s-a produs naşterea dosarul cuprinzând
certificatul medical constatator al naşterii, procesul-verbal prevăzut la alin. (2), dispoziţia de plasament
în regim de urgenţă şi răspunsul poliţiei cu rezultatul verificărilor.
(5) |n termen de 5 zile de la primirea docu-mentaţiei prevăzute la alin. (5), serviciul public de asistenţă
socială (SPAS) are obli-gaţia de a obţine dispoziţia de stabilire a numelui şi prenumelui copilului, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modifică-rile
ulterioare, şi de a face declaraţia de în-registrare a naşterii la serviciul de stare ci-vilă competent.
(7) După înregistrarea naşterii copilului,
serviciul public de asistenţă socială (SPAS)
are obligaţia de a transmite direcţiei gene
rale de asistenţă socială şi protecţie a co
pilului (DGASPC) actul de înregistrare a
naşterii copilului.

Prin dispoziţiile articolului 11 este instituită în sarcina asistenţilor sociali din unităţile sanitare
obligativitatea sesizării în termen de 24 ore, fie telefonic fie în scris, a direc-ţiilor generale de asistenţă
socială şi pro-tecţie a copilului (DGASPC), cu privire la existenţa oricărei situaţii de risc de abandon
în maternitate a unui copil, astfel încât acesta să fie preluat în sistemul de protec-ţie a copilului în
condiţii de maximă ur-genţă. Totodată termenele expres prevăzu-te în textul articolului 11 (5 zile pentru
procesul verbal de constatare a părăsirii copilului de către părinţi, 30 de zile pentru verificarea
identităţii părinţilor, 5 zile pentru întocmirea dispoziţiei de nume şi prenume) au avut drept raţiune
evitarea şederii îndelungate a copilului nou născut în uni-tăţi sanitare sau în secţii de pediatrie, precum
şi prevenirea părăsirii copilului de către mamă sau ambii săi părinţi. {ederea îndelungată în unităţi
sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau pediatrie poate avea efecte grave în ceea ce
priveşte creşterea şi dezvoltarea copilului.
Copiii foarte mici au nevoie de îngrijire atentă, individualizată, care să-i stimuleze, iar spitalele nu au
nici menirea şi nici capacitatea de a asigura aceste lucruri. Când copiii sunt ţinuţi în spital din motive
sociale şi nu medicale, protecţia lor reprezin-tă o măsură care trebuie instituită imediat. De obicei,
dacă nu este nevoie de o îngri-jire medicală specială, soluţia ar trebui să fie plasarea de urgenţă a
copilului într-un mediu familial - de obicei cu mama într-un centru maternal, cu tatăl, familia extinsă
sau un asistent maternal profesionist. Pentru ca activitatea de prevenire a abandonului copiilor în
maternităţi să aibă efi-cienţă, este necesar ca direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a
copilului (DGASPC) să creeze posibilitatea preluării copilului cu vârsta cuprinsă între 0-2 ani fie în
asistenţă maternală, fie în centre mater-nale împreună cu mama sau la familia extinsă sau, după caz,
substitutivă. Un factor important al prevenirii abandonului copilului mic îl reprezintă dezvoltarea
serviciilor de consiliere a gravidei atât îna-inte, cât şi după actul naşterii, asigurând infomarea
acesteia cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le are, dar mai ales cu privire la serviciile şi
prestaţiile la care poate avea acces: centre maternale, susţinerea financiară pentru a menţine copilul în
familie, plasamentul copilului în familia ex-tinsă sau plasamentul copilului la asistentul maternal (însă
numai ca ultimă soluţie). Rolul monitorizării modului de respectare a drepturilor copilului şi realizarea
activi-tăţilor privind prevenirea separării copilului de familia sa revine serviciilor publice de asistenţă
socială (SPAS) sau, după caz, persoanelor cu atribuţii de asistenţă soci-ală din aparatul propriu al
consiliilor locale comunale.
Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului (DGASPC) au rolul de a
coordona din punct de vedere metodologic activităţile desfăşurate la nivelul judeţului în
legătură cu respectarea dreptului copilului la stabilirea identităţii sale, precum şi cu privire la
prevenirea separării copilului de părinţii săi.
Pentru persoanele cu atribuţii de asistenţă socială este important să aibă în vedere anumiţi
factori care indică situaţii cu risc crescut de părăsire a copiilor în maternităţi, astfel încât să
se poată interveni eficient. Astfel, se poate concluziona că prezintă risc de a-şi părăsi copiii în
maternităţi sau imediat după naştere femeile gravide aflate în următoarele situaţii:
• femeile însărcinate care nu merg la medic pentru consulaţii pre-natale sau care în general
nu au grijă de sănătatea lor în perioada de sarcină;
• femeile însărcinate care nu prezintă datele de identitate când intră în sistemul de
monitorizare sau în spital;
• femeile însărcinate care evită orice formă de interacţiune socială şi ascund faptul că sunt
însărcinate;
• femeile care suferă de depresie post-partum etc.
Circumstanţele familiale care fac ca situaţia unei femei gravide şi apoi a proaspetei mame să
fie mult mai dificilă includ:
• sărăcia şi nesiguranţa materială;
• femeia mai are deja câţiva copii (mai mult de 4 copii);
• divorţul sau separarea de partenerul/tatăl copilului, sau plecarea acestuia de acasă în
perioada în care femeia este însărcinată (în special când separarea este asociată cu refuzul
acestuia de a accepta/întreţine copilul);
• alcoolism, violenţă domestică şi alte probleme de natură socială;
• dezacordul familiei extinse cu privire la sarcină;
• alţi copii din familie plasaţi în grija statului.
Prin Protocolul încheiat la 12.07.2005 între Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI),
Ministerul Sănătăţii (MS), Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului
(ANPDC) şi Ministerul Educaţiei îşi Cercetării (MEdC) în scopul colaborării acestor instituţii
pentru prevenirea abandonului în maternităţi şi pentru întocmirea în termen legal a actelor de stare
civilă a noilor născuţi sau a copiilor care nu au acte de identitate, s-a prevăzut obligativitatea utilizării
în unităţile sanitare a unui for-mular-declaraţie (anexa la protocol). Apreciem că acesta constituie un
instrument important atât pentru activităţile de verificare efectuate de poliţie în scopul identificării cât
mai rapide a mamei, care şi-a părăsit copilul în unităţi sanitare imediat după naştere, cât şi pentru
asistenţii sociali care întocmesc planul de servicii sociale (PSS) şi după caz, planul individualizat de
protecţie (PIP). Prin grija personalului abilitat din unităţile sanitare, acest formular-declaraţie trebuie
să fie completat fie de către gravida care urmează să nască, fie de persoana care o însoţeşte. Momentul
instituirii unei măsuri de protec-ţie pentru copilul părăsit în maternitate este expres prevăzut în
cuprinsul articolului 11 alin. (2), respectiv după întocmirea procesului verbal, care, aşa cum prevede
acelaşi alineat, trebuie să fie semnat şi de către reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi
protecţie a copilului (DGASPC) alături de reprezentantul poliţiei şi al maternităţii sau, după caz, şi al
unităţii sanitare, care are în structură secţii de nou născuţi şi/sau pediatrie. Prin urmare, măsura de
protecţie pentru copilul părăsit în maternitate trebuie să fie dispusă după trecerea celor două termene
cumulate, termenul de 24 de ore (prevăzut pentru sesizare) la care se adaugă termenul de 5 zile
necesar întocmirii procesului verbal.
Susţinerile conform cărora măsura de pro-tecţie nu ar putea fi dispusă (pentru că nu este clarificată
situaţia juridică a copilului) nu pot fi reţinute tocmai pentru că legea a prevăzut expres termenele în
care trebuie să fie instituită măsura de protecţie.

Art. 12. - (1) |n situaţia copilului găsit, precum şi a celui părăsit de părinţi în alte uni-tăţi sanitare, a
cărui naştere nu a fost înre-gistrată, obligaţia de a realiza demersurile prevăzute de lege pentru
înregistrarea naş-
terii copilului revine serviciului public de asistenţă socială (SPAS) în a cărui rază ad-ministrativ-
teritorială a fost găsit sau pără-sit copilul.
(2) Expertiza medico-legală necesară pentru înregistrarea naşterii copilului este gra-tuită.

Articolul 12 alin. (1) stipulează obligaţia care revine în sarcina serviciului public specializat în a cărui
rază administrativ te-ritorială a fost găsit sau părăsit un copil de a realiza demersurile prevăzute de
lege pentru înregistrarea naşterii copilului, tocmai pentru a se asigura stabilirea imediată a identităţii
copilului, prin responsabiliza-rea autorităţilor specializate ale statului de a interveni în acest sens. Cu
toate ca dispoziţiile alineatului (2) au instituit gratuitatea expertizei medico-legale, legislaţia specială
în materie nu a fost deo-camdată adaptată în acest sens, astfel încât în prezent cheltuielile pentru
expertizele medico-legale trebuie să fie suportate din bugetul consiliului judeţean sau, după caz,
bugetul local în a cărui rază teritorială a fost găsit sau părăsit copilul.

Art. 13. - (1) Unităţile sanitare, unităţile de protecţie socială, serviciile de îngrijire de tip rezidenţial,
entităţile fără personalitate juridică, alte persoane juridice, precum şi persoane fizice, care internează
sau primesc în îngrijire femei gravide ori copii care nu posedă acte pe baza cărora să li se poată stabili
identitatea, sunt obligate să anunţe, în termen de 24 de ore, în scris, autoritatea administraţiei publice
locale în a cărei rază îşi au sediul sau, după caz, domiciliul, în vederea stabilirii identităţii lor. (2) Cel
care ia un copil pentru a-l îngriji sau proteja temporar, până la stabilirea unei măsuri de protecţie în
condiţiile legii, are obligaţia de a-l întreţine şi, în termen de 48 de ore, de a anunţa autoritatea
administra-ţiei publice locale în a cărei rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul.

Această prevedere este una vizând protec-ţia directă şi imediată a copilului cu privire la care o
persoană - fizică sau juridică - îşi manifestă disponibilitatea de a-l lua provizoriu în îngrijire. Este un
text care dă expresie încercării legiuitorului de a respon-sabiliza familia lărgită şi colectivitatea locală
(prin vecini, prieteni de familie, cu-noscuţi), de a reacţiona în situaţia în care se confruntă cu un caz de
rămânere a unui copil fără îngrijire părintească. Este de menţionat că, cel mai frecvent, această
prevedere îşi va găsi aplicabilitatea nu atât în cazul persoanelor juridice, care desfăşoară activităţi
specifice în domeniul protecţiei copilului, cât mai ales în cazul persoanelor fizice, probabil cel mai
adesea rude sau afini ai părinţilor sau membri ai colectivităţii locale, care cunosc situaţia familială a
copilului, ori a familiei acestuia, ori persoane din instituţiile men-ţionate în alineatul 1 al aceluiaşi
articol care adesea află cele dintâi despre apariţia unor situaţii ce reclamă o reacţie imediată de luare
în îngrijire.
Vorbim de protecţie directă în sensul unei protecţii de facto, apărută dintr-o necesitate urgentă, dincolo
şi în afara oricărei for-malităţi procedurale şi, prin esenţa ei, tem-porară, căci durează numai până la
instituirea unei măsuri de protecţie în condiţiile legii.
Desigur, o asemenea obligaţie trebuie co-relată cu caracterul ei provizoriu şi cu obli-gaţia autorităţilor
competente de a solicita şi, respectiv a lua măsurile de protecţie în condiţiile legii, astfel încât, această
obliga-ţie să nu se prelungească în timp dincolo de o durată rezonabilă, strict necesară au-torităţilor
pentru luarea măsurilor legale necesare.
Apreciem că în conţinutul obligaţiei de în-treţinere prevăzută de art. 13 alin. 2, circumscris, de
asemenea, caracterului provizoriu al întreţinerii (până la stabilirea unei măsuri de protecţie), intră
asigurarea lo-cuinţei şi a hranei, a îngrijirii medicale, precum şi a îmbrăcăminţii. Trebuie spus că o
asemenea dispoziţie, prin care continuarea unei sarcini asumate iniţial de bună-voie este transformată
într-o obligaţie legală nu constituie o premieră în legislaţia în materie, o prevedere similară existând în
art. 88 din Codul Familiei, pen-
18
tru cel care a luat un copil pentru a-l creşte fără a întocmi formele cerute pentru adop-ţie, pentru perioada
minorităţii copilului. De asemenea, art. 96 instituie o obligaţie similară în sarcina moştenitorului persoanei
obligate la întreţinerea unui minor sau care a acordat întreţinere minorului fără a fi obligată la aceasta.
Un alt aspect pe care îl presupune aplicarea art. 13 alin. 2 este conştientizarea şi responsabilizarea persoanei
care găseşte un copil fără ocrotire şi care îşi asumă provizoriu ocrotirea acestuia, asupra obligaţiei sale de a
anunţa instituţiile statului abilitate (în termen de 48 de ore) pentru luarea unei măsuri.

Art. 14. - (1) Copilul are dreptul de a men-ţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi
cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.
(2) Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte
persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine
interesului său superior.
(3) Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii,
fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, decât în cazurile în
care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică,
psihi-că, intelectuală sau morală a copilului.

Dreptul copilului la menţinerea relaţiilor personale şi contactelor directe cu ambii părinţi este un drept
fundamental al acestuia şi este apărat extrem de ferm de Con-venţia ONU cu privire la drepturile co pilului, de
deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Punctul de plecare este articolul 9 al Convenţiei
ONU. Acesta stipulează că statele au obligaţia de a se asigura că minorii nu sunt separaţi de pă-rinţi împotriva
voinţei acestora, cu excep-ţia situaţiilor în care, conform legii, auto-rităţile competente decid contrariul.
Articolul spune că statele părţi „vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii părinţi sau
de unul dintre ei de a întreţine relaţii personale şi contacte directe cu cei doi părinţi, în mod regulat,
exceptând cazul în care acest lucru contravine interesului superior al copilului“ (prezumţia clară
fiind că de obicei este în interesul superior al copilului să păstreze aceste contacte).
Conform CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a tratat chestiunea menţinerii
contactului dintre copil şi părinţi ca fiind un aspect al dreptului acestora de a li se respecta
viaţa de familie, garantat de articolul 8. Conform Curţii Europene a Drepturilor Omului
(CEDO), decizia statului de a reduce sau interzice contactul dintre părinţi şi copii va fi
întotdeauna supusă unei analize minuţioase. Când astfel de restricţii se dovedesc a fi excesive
sau disproporţionate, acest lucru înseamnă încălcarea atât a drepturilor copilului, cât şi ale
părinţilor. Curtea a subliniat strânsa legă-tură dintre contactul adecvat şi scopul principal
care este menţinerea copilului alături de familia sa.
Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului conţine o serie de articole care se
referă la problema relaţiilor personale ale copilului cu părinţii săi, precum şi cu „alte
persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament“. Astfel, articolul 14
recunoaşte dreptul copilului de a menţine contact nu numai cu pă-rinţii, dar şi cu rudele şi,
chiar mai important, cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.
Aşadar copilul poate avea „viaţă de familie“ ală-turi de persoane cu care are relaţii legale şi
biologice, dar şi sociale. |n mod evident, acesta este unul dintre articolele definitorii asupra
concepţiei legiuitorului în abordarea problematicii copilului şi a plasării şi integrării sale în
mediul în care se formează. El reflectă filosofia legii potrivit căreia copilul este un univers în
sine, integrat unui mediu familial şi social care îi influenţează şi modelează personalitatea.
Acest text reprezintă unul dintre puţinele cazuri în care se conferă conotaţie juridică relaţiilor
de natură afectivă, recu-
noaşterea şi afirmarea acestora ca element al protecţiei juridice constituind şi un pas important în
definirea principiului ocrotirii interesului superior al copilului. Se observă, aşadar, că legiuitorul nu a
definit categoria persoanelor cu care copilul poate avea legături personale printr-o enumerare
limitativă, ci prin precizarea rolului acelor persoane în viaţa copilului, optân-du-se deci, pentru o
abordare flexibilă, adaptabilă fiecărei situaţii în parte. Mai mult decât a afirma dreptul la păstra-rea
legăturilor personale, potrivit art. 14 alin. (3) părinţii nu le pot interzice copiilor să menţină legătura
cu bunicii, fraţii sau alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie, cu excepţia
cazurilor „în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a
primejdui dezvoltarea fizică, psihi-că, intelectuală sau morală a copilului“. Această ultimă prevedere
este extrem de interesantă şi merge mult mai departe decât ceea ce li se impune în mod legal pă-rinţilor
în multe alte ţări. Articolul neagă dreptul părinţilor de a interzice contactul cu o anumită categorie de
persoane (persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie), drept care ar intra în mod
normal în aria de drepturi sau responsa-bilităţi părinteşti. Aceasta este o recunoaş-tere a capacităţii
copilului de a forma o re-ţea de relaţii şi de a le putea menţine. Competenţa limitării legăturilor
copilului cu alte persoane decât părinţii săi aparţine în exclusivitate instanţelor judecătoreşti, care pot
decide acest lucru numai în situ-aţia în care s-au administrat probe din care rezultă că prin menţinerea
relaţiilor respective s-ar periclita dezvoltarea fizică, psi-hică, intelectuală sau morală a copilului.

Art. 15. - (1) |n sensul prezentei legi, re-laţiile personale se pot realiza prin:
a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la
relaţii personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) găzduirea copilului pe perioadă deter-minată de către părintele sau de către altă persoană la care
copilul nu locuieşte în mod obişnuit;
d) corespondenţă ori altă formă de comunicare cu copilul;
d) transmiterea de informaţii copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit
prezentei legi, dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul;
e) transmiterea de informaţii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau
şcolare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul.
(2) Transmiterea informaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f) se va face cu respectarea interesului
superior al copilului, precum şi a dispoziţiilor speciale vizând confidenţiali-tatea şi transmiterea
informaţiilor cu caracter personal.

Articolul 15 enumeră - în mod exemplifica-tiv - o serie de forme de contact care repre-zintă cele mai
frecvente modalităţi de pă-strare a legăturilor, incluzând corespon-denţa, furnizarea de informaţii
despre copil şi alte forme de contact indirect. Importanţa procesului de relaţionare şi a ataşamentului a
fost subliniată permanent ca modalitate de prevenire a abandonului. Procesul de relaţionare şi de
ataşament are loc de obicei în mod natural, generat de mecanisme interioare, afectiv-cogniti-ve, iar
separarea, la o vârstă fragedă a copilului, de o persoană care a jucat un rol important în viaţa lui, ca şi
neglijarea sau abuzul, pot duce la tulburări de ataşament. Tendinţa înnăscută şi capacitatea omului de
a se ataşa de alte persoane face ca un copil, chiar şi atunci când este tratat rău de părinţi sau chiar
separat de aceştia, să continue să-i iubească şi să dorească să ră-mână cu ei.
Stabilirea şi menţinerea contactului dintre copii şi părinţi este extrem de importantă, pentru că în
situaţia în care viaţa părinţilor se schimbă, poate deveni posibil ca ei să-şi asume responsabilitatea
creşterii copiilor. Succesul reintegrării copilului în familie depinde în mare măsură şi de calitatea re-
laţiei dintre copil şi părinţii lui. Dacă nu se menţine contactul, şansele de reintegrare în familie scad
foarte mult. O soluţie posibilă pe care instanţa judecă-torească o poate avea în vedere (după o
evaluare realizată de specialişti) este contactul sub supraveghere, în situaţia în care aceasta constată
că respectivul contact cu părinţii ar putea fi periculos pentru copii. |n unele ţări din Europa, există
aşa numitele „cafenele pentru vizite“, unde copiii se pot întâlni cu părinţii, pot bea un suc şi se pot
juca, toate în prezenţa unui specialist. Se recomandă, de asemenea, ca după aceste vizite, copilului să
i se dea ocazia să vor-bească deschis cu un specialist despre aceste experienţe şi despre sentimentele
pe care le are legat de ele. Orice formă ar îmbrăca, contactul sub supraveghere îi poate ajuta pe copii
să facă faţă realităţii, fără a-şi idealiza sau respinge părinţii. Ajutorul de specialitate le va permite în
timp să-şi dea seama că nu ei poartă responsabilitatea situaţiei în care se află, ci adulţii.

Art. 16. - (1) Copilul care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o
măsură dispusă în condiţiile legii are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu
ambii părinţi, cu ex-cepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
(2) Instanţa judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului,
poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motive temeinice de na-tură a periclita
dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.

Restricţii asupra dreptului copilului de a fi în contact cu oricare dintre părinţi pot fi impuse doar de
instanţă, atunci când exis-tă „motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală,
spirituală, mo-rală sau socială a copilului“. Din nou este o prevedere clară conform căreia este nevoie
de un motiv foarte serios pentru a putea restricţiona contactul, precizându-se anume situaţiile în care
contactul poate fi apreciat că ar contraveni interesului superior al copilului: dacă ar conduce la
primejduirea dezvoltării fizice, psihice, intelectuale sau morale a copilului. Prin urmare, instanţa
judecătorească se va pronunţa obligatoriu odată cu dispunerea măsurii de protecţie a copilului şi cu
privire la menţinerea relaţiilor personale şi contactelor directe ale copilului cu ambii pă-rinţi, desigur
cu respectarea interesului superior al copilului. |n situaţia în care instan-ţa va aprecia însă că există
motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a
copilului, prin intermediul aceleiaşi hotă-râri judecătoreşti se va pronunţa obligatoriu în sensul
limitării exercitării acestui drept.
Astfel, pot fi considerate motive temeinice care pot determina limitarea exercitării dreptului prevăzut la
articolul 14 din Legea nr. 272/2004 următoarele împrejurări, dacă acestea sunt de natură de a periclita
dezvoltarea copilului:
- părinţii nu oferă copilului o educaţie conformă cu morala;
- părinţii manifestă abateri grave în înde-plinirea îndatoririlor de părinte,
- neacordarea întreţinerii;
- părinţii manifestă o atitudine dezintere-sată în raporturile lor cu copilul;
- părinţii au comportament abuziv faţă de copil;
- lipsa de supraveghere;
- conduita imorală a părinţilor;
- părinţii consumă droguri sau sunt alcoolici etc.
Toate aceste împrejurări trebuie să determine însă un anumit rezultat, respectiv să primejduiască
sănătatea, dezvoltarea fizi-că, mentală şi spirituală a copilului. Apreciem că simpla limitare a
exercitării dreptului la relaţii personale cu copilul nu este suficientă dacă instanţa nu se va pro-nunţa şi
asupra modalităţilor concrete de realizare a acestui drept tocmai în scopul prevenirii unor situaţii
grave în care s-ar putea afla copilul la un anumit moment. Astfel, una dintre modalităţile de realizare a
acestui drept ar fi ca întâlnirile copilului cu părintele să aibă loc la domiciliul persoanei fizice sau
juridice la care copilul se află în plasament şi de preferat în prezenţa persoanei la care este plasat sau,
după caz, în prezenţa unui specialist al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului
(DGASPC).
|n legătură cu modalităţile decrise mai sus, important de subliniat ar fi că atât pe
nalul de specialitate cât şi persoanele care au în plasament copii (în speţă asistentul maternal
profesionist) trebuie să primeas-că pregătirea necesară gestionării acestui tip de întâlniri.

Art. 17. - (1) Copilul ai cărui părinţi locuiesc în state diferite are dreptul de a întreţine relaţii personale
şi contacte directe cu aceştia, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al
copilului.
(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) va fi facilitată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Drepturilor Copilului (ANPDC), în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE), pe baza unei
proceduri aprobate prin ordin comun.

Articolul 17 reglementează situaţia copiilor români ai căror părinţi se află în state diferite, precum şi
obligaţiile autorităţilor de a facilita legătura dintre părinţi şi copii şi de a susţine dreptul copilului de a
menţine contactul cu părinţii în aceste condiţii. Necesitatea introducerii în actul normativ a articolului
17 şi, după cum vom vedea ulterior, a art. 18, a apărut o dată cu liberalizarea graniţelor României,
când tot mai mulţi cetăţeni români au început să călă-torească în afara ţării, stabilindu-şi domi-
ciliul/reşedinţa într-un alt stat. |n această formă, exercitarea dreptului la libera circu-laţie a generat o
serie de probleme în situ-aţiile în care numai unul dintre părinţi s-a stabilit în străinătate, celălalt
rămânând, împreună cu copilul, pe teritoriul României, sau invers. Scopul articolului 17 nu este atât
acela de a afirma dreptul copilului şi al părintelui, aflaţi pe teritoriile unor state diferite, de a avea
legături personale, drept a cărui existenţă nici nu ar putea fi pusă în discuţie prin simpla intervenţie a
unui element de extraneitate (sau tocmai pentru a sublinia acest lucru), cât acela de a stabili
autorităţile însărcinate să ia măsuri pentru a facilita, eventual prin stabilirea unei pro ceduri mai
simple, contactul şi menţinerea legăturilor între copil şi părinte pe perioada cât aceştia sunt despărţiţi.
|n aceeaşi măsură, prevederea are în vedere situaţia părinţilor care, divorţaţi fiind, nu permit copilului
încredinţat unuia dintre ei păstrarea legăturilor copilului cu celălalt părinte.
O situaţie des întâlnită în practică şi care se subsumează ipotezei descrise generic de prima parte a
alin. (1) al art. 17, potrivit că-reia părinţii sunt stabiliţi pe teritoriile a două state diferite, o reprezintă
cazul în care, pe fondul unor raporturi conflictuale între părinţi, de regulă divorţaţi, unul din tre ei
împiedică menţinerea relaţiilor celuilalt părinte cu copilul. Tot pe fondul unor raporturi conflictuale -
şi cel mai adesea vătămătoare, chiar traumatizante pentru copii - s-a întâmplat adesea ca părintele că-
ruia nu i-a fost încredinţat copilul să pără-sească, totuşi ţara împreună cu acesta, sta-bilindu-se pe
teritoriul altui stat. Astfel de situaţii, în care eforturile unuia sau ale celuilalt părinte de a-şi exercita
drepturile conferite prin lege, nu găsesc un răspuns adecvat la celălalt, iar părţile nu pot găsi singure
soluţia convenabilă, fă-când necesară intervenţia cumulată a au-torităţilor din statele „implicate“, au
fost reglementate prin Legea nr. 216/2003 privind aderarea României la Convenţia euro-peană asupra
recunoaşterii şi executării hotărârilor în materie de încredinţare a copiilor şi de restabilire a
încredinţării copiilor, adoptată la Luxembourg şi în aplicarea căreia atribuţii importante revin
Ministerului Justiţiei (MJ) din România. Totodată Convenţia asupra aspectelor civile ale răpirii
internaţionale de copii, adoptată la Haga, la 25 octombrie 1980, convenţie la care România a aderat
prin Legea nr.100/1992 s-a dovedit în timp a fi insuficientă pentru multitudinea şi complexitatea
problemelor apărute în practică, si-tuaţie ce a determinat demersul legislativ de adoptare a Legii nr.
369/2004 pentru aplicarea Convenţiei de la Haga, care deta-liază în special procedurile aplicabile de
autorităţile române competente - Ministerul Justiţiei (MJ), ca autoritate centrală cu atribuţii în
aplicarea convenţiei şi instanţa de judecată.
|n contextul existenţei unor proceduri şi atribuţii expres prevăzute prin acte normative de nivel superior
ordinul la care se fa-
22
ce referire în cuprinsul alineatului 2 al articolului La solicitarea unei autorităţi judiciare sau
17 nu a mai fost considerat ca fiind necesar a fi administrative a unui stat parte la Convenţie,
elaborat până în prezent. Prin urmare, potrivit instanţa română poate pronunţa o hotărâre
dispoziţiilor Legii nr. 369/2004 cererile privind prin care să se confirme dacă, potrivit
exercitarea dreptului de vizitare sau privind legislaţiei române, deplasarea ori reţinerea
înapoierea minorului se adresează Ministerului copilului având reşedinţa obişnuită în
Justiţiei (MJ), care, în funcţie de statul în care se România, pe teritoriul acelui stat, s-a fă-cut
află copilul reţinut, adresează autorităţii centrale cu încălcarea vreunui drept privind în-
a statului în care se află copilul solicitarea de credinţarea.
înapoiere a minorului sau, după caz, facilitarea |n soluţionarea cererii instanţa va putea să
dreptului de vizită sau restabilirea încredinţării ateste, după caz:
copilului. Persoana fizică interesată poate sesiza • titularul drepturilor cu privire la copil;
şi în mod direct instanţa judecătorească com- • conţinutul şi limitele drepturilor cu privire
petentă. la copil, potrivit legii române;
Cauzele care au ca obiect soluţionarea cererilor • dacă, în raport cu elementele menţionate,
de înapoiere a unui copil aflat pe teritoriul altui în sensul legii române, deplasarea
stat se soluţionează de urgen-ţă şi cu copilului de pe teritoriul României sau
participarea obligatorie a procurorului. reţinerea lui în afara acestui teritoriu a
Instanţa poate lua orice măsură prevăzută de respectat drepturile privind încredinţarea
legislaţia în vigoare pentru protejarea copilului, copilului, ori dacă persoana căreia i-a
pe întreaga durată a procesului. Un aspect fost încredinţat copilul avea dreptul să
important de reţinut este faptul că în temeiul încuviinţeze sau să se opună deplasării
articolului 18 alin (1) din Legea nr. 369/2004
copilului în afara teritoriului României ori
instanţa judecătorească poate să dispună, în
reţinerii lui în afara acestui teritoriu;
funcţie de vârsta copilului, ca acesta să urmeze
• oricare alt aspect determinant pentru a
un tratament de consiliere psihologică pe o
stabili dacă deplasarea sau reţinerea co-
durată care nu poate depăşi 3 luni, în cazul în
pilului în afara teritoriului este ilicită în
care se con-stată că acesta refuză în mod
sensul art. 3 din Convenţie.
constant contactul cu unul din părinţi sau
manifestă sentimente de aversiune faţă de acesta,
Cererile formulate în temeiul Convenţiei sunt
atitudine care ar putea fi determinată de scutite de orice taxă.
raporturile de natură conflictuală dintre părinţi,
astfel după cum am subliniat deja. |n situaţia în
Art. 18. - (1) Copiii neînsoţiţi de părinţi sau de un
care instanţa va constata că deplasarea sau
alt reprezentant legal ori care nu se găsesc sub
reţinerea copilului pe teritoriul României este
supravegherea legală a unor persoane au dreptul
ilicită în sensul art. 3 din Convenţia de la Haga,
de a li se asigura, în cel mai scurt timp posibil,
va dispune îna-poierea copilului în ţara în care
reîntoarcerea alături de reprezentanţii lor legali.
acesta are reşedinţa obişnuită.
Instanţa va fixa un termen pentru executarea (2) Deplasarea copiilor în ţară şi în străină-
obligaţiei de înapoiere a copilului, sub tate se realizează cu înştiinţarea şi cu acor
sancţiunea unei amenzi civile în favoarea statului dul ambilor părinţi; orice neînţelegeri între
român. părinţi cu privire la exprimarea acestui
Prin dispoziţiile articolului 11 alin. (2) in-stanţa acord se soluţionează de către instanţa ju-
poate fixa în cuprinsul hotărârii un termen decătorească.
pentru executarea obligaţiei de înapoiere a (3) Părinţii sau, după caz, altă persoană
copilului, sub sancţiunea unei amenzi civile în responsabilă de supravegherea, creşterea
favoarea statului român cuprinsă între 5 milioane şi îngrijirea copilului sunt obligaţi să anun-
şi 25 milioane lei. ţe la poliţie dispariţia acestuia de la domi
ciliu, în cel mult 24 de ore de la constatarea
dispariţiei.
23
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
România s-a confruntat în ultima perioadă tot este vorba de numărul mare de cazuri în care
mai mult cu migraţia ilegală şi cu fenomene de copiii părăsesc domiciliul, abando-nează şcoala
trafic al copiilor. Devenită ţară-sursă a copiilor şi, cu acordul expres sau tacit al părinţilor, ori
aflaţi ilegal pe teritoriul unor state europene, chiar la îndemnul unuia dintre aceştia, pornesc
România a reacţio-nat, în plan legislativ, faţă de în căutarea unor surse de venituri proprii, - a fost
cele două fenomene. |n ceea ce priveşte traficul inclus textul alin. 2 al art. 18, potrivit căruia
de persoane, cadrul legal l-a constituit Legea nr. deplasarea copiilor în ţară şi în străinătate se
678/2001, lege care conferă o definiţie le-gală rea-lizează cu înştiinţarea şi cu acordul ambilor
acestei noţiuni. Una din formele de trafic părinţi. |n mod evident, este vorba despre
prevăzute de lege şi căreia i-au căzut victime un situaţia-regulă în care exercitarea drepturilor
număr mare de copii o constituie recrutarea, părinteşti revine, în egală măsură, celor doi
transferarea, transportarea, cazarea sau primirea părinţi. Este un text de principiu, al cărui sens
unei persoane prin înşelăciune, abuz de trebuie stabilit printr-o interpretare sistemică,
autoritate sau profitând de imposibilitatea corelat cu celelalte prevederi între care se
persoanei de a se apăra sau de a-şi manifesta încadrează, precum şi cu alte prevederi legale
voinţa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau aplicabile în materia exercitării drepturilor
primirea de bani ori alte foloase, în scopul părinteşti, în special Codul Familiei. Astfel, este
exploatării persoanei. de menţionat că, însuşi Codul Familiei prevede,
|ncercând să impună soluţionarea situaţiei în art. 97 şi art. 99 că ambii părinţi au aceleaşi
copiilor aflaţi ilegal pe teritoriul altor state, fie drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori şi
ca urmare a traficului, fie ca urmare a migraţiei că în caz de neînţelegere între părinţi cu privire
ilegale, art. 18 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 la exerciţiul drepturilor părinteşti instanţa poate
prevede dreptul copiilor care nu sunt însoţiţi de să decidă în funcţie de interesul superior al
părinţi sau de un alt reprezentant legal, ori care copilului. Opinăm că această regulă îşi poate
nu se găsesc sub supravegherea legală a unor găsi aplicabilitatea şi în situaţia în care unul
persoane, de a li se asigura reîntoarcerea alături dintre părinţi do-reşte să plece cu copilul în
de re-prezentanţii legali. Dispoziţiile articolului străinătate, iar celălalt se opune în mod abuziv,
18 nu se aplică însă în situaţia în care copilul se instanţa de judecată poate să decidă în funcţie de
află în străinătate însoţit de unul dintre părinţii interesul copilului şi prin sentinţă judecă-
săi şi ca efect al încălcării unei hotărâri torească să aprobe deplasarea copilului în
judecătoreşti privind încre-dinţarea copilului străinătate.
spre creştere şi educare în urma unui divorţ. |n |n ceea ce priveşte necesitatea acordului ambilor
astfel de situaţii sunt incidente dispoziţiile părinţi cu privire la deplasarea copilului ,,în
convenţiilor in-ternaţionale, ratificate de ţară“ precizăm că sintagma ar putea reprezenta
România, la care s-a făcut deja referire în eventual numai o eroare materială în cuprinsul
explicitarea articolelor anterioare. actului normativ, întrucât voinţa legiuitorului nu
Corelativ dreptului copilului de a i se asigura putea fi în nici un caz aceea de a restricţiona
întoarcerea alături de reprezentantul legal, alin. într-o asemenea măsură dreptul la circulaţie a
3 al art. 18 prevede obligaţia celui responsabil cu copilului însoţit sau nu de părinţi pe teritoriul
supravegherea, creşte-rea şi îngrijirea copilului ţării, cu atât mai mult cu cât în prac-tică ar fi
de a anunţa dispa-riţia acestuia de la domiciliu imposibil de asigurat şi urmărit aplicarea acestei
în termen de 24 de ore de la constatarea dispoziţii. Prin urmare, opinăm că acest text va
dispariţiei. Pentru accentuarea rolului pe care necesita pe viitor o revizuire în sensul celor
părinţii ar trebui să-l exercite, în egală măsură, menţionate. Având în vedere aceste aspecte, este
în supravegherea copiilor şi pentru responsa- de în-ţeles că, şi în ceea ce priveşte ipoteza art.
bilizarea acestora în faţa unui fenomen negativ 18 alin. 2 din lege, în acele situaţii în care,
care are, încă, din păcate, amploare - potrivit Legii nr. 272/2004, potrivit Codului
24
&vt
2
Familiei sau conform altor acte normative, ală propus de Autoritatea Naţională pentru
exercitarea drepturilor părinteşti revine numai Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC). (3)
unei singure persoane, inclusiv în cazul Procedura de întoarcere a copiilor în ţară, de
exercitării lor doar de către unul dintre părinţi identificare a părinţilor sau a altor reprezentanţi
ca urmare a încredinţării prin hotărâre legali ai copiilor, modul de avansare a
judecătorească, textul de principiu înscris în art. cheltuielilor ocazionate de în-toarcerea în ţară a
18 alin. 2 nu-şi mai găseş-te aplicarea, fiind, acestora, precum şi serviciile de protecţie
desigur, aplicabile cele din cuprinsul art. 43 din specială, publice sau private, competente să
Codul Familiei. |n sensul acestei interpretări sunt asigure protecţia în regim de urgenţă a copiilor
şi dispo-ziţiile Legii nr. 248/2005 privind regimul aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) se stabilesc
liberei circulaţii a cetăţenilor români în străi- prin ho-tărâre a Guvernului.
nătate, care, în art. 17 prevede că minorilor
cetăţeni români li se eliberează paşapoarte la
cererea părintelui căruia i-a fost încre-dinţat prin |n scopul asigurării protecţiei copiilor aflaţi
hotărâre judecătorească răma-să definitivă şi neînsoţiţi pe teritoriul altor state şi pentru
irevocabilă. Totodată Legea nr. 248/2005 eficientizarea eforturilor de readucere în ţară a
precizează că în conformitate cu dispoziţiile copiilor cetăţeni români aflaţi ilegal în afara
articolului 30 litera c) se permite ieşirea din ţară graniţelor României, legea instituie în mod
a minorului cetăţean român înscris în paşapor-tul expres obligaţia în sarcina misiunilor
unui părinte şi călătoreşte în străinătate diplomatice şi consulare ale României de a sesiza
împreună cu acesta sau, după caz, este titular al cazurile despre care iau cu-noştinţă cu privire la
unui paşaport individual şi călăto-reşte împreună minorii aflaţi neînso-ţiţi în străinătate.
cu acesta, fără a mai fi ne-cesară declaraţia |n aplicarea art. 19 alin. 3 a fost elaborată HG
celuilalt părinte, numai dacă părintele însoţitor nr. 1443/2004 privind metodologia de repatriere
face dovada că minorul i-a fost încredinţat prin a copiilor români neînsoţiţi şi asigurarea
hotărâre ju-decătorească definitivă şi măsurilor de protecţie specială în favoarea
irevocabilă. acestora.
Actul normativ menţionat stabileşte procedura de
repatriere a copiilor în ţară, de identificare a
Art. 19. - (1) Misiunile diplomatice şi consulare părinţilor sau a reprezentan-ţilor lor legali,
ale României au obligaţia de a sesiza Autoritatea modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de
Naţională pentru Pro-tecţia Drepturilor Copilului întoarcerea în ţară a acestora, precum şi
(ANPDC) cu privire la copiii cetăţeni români serviciile de protecţie specială competente să
aflaţi în străi-nătate care, din orice motive, nu asigure protecţia în regim de urgenţă a copiilor
sunt înso-ţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant neînsoţiţi care au fost repatriaţi. Astfel, în
legal ori nu se găsesc sub supravegherea legală a situaţia în care misiunile diplomatice, respectiv
unor persoane din străinătate. (2) Autoritatea oficiile consulare ale României în străinătate,
Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului intră în posesia unei informaţii privind existenţa
(ANPDC) va lua mă-surile necesare pentru în ţara de reşe-dinţă a unor copii neînsoţiţi,
întoarcerea copilului la părinţi sau la un alt trebuie să solicite autorităţilor străine
reprezentant legal, imediat după identificarea competente datele de identificare a copiilor în
acestora. |n cazul în care persoanele identificate cauză, precum şi alte informaţii utile în vederea
nu pot sau refuză să preia copilul, la cererea repatrierii lor. Aceleaşi demersuri vor fi între-
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor prinse şi în situaţia în care semnalarea pre-zenţei
Copilului (ANPDC), tribunalul de la domiciliul copilului pe teritoriul unui stat străin vine din
copilului sau Tribunalul Bucu-reşti, în situaţia în partea copilului, a familiei acestuia, a unei
care acest domiciliu nu este cunoscut, va dispune organizaţii guvernamentale sau a unei autorităţi
plasamentul copilului într-un serviciu de protecţie locale cu competenţe în asistenţa şi protecţia
speci- minorilor, precum şi
25
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
în cazul în care autorităţile române le în- au responsabilităţi în instrumentarea cazu-rislor
ştiinţează despre aceasta. |n situaţia în care se de acest gen.
solicită identificarea membrilor familiei, ori a Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie
altui reprezentant legal al copilului, precum şi a copilului (DGASPC) de la domiciliul copilului
acordul privind repatrierea, direcţia generală de repatriat va întreprinde toate demersurile
paşa-poarte (DGP) procedează la efectuarea necesare reintegrării acestuia în familie sau,
acestor activităţi (termenul este de 7 zile). |n după caz, va asigura preluarea copilului în
situaţia în care persoanele mai sus men-ţionate sistemul de protecţie. Monitorizarea cazurilor
nu sunt găsite la domiciliu sau nu îşi dau acordul privind evoluţia si-tuaţiei copiilor repatriaţi se
direcţia generală de paşa-poarte (DGP) va realizează de către direcţia generală de asistenţă
înştiinţa Autoritatea Na-ţională pentru Protecţia socială şi protecţie a copilului (DGASPC) pentru
Drepturilor Copilului (ANPDC). o perioadă de cel puţin 6 luni de la repatriere, şi
|n aceste condiţii Autoritatea Naţională pentru se vor întocmi rapoarte la fiecare 2 luni.
Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC)
informează direcţia generală de asistenţă socială
şi protecţie a copilului (DGASPC) de la ultimul Art. 20. - (1) Misiunile diplomatice şi consulare
domiciliu cunoscut al părinţilor copilului care, în străine au obligaţia de a sesiza Autoritatea
termen de 7 zile trebuie să îşi exprime acordul şi Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului
să asigure instituirea măsurilor de protecţie a (ANPDC) şi Autoritatea pentru Străini (AS)
copilului în situaţia repatrierii sale. Termenele despre toate situaţiile în care au cunoştinţă de
prevăzute de lege au drept scop evitarea copii cetăţeni stră-ini aflaţi pe teritoriul României,
menţinerii copilului într-o si-tuaţie de care, din orice motive, nu sunt însoţiţi de părinţi
nesiguranţă, cu atât mai mult cu cât acesta se sau de un alt reprezentant legal ori nu se găsesc
află pe teritoriul unui stat străin, lipsit de mediul sub supravegherea legală a unor persoane. |n
sau familial şi cultural, fiind expus în acelaşi cazul în care autorităţile române se autosesizează,
timp unor riscuri majore. acestea vor înştiinţa de urgenţă misiunea străină
Prin urmare, direcţiile de protecţia copilului competentă cu privire la copiii în cauză.
(DPC) trebuie să acorde importanţă de-osebită (2) |n situaţia copiilor prevăzuţi la alin. (1),
termenelor pentru efectuarea anchetei sociale Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
solicitate şi totodată expri-mării acordului în Copilului (ANPDC), până la definitivarea
cauză, evident cu pregă-tirea concomitentă a demersurilor legale ce cad în competenţa
familiei pentru primirea copilului repatriat. Prin Autorităţii pentru Străini (AS), va solicita
Ordinul nr. 107/2005 al Secretarului de Stat al Tribunalului Bucureşti stabilirea plasamentului
Autorităţii Naţionale pentru Protec-ţia copilului într-un serviciu de protecţie specială
Drepturilor Copilului (ANPDC) a fost elaborat şi propus de Autoritatea Naţională pentru Protecţia
aprobat modelul de anchetă so-cială privind Drepturilor Copilului (ANPDC).
situaţia socio-familiala a copilului român aflat (3) Măsura plasamentului durează până la
neînsoţit pe teritoriul altui stat, în vederea returnarea copilului în ţara de reşedinţă a
repatrierii acestuia şi a reintegrării sale sociale părinţilor ori în ţara în care au fost iden-tificaţi
şi a structurii-ca-dru a planului referitor la alţi membri ai familiei dispuşi să ia copilul.
pregătirea reinte-grării sociale a copilului care (4) |n cazul nereturnării copilului, acesta
se află neîn-soţit pe teritoriul altui stat şi care beneficiază de protecţia specială prevăzută în
urmează a fi repatriat. Atât modelul de anchetă prezenta lege.
so-cială, cât şi structura-cadru a planului re-
prezintă două instrumente importante pentru
Pentru situaţiile în care pe teritoriul ţării noastre
activitatea asistenţilor sociali care
s-ar află copii cetăţeni străini care, din diferite
motive sunt neînsoţiţi de pă-
26
&vt
2
rinţi şi pentru care misiunile diplomatice şi Art. 22. - (1) Copilul are dreptul la protejarea
consulare străine au sesizat autorităţile române, imaginii sale publice şi a vieţii sale intime,
articolul 20 prevede în mod expres că se va private şi familiale.
dispune prin hotărâre judecăto-rească (2) Este interzisă orice acţiune de natură să
plasamentul copilului într-un serviciu de tipul afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul
celor prevăzute de art. 107 din Legea nr. acestuia la viaţă intimă, privată şi familială.
272/2004. Competenţa exclusivă în privinţa (3) Participarea copilului în vârstă de până la 14
instituirii măsurii de protecţie revine ani la dezbateri publice în cadrul unor programe
Tribunalului Bucureşti, iar Autorităţii audiovizuale se poate face numai cu
Naţionale pentru Protecţia Drepturilor consimţământul scris al acestuia şi al părinţilor
Copilului (ANPDC) îi revine sarcina de a sau, după caz, al altui reprezentant legal.
propune instanţei serviciul de protecţie specială
(4) Copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de că-tre
unde se va dispune plasamentul.
părinţi, reprezentanţi legali sau alte persoane
Plasamentul copilului se va institui întot-deauna
responsabile de creşterea şi îngriji-rea lor, în
pentru o perioadă determinată, respectiv până la
returnarea copilului în ţara de reşedinţă a scopul de a obţine avantaje personale sau de a
părinţilor ori în ţara în care au fost identificaţi influenţa deciziile autori-tăţilor publice.
alţi membrii ai familiei dispuşi să preia copilul. (5) Consiliul Naţional al Audiovizualului
Prin urmare, măsura de protecţie va fi totodată (CNA) monitorizează modul de derulare a
dublată de derularea acelor demersuri legale programelor audiovizuale, astfel încât să
care sunt în competenţa Autorităţii pentru Stră- se asigure protecţia şi garantarea dreptului
ini (AS) şi potrivit cărora aceasta trebuie să copilului prevăzut la alin. (1).
înştiinţeze autorităţile străine competente despre
existenţa copiilor cetăţeni străini aflaţi neînsoţiţi
de părinţi sau reprezentant legal pe teritoriul Potrivit art. 22 alin. 5 Consiliul Naţional al
statului român. Există de asemenea şi Audiovizualului (CNA) monitorizează modul de
posibilitatea ca autorităţile române să se sesizeze derulare a programelor audiovizuale, astfel încât
din oficiu şi să sesizeze autorităţile străine să asigure protecţia şi garantarea dreptului
competente în paralel cu instituirea măsurilor de copilului prevăzut la alin (1). Autoritatea
protecţie a copilului. Naţională pentru Supravegherea Prelucrării
Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP)
recent înfiinţată, este o altă instituţie care
Art. 21. - |n vederea aplicării prevederilor art. 19 veghează la protecţia vieţii private, familiale în
şi 20 se încheie tratatele necesare cu statele sau cu raport cu operatorii publici şi privaţi de date cu
autorităţile statelor vizate, pe baza propunerilor caracter personal. Având acelaşi statut ca şi
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor instituţia Avocatul Poporului această instituţie
Copilului (ANPDC) şi ale Ministerului Afacerilor poate interveni şi în apărarea drepturilor
Externe (MAE), precum şi a altor instituţii in- copilului. Atunci când consideră că drepturile
teresate. sale la viaţă intimă şi privată au fost încălcate,
copilul aflat într-o astfel de situaţie se poate
Acest articol reprezintă în fapt atribuirea unor adresa direct preşedintelui Autorităţii Na-ţionale
competenţe exprese în sarcina Auto-rităţii pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu
Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului Caracter Personal (ANSPDCP). Totodată, prin
(ANPDC) în deplin acord cu Legea nr. 590/2003 HG nr. 1018/2002 a fost aprobat Regulamentul
privind tratatele, în sensul că aceasta poate iniţia cu privire la obliga-ţiile ce revin serviciilor
procedurile de încheiere a unor tratate, acorduri publice specializate pentru protecţia drepturilor
de colaborare cu statele în care se află copiii copilului în vederea garantării respectării
români în diferite situaţii de izolare. dreptului la imagine şi intimitate a copilului aflat
în plasament sau încredinţare.
27
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Potrivit dispoziţiilor regulamentului men-ţionat, identificarea copiilor în scopul asigurării
datele ori informaţiile de orice na-tură dreptului copilului la protejarea imaginii sale
referitoare la copilul aflat în plasament nu vor fi publice şi a vieţii sale intime, private şi
furnizate nici unei persoane fizice sau juridice familiale.
decât după obţinerea acordului scris al De exemplu, copiii în vârsta de până la 14
directorului direcţiei generale de asistenţă ani nu pot fi folosiţi în emisiunile audiovi-
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) cu zuale care reconstituie infracţiuni, abuzuri
privire la obţinerea şi diseminarea acestor date sau evenimente dramatice petrecute în fa-
ori informaţii. Mai mult decât atât, solicitantul miliile lor.
este obligat să informeze directorul direcţiei Este de asemenea interzisă difuzarea de in-
generale de asistenţă socială şi protecţie a copi- formaţii care ar putea duce la identificarea
lului (DGASPC) cu privire la scopul pentru care copiilor în vârstă de până la 14 ani care au
solicită datele ori informaţiile, moda-lităţile de asistat la evenimente dramatice petrecute în
obţinere a acestora, precum şi modalitatea familiile lor.
mediatizării acestora. Accesul solicitantului în |n cazul copiilor cu vârste între 14 şi 16 ani,
incinta serviciului ce urmează a fi vizitat se acuzaţi de comiterea unei infracţiuni sau
realizează numai cu acordul expres al victime ale infracţiunilor ori abuzaţi fizic,
directorului direcţiei generale de asistenţă psihic sau sexual pot participa la emisiuni de
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) şi în dezbateri sau reportaje audiovizuale, cu
prezenţa unui reprezentant desemnat al direcţiei îndeplinirea cumulativă a următoarelor
generale de asistenţă socială şi protecţie a condiţii:
copilului (DGASPC). • existenţa prealabilă a consimţământului
|n plus, solicitantul este obligat să declare pe lor;
propria răspundere că datele ori infor-maţiile vor • existenţa prealabilă a consimţământului
fi utilizate fără a aduce atingere imaginii şi părinţilor sau al reprezentanţilor legali în
dreptului la intimitate al copilului aflat în formă scrisă;
plasament sau încredinţare. Luarea şi • asistarea pe parcursul transmisiei de că-
prelucrarea de imagini de orice fel referitoare la tre un părinte sau de către reprezentantul
copiii aflaţi în plasament sau încredinţare se pot legal, respectiv de avocat în cazul
realiza numai cu acordul prealabil al cercetării penale sau arestării;
reprezentantului legal al copilului. • eliminarea oricăror elemente care ar pu-
Fiecare direcţie generală de asistenţă so-cială şi tea duce la identificarea lor în cazurile în
protecţie a copilului (DGASPC) are obligaţia de care aceştia sunt victimele unor infracţi-
a stabili măsuri pentru garantarea respectării uni sau ale abuzurilor fizice, psihice ori
dreptului la imagine şi care să includă în sexuale.
totalitate prevederile Regulamentului şi să le |n cazul copiilor cu vârste între 16 şi 18 ani,
supună spre aprobare Consiliului local, respectiv acuzaţi de comiterea unei infracţiuni, sunt
al sectorului municipiului Bucureşti. După necesare acordul în scris al acestora şi
aprobare prin hotărâre de consiliu acestea asistarea de către avocat, în situaţia în care
trebuie să fie aduse la cunoştinţa tuturor sunt cercetaţi penal sau arestaţi. De
structurilor sale funcţionale: servicii, centre de asemenea este interzisă difuzarea acelor
plasament, etc. Prin Decizia nr. 249/2004 a emisuni în care copiii sunt folosiţi sau expuşi
Consiliului Naţi-onal al Audiovizualului (CNA) de către părinţi, rude, reprezentanţi legali
privind pro-tecţia copiilor în cadrul serviciilor de sau avocaţi în scopul de a obţine a-vantaje
programe au fost instituite o serie de interdic-ţii personale sau de a influenţa deciziile
în ceea ce priveşte difuzarea unor imagini, autorităţilor publice. Nu mai puţin gravă este
fotografii, interviuri, declaraţii sau orice fel de difuzarea de interviuri sau de declaraţii luate
informaţii care ar putea duce la copiilor în vârstă de până la 14 ani, realizate
pe baza provocării unor stări emoţionale
menite să sporească, cu orice preţ,
spectaculozitatea producţiilor.
28
&vt
2
Este important prin urmare ca textul Deciziei nr. Opinia copilului este luată în considerare în
249/2004 al Consiliului Naţional al mod progresiv, funcţie de capacitatea
Audiovizualului (CNA) să fie cunoscut de părinţi acestuia. Astfel, sunt situaţii în care opinia
şi de toate persoanele care în exercitarea acestuia este hotărâtoare, iar în altele opinia
profesiei au atribuţii care presupun protecţia copilului este ascultată şi luată în con-
dreptului copilului la viaţă intimă, privată şi siderare însă nu reprezintă elementul decisiv
familială. în luarea deciziei de către părinţi sau, după
caz, de către autorităţile competente. Cele
două elemente se regăsesc, într-o pondere
Art. 23. - (1) Copilul are dreptul la libertate de diferită, şi la nivelul reglementărilor interne
exprimare. sau internaţionale, care oscilează între
(2) Libertatea copilului de a căuta, de a primi şi tendinţa de a recunoaşte copiilor
de a difuza informaţii de orice natură, care independenţa totală, în anumite situaţii, la o
vizează promovarea bunăstării sale sociale, anumită vârstă şi aceea de a impune pă-
spirituale şi morale, sănătatea sa fizică şi mentală, strarea unui echilibru în a aprecia impor-
sub orice formă şi prin orice mijloace la alegerea tanţa voinţei exprimate a minorului. |n pri-
sa, este inviola-bilă. mul caz, legea decide să acorde copilului
(3) Părinţii sau, după caz, alţi reprezentanţi legali dreptul de a decide, iar dorinţele copilului
ai copilului, persoanele care au în plasament sunt acelea care primează şi hotărăsc dez-
copii, precum şi persoanele care, prin natura nodământul cazului respectiv. Pe de altă
funcţiei, promovează şi asigură respectarea parte, legea nu merge atât de departe, dar
drepturilor copiilor au obligaţia de a le asigura susţine într-un anumit grad dreptul copilului
informaţii, expli-caţii şi sfaturi, în funcţie de de a-şi exprima punctul de vedere, care este
vârsta şi de gradul de înţelegere al acestora, luat în considerare de către adulţi atunci
precum şi de a le permite să-şi exprime punctul când aceştia iau decizii, fie ei judecători,
de vedere, ideile şi opiniile. părinţi sau alte persoane. Putem găsi în
(4) Părinţii nu pot limita dreptul copilului minor legile române exemple ale ambelor situaţii. |
la libertatea de exprimare decât în cazurile n ceea ce priveşte dreptul absolut de a hotărî,
prevăzute expres de lege. se stipulează că adopţia unui copil care a
împlinit vârsta de 10 ani nu se poate face
decât cu acordul acestuia (a se vedea
Majoritatea statelor împărtăşesc principiul
articolul 11 alin. (1) litera b) şi art. 17(2) din
conform căruia părerile copiilor trebuie ascultate
Legea nr. 273 privind regimul juridic al
şi luate în considerare, conform vârstei şi
adopţiei. Acestea sunt prevederi extrem de
capacităţii lor de a înţelege. Un aspect extrem de
clare, care le conferă copiilor cu vârste de la
important atunci când vorbim despre drepturile
10 ani în sus dreptul de veto.
copilului, este protecţia - de altfel cea mai mare
Cea de-a doua situaţie este exemplificată de
parte a Convenţiei ONU cu privire la drepturile
art. 6 (h) a Legii privind protecţia şi pro-
copilului vorbeşte despre protecţie - dar la fel de
movarea drepturilor copilului, care stabileşte
importantă pentru bunăstarea copilului este
ca principiu general de aplicare a legii
autonomia. Ideea de drepturi ale copilului a
„ascultarea opiniei copilului şi luarea în
început să fie din ce în ce mai des asociată cu
considerare a acesteia, ţinând cont de vârsta
câşti-garea independenţei pe măsură ce copilul
şi de gradul său de maturitate“. Este o
creşte. Aici ne confruntăm din nou cu problema
viziune echilibrată, care, fără a nega rolul
echilibrului. Toate legile trebuie să încerce să
copilului în aprecierea oricărei măsuri care îl
recunoască atât responsabilită-ţile permanente
priveşte, îndeamnă totuşi la prudenţă în
ale părinţilor, cât şi capacitatea crescândă a
stabilirea ponderii acestui rol, pentru a nu se
copiilor de a avea un cuvânt de spus în situaţii
ajunge ca, în fapt, copilul să decidă, în mod
care îi privesc.
exclusiv şi indiferent de nivelul de
discernământ, cu privire la măsurile ce se iau
asupra lui.
29
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Dreptul la libertatea de exprimare este strâns dacă autoritatea competentă apreciază că audierea
legat de dreptul copilului de a-şi exprima opiniile lui este necesară pentru soluţio-narea cauzei.
şi de a-i fi luate în considerare. Promovarea şi (3) Dreptul de a fi ascultat conferă copilului
garantarea acestui drept trebuie să fie asigurată posibilitatea de a cere şi de a primi orice
printr-o atitudine de încurajare a copilului în informaţie pertinentă, de a fi consultat, de a-şi
acest sens în diverse medii: în mediul familial, la exprima opinia şi de a fi informat asupra
şcoală, în alte instituţii şi în societate. Practic, consecinţelor pe care le poate avea opinia sa, dacă
drepturile civile ale copiilor încep în cadrul este respectată, precum şi asupra consecinţelor
familiei, care are un rol esenţial în crearea oricărei decizii care îl priveşte.
conştiinţei şi protejarea drepturilor omului, în (4) |n toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile
crearea respectului pentru valorile umane, copilului ascultat vor fi luate în considerare şi li
identitatea şi moştenirea cul-turală şi a se va acorda importanţa cuvenită, în raport cu
respectului pentru alte civilizaţii. Este nevoie să vârsta şi cu gradul de maturitate a copilului.
se aibă în vedere modalităţi adecvate care să (5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform
asigure un echilibru între responsabilitatea dispoziţiilor alin. (2) şi (3). |n caz de refuz,
părinţilor şi realizarea drepturilor copilului, autoritatea competentă se va pro-nunţa printr-o
inclusiv dreptul la libertatea de exprimare. |n decizie motivată.
ceea ce priveşte restricţiile privind exercitarea (6) Dispoziţiile legale speciale privind con-
acestui drept facem precizarea că este simţământul sau prezenţa copilului în procedurile
obligatoriu ca ,,restricţiile“ să fie pre-văzute în care îl privesc, precum şi prevederile referitoare
lege şi să fie necesare pentru: respectarea la desemnarea unui curator, în caz de conflict de
drepturilor şi reputaţiei altor persoane, pentru interese, sunt şi rămân aplicabile.
protejarea siguranţei na-ţionale, a ordinii
publice, a sănătăţii publice sau a bunelor
moravuri. Sunt cazuri în care părinţii, asigurând Potrivit legii civile, persoana fizică se pre-zumă a
în-drumarea corepunzătoare a copilului pot şi avea discernământul necesar în-cheierii de acte
chiar trebuie să limiteze dreptul acestuia la juridice începând cu vârsta de 18 ani, vârstă de
libertatea de exprimare, respectiv cazurile la care legea îi şi recu-noaşte capacitatea de
prevăzute în articolul 30 din Constituţie, care se exerciţiu deplină. Minorul sub 14 ani este
referă la interdicţia de a prejudicia demnitatea, prezumat de lege a nu avea discernămîntul
onoarea, viaţa particulară a persoanei şi dreptul necesar pentru a încheia acte juridice civile, iar
la propria imagine, după cum sunt interzise copilul între 14 şi 18 ani se consideră a avea
defăimarea ţării, îndemnul la război de discernă-mântul în formare, de unde şi recunoaş-
agresiune, la ură na-ţională, rasială, religioasă, terea legală a unei capacităţi restrânse de a
la separatism teritorial sau la violenţă publică, încheia acte juridice. Referindu-se la „copilul
precum şi manifestări obscene, contrare bunelor capabil de discer-nământ“, Legea nr. 272 dă un
moravuri. alt sens decât cel anterior menţionat, un alt sens
decât acela de discernământ necesar pentru a
încheia acte juridice. Regulile aplicabile pentru
Art. 24. - (1) Copilul capabil de discernă-mânt acest ultim fapt rămân nemodificate. Art. 24
are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra alin.1 are în vedere o altă pers-pectivă, şi anume
oricărei probleme care îl priveş-te. dreptul copilului de a nu fi ignorat, ori de câte
(2) |n orice procedură judiciară sau admi- ori adulţii iau hotărâri în ceea ce îl priveşte.
nistrativă care îl priveşte copilul are dreptul de a Acest drept de a fi as-cultaţi, de a fi auziţi - de
fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului părinţi, de tutore, de profesori şi educatori, de
care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, asistentul social, de autorităţile judiciare - este
poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit explici-
vârsta de 10 ani,
30
&vt
2
tat de altfel în alin. 3 al aceluiaşi articol, ca fiind levantă, este ca acesta să fie bine informat, să
posibilitatea copilului de a cere şi de a primi primească explicaţii şi să fie pregătit astfel încât
orice informaţie pertinentă, de a fi consultat, de opinia sa să fie exprimată în mod liber.
a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra Esenţial este totodată ca persoanele care intervin
consecinţelor pe care le poate avea opinia sa, în procedura de ascultare a copilului să
dacă este respecta-tă, precum şi asupra beneficieze de formare în acest sens, în caz
consecinţelor oricărei decizii care îl priveşte. contrar, procedura ascultării poate afecta
Obligaţia de comunicare cu copilul ajută la imaginea de sine a copilului, starea sa psihică şi
cunoaşterea acestuia, la înţelegerea nevoilor lui, emoţională. |n procedurile administrative şi
a mediului în care s-a format şi a perspectivei judiciare, dacă ascultarea copilului care a
copilului asupra acestora, a nivelului de împlinit 10 ani - în cauze care îi privesc - este
înţelegere a realităţii şi a con-secinţelor prezu-mată de legiuitor ca fiind necesară, nu
propriilor fapte, pentru a şti, ulterior, care sunt aceeaşi este viziunea legiuitorului cu privire la
cele mai adecvate mo-dalităţi de intervenţie, ca copilul care nu a împlinit 10 ani. Dacă prima
forme de răspuns la nevoile copilului. parte a alineatului 2 dă dreptul copilului de orice
Desigur, dreptul copilului de a fi ascultat vârstă care a cerut a fi ascultat de a se da curs
presupune în mod necesar obligaţia de a i se da solicitării sale, în cazul în care o asemenea
posibilitatea să se exprime, dar nu obligă la manifestare de voinţă nu a fost exprimată copilul
luarea unei decizii care ar satisface doar care nu a împlinit 10 ani nu poate fi chemat, de
dorinţele copilului, dacă factorii de răspundere re-gulă, pentru a fi ascultat, decât după o ana-
ar aprecia că interesul copilului, pe termen liză exigentă a necesităţii declaraţiei sale, făcută
imediat sau lung, impun o altă măsură. De altfel, de autoritatea care dispune asupra acestei
alin. 4 al art. 24 lă-mureşte faptul că dacă un măsuri. Situaţia poate deveni cu adevărat
copil poate fi ascultat, în procedurile periculoasă, dacă se insistă în ascultarea
administrative sau judiciare, la orice vârstă, copilului mai mic de 10 ani, acesta neavând, în
opiniile lui „vor fi luate în considerare şi li se va principiu, gradul de maturitate necesar. Se
acorda im-portanţa cuvenită, în raport cu vârsta recomandă recurgerea cu pru-denţă la măsura
şi gradul de maturitate a copilului“. |n ascultării copilului cu vârsta sub 10 ani, şi, dacă
procedurile judiciare şi administrative, dreptul realizarea ei de către/cu avizul/în prezenţa unui
copilului de a fi ascultat se circumscrie obiectului psiholog nu este posibilă în toate situaţiile,
procedurii: ascultarea copilului este obligatorie formarea categoriilor de profesionişti care inter-
în proceduri care îl privesc. Este un text de vin în proceduri dintre cele menţionate este de
protecţie a copilului faţă de posibilitatea dorit şi ca un mijloc de obţinere a unor bune
manifestării unei tendinţe exagerate a rezultate ale procedurii de ascultare.
autorităţilor de a chema copilul spre a fi ascultat Ascultarea copilului trebuie să fie văzută în mod
şi în alte cauze decât cele care urmăresc luarea necesar ca un drept al acestuia şi nu ca o
unor mă-suri care privesc acel copil. Prin posibilitate pentru adulţi de a exploata în
urmare, acest articol nu trebuie să fie interpretat favoarea lor o eventuală opinie a copilului.
de către specialiştii care intervin de obicei în Potrivit dispoziţiilor alin. (5), orice copil, in-
proceduri care implică în mod inevitabil diferent de vârsta pe care o are, poate solicita să
ascultarea copilului (membrii comisiei de fie ascultat, în orice procedură judi-ciară sau
protecţie a copilului, judecători, procurori, etc.) administrativă care îl priveşte. |n situaţia în care
în sensul că un copil poate sau trebuie să fie cererea copilului este res-pinsă, autorităţile în
ascultat în cauze în care acesta ar avea ceva de cauză au obligaţia de a-şi motiva această decizie
spus, în pofida faptului că acestea nu se referă la (a se vedea în acest sens şi dispoziţiile art. 13,
copil. O altă condiţie a ascultării copilului, fără alin. 2 din
îndeplinirea căreia opinia sa nu poate fi re-
31
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Hotărârea de Guvern nr. 1437/2004 cu privire la - studierea de către copii a religiei ca dis-
organizarea şi metodologia de funcţio-nare a ciplină în învăţământul preuniversitar şi
comisiei pentru protecţia copilului). Prevederile - educaţia religioasă care se practică în cadrul
alin. 6 se completează cu cele ale Codului serviciilor de protecţie specială înfiinţate de
Familiei, referitoare la instituti-rea curatelei. diferite culte/asociaţii religioase.
Astfel, art. 152 lit. c) din Codul Familiei prevede Pentru a alege sau pentru a refuza religia ca
că se va putea institui curatela dacă, din cauza disciplină şcolară, elevul trebuie să aibă acordul
bolii sau din alte motive, părintele sau tutorele părinţilor/reprezentantului legal (art. 9 alin. 1
este împie-dicat să îndeplinească un anumit act din Legea nr. 84/1995 - Legea învăţământului, cu
în numele persoanei ce reprezintă sau ale cărei modificările şi comple-tările ulterioare). Cadrele
acte le încuviinţează. De exemplu, în situa-ţia în didactice, de re-gulă solicită acordul scris al
care în procedura administrativă sau judiciară părinţilor pentru toţi elevii, indiferent de vârstă,
există sau se discută o situaţie de chiar şi pentru elevii care sunt deja majori (şi
contradictorialitate (conflict de interese) între frecventează clasa a XI-a/a XII-a). Subliniem
interesele copilului şi cele ale reprezentantului faptul că odată cu împlinirea vârstei de 14 ani
legal - părinte sau tutore - pentru reprezentarea este prioritară obţinerea acordului scris al
minorului în acea proce-dură se va numi un copilului în paralel cu acordul
curator. Avem în vedere, spre exemplu, situaţia în părintelui/reprezentantului legal, iar la
care se dis-cută luarea măsurii de scoatere a împlinirea vârstei de 16 ani copilul îşi poate
copilului dintr-un mediu familial neadecvat sau o alege singur religia. Prin urmare, copiii de 14
plângere formulată de copil împotriva unui act de ani şi cu atât mai mult cei care au împlinit 16 ani
agresiune săvârşit împotriva sa de către tutore. pot să opteze cu privire la studierea sau nu a
acestei discipline. Pentru ca elevii să-şi exprime
opţiunile în cunoştinţă de cauză, este necesar ca
Art. 25. - (1) Copilul are dreptul la libertate de părin-ţii şi cadrele didactice să colaboreze şi să
gândire, de conştiinţă şi de religie. asigure informarea corespunzătoare a copiilor
(2) Părinţii îndrumă copilul, potrivit propriilor încă de la începutul şcolarizării acestora. |n
convingeri, în alegerea unei religii, în condiţiile primul rând părinţii în a căror responsabilitate
legii, ţinând seama de opinia, vârsta şi de gradul revine creşterea, îngrijirea şi asigurarea
de maturitate a acestuia, fără a-l putea obliga să dezvoltării copilului, pot îndru-ma copilul în
adere la o anu-mită religie sau la un anumit cult alegerea unei religii sau în privinţa apartenenţei
religios. la un anumit cult religios ţinând însă seama de
(3) Religia copilului care a împlinit 14 ani nu opinia acestuia exprimată liber, precum şi de
poate fi schimbată fără consimţământul acestuia; gradul de maturitate al copilului. Din aceeaşi
copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul perspectivă descrisă mai sus, apreciem că trebuie
să-şi aleagă singur religia. să acţioneze şi persoanele juridice de drept privat
(4) Atunci când copilul beneficiază de pro-tecţie care înfiinţea-ză servicii de protecţie specială a
specială, persoanelor în îngrijirea că-rora se află copiilor în cadrul cărora se oferă modele de
le sunt interzise orice acţiuni menite să viaţă şi comportament copilului, inclusiv în ceea
influenţeze convingerile religioase ale copilului. ce priveşte participarea la viaţa religioasă. |n
cazul în care a fost luată o măsură de protecţie
specială a copilului, persoana în îngrijirea căreia
Dreptul la libertate de gândire, de conştiin-ţă şi
se află copilul nu are dreptul să înfluenţeze
de religie poate fi văzut ca un drept preexistent
convingerile sale religioase.
dreptului copilului la libera exprimare a opiniei
Modul în care se realizează aceste obligaţii şi
sale. Conţinutul acestui articol ar putea pune
prevenirea unor excese în această pri-
probleme de aplicare în următoarele două
situaţii:
32
&vt
2
vinţă sunt monitorizate de către serviciile ticolul 16 alin. 1). Astfel, prin intermediul
competente (direcţia generală de asistenţă Consiliului Naţional pentru Combaterea
socială şi protecţie a copilului (DGASPC)/ Discriminării (CNCD) se urmăreşte permanent
serviciul public de asistenţă socială (SPAS)). exercitarea dreptului la viaţă culturală proprie,
la declararea apartenenţei etnice, religioase, la
practicarea propriei sale religii pentru copilul
Art. 26. - (1) Copilul are dreptul la libera care aparţine unei mino-rităţi naţionale, etnice,
asociere în structuri formale şi informale, religioase sau lingvistice.
precum şi libertatea de întrunire paşnică, în |n conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei
limitele prevăzute de lege. (2) Autorităţile nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţio-narea
administraţiei publice locale, unităţile de tuturor formelor de discriminare orice persoană
învăţământ şi alte instituţii publice sau private fizică sau juridică are obligaţia de a respecta
competente iau măsurile necesare asigurării principiile egalităţii şi nedis-crimării în orice
exercitării corespunză-toare a drepturilor acţiune a lor.
prevăzute la alin. (1).
|n accepţiunea Legii nr. 272/2004 structurile Art. 28. - (1) Copilul are dreptul la respectarea
formale sunt structuri pentru a căror înfiinţare şi personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi
funcţionare se cer îndeplinirea unor formalităţi şi supus pedepselor fizice sau altor tratamente
condiţii, prevăzute de lege. Aceste structuri umilitoare ori degradante. (2) Măsurile de
funcţionează conform condiţiilor prevăzute în disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decât în
propriul statut şi conform legislaţiei în vigoare acord cu demnitatea copilului, nefiind permise
(asociaţii, fundaţii, sindicate, etc.). Structurile sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care
informale sunt acele structuri constituite ad-hoc, se află în legătură cu dezvoltarea fizică, psihică
care nu sunt supuse unor formalităţi de sau care afectează starea emoţională a copilului.
înregistrare. Indiferent de tipul de asociere, fie că
se constituie structuri formale sau informale,
scopul acestora nu trebuie să contravină Pentru prima dată în legea cadru privind
legislaţiei în vigoare. protecţia şi promovarea drepturilor este
prevăzută interzicerea pedepselor fizice aplicate
copilului, în sensul că acest text se referă la
Art. 27. - (1) Copilul aparţinând unei mino-rităţi interzicerea oricăror pedepse fizice ori de natură
naţionale, etnice, religioase sau lingvistice are umilitoare sau degradante care ar putea fi
dreptul la viaţă culturală proprie, la declararea aplicate copilului în familie, şcoli, grădiniţe, etc.
apartenenţei sale etnice, religioase, la practicarea Chiar dacă unele pedeapse fizice sunt apreciate
propriei sale religii, precum şi dreptul de a folosi ca fiind uşoare, efectele emoţio-nale pe care
limba proprie în comun cu alţi membri ai comu- acestea le pot produce pot fi pătrunzătoare şi de
nităţii din care face parte. (2) Consiliul Naţional durată, astfel încât nu se poate recomanda o
pentru Combaterea Discriminării (CNCD) asigură soluţie a pedepselor corporale ,,uşoare şi
şi urmăreşte exercitarea drepturilor prevăzute la acceptate“. Adoptarea modelului de educaţie
alin. (1). potrivit este în funcţie de natura mediului familial
(nivelul de studii al membrilor familiei, profesia
acestora, vârsta şi particularităţile părinţilor,
Articolul 27 reprezintă acel demers legislativ
repere culturale şi religioase). Aplicarea de
necesar asigurării liberei dezvoltări a
corecţii fizice determină fie reacţii de respingere
personalităţii copilului, care alături de
şi încăpăţânare din partea copilului, fie reacţii de
demnitatea, drepturile şi libertăţile copilului
insecuritate, deteriorarea imaginii de sine, etc. |n
reprezintă valori supreme garantate în primul
unele
rând prin Constituţia României (ar-
33
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
cazuri copilul ar trebui lăsat să greşească Art. 29. - (1) Copilul are dreptul să depună singur
fără a fi pedepsit, şi să i se explice implica- plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale
ţiile faptelor sale, acest fapt făcând parte din fundamentale. (2) Copilul este informat asupra
procesul de învăţare al copilului, din drepturilor sale, precum şi asupra modalităţilor de
procesul de dezvoltare a autonomiei. Ar exercitare a acestora.
putea exista anumite sancţiuni, care însă
trebuie corelate cu un ansablu de recompense
acordate copilului, astfel încât Alin. (1) consacră dreptul copilului de a depune
părintele/educatorul să obţină influenţarea în justiţie, singur, plângeri cu privire la orice
dorită a comportamentului acestuia. De încălcare vizând drepturile sale fundamentale,
exemplu: prevăzute în Constituţie, indiferent de vârsta pe
• privarea de anumite obiecte/activităţi care o are. Prevederea este în deplină
favorite însoţite de explicarea deciziei concordanţă cu dis-poziţiile Convenţiei pentru
luate, ţinându-se cont de gradul de ma- apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
turizare al copilului; fundamentale ratificată de România prin Legea
• explicarea tuturor greşelilor şi a conse- nr. 30/1994 care consacră dreptul oricărei per-
cinţelor pe care acestea le au, ţinându-se soane (fără a impune o limită de vârstă) de a
cont de asemenea de gradul de maturizare sesiza instanţa judecătorească în cazul încălcării
al copilului; drepturilor fundamentale. |ntr-o enumerare
• stabilirea unui sistem de reguli care să se exemplificativă, ar putea fi menţionate dreptul la
aplice atât în cazul greşelilor, cât şi în viaţă şi la integritate fizică şi psihică, libertatea
cazul rezultatelor bune obţinute, de genul individuală în sens constituţional, dreptul la
recompenselor pozitive sau negative. apărare, libertatea de exprimare, dreptul la
Recompensa poate fi şi sub forma unui informa-ţie, dreptul la învăţătură, accesul la
răspuns emoţional. cultură, dreptul la un mediu sănătos, etc.
|n alegerea măsurilor disciplinare trebuie să Existenţa unor astfel de situaţii în care copilul se
se ţină cont de gravitatea greşelilor copilului adresează singur instanţei jude-cătoreşti este
şi de reacţia emoţională a copilului. Sunt puţin probabilă, deoarece în general drepturile
interzise tratamentele umilitoare, poreclele, fundamentale ale copilului sunt apărate prin
catalogările, pedepse jignitoare, închidere în reprezentanţii săi legali; această abordare
camere întunecoase, privarea de hrană etc. decurge din recu-noaşterea copilului ca
Prin urmare, în familie şi în toate instituţiile beneficiar activ al unor drepturi, ca persoana
publice şi private care au în îngrijire copii, care, în raport cu vârsta şi gradul sau de
sunt interzise pedepsele corporale şi trata- maturitate poate să pledeze pentru sine şi mai
mentele umilitoare. Totodată, regulamentele mult decât atât să aibă un drept de veto în raport
de ordine interioară ale instituţiilor în cauză cu măsurile decise faţă de persoana sa. |n situaţii
ar trebui să conţină obligatoriu capitole cu prevăzute în mod expres de lege, copilul poate
privire la interzicerea pedepselor corporale depune plângeri în nume propriu în instanţă,
şi încălcarea demnităţii copiilor. O deosebită referitor la încălcarea altor drepturi decât cele
importanţă o reprezintă în acelaşi timp fundamentale, condiţionat de împlinirea vârstei
eforturile care trebuie să se facă în de 14 ani (de ex.: solicitarea schimbării felului
recrutarea personalului responsabil cu învă-ţăturii, educaţiei religioase, domiciliului,
îngrijirea copilului, în orice tip de instituţie, măsurii de protecţie specială sau a încre-dinţării
acordându-se totodată atenţia cuvenită sale ca urmare a divorţului părin-ţilor).
capacităţii membrilor personalului de a |n ceea ce priveşte apărarea drepturilor copilului
utiliza în mod eficient, metode non-vio-lente prin mecanisme extrajudiciare, trebuie subliniat
de disciplină. Aşa după cum am subliniat că orice încălcare a acestora
deja, instituţiile trebuie să adopte strategii şi
politici împotriva violenţei şi să îşi
instruiască personalul în vederea imple-
mentării acestora.
34
&vt
2
poate fi sesizată instituţiilor competente direct de orientarea şi sfaturile necesare exercitării
către copil, indiferent de vârsta acestuia. corespunzătoare a drepturilor prevăzute în
Dreptul copilului de a depune plângeri singur prezenta lege.
trebuie să se exercite pe baza unei corecte (3) Părinţii copilului au dreptul să primeas-că
informări a copilului cu privire la drepturile sale informaţiile şi asistenţa de specialitate necesare în
şi la necesitatea respectării acestor drepturi de vederea îngrijirii, creşterii şi educării acestuia.
către adulţi, autorităţi, cadre didactice, etc.
Dreptul copilului de a depune plângeri re-
prezintă în acelaşi timp o formă de exercitare a Articolul 30 alin. 1 consacră dreptul copilului de
dreptului de a fi ascultat (art. 24) si-tuaţie care fi crescut, îngrijit şi educat de părinţii săi, în
impune în opinia noastră cel puţin aceleaşi strânsă legătură cu principiul pri-mordialităţii
rolului şi responsabilităţii pă-rinţilor în creşterea
distincţii şi criterii de exercitare ca şi dreptul
şi educarea acestuia (art. 5 alin. 2).
reglementat de art. 24. Autorităţile ar trebui să
|n mod generic, atât cu privire la persoana, cât şi
acorde importanţa necesară oricărei sesizări ce
cu privire la patrimoniul copilului, alin. 2
are caracterul unei ,,plângeri“ şi prin care se
subliniază obligaţia părinţilor de a sprijini
invocă încăl-carea unuia sau mai multor
copilul în exercitarea de către acesta, a
drepturi. Este necesară însă distincţia între
drepturilor prevăzute în prezenta lege - la
dreptul copilului de a se plânge atunci când drep-
sănătate şi bunăstare, la învăţătură, accesul la
turile sale sunt încălcate şi dreptul acestuia la
informaţie, la cultură, etc. Spre exemplu,
petiţie. Legea nr. 272/2004 nu face referiri la exercitarea corespunzătoare de către copil a
acest drept, dar toate standardele în vigoare deja dreptului la învăţătură presupune dreptul
au în vedere indicatori pentru respectarea acestui părinţilor de a alege felul învăţăturii şi al
drept constituţional. Deoarece apărarea şi pregătirii profesionale, astfel încât acestea să
promovarea drepturilor copilului presupun o corespundă aptitudinilor şi personalităţii
intensă activitate de informare, desfăşurată copilului, dar şi obliga-ţia părinţilor de a-l
inclusiv în rândul copiilor, este de înţeles de ce înscrie pe copil la şcoa-lă, de a asigura
toţi cei ce pun în aplicare Legea nr. 272/2004 frecventarea cu regularitate de către copil a
trebuie să cunoască şi să se informeze la rândul cursurilor şcolare, de a-i urmări evoluţia şi a-l
lor în legătură cu toate mecanismele existente cu sprijini în evaluarea opţiunilor şi a posibilităţilor
atribuţii în promovarea şi apăra-rea drepturilor de care dispune. Alin. 3) al prezentului articol
copilului. Odată depusă plângerea, chiar în accentuează concepţia de bază a legii privind
formă verbală, autoritatea sesizată are obligaţia orientarea tuturor acţiunilor autorităţilor şi
de a întreprinde de îndată demersurile care intră serviciilor în vederea sprijinirii părinţilor,
în competenţa ei pentru verificarea celor pentru asumarea de către aceştia a rolului
semnalate şi în acelaşi timp să asigure primar şi esenţial în viaţa copilului. |n realizarea
confidenţialitate în ceea ce priveş-te transmiterea obligaţiilor ce revin părinţilor, aceştia au dreptul
răspunsului. să primească informaţii şi asistenţă de
specialitate necesare pentru îngrijirea, creşterea
şi educarea copilului. Astfel, serviciul public de
asistenţă socială (SPAS), în exercitarea funcţiei
SEC}IUNEA a 2-a sale prevă-zute la art. 34 alin. 1, de a lua toate
Mediul familial şi îngrijirea alternativă măsu-rile necesare pentru depistarea precoce a
situaţiilor de risc va trebui să ofere părin-ţilor, la
Art. 30. - (1) Copilul are dreptul să crească solicitarea acestora, consultanţă de specialitate,
alături de părinţii săi. inclusiv juridică, cu privire la posibilităţile legale
(2) Părinţii au obligaţia să asigure copilului, de o de sprijin a acestora pentru îngrijirea, creşterea
manieră corespunzătoare capaci-tăţilor în şi educarea copiilor. Dat fiind că nevoia unui
continuă dezvoltare ale copilului, sprijin este
35
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
resimţită în mod direct şi imediat de către părinte d) să întreprindă toate măsurile necesare pentru
şi că sprijinul pentru prevenirea unei situaţii de realizarea drepturilor copilului lor;
criză este adesea mult mai uşor de realizat şi e) să coopereze cu persoanele fizice şi persoanele
eficient decît pentru situaţii cronicizate, credem juridice care exercită atribuţii în domeniul
că o bună organizare a unor servicii de îngrijirii, educării şi formării profesionale a
consultanţă şi informare a părinţilor constituie copilului.
un real sprijin pentru aceştia. Avem în vedere,
spre exemplu, furnizarea informaţiilor legate de
existenţa şi funcţionarea centrelor de sprijin a Art. 31 enunţă principiul responsabilităţii egal
femeilor singure, asupra formelor de sprijin împărţite între părinţi, principiu existent, de
material din partea statului şi procedurilor legale altfel, şi în Codul Familiei, ale cărui dispoziţii, în
de obţinere a acestora, asupra existenţei şi materie de ocrotire a minorului, rămân în mare
rolului serviciilor de consiliere psihologică, a parte, aplicabile. Putem vorbi despre egalitatea
serviciilor de mediere, a modalităţilor de părinţilor în ceea ce priveşte drepturile şi
intervenţie asupra unor comportamente de tip îndatoririle faţă de copilul minor, ca despre un
deviant, etc. Desigur că, vorbind despre o aspect al ega-lităţii drepturilor dintre bărbat şi
activitate de informare cu o bază atât de largă de femeie, principiu statuat la nivel constituţional.
cuprindere, serviciul public de asistenţă socială Părinţii trebuie să-şi exercite împreună drepturile
(SPAS) trebuie să asigure o bună gestionare a şi să-şi îndeplinească obligaţiile părinteşti numai
surselor de informaţii şi a organismelor de în interesul copilului. Este evident că pe primul
consultanţă, şi găsirea celor mai potrivite forme plan se situează obligaţiile părinteşti, întrucât
de colaborare cu astfel de furnizori. drepturile sunt recunoscute tocmai în vederea
înde-plinirii obligaţiilor de către părinţi. ,,Pe de
altă parte, părinţii pot avea păreri diferite în
Art. 31. - (1) Ambii părinţi sunt responsabili ceea ce priveşte interesul superior al unui
pentru creşterea copiilor lor. anumit copil, specialiştii pot de asemenea să nu
(2) Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea fie de acord unul cu ce-lălalt în legătură cu ceea
obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere ce este cel mai bine pentru copil. Orice încălcare
interesul superior al copilului şi să asigure a drepturilor copilului (inclusiv lipsa de respect
bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în faţă de capacităţile în evoluţie a copilului) este
special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea contrară intereselor superioare ale copilului).
relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, Atunci când dezvoltarea fizică, psiho-logică sau
educării şi întreţinerii sale, precum şi prin intelectuală a copiilor este sub-minată prin
reprezentarea sa legală şi administrarea patrimo- acţiuni sau inacţiuni ale părin-ţilor care ar putea
niului său. fi evitate se poate spune că aceştia nu îşi
(3) |n cazul existenţei unor neînţelegeri în-tre îndeplinesc responsabili-tăţile“ (pag 297 din
părinţi cu privire la exercitarea drepturilor şi Manualul pentru implementarea Convenţiei cu
îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, instanţa privire la Drepturile Copilului). Astfel:
judecătorească, după ascultarea ambilor părinţi, - ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi în-datoriri
hotărăşte potrivit interesului superior al copilului. faţă de copiii lor minori, fără a deosebi după
Art. 32. - Copilul are dreptul să fie crescut în cum aceştia sunt din că-sătorie, din afara
condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică, căsătoriei, ori adoptaţi (art. 97 din Codul
mentală, spirituală, morală şi soci-ală. |n acest Familiei). Aceasta în-seamnă că ceea ce
scop părinţii sunt obligaţi: interesează în stabilirea modului de exercitare
a) să supravegheze copilul; a drepturilor şi îndatoririlor este calitatea de
b) să coopereze cu copilul şi să îi respecte viaţa părinţi -ca persoanele faţă de care este
intimă, privată şi demnitatea; stabilită filiaţia copilului - indiferent de
c) să informeze copilul despre toate actele şi existenţa între aceştia a calităţii de soţi.
faptele care l-ar putea afecta şi să ia în
considerare opinia acestuia;
36
&vt
2
- totodată, măsurile privitoare atât la per- • împiedicarea exercitării drepturilor şi în-
soana, cât şi la bunurile copiilor se iau de datoririlor părinteşti din cauza părăsirii şi
către părinţi, de comun acord. Doctrina1 abandonării familiei sau a executării unei
enumeră ca drepturi şi îndatoriri pedepse privative de libertate. 2. |ntre
privitoare la persoana copilului acelea situaţiile în care responsabilitatea
de: a) a creşte copilul; b) a cere înapoie- părintească continuă să revină ambilor
rea de la persoana care îl deţine fără părinţi, dar nu în mod egal, cel mai
drept; c) a consimţi la adopţie sau a cere frecvent întâlnită este cea a divorţului
desfacerea adopţiei; d) a avea legături părinţilor, caz în care, potrivit art. 42 din
personale cu copilul; e) a veghea la Codul Familiei, instanţa judecătorească
creşterea, educarea, învăţătura şi pregă- este obligată să se pronunţe şi asupra
tirea profesională a copilului; f) a lua încredinţării copiilor minori. Art. 43 alin.
măsuri disciplinare; g) a stabili locuinţa 2 din Codul Familiei prevede că părintele
copilului. divorţat căruia i s-a încredinţat copilul
Cu privire la bunurile copilului se enu- exercită cu privire la acesta drepturile
meră dreptul şi îndatorirea de a-i admi- părinteşti, iar alin. 3 prevede expres care
nistra bunurile; dreptul şi îndatorirea de a sunt drepturile şi îndatoririle părintelui
reprezenta pe minor în actele juridice ori divorţat căruia nu i s-a încredinţat copilul.
de a-i încuviinţa aceste acte. Dacă regula Modul de exercitare a dreptului de a
este aceea că părinţilor le revine veghea la creşterea copilului de către
responsabilitatea părintească în mod egal, părintele căruia nu i-a fost încredinţat
există şi numeroase cazuri derogatorii, în copilul diferă de cel anterior divorţului. |n
sensul că numai unul dintre aceştia doctrină3 se arată că părintele căruia nu
exercită (deci în mod exclusiv) drepturile i-a fost încredinţat copilul nu are
şi îndatoririle părinteşti, fie, deşi le
exerciţiul pazei şi supravegherii copilului,
exercită ambii părinţi, responsabilitatea
al aceluia de a lua măsuri disciplinare şi
nu le mai revine în mod egal.
al dreptului de a stabili locuinţa copilului
1. Pentru prima categorie de situaţii, art.
98 alin. 2 din Codul Familiei prevede: şi nici nu poate cere înapoierea acestuia
„Dacă unul dintre părinţi este mort, de- în condiţiile art. 103, de la cel care îl
căzut din drepturile părinteşti, pus sub deţine fără drept. |n legătură cu acestea,
interdicţie sau, din orice împrejurare, se se arată că nu trebuie să existe o
află în neputinţă de a-şi manifesta voinţa, înţelegere între părinţi, prealabilă
celălalt părinte exercită singur drepturile măsurii care se ia, măsurile vizând aceste
părinteşti“. drepturi luându-se de că-tre un singur
Care ar putea fi acele alte împrejurări părinte. Acordul intervine, în aceste
care ar pune pe unul dintre părinţi în im- cazuri, după luarea măsurii, iar dacă
posibilitate de a-şi manifesta voinţa2? celălalt părinte - căruia nu i s-a în-
• dispariţia unui părinte; credinţat copilul - nu este de acord cu
• contrarietatea de interese între minor şi măsura luată, el poate cere modificarea
unul dintre părinţi. |n mod evident, într-o măsurilor luate cu privire la drepturile şi
asemenea situaţie, garanţia exercitării îndatoririle dintre părinţii divorţaţi şi
drepturilor părinteşti de către acel pă- copii în condiţiile art. 44 din Codul Fami-
rinte „în interesul copilului“ nu ar mai liei. Această concluzie este desprinsă nu
exista, aşa încât drepturile părinteşti vor fi doar din plasarea dispoziţiilor cu privire
exercitate de către celălalt părinte; la exerciţiul drepturilor părinteşti în noul
• împiedicarea unui părinte de a îndeplini context al unei căsătorii desfăcute prin
un anumit act în interesul copilului, de divorţ, dar şi din interpretarea literală a
exemplu din cauza bolii; art. 43 alin. 3, care, spre deosebire de art.
101 alin. 2, prevede doar un drept de a
veghea la creşterea copilului.
1
Ion P. Filipescu - Tratat de dreptul familiei, Editura ALL, ed.1993 2idem, p.
496 şi urm.
3
Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu - „Tratat de dreptul familiei“, Ed. a VI-a, Edit. ALL Beck, pag.518 - 526; Eugen A. Barasch, Ion Nestor,
Savelly Zilberstein - „Ocrotirea părintească“, Ed ştiinţifică, Bucureşti, 1960, pag.180 - 183.

37
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Se interpretează că redactările diferite Art. 33. - Copilul nu poate fi separat de pă-rinţii
corespund unor reglementări diferite: în săi sau de unul dintre ei, împotriva voinţei
îndeplinirea îndatoririi ce are părintele căruia acestora, cu excepţia cazurilor expres şi limitativ
nu i s-a încredinţat copilul îşi va exercita prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare
acţiunea după luarea măsurii cu care nu este de şi numai dacă acest lucru este impus de interesul
acord. Se arată că intervenţia lui nu mai superior al copilului.
previne, ci îşi propune - dacă este cazul - să
remedieze. Asemănător situaţiei rezultate în
urma di-vorţului părinţilor este soluţionată legal Cazurile şi condiţiile în care poate fi decisă
si-tuaţia copilului din afara căsătoriei a cărei separarea copilului de părinţi sunt expres şi
filiaţie este stabilită faţă de ambii părinţi. Art. 65 limitativ prevăzute de lege. Acestea sunt
din Codul Familiei prevede că „în-credinţarea următoarele: divorţul când are loc separarea
copilului şi contribuţia părin-ţilor la cheltuielile copilului de unul dintre părinţi, sau chiar de
de creştere, educare, învăţătură şi pregătire ambii părinţi dacă minorul este în-credinţat în
profesională se vor hotărî potrivit dispoziţiilor urma divorţului acestora unei alte persoane,
art. 42-44 din Codul Familiei, care se aplică plasamentul în regim de urgenţă când copilul a
prin asemă-nare“. fost abuzat, neglijat în propria sa familie, şi cel
- drepturile părinteşti se exercită numai în mai frecvent în-tâlnit plasamentul. |n fiecare
interesul copilului, pentru a asigura bunăstarea dintre aceste situaţii, competenţa în ceea ce
materială şi spirituală a acestuia (art. 97 alin. 2 priveşte luarea deciziei cu privire la separarea
din Codul Familiei şi art. 31 alin. 2 din Legea copilului aparţine în exclusivitate instanţei ju-
nr. 272/ 2004). |n afara consideraţiilor decătoreşti.
referitoare la noţiu-nea de „interes superior al Situaţiile în care poate interveni separarea
copilului“, cuprinse în comentariul de la art. 2 copilului de părinţii săi prin decizia unei
trebuie subliniat şi faptul că noţiunea de interes autorităţi administrative este plasamentul dispus
al copilului presupune şi un aspect social, căci prin hotărâre a comisiei pentru pro-tecţia
părinţii sunt obligaţi să-l crească pe copil, copilului, dar numai cu condiţia pre-existenţei
îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, de unui acord al părinţilor cu privire la măsura de
educarea, învăţătura şi pregă-tirea profesională protecţie respectivă, sau plasamentul în regim de
a acestuia, potrivit cu în-suşirile lui. urgenţă, dispus prin dispoziţie a directorului
Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obli- direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie
gaţiilor părinteşti se fac sub îndrumarea a copilului (DGASPC), atunci când copilul este
serviciului public de asistenţă socială (SPAS) în abuzat/ neglijat în propria familie, măsură pentru
scopul asigurării unei cât mai depline ocrotiri a confirmarea căreia legiuitorul a prevăzut
copilului. |n ceea ce pri-veşte neînţelegerile care oligativitatea sesizării instanţei de judecată în
se pot ivi între pă-rinţi cu privire la exerciţiul termen de 48 de ore de la luarea măsurii de
drepturilor şi obligaţiilor părinteşti, alin. 3) al protecţie în regim de urgenţă. Termenul în care
art. 31 instituie competenţa cu privire la trebuie să fie sesizată instanţa este un termen de
soluţiona-rea acestora în sarcina instanţei recomandare şi nu un termen de decădere din
judecă-toreşti care este obligată să se pronunţe dreptul de a mai sesiza instanţa.
având în vedere interesul superior al copilului.
Cu toate acestea, apreciem că în practică, este
deosebit de util ca părinţii, înainte de a se adresa Art. 34. - (1) Serviciul public de asistenţă socială
instanţei, să solicite medierea neînţelegerilor de (SPAS) va lua toate măsurile necesare pentru
către auto-rităţile cu responsabilităţi în domeniu. depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot
determină separarea copilului de părinţii săi,
precum şi pentru prevenirea comportamentelor
abuzive ale părinţilor şi a violenţei în familie.
38
&vt
2
(2) Orice separare a copilului de părinţii săi, (5) Planul de servicii sociale (PSS) poate avea ca
precum şi orice limitare a exerciţiului drepturilor finalitate transmiterea către direc-ţia generală de
părinteşti trebuie să fie precedate de acordarea asistenţă socială şi protec-ţie a copilului
sistematică a serviciilor şi prestaţiilor prevăzute (DGASPC) a cererii de instituire a unei măsuri de
de lege, cu accent deosebit pe informarea protecţie specială a copilului, numai dacă, după
corespunzătoare a părinţilor, consilierea acestora, acordarea serviciilor prevăzute de acest plan, se
terapie sau mediere, acordate în baza unui plan de consta-tă că menţinerea copilului alături de părin-
servicii. ţii săi nu este posibilă.

Competenţa prevenirii situaţiilor de risc şi Prin Ordinul nr. 80/2004 al Secretarului de Stat
comportamentelor abuzive ale părinţilor, este al Autorităţii Naţionale pentru Protec-ţia
stabilită expres în sarcina serviciilor de asistenţă Drepturilor Copilului (ANPDC) au fost aprobate
socială de la nivel local. Deşi textul nu norme metodologice privind în-tocmirea planului
precizează în mod explicit, apreciem că la nivelul de servicii sociale (PSS), precum şi norme
comunelor, această sar-cină revine şi metodologice privind în-tocmirea planului
persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială din individualizat de protec-ţie (PIP).
aparatul de lucru al consiliului local. Prin urmare, specialiştii au obligaţia profe-
A se vedea în acest sens şi consideraţiile art. 30. sională ca, atât la întocmirea planului de servicii
sociale (PSS), cât şi la elaborarea planului
individualizat de protecţie (PIP) a copilului să
Art. 35. - (1) Planul de servicii sociale (PSS) se respecte prevederile Ordinului nr. 80/2004.
întocmeşte şi se pune în aplicare de către serviciul Introducerea celor două instrumente de lucru
public de asistenţă socială (SPAS), organizat la reprezintă o recunoaştere a faptului că a preveni
nivelul municipiilor şi oraşelor, precum şi de o situaţie de dificultate este mai uşor şi implică
persoanele cu atri-buţii de asistenţă socială din costuri mult mai reduse decât a institui o măsură
aparatul propriu al consiliilor locale comunale din de protecţie specia-lă, motiv pentru care planului
unitatea administrativ-teritorială unde se află de servicii trebuie să i se acorde importanţa
copilul, în urma evaluării situaţiei copilului şi a cuvenită. Astfel, planul de servicii trebuie să fie
familiei acestuia. în-tocmit în următoarele situaţii:
(2) La nivelul municipiului Bucureşti întoc- a) pentru prevenirea separării copilului de
mirea şi punerea în aplicare a planului pre- părinţii săi, inclusiv prevenirea abuzului,
văzut la alin. (1) se realizează de către di- neglijării şi exploatării copilului, a exploatării
recţia generală de asistenţă socială şi pro- economice şi traficului de copii;
tecţie a copilului (DGASPC) de la nivelul b) pentru prevenirea separării copilului de
fiecărui sector. părinţii săi în situaţii de abuz, neglijare sau
(3) Planul de servicii sociale (PSS) se exploatare a copilului, inclusiv de exploatare
aprobă prin dispoziţia primarului. economică şi trafic de copii;
(4) Planul de servicii sociale (PSS) are ca c) pentru prevenirea separării copilului cu
obiectiv prevenirea separării copilului de dizabilităţi de părinţii săi, în cazul în care
părinţii săi. |n acest scop serviciul public aceştia se adresează comisiei pentru protecţia
de asistenţă socială (SPAS) ori, după caz, copilului pentru încadrarea copilului într-un
direcţia generală de asistenţă socială şi grad de handicap şi orientare
protecţie a copilului (DGASPC) de la nive şcolară/profesională;
lul fiecărui sector al municipiului Bucureşti d) pentru menţinerea legăturilor de familie după
sprijină accesul copilului şi al familiei sale reintegrarea copilului în familie.
la serviciile şi prestaţiile destinate menţi- Planul de servicii pentru situaţiile menţio-nate la
nerii copilului în familie. litera a) se întocmeşte de către ser-
39
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
viciul public de asistenţă socială (SPAS) de la (DGASPC) de la nivelul judeţului sau al
nivelul municipiilor şi oraşelor (art. 35 alin. 1) sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază
de către direcţia generală de asis-tenţă socială şi teritorială domiciliază copilul împreu-nă cu
protecţie a copilului (DGASPC) de la nivelul familia sa.
sectoarelor municipiului Bucureşti (art. 35 alin. |n vederea întocmirii, implementării şi mo-
2) sau de către persoane cu atribuţii sociale din nitorizării planului de servicii, responsabilul de
aparatul propriu al consiliilor locale comunale caz, împreună cu specialiştii a că-ror intervenţie
din unitatea administrativ-teritorială în care lo- este considerată necesară, are obligaţia de a
cuieşte familia cu copilul. Serviciul public de asigura evaluarea iniţială a copilului şi familiei
asistenţă socială (SPAS) sau după caz, direcţia sale, evaluarea deta-liată a situaţiei copilului în
generală de asistenţă socială şi protecţie a context sociofa-milial şi cultural, precum şi
copilului (DGASPC), desemnea-ză responsabil evaluarea perio-dică a cazului conform
de caz din cadrul propriei instituţii sau din legislaţiei în vigoare. |n funcţie de nevoile şi de
cadrul organizaţiei neguvernamentale care a particularităţile copilului, evaluarea detaliată a
început instrumentarea cazului. situaţiei copilului în context sociofamilial
Planul de servicii sociale (PSS) se aprobă prin presupune aspecte de ordin: social, psihologic,
dispoziţie a primarului (art. 35 alin. 3). medical, educaţional şi juridic. Responsabilul de
Persoanele care sunt desemnate ca responsabil caz are obligaţia de a completa fişa de
de caz trebuie să îndeplinească condiţiile de monitorizare a situaţiei copilului, care se
studii prevăzute de standardele minime centralizează la nivelul direcţiei generale de
obligatorii privind managementul de caz în asistenţă socială şi protecţie a copilului
domeniul protecţiei copilului. (DGASPC) pentru crearea unei baze de date la
La 1 ianuarie 2005 a intrat în vigoare Ordinul nivelul judeţului sau sectorului municipiului
Secretarului de Stat al Agenţiei Naţio-nale pentru Bucureşti. După acordarea serviciilor pe baza
Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) nr. planului de servicii, responsabilul de caz are
69/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligaţia de a monitoriza situaţia copilului şi a
obligatorii privind managementul de caz în familiei sale cel puţin o perioadă de 3 luni.
domeniul protec-ţiei copilului. Prestaţiile, serviciile şi intervenţiile cuprinse în
Managementul de caz este utilizat ori de câte ori planul de servicii se adresează atât copilului, cât
situaţia copilului impune acest lucru prin şi familiei/reprezentantului legal al acestuia.
urgenţă, complexitate şi durata intervenţiilor Furnizarea prestaţiilor, serviciilor şi inter-
necesare pentru soluţionarea acesteia. venţiilor cuprinse în planul de servicii se face în
|n situaţia în care personalul serviciului public de baza unui contract cu familia/reprezentantul
asistenţă socială (SPAS) de la nivelul legal încheiat cu responsabilul de caz.
municipiilor şi oraşelor sau persoanele cu Planul de servicii poate avea ca finalitate
atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu transmiterea către direcţia generală de asistenţă
al consiliilor locale comunale nu îndeplinesc socială şi protecţie a copilului (DGASPC) a
condiţiile de studii, atunci direcţia generală de cererii de instituire a unei mă-suri de protecţie
asistenţă socia-lă şi protecţie a copilului specială a copilului, numai dacă, după acordarea
(DGASPC) din ju-deţul respectiv va desemna serviciilor pre-văzute de acest plan, se constată
responsabili de caz din cadrul altor furnizori de că men-ţinerea copilului alături de părinţii săi nu
servicii acreditaţi conform legii. |n situaţiile este posibilă (art. 35 alin. (5)).
prevăzute la litera b) şi la litera c) (menţionate
mai sus) planul de servicii se întocmeşte de către
direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie Art. 36. - (1) Dacă există motive temeinice de a
a copilului suspecta că viaţa şi securitatea copilului sunt
primejduite în familie, reprezen-
40
&vt
2
tanţii serviciului public de asistenţă socială ces la domiciliul copilului atunci când exis-tă
(SPAS) ori, după caz, ai direcţiei generale de motive temeinice de a suspecta că viaţa şi
asistenţă socială şi protecţie a copilului securitatea copilului sunt primejduite în familie.
(DGASPC) de la nivelul sectoarelor municipiului Acest lucru permite realizarea unei evaluări a
Bucureşti au dreptul să viziteze copiii la locuinţa felului în care „aceştia sunt în-grijiţi, despre
lor şi să se informeze despre felul în care aceştia sănătatea şi dezvoltarea lor fizică, educarea,
sunt îngrijiţi, despre sănătatea şi dezvoltarea lor învăţătura şi pregătirea lor profesională“.
fizică, educarea, învăţătura şi pregătirea lor pro- Dacă, în urma evaluărilor efectuate şi a in-
fesională, acordând, la nevoie, îndrumările formaţiilor obţinute, se ajunge la concluzia că
necesare. sănătatea sau dezvoltarea copilului sunt puse în
(2) Dacă, în urma vizitelor efectuate potrivit alin. primejdie, serviciul public de asis-tenţă socială
(1), se constată că dezvoltarea fizică, mentală, (SPAS) are obligaţia să anun-ţe direcţia generală
spirituală, morală sau socială a copilului este de asistenţă socială şi protecţie a copilului
primejduită, serviciul public de asistenţă socială (DGASPC) pentru a se lua o măsură de protecţie
(SPAS) este obligat să sesizeze de îndată direcţia specială cu privire la copilul respectiv. Direcţia
generală de asistenţă socială şi protecţie a generală de asistenţă socială şi protecţie a
copilului (DGASPC) în vederea luării măsurilor copilului (DGASPC) este obligată la rândul său
pre-văzute de lege. să prezinte cazul copilului în instanţă, şi dacă
(3) Direcţia generală de asistenţă socială şi sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, să
protecţie a copilului (DGASPC) este obli-gată să solicite decăderea totală sau parţială a părinţilor
sesizeze instanţa judecătorească în situaţia în care sau a unuia dintre aceştia, din exerciţiul
drepturilor părinteşti. Referirile din prezenta lege
consideră că sunt întrunite condiţiile prevăzute de
cu privire la in-stituţia decăderii din drepturile
lege pentru de-căderea, totală sau parţială, a
părinteşti se completează în mod obligatoriu cu
părinţilor ori a unuia dintre ei din exerciţiul
cele cuprinse în Codul Familiei. |n legătură cu
drepturilor părinteşti.
cazurile în care se poate dispune decăderea din
drepturile părinteşti, trebuie spus că aceasta
Art. 37. - (1) Direcţia generală de asistenţă
sancţionează gre-şeli cu o gravitate sporită în
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) va lua
comportamentul părinţilor; de asemenea, sunt
toate măsurile necesare pentru ca părinţii decăzuţi
avute în vedere greşeli în exercitarea drepturilor
din drepturile părinteşti, precum şi cei cărora le-a sau în îndeplinirea obligaţiilor care privesc
fost limitat exer-ciţiul anumitor drepturi să persoana copilului, iar nu şi patrimoniul
beneficieze de asistenţă specializată pentru acestuia.
creşterea ca-pacităţii acestora de a se ocupa de Fiind vorba despre o sancţiune, şi anume cea mai
copii, în vederea redobândirii exerciţiului gravă sancţiune civilă, cazurile în care poate fi
drepturilor părinteşti. dispusă decăderea trebuie interpretate limitativ,
(2) Părinţii care solicită redarea exerciţiului iar necesitatea dispunerii unei asemenea măsuri
drepturilor părinteşti beneficiază de asis-tenţă cântărită cu multă responsabilitate de instanţa
juridică gratuită, în condiţiile legii. judecă-torească. Spre exemplu, în practică s-a
considerat că abandonul copiilor, neacor-darea
întreţinerii, lipsa supravegherii şi conduita
Principalele articole care se referă la inves-
imorală a părintelui constituie motive temeinice
tigarea suspiciunilor privind existenţa unei
pentru decădere. Pe de altă parte, s-a apreciat că
situaţii de pericol în care se poate afla copilul
o condamnare penală a unuia dintre părinţi nu
precum şi demersurile care se impun pentru
este sufi-cientă, prin ea însăşi, să conducă la
protejarea acestuia sunt art. 36-38. Articolul 36,
decă-dere, cât timp fapta nu a vizat sub nici o
le conferă serviciilor publice de asistenţă socială
formă persoana copilului, iar interesele
(SPAS) şi direcţiilor generale de asistenţă socială
şi protecţie a copilului (DGASPC) dreptul de a
avea ac-
41
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
acestuia nu ar fi periclitate prin exercitatea Apreciem că decăderea parţială din drepturile
drepturilor părinteşti. Deşi verificarea condiţiilor părinteşti poate afecta calitatea pă-rintelui de
şi culegerea de informaţii pertinente cu privire la reprezentant legal în funcţie de ponderea şi
modul în care copiii sunt îngrijiţi, despre starea importanţa drepturilor din al căror exerciţiu a
de sănătate şi dezvoltare fizică, educaţie, în- fost decăzut. |n orice caz, este necesar ca
văţătură şi pregătire profesională pot reveni, instanţa, cu ocazia stabilirii decăderii parţiale,
conform art. 36 alin. 1, atât serviciului public de să decidă şi asupra menţinerii calităţii de
asistenţă socială (SPAS), cât şi direcţiei generale reprezentant legal al copilului.
de asistenţă socială şi protecţie a copilului Un alt aspect novator este distincţia pe care
(DGASPC), legea con-feră calitate procesuală în legiuitorul o face în cuprinsul art. 37, între
cererea de decă-dere din drepturile părinteşti decădere şi limitarea exerciţiului anumitor
numai acesteia din urmă. drepturi. Dacă decăderea presupune pierderea în
|n condiţiile art. 45 din Codul de Procedură sine a dreptului, cea de a doua sintagmă
Civilă, apreciem că şi procurorul poate sesiza sugerează păstrarea dreptului de către părinte,
instanţa în vederea pronunţării decă-derii din dar stabilirea unor restricţii/ condiţionări în
drepturile părinteşti. Fiind o sancţiune, modul de exercitare. Res-tricţiile ar putea viza
decăderea se dispune in personam: numai limitarea în timp sau stabilirea ori excluderea
împotriva unuia dintre părinţi - şi atunci unei anumite forme de exercitare.
drepturile şi responsabili-tăţile părinteşti se Spre exemplu, părintele care are dreptul la
exercită de celălalt pă-rinte sau împotriva păstrarea legăturilor personale foloseşte o parte
ambilor părinţi - şi atunci copilul va beneficia de din timpul petrecut împreună cu copilul mergând
una din formele de protecţie alternativă cu acesta în cazinou. Ori un părinte impune
prevăzute de art. 39 alin. 2 - tutela, ori una din copilului practicarea unui anumit sport
măsurile de protecţie specială. Pe de altă parte periculos, neadecvat aptitudinilor şi
fiind o măsură de strictă aplicare, decăderea faţă personalităţii copilului şi care îi afectează în mod
de un anumit copil nu poate fi extinsă şi la esenţial timpul ce ar trebui afectat învăţăturii şi
ceilalţi copii. recreerii. |n aceste exemple, credem că instanţa
Efectul principal al decăderii totale constă în ar putea limita dreptul la legături personale cu
pierderea de către părinte/părinţi a drepturilor copilul prin interzicerea impusă părintelui de a
părinteşti cu privire la persoana şi bunurile mai merge cu copilul la cazinou sau, în al doilea
copilului (cu excepţia dreptului de a consimţi la caz, să limiteze exercitarea de către părinte a
adopţia acestuia) precum şi a îndatoririlor dreptului de a stabili felul edu-caţiei.
părinteşti (cu excepţia obliga-ţiei de a întreţine |n concluzie, limitarea drepturilor părin-teşti de
copilul). Cu alte cuvinte, părintele pierde către instanţa judecătorească produce efecte
calitatea de reprezentant legal al copilului. asupra modului concret în care se exercită aceste
Legea nr. 272/2004 introduce ca noutate drepturi, neavând influ-enţă asupra calităţii de
posibilitatea decăderii parţiale din drepturile reprezentant legal a părintelui şi nici asupra
părinteşti a părintelui/părinţilor. Astfel, obligaţiilor acestuia în raport cu copilul. Despre
decăderea nu mai priveşte, în mod necesar, toate limitarea exercitării dreptului de a menţine relaţii
drepturile părinteşti, instanţa ju-decătorească personale şi contacte directe cu copilul vorbeşte,
având sarcina, ca prin hotă-râre să decidă care în mod expres, şi art. 16 alin. 2 din lege.
sunt drepturile privitoare la persoana şi bunurile Subliniem că, dată fiind preocuparea le-
copilului pe care părintele nu le va mai putea giuitorului pentru redobândirea de către părinţi a
exercita. Această soluţie rezultă explicit din drepturilor lor, sancţiunea decă-derii are în
prevederile art. 36 alin. 3 şi 38 lit. c), care se re- principiu caracter temporar. Totodată, se instituie
feră la decăderea totală sau parţială din obligaţia pentru di-recţia generală de asistenţă
drepturile părinteşti. socială şi pro-
42
&vt
2
tecţie a copilului (DGASPC) de a lua toate Art. 40. - (1) Tutela se instituie în situaţia în
măsurile necesare pentru ca părinţii sanc-ţionaţi care ambii părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi,
să beneficieze de asistenţă specia-lizată pentru decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti
creşterea capacităţii acestora de a creşte şi sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii
îngriji copiii (art. 37). drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie,
declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi,
precum şi în cazul în care, la încetarea
Art. 38. - Instanţa judecătorească este singura adopţiei, instanţa judecătorească hotărăşte că
autoritate competentă să se pronun-ţe, luând în este în interesul copilului instituirea unei
considerare, cu prioritate, interesul superior al tutele.
copilului, cu privire la: (2) Tutela se instituie conform legii de către
a) persoana care exercită drepturile şi în- instanţa judecătorească în a cărei cir-
deplineşte obligaţiile părinteşti în situaţia în care cumscripţie teritorială domiciliază sau a fost
copilul este lipsit, temporar sau permanent, de găsit copilul.
ocrotirea părinţilor săi;
b) modalităţile în care se exercită drepturile şi se Art. 41. - (1) Pot fi tutori persoanele fizice
îndeplinesc obligaţiile părinteşti;
sau soţul şi soţia împreună, care au domiciliul
- decăderea totală sau parţială din exerci-ţiul în România şi nu se află în vreunul dintre
drepturilor părinteşti; cazurile de incompatibilitate prevăzute de
- redarea exerciţiului drepturilor părinteşti. lege.
(2) Persoana fizică sau familia care urmează
Instanţa judecătorească este singura autoritate a fi tutore trebuie să fie evaluată de către
competentă să se pronunţe cu privire la persoana direcţia generală de asistenţă socială şi
care exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile protecţie a copilului (DGASPC) cu privire la
părinteşti în situa-ţia în care copilul este lipsit, garanţiile morale şi condiţiile materiale pe
temporar sau permanent, de ocrotirea părinţilor care trebuie să le îndeplinească pentru a primi
săi. Tot ea stabileşte modalităţile în care se un copil în îngrijire. Evaluarea se realizează
exerci-tă drepturile şi se îndeplinesc obligaţiile de către direcţia generală de asistenţă socială
părinteşti, decăderea totală sau parţială din şi protecţie a c o p i l u l u i (DGASPC) de la
exerciţiul acestor drepturi sau redarea domiciliul persoanei sau familiei, acordându-
exerciţiului lor. se prioritate membrilor familiei extinse a
|n toate cauzele acestea instanţa ia în con- copilului.
siderare, cu prioritate, interesul superior al
copilului. A se vedea şi consideraţiile de la art. Art. 42. - (1) Instanţa judecătorească numeşte
36-37. cu prioritate ca tutore, dacă motive întemeiate
nu se opun, o rudă sau un afin ori un prieten
al familiei copilului, în stare să îndeplinească
Art. 39. - (1) Orice copil care este, temporar sau această sarcină. (2) Persoana fizică, respectiv
definitiv, lipsit de ocrotirea părinţilor săi sau care, soţii care urmează a fi tutori sunt numiţi pe
în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi baza prezentării de către direcţia generală de
lăsat în grija acestora are dreptul la protecţie asistenţă socială şi protecţie a c o p i l u l u i
alternativă. (2) Protecţia prevăzută la alin. (1) (DGASPC) a raportului de evaluare a aces-
include instituirea tutelei, măsurile de protecţie tora. Propunerea se va face ţinându-se seama
specială prevăzute de prezenta lege, adop-ţia. |n de relaţiile personale, de apropierea
alegerea uneia dintre aceste soluţii autoritatea domiciliilor, precum şi de opinia cop i l u l u i .
competentă va ţine seama în mod corespunzător
de necesitatea asigu-rării unei anumite
continuităţi în educarea copilului, precum şi de Potrivit articolului 42 din Legea nr. 272/ 2004
originea sa etnică, re ligioasă, culturală şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie
lingvistică. a copilului (DGASPC) întoc-meşte raportul de
evaluare în baza căruia
43
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
instanţa poate decide cu privire la instituirea rea se va face ţinându-se seama de relaţiile
tutelei şi întrucât textul acestui articol nu personale, de apropierea domiciliilor, precum şi
distinge, putem interpreta că cererea propriu zisă de opinia copilului. Orice persoană fizică sau
de instituire a tutelei trebuie să fie înaintată juridică ce află de existenţa unui copil lipsit de
instanţei competente (jude-cătoria de la îngrijire părin-tească are obligaţia să înştiinţeze
domiciliul copilului) de către direcţia generală de direcţia generală de asistenţă şi protecţie a
asistenţă socială şi protecţie a copilului copilului (DGASPC) în vederea instituirii tutelei.
(DGASPC). |n ceea ce priveşte activitatea de Copilul pus sub tutelă locuieşte la tutore. Numai
monitorizare a modului de exercitare a tutelei, cu încuviinţarea instanţei judecăto-reşti poate
con-siderăm că aceasta revine autorităţii tute- avea o altă locuinţă. Tutela nu poate sa fie
lare/serviciului public de asistenţă socială (SPAS) stabilită în sarcina următoarelor persoane:
de la domiciliul tutorelui. |n acest context - persoana care nu are domiciliul în România,
instanţa de judecată ar trebui să comunice - persoana decăzută din drepturi părin-teşti sau
autorităţii tutelare hotărârea prin care a instituit declarată incapabilă de a exercita tutela,
tutela copilului tocmai în scopul asigurării - persoana căreia i s-a restrâns exerciţiul unor
monitorizării acesteia, în conformitate cu drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii,
dispoziţiile Codului Familiei. fie prin hotărâre judecăto-rească,
Tutela se instituie în situaţia în care ambii părinţi - persoana care exercitând o altă tutelă, a fost
sunt decedaţi, necunoscuţi, decă-zuţi din îndepărtată din aceasta,
exerciţiul drepturilor părinteşti sau li s-a aplicat - persoana care din cauza intereselor potrivnice
pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, puşi cu ale copilului, nu ar putea în-deplini sarcina
sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau tutelei.
dispăruţi, precum şi în cazul în care, la încetarea Tutorele are obligaţia de a creşte copilul,
adopţiei, instanţa judecătorească hotărăşte că îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fi-zică,
este în interesul copilului instituirea unei tutele. de educarea, pregătirea şcolară şi profesională a
Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie acestuia, precum şi obliga-ţia de a administra
a copilului (DGASPC) va înainta şi va prezenta bunurile copilului şi de a-l reprezenta în actele
instanţei un raport de evaluare a familiei sau civile, însă până la data când acesta împlineşte
persoanei care va fi nu-mită tutore. Propunerea vârsta de 14 ani (după împlinirea acestei vârste,
se va face ţinân-du-se seama de opinia copilului, minorul îşi exercită singur drepturile şi îşi exe-
de relaţii-le personale şi de apropierea cută tot astfel obligaţiile, însă numai cu în-
domiciliilor. Persoana fizică sau familia care cuviinţarea prealabilă a tutorelui). Tutorele poate
urmează a fi tutore va fi evaluată de către răspunde civil, penal sau contravenţional pentru
direcţia ge-nerală de asistenţă socială şi abaterile săvârşite în exercitarea tutelei.
protecţie a copilului (DGASPC) cu privire la |ncetarea tutelei are loc în situaţia în care copilul
garanţiile morale şi condiţiile materiale pe care aflat sub tutelă a dobândit capacitate deplină de
trebuie să le îndeplinească pentru a primi un exerciţiu, prin decesul copilului, precum şi în
copil în îngrijire. Evaluarea se va face de către cazurile în care au încetat motivele care au
direcţia de la domiciliul familiei sau persoanei, determinat instituirea tutelei.
acordându-se prioritate familiei extinse a |ncetarea funcţiei de tutore are loc în situa-ţia în
copilului. care a intervenit decesul tutorelui, tutorele a fost
Va avea prioritate ca tutore o rudă sau un afin înlocuit sau dacă tutorele este pus sub interdicţie
ori un prieten al familiei copilului în stare să prin hotărâre judecăto-rească.
îndeplinească această sarcină. Persoana fizică,
respectiv soţii care urmea-ză a fi tutori sunt
numiţi pe baza prezentării de către direcţia
generală de asistenţă so-cială şi protecţie a
copilului (DGASPC) a raportului de evaluare a
acestora. Propune-
44
&vt
2
SEC}IUNEA a 3-a (4) Părinţii sunt obligaţi să solicite asisten-ţă
Sănătatea şi bunăstarea copilului medicală pentru a asigura copilului cea mai bună
stare de sănătate pe care o poate atinge şi pentru a
Art. 43. - (1) Copilul are dreptul de a se bucura preveni situaţiile care pun în pericol viaţa,
de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate creşterea şi dezvoltarea copilului.
atinge şi de a beneficia de serviciile medicale şi (5) |n situaţia excepţională în care viaţa copilului
de recuperare necesare pentru asigurarea realizării se află în pericol iminent ori există riscul
efective a acestui drept. producerii unor consecinţe grave cu privire la
(2) Accesul copilului la servicii medicale şi de sănătatea sau integritatea acestuia, medicul are
recuperare, precum şi la medicaţia a-decvată stării dreptul de a efectua acele acte medicale de strictă
sale în caz de boală este garantat de către stat, necesitate pentru a salva viaţa copilului, chiar fără
costurile aferente fiind suportate din Fondul a avea acordul părinţilor sau al altui reprezentant
Naţional Unic de Asi-gurări Sociale de Sănătate legal al acestuia.
(FNUASS) şi de la bugetul de stat. (6) Vizitele periodice ale personalului medical de
(3) Organele de specialitate ale administra-ţiei specialitate la domiciliul gravidelor şi al copiilor
publice centrale, autorităţile adminis-traţiei până la împlinirea vârstei de un an sunt
publice locale, precum şi orice alte instituţii
obligatorii, în vederea ocrotirii sănătăţii mamei şi
publice sau private cu atribuţii în domeniul
copilului, educaţiei pentru sănătate, prevenirii
sănătăţii sunt obligate să adopte, în condiţiile
abandonului, abuzului sau neglijării copilului.
legii, toate măsurile necesare pentru:
a) reducerea mortalităţii infantile;
b) asigurarea şi dezvoltarea serviciilor medicale Dreptul la sănătate este garantat şi de pre-
primare şi comunitare; vederile art. 33 din Constituţia României, precum
c) prevenirea malnutriţiei şi a îmbolnăvi-rilor; şi de art. 24 din Convenţia ONU cu privire la
d) asigurarea serviciilor medicale pentru drepturile copilului. Conform Organizaţiei
gravide în perioada pre- şi postnatală, indi Mondiale a Sănătăţii (OMS), sănătatea
ferent dacă acestea au sau nu au calitatea reprezintă o completă bunăstare fizică, mintală şi
de persoană asigurată în sistemul asigură- socială şi nu doar absenţa bolii sau infirmităţii.
rilor sociale de sănătate; Astfel, cea mai bună stare de sănătate pe care o
e) informarea părinţilor şi a copiilor cu privire la poate atinge copilul este determinată nu doar de
sănătatea şi alimentaţia copilului, inclusiv cu caracteristicile fizice ale copilului, de absenţa
privire la avantajele alăptării, igienei şi unei anumite patologii medicale ci are în vedere
salubrităţii mediului înconjurător; întreg mediul de viaţă al copilului şi necesitatea
f) dezvoltarea de acţiuni şi programe pentru asigurării condi-ţiilor optime pentru creşterea şi
ocrotirea sănătăţii şi de prevenire a bolilor, de dezvoltarea acestuia precum şi pentru prevenirea
asistenţă a părinţilor şi de educa-ţie, precum şi de apariţiei unor situaţii care să determine afectarea
servicii în materie de planificare familială; bunăstării fizice, mintale şi sociale ale copilului.
g) verificarea periodică a tratamentului copiilor |n această privinţă, Pactul internaţional cu
care au fost plasaţi pentru a primi în-grijire, privire la drepturile economice, sociale şi
protecţie sau tratament;
culturale, ratificat de România prin Decretul nr.
h) asigurarea confidenţialităţii consultanţei
212/1974 prevede la art. 12 măsurile ce trebuie
medicale acordate la solicitarea copilului; i)
luate de state în vederea realiză-rii dreptului la
derularea sistematică în unităţile şcolare de
sănătate. Prevederile prezentului articol sunt în
programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv
deplină concordan-ţă cu dispoziţiile acestui pact.
educaţie sexuală pentru copii, în vederea
Alin. (2) al articolului garantează accesul
prevenirii contactării bolilor cu transmitere
copilului la serviciile medicale şi de recu-
sexuală şi a gravidităţii minorelor.
45
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
perare stabilind şi modalităţile concrete prin care asigurări sociale de sănătate, cu modifică-rile şi
se va realiza dreptul copilului la atingerea celei completările ulterioare. Alin. (3) al textului
mai bune stări de sănătate (servicii de prevenire obligă autorităţile publice centrale şi locale,
şi promovare a sănă-tăţii, servicii medicale, de precum şi instituţiile publice şi private, care au
recuperare, me-dicaţie) şi stabileşte sursele de atribuţii în domeniul sănătăţii, de a lua o serie de
finanţare a serviciilor acordate în acest scop. măsuri necesare în vederea asigurării dreptului
Asistenţa medicală se acordă în cadrul sistemului copilului la sănătate. Autoritaţile şi institu-ţiile
naţional de asigurări de sănătate, persoanele cu atribuţii în acest domeniu sunt Ministerul
asigurate beneficiind de un pachet de servicii de Sănătăţii (MS), Casa Naţională de Asigurări de
bază; acest pachet cuprinde servicii medicale, Sănătate (CNAS), Direcţiile de Sănătate Publică
servicii de îngriji-re a sănătăţii, medicamente, Judeţene (DSPJ), Institutele de Sănătate Publică
materiale sanitare, dispozitive medicale şi alte (ISP), unităţile medicale, publice şi private; în
servicii şi produse la care au dreptul asiguraţii. realizarea atri-buţiilor care le revin acestea
Cheltuielile implicate se suportă din Fondul colaborează cu alte instituţii şi autorităţi publice
Naţional de Asigurări de Sănătate (FNAS) (art. sau private.
3, alin. 1, lit. c) din OUG nr. 150/2002 privind Direcţiile de acţiune enumerate în cadrul alin. 3)
organizarea şi funcţionarea sistemului de nu sunt exhaustive, acestea putând fi completate
asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi cu orice alte intervenţii în plan socio-medical,
completările ulterioare). Toţi copiii, precum şi apreciate a fi necesare. Demersurile vizează:
tinerii cu vârste cuprinse între 18-26 de ani care - reducerea mortalităţii infantile (numă-rul de
sunt elevi, studenţi, ucenici şi care nu realizează decese ale copiilor, în primul an de viaţă, la
venituri din muncă, beneficiază de această 1000 de născuţi vii). Pentru realizarea acestui
asigurare de sănătate şi de serviciile medicale obiectiv este necesar ca intervenţia să se
cuprinse în pachetul de servicii de bază, fără a fi realizeze pe diverse paliere, funcţie de cauzele
nevoie de plata contribuţiei pentru aceştia, care determi-nă mortalitatea infantilă,
conform dispoziţiilor art. 6, alin. (1) din OUG motivat de faptul că aceasta este cauzată de
150/2002. Pachetul de servicii medicale de bază concuren-ţa unor factori sociali şi medicali
se aprobă prin Ordin al preşedintelui Casei (starea de sănătate a gravidei şi mamei,
Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi nivelul scăzut de şcolarizare a mamelor, abili-
Ministrului Sănătăţii (MS) (a se vedea Ordinul tăţi parentale reduse, sărăcia, accesul dificil
45/ 56/2005) şi cuprinde, printre altele: la serviciile de sănătate primare, lipsa de
- urmărirea dezvoltării fizice şi psihomo-torii a informare a medicilor, monitorizarea
copilului în vârstă de până la 18 luni prin insuficientă a copiilor în primul an de viaţă,
examene periodice, la domiciliul copilului sau dificultăţi în comunicarea dintre părinţi şi
la unitatea medicală; personalul medical, insuficiente dotări tehnice
- control medical anual al copiilor cu vârste etc). Astfel, responsabilitatea revine nu numai
între 2-18 ani; serviciilor medicale ci şi sistemului de edu-
- realizarea imunizărilor conform programului caţie şi autorităţilor publice locale.
naţional de imunizări; - asigurarea şi dezvoltarea serviciilor medicale
- asistenţa la domiciliu a copiilor cu vârste de primare şi comunitare, are ca scop creşterea
până la 1 an care nu pot fi depla-saţi la accesului copiilor la serviciile medicale,
cabinetele medicale. pentru monitorizare şi interveţie în vederea
De asemenea, copiii beneficiază şi de servicii realizării dreptului copiilor la sănătate, în
stomatologice, costul acestora fiind suportat din special în zonele în care există deficienţe în
fondul naţional unic de asigu-rări sociale de această pri-vinţă (zone rurale, zone izolate,
sănătate, conform dispozi-ţiilor art. 17 din OUG comuni-tăţi defavorizate sau marginalizate).
nr. 150/2002, privind organizarea şi funcţionarea
sistemului de
46
Asistenţa medicală primară implică cel puţin
educaţia privind problemele de sănătate
2
dominante, promovarea asigu-rării hranei şi De asemenea, pentru a beneficia de acest
alimentaţiei corespunză-toare, asigurarea drept este necesar ca naşterea copilului să
apei potabile, asisten-ţa medicală a mamei şi fie înregistrată, înscrierea acestora pe
copilului, inclusiv planificare familială, listele medicilor de familie fiind
imunizarea contra principalelor boli condiţionată de existenţa codului numeric
infecţioase, prevenirea şi controlul bolilor personal.
endemice, tratamentul bolilor comune şi al ră- - prevenirea malnutriţiei şi îmbolnăvirilor,
nilor, asigurarea medicamentelor esen-ţiale. vizează desfăşurarea unor activităţi care
Serviciile medicale primare sunt acordate de să conducă la asigurarea unei alimentaţii
medicii de familie iar serviciile medicale echilibrate a copiilor şi totodată
comunitare sunt asigurate de asistenţii demersuri care să prevină îmbolnăvirea
medicali comunitari, care au rolul de a acestora. Organizaţia Mondială a
completa asistenţa medico-socială în zonele Sănătăţii (OMS), în strategia referitoare la
defavorizate, izolate unde accesul la servicii nutriţia sugarilor şi copiilor mici, pre-
medicale este dificil sau în zonele unde există zentată în 2002, precizează că alăptarea
popula-ţie cu risc din punct de vedere medical reprezintă modul inegalabil de a furniza
şi accesibilitate scăzută la servicii de să- hrana pentru creşterea şi dezvoltarea
nătate. Serviciile oferite de asistenţii medicali copilului. Informaţiile inexacte despre
comunitari vizează prevenirea îmbolnăvirilor, alimentaţia copilului mic reprezintă ade-
identificarea gravidelor şi a sarcinilor de risc, sea o cauză de malnutriţie mai importantă
a situaţiilor de risc a abandonului copiilor, decât însăşi lipsa hranei. |n consecinţă,
depistarea în timp util a unor boli sau prin Ordinul nr. 809/2003 al ministrului
deficienţe, luarea unor măsuri şi îndrumarea sănătăţii a fost adoptată Strategia în
bolnavilor, fiind puntea către serviciile domeniul alăptării, 2003-2012. De
medicale şi sociale specializate. Dezvoltarea asemenea, copiilor cu vârste între 0 şi 12
serviciilor medicale comunitare este fi- luni (sugari) care nu beneficiază de lapte
nanţată prin programe ale Ministerului matern li se acordă, gratuit lapte praf, în
Sănătăţii (MS), în colaborare cu Direcţii-le de situaţia îndeplinirii unor criterii specifice
Sănătate Publică Judeţene (DSPJ) şi consiliile
(în temeiul Legii nr. 321/2001). Totodată,
prin diverse programe sau subprograme
locale.
derulate de Ministerul Să-nătăţii (MS)
Pentru a beneficia de serviciile medicale, toţi
(programe de imunizare, de supraveghere
copiii trebuie înscrişi pe listele medicilor de
a stării de sănătate în colectivităţile de
familie; înscrierea se reali-zează de către
copii şi adolescenţi) se urmăreşte
părinţi, de către repre-zentanţii legali sau, la
monitorizarea stării de sănă-tate şi
cererea primării-lor, a asistenţilor medicali
prevenirea îmbolnăvirilor. Copiii
comunitari, la cererea direcţiilor generale de preşcolari, elevii şi studenţii au dreptul la
asis-tenţă socială şi protecţie a copilului asistenţă medicală şi stomatologică şi în
(DGASPC) ori din oficiu, odată cu prima cadrul cabinetelor medicale şi
consultaţie a unui copil care nu a fost înscris stomatologice din grădiniţe, şcoli şi
pe listele unui medic de familie unităţi de învăţământ superior, în condi-
(conform dispoziţiilor art. 31, lit. c) din ţiile Ordinului nr. 653/2001 al ministrului
contractul cadru privind condiţiile acor-dării sănătăţii şi familiei.
asistenţei medicale în sistemul de asigurări - asigurarea serviciilor medicale pentru
sociale de sănătate pentru anul 2005, aprobat gravide şi mame este necesară datorită
prin HG nr. 52/2005). legăturii deosebit de strânse între starea
de sănătate a femeii în perioada gravidi-
tăţii şi starea de sănătate a copilului. |n
acest sens subliniem că femeile însărci-
nate sau lăuzele beneficiază de asistenţă
medicală în cadrul sistemului public de
asigurări de sănătate, chiar şi în condiţiile
în care nu au plătit contribuţia la
47
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
asigurările de sănătate (conform art. 6, alin. - informarea părinţilor şi copiilor cu pri
(1), lit. g) din OUG nr. 150/2002). |n vire la sănătatea şi alimentaţia copiilor
realizarea acestui drept, furnizorilor de se realizează în strânsă legătură cu celelalte
servicii medicale le revine obligaţia de a demersuri precizate anterior, părin-ţii având
acorda servicii medicale şi a efectua analize obligaţia de a asigura creşte-rea şi
şi alte investigaţii paraclinice în regim de dezvoltarea copilului şi, în acelaşi timp şi
urgenţă femeilor gravide (cf. art. 15, lit. p) din dreptul de a primi informaţii şi asistenţă de
Contractul cadru privind condiţiile acordării specialitate (a se vedea în acest sens şi
asistenţei medicale în sistemul de asigurări explicitările art. 30). |n realizarea acestui
sociale, aprobat prin HGR nr. 52/2005. drept, Ministerul Sănătăţii (MS) derulează
Ministerul Sănătăţii, în îndeplinirea atri- programul de promovare a sănătaţii şi
buţiilor care îi revin cu privire la aceste educaţia pentru sănătate care vizează
aspecte finanţează programe/subprograme în adoptarea de populaţie a unui stil de viaţă
cadrul cărora gravida benefici-ază gratuit de sănătos şi totodată modificarea
diverse testări şi evaluări medicale, care să comportamentului igienico-sanitar al unor
asigure prevenirea, supravegherea şi controlul grupuri considerate vulnerabile. Prin acest
unor afecţi-uni medicale care pot afecta program s-a urmărit şi dezvoltarea unei reţele
sănătatea mamei şi copilului. de mediatori sanitari în comunităţile cu risc.
De asemenea, menţionam că soţia şi părinţii De asemenea, apreciem că medicilor de
fără venituri proprii aflaţi în în-treţinerea unei familie, medicilor specialişti, personalului
persoane asigurate be-neficiază de servicii mediu sanitar sau oricăror specia-lişti în
medicale fără plata unei contribuţii la fondul domeniul medical care în exercitarea profesiei
naţional de să-nătate, precum şi persoanele
intră în contact cu familiile şi copiii, le revine
care fac parte dintr-o familie care beneficiază
obligaţia de a oferi informaţiile necesare şi de
de venitul minim garantat, conform dispo-
a educa pă-rinţii şi copiii în vederea
ziţiilor art. 6, alin. (1), lit. b) şi h) din OUG nr.
asigurării dreptului acestora la sănătate.
150/2002.
- dezvoltarea programelor şi acţiunilor
Apreciem că aceste dispoziţii se află în
pentru ocrotirea sănătaţii şi a serviciilor
strânsă legătură cu dezvoltarea serviciilor
de planificare familială se realizează
medicale primare şi comunitare, majoritatea
prin programele şi subprogramele na-
gravidelor şi mamelor care nu beneficiază de
servicii medicale sunt femei din zone ţionale ale Ministerului Sănătăţii (MS),
defavorizate, din comuni-tăţi marginalizate având drept scop reducerea sarcinilor
sau din zone greu accesibile în care nu exista nedorite şi modificarea comportamen
medici de familie sau asistenţi medicali tului igienico-sanitar al anumitor cate
comunitari. De asemenea, considerăm gorii de populaţie. De asemenea, toate
necesare demersurile active ale furnizorilor femeile au dreptul la servicii de planifi
de servicii medicale sau ale altor furnizori de care familială, acestea fiind suportate
servicii care în obiectivele urmărite vi-zează din fondul naţional unic de asigurări so
realizarea dreptului la sănătate al ciale de sănătate, conform art. 16, alin.
beneficiarilor, prin derularea unor acti-vităţi (2) lit. e) din OUG nr. 150/2002 privind
de identificare şi informare a gravidelor şi organizarea şi funcţionarea sistemului
mamelor cu privire la drepturile lor, serviciile de asigurări sociale de sănătate.
de care pot beneficia, utilitatea acestora, Dificultăţile în realizarea acestor măsuri
precum şi cu privire la importanţa lor pentru sunt determinate în special de accesul
creşterea şi dezvoltarea copilului şi realizarea dificil al beneficiarilor din zonele rurale,
dreptului său la sănătate. din localităţile izolate, din comunităţile
vulnerabile, din categoriile de populaţie
sărace sau marginalizate şi, din acest
motiv, considerăm că este necesară de
rularea unor proiecte destinate acestor
48
categorii de beneficiari, realizate de au-torităţile
publice judeţene şi locale, în colaborare cu
2
parteneri privaţi. - reevaluarea tratamentului 2005, ori acordarea acestui tratament nu
copiilor care au fost plasaţi vizează realizarea se poate realiza decât în condiţiile re-
dreptului copilului la un tratament adecvat, evaluării periodice a situaţiei beneficia-
funcţie de situaţia şi starea sănătăţii sale. Aceste rului, analizării evoluţiei şi modului în
dispoziţii sunt strâns corelate cu prevederile art. care acesta a răspuns la tratamentul
25 din Convenţia ONU cu privire la drepturile prescris.
copilului care stabilesc „dreptul copilului plasat Totodată dispoziţiile art. 28 din Legea nr.
de autorităţile competente pentru îngri-jire, 487/2002, Legea sănătăţii mintale şi a
protecţie sau tratamentul problemelor de protecţiei persoanelor cu tulburări psi-
sănătate fizică sau mentală, la o reevaluare hice, prevăd tratamentul şi îngrijirile a-
periodică a tratamentului oferit şi a tuturor cordate persoanelor cu tulburări psihice
celorlalte circumstanţe relevante pentru plasarea se bazează pe un program terapeutic
sa“. |n sensul prezentului articol, termenul de individualizat, revizuit periodic şi modi-
„pla-sat“ nu se referă doar la copiii pentru care ficat atunci când se impune.
a fost stabilită o măsură de protec-ţie, ci la toţi - asigurarea confidenţialităţii consultanţei
copiii care beneficiază de tratament în afara medicale acordate la solicitarea copilului
mediului lor familial (copiii refugiaţi, copiii cu (alin. 3, lit.h). |n acest context, se
dizabilităţi, copiii bolnavi sau cu tulburări recomandă luarea unor măsuri care
mentale, copiii aflaţi în internatele unor instituţii vizează extinderea obligaţiei cadrelor
de învăţământ, copiii privaţi de libertate, copiii medicale de a asigura nu numai confi-
din cadrul sistemului de protecţie specială). denţialitatea informaţiilor referitoare la
|n condiţiile prezentului articol ne referim la sănătatea persoanelor, datelor şi infor-
necesitatea reevaluării tratamentului de care maţiilor referitoare la asiguraţi (stabilită
beneficiază copilul în realizarea dreptului său deja în condiţiile art. 30, alin. (2) din Le-
la sănătate. Responsabilitatea reevaluării gea nr. 100/1998 privind asistenţa de să-
tratamentului medical şi de recuperare şi nătate publică, coroborate cu dispoziţii-le
adecvă-rii acestuia la nevoile fiecărui copil art. 15, lit. c) din Contractul cadru a-
revine specialiştilor (medici de familie, medici probat prin HGR nr. 52/2005) ci şi obli-
specialişti, medici dentişti, psihologi, gaţia de a asigura confidenţialitatea
kinetoterapeuţi, logopezi sau alte categorii de consultanţei medicale, a informaţiilor
profesionişti implicate în tratarea şi oferite unui copil la cererea acestuia.
recuperarea copiilor). Textul nu prevede Acest demers a fost considerat necesar
termenul de reevaluare a tratamentului, pentru creşterea încrederii copiilor în
acesta fiind apreciat de la caz la caz; de serviciile medicale, în vederea obţinerii de
asemenea, considerăm necesar ca specialiştii către aceştia a unor informaţii corecte şi
să precizeze, acolo unde este cazul, pentru evitarea situaţiilor în care copiii
perioada/data la care copilul trebuie prezentat preferă să se informeze de la persoane
pentru reevaluarea tratamentului. De fără calificarea necesară. De asemenea,
asemenea, precizăm că furnizorilor de servicii problemele de sănătate, domeniile de
medicale le revine obligaţia de a furniza interes şi informaţiile oferite be-
tratamentul adecvat, conform dispoziţiilor art. neficiarului trebuie realizate cu respec-
15, lit. m) din Contractul cadru, aprobat prin tarea demnităţii şi intimităţii acestuia,
HG nr. 52/ ceea ce include şi respectarea confiden-
ţialităţii.
- derularea sistematică în cadrul unităţilor
de învăţământ a unor programe de
educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie
sexuală pentru copii (alin 3, lit i), are ca
scop informarea şi educarea copiilor în
ceea ce priveşte bolile cu transmitere
sexuală şi prevenirea sarcinilor nedorite.
Necesitatea luării în considerare a
49
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
acestor aspecte rezidă din faptul că debutul vieţii cu atribuţii în realizarea dreptului copilului la
sexuale se realizează în numeroase cazuri la sănătate, în vederea luării măsurilor profilactice,
vârsta adolescenţei, ceea ce expune copiii atât la curative sau de recuperare (respectarea
contactarea unor boli cu transmitere sexuală cât programului de imunizări, respectarea
şi la sarcini nedorite ale adolescentelor, cu tratamentului prescris, inclusiv indicaţiile vizând
consecinţe negative atât asupra dezvol-tării regimul alimentar şi regimul de viaţă,
minorelor în cauză cât şi cu privire la soarta prezentarea copilului la medic pentru evaluări
viitorilor copii. Aceste acţiuni se realizează prin periodice, oferirea informaţiilor solicitate,
introducerea în programa şcolară a unor teme respectarea normelor igienico-sanitare etc.). |n
vizând acest subiect, prin acţiuni de informare- cazul în care părintele sau reprezentantul legal al
educare realizate de personalul angajat în copilului refuză nejustificat instituirea
cabinetele medicale şco-lare, prin înfiinţarea în tratamentului sau refuză colaborarea cu
şcoli a cabinetelor de consiliere pentru copii. persoanele calificate, fapt ce ar putea avea
Deşi textul face referire la derularea acestor consecinţe asupra stării de să-nătate a copilului,
programe de informare-educare în cadrul medicului sau celorlalţi specialişti cu atribuţii în
unităţilor de învăţământ, apreciem că astfel de domeniul sănătăţii le revine responsabilitatea
activităţi se pot desfă-şura şi în alte instituţii sesizării serviciului public de asistenţă socială
frecventate de copii (cluburi, tabere, centre (SPAS) sau direcţiei generale de asistenţă socială
rezidenţiale, centre de zi etc.) precum şi şi protecţie a copilului (DGASPC) aflate în raza
prin campanii de informare în masă. De domiciliului copilului, conform art. 91 din Legea
asemenea, este utilă desfăşurarea unor programe nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea
adresate inclusiv copiilor care au înregistrat drepturilor copilului. |n realizarea obligaţiilor
abandon şcolar, prin intermediul organizaţiilor descrise mai sus, părinţii au dreptul să solicite
private sau a persoanelor care în exercitarea cadrelor medicale sau celorlalţi specialişti
profesiei intră în contact cu aceştia (medici, informaţiile necesare, conform dispoziţiilor art.
asistenţi comunitari, mediatori sociali, asistenţi 30, alin. (3) din Legea nr. 272/2004. Alin. (5)
sociali). Alin. (4) stabileşte în sarcina părinţilor prevede situaţiile excepţionale în care medicul
obli-gaţia de a solicita asistenţa medicală nece- are dreptul de a realiza manevrele şi intervenţiile
sară pentru a asigura copiilor cea mai bu-nă specifice fără a avea acordul părintelui sau al
stare de sănătate, precum şi pentru a reprezentantului legal al copilului.
preîntâmpina situaţiile în care viaţa şi dez- Ca regulă generală, medicii au obligaţia de a
voltarea copilului pot fi puse în pericol. Aceste informa şi a solicita acordul părintelui sau
dispoziţii sunt aplicabile nu numai părinţilor ci şi reprezentantului legal cu privire la în-
tuturor persoanelor care e-xercită drepturile treprinderea oricăror demersuri medicale. Cu
părinteşti şi au obligaţia supravegherii copilului toate acestea, în situaţiile în care care viaţa,
şi asigurării condi-ţiilor necesare pentru sănătatea şi dezvoltarea copilului sunt în pericol
creşterea şi dezvoltarea acestuia. iminent care necesită o in-tervenţie de urgenţă
|n realizarea acestei obligaţii, părinţii vor prin acte medicale de strictă necesitate (este
prezenta copilul la medic sau alt specialist vorba de urgenţele medico-chirugicale ca de ex.
(psiholog, kinetoterapeut, logoped, consilier etc) accidente, manifestări acute ale unor afecţiuni
sau vor solicita asistenţă de specialitate ori de care necesită tratamente medicale), medicul
câte ori există semnele unei afectări a bunăstării poate acţiona şi în lipsa acordului repre-
fizice sau psiho-emo-ţionale a copilului. De zentantului legal. Dispoziţiile fac referire atât la
asemenea, părinte-lui îi revine obligaţia de a situaţia în care reprezentantul legal al copilului
colabora şi răs-punde favorabil solicitărilor lipseşte, precum şi la situaţia în care acesta
specialiştilor refuză asistenţa medicală iar în ambele situaţii
viaţa, sănătatea şi dezvoltarea copilului sunt puse
în pericol.
50
&vt
2
Alin. (6) stabileşte obligaţia personalului medical art. 47, alin. 1 din Constituţia României, re-
de specialitate de a vizita periodic, la domiciliu, publicată. Articolul arată că dezvoltarea
gravidele şi copiii cu vârste mai mici de un an, în copilului nu poate fi disociată de nivelul de trai
vederea supravegherii evoluţiei acestora, luării care îi este oferit acestuia. Nivelul de trai
unor mă-suri profilactice şi oferirii informaţiilor reprezintă gradul de satisfacere al nevoilor
şi consilierii necesare. persoanei, atât prin bunuri şi servicii (economice
Dispoziţii similare se regăsesc şi în legisla-ţia din şi noneconomice), cât şi prin calitatea variatelor
domeniul sănătăţii; în acest sens, menţionam că componente ale vieţii (calitatea mediului,
în cadrul serviciilor medicale de bază acordate relaţiile sociale). Astfel, nivelul de trai nu se
asiguraţilor din sistemul de asigurări sociale de reduce doar la satisfacerea nevoilor de bază ale
sănătate, se precizează că minorii în vârsta de copilului ci se extinde şi la acoperirea celorlalte
până la un an beneficiază de servicii profilactice necesi-tăţi de dezvoltare, mentală, spirituală, mo-
care vizează urmărirea dezvoltării fizice şi rală ale acestuia - accesul la educaţie, par-
psihomotorii prin examene de bilanţ, men- ticipare la viaţa şi manifestările culturale şi
ţionându-se că se evaluează la domiciliu copilul spirituale, educaţia pentru sănătate, asigurarea
la externarea sa din maternitate şi la vârsta de 1 unui mediu sănătos şi nepoluat etc. Alin. (2) al
lună; de asemenea, se eva-luează la domiciliu articolului stabileşte persoanele responsabile de
copiii în vârstă de până la 1 an în caz de boală asigurarea condiţiilor pentru creşterea şi
sau accident, ce nu permit deplasarea lor la dezvoltarea copilului. Responsabilitatea primară
cabinetul medical (cf. cap I - servicii medicale de revine părinţilor, sau după caz, reprezentanţilor
bază, din Norma metodologică de aplicare a con- legali ai copilului. Dispoziţiile acestui alineat
tractului cadru privind condiţiile acordării trebuie corelate cu prevederile art. 5, alin. (2) şi
asistenţei medicale în cadrul sistemului de (3) din prezenta lege care precizează obligaţia
asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005, părinţilor pentru creşterea şi asigurarea
aprobată de Ordinul ministrului să-nătăţii nr. dezvoltării copilului şi în subsidiar a colec-
45/2005). De asemenea, în cadrul acestui pachet tivităţii locale din care fac parte copilul şi
de servicii de bază este in-clusă şi supravegherea familia. A se vedea în acest sens comentariile art.
gravidei, fără a se menţiona însă obligaţia 5.
personalului medical de a se deplasa la |n temeiul acestor prevederi, părinţii sau, după
domiciliul acesteia. caz, reprezentanţii legali ai copilului sunt
obligaţi să asigure copilului, printre altele,
locuinţă, hrană, îmbrăcăminte, rechizite, condiţii
Art. 44. - (1) Copilul are dreptul de a beneficia de igienico-sanitare adecvate, îndrumare,
un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa posibilităţi de participare la procesul instructiv-
fizică, mentală, spirituală, morală şi socială. educativ, posibilităţi de participare la viaţa
(2) Părinţilor sau, după caz, altor reprezen-tanţi culturală şi spirituală, să facă demersurile
legali le revine în primul rând responsabilitatea de necesare pentru asigurarea unei bune stări de
a asigura, în limita posibili-tăţilor, cele mai bune sănătate a copilului. Obligaţia părinţilor de a
condiţii de viaţă necesare creşterii şi dezvoltării asigura condiţiile necesare pentru creşterea,
copiilor; pă-rinţii sunt obligaţi să le asigure educarea, învă-ţătura şi pregătirea profesională
copiilor lo-cuinţă, precum şi condiţiile necesare a copilului este prevăzută şi în art. 107 din Codul
pentru creştere, educare, învăţătură şi pregă-tirea Familiei care menţionează totodată că, în caz de
profesională. neînţelegere între părinţi în asigurarea dreptului
copilului la întreţinere, instanţa judecătorească
va dispune cu privire la felul, modalităţile şi
Textul reprezintă concretizarea în materia
contribuţia fiecărui pă-rinte în îndeplinirea
drepturilor copilului a dreptului fundamental la
acestei obligaţii.
un nivel de trai decent, prevăzut de
51
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Art. 45. - (1) Copilul are dreptul de a beneficia nr. 416/2001) privind venitul minim garantat.
de asistenţă socială şi de asigurări sociale, în Copilul poate beneficia de măsurile de pro-tecţie
funcţie de resursele şi de situa-ţia în care se socială în mod direct, ca titular al dreptului
află acesta şi persoanele în în-treţinerea cărora (alocaţia de stat, bursa socială, pensia de
se găseşte. urmaş), sau în mod indirect, prin prestaţiile,
(2) |n cazul în care părinţii sau persoanele care alocaţiile şi serviciile acordate întreţinătorilor
au, potrivit legii, obligaţia de a întreţi-ne săi (ex.: concediu şi indem-nizaţie pentru
copilul nu pot asigura, din motive inde- creşterea copilului, concediu şi indemnizaţie
pendente de voinţa lor, satisfacerea nevoilor pentru îngrijirea copilului bolnav).
minime de locuinţă, hrană, îmbrăcă-minte şi Ne vom referi în cele ce urmează la ambele
educaţie ale copilului, statul, prin autorităţile situaţii:
publice competente, este obligat să asigure - pensia de invaliditate, acordată elevilor,
acestora sprijin corespunză-tor, sub formă de ucenicilor şi studenţilor care şi-au pierdut
prestaţii financiare, pres-taţii în natură, total sau cel puţin jumătate din capacitatea de
precum şi sub formă de servicii, în condiţiile muncă datorită accidentelor sau bolilor
legii. profesionale survenite în timpul şi din cauza
(3) Părinţii au obligaţia să solicite autorită- practicii profesionale (art. 53, alin. 3 din
ţilor competente acordarea alocaţiilor, Legea nr. 19/2000);
indemnizaţiilor, prestaţiilor în bani sau în - pensia de urmaş, acordată copiilor în vârstă
natură şi a altor facilităţi prevăzute de lege de până la 16 ani sau până la maxim 26 de
pentru copii sau pentru familiile cu copii. ani, dacă îşi continuă studiile, în situaţia în
(4) Autorităţile administraţiei publice locale care părintele decedat era pensionar sau
au obligaţia de a informa părinţii şi copiii în îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei
legătură cu drepturile pe care le au, precum şi pensii; de asemenea, de pensie de urmaş
asupra modalităţii de acordare a drepturilor beneficiază şi soţul supravietuitor (conform
de asistenţă socială şi de asigu-rări sociale. dispoziţiilor Secţiunii a 5-a a Legii nr.
19/2000, cu completările şi modificările
ulterioare);
Articolul stabileşte dreptul copilului la pro-tecţie - concediul şi indemnizaţia pentru maternitate
socială, în considerarea faptului că, în (acordarea unui concediu de sar-cină şi
majoritatea cazurilor, copiii depind de părinţi în lăuzie, perioada în care mama beneficiază de
asigurarea resurselor necesare creşterii şi indemnizaţie de maternitate) - art. 118, 119
dezvoltării. Protecţia socială a copilului se din Legea nr. 19/2000;
realizează prin sistemul de asi-gurări sociale - concediul şi indemnizaţia pentru creşte-rea
sau prin sistemul de asisten-ţă socială. Ca copilului (se acordă până la împli-nirea de
regulă generală, copilul be-neficiază de către copil a vârstei de 2 ani, iar în cazul
măsurile de protecţie socială în situaţiile în care copilului cu handicap, până la împlinirea
părinţii sau persoanele corora le revine vârstei de 3 ani) - art. 121, lit. a) din Legea nr.
obligaţia de a-l întreţine nu îi pot asigura o serie 19/2000;
de condiţii minime. |n general, aceste drepturi se - concediul şi indemnizaţia pentru îngriji-rea
acordă în baza unei contribuţii anterioare copilului bolnav (se acordă până la împlinirea
realizate de persoana asigurată sau de un de către copil a vârstei de 7 ani iar în cazul
membru al familiei acesteia la fondurile de copilului cu handicap, până la împlinirea de
asigurări. Există şi situaţii în care anumite către acesta a vârstei de 18 ani) - art. 121, lit.
drepturi sunt acordate copiilor în mod b) din Legea nr. 19/2000;
universal, fără ca acordarea lor să fie Beneficiază de dreptul la concediu şi in-
condiţionată de contribuţii prealabile, ca de demnizaţie pentru creşterea copilului sau
exemplu în cazul acordării alocaţiei de stat pentru îngrijirea copilului bolnav inclusiv
pentru copii (în temeiul Legii nr. 61/1993 cu asiguratul care a adoptat, este numit tutore
completări-le şi modificările ulterioare) sau sau a primit un copil în plasament.
indemni-zaţiei de naştere (acordată în temeiul
Legii
52
- ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului sau
unei persoane pensionate; ajutorul de deces se
2
acodă unei singure persoane care face dovada că a copilului cererea este adresată primarului
suportat cheltuielile legate de deces, persoana care localităţii în a cărei rază administrativ
poate fi soţul/soţia, copilul, -părintele, tutorele, teritorială a fost înregistrată naş-terea
curatorul, moştenito-rul persoanei decedate. sau în localitatea de domiciliu a mamei;
Indemnizaţiile de asigurări sociale e-nuntaţe mai asigurările de sănătate vizează acordarea
sus se achită beneficiarului, reprezentantului legal unui pachet de servicii medicale de bază;
sau mandatarului desemnat prin procură specială a se vedea explicitarea art. 43. Serviciile
(art. 136 din Legea nr. 19/2000); medicale se acordă în baza solicitării
- acordarea unei indemnizaţii de şomaj, -atât copilului, părintelui sau reprezentantului
pentru părinţii/reprezentanţii legali legal al copilului, adresată medicului de
ai copiilor dar şi pentru tinerii care au familie, medicului specialist sau unităţilor
absolvit instituţii de învăţământ sau stagiul medicale; copiii cu handicap beneficiază
militar şi nu s-au putut încadra în muncă (în de drepturile stabilite de art. 18 din OUG
conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 76/2002 nr. 102/1999, cu modificările şi
privind sistemul asigu-rărilor pentru şomaj şi completările ulterioare, privind protecţia
stimularea ocu-pării forţei de muncă). specială şi încadrarea în muncă a
Indemnizaţia se achită beneficiarului, în baza persoanelor cu handicap (acces în
cererii adresate Agenţiei Judeţene de Ocupare instituţiile de învăţă-mânt de masă, cu
a Forţei de Muncă (AJOFM) de la domiciliul respectarea legislaţiei din domeniu,
acestuia. Cererea trebuie adresată în maxim acordarea unor alocaţii în cuantum
12 luni de la momentul îndeplinirii condiţiilor majorat, facilităţi de transport, locuri de
pentru încasarea indemnizaţiei de şomaj, în odihnă gratuite pentru elevi şi studenţi,
caz contrar potenţialul beneficiar fiind decă- încadrarea unui asistent personal,
zut din acest drept (conform art. 38 din Legea gratuitate sau facilităţi în obţinerea unor
nr. 76/2002); proteze, cărucioare, implanturi, alocaţii
- alocaţia de stat pentru copii, acordată în de hrană pentru copiii infectaţi HIV/SIDA,
conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 61/1993 concedii şi indemnizaţii, precum şi
tuturor copiilor. scutirea de plată anumitor taxe pentru
Se acordă părintelui sau reprezentantului legal al părinţii ori persoanele care au adoptat
copilului, în baza unei cereri şi anexării altor acte sau au primit în plasament copiii cu
doveditoare, adresate primarului localităţii în a handicap).
cărei rază administrativ teritorială domiciliază Aceste drepturi se acordă la cerere, for-
mama sau, după caz, unde a fost înregis-trată mulată în numele copilului sau în nume
naşterea copilului. Acordarea alo-caţiei de stat, propriu de către părinte/reprezentantul
după ce copilul a împlinit vârsta şcolară, este legal şi în baza certificatului de încadrare
condiţionată de frecventarea cursurilor a copilului într-un grad de handicap. De
învăţământului -obligatoriu; asemenea, majoritatea acestor drepturi se
- indemnizaţia de naştere, acordată o sin- acordă în situaţia în care copilul nu se
gură dată pentru fiecare din primii 4 nou află în instituţii de tip rezidenţial, care
născuţi vii, conform art. 25 din Legea nr. presupun îngrijirea şi întreţinerea lui
416/2001 privind venitul minim garantat. completă de către stat. Pentru date
Acest drept se acordă în baza cererii suplimentare, a se vedea şi explicitarea
mamei sau a reprezentantului legal al art. 46 din prezentul manual; burse pentru
elevi şi studenţi (burse de merit, burse de
studii, burse sociale, burse de studii
pentru tinerii care urmează cursuri în
străinătate, burse pentru studenţii din
mediul rural). {i acest drept se acordă la
cerere, formulată în nume propriu de către
elevul sau studentul în cauză, adresată
condu-
53
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
cătorului unităţii de învăţământ frecventate. ani, aceştia pot beneficia de acompaniament
Pentru precizări suplimentare a se vedea şi social personalizat, realizat prin intermediul
explicitarea art. 48, alin. (1), lit. f) din prezentul Agenţiilor Judeţene de Ocupare a Forţei de
manual. Prin sistemul de asistenţă socială se Muncă (AJOFM) şi a Municipiului Bucureşti, în
asigu-ră sprijin şi protecţie celor care nu au posi- temeiul dis-poziţiilor Legii nr. 116/2002 privind
bilitatea de a se integra social prin mijloace şi prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. |
eforturi proprii. Drepturile şi beneficiile se n acest scop, potenţialii angajatori beneficiază de
acordă în cadrul sistemului de asis-tenţă socială măsuri de stimulare. Acompaniamentul social
în urma evaluării mijloacelor copilului şi familiei personalizat al beneficiarilor se realizează în
sale, astfel încât resursele să fie direcţionate iar baza înscri-erii acestora în evidenţele agenţiei
sprijinul să fie acordat celor care au o reală teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. -
nevoie de acestea. pentru satisfacerea nevoilor de locuire -pot fi
Alin. (2) subliniază încă odată responsabilitatea acordate locuinţe sociale sau locu-inţe de
primară a părinţilor de a asigura con-diţiile necesitate de către consiliile locale de la
necesare pentru creşterea şi îngriji-rea copilului, domiciliul familiei în nevoie (a se vedea în acest
precum şi obligaţia autorită-ţilor statului de a sens dispoziţiile art. 42, 43 şi 55 din Legea nr.
interveni în sprijinul acestora, în situaţia în care 114/1996 - Legea locuinţei). Criteriile în baza
nu îşi pot îndeplini această obligaţie. cărora se acordă aceste locuinţe sunt stabilite de
Totodată textul face referire la celelate persoane consiliile locale. Cererile pentru obţi-nerea
carora le revine obligaţia de a între-ţine copilul, acestui drept se adresează consiliilor locale de la
fără însă a face precizări explicite în acest sens. domiciliul beneficiarului iar contractele de
Menţionăm că în conformitate cu prevederile închiriere a acestor locuinţe se încheie între
Codului Familiei (art. 86) obligaţia de întreţinere primar/persoana împuternicită de acesta şi
există nu numai între părinţi şi copii, dar şi între beneficiarul locuinţei.
adoptator şi adoptat, bunici şi nepoţi, străbunici Totodată, în temeiul dispoziţiilor Legii nr.
şi strănepoţi, fraţi şi surori. Intervenţia statului în 116/2002 privind prevenirea şi combaterea
asigurarea condiţii-lor de creştere şi educare marginalizării sociale, persoanele în vârstă de
pentru copil, fiind subsidiară sau, după caz, până la 35 de ani, aflate în imposibilitatea de
comple-mentară, nu are un caracter la fel de larg a dobândi locu-inţă, pot beneficia de facilităţi
ca cea a părinţilor, textul precizând că statul pentru construirea, cumpărarea sau
intervine în situaţia în care anumite condiţii închirierea unei locuinţe, în baza unor
minimale (de exemplu privind lo-cuinţa, hrana, facilităţi acordate de consiliile judeţene,
îmbrăcăminte şi educaţie) nu îi sunt asigurate respectiv de Consiliul General al Municipiului
copilului de către pă-rinţi/reprezentanţi legali, Bu-cureşti, funcţie de sumele cu această
din motive neimputabile acestora. Sprijinul destinaţie existente în bugetul acestora.
acordat de stat vizează asigurarea unui nivel de Pentru a beneficia de aceste prevederi este
trai considerat acceptabil în vederea menţinerii necesară formularea unei solicitări în atenţia
copilului în familia sa şi se acordă în urma primarului localităţii de domiciliu a
evaluării situaţiei copilului şi familiei sale. solicitantului, însoţită de documente
Intervenţia statului se concretizează prin prestaţii justificative.
în bani, în natură sau prin acordarea unor De asemenea, pentru încălzirea locuin-ţei se
servicii, după cum urmează: - pentru facilitarea acordă ajutoare financiare în temeiul
accesului la un loc de muncă al copiilor care au Ordonanţei nr. 55/2004 privind unele măsuri
dobândit capacitatea de muncă precum şi al financiare în vederea acor-dării ajutoarelor
tinerilor, cu vârste cuprinse între 16-25 de pentru încălzirea locu-inţei, precum şi în
conformitate cu dis-poziţiile Ordonanţei de
urgenţă nr.
54
&vt
2
91/2005 privind instituirea Programului de au venituri aflate sub un anumit prag;
acordare a unor ajutoare băneşti po-pulaţiei solicitările se formulează în nume propriu de
cu venituri reduse care utilizea-ză pentru către copii şi se depun la condu-cătorul
încălzirea locuinţei gaze naturale. Ajutorul se unităţii de învăţământ frecventate;
acordă pe bază de cerere, (însoţită de o serie - alocaţia de plasament, se acordă în con-diţiile
de documente), adresată Direcţiei Teritoriale prevăzute de art. 119 din prezenta lege;
de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie - indemnizaţia acordată copiilor, tinerilor
(DTMSSF) în a cărei rază teritorială se află protejaţi în instituţii rezidenţiale precum şi
locuinţa sau reşedinţa beneficiarului. mamelor care au fost protejate în centre
- pentru înlăturarea unor situaţii de necesitate maternale, la părăsirea acestor servicii,
determinate de calamităţi naturale, incendii, conform dispoziţiilor art. 3 din Legea nr.
accidente sau alte situaţii deosebite, primarii 326/2003 privind drepturile de care
precum şi Guvernul, la propunerea beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de
Ministerului Muncii, Soli-darităţii Sociale şi serviciile publice specializate pentru protecţia
Familiei (MMSF), pot acorda ajutoare de copilului, mamele protejate în centre
urgenţă, funcţie de fondurile existente (art. 28, maternale, precum şi copiii beneficiind de
alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind plasament la asistenţi mater-nali;
venitul minim garantat, cu modificările şi - de asemenea, copiii şi familiile pot beneficia
com-pletările ulterioare); de serviciile de zi organizate de consiliul
- pentru suplimentarea veniturilor familiilor, în local, judeţean sau după caz de organisme
situaţia în care veniturile acestora se situează private (a se vedea explicita-rea art. 108 din
sub un minim stabilit prin lege, se acordă prezenta lege);
alocaţia familială com-plementară, alocaţia - copiii care nu pot fi îngrijiţi în cadrul
pentru familia mo-noparentală (cf. propriilor familii, beneficiază de măsuri-le de
dispoziţiilor OUG nr. 105/2003, aprobată prin protecţie specială prevăzute de prezenta lege.
Legea nr. 41/ 2004), ajutorul social lunar şi Subliniem faptul că toate aceste drepturi se
ajutorul social pentru soţiile celor care acordă la cerere iar demersurile pentru obţinerea
satisfac serviciul militar obligatoriu şi se află lor se realizează de către părinţi sau
în condiţii expres prevăzute de lege (în reprezentanţii legali în numele copilului. Este
conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 416/2001 deosebit de importantă cunoaşte-rea acestui
cu modificările şi completările ulterioare), aspect de către părinţi/repre-zentanţii legali,
cererile în acest sens fiind adresate motivat de faptul că nere-alizarea demersurilor
primăriilor de la domiciliul so-licitanţilor. privează copiii de aceste drepturi, în
Ajutoarele sociale se pot acorda în bani sau în considerarea faptului că ele nu se acordă
natură; retroactiv. |n realizarea dreptului copilului de a
- pentru asigurarea nevoilor de hrană, se pot beneficia de asistenţă şi asigurări sociale, părin-
acorda servicii prin cantinele de ajutor social, ţilor le revine obligaţia de a solicita auto-rităţilor
care funcţionează în subordi-nea consiliilor acordarea sprijinului necesar (alin. 3).
locale, fiind finanţate din bugetele acestora Neîndeplinirea acestei obligaţii de către părinţi şi
(conform prevederilor Legii nr. 208/1997, punerea în pericol a copilului poate fi
privind cantinele de ajutor social). Cererile considerată neglijare, în condiţiile art. 89, alin.
pentru a beneficia de acest tip de servicii se (2) din Legea nr. 272/2004. Informaţiile cu
adresează primarului localităţii în care privire la drepturile de a ob-ţine alocaţii,
domiciliază beneficiarul; indemnizaţii şi prestaţii şi alte facilităţi, pot fi
- pentru sprijinirea copiilor şi tinerilor în solicitate autorităţilor cu responsabilităţi în
vederea participării la procesul instructiv domeniul respectiv: medicului de familie, unităţii
educativ, aceştia beneficiază de burse sociale, de învăţământ,
în situaţia în care familiile lor
55
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
autorităţilor publice locale sau judeţene şi (4) Organele de specialitate ale administra-ţiei
serviciilor de specialitate ale acestora, Di- publice centrale şi autorităţile admi-nistraţiei
recţiilor Generale de Muncă, Solidaritate Socială publice locale sunt obligate să iniţieze programe
şi Familie (DGMSSF), Agenţiilor Ju-deţene de şi să asigure resursele necesare dezvoltării
Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM). serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor
Pentru realizarea de către părinţi a obliga-ţiilor cu handicap şi ale familiilor acestora în condiţii
ce le revin în temeiul alin. (3) al prezentului care să le garanteze demnitatea, să le favorizeze
articol, autorităţilor administraţiei publice locale autonomia şi să le faciliteze participarea ac-tivă la
le revine obligaţia de a informa părinţii şi copiii viaţa comunităţii.
cu privire la drepturile pe care aceştia le au.
Autorităţile publice locale, în realizarea acestei
obligaţii vor oferi informaţiile necesare atât cu Textul reglementează dreptul copilului cu
privire la drepturile de care pot beneficia părinţii handicap la îngrijirea adaptată nevoilor speciale
şi copiii, cât şi cu privire la demersurile pe care ale acestuia. Copilul cu handicap este
aceştia vor trebui să le întreprindă şi au-torităţile beneficiarul tuturor drepturilor stabilite în
cărora este necesar să se adreseze. Apreciem că prezenta lege însă, articolul include precizări
informaţiile necesare părinţi-lor şi copiilor pot fi suplimentare cu privire la acest copil în
furnizate direct sau pot fi diseminate prin considerarea situaţiei şi nevoilor sale speciale
campanii de informare cu privire la anumite (alin. 1). Dispoziţiile alin. (2) stabilesc faptul că
drepturi, prin tipări-rea unor broşuri şi pliante în vederea realizării potenţialului său şi dez-
care vor fi distribuite beneficiarilor sau vor fi voltării personalităţii, copilul cu handicap are
accesibile acestora (prin distribuirea lor în dreptul la o serie de servicii educative şi de
locurile frecventate de beneficiari), prin afişarea recuperare care să îi permită atingerea nivelului
în locuri publice (sediul primăriei, unităţi de maxim de autonomie permis de afecţiunea sa
învăţământ/medicale etc.). precum şi integrarea so-cială. Serviciile oferite
copiilor cu handicap vor fi adaptate cerinţelor
speciale ale acestora, atât din punct de vedere
Art. 46. - (1) Copilul cu handicap are dreptul la educativ cât şi din punct de vedere al
îngrijire specială, adaptată nevoilor sale. deficienţelor pe care le au (fizice, senzoriale,
(2) Copilul cu handicap are dreptul la edu- psihice, mentale).
caţie, recuperare, compensare, reabilitare Precizăm că drepturile copilului cu handicap se
şi integrare, adaptate posibilităţilor proprii, acordă în baza certificatului de înca-drare într-o
în vederea dezvoltării personalităţii sale. categorie de persoane cu handicap, care este
(3) |ngrijirea specială trebuie să asigure eliberat de către comisia pentru protecţia
dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, mo- copilului (CPC) de la domiciliul acestuia
rală sau socială a copiilor cu handicap. |n- (conform dispoziţiilor art. 2, alin. (1), lit. a) din
grijirea specială constă în ajutor adecvat HG nr. 1437/2004 privind organizarea şi
situaţiei copilului şi părinţilor săi ori, după metodologia de funcţionare a comisiei pentru
caz, situaţiei celor cărora le este încredinţat protecţia copilului). |n vederea asigurării
copilul şi se acordă gratuit, ori de câte ori dreptului copilului cu handicap la educaţia
acest lucru este posibil, pentru facilitarea adecvată şi la recuperare, odată cu stabilirea
accesului efectiv şi fără discriminare al co gradului de handicap sunt evaluate şi se stabilesc
piilor cu handicap la educaţie, formare atât orientarea şcolară/profesională a copilului
profesională, servicii medicale, recupera (dacă este cazul) cât şi planul de reabilitare a
re, pregătire, în vederea ocupării unui loc acestuia.
de muncă, la activităţi recreative, precum Alin. (3) al articolului stabileşte obiectivele
şi la orice alte activităţi apte să le permită îngrijirii speciale acordate copilului cu handicap.
deplina integrare socială şi dezvoltare a
personalităţii lor.
56
Textul stabileşte totodată necesitatea adecvării - instituţiile de asistenţă socială pentru
măsurilor şi îngrijirii speciale la nevoile persoanele cu handicap aflate în coor
copilului şi caracteristicile individuale ale donarea Autorităţii Naţionale pentru
acestuia şi ale familiei sale. |nde-plinirea acestei Protecţia Persoanelor cu Handicap
cerinţe presupune evaluarea complexă a (ANPPH) şi în subordinea consiliilor ju-
situaţiei copilului, aceasta realizându-se în deţene sau locale ale sectoarelor muni
temeiul prevederilor Ordinului 12.709/2002 al cipiului Bucureşti. Precizăm că în cadrul
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului acestora, copiii pot beneficia exclusiv
şi Adopţie (ANPCA) privind criteriile pe baza de servicii de recuperare în regim de zi
cărora se stabileşte gradul de handicap pentru sau în regim rezidenţial în situaţiile în
copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a care se internează temporar împreună
acestora, coroborate cu dispoziţiile Ordinului cu părintele/reprezentantul legal.
18/2003 al Autorităţii Naţionale pentru Este interzisă menţinerea copiilor în aceste
Protecţia Copilului şi Adopţie (ANPCA) privind instituţii în alte situaţii decât cele precizate mai
ghidul metodologic pentru evaluarea copilului sus, deoarece orice formă de protecţie a copilului
cu dizabilităţi. Ulterior acestei evaluari se despărţit temporar sau definitiv de părinţii săi, se
întocmeşte de către serviciul de evaluare acordă doar în cadrul serviciilor de tip familial
complexă planul de reabilitare al copilului cu sau rezidenţial, licen-ţiate conform legii, în
handicap, care va stabili obiective specifice condiţiile stabilirii unei măsuri de protecţie
precum şi persoanele responsabile în realizarea specială, conform prevederilor Legii nr.
acestor obiective. Textul insistă şi pe necesitatea 272/2004.
acordării gratuite a îngrijirii speciale, ori de - serviciile specializate pentru copilul cu
câte ori este posibil, luându-se în considerare handicap aflate în structura direcţiilor
ca-pacităţile şi mijloacele de care dispune fa- generale de asistenţă socială şi protec-ţie a
milia. copilului (DGASPC) din subordinea
De asemenea, în vederea asigurării inte-grării consiliilor judeţene sau locale ale sectoarelor
cu şanse egale în viaţa socială, copiii cu municipiului Bucureşti;
handicap şi persoanele în grija cărora se află - serviciile de zi dezvoltate de consiliile locale;
beneficiază de drepturi stabilite în temeiul - alte servicii organizate de instituţii private sau
dispoziţiilor art. 18 şi 19 din OUG nr. 102/1999 în parteneriat public-privat.
privind protecţia specială şi încadrarea în Conţinutul alin. (4) instituie obligativitatea
muncă a persoanelor cu handicap, cu pentru organele de specialitate ale admi-
modificările şi completările ulterioare. nistraţiei publice centrale şi locale de a avea un
|n ceea ce priveşte educaţia copilului cu rol activ în ceea ce priveşte respectarea şi
handicap, aceasta se realizează la domiciliu, în promovarea drepturilor copiilor cu handicap,
învăţământul special sau în învăţământul de inclusiv satisfacerea nevoilor acestora şi de a
masă (în clase integrate sau în cadrul claselor asigura resursele necesare realizării acestui
normale, cu profesori de sprijin). Serviciile de obiectiv; în acest demers este necesară evaluarea
recuperare/compensare a afecţiunilor copiilor problematicii copilului cu handicap şi
cu handicap se pot realiza în: intervenţia, conform atribuţiilor ce le revin în
- unităţile medicale de recuperare din cadrul domeniul propriu de activitate. Astfel,
sistemului de sănătate, conform dispoziţiilor considerăm că se impune ca în strategia şi
art. 84 din contractul-cadru privind condiţiile planurile de ac-ţiune elaborate de aceste
acordării asistenţei medicale în cadrul instituţii să fie incluse prevederi referitoare la
sistemului de asigu-rări sociale de sănătate copilul cu handicap, cu respectarea principiilor
pentru anul 2005, aprobat de HGR nr. prezentei legi.
52/2005; Din păcate serviciile adresate copilului cu
handicap sunt insuficiente şi din acest motiv
apreciem că dezvoltarea acestora ar trebui să
constituie o prioritate de acţiune.
57
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Subliniem totodată necesitatea dezvoltării unor
Articolul stabileşte dreptul fundamental al
astfel de servicii la nivel comunitar, în vederea
copilului la educaţie, procesul instructiv-educativ
prevenirii separării copilului de familia sa.
urmărind inclusiv dezvoltarea aptitudinilor
Totodată, în vederea corelării şi coordonă-rii
copilului şi a personalităţii sale. Dreptul la
intervenţiei în aria realizării drepturilor copilului
educaţie este prevăzut atât de art. 28 al
cu handicap, reamintim necesitatea colaborării
Convenţiei ONU cu privire la drepturile
interinstituţionale precum şi necesitatea
copilului, cât şi în art. 32 din Constituţia
consultării organizaţiilor persoanelor cu
României. Cadrul general în materie este dat de
handicap în dezvoltarea politicilor specifice
Legea nr. 84/1995 - Legea învăţământului, re-
realizate de organele admi-nistraţiei publice la
publicată.
care face referire prezentul alineat.
|n realizarea drepturilor şi obligaţiilor pă-
|n realizarea politicilor în domeniul propriu,
rinteşti, părinţilor sau, după caz, reprezen-
recomandăm luarea în considerare a Regulilor
tanţilor legali ai copilului le revine dreptul de a
standard privind egalizarea şanselor pentru
alege felul educaţiei pe care o va primi copilul
persoanele cu dizabilităţi, adoptate de Adunarea
lor, având totodată obligaţia de a lua măsurile
Generală a Naţiuni-lor Unite în decembrie 1993,
necesare pentru înscrierea copilului la şcoală şi
majoritatea acestor reguli fiind relevante şi
pentru asigurarea condiţiilor necesare
pentru copilul cu handicap. Acest document
participării la procesul de învăţământ (rechizite,
susţine principiul egalităţii drepturilor, precizând
alimente, identificarea unor mijloace de
totodată în preambul necesitatea ca persoana cu
transport etc). |n-scrierea copilului în învăţământ
handicap să fie considerată un membru al
se face în baza solicitării scrise a părintelui sau
comunităţii din care provine şi să rămână în
reprezentantului legal al copilului (art. 20 şi 180
cadrul acestei comunităţi; de asemenea, este
din Legea nr. 84/1995). |n situaţia în care părinţii
susţinută necesitatea acor-dării sprijinului
nu îşi îndeplinesc obligaţia de a asigura
necesar persoanelor cu handicap în cadrul
frecventarea învăţământului obligatoriu de către
structurilor standard de educaţie, sănătate,
copil, fapta constituie con-travenţie şi se
muncă şi servicii sociale în vederea evitării
sancţionează conform legii (art. 180, alin. 2 din
izolării şi discriminării acestora.
Legea nr. 84/1995) Menţionăm că în exercitarea
acestui drept părinţii pot acţiona în virtutea
propriilor convingeri fiind totuşi necesar să aibă
SEC}IUNEA a 4-a în vedere şi recomandările formulate de spe-
Educaţie, activităţi recreative şi culturale cialişti, mai ales în situaţia copiilor cu ce-rinţe
educative speciale. Dispoziţiile alin. (3) stabilesc
Art. 47. - (1) Copilul are dreptul de a primi o posibilitatea schimbării felului educaţiei sau al
educaţie care să îi permită dezvoltarea, în condiţii pregăti-rii profesionale de către instanţa
nediscriminatorii, a aptitudinilor şi personalităţii judecăto-rească, la cererea copilului care a
sale. împlinit 14 ani în situaţia în care apar
(2) Părinţii copilului au cu prioritate dreptul de a neînţelegeri între copil şi părinţi sau
alege felul educaţiei care urmează să fie dată reprezentanţii legali cu privire la aceste aspecte.
copiilor lor şi au obligaţia să în-scrie copilul la Instanţa va decide cu luarea în considerare a
şcoală şi să asigure frecventarea cu regularitate de interesului superior al copilului.
către acesta a cursurilor şcolare.
(3) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate
cere încuviinţarea instanţei judecă-toreşti de a-şi Art. 48. - (1) Ministerul Educaţiei şi Cerce-tării
schimba felul învăţăturii şi al pregătirii (MEdC), ca organ de specialitate al ad-
profesionale. ministraţiei publice centrale, precum şi in-
spectoratele şcolare şi unităţile de învăţă-mânt, ca
instituţii ale administraţiei pu-
58
&vt
2
blice locale cu atribuţii în domeniul educa-ţiei, - realizarea demersurilor pentru partici
sunt obligate să întreprindă măsuri necesare parea copiilor la învăţământul preşcolar
pentru: şi învăţământul obligatoriu;
a) facilitarea accesului la educaţia preşco-lară şi |nvăţământul preşcolar se asigură în cadrul
asigurarea învăţământului general obligatoriu şi grădiniţelor publice şi private, autorizate.
gratuit pentru toţi copiii; Beneficiarii învăţământului preşcolar sunt copiii
b) dezvoltarea de programe de educaţie pentru cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. Obligaţia
părinţii tineri, inclusiv în vederea prevenirii organizării învăţământului preşcolar revine
violenţei în familie; organelor administraţiei publice locale şi
c) organizarea de cursuri speciale de pre-gătire inspectoratelor şcolare că-rora le revine
pentru copiii care nu pot răspunde la cerinţele responsabilitatea de a asigura resursele necesare
programei şcolare naţionale, pentru a nu intra funcţionării grădini-ţelor (a se vedea în acest
prematur pe piaţa muncii; sens art. 18 şi 19 din Legea nr. 84/1995). |
d) organizarea de cursuri speciale de pre-gătire nvăţământul obligatoriu, este de 10 clase,
pentru copiii care au abandonat şcoala, în vederea frecventarea obligatorie a acestuia, în forma de
reintegrării lor în sistemul naţional de învăţământ; zi, încetând la împlinirea vârstei de 18 ani. (art. 6
e) respectarea dreptului copilului la timp de - Legea învăţământului). |n ceea ce priveşte
odihnă şi timp liber, precum şi a dreptului copiii cu cerinţe educative speciale, aceştia pot fi
acestuia de a participa liber la viaţa culturală şi şcolarizaţi în unităţi de învăţământ preşcolar şi
artistică; şcolar speciale, în clase speciale din cadrul unor
f) prevenirea abandonului şcolar din motive unităţi de învăţământ de masă sau pot fi integraţi
economice, luând măsuri active de acordare a în cadrul claselor din unităţile de învăţământ de
unor servicii sociale în mediul şcolar, cum sunt: masă. |nvăţământul special primar şi secundar
hrană, rechizite, transport şi altele asemenea. inferior este obligatoriu, şi are o durată de 10-11
(2) |n cadrul procesului instructiv-educativ ani. Copiii nedeplasabili pot beneficia de şco-
copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de către larizare la domiciliu iar pentru copiii bolnavi
cadrele didactice, de a fi informat asupra cronic spitalizaţi, pot fi înfiinţate grupe în cadrul
drepturilor sale, precum şi asupra modalităţilor de unităţilor medicale în care aceştia sunt trataţi
exercitare a acestora. Pedepsele corporale în (art. 15, alin. 10 şi art. 47, alin. 3 din Legea
cadrul procesului in-structiv-educativ sunt învăţământului). |n vederea asigurării accesului
interzise. la procesul instructiv-educativ în special în
(3) Copilul, personal şi, după caz, reprezentat sau situaţia copiilor cu vârste mici, Ministerul
asistat de reprezentantul său legal, are dreptul de Educaţiei şi Cercetării (MEdC), inspectoratele
a contesta modalităţile şi rezultatele evaluării şi şcolare şi autorităţile publice au obligaţia de a
de a se adresa în acest sens conducerii unităţii de organiza unităţi de învăţământ, preşcolar, primar
învăţământ, în condiţiile legii. şi gimnazial, în localităţile de domiciliu ale
(4) Cadrele didactice au obligaţia de a semnala copiilor.
serviciului public de asistenţă socială (SPAS) sau, |n situaţia în care acest lucru nu este posibil,
după caz, direcţiei generale de asistenţă socială şi copiilor li se asigură, după caz, servicii de
protecţie a copilului (DGASPC) cazurile de rele transport, masă şi internat.
tratamente, abuzuri sau de neglijare a copiilor. - dezvoltarea unor programe de educaţie
pentru părinţii tineri;
Aceasta vizează organizarea, la nivelul uni-
Articolul stabileşte o serie de obligaţii în sarcina tăţilor de învăţământ a unor programe de
autorităţilor publice centrale şi ju-deţene cu informare-educare destinate părinţilor atât
atribuţii în domeniul educaţiei, vizându-se în pentru dezvoltarea abilităţilor lor parentale,
special următoarele direcţii de acţiune: pentru informarea cu privire la drepturile
copiilor şi caracteristicile dezvoltării şi
59
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
personalităţii acestora, cât şi în vederea în- - au gratuitate pentru transportul în comun
drumării părinţilor către serviciile de suport, local şi pentru transportul intern auto,
funcţie de nevoile fiecărei familii; feroviar şi naval - în situaţia copiilor din
- lit. c) şi d) (organizarea unor cursuri de cadrul sistemului de protecţie specială sau în
pregătire pentru copiii ce nu pot răs-punde cazul copiilor orfani (art. 176, alin. 2 - Legea
cerinţelor programei naţionale şi celor care învăţământului);
au abandonat şcoala, în vederea reintegrării - le pot fi acordate rechizite, funcţie de
lor şcolare) ale prezentului articol subliniază fondurile existente;
rolul important ce revine unităţilor de - beneficiază de burse de ajutor social şi alte
învăţământ atât pentru prevenirea ajutoare ocazionale (a se vedea în acest sens
abandonului şcolar cât şi în vederea HGR nr. 859/1995 privind acordarea de burse
reintegrării şcolare a copiilor care au şi alte facilităţi financiare şi materiale şi HGR
renunţat la frecventarea cursurilor. |n acest nr. 1488/2004 privind aprobarea criteriilor şi
sens menţionăm că unităţile de învăţământ, cuantumului sprjjinului financiar ce se acordă
pot organiza ac-tivităţi educative şi de elevilor în cadrul Programului naţional „Bani
învăţare, în afara orelor obligatorii de curs de liceu“);
sau pot organiza activităţi de învăţământ - beneficiază de serviciile centrelor de zi
pentru copiii care au depăşit cu mai mult de înfiinţate în vederea prevenirii abandonului
doi ani vârsta corespunzătoare clasei. şcolar de către inspectoratele şco-lare,
- lit. e) obligă autorităţile cu responsabili-tăţi autorităţile publice locale sau organismele
în domeniul educaţiei la respectarea private.
dreptului copilului la timp liber şi odihnă; Alin. (2) stabileşte dreptul copilului de a fi tratat
|n aplicarea acestor dispoziţii este necesar ca în acord cu demnitatea sa ca persoa-nă şi de a-i
atât curricula de învăţământ cât şi orarul fi respectată personalitatea. |n realizarea acestui
cursurilor să fie adaptate caracteristicilor drept se interzice aplicarea pedepselor corporale.
copiilor, funcţie de vârsta şi dezvoltarea lor. De Menţionăm că dispoziţii similare sunt cu-prise şi
asemenea, textul obligă instituţiile responsabile în Regulamentul de organizare şi funcţionare a
de a realiza demersurile necesare în realizarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar, aprobat
dreptului copilului de a participa liber la viaţa prin Ordinul 4747/ 2001 - secţiunea a 3-a al
culturală şi artistică. |n acest sens, menţionăm ministrului educa-ţiei şi cercetării iar art. 157
facilitarea parti-cipării copiilor la activităţi din Legea învă-ţământului interzice aplicarea
culturale şi artistice prin acordarea unor bilete la pedepselor corporale, încălcarea acestor
preţ redus, conform Regulamentului de organiza- dispoziţii conducând la sancţiuni administrative
re şi funcţionare a instituţiilor de învăţă-mânt sau de altă natură, funcţie de gravitatea faptelor.
preuniversitar, aprobat prin Ordinul 4747/2001 - Alin. (3) stabileşte dreptul la contestaţie al
secţiunea a 3-a al ministrului educaţiei şi copilului cu privire la modalitatea şi rezultatele
cercetării. evaluării sale şcolare, asistat de reprezentantul
- conform lit. f) a prezentului articol, au- sau legal, în condiţiile legilor şi regulamentelor
torităţile şi instituţiile cu responsabili- şcolare. |n realizarea acestui drept, apreciem că
tăţi în domeniul educaţiei au obligaţia elevii au dreptul de a solicita şi primi informaţii
de a realiza demersurile necesare pen cu privire la criteriile de evaluare.
tru prevenirea abandonului şcolar din Textul alin. (4) obligă cadrele didactice care în
motive economice; exercitarea funcţiei observă sau suspectează
|n consecinţă, copiii proveniţi din familii cu situaţii de abuz, rele tratamente, neglijare a
dificultăţi economice au următoarele drepturi copiilor de către părinţi ori de către
(suplimentare în raport cu drepturile elevilor în reprezentanţii lor legali, să sesizeze serviciul
ansamblu): public de asistenţă socială
- beneficiază de manuale şcolare gratuite;
60
&vt
2
(SPAS) sau direcţia generală de asistenţă socială rea temelor, pentru joc şi pentru alte activi-tăţi
şi protecţia copilului (DGASPC). A se vedea în specifice vârstei.
acest sens şi explicitarea art. 91. |n ceea ce priveşte reglementarea timpului de
odihnă al copiilor, menţionăm în acest sens şi
dispoziţiile Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu
Art. 49. - (1) Copilul are dreptul la odihnă şi modificările şi completările ulterioare, care fac
vacanţă. referire la timpul de odih-nă al minorilor
(2) Copilul trebuie să beneficieze de timp încadraţi în muncă: acordarea unei pauze de
suficient pentru odihnă şi vacanţă, să participe în masă, acordarea repausului săptămânal de 2 zile
mod liber la activităţi recreative proprii vârstei consecutive şi acordarea unui concediu de
sale şi la activităţile culturale, artistice şi sportive odihnă suplimentar (art. 130, alin. (2), art. 132
ale comunităţii. Autorităţile publice au obligaţia (1), art. 142). De asemenea aceştia pot beneficia
să contribuie, potrivit atribuţiilor ce le revin, la de concedii fără plată precum şi de concedii
asigurarea condiţiilor exercitării în condiţii de pentru formare profesională, în condiţiile art.
egalitate a acestui drept. 148-152.
(3) Autorităţile publice au obligaţia să asigure, Amintim cu acest prilej, cu caracter informativ,
potrivit atribuţiilor care le revin, locuri de joacă Convenţiile nr. 79/1946 şi 90/1948 privind munca
suficiente şi adecvate pentru copii, în mod special de noapte a persoanelor tinere ale Organizaţiei
în situaţia zonelor intens populate. Internaţionale a Muncii (OIM) (convenţii
neratificate de România până în acest moment)
care stabilesc următoarele principii generale:
Textul stabileşte dreptul copilului la odih-nă şi
- copiii cu vârsta mai mică de 14 ani şi cei care
vacanţă. Dispoziţii asemănătoare se regăsesc şi
urmează programul şcolar zilnic trebuie să
în cadrul art. 31 al Convenţiei ONU cu privire la
aibă o perioadă de odihnă zil-nică de 14 ore
drepturile copilului. Odihna presupune realizarea
consecutive;
relaxării fizice, mentale precum şi somnul.
- copiii cu vârsta cuprinsă între 14-16 ani
Odihna este pentru dezvoltarea copilului aproape
trebuie să aibă o perioadă de odihnă de 12
la fel de importantă ca celelalte nevoi de bază
ore;
precum alimentaţia, adăpostul, sănă-tatea şi
- copiii cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani
educaţia, motivat de faptul că în general copiii
trebuie să aibă o perioadă de odihnă de cel
suprasolicitati sunt incapabili să înveţe, au o
puţin 7 ore.
rezistenţă fizică dimi-nuată, fiind mai predispuşi
De asemenea, relaxarea şi în acelaşi timp
la boli. Vacanţa reprezintă perioada din cadrul
stimularea copiilor se realizează şi în cadrul
anului şcolar, în care nu sunt organizate cursuri,
activităţilor recreative şi jocului. Primele
copiii având la dispoziţie acest interval pentru
presupun o activitate structurată, multe dintre
odihnă, activităţi recreative şi extraşcolare.
acestea fiind strâns legate de procesul de
Perioada de vacanţă este sta-bilită în structura
învăţământ, ca de exemplu ac-tivităţile sportive,
fiecărui an şcolar, ce este aprobată anual prin
meşteşugurile, pasiunile ştiinţifice sau tehnice,
ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Alin.
spectacolele artistice, organizarea unor excursii,
(2) afirmă dreptul copilului la timp suficient
tabere etc. Jocul este definit de psihologi ca o
pentru odihnă şi vacanţă, necesită-ţile de odihnă
activitate fizică sau mintală, care se realizează
ale copilului fiind strâns corelate cu vârsta şi
da-torită plăcerii pe care o provoacă, având o
gradul sau de dezvoltare. Prin urmare, în
importanţă deosebită în dezvoltarea şi formarea
stabilirea programului zilnic al unui copil trebuie
personalităţii copilului. Participarea liberă a
realizat un echilibru între activităţile acestuia,
copilului la activităţile recreative precum şi la
astfel încât copilul să aibă timp suficient atât
activităţile culturale, artistice şi sportive ale
pentru participarea la cursuri, cât şi pentru
comunităţii presupune atât dreptul de a asista la
realiza-
aceste evenimente alături de adulţi sau alţi copii,
61
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
cât şi dreptul de a le realiza. Interzicerea Prin urmare, autorităţilor publice responsabile le
participării copiilor trebuie să aibă motive revine obligaţia de a identifica aceste categorii
întemeiate (ca de exemplu afectarea nega-tivă a de copii şi de a-şi orienta activitatea inclusiv în
psihicului copilului sau faptul că vârsta prea vederea respectării dreptului copilului la odihnă,
mică a copiilor ar putea determina deranjarea joc, timp liber şi activităţi recreative. Textul alin.
spectacolului de către aceştia). (3) subliniază obligaţia autori-tăţilor publice de
Precizările făcute de textul de lege cu privire la a asigura locurile de joacă suficiente şi adecvate
obligaţia ce revine autorităţilor publice de a pentru copii, în special în zonele urbane unde
asigura realizarea acestui drept în condiţii de spaţiile în care copiii se pot juca în siguranţă
egalitate face referire la faptul că anumite sunt insuficiente.
categorii de copii au nevoie de măsuri Amintim aici dispoziţiile Legii nr. 215/2001 care
suplimentare pentru realizarea drepturilor lor, stabilesc în atribuţiile consiliilor locale şi
inclusiv în ceea ce priveşte dreptul la odihnă, joc primărilor sarcini privind înfiinţarea şi
şi participare la viaţa cultural-artistică a organizarea de locuri şi parcuri de distrac-ţie,
comunităţii (de exemplu copiii din comunităţile având totodată obligaţia de a asigura buna
sărace, copiii refu-giaţi, copiii străzii, copiii cu funcţionare a acestora, respectiv exercitarea
handicap); de asemenea, este necesară luarea în atribuţiilor de control şi luarea măsurilor
considerare a acestui articol şi identificarea unor necesare funcţionării în condiţii adecvate a
măsuri de realizare a acestor dispozi-ţii inclusiv acestor spaţii.
în situaţia copiilor aflaţi pe termen lung în unităţi
închise - copiii din spitale, din centrele de
reeducare.
62
• li '•

%v
-,--'
s"'
■^T

J
Protecţia ^
tM
specială UUJ ^O/.
a copilului lipsit, 3
temporar sau
definitiv, de ămi
ocrotirea părinţilor sâi

SEC}IUNEA 1 cătorească a morţii sau dispariţiei acestora etc.)


Dispoziţii comune sau de decizia instituţiilor abilitate de lege să
dispună scoaterea copilului din familie atunci
Art. 50. - Protecţia specială a copilului re- când dezvoltarea şi evoluţia lui este periclitată în
prezintă ansamblul măsurilor, prestaţiilor şi cadrul acesteia. Protecţia specială a copilului
serviciilor destinate îngrijirii şi dezvol-tării include un complex de măsuri, prestaţii şi
copilului lipsit, temporar sau definitiv, de servicii, adaptate caracteristicilor individuale ale
ocrotirea părinţilor săi sau a celui care, în vederea fiecărui copil, în măsură să răspundă cât mai
protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija adecvat nevoilor copilului care necesi-tă o astfel
acestora. de protecţie. Măsurile de protecţie specială cât şi
serviciile ce pot fi organizate pentru asigurarea
acesteia sunt reglementate distinct în cuprinsul
Articolul are în vedere punerea adecvată în Legii nr. 272/2004. Prestaţiile ce pot fi acordate
practică a dispoziţiilor art. 20 din Conven-ţia copilului care beneficiază de protecţie specială se
ONU cu privire la drepturile copilului, care regăsesc atât în capitolul distinct din această
recunoaşte dreptul la protecţie şi asis-tenţă lege ce reglemen-tează finanţarea sistemului de
specială copilului lipsit temporar sau definitiv de protecţie cât şi într-o serie de alte acte normative
mediul sau familial, instituind totodată obligaţia dintre care enumerăm:
pentru statele părţi de a asigura acestuia o - HG nr. 729/2005 - stabileşte nivelul alo-caţiei
protecţie alternativă. |n cadrul protecţiei zilnice de hrană pentru consumurile colective
alternative ce poate fi asigurată copiilor lipsiţi din instituţiile publice de asistenţă socială;
temporar sau definitiv de ocrotirea părintilor lor, - OUG 25/2003, modificată şi aprobată prin
Legea nr. 272/2004 include şi măsurile de Legea nr. 325/2003 - reglementează
protecţie specială ce pot fi luate cu privire la acordarea unor drepturi băneşti pentru
aceştia. Astfel, beneficiarii măsurilor de protecţie copilul aflat în plasament la asistentul
specială pot fi copiii care, fie temporar fie maternal, drepturi care se acordă pentru
definitiv, nu pot/nu mai pot fi ocrotiţi de către acoperirea cheltuielilor lunare de hrană,
proprii lor părinţi. Această situaţie poate fi echipament, cazarmament, ju-
determinată de diverse circum-stanţe (părinţi
necunoscuţi, decedaţi, punerea lor sub
interdicţie, declararea jude-
65
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
cării, materiale igienico-sanitare, rechizite dovada că tânărului i s-au oferit un loc de muncă
şcolare, materiale cultural-sportive, transport, şi/sau locuinţă, iar acesta le-a refuzat ori le-a
după caz, precum şi pentru acoperirea pierdut din motive imputabile lui, în mod
cheltuielilor de locuit; succesiv, prevederile prezentului alineat nu mai
- Legea nr. 326/2003 astfel cum a fost mo- sunt aplicabile.
dificată prin Legea nr. 111/2004 - stabi-leşte
drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii
ocrotiţi de serviciile publice specializate Articolul stabileşte momentul până la care un
pentru protecţia copilului, mamele protejate în copil poate beneficia de protecţie spe-cială -
centre maternale, precum şi copiii daţi în acesta fiind de regulă vârsta împlini-rii
majoratului - instituind totodată şi două excepţii
plasament la asistenţi maternali profesionişti;
de la această regulă. O primă excepţie este
- HG nr. 1177/2003 - stabileşte cuantumul
reglementată în favoarea tinerilor care au
indemnizaţiei lunare de hrană cuvenite
dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, au
persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de
stabilit deja o măsură de protecţie specială şi fac
SIDA inclusiv copiilor care se află în această
dovada că la momentul dobândirii capacităţii de-
situaţie;
pline de exerciţiu îşi continuă studiile într-o
- Ordinul nr. 73/2004 al Ministerului Muncii,
formă de învăţământ de zi. Prelungirea măsurii
Solidarităţii Sociale şi Familiei MMSSF -
de protecţie specială se realizează la cererea
stabileşte metodologia de acordare a tinerilor în cauză şi poate fi acor-dată până la
indemnizaţiei lunare de hra-nă cuvenite împlinirea de către aceştia a vârstei de 26 de ani.
adulţilor şi copiilor infectaţi cu HIV sau Cea de-a doua excepţie vizează de asemenea
bolnavi de SIDA şi de control al utilizării de tinerii care au dobândit capacitatea de-plină de
către cei în drept a acesteia; exercitiu, nu intră sub incidenţa prevederilor
- OUG 102/1999 privind protecţia specială şi alin. (2) dar îndeplinesc cumulativ următoarele
încadrarea în muncă a persoanelor cu condiţii:
handicap, cu modificările şi completă-rile - au stabilit o măsură de protecţie la momentul
ulterioare (Capitolul IV, Secţiunea I) - dobândirii capacităţii depline de exerciţiu;
stabileşte o serie de drepturi de care - nu au posibilitatea revenirii în familia
beneficiază copiii cu handicap. proprie;
- se confruntă cu riscul excluziunii sociale,
Art. 51. - (1) Copilul beneficiază de pro-tecţia neavând o locuinţă şi posibilitatea de a se
specială prevăzută de prezenta lege până la întreţine.
dobândirea capacităţii depline de exerciţiu. Verificarea îndeplinirii condiţiilor de mai sus se
(2) La cererea tânărului, exprimată după realizează de către managerul de caz al direcţiei
dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, dacă generale de asistenţă socia-lă şi protecţie a
îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de copilului (DGASPC), cu ocazia reevaluării
zi, protecţia specială se a-cordă, în condiţiile împrejurărilor care au determinat stabilirea
legii, pe toată durata continuării studiilor, dar fără măsurii de protecţie specială. |n situaţia în care
a se depăşi vârsta de 26 de ani. sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege
(3) Tânărul care a dobândit capacitate de-plină de tânărul va beneficia, la cererea sa, de
exerciţiu şi a beneficiat de o măsu-ră de protecţie prelungirea mă-surii de protecţie specială, pe o
specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu are perioadă de maxim 2 ani.
posibilitatea revenirii în propria familie, fiind |n analizarea cererii formulate pentru pre-
confruntat cu riscul excluderii sociale, lungirea acordării protecţiei speciale formulate
beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la 2 în temeiul prevederilor alin. 3 trebuie să se ţină
ani, de protecţie specială, în scopul facilitării inte- seama şi de condiţiile impuse de teza a doua a
grării sale sociale. |n cazul în care se face acestui alineat. Posibilitatea prelungirii formei
de protecţie,
66
&vt
3
trebuie analizată de la caz la caz, fiind pre- O situaţie aparte în ceea ce priveşte formularea
văzută pentru acele situaţii excepţionale în care cererii o reprezintă situaţia tinerilor lipsiţi de
tânărul care urmează să părăsească sistemul de discernământ datorită retardului mintal/bolilor
protecţie este realmente lipsit de orice fel de psihice. Acordarea prelungirii protecţiei speciale
sprijin şi care mai are nevoie pe o perioadă pentru aceştia se face (dacă sunt îndeplinite
limitată de timp de asigurarea unei protecţii, în condiţiile legale) la solicitarea reprezentantului
scopul sprijinirii acestuia pentru găsirea unui loc lor legal. |n si-tuaţia în care nu există un
de muncă sau după caz, a unei locuinţe. |n reprezentant legal, direcţia generală de asistenţă
situaţia în care tânărul a refuzat nejustificat, în socială şi protecţie a copilului (DGASPC) trebuie
mod succesiv, oferte vizând un loc de muncă sau să aibă în vedere acest aspect şi să solicite în
un spaţiu în care să locuiască, sau deşi avut un timp util instanţei judecătoreşti punerea sub
loc de muncă/locuinţă şi le-a pierdut din motive interdicţie şi numirea unui tutore pentru
care îi sunt imputabile, cererea privind persoana respectivă.
prelungirea protecţiei speciale urmează a fi
respinsă ca neîntemeiată. |n acest context
apreciem că o importanţă deosebită trebuie Art. 52. - Serviciile de protecţie specială sunt
acordată activităţilor şi demersurilor pe care cele prevăzute la art. 108-110.
instituţiile cu atribuţii în domeniu trebuie să le
realizeze pentru sprijinirea tânărului în vederea Art. 53. - (1) Măsurile de protecţie specială a
integrării lui sociale. |n acest sens, se impune, copilului se stabilesc şi se aplică în baza planului
printre altele, colaborarea specialiştilor direc-ţiei individualizat de protecţie.
generale de asistenţă socială şi protec-ţie a (2) Planul prevăzut la alin. (1) se întoc-
copilului (DGASPC) cu cei ai Agenţii-lor meşte şi se revizuieşte în conformitate cu
Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă normele metodologice elaborate şi apro
(AJOFMJ), în vederea realizării a- bate de Autoritatea Naţională pentru Pro-
companiamentului social personalizat care va tecţia Drepturilor Copilului (ANPDC).
facilita accesul acestor tineri la un loc de muncă, (3) Măsurile de protecţie specială a copilu
conform dispoziţiilor Legii nr. 116/2002 privind lui care a împlinit vârsta de 14 ani se sta
prevenirea şi combaterea marginalizării sociale bilesc numai cu consimţământul acestuia.
şi a normei metodologice de aplicare a acestei
|n situaţia în care copilul refuză să îşi dea
legi. Referitor la cele două excepţii în care se
consimţământul, măsurile de protecţie se
poate prelungi acordarea protecţiei speciale se
stabilesc numai de către instanţa judecăto-
impune a preciza că - întrucât textul articolului
rească, care, în situaţii temeinic motivate,
face referire la dobândirea capacităţii depline de
poate trece peste refuzul acestuia de a-şi
exerciţiu şi nu strict la împlinirea vârstei
exprima consimţământul faţă de măsura
majoratului (18 ani) -acestea operează, dacă sunt
propusă.
întrunite con-diţiile descrise mai sus, şi în
favoarea tinerei care dobândeşte capacitate
deplină de exerciţiu ca urmare a încheierii Articolul introduce două condiţii cu caracter
căsătoriei. |n considerarea faptului că ne aflăm general care trebuie avute în vedere în mod
în si-tuaţia unui tânăr/copil care a dobândit ca- obligatoriu atunci când se impune stabilirea unei
pacitatea deplină de exerciţiu, cererea pentru măsuri de protecţie specială şi anume: existenţa
prelungirea acordării protecţiei speciale trebuie planului individualizat de protecţie (PIP) şi
formulată de către persoana în cauză şi trebuie existenţa consimţă-mântului copilului care a
adresată comisiei pentru protecţia copilului. |n împlinit vârsta de 14 ani.
situaţia în care comisia pentru protecţia copilului |n ceea ce priveşte planul individualizat de
(CPC) hotărăşte admiterea cererii, aceasta va e- protecţie, modalitatea de întocmire precum şi
mite o nouă hotărâre de plasament. modelul-cadru al acestuia sunt reglementate prin
Ordinul nr. 80/2004 al Secretarului de Stat al
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Copilului şi Adopţie
67
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
(ANPCA), publicat în Monitorul Oficial către copil trebuie precizat că această acţi-une ar
nr.1008 din 02/11/2004. Potrivit acestei trebui precedată de către o activitate de
reglementări, întocmirea planului indivi- consiliere şi informare corespunză-toare a
dualizat de protecţie începe imediat în ur- copilului atât cu privire la consecin-ţele
mătoarele situaţii: dispunerii măsurii cât şi asupra per-soanei/
• după înregistrarea cererii pentru institu- locului unde urmează a fi pusă în aplicare
irea unei măsuri de protecţie specială, ca această măsură (familie, persoană, asistent
urmare a solicitării directe a familiei/ maternal, serviciu de tip reziden-ţial). Activităţile
reprezentantului legal al copilului sau a de informare şi consiliere se consemnează de
referirii din partea serviciului public de către managerul de caz într-un raport care se
asistenţă socială (SPAS)/a persoanelor cu prezintă comisiei pentru protecţia copilului
atribuţii de asistenţă socială din aparatul (CPC), o copie a acestuia fiind păstrată la
propriu al consiliilor locale comunale din dosarul copilului. Articolul 53 alin. (3)
unitatea administrativ teritorială în care reglementează în cuprinsul tezei a doua, situaţia
locuieşte familia cu copilul, ori din partea în care copilul nu îşi dă consimţământul la
organizaţiei neguvernamentale sau a altor măsura de protecţie propusă, caz în care comisia
servicii din cadrul direcţiei generale de pentru protecţia copilului nu mai are compe-tenţa
asistenţă socială şi protecţie a copilului de a se pronunţa asupra cazului respectiv şi, pe
(DGASPC) care instrumentează cazul; cale de consecinţă trebuie să-şi decline
• după ce directorul general al direcţiei competenţa de soluţionare în favoarea instanţei
generale de asistenţă socială şi protecţie a judecătoreşti. Instanţa judecătorească, în
copilului (DGASPC) a dispus plasamentul stabilirea mă-surii speciale de protecţie, poate
în regim de urgenţă. trece peste refuzul copilului de a-şi exprima
Conţinutul planului individualizat de pro- consim-ţământul cu privire la măsura propusă,
tecţie trebuie avut în vedere de către instanţa situaţiile care impun aceasta urmând să fie
judecătorească sau, după caz, de că-tre motivate în cuprinsul sentiţei judecăto-reşti.
comisia de protecţie a copilului (CPC) atât Apreciem că precizările de mai-sus vizând
atunci când urmează să stabilească o măsură activitatea de consiliere şi informare a copilului
de protecţie cât şi ulterior stabilirii acesteia, în vederea solicitării şi expri-mării
pe toată perioada de aplicare a măsurii. consimţământului îşi găsesc aplicabilitatea şi în
Solicitarea consimţământului copilului la situaţia în care acest consim-ţământ urmează a fi
măsura de protecţie specială ce urmează a fi exprimat în faţa in-stanţei judecătoreşti.
luată cu privire la persoana lui (alin.3) este
un element de noutate în legislaţia ro-
mânească. Art. 54. - (1) Direcţia generală de asistenţă
Considerăm că introducerea acestei obli- socială şi protecţie a copilului (DGASPC) are
gativităţi este o consecinţă firească a tran- obligaţia de a întocmi planul individualizat de
spunerii adecvate în practică a dreptului protecţie imediat după primirea cererii de
copilului la opinie, fiind instituită în bene- instituire a unei măsuri de protecţie specială sau
ficiul acestuia, creând premisele asigurării imediat după ce directorul direcţiei generale de
unei îngrijiri cât mai adecvate la nevoile asistenţă socială şi protecţie a copilului
copilului care urmează să fie protejat. |n (DGASPC) a dispus plasamentul în regim de
ceea ce priveşte condiţiile în care se exprimă urgenţă.
acest consimţământ, apreciem că el poate fi (2) |n situaţia copilului pentru care a fost
exprimat (şi consemnat în proce-sul-verbal al instituită tutela, dispoziţiile alin. (1) nu sunt
şedinţei) cu ocazia ascultării copilului de aplicabile.
către comisia pentru protecţia copilului (3) La stabilirea obiectivelor planului indi-
(CPC) care urmează să stabilească măsura vidualizat de protecţie se acordă prioritate
de protecţie. Referitor la solicitarea şi reintegrării copilului în familie sau, dacă aceasta
exprimarea consimţământului de nu este posibilă, plasamentului co-
68
&vt
3
pilului în familia extinsă. Obiectivele planului şi protecţie a copilului (DGASPC) este ar-
se stabilesc cu consultarea obligatorie a gumentată de faptul că aceasta este insti-tuţia
părinţilor şi a membrilor familiei lărgi-te care care formulează solicitarea (adresată instanţei
au putut fi identificaţi. (4) Planul judecătoreşti) pentru instituirea plasamentului în
individualizat de protecţie poate prevedea cazul copiilor prevăzuţi la art. 56 lit. a),
plasamentul copilului într-un serviciu de tip solicitare ce trebuie însoţită şi de dovada faptului
rezidenţial, numai în cazul în care nu a putut fi că pentru aceşti copii nu a putut fi instituită
instituită tutela ori nu a putut fi dispus tutela. |n acelaşi timp prevederile art. 41-42
plasamentul la familia ex-tinsă, la un asistent instituie obligativitatea ca potenţialele
maternal sau la o altă persoană sau familie, în persoane/familii care urmează a fi numite tutore
condiţiile prezentei legi. să fie evaluate tot de către direcţia generală de
asistenţă socială şi protecţie a copilului
(DGASPC). Alineatele 3) şi 4) ale prezentului
Articolul precizează cine are obligaţia în-tocmirii articol au la bază dreptul fundamental al
planului individualizat de pro-tecţie, precum şi copilului de a fi crescut şi îngrijit de către
momentul la care se ela-borează acesta. Astfel părinţii săi sau, dacă acest lucru nu este posibil,
instituţia responsa-bilă este direcţia generală de de a beneficia de îngrijire într-un mediu familial
asistenţă so-cială şi protecţie a copilului (familia extinsă sau substitutivă). Astfel, este
(DGASPC) din unitatea administrativ-teritorială stabilită o ierarhizare a demersurilor şi a
unde lo-cuieşte în fapt copilul (şi care obiectivelor acestui plan, reintegrarea copilului
înregistrează cererea privind instituirea unei în familie fiind prima opţiune ce trebuie luată în
măsuri de protecţie specială) sau, după caz, considerare de către speci-alişti. |n situaţia în
direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie care acest lucru nu este posibil sau este contrar
a copilului (DGASPC) al cărei director general a interesului superior al copilului, vor fi analizate
dispus stabilirea plasamentului în regim de celelalte opţiuni.
urgenţă. |n consecinţă, plasarea copilului într-un serviciu
Potrivit Normei metodologice privind în-tocmirea de tip rezidenţial se va constitui în obiectiv al
planului individualizat de protec-ţie aprobată planului individualizat de pro-tecţie numai dacă
prin Ordinul nr. 80/2004 al secretarului de stat al celelalte opţiuni au fost analizate şi s-au dovedit
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului a fi neviabile. |n acelaşi timp, este prevăzută
şi Adopţie (ANPCA), întocmirea proiectului obligaţia consultării părinţilor şi a membrilor
planului individualizat de protecţie poate fi familiei lărgite care au putut fi identificaţi la sta-
realizată şi de către un manager de caz care este bilirea obiectivelor planului individualizat de
încadrat de către un organism privat protecţie. Realizarea acestor demersuri poate fi
autorizat/acreditat. probată prin întocmirea unui pro-ces-verbal de
|n legătură cu întocmirea proiectului planului către managerul de caz sau prin efectuarea unor
individualizat de protecţie, trebuie precizat că menţiuni în acest sens în cuprinsul planului
deşi Legea nr. 272/2004 nu prevede explicit acest individualizat de protecţie.
lucru, se impune ca realizarea acestuia - în
situaţia copiilor prevă-zuţi la art. 56 lit. a) - să
fie precedată de realizarea de către direcţia Art. 55. - Măsurile de protecţie specială a
generală de asis-tenţă socială şi protecţie a copilului sunt:
copilului (DGASPC) care a fost sesizată cu a) plasamentul;
soluţionarea cazului, a unor demersuri vizând b) plasamentul în regim de urgenţă;
indentificarea po-tenţialelor persoane/familii c) supravegherea specializată.
care ar putea solicita/accepta să fie numiţi în
calitate de tutore al copilului. Art. 56. - De măsurile de protecţie specială,
Obligaţia realizării acestor demersuri de către instituite de prezenta lege, beneficiază:
direcţia generală de asistenţă socială
69
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
a) copilul ai cărui părinţi sunt decedaţi, ne- plasamentul de către comisia de protec-ţie a
cunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor copilului (CPC) sau instanţa de judecată.
părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa
interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub
interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau Art. 57. - Părinţii, precum şi copilul care a
dispăruţi, când nu a putut fi insti-tuită tutela; împlinit vârsta de 14 ani au dreptul să atace în
b) copilul care, în vederea protejării intereselor instanţă măsurile de protecţie specia-lă instituite
sale, nu poate fi lăsat în grija părin-ţilor din de prezenta lege, beneficiind de asistenţă juridică
motive neimputabile acestora; gratuită, în condiţiile legii.
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul găsit sau copilul abandonat de către
Articolul reglementează posibilitatea de
mamă în unităţi sanitare;
contestare a măsurilor de protecţie specia-lă,
e) copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de
stabilind în acelaşi timp şi persoanele care au
legea penală şi care nu răspunde penal.
calitate procesuală activă, respectiv părinţii şi
copilul care a împlinit vârsta de 14 ani.
Articolele 55 şi 56 reglementează atât mă-surile Măsurile de protecţie specială dispuse de către
de protecţie care pot fi stabilite pentru copilul comisia pentru protecţia copilului (CPC) pot fi
care necesită protecţie specială, cât şi categoriile atacate la tribunalul de la domiciliul copilului
de copii care vor beneficia de aceste măsuri. (art. 10, alin. 3 din HGR nr. 1437/ 2004). Motivat
Responsabilitatea în acest domeniu este de faptul că textul de lege nu distinge în privinţa
împărţită, astfel: termenului în care aceste hotărâri pot fi
- pentru copilul aflat în situaţia prevăzută de contestate, apreciem că atât părinţii cât şi copilul
art. 56, lit. a) se stabileşte măsura pot solicita instanţei judecătoreşti modificarea
plasamentului de către instanţa judecă-
măsurii, oricând pe durata executării acesteia.
torească;
|n situaţia în care măsurile de protecţie specială
- pentru copilul aflat în situaţia prevăzută de
art. 56, lit. b) se stabileşte măsura sunt dispuse de către instanţa ju-decătorească
plasamentului de către instanţa judecă- posibilitatea prin care se poate contesta măsura
torească (atunci când nu există acordul este reprezentată de formularea recursului în
părintelui/părinţilor) sau, după caz, de către termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii
comisia pentru protecţia copilului (CPC) (în judecăto-reşti.
situaţiile în care părintele consimte la luarea - împotriva acesteia se poate formula recurs în
acestei măsuri); termen de 5 zile de la pronunţare - în ceea ce
- pentru copilul aflat în situaţia prevăzută la priveşte posibilitatea de a contesta măsurile
art. 56, lit. c), se stabileşte măsura dispuse pe calea or-donanţei preşedinţiale, dacă
plasamentului în regim de urgenţă. Acesta s-a dat cu citarea părţilor şi de la comunicare,
poate fi dispus de către directorul direcţiei dacă s-a dat fără citarea lor. Referitor la
generale de asistenţă socială şi protecţie a asistenţa juridică gratuită de care pot beneficia
copilului (DGASPC), în situa-ţia în care nu se contestatarii, precizăm că acordarea acesteia
întâmpină opoziţie din partea persoanelor este reglementată de art. 74-77 din Codul de
care au în îngrijire copilul, sau de către Procedură Civilă, cu modificările şi completările
instanţă, prin Ordo-nanţa preşedinţială, în ulterioare precum şi de Legea nr. 51/1995, cu
situaţia în care există opoziţie;
modi-ficările şi completările ulterioare. Potrivit
- pentru copilul aflat în situaţia prevăzută la
art. 74-75 din Codul de Procedură Civilă cel
art. 56, lit. d), se stabileşte măsura
care nu este în stare să facă faţă
plasamentului în regim de urgenţă de către
directorul direcţiei generale de asistenţă
socială şi protecţie a copilului (DGASPC);
- pentrul copilul aflat în situaţia prevăzută la
art. 56, lit. e), se stabileşte după caz, măsura
libertăţii supravegheate sau
70
&vt
3
cheltuielilor unei judecăţi fără a primejdui direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a
propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate copilului (DGASPC) cu privire la garanţiile
cere instanţei să-i încuviinţeze asis-tenţa morale şi condiţiile materiale pe care trebuie să le
judiciară. Asistenţa judiciară cuprinde acordarea îndeplinească pentru a primi un copil în
de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări plasament.
pentru plata taxelor judiciare de timbru, a
timbrului judiciar şi a cauţiu-nilor precum şi
apărarea şi asistenţa gratu-ită printr-un avocat Articolul defineşte măsura plasamentului ca o
delegat de baroul avo-caţilor. măsură cu caracter temporar, indicând în acelaşi
Potrivit art. 68-69 din Legea nr. 51/1995 timp şi unde poate fi dispu-să această măsură,
acordarea asistenţei gratuite se face numai cu respectiv la o persoa-nă/familie, asistent
aprobarea decanului baroului, în cazuri de maternal, serviciu de tip rezidenţial care este
excepţie, dacă persoana este lipsită de mijloace licenţiat în condi-ţiile legii.
materiale şi drepturile acesteia ar fi prejudiciate Organul competent să dispună această măsură
prin întârziere; baroul poate acorda asistenţă trebuie să verifice, printre altele, următoarele:
judiciară şi din oficiu, la cererea instanţelor de - în situaţia plasamentului la persoană/fa-milie:
judecată, a organelor de urmărire penală sau a persoana/familia care urmează să primească
organelor ad-ministraţiei publice locale în în plasament un copil are domiciliul în
cazurile în care acestea apreciază că persoanele România, a fost evaluată şi a fost întocmită o
se găsesc în imposibilitate vădită de a plăti anchetă socială de către direcţia generală de
onorariul, situaţie în care plata onorariilor se va asistenţă socială şi protecţie a copilului
suporta din fondurile Ministerului Justiţiei (MJ) (DGASPC) de la domiciliul acesteia, cu
sau, după caz, din fondurile organelor privire la condiţiile de creştere şi educare care
administraţiei publice locale. }inând cont de pot fi oferite copilului;
faptul că cei mai mulţi beneficiari ai măsurilor - în situaţia plasamentului la asistent ma-ternal
de protecţie specială sunt copii care provin din - asistentul maternal este atestat în acest sens
familii care se confruntă cu mari dificultăţi iar menţiunile din atestat referitoare la
financiare şi care nu îşi pot permite plata numărul de copii ce pot fi plasaţi, vârsta,
onorariului unui avocat, apreciem că în bugetele sexul şi nevoile speciale ale acestora
consiliilor judeţene/locare ar trebui prevăzute şi corespund situaţiei de fapt;
sume care să permită acordarea acestei forme de - în situaţia plasamentului dispus la un serviciu
asistenţă judiciară. de tip rezidenţial este necesară verificarea
existenţei şi valabilităţii li-cenţei, precum şi a
faptului că acest serviciu corespunde nevoilor
de îngrijire ale copilului care urmează a fi
SEC}IUNEA a 2-a plasat.
Plasamentul |n ceea ce priveşte aplicarea prevederilor art. 58
se mai impun câteva precizări vizând
Art. 58. - (1) Plasamentul copilului constituie o transpunerea lor în practică referitoare la
măsură de protecţie specială, având caracter posibilitatea plasării copilului în altă rază
temporar, care poate fi dispusă, în condiţiile administrativ teritorială decât cea în care
prezentei legi, după caz, la: funcţionează organul competent să dispună
a) o persoană sau familie; această măsură. Astfel, art. 11 din HG nr.
b) un asistent maternal; 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de
c) un serviciu de tip rezidenţial, prevăzut la art. funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului
110 alin. (2) şi licenţiat în condiţiile legii. (CPC), reglementează posibilitatea plasării
(2) Persoana sau familia care primeşte un copil în copilului în altă unitate administrativ teritorială
plasament trebuie să aibă domiciliul în România decât cea în care funcţionează comisia
şi să fie evaluată de către competentă să ia hotărârea, dacă interesul
71
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
superior al copilului o impune, şi dacă există un rivă din vârsta foarte fragedă a acestuia, precum
aviz favorabil al comisiei din unitatea şi din rezultatele numeroaselor studii psihologice
administrativ-teritorială respectivă. Deşi care au relevat impactul negativ al
prevederile invocate se referă strict la instituţionalizării precoce a copilului mic în
plasamentul dispus de către comisia pentru dezvoltarea ulterioară a acestuia. |n mod
protecţia copilului (CPC) apreciem că şi instanţa excepţional, plasamentul copilului mai mic de 2
judecătorească poate hotărî un astfel de ani poate fi dispus într-un serviciu rezidenţial
plasament dacă interesul superior al copilului specializat, numai atunci când acesta prezintă
impune aceasta. |n această situaţie considerăm handicap grav şi este dependent de îngrijiri
că este necesar ca la dosarul cauzei să fie speciale (alin. 2). Handicapul şi dependenţa
prezentat şi un raport care să reflecte punctul de copilului de anumite servicii se atestă de către
vedere al direc-ţiei generale de asistenţă socială comisia pentru protecţia copilului (prin
şi pro-tecţie a copilului (DGASPC) pe a cărei încadrarea acestuia într-o categorie de persoane
rază administrativ teritorială urmează a fi plasat cu handicap) sau, după caz, de către medicul
copilul şi care va monitoriza modul în care este specialist (în situaţia în care copilul nu are
pusă efectiv în aplicare măsura de protecţie. certificat de persoană cu handicap). Textul
stabileşte în acelaşi timp şi o serie de condiţii
generale care trebuie respectate la momentul
Art. 59. - Pe toată durata plasamentului, deciderii măsurii plasamentului, indiferent de
domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, vârsta copilului (alin. 3). Astfel, organul abilitat
familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip să dispună măsura plasamentului trebuie să
rezidenţial care îl are în îngrijire. verifice realizarea demersurilor vizând identifica-
rea cu prioritate a membrilor familiei extinse a
Art. 60. - (1) Plasamentul copilului care nu a copilului sau a unei alte persoane/familii la care
împlinit vârsta de 2 ani poate fi dispus numai la acesta să poata fi plasat, posibilitatea menţinerii
familia extinsă sau substitutivă, plasamentul fraţilor împreună precum şi existenţa condiţiilor
acestuia într-un serviciu de tip rezidenţial fiind care să asigure menţinerea relaţiilor personale
interzis. dintre copil şi părinţii săi.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se |n situaţia în care dreptul de a vizita copilul şi de
poate dispune plasamentul într-un serviciu de tip a menţine relaţii personale cu acesta nu au fost
rezidenţial al copilului mai mic de 2 ani, în restricţionate în condiţiile legii, alegerea
situaţia în care acesta prezintă handicapuri grave, persoanei/familiei unde urmează a se plasa
cu dependenţă de în-grijiri în servicii de tip copilul se va face şi cu luarea în considerare a
rezidenţial specializate. capacităţii acesteia de a asigura realizarea
(3) La stabilirea măsurii de plasament se va efectivă a dreptului de vizi-tă şi relaţii personale
urmări: (apropierea domi-ciliilor, relaţiile existente între
a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia părinţi şi persoana/familia unde urmează a fi
extinsă sau la familia substitutivă; plasat copilul etc.).
b) menţinerea fraţilor împreună;
c) facilitarea exercitării de către părinţi a
dreptului de a vizita copilul şi de a menţine Art. 61. - (1) Măsura plasamentului se sta-bileşte
legătura cu acesta. de către comisia pentru protecţia copilului, în
situaţia în care există acordul părinţilor, pentru
situaţiile prevăzute la art. 56 lit. b) şi e).
Textul instituie ca regulă generală, posibilitatea (2) Măsura plasamentului se stabileşte de către
plasării copilului care nu a împlinit vârsta de 2 instanţa judecătorească, la cererea direcţiei
ani, numai la familia extinsă sau substitutivă generale de asistenţă socială şi protecţie a
(alin. 1). Regula este impu-să de nevoile speciale copilului (DGASPC):
ale copilului care de-
72
&vt
3
a) în situaţia copilului prevăzut la art. 56 lit. a), |n ceea ce priveşte inexistenţa acordului
precum şi în situaţia copilului prevăzut la art. 56 părinţilor, situaţie în care măsura plasamentului
lit. c) şi d), dacă se impune înlo-cuirea este stabilită de către instanţa ju-decătorească,
plasamentului în regim de urgenţă dispus de către trebuie avute în vedere atât cazurile în care
direcţia generală de asis-tenţă socială şi protecţie părinţii refuză în mod explicit să îşi dea acest
a copilului (DGASPC); acord cât şi cele în care acest acord nu poate fi
b) în situaţia copilului prevăzut la art. 56 lit. b) şi exprimat din diverse motive. |n legătură cu
e), atunci când nu există acordul pă-rinţilor sau, aplicarea prevederilor acestui articol se mai
după caz, al unuia dintre pă-rinţi, pentru impun câteva precizări vizând sesizarea
instituirea acestei măsuri. organelor abilitate să dispună măsura
plasamentului. Astfel, stabilirea măsurii
plasamentului de către instanţa judecătorească
Articolul precizează care sunt organele abilitate se face numai la cererea direcţiei generale de
să stabilească măsura plasamentului indicând în asisten-ţă socială şi protecţie a copilului
acelaşi timp şi situaţiile în care se poate proceda (DGASPC), aceasta fiind singura instituţie care
la luarea acestei măsuri. Astfel, ca regulă are calitate procesuală (alin. 2). |n ceea ce
generală, în toate situaţii-le în care nu se poate priveşte stabilirea măsurii plasamentului de către
obţine acordul părin-ţilor la acest tip de măsură, comisia pentru protecţia copilului, deoarece
competenţa de instituire a măsurii aparţine textul de lege nu distinge, considerăm că această
instanţei jude-cătoreşti iar în situaţia în care formă de pro-tecţie poate fi luată, dacă sunt
părinţii sunt de acord cu măsura, aceasta va fi îndeplinite condiţiile cerute de lege, la solicitarea
stabilită de către comisia pentru protecţia ori-cărei persoane interesate.
copilului. Totodată, în aprecierea organului
competent să stabilească măsura plasamentului
trebuie luate în considerare şi prevederile art. 53 Art. 62. - (1) Drepturile şi obligaţiile părin-teşti
alin. (3) referitoare la existenţa sau inexistenţa faţă de copil se menţin pe toată durata măsurii
consimţământului copilului care a împlinit vârsta plasamentului dispus de către comisia pentru
de 14 ani, în funcţie de aceste aspecte, protecţia copilului.
competenţa aparţinând instanţei judecătoreşti (2) Drepturile şi obligaţiile părinteşti în si-tuaţia
sau, după caz comisiei pentru protecţia copilului. copilului pentru care nu a putut fi instituită tutela
Situaţiile în care intervine, după caz, in-stanţa şi pentru care instanţa a dispus măsura
judecătorească sau comisia pentru protecţia plasamentului sunt exercitate şi, respectiv,
copilului precum şi tipul de mă-sură ce poate fi îndeplinite de către pre-şedintele consiliului
dispus de către acestea, în funcţie de situaţia judeţean, respectiv de către primarul sectorului
concretă în care se gă-seşte copilul, au fost municipiului Bu-cureşti.
explicitate pe larg în contextul tratării articolelor (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2),
55-56 din Lege. |n ceea ce priveşte acordul părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti, precum
părinţilor, deoarece textul de lege nu precizează şi cei cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii
sub ce formă se poate exprima acest acord, apre- drepturilor părinteşti păstrează dreptul de a
ciem că el poate fi exprimat fie în formă consimţi la adopţia copilului lor.
autentică prin act notarial, fie prin înscris sub (4) Modalitatea de exercitare a drepturilor şi de
semnătură privată înregistrat la di-recţia îndeplinire a obligaţiilor părinteşti cu privire la
generală de asistenţă socială şi pro-tecţie a persoana şi la bunurile copilului aflat în situaţia
copilului (DGASPC) sau se poate exprima şi în prevăzută la art. 56 lit. c) şi d) şi, respectiv, la art.
faţa membrilor comisiei, cu ocazia audierii 56 lit. b) şi e) se sta-bileşte de către instanţa
părinţilor, caz în care se va face această judecătorească.
menţiune în procesul-verbal al şedinţei comisiei
pentru protecţia copilului (CPC).
Articolul are în vedere reglementarea modului în
care se exercită drepturile şi obli-
73
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
gaţiile părinteşti, pe toată perioada în care s-a măsură să ofere informaţii actuale despre copil
stabilit pentru copil măsura plasamentului. vizând modul în care acesta este crescut şi
Deşi potrivit prevederilor alin.(1), în toate îngrijit, evoluţia şcolară, starea de sănătate etc.).
situaţiile în care această măsură a fost sta-bilită Alta este situaţia în care ne referim la drepturile
de către comisia pentru protecţia copilului şi obligaţiilor părinteşti care privesc bunurile
(CPC), drepturile şi obligaţiile părin-ţilor se copilului (dreptul de administrare a bunurilor, de
menţin, trebuie precizat că exer-ciţiul drepturilor reprezentare sau de în-cuviinţare a actelor
şi obligaţiilor părinteşti cu privire la persoana copilului) acestea revenind în exclusivitate
copilului este totuşi modificat ca urmare a părintelui/părinţilor pe toată perioada în care
modului în care se execută această formă de copilul are insti-tuită măsura plasamentului prin
protecţie - copilul aflându-se în îngrijirea hotărârea comisiei pentru protecţia copilului.
efectivă a altei persoane decât părintele/părinţii Faţă de considerentele expuse mai sus, subliniem
săi. Astfel, în practică, ne aflăm în situaţia în că instituirea măsurii plasamentului de către
care exercitarea drepturilor şi obligaţiilor părin- comisia pentru protecţia copilului nu afectează în
teşti cu privire la persoana copilului este nici un fel calitatea părintelui de reprezentant
împărţită între părinte/părinţi (ex: legături legal al copilului său.
permanente şi nemijlocite cu copilul pe toată |n situaţia copilului pentru care nu s-a putut
durata plasamentului, vizitarea copilului, institui tutela şi s-a stabilit măsura plasamentului
corespondenţa cu acesta, dreptul de a veghea la de către instanţa judecă-torească, drepturile şi
creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea sa obligaţiile părinteşti sunt exercitate de către
profesională) şi persoana care asigură îngrijirea preşedintele consiliului judeţean, respectiv de
copilului (paza şi supravegherea copilului, către primarul sectorului municipiului Bucureşti
obligaţia de a asigura îngrijirea şi condiţiile (alin. 2). Aceste drepturi şi obligaţii vizează atât
necesare dez-voltării sale, efectuarea actelor persoana copilului cât şi bunurile acestuia şi nu
obişnuite necesare îndeplinirii acestei obligaţii pot fi delegate unei terţe peroane fizice sau
sau înlăturării oricărei situaţii urgente care ar juridice.
pune în pericol copilul, securitatea, dezvoltarea O problemă pe care o ridica în practică această
sau integritatea morală a acestuia). Datorită prevedere este reprezentată de si-tuaţia în care
specificului modului în care ope-rează această plasamentul copilului se dispune la o persoană
măsură asupra drepturilor şi obligaţiilor sau un serviciu de tip rezidenţial care are
părinteşti cu privire la persoana copilului, domiciliul respectiv sediul pe altă rază
apreciem că soluţionarea posibilelor neînţelegeri administrativ teritorială decât cea în care
ce pot apărea în prac-tică cu privire la funcţioneză instanţa care stabileşte măsura.
exercitarea acestora, în si-tuaţia în care nu este Apreciem că într-o astfel de situaţie, drepturile şi
posibilă rezolvarea lor pe cale amiabilă, este de obligaţiile pă-rinteşti trebuie exercitate de către
competenţa instanţei judecătoreşti. Totodată, preşe-dintele consiliului judeţean/primarul secto-
apreciem necesar ca managerul de caz să rului municipiului Bucureşti unde se află efectiv
procedeze la o informare corespunzătoare a copilul, aceste aspecte trebuind să se regăsească
părinte-lui/părinţilor în ceea ce priveşte modul explicit în dispozitivul sen-tinţei prin care se
concret în care aceştia pot să-şi exercite stabileşte măsura plasamentului.
drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la Alineatul (3) instituie o excepţie de la prevederile
persoana copilului (respectarea programului de care vizează exercitarea drepturilor părinteşti de
odihnă a copilului şi a orelor de curs, diversele către preşedintele consiliului judeţean/primarul
modalităţi de realizare a dreptului la relaţii sectorului municipiului Bucureşti, aceştia
personale, posibilitatea contactării unei persoane neputând să exprime în locul părinţilor
de referinţă din cadrul direcţiei generale de consimţământul la
asistenţă so-cială şi protecţie a copilului
(DGASPC) în
74
&vt
3
adopţia copilului, drept care se menţine pentru minate dispoziţiile care făceau referire la
părinţii decăzuţi din drepturile pă-rinteşti şi posibilitatea de a institui obligaţia pentru părinte
pentru cei carora li s-a aplicat pedeapsa de a presta o activitate neremune-rată în folosul
interzicerii drepturilor părinteşti. |n toate colectivităţii în situaţia în care acesta nu putea să
celelalte situaţii în care măsura plasamentului se asigure plata con-tribuţiei. A fost eliminat în
stabileşte de către in-stanţa judecătorească acest fel, caracterul de veritabilă sancţiune al
posibilitatea exerci-tării sau nu de către părinţi a acestei mă-suri, care avea drept consecinţă
drepturilor şi obligaţiilor părinteşti este lăsată la nerespec-tarea finalităţii obligaţiei de întreţinere
aprecierea instanţei. Aceasta este obligată să se aşa cum este ea prevăzută în Codul Familiei.
pronunţe odată cu stabilirea plasamentului şi
asupra acestor aspecte precum şi asupra
modalităţilor concrete în care vor fi exercitate,
respectiv îndeplinite aceste drepturi şi obligaţii, SEC}IUNEA a 3-a
atât cu privire la persoana copilului cât şi la Plasamentul în regim de urgenţă
bunurile acestuia (alin. 4).
Art. 64. - (1) Plasamentul copilului în regim de
urgenţă este o măsură de protecţie spe-cială, cu
Art. 63. - Comisia pentru protecţia copilului caracter temporar, care se stabi-leşte în situaţia
(CPC) sau, după caz, instanţa care a dispus copilului abuzat sau neglijat, precum şi în situaţia
plasamentul copilului va stabili, dacă este cazul, copilului găsit sau a celui abandonat în unităţi
şi cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la sanitare.
întreţinerea acestuia, în condi-ţiile stabilite de (2) Dispoziţiile art. 58-60 se aplică în mod
Codul Familiei. Sumele astfel încasate se corespunzător.
constituie venit la bugetul judeţului, respectiv la (3) Pe toată durata plasamentului în regim de
cel al sectorului municipiului Bucureşti de unde urgenţă se suspendă de drept exerciţiul drepturilor
provine copilul. părinteşti, până când instanţa judecătorească va
decide cu privire la menţinerea sau la înlocuirea
acestei mă-suri şi cu privire la exercitarea
Odată cu instituirea măsurii plasamentului, drepturilor părinteşti. Pe perioada suspendării,
organul competent să ia această măsu-ră are drepturile şi obligaţiile părinteşti privitoare la
posibilitatea de a dispune şi obligarea persoana copilului sunt exercitate şi, respectiv,
părinţilor/părintelui de a contribui la în- sunt îndeplinite de către persoana, familia,
treţinerea lunară a acestuia. Potrivit dispo- asistentul maternal sau de către şeful serviciului
ziţiilor Codului Familiei, descendentul cât timp de tip rezidenţial care a primit copilul în
este minor are drept la întreţinere, oricare ar fi plasament în regim de ur-genţă, iar cele privitoare
pricina nevoii în care el se află iar, potrivit art. la bunurile copilului sunt exercitate şi, respectiv,
110, decăderea din drepturile părinteşti nu sunt înde-plinite de către preşedintele consiliului
scuteşte pe părinte de în-datorirea de a da ju-deţean, respectiv de către primarul sectorului
întreţinere copilului. |n ceea ce priveşte stabilirea municipiului Bucureşti.
cuantumului acestei contribuţii aceasta se
stabileşte conform art. 94 (alin. 3) din Codul
Familiei, respectiv până la o pătrime din câştigul Plasamentul în regim de urgenţă este o măsură
din muncă pentru un copil, o treime pentru doi dispusă pentru situaţii care recla-mă intervenţie
copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi rapidă; totodată, este o mă-sură cu caracter
copii. temporar şi - până la confirmarea sa de către
Deşi aceste prevederi referitoare la obliga-ţia de instanţa judecătoreas-că - provizoriu, iar
întreţinere a părinţilor se regăseau şi în vechea împrejurările care o ju-stifică se datorează, în
legislaţie, respectiv OUG nr. 26/ 1997, actuala cele mai frecvente cazuri, culpei părinţilor.
formă de reglementare re-prezintă un progres,
deoarece au fost eli-
75
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Articolul precizează categoriile de beneficiari ai - luarea în considerare cu prioritate a po-
măsurii plasamentului în regim de urgenţă sibilităţii de a dispune plasamentul în regim
(alin.1): copiii găsiţi, abuzaţi sau neglijaţi sau de urgenţă la familia extinsă sau substitutivă;
cei abandonaţi în unităţi sanitare. - menţinerea fraţilor împreună.
|n privinţa beneficiarilor acestei măsuri, o |n ceea ce priveşte verificarea existenţei
problemă des reclamată de aplicarea prac-tică a condiţiilor care să asigure menţinerea rela-ţiilor
acestui articol este reprezentată de situaţia personale dintre copil şi părinţii săi (art. 60 alin.
copilului găsit de organele de po-liţie săvârşind 3 lit. c)) apreciem că în această situaţie nu mai
fapte penale şi care din diverse motive, nu poate operează această obligativitate motivat de faptul
fi încredinţat reprezentatului legal. că pe toată durata plasamentului în regim de
Apreciem că şi în astfel de situaţii se poate urgenţă, se sus-pendă de drept exerciţiul
dispune plasamentul în regim de urgenţă, ca drepturilor părin-teşti.
urmare a faptului că situaţia reclamă asigurarea Cu toate acestea, din perspectiva respec-tării
unei protecţii de urgenţă a copilului găsit, până drepturilor copilului şi dacă este în interesul
la clarificarea situaţiei acestuia şi a acestuia, directorul care a dispus plasamentul
reprezentanţilor lui legali. Ulterior dispunerii poate aproba menţinerea re-laţiilor personale cu
acestei măsuri, cu ocazia instrumentării cauzei părinţii săi inclusiv pe perioada plasamentului în
de către instanţa ju-decătorească vor fi analizate regim de urgen-ţă. Această aprobare se acordă
şi aspectele ce ţin de săvârşirea faptei penale, numai la solicitarea expresă a copilului.
urmând a fi dispuse dacă este cazul, măsurile Alineatul 3 instituie suspendarea de drept a
specifice care se adresează copilului care să- drepturilor părinteşti pe toată durata pla-
vârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal samentului în regim de urgenţă. Această
prevăzute de art. 80 din Legea nr. 272/2004. suspendare are un caracter provizoriu şi
Articolul reglementează totodată şi condi-ţiile operează în temeiul legii (şi nu ca urmare a
care trebuie respectate la luarea măsu-rii deciziei unui organ administrativ sau a in-stanţei
plasamentului în regim de urgenţă (alin. 2). |n judecătoreşti) fiind o consecinţă a dispunerii
privinţa aspectelor ce trebuie avute în vedere de plasamentului în regim de ur-genţă. Această
către organele abilitate să deci-dă această suspendare este instituită în scopul asigurării
măsură, fiind aplicabile dispo-ziţiile art. 58-60, protejării intereselor copilului până la
este necesar să se ţină cont de următoarele: soluţionarea pe fond de către instanţa
- plasamentul în regim de urgenţă se poate judecătorească a aspectelor care au impus
dispune numai la o persoană/fa-milie care are dispunerea plasamentului în regim de urgenţă. Se
domiciliul în România şi care a fost evaluată instituie astfel controlul judecătoresc asupra
de către direcţia ge-nerală de asistenţă acestei măsuri, dispoziţiile alin. 3 teza I statuând
socială şi protecţie a copilului (DGASPC), la faptul că această suspendare operează de drept
un asistent ma-ternal atestat sau la un numai până când instanţa se va pronunţa asupra
serviciu de tip rezidenţial licenţiat în menţinerii sau înlocuirii acestei măsuri, ocazie
condiţiile legii şi care corespunde nevoilor de cu care aceasta va trebui să se pronunţe asupra
îngrijire ale copilului care urmează a fi temeiniciei motivelor care au stat la baza luării
plasat; plasamentului în regim de urgenţă precum şi
- plasamentul în regim de urgenţă al copilului asupra aspectelor vizând exercitarea drepturilor
mai mic de doi ani se poate dispune numai la părin-teşti.
famila extinsă sau substi-tutivă cu excepţia Teza a-II-a a alineatului 3 reglementează cine
situaţiei în care acesta prezintă handicapuri anume va exercita drepturile şi obli-gaţiile
grave, cu depen-denţă de îngrijiri în servicii părinteşti pe perioada suspendării şi anume:
de tip rezi-denţial specializate; persoana, familia, asistentul ma-ternal sau şeful
serviciului rezidenţial care
76
&vt
3
a primit copilul în plasament în regim de urgenţă
Reglementarea vizează stabilirea compe-tenţei în
(persoane care vor exercita numai drepturile şi
privinţa dispunerii măsurii plasamentului în
obligaţiile părinteşti privitoare la persoana
regim de urgenţă. Astfel, com-petenţa de a stabili
copilului) şi respectiv preşe-dintele consiliului
această măsură indiferent de situaţia în care se
judeţean/primarul sectorului municipiului
află copilul (gă-sit, abuzat sau neglijat,
Bucureşti (persoane care vor exercita drepturile
abandonat în uni-tăţi sanitare) aparţine
şi obligaţiile părinteşti privitoare la bunurile
directorului direcţiei generale de asistenţă
copilului). |n ceea ce priveşte organele abilitate
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) din
să dispună această măsură, aşa cum am mai
unitatea administrativ teritorială în care se
arătat, aceasta sunt directorul direcţiei generale
găseşte efectiv copilul ce necesită luarea acestei
de asistenţă socială şi protecţie a copilului
forme de protecţie. Trebuie precizat că în cazul
(DGASPC) sau după caz, instanţa
copilului abuzat sau neglijat, competenţa direc-
judecătorească.
torului de a dispune această măsură este limitată
Implementarea adecvată a reglementărilor
numai la situaţiile în care persoanele care au în
vizând dispunerea plasamentului în regim de
îngrijire copilul nu manifes-tă opoziţie la luarea
urgenţă cât mai ales executarea acestei măsuri
acesteia, în caz contrar competenţa aparţine
atunci când este vorba de un copil
instanţei judecăto-reşti. Intervenţia instanţei în
abuzat/neglijat, impune o serie de măsuri de
situaţia par-ticulară a copiilor abuzaţi sau
ordin organizatoric atât la nivelul direc-ţiei
neglijaţi este tratată în contextul explicitării
generale de asistenţă socială şi protec-ţie a
dispoziţiilor care vizează protecţia copilului
copilului (DGASPC) cât şi la nivelul in-stanţelor
împotriva abuzului sau neglijenţei (art. 89-97).
judecătoreşti şi a celorlalte structuri abilitate să
intervină în astfel de situaţii (organele de poliţie,
executori judecăto-reşti). Aceste măsuri trebuie Art. 66. - (1) |n situaţia plasamentului în regim de
să vizeze printre altele: organizarea şi urgenţă dispus de către direcţia ge-nerală de
funcţionarea adecvată a telefonului copilului, asistenţă socială şi protecţie a copilului
asigurarea permanenţei la nivelul instanţelor (DGASPC), aceasta este obligată să sesizeze
judecă-toreşti, desemnarea de către toate institu- instanţa judecătorească în termen de 48 de ore de
ţiile implicate în luarea şi executarea acestei la data la care a dispus această măsură.
măsuri a unor persoane anume împu-ternicite cu (2) Instanţa judecătorească va analiza motivele
soluţionarea acestei problematici şi stabilirea de care au stat la baza măsurii adoptate de către
atribuţii clare în ceea ce priveşte intervenţia lor, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a
colaborarea permanentă între aceşti specialişti. copilului (DGASPC) şi se va pronunţa, după caz,
cu privire la menţinerea plasamentului în regim
de ur-genţă sau la înlocuirea acestuia cu măsura
Art. 65. - (1) Măsura plasamentului în regim de plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la
urgenţă se stabileşte de către directorul direcţiei reintegrarea copilului în familia sa. Instanţa este
generale de asistenţă socială şi protecţie a obligată să se pronunţe şi cu privire la exercitarea
copilului (DGASPC) din unitatea administrativ- drepturilor părinteşti.
teritorială în care se gă-seşte copilul găsit sau cel (3) |n situaţia în care plasamentul în regim de
abandonat de către mamă în unităţi sanitare ori urgenţă este dispus de către instanţa ju-
copilul abuzat sau neglijat, în situaţia în care nu decătorească, aceasta se va pronunţa în condiţiile
se întâmpină opoziţie din partea reprezen-tanţilor art. 94 alin. (4).
persoanelor juridice, precum şi a persoanelor
fizice care au în îngrijire sau asigură protecţia
Instituirea obligativităţii pentru direcţia ge-
copilului respectiv. (2) Măsura plasamentului în
nerală de asistenţă socială şi protecţie a
regim de ur-genţă se stabileşte de către instanţa
copilului (DGASPC), de a sesiza instanţa
jude-cătorească în condiţiile art. 94 alin. (3).
judecătorească în termen de 48 de ore de
77
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
la data dispunerii plasamentului în regim de însărcinat cu îndeplinirea obligaţiei de a sesiza
urgenţă, este menită să asigure cadrul legal instanţa (atragerea răspunderii disciplinare a
necesar creşterii rolului instanţei de judecată în persoanei - care are potrivit fişei postului
ceea ce priveşte controlul acesteia asupra obligaţia realizării acestei atribuţii -şi care se
măsurilor dispuse de către organele face responsabilă de neîndeplini-rea sau
administrative implicate în protec-ţia copilului îndeplinirea defectuoasă a acesteia).
(alin.1).
Competenţa de a se pronunţa asupra temeiniciei
motivelor care au determinat dispunerea
plasamentului în regim de ur-genţă, asupra SEC}IUNEA a 4-a
oportunităţii menţinerii sau, după caz, a Supravegherea specializată
înlocuirii acestuia precum şi asupra exerciţiului
drepturilor părinteşti, aparţine în exclusivitate Art. 67. - (1) Măsura de supraveghere spe-
instanţei judecă-toreşti (alin. 2). cializată se dispune în condiţiile prezentei legi
Prin introducerea acestor reglementări se faţă de copilul care a săvârşit o faptă penală şi
răspunde astfel şi criticilor îndelung formulate de care nu răspunde penal. (2) |n cazul în care există
organismele interne şi interna-ţionale la adresa acordul părinţilor sau al reprezentantului legal,
dispoziţiilor art. 15 din OUG nr. 26/1997 măsura supravegherii specializate se dispune de
(abrogată), care permiteau ca, prin decizia unui că-tre comisia pentru protecţia copilului, iar, în
organ administrativ, nesupusă revizuirii lipsa acestui acord, de către instanţa ju-
judiciare, să se poată interveni atât asupra decătorească.
relaţiilor de familie cât şi asupra exerciţiului
drepturilor părinteşti.
|n privinţa termenului în care direcţia generală Textul reglementează situaţiile în care se dispune
de asistenţă socială şi protecţie a copilului măsura supravegherii specializate precum şi
(DGASPC) este obligată să sesizeze instanţa organele competente să dispu-nă această
judecătorească trebuie precizat că acesta nu este măsură.
un termen procedural ci un termen administrativ Instituţia supravegherii specializate este nouă,
de recomandare în care această instituţie este aceasta nefiind reglementată în le-gislaţia
obligată să exercite o anumită obligaţie anterioară şi se dispune, - potrivit distincţiei care
(respectiv aceea de a sesiza instanţa guvernează generic luarea măsurilor de protecţie
judecătorească). Natura juridică a acestui specială - de către comisia pentru protecţia
termen este dată de scopul pentru care a fost copilului (CPC) în situaţia în care există acordul
prevăzut şi de caracterul temporar şi provizoriu părinţilor sau a unui alt reprezentant legal, sau
al plasamentului în regim de urgenţă. Sub primul de către instanţa judecătorească când nu există
aspect reţinem importanţa de a nu se întâr-zia acest acord.
sesizarea instanţei şi a controlului acesteia
asupra plasamentului deja dispus. Sub cel de-al
doilea aspect, trebuie reţinut că ultimul cuvânt cu
privire la măsura care se ia în privinţa copilului SEC}IUNEA a 5-a
aflat într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 64 Monitorizarea aplicării măsurilor de
alin. 1, aparţine judecătorului. |n orice caz, protecţie specială
termenul de 48 de ore nu re-prezintă un termen
de decădere, a cărui depăşire să ducă la Art. 68. - (1) |mprejurările care au stat la baza
respingerea ca tardivă a cererii formulate potrivit stabilirii măsurilor de protecţie spe-cială, dispuse
art. 66 alin. 1. Nerespectarea lui ar putea de comisia pentru protecţia copilului sau de
produce, însă, consecinţe în planul răspunderii instanţa judecătorească, trebuie verificate
direcţiei generale, respectiv a funcţionarului trimestrial de către direc-ţia generală de asistenţă
public socială şi protec-ţie a copilului (DGASPC).
78
&vt
3
(2) |n cazul în care împrejurările prevăzute la alin. • reanalizarea situaţiei familiei extinse în
(1) s-au modificat, direcţia generală de asistenţă vederea evaluării posibilităţii îngrijirii
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) este copilului în cadrul acesteia;
obligată să sesizeze de în-dată comisia pentru • analizarea resurselor comunitare şi
protecţia copilului sau, după caz, instanţa identificarea eventualelor servicii exis-
judecătorească, în vederea modificării sau, după tente în plan local care ar putea sprijini
caz, a încetă-rii măsurii. familia naturală sau extinsă în creşterea şi
(3) Dreptul de sesizare prevăzut la alin. (2) îl au, îngrijirea copilului;
de asemenea, părinţii sau alt reprezentant legal al • evoluţia copilului (sănătate, educaţie,
copilului, precum şi copilul. menţinerea relaţiilor personale, sociali-
zare, integrare, dezvoltare);
• opinia copilului şi părinţilor cu privire la
Textul instituie obligaţia de a proceda în măsura de protecţie stabilită.
cazul fiecărui copil pentru care s-a stabilit o Verificările se realizează trimestrial, iar în
măsură specială de protecţie, la verificarea situaţia în care se constată că se impune
trimestrială a împrejurărilor (motivelor) care modificarea măsurii dispuse iniţial sau în-
au determinat stabilirea acesteia (alin. 1). cetarea acesteia, direcţia este obligată să
Realizarea aceastei obligaţii este impusă de sesizeze organul care a dispus măsura (alin.
caracterul provizoriu al măsurilor de 2).
protecţie specială precum şi de necesitatea |n ceea ce priveşte rapoartele întocmite de
respectării dreptului copilului la evaluarea către direcţie în realizarea obligaţiei de ree-
periodică a plasamentului, drept enunţat în valuare, considerăm că în situaţia în care nu
cuprinsul art. 25 din Convenţia ONU cu se impune modificarea sau încetarea măsurii,
privire la drepturile copilului. Obligaţia acestea nu trebuie prezentate trimestrial
realizării acestor demersuri revine direcţiei comisiei sau instanţei judecă-toreşti fiind
generale de asistenţă socială şi protecţie a suficientă avizarea lor de către şeful
copilului (DGASPC) la propunerea căreia s- compartimentului care coordonează această
a instituit măsura specială de protecţie. activitate. Argumentăm această soluţie pe
Scopul reevaluării împrejurărilor care au faptul că în caz contrar s-ar ajunge la o
condus la stabilirea măsurii de protecţie este încărcare artificială a activităţii comisiei sau
acela de a adecva măsura de protecţie la instanţei judecătoreşti. Aceasta nu exclude
situaţia concretă şi de a analiza posibilitatea însă posibilitatea şi dreptul organelor care
reintegrării copilului în familie sau, după au decis măsura, să solicite atunci când
caz, protejării sale într-un mediu familial. consideră necesar, prezentarea acestor
Apreciem că la reevaluarea împrejurărilor rapoarte de către direcţia generală de
care au determinat stabilirea unei măsuri de asistenţă socială şi protecţie a copilului
protecţie trebuie avute în vedere cel puţin (DGASPC).
următoarele aspecte: Dreptul de sesizare în vederea schimbării sau
• evaluarea posibilităţilor reale de resta- încetării măsurii speciale de protecţie
bilire a unităţii familiei; stabilite iniţial îl au de asemenea şi părinţii
• realizarea unei anchete sociale care să copilului sau alt reprezentant legal al co-
prezinte eventualele schimbări petrecute pilului precum şi copilul care a împlinit 14
în situaţia familiei naturale care ar putea ani, conform prevederilor cu caracter ge-
conduce la creşterea capacităţii familiei neral ale art. 57.
de a-şi îndeplini funcţiile şi posibilitatea
ca aceasta să poată răspunde la nevoile
copilului; Art. 69. - (1) Direcţia generală de asistenţă
• precizarea serviciilor şi îndrumării de care socială şi protecţie a copilului (DGASPC) sau,
au beneficiat membrii familiei în vederea după caz, organismul privat autorizat are obligaţia
îndeplinirii drepturilor şi obligaţiilor de a urmări modul în care sunt puse în aplicare
părinteşti; măsurile de protecţie specială, dezvoltarea şi
îngrijirea copilului pe perioada aplicării măsurii.
79
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
(2) |n îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) ciul de tip rezidenţial unde a fost plasat copilul
direcţia generală de asistenţă so-cială şi protecţie au domiciliul/sediul pe altă rază admi-nistrativ-
a copilului (DGASPC) sau, după caz, organismul teritorială decât aceea a direcţiei care a solicitat
privat autorizat în-tocmeşte, trimestrial sau ori de instituirea formei de protec-ţie. |n acest caz,
câte ori apare o situaţie care impune acest lucru, competenţa verificărilor asupra modului de
rapoarte privitoare la evoluţia dezvoltării fizice, îngrijire efectivă a copilului se stabileşte conform
mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului regulilor de mai sus, dar apreciem că într-o astfel
şi a modului în care acesta este îngrijit. de situ-aţie se impune şi informarea periodică
(3) |n situaţia în care se constată, pe baza asupra realizării acestor demersuri, a di-recţiei
raportului întocmit potrivit alin. (2), necesitatea care a formulat propunerea de instituire a
modificării sau, după caz, a încetării măsurii, măsurii (eventual transmiterea rapoartelor în
direcţia generală de asistenţă so-cială şi protecţie atenţia acestei instituţii). Motivat de faptul că
a copilului (DGASPC) este obligată să sesizeze realizarea acestor ve-rificări este foarte
de îndată comisia pentru protecţia copilului importantă şi că din pă-cate, uneori în practică,
(CPC) sau, după caz, instanţa judecătorească. ele nu se realizează sau se realizează defectuos,
de cele mai multe ori din motive care ţin de
competen-ţă, apreciem că o posibilă soluţie
Textul instituie obligaţia verificării modului în pentru viitor ar putea să o constituie menţionarea
care sunt puse efectiv în aplicare măsu-rile de explicită în dispozitivul deciziei prin care se
protecţie specială a copilului (alin. 1). Spre instituie măsura de protecţie, a persoanei juridice
deosebire de verificarea împrejură-rilor care au responsabile de îndeplinirea acestor verificări.
determinat stabilirea unei mă-suri de protecţie, |ndeplinirea obligaţiilor vizând efectuarea
aceste verificări vizează modul în care se asigură verificărilor de mai-sus se atestă prin în-tocmirea
efectiv îngrijirea şi dezvoltarea copilului de către unor rapoarte trimestriale care trebuie vizate de
persoana/familia, asistentul maternal sau servi- persoana care coordo-nează această activitate.
ciul rezidenţial unde acesta a fost plasat, precum Rapoartele trebuie întocmite şi în orice altă
şi modul în care se exercită obliga-ţiile ce revin situaţie care ar impune modificarea sau încetarea
acestora în activitatea de pro-tecţie a copilului. mă-surii de protecţie (alin. 2). |n situaţia în care
Obligaţia realizării acestor verificări, care de verificările vizând modul de aplicare a măsurilor
asemenea trebuie făcute trimestrial, revine de protecţie speci-ală au ca finalitate propuneri
direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie de modificare sau încetare a acestora, direcţia
a copilului (DGASPC) sau organismului privat, generală de asistenţă socială şi protecţie a
care are organizat serviciul de tip rezidenţial sau copilului (DGASPC) este obligată potrivit
după caz, angajat asistentul maternal unde a fost prevederilor alin.(3) să sesizeze de îndată
plasat copilul. instanţa judecătorească sau, după caz, comisia
|n situaţia în care copilul a fost plasat la o pentru protecţia copilului care a instituit măsura.
persoană/familie, obligaţia de a realiza aceste Este de remarcat că obligaţia de a sesiza organul
verificări revine în opinia noastră, di-recţiei competent să procedeze la înlo-cuirea sau
generale de asistenţă socială şi pro-tecţie a încetarea măsurii - ca urmare a activităţii de
copilului (DGASPC) de la domiciliul monitorizare a modului în care este pusă efectiv
persoanei/familiei, atât în considerarea faptului în aplicare măsura de protecţie - aparţine
că evaluarea iniţială a acestor persoane este tot direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie
în competenţa acestei di-recţii cât şi a faptului că a copilului (DGASPC). |n situaţia în care această
aceste verificări presupun vizite la domiciliul activitate este realizată de un organism privat,
acestora. |n practică, pot fi şi situaţii în care rapoartele întocmite de către acesta tre-
persoana/familia, asistentul maternal sau servi-
80
^''t/
buie să fie înaintate direcţiei, care urmează să cială de la domiciliul/reşedinţa părinţilor,
sesizeze, dacă este cazul, comisia pentru motivat de faptul că aceste cauze se solu-
protecţia copilului sau instanţa judecă-torească. ţionează în principiu, fără citarea acestui
Obligaţia pe care o are direcţia generală de serviciu.
asistenţă socială şi protecţie a copilului Verificările privind modul în care evo-luează
(DGASPC) conform art. 69 alin. (3) nu ştir- copilul ca urmare a reintegrării sale în familie
beşte însă dreptul copilului/părintelui/re- se realizează lunar, ocazie cu care se întocmesc
prezentantului legal de a sesiza organului rapoarte cu privire la rezultatul acestor
competent orice situaţie care ar impune demersuri. Perioada mini-mă obligatorie
modificarea/încetarea măsurii sau a moda-lităţii stabilită de lege pentru realizarea monitorizării
în care aceasta este pusă în executare. este de trei luni ea putând fi însă stabilită de
către organul care decide reintegrarea şi pentru
o peri-oadă mai mare, atunci când acesta apre-
Art. 70. - La încetarea măsurilor de pro-tecţie ciază necesară o astfel de prelungire. La finalul
specială prin reintegrarea copilului în familia perioadei de monitorizare, serviciul de asistenţă
sa, serviciul public de asistenţă socială (SPAS), socială trebuie să trans-mită un raport final
organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor, (cuprinzând concluziile acestei activităţi)
persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din direcţiei generale de asis-tenţă socială şi
aparatul propriu al consiliilor locale comunale, protecţie a copilului (DGASPC) care a
precum şi di-recţia generală de asistenţă instrumentat cazul.
socială şi pro-tecţie a copilului (DGASPC), în
cazul sectoarelor municipiului Bucureşti, de la
domiciliul sau, după caz, de la reşedinţa pă- Art. 71. - Copilul faţă de care a fost luată o
rinţilor au obligaţia de a urmări evoluţia măsură de protecţie specială are dreptul de a
dezvoltării copilului, precum şi modul în care menţine relaţii cu alte persoane, dacă acestea
părinţii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc nu au o influenţă negativă asupra dezvoltării
obligaţiile cu privire la copil. |n acest scop sale fizice, mentale, spirituale, morale sau
acestea întocmesc rapoarte lunare pe o sociale.
perioadă de minimum 3 luni.
Textul subliniază faptul că instituirea unei măsuri
Reglementarea vizează stabilirea instituţii-lor de protecţie specială, nu afectează dreptul
competente să monitorizeze modul în care este copilului (consacrat în art. 14 din Legea nr.
îngrijit copilul ca urmare a reinte-grării sale în 272/2004) de a avea şi menţine relaţii personale
familie. Această obligaţie revine serviciilor şi contacte directe cu persoanele faţă de care
publice de asistenţă socială (SPAS) ale acesta a dezvoltat re-laţii de ataşament (rudele
consiliilor locale de la domicili-ul/reşedinţa sale, prieteni etc). Acest drept se menţine pe toată
părinţilor, iar în cazul municipiului Bucureşti, durata măsurii de protecţie, poate fi realizat prin
direcţiei generale de asis-tenţă socială şi formele descrise la art. 15 şi poate fi restricţionat
protecţie a copilului (DGASPC) unde numai de instanţa judecăto-rească, dacă aceasta
domiciliază sau au reşe-dinţa părinţii. Stabilirea constată că prin men-ţinerea unor astfel de relaţii
obligaţiei în sarcina serviciilor de asistenţă s-ar putea afecta dezvoltarea fizică, mentală,
socială de la nivel local este în concordanţă cu spiritua-lă, morală sau socială a copilului.
atribuţiile ce revin acestor servicii în domeniul Prevederile acestui articol reprezintă o
pro-tecţiei copilului prevăzute în cuprinsul art. completare a art. 16 care reglementează dreptul
106 din Lege. Apreciem că pentru punerea la relaţii personale şi contacte directe cu ambii
corectă în practică a acestor dispoziţii se impune părinţi în situaţia în care copilul a fost separat de
ca hotărârea/sentinţa prin care se dispune aceştia printr-o mă-sură dispusă în condiţiile
reintegrarea copilului să fie comunicată şi legii.
serviciului de asistenţă so-
81
." "*'■<-.

f
:■■:/■

matm
' -. '■"-.* "■;..

î".-.'•■ '."->
'.•■•ii. 1
&î '#/

Protecţia copiilor 4
refugiaţi şi protecţia
copiilor în caz de wtî
conflict armat
Art. 72. - (1) Copiii care solicită obţinerea Formele de protecţie care se pot acorda în
statutului de refugiat, precum şi cei care au temeiul actului normativ invocat mai-sus
obţinut acest statut beneficiază de protec-ţie şi sunt:
asistenţă umanitară corespunzătoare pentru • Statutul de refugiat;
realizarea drepturilor lor. (2) Copiii prevăzuţi la • Protecţie umanitară condiţionată;
alin. (1) beneficiază de una dintre formele de • Protecţie umanitară temporară. Statutul
protecţie prevă-zute de Ordonanţa Guvernului nr. de refugiat se poate acorda la cerere
102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor străinului care, în urma unei temeri bine
în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. întemeiate de a fi persecutat pe considerente
323/ 2001 cu modificările şi com-pletările de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la
ulterioare. un anumit grup social sau opinie politică, se
află în afara ţării sale de origine şi care nu
Textul face referire la protecţia copiilor care poate primi sau, ca urmare a acestei temeri,
solicită statutul de refugiat precum şi a celor care nu doreşte protecţia acestei ţări; statutul de
au obţinut deja acest statut. Refugiatul este orice refugiat se acordă, la cerere, şi soţiei sau,
persoana care se află în afara ţării de origine din după caz, şi soţului, precum şi copiilor
cauza persecu-ţiei pe motive de rasă, religie, minori.
naţionalita-te, sex, opinie politică sau Protecţia umanitară condiţionată se poate
apartenenţă la un grup, şi care nu poate sau nu acorda străinului care nu îndeplineşte con-
doreşte să se întoarcă în ţara sa din cauza diţiile pentru obţinerea statutului de refugiat
aceloraşi considerente. şi cu privire la care există motive serioase să
Deoarece statutul şi regimul refugiaţilor este se creadă că, dacă va fi returnat în ţara de
guvernat de Ordonanţa Guvernului nr.102/2000, origine, riscă să sufere o vătămare a
republicată, articolul indică faptul că în situaţia drepturilor sale constând în:
unor astfel de copii se iau şi se aplică măsurile • condamnarea la pedeapsa cu moartea sau
de protecţie pre-văzute în acest act normativ, care executarea unei astfel de pedepse; sau
repre-zintă cadrul general în materie. Copiii mi- • tortură, tratamente sau pedepse inumane
nori care sunt însoţiţi de părinţi beneficiază de ori degradante; sau
statutul de refugiat al părinţilor. • o ameninţare serioasă, individuală, la
adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a
violenţei generalizate în situaţii de con-
83
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
flict armat intern sau internaţional, dacă Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI)
solicitantul face parte din populaţia civilă. unde urmează a fi depusă cererea.
Protecţia umanitară temporară se poate acorda (2) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat
în perioade de conflicte armate, în care al copilului aflat în situaţia prevă-zută la alin. (1)
România nu este angajată, persoanelor care se analizează cu prioritate.
provin din zonele de conflict. Drepturile şi (3) |n scopul susţinerii adecvate a intereselor
obligaţiile solicitantului statutului de refugiat copilului prevăzut la alin. (1), direcţia generală de
până la soluţionarea cererii sale prin hotărâre asistenţă socială şi protecţie a copilului
definitivă şi irevo-cabilă, precum şi drepturile (DGASPC) desemnează o persoa-nă cu studii
specifice pe care le conferă dobândirea uneia superioare juridice sau de asis-tenţă socială din
din formele de protecţie descrise mai-sus sunt cadrul personalului propriu sau al unui organism
precizate în cuprinsul art. 14 şi respectiv art. 24 privat autorizat, care să susţină drepturile
din OG nr. 102/2000, republicată. Pentru copilului şi să participe, alături de acesta, la
aplicarea corespunzătoare a acestui act întreaga pro-cedură de acordare a statutului de
normativ au fost elaborate şi Norme refugiat.
metodologice care au fost aprobate prin HG nr. (4) |n situaţia în care se constată că persoana
622/2001, modificată şi completată prin HG nr. desemnată de către direcţia generală de asistenţă
922/2004. socială şi protecţie a copilului (DGASPC) nu îşi
Autoritatea centrală responsabilă de aplicarea îndeplineşte corespunză-tor obligaţia de apărare a
dispoziţilor OG nr. 102/2000, republi-cată intereselor copilului sau dovedeşte rea-credinţă în
precum şi de implementarea politicilor României îndepli-nirea acesteia, Oficiul Naţional pentru Re-
în domeniul refugiaţilor este Oficiul Naţional fugiaţi (ONR) poate solicita direcţiei generale de
pentru Refugiaţi (ONR), in-stituţie care are şi asistenţă socială şi protecţie a copilului
structuri teritoriale. |n ceea ce priveşte (DGASPC) înlocuirea acestei persoane.
integrarea socială a străinilor care au dobândit o
formă de pro-tecţie în temeiul prevederilor OG
nr. 102/ 2000 republicată, trebuie precizat că Articolul se referă punctual la situaţia copiilor
acest aspect este reglementat prin Ordonanţa nr. care solicită statutul de refugiat şi care nu sunt
însoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant
44/2004, aprobată prin Legea nr. 185/2004
legal, această categorie de copii nefiind
precum şi prin HG nr. 1483/2004 pentru
acoperită corespunzător din punct de vedere al
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
reglementării, de dispo-ziţiile Ordonanţei
acestei ordonanţe. Actele normative menţionate
Guvernului nr. 102/2000, republicată. Deşi
conţin reglementări referitoare la accesul
ordonanţa precizează pentru astfel de copii
copiilor la sistemul de învăţă-mânt, sănătate,
posibilitatea numirii unui reprezentant legal în
plata alocaţiei de stat, includerea în programe de
condiţiile legii române, punerea în practică a
integrare precum şi la rolul ce revine instituţiilor
acestor dis-poziţii este anevoioasă fiind necesară
statului şi al autorităţilor administraţiei publice astfel stabilirea concretă a unui organism care să
locale în cadrul procesului de integrare socială a reprezinte şi să asiste copilul pe durata
copiilor refugiaţi. procedurilor impuse de acordarea statutului de
refugiat. Direcţia generală de asistenţă socială şi
protecţie a copilului (DGASPC) are în acest sens,
Art. 73. - (1) |n situaţia în care copilul care
obligaţia de a desemna o persoană (care poate
solicită statutul de refugiat este neînsoţit de către
face parte dintre angajaţii proprii sau poate fi an-
părinţi sau de un alt reprezentant legal, susţinerea
gajatul unui organism privat) care va sus-ţine în
intereselor acestuia pe parcursul procedurii de faţa organelor abilitate drepturile copilului şi va
acordare a statutului de refugiat se asigură de participa alături de acesta la întreaga procedură
către direcţia generală de asistenţă socială şi de acordare a statutului de refugiat. |n fapt,
protecţie a copilului (DGASPC) în a cărei rază persoana nominali-zată va acţiona ca un
adminis-trativ-teritorială se află organul teritorial veritabil reprezentant
al
84
&vt
4
legal al copilului care solicită statutul de preciem că accesul copilului în aceste ser-
refugiat. vicii se face prin dispoziţia directorului di-
Textul nu face nici un fel de distincţie în ceea recţiei generale de asistenţă socială şi
ce priveşte vârsta copilului care urmează să protecţie a copilului (DGASPC) sau după caz
fie asistat de persoana nominalizată de către cel al conducătorului organismului privat
direcţia generală de asistenţă socială şi acreditat care are organizat serviciul de tip
protecţie a copilului (DGASPC), ceea ce rezidenţial.
înseamnă că această desemnare trebuie Pentru copiii care au împlinit vârsta de 16
realizată în toate situaţiile în care ne aflăm în ani, cazarea acestora se poate realiza şi într-
prezenţa unui copil neînsoţit şi care nu a unul din centrele de primire şi cazare aflate
împlinit vârsta de 18 ani. Persoana în subordinea Oficiului Naţional pentru
desemnată trebuie să se asigure că: Refugiaţi (ONR) (alin. 2). Aceste centre se
• toate deciziile luate sunt în interesul su- stabililesc prin Ordin al Ministrului Ad-
perior al copilului; ministraţiei şi Internelor (MAI) şi se adre-
• cererile formulate de către copil sunt so- sează deopotrivă adulţilor şi copiilor.
luţionate cu celeritate; Această distincţie a cazării copiilor, în func-
• copilul are acces la informaţii privind ţie de vârstă este impusă de necesitatea
drepturile sale în limba lui. aplicării corespunzătoare a Rezoluţiei din 26
iunie 1997 a Consiliului Uniunii Europene
privind minorii neînsoţiţi, care prevede
Art. 74. - (1) Până la soluţionarea definitivă şi posibilitatea plasării minorilor neînsoţiţi
irevocabilă a cererii de acordare a statutului de împreună cu adulţii numai în cazul în care
refugiat, cazarea copiilor prevăzuţi la art. 73 se aceştia au împlinit vârsta de 16 ani. După
realizează într-un serviciu de tip rezidenţial obţinerea statutului de refugiat, situaţia
prevăzut de prezenta lege, aparţinând direcţiei copilului este asimilată din punct de vedere
generale de asistenţă socială şi protecţie a juridic cu cea a copilului separat temporar
copilului (DGASPC) sau unui organism privat sau definitiv de părinţii săi, urmând să
autorizat. beneficieze de măsurile de protecţie specială
(2) Copiii care au împlinit vârsta de 16 ani pot fi instituite de lege pentru aceşti copii (alin. 3).
cazaţi şi în centrele de primire şi cazare aflate în Organul abilitat să stabilească măsura de
subordinea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi protecţie specială este instanţa judecăto-
(ONR). rească. Aceasta, la stabilirea măsurii, trebuie
(3) Copiii prevăzuţi la alin. (1), cărora li s-a să aibă în vedere nevoile complexe ale
acordat statutul de refugiat, beneficiază de acestor copii şi să ia în considerare ur-
protecţia specială a copilului lipsit, temporar sau mătoarele aspecte:
definitiv, de ocrotirea părinţilor săi, prevăzută de • posibilitatea plasării copilului într-un
prezenta lege. mediu familial;
• asigurarea respectării pe cât posibil, a
mediului cultural şi lingvistic din care
Textul reglementează posibilitatea asigu-rării provine copilul;
unei îngrijiri de bază a copiilor neînso-ţiţi de • asigurarea accesului la educaţie;
părinţi sau alt reprezentant legal şi care solicită • acoperirea nevoilor emoţionale ale co-
statutul de refugiat, prin cazarea acestora într-un pilului inclusiv a celor rezultate în urma
serviciu de tip reziden-ţial care poate aparţine unor eventuale abuzuri pe care le-a su-
direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie ferit.
a copilului (DGASPC) sau unui organism privat
(alin.1). Trebuie subliniat faptul că textul face
vorbire despre o cazare temporară a copilului Art. 75. - (1) |n situaţia în care cererea copilului
până la soluţionarea definitivă şi irevoca-bilă a prevăzut la art. 72, de acordare a statutului de
cererii sale de acordare a statutului de refugiat şi refugiat, este respinsă în mod definitiv şi
nu de instituirea unei forme de protecţie specială. irevocabil, direcţia generală de asistenţă socială şi
|n aceste condiţii a- protecţie a copilului
85
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
(DGASPC) sesizează Autoritatea pentru Străini (AS) şi solicită instanţei judecă-toreşti stabilirea
plasamentului copilului într-un serviciu de protecţie specială. (2) Măsura plasamentului durează
până la returnarea copilului în ţara de reşedinţă a pă-rinţilor ori în ţara în care au fost identificaţi
alţi membri ai familiei dispuşi să ia copilul.

Articolul creează baza legală pentru asigurarea unei protecţii adecvate a copilului neînsoţit care a
solicitat obţinerea statutului de refugiat şi a cărui cerere a fost res-pinsă în mod definitiv şi irevocabil,
reglementând în acelaşi timp şi intervenţiile care se impun în acest caz. |ntr-o astfel de situaţie, fiind
vorba despre un copil de cetăţenie străină aflat neînsoţit pe teritoriul României se impune inter-venţia
specifică a Autorităţii pentru Străini care urmează a fi sesizată de către direcţia generală de asistenţă
socială şi protecţie a copilului (DGASPC). Autoritatea pentru Străini este o structură specializată,
orga-nizată în subordinea Ministerului Admi-nistraţiei şi Internelor (MAI) la nivel central cât şi
teritorial. Structura teritorială a Autorităţii pentru Străini este alcătuită din 41 de birouri judeţene şi 2
servicii la nivelul municipiului Bucureşti. Concomitent cu sesizarea acestei autori-tăţi, direcţia
generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului (DGASPC) va solicita instanţei judecătoreşti şi
instituirea unei forme de protecţie specială pentru copil, respectiv plasamentul acestuia, în condiţiile
prevăzute de Legea nr. 272/2004. Pentru o implementare adecvată a prevederilor art. 22 din Convenţia
ONU care se referă la copiii refugiaţi, trebuie menţionat că, deosebit de măsurile ce vizează protejarea
şi asistarea copiilor refugiati neînso-ţiţi, o atenţie deosebită trebuie acordată şi demersurilor ce
trebuiesc realizate pentru căutarea părinţilor sau a altor membri ai familiei oricărui copil refugiat, în
vederea obţinerii tuturor informaţiilor necesare pentru reîntregirea familiei.
Art. 76. - (1) Copiii afectaţi de conflicte armate beneficiază de protecţie şi asistenţă în condiţiile
prezentei legi. (2) |n caz de conflicte armate, instituţiile statului iau măsurile necesare pentru dez -
voltarea de mecanisme speciale menite să asigure monitorizarea măsurilor adoptate pentru protejarea
drepturilor copilului.

Art. 77. - Nici un copil nu va fi folosit ca spion, călăuză sau curier în timpul conflictelor armate.

Art. 78. - (1) |n situaţia existenţei unui conflict armat, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului (ANPDC), în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), cu Ministerul
Apărării Na-ţionale (MApN), precum şi cu alte instituţii cu atribuţii specifice, are obligaţia de a ini-ţia
şi de a implementa strategii şi programe, inclusiv la nivel familial şi comunitar, pentru a asigura
demobilizarea copiilor sol-daţi şi, respectiv, pentru a remedia efectele fizice şi psihice ale conflictelor
asupra copilului şi pentru a promova reintegrarea socială a acestuia.
(2) Organele administraţiei publice centrale menţionate la alin. (1), în colaborare cu Agenţia Naţională
de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) şi cu Ministerul Edu-caţiei şi Cercetării (MEdC), vor
promova măsurile corespunzătoare pentru:
a) educarea în spiritul înţelegerii, solidari-tăţii şi păcii, ca un proces general şi continuu în prevenirea
conflictelor;
b) educarea şi pregătirea copiilor demobi-lizaţi pentru o viaţă socială activă şi res-ponsabilă.

Art. 79. - (1) |n orice judeţ sau sector al municipiului Bucureşti, preşedintele consiliului judeţean ori,
după caz, primarul sectorului municipiului Bucureşti are obligaţia de a înainta direcţiei generale de
asistenţă socială şi protecţie a copilului (DGASPC), în termen de 24 de ore de la iniţierea unui conflict
armat, o listă completă a tuturor copiilor aflaţi pe teritoriul respectivei unităţi administrativ-teritoriale,
în vederea monitorizării situaţiei acestora. (2) Infrastructura având ca destinaţie pro-tecţia şi
promovarea drepturilor copilului nu va fi folosită în scopuri militare.
86
&vt
4
(3) |n cazul acţiunilor de evaluare desfăşu-rate Acelaşi art. 38 din Convenţia ONU instituie şi o
în urma unor conflicte armate, copiilor li se va serie de obligaţii ce revin statelor părţi cu privire
acorda prioritate. Direcţia generală de la respectarea drepturilor copilului în cazul
asistenţă socială şi protecţie a copilului existenţei unor conflicte armate. Comitetul
(DGASPC), în colaborare cu protecţia civi-lă, pentru drepturile copilului (CDC) a subliniat
va lua măsurile necesare pentru a se asigura faptul că efectele conflictelor armate asupra
supravegherea copiilor care sunt evacuaţi de copiilor trebuie analizate în contextul tuturor
către persoane care îşi pot asuma articolelor din Convenţia cu privire la drepturile
responsabilitatea ocrotirii şi siguranţei lor. Ori copilului, şi că statele sunt obligate să ia măsuri
de câte ori este posibil, membrii aceleiaşi pentru a asigura realizarea drepturilor tuturor
familii vor fi cazaţi împreună. copiilor aflaţi în jurisdicţia lor în timpul
conflictelor armate, principiile Convenţiei
neputând să facă obiectul nici unor dero-gări pe
Reglementările prevăzute în cuprinsul art. 76-79 perioada desfăşurarii unor astfel de conflicte.
cuprind o serie de norme cu caracter de ordin Această cerinţă este redată fidel în cuprinsul art.
general menite să asigure protec-ţia copiilor în 76 care subliniază că şi în situaţia existenţei unor
caz de conflict armat. Ele re-prezintă în acelaşi conflicte armate, copiii sunt beneficiari ai
timp o punere în practi-că a principiilor şi protecţiei şi asistenţei speciale conferite de Legea
obligaţiilor impuse de art. 38 din Convenţia nr. 272/2004. Instituţiile statului sunt obligate ca
ONU cu privire la drepturile copilului, în special într-o astfel de situaţie, să dezvolte mecanisme
a aceleia care vizează luarea măsurilor fezabile speciale de monitorizare a măsurilor care se iau
de a asigura protecţia şi îngrijirea copiilor afec- pentru a se asigura protecţia adec-vată a
taţi de un conflict armat. Potrivit articolului 38 drepturilor copilului. Articolele 78 şi 79 stabilesc
din Convenţie, statele părţi trebuie să garanteze instituţiile care au responsabilităţi în activitatea
că persoanele care nu au împlinit vârsta de 15 de protejare a drepturilor copilului pe perioada
ani nu par-ticipă direct la ostilităţi şi că nu vor existenţei unor conflicte armate, precizând în
recruta în forţele armate (obligatoriu sau pe bază acelaşi timp şi o serie de demersuri cu caracter
de voluntariat) persoane care nu au împli-nit general pe care aceste instituţii sunt obligate să
vârsta de 15 ani. le îndeplinească. Referitor la îndeplinirea
Reglementările cu caracter intern care gu- obligaţiilor ce revin statului român cu privire la
vernează aceste aspecte sunt reprezentate de asigurarea unei protecţii adecvate copiilor în
Constituţia României (art. 55 pot fi în-corporaţi situaţia unor conflicte armate, se impune a se
doar cetăţenii care au împlinit vârsta de 20 ani) menţiona că România a ratificat atât Protocolul
precum şi de Legea nr. 46/1996 privind facultativ la Convenţia ONU cu privire la
pregătirea populaţiei pentru apărare cu implicarea copiilor în conflicte armate (Legea nr.
modificările şi completările ulterioare, (tinerii 567/2001) cât şi Convenţia privind cele mai
luaţi în evidenţa militară se numesc recruţi. ş...ţ grave forme ale muncii copiilor (Legea nr.
Sunt recrutaţi tinerii care, în anul în care se face 203/2000) aceasta din urmă incluzând în
recrutarea, îm-plinesc 19 ani. ş...ţ |n timp de categoria celor mai grave forme ale muncii
război tinerii sunt recrutaţi la vârsta de 18 ani. copiilor şi situaţiile de recrutare forţată sau
Sunt în-corporaţi pentru îndeplinirea serviciului obligatorie a acestora în scopul utilizării lor în
militar bărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit conflicte armate.
vârsta de 20 ani. |n timp de război precum şi la
cererea acestora în timp de pace, tinerii pot fi
încorporaţi după împli-nirea vârstei de 18 ani).
87
Protecţia copilului
care a săvârşit o 5
faptă penală şi nu
răspunde penal
Art. 80. - (1) Pentru copilul care a săvârşit o faptă penală, săvârşită de un minor care la data
prevăzută de legea penală şi care nu răspunde comiterii acesteia nu îndeplinea condiţiile legale
penal, la propunerea direcţiei generale de pentru a răspunde penal“. Referitor la limitele
asistenţă socială şi protecţie a copilului răspunderii penale a minorului acestea sunt sunt
(DGASPC) în a cărei unitate administrativ- fixate de art. 99 din Codul Penal:
teritorială se află copilul, se va lua una dintre 1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu
măsurile prevăzute la art. 55 lit. a) şi c). răspunde penal.
(2) |n dispunerea uneia dintre măsurile pre-văzute 2) Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani
la art. 55 lit. a) şi c), comisia pentru protecţia răspunde penal, numai dacă se dove-deşte că
copilului (CPC), atunci când exis-tă acordul a săvârşit fapta cu discernă-mânt.
părinţilor sau al altui reprezentant legal al 3) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani
copilului, ori, după caz, instan-ţa judecătorească, răspunde penal.
atunci când acest acord lipseşte, va ţine seama de: Normele legale invocate mai-sus sunt în
a) condiţiile care au favorizat săvârşirea faptei; concordanţă cu prevederile art. 40 pct. 3 lit. a)
b) gradul de pericol social al faptei; din Convenţia ONU cu privire la drepturile
c) mediul în care a crescut şi a trăit copilul; copilului care precizează: „Statele-părţi se vor
d) riscul săvârşirii din nou de către copil a unei strădui să promoveze adoptarea de legi, de
fapte prevăzute de legea penală; proceduri, crearea de autorităţi şi instituţii
a) orice alte elemente de natură a caracteriza special concepute pentru copiii bănuiţi, acuzaţi
situaţia copilului. sau declaraţi că ar fi comis încălcări ale legii
penale, şi în special să stabilească o vârstă
minimă sub care copiii vor fi prezumaţi că nu au
Reglementarea vizează asigurarea protec-ţiei discernământul de a încălca legea penală“.
copilului care a săvârşit o faptă prevă-zută de Minoritatea făptuitorului este o cauză care
legea penală şi nu răspunde penal prin instituirea înlătură caracterul penal al faptei, pentru
unor măsuri speciale de protecţie care se considerentul că făptuitorul nu are capacitatea
adresează acestor copii. Potrivit art. 50 din de a-şi da seama de semnificaţia so-cială a
Codul Penal: „Nu constituie infracţiune fapta actelor sale de conduită şi de a-şi controla
prevăzută de legea comportamentul în raport cu
89
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
aceste acte. Caracterul penal al faptei este |n luarea deciziei vizând stabilirea unei mă-
înlăturat, în astfel de situaţii, ca urmare a suri de protecţie, organul competent trebuie
înlăturării vinovăţiei minorului în săvârşi-rea să ia în considerare o serie de criterii de
faptei, iar vinovăţia minorului este înlă-turată, la individualizare a măsurii ce urmează a fi
rândul ei, din pricina insuficientei dezvoltări aplicate şi anume:
psihice, care face posibil ca minorul să nu • condiţiile care au favorizat săvârşirea
înţeleagă caracterul şi efectul faptelor sale şi să faptei; vor fi analizate sub acest aspect
nu le poată stăpâni. Tocmai aceasta explică şi toate condiţiile familiale, psihosociale şi
necesitatea aparent paradoxală de a proteja un materiale care ar fi putut conduce la
copil autor al unei fapte prevăzute de legea săvârşirea faptei de către copil, inclusiv o
penală. Date fiind personalitatea în formare, eventuală culpă a părinţilor în îndepli-
lipsa dis-cernământului, sugestibilitatea nirea obligaţiei de creştere şi educare a
copilului, dar şi factorii familiali, educativi, copilului;
socio-cul-turali, materiali care i-au determinat • gradul de pericol social al faptei; este
comportamentul deviant şi fapta de natură pe- vorba de pericolul social concret adică
nală, necesitatea luării unor măsuri apare ca acel pericol ce-l prezintă fapta concretă
evidentă. Aceste măsuri urmăresc pe de o parte săvârşită de copil şi care este apreciat de
să atragă atenţia copilului asupra reacţiei către comisia pentru protecţia copilului
sociale faţă de caracterul negativ al faptei sale, sau instanţa judecătorească cu ocazia
iar pe de altă parte să furnizeze o sursă de soluţionării cauzei, acesta urmând să fie
supraveghere şi atenţie supli-mentară, de izolare reflectat în măsura ce urmează a fi
a factorilor negativ-perturbatori. Chiar dacă dispusă; în aprecierea gradului concret de
fapta antisocială săvârşită de un astfel de minor pericol social se va ţine seama de modul
nu atrage răspunderea sa penală, ea trebuie însă şi mijloacele de săvârşire a faptei, de
să constituie temeiul luării unor măsuri care sunt scopul urmărit, de împrejurările în care
menite să asigure atât protecţia copilului faţă de fapta a fost comisă, de urmarea produsă
factori ce ar periclita dezvoltarea armonioasă a sau care s-ar fi putut produce precum şi
personalităţii sale cât şi prevenirea săvârşirii pe de persoana şi conduita făptuitorului;
viitor a unor astfel de fapte. • mediul în care a crescut şi a trăit copilul;
|n consecinţă, măsurile ce se pot lua pentru se va avea în vedere atât mediul familial
copilul care a săvârşit o faptă penală şi care, fie cât şi cel extra-familial raportat la influen-
nu a împlinit 14 ani, fie are vârsta cuprinsă între ţa pe care acest mediu o are asupra dez-
14 şi 16 ani (pentru care probatoriul administrat voltării şi comportamentului copilului;
în cauză nu a dus la răsturnarea prezumţiei • riscul săvârşirii, din nou, de către copil, a
relative de lipsă de discernământ - instituită de unei fapte prevăzute de legea penală, risc
art. 99 alin. 2 Codul Penal) sunt supravegerea ce va fi apreciat de la caz la caz, în funcţie
specializa-tă şi plasamentul. de circumstanţele personale ale copilului,
Instituirea uneia dintre aceste măsuri se face la inclusiv prin prisma atitudinii şi gradului
propunerea direcţiei generale de asistenţă de reprezentativitate a minorului faţă de
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) în a urmările faptei sale;
cărei unitate administrativ teritorială se află • orice alte elemente de natură a caracte-
copilul (alin. 1). Organele competente să dispună riza situaţia copilului; obligaţia exercită-
măsurile de protecţie sunt: comisia pentru rii unui rol activ al organelor competente
protecţia copilului - atunci când există acordul a dispune luarea unei măsuri de protecţie
părin-ţilor sau al altui reprezentant legal al ceea ce presupune analizarea situaţiei
copilului - şi respectiv instanţa judecătorească în copilului sub toate aspectele, fără a se
situaţia în care acest acord lipseşte (alin. 2). opri la cele enumerate la art. 80 alin. (2),
astfel încât soluţia adoptată să conducă la
protejarea eficientă a intereselor copilului
(ex.: analizarea factorilor care
influenţează copilul sau îi pot influ-
90
&vt
5
enţa conduita generală, perspectivele reintegrării întotdeauna menţinerea copilului în familia
în societate, nivelul instruc-ţiei şcolare etc.). sa şi, totodată, condiţionarea de a respecta
Apreciem că elementele/informaţiile prezentate una sau mai multe obligaţii dintre cele
mai-sus trebuie să se regăsească într-un raport enumerate la alin.1 literele a) - d). Stabilirea
distinct întocmit de către specialiştii direcţiei uneia sau a mai multor obligaţii ce urmează
generale de asistenţă socială şi protecţie a a fi îndeplinite de către copil pe toată durata
copilului (DGASPC) care a fost sesizată cu măsurii supravegherii specializate se face în
soluţionarea cauzei, măsura ce se propune a fi funcţie de particularităţile fiecărui caz în
luată faţă de copil trebuind să fie susţinută de parte, cu luarea în considerare a criteriilor
informaţiile redate în conţinutul acestui raport. |n de individualizare descrise mai-sus precum şi
ceea ce priveşte cauzele care sunt supuse pe baza concluziilor rapoartelor întocmite de
soluţionării instanţei judecătoreşti trebuie către direcţia generală de asistenţă socială şi
precizat că art. 130 alin. (2) impune întocmirea protecţie a copilului (DGASPC) şi respectiv
unui raport şi de către serviciul de protecţie a serviciul de reintegrarea şi supraveghere (în
victimelor şi reintegrare so-cială a infractorilor cazul în care măsura se aplică de instanţă
care funcţionează pe lângă instanţa judecă-torească, cerinţă impusă de art. 130
judecătorească. alin. 2 Legea nr. 272/2004).
Trebuie menţionat că obligaţiile enumerate
la alin.1 nu au caracter limitativ, organul
Art. 81. - (1) Măsura supravegherii specializate care decide această măsură putând să
constă în menţinerea copilului în familia sa, sub impună, în condiţiile legii, şi orice alte obli-
condiţia respectării de către acesta a unor gaţii care sunt de natură a proteja copilul
obligaţii, cum ar fi: faţă de toţi factorii nocivi ce ar putea pe-
a) frecventarea cursurilor şcolare; riclita dezvoltarea lui sau favoriza săvârşirea
b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi; de către acesta a altor fapte penale (de
c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere exemplu: obligativitatea de a participa la o
sau psihoterapie; serie de programe de reintegrare socială
d) interzicerea de a frecventa anumite lo derulate de instituţiile publice sau private cu
curi sau de a avea legături cu anumite per activităţi în domeniu, obligaţia de a a-nunţa
soane. organul care supraveghează îndeplinirea
(2) |n cazul în care menţinerea în familie nu este obligaţiilor dacă minorul a fost contactat de
posibilă sau atunci când copilul nu îşi persoanele cu care nu are voie să intre în
îndeplineşte obligaţiile stabilite prin măsu-ra contact).
supravegherii specializate, comisia pentru Alineatul 2 precizează situaţiile în care se
protecţia copilului ori, după caz, instan-ţa poate recurge la luarea măsurii plasamen-
judecătorească, după distincţiile prevă-zute la art. tului:
80 alin. (2), poate dispune plasamentul acestuia în • nu se poate stabili măsura supravegherii
familia extinsă ori în cea substitutivă, precum şi specializate (incluzând aici nu doar
îndeplinirea de către copil a obligaţiilor prevăzute situaţiile obiective care o fac imposibilă,
la alin. (1). dar şi acele situaţii în care se apreciază
încă de la început ca inoportună sau in-
suficientă măsura menţinerii copilului în
Textul precizează conţinutul măsurii supra-
propria familie);
vegherii specializate (alin.1) precum şi condiţiile
• a fost stabilită măsura supravegherii
în care se poate dispune măsura plasamentului
specializate dar copilul nu şi-a respectat
pentru copilul care săvâr-şeşte fapte prevăzute de
obligaţia/obligaţiile care i-au fost impuse
legea penală şi care nu răspunde penal (alin. 2).
(caz în care ne aflăm de fapt în situaţia
Astfel, supravegherea specializată constituie
înlocuirii măsurii supravegherii spe-
regulă în ceea ce priveşte luarea unor măsuri de
cializate cu cea a plasamentului).
protecţie pentru aceşti copii. Ea presupune
Prevederile alin. 2 sunt de strictă interpre-
tare şi aplicare neputând fi extinsă aplica-
91
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
rea acestora şi la alte situaţii în afara celor ventuale măsuri specifice care se adresea-ză
prevăzute în cuprinsul acestuia. Reglementarea copilului urmând a fi clarificate/stabilite cu
vizează strict posibilitatea plasării copilului la ocazia analizării de către instanţa jude-
familia extinsă sau sub-stitutivă, şi instituie cătorească a măsurii plasamentului în regim de
posibilitatea pentru organul care decide aceasta urgenţă.
măsură ca odată cu stabilirea ei să procedeze şi Apreciem că în astfel de situaţii organele de
la condiţio-narea copilului de a respecta pe poliţie trebuie să sesizeze de îndată di-recţiei
durata plasamentului una sau mai multe obligaţii generale de asistenţă socială şi pro-tecţie a
enumerate exemplificativ la alin. 1. O problemă copilului (DGASPC) în a cărei rază
pe care o poate ridica în prac-tică aplicarea administrativ-teritorială a fost găsit copilul. Tot
acestor dispoziţii este repre-zentată de situaţia în legat de aplicarea practică a dispoziţii-lor
care copilul care să-vârşeşte fapte penale şi nu prezentului articol, dată fiind specificitatea
răspunde penal are deja instituită o formă de acestor măsuri, apreciem că o atenţie deosebită
protecţie spe-cială precum şi situaţia copilului trebuie acordată activităţilor care privesc
suprins în flagrant de organele de politie controlul modului în care copilul respectă
săvârşind fapte penale şi care din diverse motive, obligaţiile care i-au fost impuse. Referitor la
nu poate fi încredinţat reprezentatului legal. |n aceste aspecte, considerăm că responsabilitatea
situaţia copilului care este deja beneficiar al unei supravegherii executării obligaţiilor ce au fost
forme de protecţie specială apreciem că organul impuse copilului revine în primul rând direcţiei
legal investit cu solu-ţionarea cauzei poate să generale de asistenţă socială şi protecţie a
decidă obligarea copilului la realizarea unor copilului (DGASPC) în a cărei rază
activităţi sau repectarea unor interdicţii din cele administrativ-te-ritorială domiciliază
prevă-zute de art. 81 alin. (1) lit. a)-d) sau, după familia/persoana care are în îngrijire copilul (în
caz, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip virtutea atribuţii-lor pe care le are această
rezidenţial specializat (dacă fapta să-vârşită instituţie de a monitoriza măsurile de protecţie).
prezintă un grad ridicat de pericol social, copilul Nu este exclusă însă, posibilitatea realizării
săvârşeşte în mod repetat fapte prevăzute de acestor demersuri şi de către un organism privat
legea penală, nu-şi res-pectă obligaţiile deja acreditat, caz în care s-ar impune însă fie
impuse etc.). |n cea de a doua situaţie, respectiv încheierea unei convenţii de colaborare între cele
copilul suprins de organele de poliţie săvârşind două persoane juridice fie indicarea persoanei
fapte penale şi care din diverse motive, nu poate juridice care realizează supravegherea executării
fi încredinţat reprezentatului legal (nu se poate obligaţiilor în cuprinsul deciziei prin care
stabili identitatea copilului sau a stabilesc măsura de protecţie şi respectiv
reprezentantului legal, copilul este găsit pe altă obligaţiile/inter-dicţiile pentru copil.
rază administrativ-teritorială decât cea de
domiciliu etc.) vor prevala aspectele ce ţin de
situaţia concretă în care se află copilul - „copil Art. 82. - |n cazul în care fapta prevăzută de legea
găsit“ - şi nu aspectele care ţin de săvârşirea penală, săvârşită de copilul care nu răspunde
unor fapte pre-văzute de legea penală. Aşa cum penal, prezintă un grad ridicat de pericol social,
am mai arătat cu ocazia explici-tării dispoziţiilor precum şi în cazul în care copilul pentru care s-au
care reglementează plasamentul în regim de stabilit măsurile pre-văzute la art. 81 săvârşeşte în
urgenţă, această situ-aţie impune stabilirea continuare fapte penale, comisia pentru protecţia
plasamentului în regim de urgenţă (ca formă de copilului sau, după caz, instanţa judecăto-rească
asigurare a unei protecţii imediate a copilului) dispune, pe perioadă determinată, plasamentul
aspectele ce ţin de săvârşirea faptei prevăzute de copilului într-un serviciu de tip rezidenţial
legea penală precum şi stabilirea unor e- specializat.

Reglementarea vizează condiţiile în care se poate


dispune plasamentul copilului care
92
^''t/
săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal Nerespectarea dispoziţiilor acestui articol
într-un serviciu de tip rezidenţial specializat. constituie contravenţie şi se sancţionează,
Motivat de faptul că o astfel de măsură are un potrivit art. 135 alin. (2) lit. d) din Legea nr.
caracter mult mai drastic, ea presupunând 272/2004.
scoaterea copilului din famile, aceasta se poate
dispune doar în situaţia în care fapta penală
prezintă un grad de pericol social ridicat sau în Art. 84. - (1) Pe toată durata aplicării mă-
situaţia în care copilul pentru care s-au stabilit surilor destinate copilului care săvârşeşte fapte
măsurile prevăzu-te de art. 81 săvârşeşte în penale şi nu răspunde penal, vor fi asigurate
continuare fapte prevăzute a fi penale. Faţă de servicii specializate, pentru a-i asista pe copii
acest copil organele competente (conform în procesul de reintegrare în societate.
distincţiilor prevăzute de art. 80 alin. 2) pot (2) Tipurile de servicii specializate prevă-zute
dispune plasamentul într-un serviciu de tip la alin. (1), precum şi standardele referitoare la
rezidenţial specializat, pe o perioadă modalitatea de asigurare a acestor servicii se
determinată. |n lumina prevederilor Convenţiei aprobă prin hotărâre a Guvernului.
ONU cu privire la drepturile copilului apreciem
că această măsură se poate lua numai după o
Serviciile specializate precum şi activităţile
serioasă analiză, avându-se în vedere atât
desfăşurate în cadrul acestora în scopul
principiul respectării interesului superior al
îndreptării şi reintegrării sociale a copiilor care
copilului cât şi rolul determinant al părin-ţilor
săvârşesc fapte prevăzute de legea penală şi nu
în dezvoltarea psiho-emoţională a acestuia
răspund penal sunt reglementate în cuprinsul HG
ţinând cont şi de faptul că luarea copilului din
nr. 1439/ 2004. Potrivit acestui act normativ,
familia părintească este un factor perturbator în
serviciile specializate destinate acestei categorii
dezvoltarea lui ulte-rioară.
de copii pot fi organizate ca centre rezidenţiale
sau centre de zi pentru orientarea, supravegherea
Art. 83. - Este interzis să se dea publicităţii şi sprijinirea reintegrării sociale a copilului,
orice date referitoare la săvârşirea de fapte precum şi ca servicii de tip familial. |n
penale de către copilul care nu răspunde penal, considerarea faptului că serviciile specializate
inclusiv date privitoare la persoana acestuia. destinate acestor copii trebuie să fie în măsură să
asigure atât protecţia, supravegherea cât şi
recuperararea şi rein-serţia socială a copilului
Reglementarea instituie interdicţia de a se da apreciem că - indiferent de forma sub care sunt
publicităţii orice fel de date privitoare la organizate -(rezidenţial, de zi sau familial), o
săvârşirea de fapte penale de către copilul care atenţie deosebită trebuie acordată formării
nu răspunde penal, interdicţie care priveşte şi iniţiale şi continue a persoanelor care deservesc
datele referitoare la persoana copilului. aceste servicii.
Necesitatea instituirii acestei in-terdicţii derivă Crearea unui personal specializat pe pro-
din obligaţia respectării dreptului copilului la blematica şi nevoile acestor copii ar trebui să
protejarea vieţii sale intime, private şi familiale. reprezinte o preocupare prioritară pentru toate
instituţiile publice şi private cu activităţi în
domeniu.
93
M i ■
« /
)
Protecţia promova campanii de conştientizare şi informare:
a) pentru copii - despre măsurile de protec-ţie de

copilului care pot beneficia şi despre riscurile pe care le


implică cazurile de exploatare economică;
b) pentru publicul larg - incluzând educaţie

împotriva
parentală şi activităţi de pregătire pentru
categoriile profesionale care lucrează cu şi pentru
copii, pentru a-i ajuta să asigure copiilor o reală
protecţie împotriva exploată-rii economice;

exploatării c) pentru angajatori sau potenţiali angajatori.

Alin. (1) al textului stabileşte dreptul copilului de


a fi protejat împotriva exploatării economice şi
interzice implicarea copiilor în activităţi de
muncă ce pot prezenta risc pentru sănătate şi
dezvoltare sau pot afecta procesul instructiv-
SEC}IUNEA 1
educativ. Precizăm că nu toate formele de muncă
Protecţia copilului împotriva exploatării
sunt considerate dăunătoare, implicarea copiilor
economice
în diverse activităţi de muncă fiind benefică
pentru aceştia, dezvoltându-le abilităţile şi
Art. 87. - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat
pregătindu-i pentru viaţa de adulţi. Pentru a face
împotriva exploatării şi nu poate fi constrâns la o
o distincţie între exploatarea copiilor prin muncă
muncă ce comportă un risc potenţial sau care este
şi formele acceptabile ale muncii copiilor trebuie
susceptibilă să îi compromită educaţia ori să îi
luate în calcul pe de o parte vârsta copiilor şi pe
dăuneze să-nătăţii sau dezvoltării sale fizice, de altă parte tipul activităţii desfăşu-
mentale, spirituale, morale ori sociale.
(2) Este interzisă orice practică prin intermediul
căreia un copil este dat de unul sau de ambii
părinţi ori de reprezentantul lui legal în schimbul
unei recompense sau nu, în scopul exploatării
copilului sau a muncii acestuia.
(3) |n situaţiile în care copiii de vârstă şco-lară se
sustrag procesului de învăţământ, desfăşurând
munci cu nerespectarea legii, unităţile de
învăţământ sunt obligate să sesizeze de îndată
serviciul public de asis-tenţă socială (SPAS). |n
cazul unor asemenea constatări, serviciul public
de asisten-ţă socială (SPAS) împreună cu
Inspectoratele {colare Judeţene (ISJ) şi cu
celelalte instituţii publice competente sunt
obligate să ia măsuri în vederea reintegrării
şcolare a copilului.
(4) Inspecţia Muncii, în colaborare cu Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului
(ANPDC), are obligaţia de a
95
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
rate şi durata acesteia. Prin urmare apreciem că - persoanele care au împlinit 16 ani pot
activităţile desfăşurate de copii nu trebuie să le încheia contracte de muncă, fără a fi nevoie
afecteze starea de sănătate, dezvoltarea, de acordul reprezentanţilor legali;
participarea la activităţile şco-lare şi - este interzisă desfăşurarea de activităţi grele,
extraşcolare şi realizarea sarcinilor stabilite în în locuri de muncă periculoase sau
procesul instructiv-educativ. De asemenea, este vătămătoare a persoanelor care nu au
necesar ca încadrarea în muncă sau folosirea în împlinit 18 ani.
orice fel de muncă a copiilor să fie precedată de Ca sancţiune, Codul Muncii, cu modificările şi
o instruire corespunzătoare sau, dacă este cazul, completările ulterioare stipulează la art. 280 că
de o pregătire profesională cu privire la respec- încadrarea în muncă a minorilor cu
tiva activitate desfăşurată. Referitor la vârsta la nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau
care copiii pot fi înca-draţi în muncă sau folosiţi folosirea acestora pentru prestarea unor
la diverse activi-tăţi, Convenţia Organizaţiei activităţi cu încălcarea prevederilor legale
Internaţionale a Muncii (OIM) nr. 138/1973, referitoare la regimul de muncă al minorilor
ratificată de România prin Decretul nr. 83/1975 constituie infracţiune şi se pe-depseşte cu
sta-bileşte că vârsta minimă de încadrare sau închisoare de la 1 la 3 ani. De asemenea,
folosirea adolescenţilor în muncă nu ar trebui precizăm ca prin Legea nr. 203/2000, România
să fie mai mică de 16 ani. Totodată, această
a ratificat Convenţia nr. 189/1999 a
convenţie prevede că legislaţia na-ţională poate
Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) ,
autoriza încadrarea sau executarea de către
privind interzicerea celor mai grave forme ale
copiii cu vârste între 13-15 ani, de munci
muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea
uşoare. Muncile uşoare sunt caracterizate de
eliminării lor. Actul normativ precizează la art.
faptul că nu prejudiciază sănătatea şi
3 ca cele mai grave forme ale muncii includ:
dezvoltarea copiilor şi nu afec-tează interesul
sclavia, vânzarea sau comerţul de copii,
pentru şcoală, participarea la programele de
servitutea, munca obligatorie, utilizarea copiilor
orientare şi formare pro-fesională, posibilitatea
de a beneficia de instruirea primită (conform în conflictele armate, utilizarea copiilor în
art. 7, pct. 1 din Convenţia Organizaţiei scopul prostituării sau producerii unor ma-
Internaţionale a Muncii (OIM) nr. 138/1973). teriale pornografice sau unor activităţi ilicite,
De asemenea, art. 6 al aceleiaşi convenţii precum şi oricare alte activităţi care prin
precizează că este permisă efectuarea muncii de condiţiile în care se exercită dăunează sănătăţii,
către copii în situaţiile în care aceasta se securităţii şi moralităţii copilului (prin volumul
realizează în vederea formării profesionale sau de muncă, numărul de ore lucrate, condiţii de
într-un program de orientare profesională, în muncă). Conform art. 4, pct. 1 din Convenţia
cadrul unor instituţii de profil şi cu acordul 189/1999 a Organiza-ţiei Internaţionale a
autorităţii naţionale competente. Muncii (OIM), fiecare stat care a ratificat
Totodată, referiri la vârsta copiilor înca-draţi în convenţia are obligaţia de a stabili muncile care
muncă şi tipurile de activităţi desfă-şurate există prin natura lor sau condiţiile în care se exercită
şi în dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 53/2003 - pot dăuna să-nătăţii, securităţii sau dezvoltării
Codul Muncii, cu modifi-cările şi completările copilului. Precizăm că la acest moment se află
ulterioare care stabi-leşte că: în curs de elaborare lista tipurilor de munci
- copilul dobândeşte capacitate de mun-că la periculoase pentru copiii din România, sarcina
împlinirea vârstei de 16 ani; ce revine Comitetului Naţional Director pentru
- pot fi încadrate în muncă persoanele care au prevenirea şi combaterea ex-ploatării prin
împlinit 15 ani, cu acordul repre-zentanţilor muncă a copiilor, înfiinţat în baza HG nr.
legali şi în condiţiile în care nu sunt 617/2004. Dispoziţii referitoare la exploatarea
periclitate dezvoltarea, sănăta-tea şi copiilor se regăsesc şi în cuprinsul Legii nr.
pregătirea profesională; 678/2001 privind prevenirea şi combaterea
traficului de persoane, cu modificările şi
completările ulterioare, care defineşte la
96
&vt
6
art. 2, pct. 2, ca fiind exploatare, printre altele, evalua situaţia copilului şi familiei şi vor lua
inclusiv executarea unei munci sau îndeplinirea măsurile necesare pentru retragerea copiilor
de servicii în mod forţat ori cu încălcarea din muncă şi pentru reabilitarea acestora
normelor legale privind con-diţiile de muncă, (prin oferirea unor prestaţii sau acordarea
salarizare şi securitate; art. 13 al aceluiaşi act unor servicii de zi, servicii de tip familial sau
normativ stabileşte că recrutarea, transportarea, rezidenţial);
transferarea, găzduirea sau primirea unui minor - Inspectoratele {colare Judeţene (ISJ),
în scopul exploatării acestuia constituie infrac- vor dezvolta şi vor asigura accesul co
ţiune de trafic de minori şi se pedepseşte cu piilor la programe care să vizeze îmbu-
închisoare de la 5-15 ani şi interzicerea unor năţăţirea accesului şi frecvenţei în învă-
drepturi. ţământ ori la programe educaţionale al
Alin. (2) al acestui articol interzice exploatarea ternative care să faciliteze reintegrarea
copilului şi implicarea acestuia în muncă, chiar şcolară ulterioară.
dacă există acordul părinţilor sau A se vedea în acest sens şi Hotărârea nr.
reprezentanţilor legali şi indiferent dacă pentru 1769/2004 privind aprobarea Planului na-ţional
exprimarea acestui acord este oferită o de acţiune pentru eliminarea exploa-tării prin
recompensă sau nu. Menţionăm că dispoziţiile muncă a copiilor. Amintim toto-dată că acest act
alin. (2) nu sunt aplicabile în situaţia implicării normativ stabileşte în sarcina consiliilor
copilului în activităţile de muncă permise de judeţene/consiliilor locale ale sectoarelor
legislaţia în vigoare şi explicitate anterior. municipiului Bucureşti obli-gaţia de a încheia
Alin. (3) stipulează obligaţia care revine protocoale de colaborare între instituţiile
unităţilor de învăţământ de a sesiza serviciul relevante pe plan local în domeniul prevenirii şi
public de asistenţă socială (SPAS) sau direcţia combaterii ex-ploatării copiilor prin muncă şi
generală de asistenţă socială şi protecţie a înfiinţarea unor echipe intersectoriale locale
copilului (DGASPC), în situaţia în care constată constituite din reprezentanţi ai acestor instituţii.
că există copii care nu par-ticipă la procesul de Alin. (4) instituie în sarcina Inspecţiei Muncii, în
învăţământ şi sunt im-plicaţi în activităţi de colaborare cu Autoritatea Naţională pentru
muncă, încălcând dis-poziţiile legale precizate Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC)
anterior. Această responsabilitate a fost pusă în obligaţia de a desfăşura campanii de prevenire a
sarcina in-stituţiilor de învăţământ motivat de exploatării prin muncă a copiilor, în
faptul că cele mai evidente consecinţe ale ex- considerarea atribuţiilor specifice care revin
ploatării copilului prin muncă sunt absenteismul celor două instituţii de a controla prevederile
şi abandonul şcolar. Sesizările pot fi realizate în legale cu privire la aplicarea legislaţiei muncii şi
scris, telefonic sau prin poşta electronică (a se informarea celor inte-resaţi despre mijloacele de
vedea şi explicitările art. 91). respectare a le-gislaţiei muncii, respectiv de a
Dispoziţiile acestui alineat pot fi coroborate şi cu monitoriza, coordona şi controla activităţile de
prevederile art. 48, alin. (4) din prezenta lege protec-ţie şi promovare a drepturilor copilului.
care instituie obligaţia cadrelor didactice de a Textul precizează şi beneficiarii acestor activităţi
sesiza cazurile de rele tratamente, abuz şi - copiii/părinţii/profesioniştii care lucrează cu
neglijare a copiilor; reamintim că neîndeplinirea copiii sau care în exercitarea atribuţiilor de
acestor obligaţii se sancţionează conform art. serviciu intră în contact cu copiii/angajatorii şi
134, alin. (1) din Legea nr. 272/2004. |n situaţia potenţialii angajatori. Obiectivele campaniilor de
în care se confirmă exploatarea copiilor prin informare şi conştientizare vor viza:
muncă, autorităţile vor lua ur-mătoarele măsuri: - informarea copiilor cu privire la drepturile
- serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) şi lor, consecinţele şi riscurile exploa-tării prin
direcţiile de asistenţă socială şi protecţie a muncă precum şi măsurile şi serviciile de care
copilului (DGASPC) vor pot beneficia;
- informarea părinţilor cu privire la drepturile
şi obligaţiile lor, cu privire la insti-tuţiile
abilitate să le ofere sprijin;
97
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
- informarea persoanelor care prin exercitarea acest scop de metode de intervenţie alter-nativă la
profesiei vin în contact cu copii cu privire la instituţiile psihiatrice tradiţionale;
semnele şi riscurile exploa-tării şi referitor la d) dezvoltarea suplimentară a sistemelor pentru
obligaţiile ce le revin sau, după caz, adunarea unor date reale asupra apariţiei
instituţiile abilitate să in-tervină; consumului de droguri la copii, ca şi asupra
- informarea angajatorilor şi potenţialilor implicării acestora în producţia şi traficul ilicit de
angajatori cu privire la consecinţele im- droguri; evaluarea perma-nentă a acestor situaţii,
plicării copiilor în muncă, dispoziţiile legale a progreselor realizate, a dificultăţilor întâmpinate
care reglementează munca desfă-şurată de şi, respectiv, a obiectivelor propuse pentru viitor;
copii, condiţiile în care copiii pot fi implicaţi e) dezvoltarea unui sistem de informare publică
în muncă, sancţiunile care pot fi aplicate. care să reducă toleranţa în ceea ce priveşte
Astfel de campanii se vor desfăşura în baza consumul de droguri şi să ajute la recunoaşterea
Programului Internaţional pentru Eliminarea primelor simptome de consum de droguri, mai
Muncii Copilului ce a debutat în anul 2000, ales în rândul copiilor. (4) Instituţiile prevăzute la
aflându-se în prezent în etapa a 2-a, 2004-2007. alin. (3) se vor asigura că opiniile copiilor sunt
luate în considerare la elaborarea strategiilor anti-
drog.
SEC}IUNEA a 2-a Textul reglementează dreptul copilului la
Protecţia copilului împotriva consumului protecţie împotriva consumului de droguri
de droguri (stupefiante şi substanţe psihotrope), cadrul
general în materie fiind reprezentat de Legea nr.
Art. 88. - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat 143/2000 privind prevenirea şi combaterea
împotriva folosirii ilicite de stupefiante şi traficului şi consumului ilicit de droguri. Potrivit
substanţe psihotrope. acestei reglementări, consumul ilicit reprezintă
(2) Este interzisă vânzarea de solvenţi copiilor, consumul de droguri aflate sub control naţional
fără acordul părintelui ori al altui reprezentant fără prescripţie medicală (art. 1, lit. g) iar sub-
legal. stanţele psihotrope, stupefiantele şi precursorii
(3) Agenţia Naţională Antidrog (ANAD), în acestora sunt încadrate în categoria substanţelor
colaborare cu Autoritatea Naţională pentru aflate sub control naţional (conform art. 1, lit. a).
Protecţia Drepturilor Copiilor (ANPDC), şi, după Precizăm că traficul şi toate operaţiunile
caz, cu alte autorităţi sau organe de specialitate implicate de producerea şi furnizarea drogurilor
ale administraţiei publice centrale, are obligaţia sunt calificate ca infracţiuni şi se pedepsesc cu
de a lua măsurile cores-punzătoare pentru: închisoarea. Implicarea copiilor în oricare dintre
a) prevenirea folosirii copiilor la producţia şi aceste activităţi constituie circumstanţe
traficul ilicit al acestor substanţe; agravante, ca şi oferirea de droguri copiilor sau
b) conştientizarea publicului larg şi, în mod distribuirea de droguri în şcoli ori alte instituţii
particular, a copiilor cu privire la această frecventate de copii şi tineri.
problematică, inclusiv prin intermediul sistemului Alin. (2) interzice vânzarea de solvenţi copiilor,
de învăţământ şi, după caz, prin introducerea în lipsa acordului reprezentanţilor legali ai
acestui subiect în programa şcolară; acestora; aceste substanţe pot fi asimilate
c) sprijinirea copiilor şi familiilor acestora, prin inhalanţilor chimici toxici, în conformitate cu
consiliere şi îndrumare - dacă este necesar, de dispoziţiile Legii nr. 143/2000. Acelaşi act
natură confidenţială, dar şi prin elaborarea de normativ prevede că fapta de a oferi aceste
politici şi strategii care să garanteze recuperarea substanţe copiilor, în vederea consumului, se
fizică şi psihică şi reintegrarea socială a copiilor pedepseşte cu închisoare (art. 8).
dependenţi de droguri, inclusiv prin dezvoltarea
în
98
&vt
6
Conform alin. (3), responsabilităţi în realizarea vizeze aspecte referitoare la traficul şi
dreptului copiilor de a fi protejaţi îm-potriva consumul de droguri, modalităţi de atragere
traficului şi consumului de droguri revin Agenţiei a copiilor în activităţi ilicite, riscurile şi
Naţionale Antidrog (ANAD) (instituţie care are consecinţele la care aceştia se expun.
rolul de a elabora strategia naţională antidrog, Apreciem că aceste informaţii pot fi oferite
planurile de acţiune şi de a coordona instituţiile copiilor atât de cadrele didactice dar şi de
şi organizaţiile publice şi private implicate), care alţi specialişti în cadrul unor programe de
în realizarea acestor atribuţii va colabora cu educaţie (poliţişti, medici, asistenţi sociali
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturi- sau psihologi din cadrul direcţiilor de
lor Copilului (ANPDC) precum şi cu alte au- asistenţă socială şi protecţie a copilului
torităţi de specialitate (de ex. Ministerul (DGASPC) sau din cadrul centrelor de
Sănătăţii (MS), Ministerul Muncii, Solidari-tăţii prevenire, evaluare şi consiliere antidorg din
Sociale şi Familiei (MMSSF), Ministerul subordinea Agenţiei Naţionale Antidrog
Educaţiei şi Cercetării (MEdC), Ministerul de (ANAD)); de asemenea, recomandăm
Justiţie (MJ)). Aceste responsabili-tăţi vizează: implicarea în aceste activităţi a altor
- prevenirea implicării copiilor în produc- adolescenţi şi tineri. - în situaţia copiilor
ţia, traficul de droguri şi consumul de care au consumat sau consumă droguri,
droguri (lit. a) şi b). |n acest sens, Regu autorităţilor le revine responsabilitatea de a
lamentul de aplicare a dispoziţiilor Legii dezvolta servicii care să răspundă nevoilor
nr. 143/2000, precizează că măsurile de copiilor şi familiilor şi să conducă la
prevenire sunt: informarea, educarea, recuperarea şi reinserţia şcolară şi socială a
comunicarea-sensibilizarea, conştienti- copiilor (lit. c) a prezentului articol). Pentru
zarea etc (art. 4, alin. 2). De asemenea, creş-terea eficienţei intervenţiei, se recoman-
programele de prevenire a traficului şi dă, pentru copii, dezvoltarea unor servicii
consumului de droguri vor fi adaptate alternative, la instituţiile psihiatrice
caracteristicilor populaţiei căreia i se tradiţionale. Referitor la serviciile de care
adresează (mediu, tipuri de substanţe, beneficiază consumatorii de droguri,
vârstă etc.). precizăm că art. 11 al Regulamentului de
Pentru prevenirea şi diminuarea consumului aplicare a Legii nr. 143/2000 prevede că
de tutun şi alcool în rândul copiilor, a fost acestor persoane le sunt acordate programe
interzisă vânzarea de bău-turi alcoolice integrate de asistenţă, constând în programe
copiilor, precum şi vânzarea produselor din medicale, psihologice şi sociale. Furnizarea
tutun minorilor (prin dispoziţiile Legii nr. acestor servicii se face în cazul copiilor la
61/1991 şi OUG nr. 55/1999, aprobată de cererea acestora sau a reprezentantului legal
Legea nr. 151/ 2000). Strategia Naţională al copilului, din dispoziţia procurorului sau a
Antidrog 2005-2012, aprobată prin HG nr. altui organ judiciar ori în situaţii de urgenţă.
73/2005, identifică trei paliere de intervenţie Solicitarea pentru acordarea acestor servicii
în vederea prevenirii consumului de droguri: se adresează centrelor de prevenire, evaluare
şcoala, familia şi comunitatea. |n acest sens, şi consiliere antidrog din structura Autorităţii
la nivel comunitar se propune implementarea Naţionale Antidrog (ANAD) sau altor
unor proiecte, promovându-se parteneriatul furnizori de asistenţă autorizaţi (direcţii
public-privat, care să vizeze derularea unor generale de asistenţă socială şi protecţie a
astfel de activităţi. copilului (DGASPC) care au dezvoltate
- de asemenea, este evidenţiat rolul im servicii specifice, unităţi me-dicale-de
portant care revine sistemului de învă- urgenţă, în regim ambulatoriu şi de
ţământ în prevenirea implicării copiilor specialitate, laboratoare de sănătate
în traficul şi consumul de droguri. |n mintală, centre private - conform dispoziţiilor
acest sens se recomandă introducerea art. 27, alin. (3) din Regulamentul de
în programa şcolară a unor teme care să aplicare al Legii nr. 143/2000). |n situaţia în
99
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
care solicitarea este adresată unui furnizor care a lua orice măsură subordonată acestei
nu are capacitatea de a oferi asistenţa necesară, responsabilităţi, fapt care pune în pericol viaţa,
acestuia îi revine obligaţia de a îndruma dezvoltarea fizică, mentală, spiritua-lă, morală
consumatorul către un centru de prevenire, sau socială, integritatea corpo-rală, sănătatea
evaluare şi consiliere antidrog. fizică sau psihică a copilului.
- dispoziţiile lit. d) susţin importanţa rea-lizării
monitorizării şi evaluării consumului de
Articolul defineşte noţiunile de abuz şi neglijare,
droguri în rândul copiilor precum şi a
acesta fiind unul dintre elementele de noutate
implicării acestora în producţia şi traficul de
introduse de Legea nr. 272, abuzul şi neglijarea
droguri; de asemenea, apreciem că sunt
nefiind reglementate până la apariţia acestei legi.
necesare realizarea unor studii periodice cu
La nivelul spe-cialiştilor noţiunile erau uzitate,
privire la aceste aspecte în vederea adaptării operau o serie de definiţii ale acestor termeni,
şi adecvării nevoilor de intervenţie la situaţia care însă nu erau reglementate într-un act nor-
con-cretă din rândul populaţiei ţintă (de ex. mativ şi prin urmare nu puteau produce efecte de
traficul şi consumul de droguri în şcoli, natură juridică. Abuzul asupra copilului
consumul de droguri în cadrul institu-ţiilor de presupune exis-tenţa unor relaţii prin care
protecţie, consumul de droguri în rândul abuzatorul de-ţine controlul sau poate
copiilor străzii etc.). influenţa/manipu-la acţiunile copilului şi în
- prevederile lit. e) vizează dezvoltarea unui contextul rea-lizării acestor relaţii pune în
sistem de informare publică ce va avea ca pericol, în mod voit şi conştient, integritatea,
obiectiv reducerea toleranţei cu privire la dezvoltarea, sănătatea sau viaţa copilului.
consumul de droguri şi recu-noaşterea unor Săvârşirea abuzului implică acţiunea voluntară a
semne şi elemente de comportament abu-zatorului, care periclitează existenţa şi dez-
caracteristice consumului de droguri în voltarea copilului, indiferent de existenţa unui
rândul copiilor, în vederea semnalării şi posibil consimţământ al copilului. Există diverse
intervenţiei specializate în cel mai scurt timp. tipuri de abuz: fizic (orice formă de pedeapsă
Astfel de informaţii pot fi diseminate prin corporală, imobilizarea fizică, reducerea
mijloacele de informare în masă, prin alimentaţiei), emoţional (rejectarea, intimidarea
elaborarea unor broşuri dar şi prin diverse verbală prin diverse ameninţări, abuzul verbal
sesiuni de informare/formare, destinate prin adresarea unor injurii sau cuvinte
părinţilor şi persoanelor care prin exercitarea umilitoare, izolarea, interzicerea contactului cu
profesiei sau ocupaţiei vin în contact cu propria familie etc), sexual (act sexual cu copii,
copiii. implicarea copiilor în producţia, răspândirea,
distribuirea unor materiale pornografice,
expunerea organelor sexuale ale copiilor în
SEC}IUNEA a 3-a scopuri sexuale, prezentarea unor materiale
Protecţia copilului împotriva abuzului sau pornografice copiilor, realizarea unor acte
neglijenţei sexuale în prezenţa copiilor). Aceste forme de
abuz pot fi asociate şi cu neglijarea copilului sau
Art. 89. - (1) Prin abuz asupra copilului se cu diverse forme de exploatare a acestuia. Abuzul
înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane se referă la orice formă de violenţă intenţionată
care se află într-o relaţie de răspun-dere, încredere împotri-va copilului sau orice tratament
sau de autoritate faţă de acesta, prin care este dăunător care nu implică întotdeauna violenţă.
periclitată viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, Menţionam în acest context, că acţiunile
spirituală, morală sau socială, integritatea involuntare, chiar dacă au consecinţele prevăzute
corporală, sănăta-tea fizică sau psihică a la alin. 1) nu sunt considerate abuz.
copilului. (2) Prin neglijarea copilului se înţelege
omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei
persoane care are responsabilitatea creşterii,
îngrijirii sau educării copilului de
100
&vt
6
Textul reglementează neglijarea copilului ca fiind violenţă împotriva copiilor, atât la nivel familial
condiţionată de următoarele elemente: existenţa cât şi la nivel instituţional şi necesitatea luării
unor relaţii care implică responsabilitatea faţă de unor măsuri de prevenire şi combatere a violenţei
copil (cu privire la creşterea, îngrijirea şi împotriva copiilor. De asemenea, studiile în
educarea lui), inacţi-unea persoanei responsabile domeniu au relevat consecinţele pe termen lung
în realizarea activităţilor care îi revin, fapt care ale abuzului asupra copiilor, concretizate în
are ca şi consecinţă periclitarea dezvoltării, manife-stări violente sau antisociale ale acestora
integri-tăţii şi sănătăţii copilului. |n ceea ce pri- în perioada vieţii de adult şi riscul reproducerii
veşte aspectul volitiv, omisiunea persoanei acestor comportamenete violente. Textul interzice
responsabile de a-şi realiza obligaţiile poate fi în mod explicit aplicarea oricăror pedepse fizice
voluntară (intenţionată) sau invo-luntară (din precum şi privarea copilului de drepturi care îi
pot pune în pericol viaţa şi dezvoltarea, oriunde
neştiinţă sau lipsă de interes). Săvârşirea unui
şi în orice context se află copilul. Articolul sta-
abuz asupra copilului de către rude poate
bileşte dreptul copilului de a-i fi respectată
constitui una dintre in-fracţiunile prevăzute de
demnitatea şi integritatea ca persoană, de a fi
art. 180 alin. (2) şi art. 181 alin. (2) din Codul protejat împotriva oricăror forme de abuz fizic
Penal referitoare la lovire şi alte violenţe, sau alte acte care îl pot pune în pericol atât în
respectiv vătăma-rea corporală, săvârşite asupra familie (naturală sau sub-stitutivă) cât şi în orice
unui membru al familiei (aceste dispoziţii instituţie în care se află copilul (creşă, gradiniţă,
stabilesc că lovirea sau orice act de violenţă şcoală, centru de plasament etc.).
cauzatoare de suferinţă fizică este calificată ca şi De altfel prevederile acestui articol sunt strâns
in-fracţiune; vătămarea corporală reprezintă corelate cu dispoziţiile art. 28 din prezenta lege,
vătămarea integrităţii corporale sau a să-nătăţii prin care sunt interzise tratamentele umilitoare
care necesită îngrijiri medicale. |n aceste situaţii sau degradante. De asemenea, este interzisă
constituie circumstanţă agravantă faptele de privarea copilului de oricare dintre drepturile
aceasta natură să-vârşite asupra unui membru al sale care pot conduce la afectarea dezvoltării
familiei). De asemenea, în situaţia în care copilul acestuia (cum ar fi dreptul la viaţă, dreptul la cea
este abuzat de către părinţi ori o altă per-soană mai bună stare de sănătate pe care o poate
căreia acesta i-a fost încredinţat spre creştere şi atinge, dreptul la recuperare şi reabilitare,
educare, această faptă poate fi elementul dreptul la educaţie, dreptul la asis-tenţă şi
constitutiv al infracţiunii de „rele tratamente asigurări sociale).
aplicate minorului“ prevăzută de art. 306 din
Codul Penal, în cazul în care dezvoltarea fizică,
morală şi psihică a copilului sunt primejduite Art. 91. - (1) Orice persoană care, prin natura
grav prin măsuri sau tratamente de orice fel. profesiei sau ocupaţiei sale, lucrează direct cu un
copil şi are suspiciuni în legă-tură cu existenţa
unei situaţii de abuz sau de neglijare a acestuia
Art. 90. - Sunt interzise aplicarea pedepselor este obligată să sesizeze serviciul public de
asistenţă socială (SPAS) sau direcţia generală de
fizice sub orice formă, precum şi privarea
asistenţă socială şi protecţie a copilului
copilului de drepturile sale de natură să pună în
(DGASPC) în a cărei rază teritorială a fost
pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală,
identificat cazul respectiv.
spirituală, morală sau socială, integritatea
(2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de
corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, neglijare a copilului, la nivelul fie-cărei direcţii
atât în familie cât şi în orice instituţie care asigură generale de asistenţă socială şi protecţie a
protecţia, îngri-jirea şi educarea copiilor. copilului (DGASPC) se înfiin-ţează obligatoriu
telefonul copilului, al că-rui număr va fi adus la
Articolul porneşte de la recunoaşterea şi cunoştinţă publicului.
conştientizarea existenţei fenomenelor de
101
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Articolul reglementează obligaţia care revine • personalul care îşi desfăşoară activitatea
oricărei persoane (cadru medical, cadru în instituţii în care se asigură protecţia,
didactic, îngrijitor, asistent familial etc), îngrijirea, recuperarea, reabilitarea,
aflată într-o relaţie cu copilul care să îi per- educarea copiilor;
mită observarea acestuia pe o perioadă su- • asistenţii familiali şi lucrătorii de poliţie
ficientă de timp, de a sesiza autorităţilor re- care constată săvârşirea unor acte de
sponsabile posibile fapte de abuz sau ne- violenţă împotriva copiilor, conform
glijare în vederea evaluării şi intervenţiei prevederilor art. 13, alin. (2), coroborate
pentru înlăturarea pericolului în care se cu dispoziţiile art. 16, alin. (3) din Legea
poate afla copilul. |n contextul prezentului nr. 217/2003 privind prevenirea şi com-
articol nu este necesar ca persoana care baterea violenţei în familie. Totodată,
formulează sesizarea să deţină probe con- această obligaţie revine şi celorlalte per-
crete, fiind suficientă existenţa unor elemente soane desemnate din structurile su-
care să genereze suspiciuni în legătură cu un bordonate ale Ministerului Muncii, Soli-
potenţial abuz. |n general copilul care este darităţii Sociale şi Familiei (MMSSF),
supus unei forme de abuz sau este neglijat Ministerului Sănătăţii (MS) şi Ministerului
prezintă o serie de tulburări/modificări de Administraţiei şi Internelor (MAI), care au
comportament care nu au o altă determinare atribuţii în prevenirea şi monitorizarea
explicită şi se pot manifesta prin: scăderea cazurilor de violenţă în familie, conform
randamentului şcolar, ţinută neglijentă, dimi- atribuţiilor ce le revin în aplicarea art. 3,
nuarea capacităţii de concentrare, de fina- lit. j) din Procedura de conlucrare în
lizare a sarcinilor, dificultăţi de relaţionare şi prevenirea şi monitorizarea cazurilor de
comunicare, tulburări de alimentaţie (bulimie violenţă în familie, aprobată prin Ordinul
sau anorexie), tulburări de somn (insomnii, comun nr. 384/306/993 al Ministerului
coşmaruri), existenţa unor semne şi leziuni Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
pe corp, comportament sexual (MMSSF), Ministerului Administraţiei şi
necorespunzător vârstei, agresivitate ne- Internelor (MAI) şi Ministerului Sănătăţii
justificată. De asemenea, la baza sesiză-rilor (MS);
• reprezentanţii direcţiei de asistenţă so-
pot sta şi observaţii cu privire la modul
cială şi protecţie a copilului (DGASPC)
concret de relaţionare dintre copil şi
sau, dacă este cazul, cei ai unui organism
presupusul abuzator, de natură a genera
privat autorizat care monitorizează modul
astfel de suspiciuni.
de aplicare a măsurilor de protecţie
Apreciem că persoanele care în exercitarea specială;
profesiei au obligaţia prevăzută de lege de a • reprezentanţii direcţiilor generale de
sesiza cazurile de abuz sau neglijare, pot fi: asistenţă socială şi protecţie a copilului
• asistentul social sau persoanele cu atri- (DGASPC) de la nivelul sectoarelor mu-
buţii de asistenţă socială din unităţile nicipiului Bucureşti, cei ai serviciului pu-
sanitare care au în structura secţii de nou- blic de asistenţă socială (SPAS) sau per-
născuţi şi/sau de pediatrie; soanele cu atribuţii de asistenţă socială
• reprezentanţii serviciului public de asis- din aparatul propriu al consiliilor locale
tenţă socială (SPAS) care constată că şi comunale de la domiciliul sau de la
dezvoltarea copilului este primejduită în reşedinţa părinţilor, aceştia având
familie; obligaţia de a urmări evoluţia copilului
• personalul medical care monitorizează ulterior reintegrării acestuia în familie;
gravidele şi copiii sau consultă copii care • reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru
prezintă semne ale abuzului sau neglijării; Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC)
• cadrele didactice; care au obligaţia de a monitoriza
• asistentul maternal care asigură creşterea respectarea drepturilor copiilor;
şi îngrijirea copilului; • reprezentanţii Avocatului Poporului, in-
stituţie care are atribuţii în apărarea
drepturilor şi libertăţilor copilului în ra-
portul cu autorităţile publice.
102
&vt
6
Prevederile acestui articol pot fi coroborate cu rului de Stat al Autorităţii Naţionale pentru
dispoziţiile art. 85, alin. (3) care prevede Protecţia Copilului şi Adopţie (ANPCA).
obligaţia angajaţilor oricăror instituţii de a
sesiza cazurile de abuz sau neglijare a copiilor.
Totodată, menţionăm că nerespectarea obligaţiei Art. 92. - |n vederea asigurării protecţiei speciale
de a sesiza posibilele cazuri de abuz sau negljare a copilului abuzat sau neglijat, di-recţia generală
de către persoanele pre-văzute în prezentul de asistenţă socială şi pro-tecţie a copilului
articol atrage după sine sancţiuni, constituindu- (DGASPC) este obligată:
se în abatere disci-plinară gravă, conform a) să verifice şi să soluţioneze toate sesiză-rile
prevederilor art. 134 din Legea nr. 272/2004; de privind cazurile de abuz şi neglijare, inclusiv
asemenea, nesesizarea de către asistentul familial cele venite din partea asisten-ţilor familiali;
a actelor de violenţă împotriva copiilor constituie b) să asigure prestarea serviciilor prevăzu-te la
contravenţie, în temeiul art. 29, alin. (1), lit. b) art. 107, specializate pentru nevoile copiilor
din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi victime ale abuzului sau neglijă-rii şi ale
combaterea violenţei în familie. familiilor acestora.
Pentru punerea adecvată în practică a acestor
dispoziţii apreciem că este nece-sară includerea
Textul reglementează obligaţia care revine
în fişa postului a respectivelor persoane de
direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie
menţiuni referitoare la obligaţia ce le revine de
a copilului (DGASPC) de a verifica şi soluţiona
a sesiza posibilele cazuri de abuz sau neglijare.
toate sesizarile cu privire la potenţiale situaţii de
Sesizările cu privire la posibile situaţii de abuz
abuz sau neglijare. |n exercitarea acestei
sau neglijare vor fi adresate serviciului public de
atribuţii, direcţia va verifica şi soluţiona toate
asistenţă socială (SPAS) de la nivelul primăriilor
sesizările primite pe aceasta temă, indiferent
sau direcţiei generale de asistenţă socială şi
dacă identitatea persoanei care formulează
protecţie a copilului (DGASPC) de la nivel
sesizarea este cunoscută sau nu. Sesizările pot fi
judeţean, respectiv de la nivelul consiliilor locale
primite:
ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror
- de la persoanele care în exercitarea profesiei
rază administrativ-teritorială a fost identificat
sau ocupaţiei au suspiciuni cu privire la o
cazul respectiv.
posibilă stare de pericol în care se află copilul
Sesizările pot fi formulate în scris, prin poşta
(conform prevederilor art. 85, lin. (3), art. 91,
electronică sau telefonic. |n scopul facilitării
alin. (1));
transmiterii sesizărilor cu privire la aceste
- de la oricare altă persoană care observă sau
aspecte şi pentru o in-tervenţie operativă, alin. 2)
are cunoştinţă despre comiterea unor acte de
al prezentului articol reglementează obligaţia
abuz sau neglijare (art. 85, alin. (2));
care revine direcţiilor generale de asistenţă
- de la copilul în cauză (art. 85, alin. (2)).
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) de a
Verificările trebuie să aibă în vedere stabi
înfiinţa telefonului copilului şi a mediatiza numă-
lirea veridicităţii sesizărilor semnalate, sta
rul acestuia.
bilirea gradului de pericol al situaţiei în
Telefonul copilului este un serviciu a cărui
care se află copilul şi totodată căile de in-
misiune este aceea de a primi sesizările de abuz,
tervenţie concretă. |n situaţia în care abu
neglijare sau exploatare a copilului, de a obţine o
zul sau neglijarea copilului se produc în in-
serie de informaţii preliminare care să permită
stituţii care asigură creşterea/îngrijirea/
intervenţia, de a asigura o consiliere telefonică
protecţia/educarea copilului apreciem că
primară şi de a interveni de urgenţă prin
direcţiei îi revine obligaţia de a sesiza orga
intermediul unor echipe mobile. Aceste aspecte
nele de poliţie sau, după caz, angajatorului
sunt reglementate prin Ordinul 177/2003 al
persoanei care a comis respectivele fapte.
Secreta-
|n situaţia în care, în urma verificărilor
efectuate se confirmă abuzul sau neglija
rea copiilor, direcţia generală de asistenţă
103
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) ristic al victimelor abuzului sau neglijă-
are obligaţia de a asigura prestarea unor rii, conform standardului nr. 7.1, din ca-
servicii specializate pentru copii în cauză. drul Standardelor minime obligatorii
Acestea pot fi: pentru asigurarea protecţiei copilului la
• servicii de zi - care au ca obiectiv preve asistentul maternal profesionist, aprobate
nirea separării copilului abuzat sau ne prin Ordinul nr. 35/2003 al Secretarului
glijat de familia sa. Din cadrul serviciilor de Stat al Autorităţii Naţionale pentru
de zi specializate pentru intervenţia în Protecţia Copilului şi Adopţie
situaţii de abuz/neglijare, amintim Cen (ANPDCA);
trul de Consiliere pentru Copilul Abuzat, • servicii de tip rezidenţial - acestea pu
Neglijat şi Exploatat (CCCANE)- care are tând avea componente şi profesionişti
drept misiune susţinerea emoţională, specializaţi în lucrul cu copilul abuzat
intervenţia specializată pentru diminua sau neglijat (centre de plasament în re
rea traumei şi consecinţelor acesteia şi gim de urgenţă, centre de plasament,
creşterea capacităţii beneficiarilor de apartamente, case de tip familial, centre
obţinere a schimbărilor şi adaptării la maternale).
mediul de viaţă. Beneficiarii acestui |n alegerea fiecărui tip de serviciu care va fi
serviciu pot fi copiii expuşi situaţiilor de oferit copiilor se va ţine cont de situaţia
abuz şi/sau neglijare, părinţii, rudele, particulară a fiecărui caz, de gravitatea ac-
membrii familiei substitutive sau chiar telor comise, astfel încât măsurile luate să
agresorul. fie proporţionale cu caracteristicile fiecărei
De asemenea, un alt tip de serviciu des- situaţii, fiind necesară existenţa unor motive
tinat prevenirii şi intervenţiei în cazuri de serioase care să justifice eventuala separare
abuz sau neglijare este şi centrul de a copilului de părinţi. De câte ori este
resurse comunitare pentru prevenirea posibil, recomandăm luarea acelor măsuri
abuzului, neglijării şi exploatării. Prin in- care să conducă la îndepărtarea sursei de
termediul acestui serviciu membrii co- risc pentru copil şi nu invers, astfel încât
munităţii sunt informaţi şi educaţi cu copilul să rămână în familia sa, în condiţii
privire la situaţiile de abuz şi neglijare de siguranţă.
precum şi cu privire la drepturile copiilor |n acest sens, amintim că art. 26 alin. (1) din
şi serviciile de care aceştia pot beneficia. Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi
La nivelul acestui serviciu se poate combaterea violenţei în familie prevede ca
realiza şi educaţia părinţilor sau sunt în situaţia în care există probe sau indicii
organizate grupuri de suport la nivel temeinice ca un membru al familiei a cauzat
comunitar, pentru părinţi şi copii. suferinţe fizice şi psihice asupra unui alt
Activităţile specifice şi standardele de membru, instanţa de judecată poate dispune,
calitate ce trebuie respectate în furni- la cererea victimei sau din oficiu, măsura
zarea acestor servicii specializate sunt interzicerii revenirii abuza-torului în locuinţa
aprobate prin Ordinul 177/2003 al Se- familiei. De asemenea, menţionăm că pentru
cretarului de Stat al Autorităţii Naţionale victimele abuzurilor fizice din cadrul familiei
pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi inclusiv pentru copii, există şi o serie de
(ANPCA); servicii înfiinţate în temeiul Legii nr. 217/
• servicii de tip familial - acestea concre- 2003 privind prevenirea şi combaterea vio-
tizându-se prin plasamentul copilului lenţei în familie, cu modificările şi com-
separat temporar sau definitiv de pă- pletările ulterioare, acestea fiind:
rinţi, la rude sau în cadrul unei familii • adăposturi pentru victimele violenţei în
substitutive. |n acest sens precizăm că familie - acestea furnizând asistenţă în
în programul de formare al asistenţilor cazuri de urgenţă şi când se impune se-
maternali se asigură şi instruirea pentru pararea imediată de agresor;
îngrijirea specifică a copilului abuzat • centre de recuperare pentru victimele
sau neglijat, precum şi recunoaşterea violenţei în familie.
semnelor şi comportamentului caracte-
104
6
Pentru a beneficia de prevederile Legii nr. tanţii direcţiei generale de asistenţă socia-lă şi
217/2003, este necesar ca situaţiile de vio-lenţă protecţie a copilului (DGASPC) benefi-ciază de
să fie sesizate asistenţilor familiali încadraţi în sprijinul obligatoriu al organelor de poliţie.
compartimentele cu atribuţii în combaterea Verificarea sesizărilor de abuz sau neglijare va
violenţei în familie din cadrul Direcţiilor pentru fi realizată prin deplasarea specialiş-tilor
Dialog, Familie şi Solidaritate Socială Judeţene direcţiei în teren, la locuinţa copilului sau în
(DDFSSJ() respec-tiv a municipiului Bucureşti; instituţia în care sunt semnalate respectivele
sesizările pot fi adresate direct sau de către fapte. |n situaţiile în care există suspiciuni cu
medicii şi politiştii implicaţi în astfel de cazuri. privire la un pericol iminent în care se află
Precizăm cu această ocazie că intervenţia în copilul şi din cauze obiective nu există
situaţii de abuz sau neglijare vizează nu numai posibilitatea unei intervenţii prompte a direcţiei,
asigurarea unor servicii adecvate copilului apreciem că reprezen-tanţii acesteia pot solicita
victimă ci este necesar să fie co-relată cu sprijin în vederea unei evaluări primare şi
asigurarea unor servicii şi pentru agresori. specialiştilor serviciului local de asistenţă
Aceştia pot beneficia de consiliere în cadrul socială, serviciilor specializate pentru protecţia
centrelor de consiliere pentru copilul abuzat, copilului împotriva abuzului sau neglijării exis-
neglijat şi exploatat, precum şi de măsuri şi tente la nivel local sau organelor de poliţie.
servicii pentru agresori dezvoltate în Pentru a răspunde problemelor specifice pe care
conformitate cu dispoziţiile art. 25, alin. (2) din le ridică situaţiile de abuz sau neglijare a
Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi copiilor şi luând în considerare necesitatea unor
combaterea violenţei în familie. specializări în acest domeniu, la nivelul
direcţiilor generale de asis-tenţă socială şi
protecţie a copilului (DGASPC) pot fi înfiinţate
Art. 93. - Pentru verificarea sesizărilor privind
compartimente specializate în aceasta
cazurile de abuz şi neglijare a copilului,
problematică (de ex. compartimentul de
reprezentanţii direcţiei generale de asistenţă
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) au intervenţie în regim de urgenţă, în cadrul căruia
drept de acces, în condiţiile legii, în sediile poate funcţi-ona şi telefonul copilului;
persoanelor juridice, precum şi la domiciliul compartimentul de intervenţie în situaţii de
persoanelor fizice care au în îngrijire sau abuz, neglijare, trafic şi migraţie - conform
asigură protecţia unui copil. Pentru efectuarea dispoziţiilor art. 3, pct. 6 şi 7 din Regulamentul
acestor verificări, organele de poliţie au cadru de organizare şi funcţionare a direcţiei
obligaţia să sprijine reprezentanţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a
generale de asisten-ţă socială şi protecţie a copilului
copilului (DGASPC). (DGASPC), aprobat prin HG nr. 1434/2004).
Textul reglementează dreptul de acces al re- Art. 94. - (1) Reprezentanţii persoanelor juridice,
prezentanţilor direcţiei generale de asistenţă precum şi persoanele fizice care au în îngrijire
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) la sau asigură protecţia unui copil sunt obligaţi să
sediile persoanelor juridice precum şi la colaboreze cu reprezen-tanţii direcţiei generale de
domiciliul persoanelor fizice, în vederea asistenţă soci-ală şi protecţie a copilului
verificării sesizărilor privind potenţiale acte de (DGASPC) şi să ofere toate informaţiile necesare
abuz sau neglijare a copilului. Pentru realizarea pentru soluţionarea sesizărilor. (2) |n situaţia în
acestor verificări, reprezentanţii direcţiei vor care, în urma verificărilor efectuate,
prezenta legitimaţia de serviciu şi o reprezentanţii direcţiei generale de asistenţă
împuternicire expresă în acest sens din partea socială şi protecţie a copilului (DGASPC)
conducerii direcţiei şi vor obţine permisiunea stabilesc că există motive temeinice care să
persoanelor verificate în vederea realizării susţină existenţa unei situ-aţii de pericol iminent
evaluărilor. |n realizarea atribuţiilor care le pentru copil, datora-tă abuzului şi neglijării, şi nu
revin conform dispoziţiilor acestui articol, întâmpină
reprezen-
105
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
opoziţie din partea persoanelor prevăzute la alin. |n cazul în care verificările realizate evi-denţiază
(1), directorul direcţiei generale de asistenţă existenţa unui pericol iminent în care se află
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) copilul, directorul direcţiei generale de asistenţă
instituie măsura plasamentului în regim de socială şi protecţie a copilului (DGASPC) va
urgenţă. Prevederile art. 58-60, art. 64 alin. (3) şi dispune luarea mă-surii plasamentului în regim
ale art. 66 se aplică în mod corespunzător. de urgenţă. Pentru luarea acestei măsuri trebuie
(3) |n situaţia în care persoanele prevăzute la alin. înde-plinite în mod cumulativ următoarele con-
(1) refuză sau împiedică în orice mod efectuarea diţii:
verificărilor de către repre-zentanţii direcţiei - nu se întâmpină opoziţia persoanelor fizice
generale de asistenţă so-cială şi protecţie a sau juridice care îngrijesc ori prote-jează
copilului (DGASPC), iar aceştia stabilesc că copilul;
există motive temeinice care să susţină existenţa - cauza pericolului nu poate fi îndepărtată din
unei situaţii de pericol iminent pentru copil, preajma copilului.
datorată abuzului şi neglijării, direcţia generală de |n termen de 48 de ore de la luarea acestei
asistenţă socială şi protecţie a copilului măsuri, direcţia generală de asistenţă so-cială şi
(DGASPC) sesizează instanţa judecătoreas-că, protecţie a copilului (DGASPC) va sesiza
solicitând emiterea unei ordonanţe pre-şedinţiale instanţa de judecată care este singura instituţie
de plasare a copilului în regim de urgenţă la o competentă a se pronunţa cu privire la
persoană, la o familie, la un asistent maternal sau oportunitatea menţinerii plasamentului în regim
într-un serviciu de tip rezidenţial, licenţiat în de urgenţă, cu privire la necesitatea înlocuirii
condiţiile legii. Prevederile art. 58-60 şi ale art. acestuia şi referitor la exercitarea drepturilor
64 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. părinteşti (alin. 2). |n cazul în care se întâmpină
(4) |n termen de 48 de ore de la data exe-cutării opoziţia persoanelor fizice sau juridice care
ordonanţei preşedinţiale prin care s-a dispus asigură în-grijirea sau protecţia copilului faţă de
plasamentul în regim de urgen-ţă, direcţia realizarea verificării sesizărilor de abuz sau
generală de asistenţă socială şi protecţie a neglijare şi există motive temeinice care susţin
copilului (DGASPC) sesizează instanţa pericolul iminent în care se află copilul datorită
judecătorească pentru a decide cu privire la: abuzului sau neglijării, repre-zentanţii direcţiei
înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu generale de asistenţă so-cială şi protecţie a
măsura plasamentului, decăderea totală sau copilului (DGASPC) vor sesiza instanţa de
parţială din exerciţiul drepturilor părinteşti, judecată, solicitând stabilirea măsurii
precum şi cu privire la exercitarea drepturilor plasamentului în regim de urgenţă pe calea
părinteşti. ordonanţei preşedin-ţiale; cu acest prilej se vor
aduce la cunoş-tinţa instanţei informaţii
referitoare la posibila vătămare a copilului şi
Pentru realizarea verificărilor necesare în gravitatea ei, existenţa unor vătămări anterioare
soluţionarea sesizărilor de abuz sau neglijare, ale copilului, starea actuală a copilului, declara-
reprezentanţilor persoanelor juridice precum şi ţia acestuia (alin. 3).
oricăror persoane fizice ce asi-gură creşterea şi |n cazul în care plasamentul în regim de ur-genţă
îngrijirea copilului le revine obligaţia de a se dispune prin ordonanţă preşedin-ţială, în
colabora cu specialiştii direcţiei generale de termen de 48 de ore de la executarea acesteia,
asistenţă socială şi protecţie a copilului direcţiei generale de asisten-ţă socială şi
(DGASPC). |n realizarea acestei obligaţii, protecţie a copilului (DGASPC) îi revine de
persoanele în cauză trebuie să participe la asemenea obligaţia de a sesiza instanţa
discuţii, să răspundă la întrebările formulate, să judecătorească, ce va decide cu privire la
pună la dispo-ziţie documentele solicitate, să menţinerea/înlocuirea acestei măsuri cu măsura
prezinte orice informaţie relevantă care ar putea plasamentului, se va pronunţa dacă apreciază
conduce la clarificarea aspectelor verificate necesar şi cu privire la decăderea totală sau
(alin. 1). parţială părin-
106
&vt
6
ţilor sau a unuia dintre aceştia din exerciţi-ul emoţionale; sprijinul vizează evitarea expunerii
drepturilor părinteşti, precum şi cu privire la copilului la o nouă situaţie trauma-tizantă,
persoanele care vor exercita aceste drepturi. La psihologul având rolul de a securiza copilul, de
dispoziţia instanţei vor fi aduse probe care să o a-l încuraja şi de a-i diminua sentimentele de
sprijine în luarea unor decizii în interesul spaimă şi culpă care exis-tă în aceste situaţii
copilului (anchetă socia-lă, evaluări psihologice, (alin. 1). Mai mult, este necesar ca înregistrarea
declaraţii, certificate medico-legale etc.) declaraţiei copilului să fie realizată într-un mediu
Menţionăm că decăderea părinţilor din drepturi prietenos şi securizant, adaptat caracteristicilor
(totală sau parţială) este o sanc-ţiune cu caracter şi vârstei copilului (de exemplu cabinete sau
provizoriu, părinţii având dreptul de a solicita camere de joacă în care există oglinzi uni-sens),
redarea exerciţiului acestor drepturi. Aceste în prezenţa unei persoane în care copilul are
aspecte precum şi reglementări cu privire la încredere. Misiunea psihologului şi a celorlaţi
sprijinul de care beneficiază părinţii în realizarea specialişti care lucrează cu copilul abuzat este
drepturilor şi obligaţiilor lor cu privire la copil, tocmai aceea de a oferi suport copilului şi de a
sunt tratate în cuprinsul art. 34, 37 şi 38 din pre- interveni în diminuarea traumelor suferite. |n
zenta lege. ceea ce priveşte înregistrarea declaraţiei
copilului menţionăm că dispoziţiile art. 864 din
Codul de Procedură Penală precizează că în
Art. 95. - (1) |n cadrul procesului prevăzut la art. cauzele privind infracţiunile de vio-lenţă între
94 alin. (3) şi (4), se poate administra, din oficiu, membrii aceleiaşi familii, in-stanţa poate dispune
ca probă, declaraţia scri-să a copilului referitoare ca martorul sub 16 ani să nu fie audiat în şedinţa
la abuzul sau neglijarea la care a fost supus. de judecată, admiţându-se prezentarea unei
Declaraţia copilului poate fi înregistrată, potrivit audieri efectuate în prealabil, prin înregistrări
legii, prin mijloace tehnice audio-video. |nregis- au-dio-video, în condiţiile art. 862 alin. 2, 4, 5 şi
trările se realizează în mod obligatoriu cu 7 din Codul de Procedura Penală. Totodată,
asistenţa unui psiholog. textul prezentului articol condiţio-nează
(2) Acordul copilului este obligatoriu pentru înregistrarea declaraţiei copilului de exprimarea
realizarea înregistrării declaraţiei sale. consimţământului lui în acest sens (alin. 2).
(3) Dacă instanţa judecătorească apreciază Apreciem necesar ca exprimarea acordului să fie
necesar, aceasta îl poate chema pe copil în faţa ei, precedată de informarea copilului cu privire la
pentru a-l audia. Audierea are loc numai în acest demers, cu privire la contextul în care va fi
camera de consiliu, în prezenţa unui psiholog şi realizat precum şi cu privire la consecinţe, astfel
numai după o prealabilă pregătire a copilului în încât acesta să înţeleagă ceea ce i se întâmplă şi
acest sens. să fie evitată expunerea copilului la o traumă
emoţională suplimentară. |n situaţia în care
instanţa apreciază nece-sară şi relevantă
Textul stabileşte că declaraţia copilului poate fi
audierea copilului, aceasta poate fi realizată
utilizată ca mijloc de probă de că-tre instanţă în
doar în camera de consiliu. Copilul va fi informat
soluţionarea solicitărilor de stabilire a măsurii
în timp util cu privire la această audiere de către
de plasament în regim de urgenţă sau de
specia-liştii direcţiei generale de asistenţă
înlocuire a acestei mă-suri. Această declaraţie
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) cărora
poate fi prezentată în formă scrisă sau printr-o
le revine obligaţia de a pregăti copilul pentru
înregistrare au-dio-video, copilul fiind asistat în
respectiva înfăţişare (copilul va fi informat şi
aceste demersuri de un psiholog. Asistarea
consiliat în vederea diminuării sentimentelor de
copilului este necesară motivat de faptul că
spaimă, se va încerca securizarea emoţională a
abuzul şi neglijarea implică în multe situaţii
acestuia, îi vor fi precizate date concrete cu
vătămarea fizică a copilului însă aproape
privire la audiere şi
întotdeauna acestea sunt soldate cu vătămari
psihologice şi tulburări
107
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
modul în care se va realiza etc). Totodată prevederilor art. 52, alin. (1), lit. a), b) şi c) din
audierea copilului va fi realizată în prezen-ţa Codul Muncii, cu modificările şi com-pletările
unui psiholog, al cărui rol a fost precizat ulterioare.
anterior.
Referitor la audierea copilului se vor avea în
vedere şi dispoziţiile art. 81 din Codul de Art. 97. - |n instituţiile publice sau private,
Procedură Civilă care precizează că minorul precum şi în serviciile de tip rezidenţial, publice
poate fi ascultat ca martor. Până la vârsta de 14 sau private, care asigură protecţia, creşterea,
ani ascultarea lui se face în prezenţa unuia dintre îngrijirea sau educarea copiilor, este interzisă
părinţi ori a tutorelui sau a persoanei căreia îi angajarea persoanei împotri-va căreia a fost
este încredinţat minorul spre creştere şi educare. pronunţată o hotărâre jude-cătorească definitivă şi
irevocabilă pentru săvârşirea, cu intenţie, a unei
infracţiuni.

Art. 96. - |n cazul în care abuzul sau neglijarea a


fost săvârşită de către persoane care, în baza unui Textul interzice angajarea persoanelor
raport juridic de muncă sau de altă natură, condamnate pentru săvârşirea cu intenţie a unei
asigurau protecţia, creşterea, îngrijirea sau infracţiuni, în orice instituţie în care se realizează
educaţia copilului, angajatorii au obligaţia să protecţia, creşterea, îngrijirea sau educarea
sesizeze de în-dată organele de urmărire penală şi copiilor. Prevederea are în vedere prevenirea
să dis-pună îndepărtarea persoanei respective de unor potenţiale acte de abuz asupra copilului în
copiii aflaţi în grija sa. condiţiile în care se apreciază că persoanele în
cauză nu prezintă garanţiile morale pentru a
desfăşura activităţi directe cu copiii. Este necesar
Textul stabileşte obligaţia angajatorilor de a ca această prevedere să fie luată în calcul de
sesiza organele de urmărire penală de îndată ce, angajatori la momentul selecţiei personalului,
în urma verificărilor realizate, se confirmă acte cărora le revine obligaţia şi responsabilitatea
de abuz sau neglijare săvâr-şite de persoane care evaluării şi verificării garanţiilor prezentate de
aveau responsabilitatea asigurării protecţiei, anga-jaţii din subordine.
creşterii, îngriji-rii sau educării copiilor în baza
unui raport de muncă sau de altă natură.
Reprezentan-ţii organelor de poliţie vor realiza
cercetări specifice urmând a se stabili dacă SEC}IUNEA a 4-a
faptele semnalate constituie infracţiuni. De Protecţia copilului împotriva răpirii sau
asemenea, angajatorii au obligaţia de a dispune oricăror forme de traficare
îndepărtarea persoanei respective de copiii aflaţi
în grija sa. Nerespectarea de către angajator a Art. 98. - (1) Ministerul Administraţiei şi In-
obliga-ţiilor care îi revin conform dispoziţiilor ternelor (MAI) şi Autoritatea Naţională pentru
acestui articol, constituie contravenţie (cf. art. Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC), în
135, alin. (1), lit. j), care se sancţionează cu colaborare cu Ministerul Edu-caţiei şi Cercetării
amendă de la 300-600 RON. Constatarea (MEdC), vor efectua demersurile necesare pentru
contravenţiei şi aplicarea amenzii se realizează adoptarea tuturor măsurilor legislative,
de către reprezentanţii Autorită-ţii Naţionale administrative şi educative destinate asigurării
pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC). protecţiei efective împotriva oricăror forme de
Totodată în astfel de situaţii se impune realizarea trafic intern sau internaţional al copiilor, în orice
de către angajator a unei anchete administrative, scop sau sub orice formă, inclusiv de către
în condiţiile art. 263 din Codul Muncii. De propriii părinţi.
asemenea, angajatorul va evalua şi posibilitatea
(2) |n acest scop, autorităţile publice men-ţionate
suspendării contractului individual de muncă,
la alin. (1) au responsabilitatea ela-borării unei
conform
strategii la nivel naţional pen-
108
^''t/
tru prevenirea şi combaterea acestui fenomen, explicitarea art. 19 şi 20 din prezenta lege. |n
inclusiv a unui mecanism intern de coordonare situaţia copiilor străini care însoţesc victimele
şi monitorizare a activităţilor întreprinse. traficului sau sunt ei înşişi victime ale traficului,
aceştia intră sub incidenţa prevederilor art. 41
din Legea nr. 678/2001 şi dispoziţiilor art. 121
Textul reglementează dreptul copilului de a fi din OUG nr. 194/ 2002 privind regimul străinilor
protejat împotriva oricăror forme de trafic intern în România. |n asigurarea protecţiei copiilor
sau internaţional al copiilor, de către orice împotriva traficului, textul stabileşte obligaţii în
persoane, inclusiv de către părinţi. Cadrul sarcina Ministerului Administraţiei şi Internelor
general în materie este dat de Legea nr. 678/2001 (MAI), Autorităţii Naţionale pentru Pro-tecţia
pentru prevenirea şi combaterea traficului de Drepturilor Copilului (ANPDC) şi Ministerului
persoane care califică traficul de minori ca Educaţiei şi Cercetării (MEdC) care vor realiza
formă agravantă a in-fracţiunii de trafic de demersurile necesare prevenirii acestui fenomen
persoane, aceasta fiind definită prin recrutarea, precum şi inter-venţiei şi acordării asistenţei
transportarea, transferarea, găzduirea sau necesare victimelor traficului de minori - prin
primirea unui minor, în scopul exploatării luarea măsurilor legislative, administrative şi
acestuia, fiind pedepsită cu închisoarea (art. 13, educative.
alin. 1); pedeapsa este majorată în situaţia în |n realizarea acestor măsuri, atribuţiile care
care fapta este săvârşită prin ameninţare, revin Ministerului Administraţiei şi Internelor
violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin (MAI) pentru prevenirea şi combaterea traficului
răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate de persoane sunt stabilite în cadrul art. 23-27 din
sau profitând de imposibilitatea minorului de a se Regulamentul de aplicare a Legii nr. 678/2001,
apăra sau de a-şi exprima voinţa, prin oferirea, aprobat prin HG nr. 299/2003 şi constau în
darea, acceptarea sau primirea de bani ori de desfăşurarea de activităţi de prevenire a
alte foloase pentru obţinerea consimţământului traficului dar şi în intervenţia efectivă vizând
persoanei care are autoritatea asupra minorului. descoperirea, constatarea şi cercetarea
Precizăm totodată că actul normativ califi-că şi infracţiunilor de trafic de minori şi a
tentativa de trafic de copii ca infrac-ţiune. infracţiunilor care se află în legătură cu această
Copiii pot fi traficaţi intern, la nivel naţio-nal, faptă. Pentru sesizarea cazurilor de trafic şi pen-
sau internaţional, în majoritatea cazurilor scopul tru asistenţa victimelor traficului, Ministerului
traficării fiind exploatarea sexuală sau prin Administraţiei şi Internelor (MAI) îi revine
muncă. Menţionăm ca în conformitate cu actele obligaţia de a înfiinţa o linie telefo-nică
normative interne şi internaţionale în vigoare, permanentă, cu apel gratuit, conform art. 28 din
copiii victime ale traficului benefi-ciază de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 678/2001.
protecţie şi asistenţă specială în raport cu vârsta Atribuţiile care revin Autorităţii Naţionale pentru
lor, fiindu-le ocrotite identitatea şi viaţa privată. | Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC)
n ceea ce priveşte demersurile şi modalitatea constau în evaluarea şi analiza fenomenului în
concretă de revenire în ţară a copiilor români colaborare cu alte instituţii abilitate,
victime ale traficului de minori, aceasta sunt identificarea lacunelor legislative şi formularea
reglementate în HGR nr. 1443/2004 privind de recomandări privind modificarea sau
metodologia de repatriere a copiilor români completarea legislaţiei, des-făşurarea unor
neînsoţiţi şi asigurarea măsurilor de protecţie activităţi de prevenire a traficului de copii
specială în favoarea acestora, coroborate cu (informare-educare, dezvoltarea unor servicii de
dispoziţiile cap. III din Regulamentul de aplicare asistenţă a copiilor şi familiilor lor în zonele cu
a Legii nr. 678/2001. A se vedea în acest sens şi risc pentru traficul de copii), susţinerea
dezvoltării unor servicii specializate destinate
copiilor victime ale traficului intern şi
internaţional,
109
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
cooperarea cu organismele abilitate din statele şi evaluarea activităţii de prevenire şi combatere
afectate de fenomenul traficului de copii. a traficului de persoane precum şi Subgrupul
Totodată, în realizarea atribuţiilor sale din acest pentru coordonarea şi evaluarea activităţii de
domeniu, Autoritatea Naţională pentru Protecţia prevenire şi combatere a traficului de copii, din
Drepturilor Copilului colabo-rează cu instituţiile cadrul cărora fac parte reprezentanţii
publice şi cu organismele private de la nivel Ministerului Admini-straţiei şi Internelor (MAI),
judeţean sau local. |n ceea ce priveşte Autorităţii Na-ţionale pentru Protecţia
dezvoltarea unor servicii specializate destinate Drepturilor Copilului (ANPDC), Ministerului
reabilitării şi re-integrării sociale a copiilor Educaţiei şi Cer-cetării (MEdC) şi al altor
victime ale traficului intern şi internaţional, au ministere (a se vedea în acest sens dispoziţiile
fost înfiin-ţate şi organizate centre de tranzit Regulamentului de aplicare a Legii nr. 678/2001
pentru copiii repatriaţi sau victime ale traficului, aprobat prin HG nr. 299/ 2003, HG nr.
prin implementarea unor programe de interes 1295/2004 privind aprobarea Planului naţional
naţional (astfel de servicii există până în acest de ac-ţiune pentru prevenirea şi combaterea tra-
moment în Bucureşti - Centrul Ga-vroche, Iaşi, ficului de copii şi Ordinul nr. 429/2004 cu privire
Botoşani, Galaţi, Satu-Mare, Timiş, Arad, la aprobarea regulamentului de organizare şi
Mehedinţi, Giurgiu, Ilfov, aflându-se în funcţionare a subgrupului pentru coordonarea
subordinea direcţiilor generale de asistenţă activităţii de prevenire şi combatere a traficului
socială şi protecţie a copilului (DGASPC); în de copii). Alin. (2) al prezentului articol
cadrul acestora copiii beneficiază de găzduire stabileşte în sarcina Ministerului Administraţiei
termporară, consiliere psihologică, familială, şi Internelor (MAI), Autorităţii Naţionale pentru
juridică). Atribuţiile care revin Ministerului Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC),
Educaţiei şi Cercetării (MEdC) sunt stabilite de Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEdC) dar
art. 16-18 din Regulamentul de aplicare a dis- şi a altor ministere realizarea Strategiei naţionale
poziţiilor Legii nr. 678/2001, aprobat prin HGR pentru prevenirea şi combaterea fenomenului
nr. 299/ 2003, acestea vizând realizarea unor traficului de copii. Această obligaţie s-a
activităţi de prevenire (includerea în programa concretizat în fapt, prin realizarea Planului
şcolară a unor teme referitoare la traficul de naţional de acţiune pentru prevenirea şi
persoane care să precizeze contextul în care combaterea traficului de copii, aprobat prin HG
copiii pot fi atraşi în diverse reţele de trafic şi nr. 1295/2004 iar mecanismul intern de
exploatare, cauzele şi consecinţele traficului, coordonare şi monitorizare a activităţilor
instituţiile care au atribuţii în intervenţia şi realizate în punerea în practică a planului este
sprijinul victimelor, drepturile victimelor realizată de Sub-grupul pentru coordonarea şi
traficului de copii; desfăşurarea unor activităţi evaluarea activităţii de prevenire şi combatere a
de informare a cadrelor didactice şi a familiilor traficului de copii, al cărui regulament de or-
cu privire la această problematică, dezvoltarea ganizare şi funcţionare este aprobat prin Ordinul
unor activităţi extraşcolare şi oferirea de nr. 123/429 al Autorităţii Naţionale pentru
alternative educaţionale copiilor cu risc de Protecţia Copilului şi Adopţie (ANPCA),
abandon şcolar, sprijinirea unor campanii mass- respectiv Ministerului Adminis-traţiei şi
media cu privire la traficul de copii etc.) precum Internelor (MAI). Având în vedere că, aşa cum s-
şi activităţi de reintegrare şcolară a elevilor a precizat anterior, traficul de copiii are în
victime ale traficului de persoane. numeroase cazuri scopul exploatării sexuale a
Totodată, în vederea realizării atribuţiilor ce le acestora precizăm că prin HG nr. 1504/2004 a
revin în domeniu şi pentru abordarea unitară şi fost aprobat Planul de acţiune pentru prevenirea
coordonarea problematicii, au fost constituite la şi combaterea abuzului sexual asupra copilului şi
nivel central Grupul interministerial de lucru exploatării sexuale a copiilor în scopuri
pentru coordonarea comerciale (2004-2007).
110
&vt
6
SEC}IUNEA a 5-a Conventia ONU cu privire la drepturile co-
Protecţia copilului împotriva altor forme pilului. Se poate considera că această pre-
de exploatare vedere vizează în special transferul şi ne-
returnarea copilului de către proprii părinţi
Art. 99. - (1) Copilul are dreptul la protecţie sau rude, scopurile urmărite nefiind în mod
împotriva oricărei forme de exploatare. (2) necesar materiale, ci mai degrabă personale,
Instituţiile şi autorităţile publice, potrivit iar situaţiile în care se caută obţinerea unor
atribuţiilor lor, adoptă reglementări specifice avantaje materiale putând fi considerate mai
şi aplică măsuri corespunzătoare pentru degrabă forme de răpire, traficare, vânzare.
prevenirea, între altele: Lit. b) a acestui articol stabileşte necesitatea
a) transferului ilicit şi a nereturnării copilului; adoptării unor reglementări care să prevină
b) încheierii adopţiilor, naţionale ori inter- adopţia copilului din alte considerente decât
naţionale, în alte scopuri decât interesul interesul superior al acestuia. Cadrul
superior al copilului; general în materie este dat de Legea nr.
c) exploatării sexuale şi a violenţei sexuale; 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei
d) răpirii şi traficării de copii în orice scop şi care de asemenea stabileşte la art. 2 ca
sub orice formă; interesul superior al copilului se va respecta
e) implicării copiilor în conflicte armate; în mod obligatoriu în derularea procedurilor
f) dezvoltării forţate a talentelor copiilor în de adopţie, naţională sau internaţională.
dauna dezvoltării lor armonioase, fizice şi Normele metodologice de aplicare a
mentale; dispoziţiilor Legii nr. 273 sunt aprobate prin
g) exploatării copilului de către mass-media; h) HG nr. 1435/2004. Precizăm că autoritatea
exploatării copilului în cadrul unor cer-cetări
centrală română care coordonează şi
ori experimente ştiinţifice.
supraveghează activităţile de adopţie
naţională şi cooperează în domeniul adopţiei
internaţionale este Oficiul Român pentru
Articolul stabileşte dreptul copilului la pro-tecţie Adopţie (ORA) înfiinţat în temeiul Legii nr.
împotriva oricărei forme de exploatare, enunţând 274/2004; oficiul are şi calitatea de
totodată şi o serie de astfel de forme. autoritate centrală română însărcinată să
Introducerea acestui articol, suplimentar faţă de ducă la îndeplinire obligaţiile prevăzute de
cele deja enunţate în sec-ţiunile anterioare are Convenţia asupra protecţiei copiilor şi
rolul de a accentua necesitatea protejării copiilor cooperării în materia adopţiei internaţionale
în raport cu orice posibilă formă de exploatare, încheiată la Haga în 29 mai 1993 şi
în orice scop şi în orice cadru. Alin. (2) stabileşte ratificată prin Legea nr. 84/1994. Lit. c) şi d)
în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice, în stabilesc de asemenea că exploatarea şi
conformitate cu atribuţiile specifice, crearea violenţa sexuală, răpirea şi traficul de copiii
cadrului legal şi punerea în practică a normelor reprezintă forme de exploatare pentru a
existente în vederea prevenirii formelor de căror prevenire autorităţile şi instituţiile
exploatare a copiilor, nominalizate în cuprinsul publice este necesar să intervină. Cu privire
prezentului articol, fără ca această nominalizare la aceste aspecte precizăm că prin Legea nr.
să aibă caracter limitativ. |n demersul lor este
470/2001 România a ratificat Protocolul
necesar ca autorităţile responsabile să identifice
facultativ la Convenţia cu privire la
drepturile copilului, referitor la vânzarea de
eventualele lacune existente în plan legislativ şi
copii, prostituţia copilului şi pornografia
să acţioneze în vederea creării cadrului necesar
infantilă, semnat la New York la 6 septembrie
pentru punerea în practică a dispoziţiilor legale.
2000. Art. 3 al Legii nr. 470/2001 obligă
Lit. a) obligă autorităţile să adopte măsuri-le
statele ratificatoare să incrimineze în dreptul
pentru prevenirea şi impiedicarea transferul ilicit
intern următoarele fapte: - oferirea, livrarea
şi nereturnării copilului; textul poate fi corelat şi
sau acceptarea unui copil, în scopul
cu prevederile art. 11 din exploatării sexuale, transferului de organe
pentru profit şi supunerii la muncă forţată a
copiilor;
111
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
- obţinerea consimţământului în mod fraudulos Astfel, autorităţile publice au responsabilitatea
pentru adopţie şi încălcarea instrumentelor de a crea cadrul necesar prevenirii unor
juridice în materia adopţiei; măsuri/presiuni excesive care vizează dezvoltarea
- oferirea, obţinerea, procurarea, furnizarea forţată a talentului copiilor şi solicitarea excesivă
copiilor pentru prostituţie; a copiilor supradotaţi, în detrimentul dezvoltării
- activităţi care implică pornografia infantilă. armonioase a acestora ori care pot conduce la
De asemenea, aceeaşi lege stabileşte că afectarea sănătăţii fizice şi mentale a copiilor,
statele sunt obligate să ia măsurile necesa chiar dacă există consimţământul copilului. De
re atât pentru instrumentarea cu celeritate asemenea, este necesar ca imaginea şi situaţia
cât şi pentru sancţionarea acestor fapte cât copilului să fie protejată împotriva exploatării
şi pentru protecţia victimelor acestor in- mass-media. Precizăm că în acest domeniu se
fracţiuni. aplică dispoziţiile Deciziei 248/2004 a
Transpunerea în legislaţia română a dispo- Consiliului Naţional al Au-dio-Vizualului privind
ziţiilor Protocolului se regăseşte în Codul Penal - protecţia demnităţii umane şi dreptului la propria
infracţiunile privitoare la viaţa se-xuală, imagine. Totodată, în situaţia copiilor aflaţi în
proxenetismul, lipsirea de libertate în mod ilegal, cadrul sistemului de protecţie specială, sunt apli-
precum, în prevederile Legii nr. 678/2001 privind cabile dispoziţiile Hotărârii nr. 1018/2002 a fost
prevenirea şi combaterea traficului de persoane aprobat Regulamentul cu privire la obligaţiile ce
(a se vedea şi explicitarea art. 98), în Legea nr. revin serviciilor publice specializate pentru
196/2003 privind prevenirea şi combaterea protecţia drepturilor copilului în vederea
pornografiei precum şi în Legea nr. 203/2000 de garantării respectării dreptului la imagine şi
ratificare a Convenţiei Organziaţiei Interna- intimitate a copiilor. |n ceea ce priveşte
ţionale a Muncii (OIM) nr. 189/1999 privind exploatarea copiilor în cadrul unor experimente,
interzicerea celor mai grave forme ale muncii menţionăm că art. 7 al Pactului internaţional cu
copiilor. |n ceea ce priveşte normele care vizează privire la drepturile civile şi politice ratificat de
protecţia copiilor victime ale unor infracţiuni, România prin Decretul nr. 212/1974 interzice
inclusiv în calitatea acestora de martori, amintim supunerea oricărei persoane unor expe-rienţe
Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru medicale sau ştiinţifice, fără acordul persoanei în
asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, cauză; după cum este evident supunerea unor
precum şi Legea nr. 682/2002 privind pro-tecţia subiecţi umani la anumite experimente şi
martorilor (în acest sens recoman-dăm corelarea cercetări medicale este condiţionată dar nu este
cu explicitarea art. 86 din prezenta lege). De total interzisă, cercetarea precum şi realizarea
asemenea, menţionăm că România a ratificat unor tratamente experimentale fiind necesare
prin Legea nr. 304/ 2005 Convenţia Consiliului progresului medical şi uneori fiind ultima spe-
Europei privind despăgubirea victimelor ranţă pentru anumite persoane. |n cazul unui
infracţiunilor violente. copil aflat într-o astfel de situaţie, este necesar pe
|n ceea ce priveşte necesitatea prevenirii de o parte consimţământul reprezentantului sau
implicării copiilor în conflicte armate (lit. e)), legal şi, pe de altă parte implică copii de vârste
măsurile ce se impun în astfel de situa-ţii sunt mai mari, sunt necesare informarea, ascultarea şi
dezvoltate pe parcursul explicitării art. 76-78 din consim-ţământul acestora. Totodată, se impune în
prezenta lege. De asemenea, prin Legea nr. astfel de situaţii şi respectarea codului etic şi
567/2001, România a ratificat Protocolul deontologic de către medici şi alte categorii de
facultativ la Convenţia ONU cu privire la profesionişti implicaţi.
Drepturile Copilului, referitor la implicarea
copiilor în conflicte armate. Lit. f), g) şi h)
stabilesc necesitatea luării unor măsuri de
prevenire a unor forme de exploatare socială a
copiilor, alături de cea economică şi sexuală.
112
>
i
Is
npa
/

s
t
i
t
u
ţ

i
i

ş
i
u
i
SEC}IUNEA 1 Instituţii la funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru
nivel central Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC).
Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Art. 100. - Monitorizarea respectării princi- Drepturilor Copilului (ANPDC) este organi-zată
piilor şi drepturilor stabilite de prezenta lege şi numai la nivel central şi are atribuţii exclusiv în
de Convenţia ONU cu privire la drepturile domeniul protecţiei şi promo-vării drepturilor
copilului, ratificată prin Legea nr. 18/ 1990, copilului. Prin conţinutul său, art. 100 defineşte
republicată, precum şi coordonarea şi noul obiect de activitate al Autorităţii Naţionale
controlul activităţii de protecţie şi promovare a pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC).
drepturilor copilului se realizea-ză de către Dacă activitatea Autorităţii Naţionale pentru
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Protecţia Copilului şi Adopţie (ANPCA) era
Drepturilor Copilului (ANPDC), organ de centrată aproape exclusiv pe protecţia şi
specialitate al administraţiei publice centrale, monitorizarea copilului aflat în dificultate, noua
cu personalitate juridică, aflat în subordinea instituţie are ca sarcină principa-lă
Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi monitorizarea respectării principiilor şi
Familiei (MMSSF). drepturilor copilului în general. Monitorizarea
prevăzută la art. 100 nu se referă atât la cazuri
individuale de copii cât mai ales la activităţi,
Art. 100 acordă Autorităţii Naţionale pentru programe, proiecte, strategii, măsuri, politici ale
Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) autorităţilor publice şi organismelor private
competenţa generală de monitorizare, co- autorizate care au ca obiect de activitate
ordonare şi control în domeniul protecţiei şi implementarea drepturilor copilului. De aceea,
promovării drepturilor copilului precizând scopul acestei monitorizări este de a determina
totodată că actele normative de refe-rinţă pentru autorităţile publice (executive, legislative şi
activitatea Autorităţii sunt Legea nr. 272/2004 şi judecătoreşti) să adopte toate măsurile
Convenţia ONU cu privire la drepturile (administrative, legislative şi de altă natu-ră)
copilului. Atribuţiile Autorităţii Naţionale necesare pentru a asigura respectarea efectivă a
pentru Pro-tecţia Drepturilor Copilului drepturilor copilului (condiţie a bunăstării), pe
(ANPDC) prevă-zute de Legea nr. 272/2004 se baza informaţiilor, datelor, studiilor şi a
completează cu cele din OUG nr. 12/2001 propunerilor puse la dispozi-ţia acestora de
aprobată prin Legea nr. 252/2001 şi modificată Autoritate.
prin Legea nr. 275/2004. Prin HGR nr. 1432/
2004 au fost aprobate atribuţiile, organizarea şi
115
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
|n această perspectivă, monitorizarea in- mandă statelor membre ale Consiliului Europei
formatizată a copilului din sistemul de pro-tecţie printre altele, să înfiinţeze un observator naţional
specială (realizată prin CMTIS de către direcţiile pentru copil pentru colectarea şi analizarea
generale de asistenţă socia-lă şi protecţie a tuturor informaţiilor şi datelor, în special a
copilului (DGASPC)) precum şi monitorizarea statisticilor despre copii, despre nevoile şi
parţială realizată de autorităţi, servicii publice drepturile acestora. |n această perspectivă
de la nivel central şi local cu responsabilităţi în activitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
realizarea drepturilor copilului, nu sunt suficiente Drepturilor Copilului (ANPDC) va fi centrată pe
dar reprezintă premisele pentru elaborarea unui monitorizarea şi promovarea drepturilor
sistem naţional de monitorizare a drepturilor copilului. Dar implementarea Convenţiei este un
copilului. proces continuu care se desfăşoară cu par-
Colectarea şi analiza sistematica a unor in- ticiparea autorităţilor publice centrale şi locale
formaţii credibile cantitative şi calitative, sunt precum a organismelor private acreditate. De
necesare şi pentru evaluarea stadiului de aceea este necesară o structură guvernamentală
implementare a Convenţiei ONU cu privire la permanentă care să aibă rolul de a coordona
drepturile copilului în România. Ca stat parte la activităţile privind pro-tecţia şi promovarea
Convenţie, România are obli-gaţia să transmită drepturilor copilului. Unul dintre cele mai
rapoarte Comitetului pentru Drepturile Copilului frecvente „subiecte de îngrijorare“ formulate de
(CDC) (format din 10 experţi de o înaltă ţinută către Comitetul pentru Drepturile Copilului
morală şi care posedă o competenţă recunoscută (CDC) cu ocazia Observaţiilor Finale asupra
în domeniul reglementat de convenţie) instituit cu Rapoartelor Iniţiale şi Secundare ale Statelor
scopul monitorizării aplicării acesteia (art. 43 Părţi, a fost lipsa coordonării în implementarea
din Convenţie). |n acest sens sarcina de a realiza Convenţiei motiv pentru care cele mai multe
rapoartele prevăzute de art. 44 pct. 1 din recomandări se pronunţă în favoarea unei
Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului coordonări eficiente. Totoda-tă, Comitetul
revine Autorităţii Naţionale pentru Protecţia subliniază că, responsabilitatea coordonării
Drepturilor Copilului (ANPDC) (HG nr. activităţilor în domeniul drepturilor copilului,
trebuie plasată la cel mai înalt nivel ierarhic din
1432/2004- art. 3 pct. 10). Dacă Comitetul
cadrul fiecărui guvern. Acest organism
pentru Drepturile Copilului (CDC) (cu sediul la
coordonator trebuie investit cu statutul şi
Geneva) reprezintă mecanismul internaţional
resursele financiare şi umane, care să îi permită
pentru monitorizarea progresului înregistrat de
să ducă la îndeplinire sarcinile care îi revin şi să
statele semnatare în implementarea Convenţiei,
ob-ţină sau să solicite colaborarea altor depar-
Autoritatea Naţională pentru Protecţia
tamente guvernamentale pentru implementarea
Drepturilor Copilului (ANPDC) reprezintă
drepturilor copilului (Manualul de implementare
mecanismul naţional de monitorizare a
al Convenţiei ONU). Autoritatea Naţională
progresului în implementarea Convenţiei la nivel pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC)
naţional. dispune de o serie de instrumente care îi conferă
Monitorizarea parţială realizată de autori-tăţile autonomie în realizarea activităţii de coordonare:
publice/serviciile publice şi de organismele - Elaborarea proiectelor de acte normative,
private acreditate cu responsabili-tăţi în protecţia inclusiv strategii şi planuri de acţiu-ne, în
şi promovarea drepturilor copilului nu este vederea armonizării legislaţiei interne cu
suficientă şi nu acoperă toate ariile de interes ale principiile şi normele tratatelor internaţionale
Convenţiei ONU cu privire la drepturile în domeniul drepturilor copilului, la care
copilului. Exigenţe noi în ceea ce priveşte România este parte, precum şi în vederea
monitorizarea se regăsesc şi în documentele aplicării efective a acestora (HG nr.
Consiliului Europei. De exemplu, potrivit Reco- 1432/2004 privind atri-buţiile, organizarea şi
mandării 1551(2002) emisă pentru punerea în funcţionarea Au-torităţii Naţionale pentru
aplicare a Strategiei europene pentru copii Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC)
(Recomandarea 1286/1996) se reco- (art. 3, pct. 5);
116
&vt
7
- Avizarea tuturor actelor normative care fac mentate prin Legea nr. 35/1997 modificată.
referire la oricare din drepturile copilului Avocatul Poporului este instituţia creată cu
prevăzute în prezenta lege (art. 147); scopul de a apăra drepturile şi libertăţile omului
- Reglementarea expresă prin Legea nr. în raporturile acestuia cu autorită-ţile
272/2004 a unor parteneriate în vederea administraţiei publice Copiii au acces direct la
realizării de reglementări şi activităţi comune Avocatul Poporului, iar unul dintre cei patru
pentru protecţia şi promovarea drepturilor adjuncţi este specializat şi în drepturile copilului.
copilului Dar îmbunătăţirea condiţiei copilului nu se
Un instrument deosebit de eficient prin care realizează numai prin apărarea şi promovarea
Autoritatea Naţională pentru Protecţia drepturilor copilului în raporturile acestuia cu
Drepturilor Copilului (ANPDC) îşi realizea-ză autorităţile publice. De aceea este important să
propria strategie dar şi coordonarea ac-tivităţii se înţeleagă şi rolul pe care îl are Autoritatea
în domeniul protecţiei şi promovă-rii drepturilor Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului
copilului sunt programele de interes naţional. (ANPDC) care intervine pentru apărarea
Pe lângă activitatea de control pe care o drepturilor şi liberăţilor copilului nu numai în
desfăşoară (reglementată prin art. 7 al OUG raport cu autorităţile publice ci şi în raport cu
nr.12/2001) Autoritatea Naţională pentru persoana fizică sau juridică de drept privat care
Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) au în îngrijire copii. |n concordanţă cu art. 7
efectuează inspecţii cu privire la modul în care alin. (2) lit. a) din OUG nr.12/2001 modificată,
autorităţile publice precum şi organismele Autoritatea Naţională pentru Protecţia
private acreditate respectă standardele Drepturilor Copilului (ANPDC) asigură
obligatorii de calitate pentru serviciile destinate controlul asupra modului în care sunt respectate
protecţiei copilului (art. 116 din Legea nr. 272/ şi promovate drepturile copilului de către
2004). Prin exercitarea atribuţiilor de control Au- institutuţiile publice, celelalte persoane juridice
toritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor şi de persoanele fizice, în conformitate cu
Copilului (ANPDC) realizează apăra-rea şi legislaţia în vigoare.
promovarea drepturilor şi libertăţilor copilului
prin instrumente specifice unei autorităţi
guvernamentale (inclusiv prin aplicare de
sancţiuni). Prin activitatea de inspecţie cu privire SEC}IUNEA a 2-a
la modul în care auto-rităţile publice sau Instituţii şi servicii la nivel local
organismele private respectă standardele minime
obligatorii (art. 116), Autoritatea Naţională Art. 102. - Autorităţile administraţiei publice
pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) locale au obligaţia să garanteze şi să promoveze
re-alizează şi apărarea drepturilor copilului respectarea drepturilor copiilor din unităţile
deoarece standardele sunt concepute tocmai administrativ-teritoriale, asigurând prevenirea
pentru ca toate drepturile copilului să fie separării copilului de părinţii săi, precum şi
respectate. protecţia specială a copilului lipsit, temporar sau
definitiv, de îngrijirea părinţilor săi.

Art. 101. - Apărarea drepturilor şi libertă-ţilor


copilului în raporturile acestuia cu au-torităţile |n prima parte articolul se referă la obliga-ţia
publice cu scopul de a promova şi de a îmbunătăţi generală a autorităţilor administratiei publice
condiţia copilului se reali-zează şi prin instituţia locale de a asigura protecţia şi promovarea
Avocatul Poporului. drepturilor tuturor copiilor. Partea a doua se
referă la copiii aflaţi în si-tuaţie de risc şi a celor
Funcţia şi rolul Avocatului Poporului sunt lipsiţi de ocrotire părintească.
stabilite prin Constituţia României (art. 58, 59 şi
art. 60) iar organizarea şi funcţionarea instituţiei
Avocatul Poporului sunt regle-
117
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Pentru prima dată în legislaţia internă se prevede prin serviciul de autoritate tutelară şi serviciul
în mod expres pentru autorităţile locale obligaţia public de asistenţă socială (SPAS) are obligaţia
de a asigura prevenirea se-parării copilului de de a monitoriza situaţia copiilor care domiciliază
părinţi, inclusiv prin dezvoltarea serviciilor de zi în unitatea administrativ teritorială pentru a
(art. 111 alin. 1). |n ceea ce priveşte asigurarea identifica situaţiile de risc şi de criză în vederea
protecţiei speciale a copilului aceasta revine soluţionarii acestora pe plan local.
consiliului judeţean, obligat să organizeze Pentru primar şi preşedintele consiliului judeţean
servicii de tip familial şi de tip rezidenţial (art. sunt prevăzute în mod expres o serie de obligaţii
112). Atribuţiile prevăzute de Legea nr. 272/2004 care trebuie coroborate cu atribuţiile pe care
se corelează cu cele prevăzute de Legea nr. aceştia le au în con-cordanţă cu prevederie Legii
215/2001 a administraţiei publice locale, precum administraţiei publice locale.
şi cu prevederile OG nr. 68/2003 cu privire la
serviciile sociale modificată prin OG nr. 86/2004. Primarul:
Obligaţia generală de a garanta şi promova - asigură respectarea drepturilor şi liber-tăţilor
drepturile copilului se realizează în măsura în fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor
care autorităţile administraţiei publice locale, în Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a
special primarul, dar şi consiliul local, îşi legilor (..), (art. 68 alin. (1) lit. a) din Legea
îndeplinesc toate atribu-ţiile prevăzute de lege. administraţiei publice locale nr. 215/2001;
Părinţii sunt primii responsabili pentru creşterea - conduce serviciile publice locale, asigu-ră
şi dezvoltarea copilului. Dar pentru dezvoltarea funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de
lor armonioasă copiii au nevoie de un pachet de autoritate tutelară; supraveghează realizarea
servicii sociale de bază care să le asigure în măsurilor de asistenţă socială şi ajutor social
primul rând dreptul la sănătate şi la educaţie. Ca (art. 68 lit. s), Legea nr. 215/2001).
urmare a descentralizării au-torităţile locale Având în vedere atribuţiile pe care le are
trebuie să asigure calitatea serviciilor de bază primarul în calitate de autoritate publică locală,
precum şi accesul ne-discriminatoriu al copiilor enunţate mai sus, la care se adaugă cele
la aceste servicii (reabilitarea şcolilor şi a prevăzute expres de Legea nr. 272/ 2004 putem
concluziona că acesta este „autoritatea locală
grădiniţelor sau asigurarea transportului pentru
cheie“ de care depinde aplicarea la nivel local a
copiii care merg la şcoală în altă localitate). Pe
acestui act normativ. Rolul consiliului local şi al
de altă parte, copiii din comunitate precum şi fa-
serviciului public de asistenţă socială (SPAS) în
miliile acestora se pot afla în situaţii de di-
so-luţionarea pe plan local a problemelor sociale
ficultate pe care le pot depăşi numai dacă
depind de informarea corespunză-toare,
beneficiază de sprijin din partea autorită-ţilor
implicarea şi de iniţiativa primarului. Atribuţiile
administraţiei publice locale prin accesul la
de autoritate tutelară ale primarului vizând
anumite servicii. |n acest sens au-torităţile locale
protecţia copilului au fost deplasate către
trebuie să înfiinţeze servicii sociale de interes instanţa judecătorească (atri-buţiile de decizie)
local, inclusiv servicii pentru prevenirea dar acesta îşi păstrează celelalte atribuţii potrivit
separării copilului de părinţii săi. prevederilor din Codul Familiei.
Dar garantarea drepturilor copilului se rea-
lizează la nivel local în primul rând prin in- Preşedintele consiliului judeţean/primarul
troducerea în bugetul local a sumelor necesare sectorului:
pentru finanţarea serviciilor de bază de interes - asigură respectarea prevederilor Consti-
pentru toţi copiii din comunitate, servicii de tuţiei, punerea în aplicare a legilor, a de
interes local, în principal serviciile de prevenire cretelor Preşedintelui României, a hotă-
a separării copilului de părinţi, inclusiv rârilor şi ordonanţelor Guvernului, a ho-
prestaţiile financiare ex-cepţionale. tărârilor consiliului judeţean precum şi
De asemenea, fără să încalce drepturile pă- a altor acte normative (art. 116 lit. a) Le
rinţilor/reprezentanţilor legali, primarul gea nr. 215/2001);
118
&vt
7
- coordonează, controlează şi răspunde de rea nevoilor comunităţii şi la soluţionarea pe
activitatea privind protecţia drepturilor plan local a problemelor sociale care privesc
copilului (art. 116 alin. 1 lit. q)); copiii: structuri comunitare consultative.
Structurile comunitare consultative repre-zintă o
Art. 103. - (1) Autorităţile administraţiei publice formă organizată şi permanentă de participare a
locale au obligaţia de a implica colectivitatea comunităţii locale la soluţio-narea pe plan local
locală în procesul de identificare a nevoilor a problemelor sociale care privesc copiii.
comunităţii şi de soluţionare la nivel local a Au fost experimentate diferite forme de structuri
problemelor sociale care privesc copiii. comunitare dar modelul recomandat este cel al
(2) |n acest scop pot fi create structuri comunitare consiliilor comunitare consultative.
consultative cuprinzând, dar fără a se limita,
oameni de afaceri locali, preoţi, cadre didactice, Componenţa consiliului comunitar consultativ
medici, consilieri locali, poliţişti. Rolul acestor Consiliul comunitar consultativ este format din
structuri este atât de soluţionare a unor cazuri persoane reprezentative şi influente din
concrete, cât şi de a răspunde nevoilor globale ale comunitate. Ceea ce contează nu este atât
respectivei colectivităţi. pregătirea profesională cât mai ales prestigiul
(3) Mandatul structurilor comunitare consultative social şi moral. Pot fi membri în consiliul
se stabileşte prin acte emise de către autorităţile comunitar: oameni de afaceri locali, preoţi,
administraţiei publice locale. cadre didactice, medici, consilieri locali, politişti
(4) Pentru a-şi îndeplini rolul pentru care au fost (alin. (2). Dar în funcţie de specificul comunităţii
create, structurile comunitare consultative vor pot fi membri: reprezentanţi ai unor comunităţi
beneficia de programe de formare în domeniul etnice, mediatori sanitari, reprezentanţi ai unor
asistenţei sociale şi pro-tecţiei copilului. organizaţii neguvernamentale locale etc.
Persoanele selectate trebuie să aibă
disponibilitate pentru a desfăşura o muncă cu
Răspunderea pentru creşterea şi asigurarea caracter voluntar. De regulă consiliile
dezvoltării copilului revine în primul rând comunitare consultative sunt formate din 5-7
părinţilor (art. 5 alin. 2) dar în subsidiar persoane, dar pot fi antrenate şi alte persoane
intervine şi responsabilitatea colectivităţii disponibile. Considerăm că primarul şi
locale din care face parte copilul şi familia referenţii/asistenţii sociali care fac parte din
sa (art. 5 alin. 3). Conţinutul alin. (1) serviciul public de asistenţă so-cială (SPAS) nu
stabileşte obligaţia pentru autorităţile pot fi membri ai consiliului comunitar
administraţiei publice locale de a implica consultativ, motivat de faptul că prin prezenţa lor,
colectivitatea locală, stabilind totodată ar dilua rolul şi influenţa consiliului a cărui
domeniile în care aceasta se implică: menire este tocmai aceea de a sprijini activitatea
• identificarea nevoilor comunităţii; primarului şi specia-liştilor din serviciile de
• soluţionarea la nivel local a problemelor asistenţă socială.
sociale care privesc copiii.
Colectivitatea locală intervine prin repre- Mandatul consiliilor comunitare consultative
zentanţii săi aleşi (primar şi consiliul local) Consiliul comunitar consultativ poate fi în-fiinţat
dar consultarea cetăţenilor se poate realiza prin hotărâre a consiliului local sau prin
prin referendum sau prin orice altă formă de dispoziţia primarului (alin. (3). |n actul de
participare directă a cetăţenilor la treburile înfiinţare sunt nominalizate persoanele membre
publice, în condiţiile legii (art. 3 alin. (3) din precum şi scopul pentru care acesta este creat:
Legea administraţiei publice locale, nr. sprijinirea activităţii de asistenţă socială şi
215/2001). protecţia copilului. Anexa la actul de înfiinţare
Alin. (2) se referă la forma concretă de par- detaliază mo-
ticipare directă a cetăţenilor la identifica-
119
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
dul de organizare şi funcţionare a consiliu- • Colaborarea cu serviciul public de asis-
lui comunitar consultativ. Acesta poate să tenţă socială (SPAS) şi cu alte structuri
intervină în cazuri individuale dar şi în pro- comunitare dacă acestea există (grupuri de
blemele generale ale colectivităţii. Dosarul sprijin familial, familii de suport, comitete
copilului care are nevoie de o măsură spe- filantropice, consilii de familie etc).
cială de protecţie trebuie să cuprindă printre Direcţiile generale de asistenţă socială şi
altele şi punctul de vedere al consiliului protecţie a copilului (DGASPC) au obligaţia
comunitar consultativ (art. 9 alin. (7) din de a acorda asistenţă tehnică necesară
HG nr. 1437/2004 privind organizarea şi pentru crearea şi formarea structurilor co-
metodologia de funcţionare a comisiei munitare consultative ca formă de sprijin în
pentru protecţia copilului). Activităţile activitatea de asistenţă socială şi protecţia
compatibile cu natura şi rolul consiliului copilului (art. 2 lit. c), pct. 3 din Regu-
comunitar consultativ sunt: lamentul-cadru de organizare şi funcţionare
• Informarea cu privire la drepturile copi- a direcţiei generale de asistenţă socială şi
lului şi obligaţiile părinţilor/familiei lăr- protecţie a copilului (DGASPC)/ HG nr.
gite; 1434/2004).
• Identificarea copiilor/familiilor care au Consiliile comunitare consultative sunt în-
nevoie de sprijin, identificarea altor ne- fiinţate în primul rând pentru sprijinirea ac-
voi ale comunităţii; tivităţii de asistenţă socială şi protecţia co-
• Analizarea cazurilor individuale; pilului. La nivel local însă această structură
• Recomandări de soluţionare a cazurilor comunitară poate fi folosită şi în asistenţa
individuale; socială a persoanei adulte. OG nr. 68/2003
• Medierea conflictelor intrafamiliale; privind serviciile sociale, cu modificările şi
• Activităţi de strângere de fonduri sau completările ulterioare, prevede ca în
identificarea altor resurse în folosul co- realizarea obiectivelor proprii autorităţile
piilor şi a familiilor aflate în dificultate; administraţiei publice locale au obligaţia de
• Recomandări adresate primarului sau a implica comunitatea în identificarea,
consiliului local pentru ameliorarea si- prevenire şi soluţionarea la nivel local a
tuaţiei sociale caracteristice comunităţii. problemelor sociale. Nu se detaliază modul
în care autorităţile locale pot implica
Pregătirea consiliilor comunitare consul- comunitatea ceea ce nu exclude ca acelaşi
tative consiliu comunitar consultativ să aibă
Eterogenitatea consiliilor comunitare con- mandat şi pentru sprijinirea persoanei
sultative şi specificul activităţii de asistenţă adulte.
socială şi protecţia copilului determină ne-
cesitatea pregătirii acestora (alin. 4). Scopul
principal al pregătirii este de a transmite un Art. 104. - (1) |n subordinea consiliului ju-deţean
set de informaţii care să faciliteze şi, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor
cooperarea şi să orienteze activitatea pentru municipiului Bucureşti funcţio-nează comisia
ameliorarea stării sociale a comunităţii. pentru protecţia copilului, ca organ de specialitate
Indiferent de profesie şi experienţa al acestora, fără personalitate juridică, având
profesională membrii consiliilor comunitare următoarele atribuţii principale: (a) stabilirea
au nevoie de repere de bază în perspectiva încadrării în grad de handicap şi orientarea
cărora să analizeze cazurile şi problemele şcolară a copilului; (b) pronunţarea, în condiţiile
generale ale comunităţii. Reperele de bază prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare
pentru activitatea consiliului comunitar la stabilirea unei măsuri de protecţie specială a
consultativ sunt: copilului; (c) soluţionarea cererilor privind
• Promovarea valorilor familiale, a stabili- eliberarea atestatului de asistent maternal; (d) alte
tăţii familiei şi a îngrijirii copiilor de că- atribuţii prevăzute de lege.
tre părinţi;
• Prevenirea separării copilului de părinţi
şi sprijinirea familiei pentru a-şi asuma
responsabilităţile;
120
&vt
7
(2) Organizarea şi metodologia de funcţio-nare a Specialiştii care realizează evaluarea copiilor nu
comisiei pentru protecţia copilului se pot face parte din aceasta. Membrii comisiei au
reglementează prin hotărâre a Guvernului. obligaţia ca în deciziile pe care le iau să
urmărească exclusiv interesul superior al
copilului.
Spre deosebire de direcţia generală de asistenţă
Comisia este competentă să decidă măsuri de
socială şi protecţie a copilului (DGASPC)
protecţie specială numai dacă există acordul
organizată ca instituţie publică (ce asigură
părinţilor precum şi consimţămân-tul copilului
serviciile de protecţie specială precum şi alte
servicii specializate de interes judeţean), comisia care a împlinit vârsta de 14 ani, exprimate în faţa
pentru protecţia copilului (CPC) este organul de membrilor comisiei. De asemenea autorităţile
specialitate al consiliului judeţean. Atribuţiile locale precum şi comunităţile locale au un rol
principale ale comisiei pentru protecţia copilului activ în luarea măsurilor de protecţie specială a
(alin. (1) lit.a), b) şi c)) se completează cu cele copilului. Nu numai planul individualizat de
prevăzute în art. 2 din HG. nr. 1437/2004 privind protec-ţie este obligatoriu ci şi planul de servicii
organizarea şi metodologia de funcţionare a precum şi punctul de vedere al structurilor
comisiei pentru protecţia copilului: comunitare consultative (HG nr. 1437 art. 9 alin.
- reevaluează periodic hotărârile privind 7).
măsurile de protecţie, precum şi înca-drarea
în grad de handicap şi orientarea şcolară a
copiilor pe baza sesizării direc-ţiei generale Art. 105. - (1) Serviciul public specializat pentru
de asistenţă socială şi pro-tecţie a copilului protecţia copilului, existent în su-bordinea
(DGASPC); consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale
- revocă sau înlocuieşte măsura stabilită, în sectoarelor municipiului Bucu-reşti, precum şi
condiţiile legii, dacă împrejurările care au serviciul public de asisten-ţă socială (SPAS) de la
determinat stabilirea acesteia s-au modificat; nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului
- soluţionează plângerile adresate de copii, în Bucureşti se reor-ganizează ca direcţie generală
măsura în care soluţionarea acestora nu este de asistenţă socială şi protecţie a copilului
stabilită de lege în compe-tenţa altor (DGASPC).
instituţii; (2) Direcţia generală de asistenţă socială şi
- promovează drepturile copilului în toate protecţie a copilului (DGASPC) este institu-ţie
activităţile pe care le întreprinde; publică cu personalitate juridică, înfiin-ţată în
- informează părinţii cu privire la conse-cinţele subordinea consiliului judeţean, respectiv a
plasamentului asupra raporturilor pe care le consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
au cu copiii, inclusiv cu privire la drepturile şi Bucureşti, care preia, în mod corespunzător,
obligaţiile pe care le au faţă de copil pe funcţiile serviciului public de asistenţă socială
durata plasamentului; (SPAS) de la nivelul ju-deţului şi, respectiv,
- stabileşte, în condiţiile legii, cuantumul atribuţiile serviciului public de asistenţă socială
contribuţiei lunare a părinţilor la întreţi-nerea (SPAS) de la nivelul sectoarelor municipiului
copilului pentru care s-a decis plasamentul. Bucureşti.
Comparativ cu vechea legislaţie, atribuţiile (3) Instituţia prevăzută la alin. (2) exercită în
comisiei pentru protecţia copilului s-au redus. domeniul protecţiei drepturilor copilului
Unele competenţe sunt deplasate fie către atribuţiile prevăzute de prezenta lege, precum şi
instanţa de judecată fie către direcţia generală de de alte acte normative în vigoare.
asistenţă socială şi protecţie a copilului (4) Structura organizatorică, numărul de
(DGASPC). personal şi finanţarea direcţiei generale de
Membrii comisiei pentru protecţia copilului asistenţă socială şi protecţie a copilului
reprezintă instituţiile care i-au desemnat astfel (DGASPC) se aprobă prin hotărâre a consi
încât aceştia, în cadrul comisiei, îşi exercită liului judeţean, respectiv a consiliului local
atribuţiile de serviciu. al sectorului municipiului Bucureşti, care o
înfiinţează, astfel încât să asigure înde-
plinirea în mod corespunzător a atribuţiilor
ce îi revin, precum şi realizarea deplină şi
exercitarea efectivă a drepturilor copilului.
121
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
(5) Atribuţiile şi regulamentul-cadru de or- - are competenţe precise pentru realizarea
ganizare şi funcţionare ale direcţiei generale de dreptului copilului la stabilirea şi pă-strarea
asistenţă socială şi protecţie a copilului identităţii;
(DGASPC) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, - verifică sesizările în legătură cu cazurile de
la propunerea Ministerului Muncii, Solidarităţii presupus abuz împotriva copiilor.
Sociale şi Familiei (MMSSF). 2. la nivel local:
- coordonează metodologic activitatea de
Prin înfiinţarea direcţiei generale de asis-tenţă prevenire a separării copiilor de părinţi şi de
socială şi protecţie a copilului (DGASPC), ca comunitate;
instituţie publică de interes judeţean, activitatea - asigură asistenţa tehnică necesară pentru
de asistenţă socială de la nivelul judeţului se înfiinţarea şi pregătirea structurilor
realizează într-un cadru unitar, coordonat, comunitare consultative.
beneficiarii fiind abordaţi în contextul familiei şi Atunci când are informaţii despre existen-ţa unor
al comu-nităţii. situaţii sau cazuri concrete de ne-
Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie respectare/încălcare a drepturilor copilului
a copilului (DGASPC) are rolul de a asigura direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie
aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă a copilului (DGASPC), în spiritul promovării
socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, drepturilor copilului trebuie să sesizeze
persoanelor singure, persoanelor vârstnice, autorităţile/structurile/serviciile competente să le
persoanelor cu handicap precum şi a oricăror soluţioneze. Prin hotărâre a consiliului
persoane aflate în dificultate. judeţean/consi-liului local al sectorului
Totodată direcţia generală de asistenţă so-cială municipiului Bucu-reşti se aprobă structura
şi protecţie a copilului (DGASPC) este organizatorică, numărul de personal şi
principalul furnizor de servicii sociale spe- finanţarea direcţiei generale de asistenţă socială
cializate spre deosebire de serviciul public de şi protecţie a copilului (DGASPC) (alin. 4) având
asistenţă socială (SPAS) care este principalul ca reper HG nr. 1434/2004 privind
furnizor de servicii sociale cu caracter Regulamentul-ca-dru de organizare şi
primar/preventiv. Cu toate că nu are competenţa funcţionare a direcţiei generale de asistenţă
generală în domeniul protecţiei şi promovării socială şi protecţie a copilului (DGASPC).
drepturilor copilului comparabilă cu aceea a
Auto-rităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturi-
lor Copilului (ANPDC), direcţia generală de Art. 106. - (1) Serviciile publice de asistenţă
asistenţă socială şi protecţie a copilului socială (SPAS) organizate la nivelul municipiilor
(DGASPC) acţionează în principal în două mari şi oraşelor, precum şi persoanele cu atribuţii de
direcţii: 1. la nivel judeţean: asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor
- asigură serviciile de protecţie specială pentru locale comunale îndeplinesc în domeniul
copilul lipsit de ocrotirea părinţi-lor sau care, protecţiei copilului următoarele atribuţii:
în propriul interes nu pot fi lăsaţi în grija (a) monitorizează şi analizează situaţia copiilor
acestora şi care presupun plasamentul din unitatea administrativ-teritorială, precum şi
copilului (plasament de tip familial şi modul de respectare a drepturilor copiilor,
plasament de tip rezidenţial); asigurând centralizarea şi sintetizarea datelor şi
- dezvoltă servicii specializate de interes ju- informaţiilor relevante;
deţean pentru protecţia copilului abuzat sau (b) realizează activitatea de prevenire a se-parării
neglijat şi a copilului care săvârşeşte fapte copilului de familia sa;
penale dar nu răspunde penal; (c) identifică şi evaluează situaţiile care impun
- are unele competenţe pentru protecţia copiilor acordarea de servicii şi/sau prestaţii pentru
refugiaţi şi protecţia copiilor în caz de conflict prevenirea separării copilului de familia sa;
armat;
122
&vt
7
(d) elaborează documentaţia necesară La nivel de comună atribuţiile în domeniul
pentru acordarea serviciilor şi/sau presta- asistenţei sociale se realizează de persoane cu
ţiilor şi acordă aceste servicii şi/sau presta- atribuţii de asistenţă socială (art. 42 alin. (2),
ţii, în condiţiile legii; Legea nr. 705/2001 privind sistemul naţional de
(e) asigură consilierea şi informarea fami asistenţă socială). Ca urmare a schimbărilor
liilor cu copii în întreţinere asupra dreptu aduse de Legea nr. 272/2004, în principal prin
rilor şi obligaţiilor acestora, asupra dreptu înfiinţarea la nivel judeţean a direcţiei generale
rilor copilului şi asupra serviciilor disponi de asis-tenţă socială şi protecţie a copilului
bile pe plan local; (DGASPC) şi introducerea de noi obligaţii pentru
(f) asigură şi urmăresc aplicarea măsurilor autorităţile administraţiei publice locale a fost
de prevenire şi combatere a consumului nevoie şi de reconsiderarea atribuţiilor
de alcool şi droguri, de prevenire şi com serviciilor publice de asistenţă socială (SPAS) de
batere a violenţei în familie, precum şi a la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor în
comportamentului delincvent; domeniul pro-tecţiei copilului.
(g) vizitează periodic la domiciliu familiile De aceea art. 3 alin. (2) lit. a) din HG nr.
şi copiii care beneficiază de servicii şi pre- 90/2003 este înlocuit prin art. 106 alin. (1) lit. a)
staţii; - j) din Legea nr. 272/2004. Potrivit prevederilor
(h) înaintează propuneri primarului, în cazul în art. 12 din OG nr. 68/ 2003 privind serviciile
care este necesară luarea unei mă-suri de protecţie sociale, modificată prin OG nr. 86/2004, serviciul
specială, în condiţiile legii; (i) urmăresc evoluţia public de asistenţă socială (SPAS) este
dezvoltării copilului şi modul în care părinţii principalul furnizor de servicii sociale cu
acestuia îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc caracter primar cu scopul prioritar de susţinere a
obligaţiile cu privire la copilul care a beneficiat func-ţionalităţii sociale a persoanei în mediul
de o mă-sură de protecţie specială şi a fost reinte- propriu de viaţă, familial şi comunitar. |n
grat în familia sa; perspectiva atribuţiilor pe care le are în domeniul
(j) colaborează cu direcţia generală de asis-tenţă protecţiei copilului relevantă este activitatea de
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) în prevenire a separării copilului de familia sa.
domeniul protecţiei copilului şi transmit acesteia Având în vedere specificul organizării pe
toate datele şi informaţiile solicitate din acest sectoare a municipiului Bucureşti alin. (2)
domeniu. (2) La nivelul sectoarelor municipiului precizează că atribuţiile serviciului public de
Bu-cureşti, atribuţiile prevăzute la alin. (1) sunt asistenţă socială (SPAS) în domeniul protecţiei
exercitate de direcţia generală de asistenţă socială copilului se îndeplinesc de di-recţia generală de
şi protecţie a copilului (DGASPC). asistenţă socială şi pro-tecţie a copilului
(DGASPC).
Serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) de
la nivel local sunt prevăzute de Legea nr. Art. 107. - (1) Pentru prevenirea separării
705/2001 privind sistemul naţio-nal de asistenţă copilului de părinţii săi, precum şi pentru
socială. Organizarea şi funcţionarea serviciului realizarea protecţiei speciale a copilului separat,
public de asistenţă socială (SPAS) de la nivel temporar sau definitiv, de părinţii săi, se
local este reglementată prin HG nr. 90/2003. organizează şi funcţionează urmă-toarele tipuri de
Serviciul public de asistenţă socială (SPAS) se servicii:
înfiinţează prin hotărâre a consiliului local iar a) servicii de zi;
atribuţiile în domeniul protecţiei copilului b) servicii de tip familial;
prevăzute de art. 106 din Legea nr. 272/ 2004 se c) servicii de tip rezidenţial.
completează cu cele în domeniul protecţiei (2) Regulamentul-cadru pentru organizarea şi
persoanelor adulte (art. 3 alin. 2 lit. b) din HG funcţionarea serviciilor prevăzute la alin. (1) se
nr. 90/ 2003 pentru aprobarea Regulamentului- aprobă prin hotărâre a Guvernului.
ca-dru de organizare şi funcţionare a serviciului
public de asistenţă socială (SPAS)).
123
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Prima distincţie pe care o face articolul 107 Articolul 108 defineşte rolul serviciilor de zi, iar
este aceea între serviciile care presupun art. 1 alin. (2) din Anexa nr. 2 a HG nr.
prevenirea separării copiilor de părinţi (ser- 1438/2004 stabileşte că din categoria serviciilor
viciile de zi) şi serviciile de protecţie specială de zi fac parte:
care presupun separarea copilului de părinţi a) centrele de zi;
(servicii de tip familial şi rezidenţial). b) centrele de consiliere şi sprijin pentru părinţi;
Enumerarea celor 3 tipuri de servicii în or- c) centrele de asistenţă şi sprijin pentru re-
dinea stabilită de art. 107 alin. (1) şi relu- adaptarea copilului cu probleme psihosociale;
area acestora în aceeaşi ordine în art. 108, d) serviciile de monitorizare, asistenţă şi sprijin
art. 109 şi art. 110 nu este întâmplătoare. Pe a femeii gravide predispuse să-şi abandoneze
de o parte este o înşiruire logică, iar pe de copilul.
altă parte se acordă prioritate şi valoare Serviciile de zi pot fi publice sau private. Cu
dezvoltării în primul rând a serviciilor de zi toate că serviciile de zi sunt de interes local totuşi
şi a celor de tip familial. |n aceeaşi şi consiliul judeţean poate înfiinţa astfel de
prespectivă direcţia generală de asistenţă servicii pentru copiii care bene-ficiază de o
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) măsură de protecţie specială. Consiliile locale,
are obligaţia de a promova alternativele de prin hotărâre, înfiinţează servicii de zi organizate
tip familial la protecţia rezidenţială. (art. 2, ca unităţi cu personalitate juridică în timp ce
lit. c) pct. 13 din HG nr. 1434/2004). serviciile de zi înfiinţate de consiliul judeţean sau
Ca urmare a prevederilor din alin. (2) a fost consiliul local de sector se organizează ca unităţi
elaborată Hotărârea nr. 1438/2004 pentru fără personalitate juridică fiind incluse în
aprobarea regulamentelor cadru de orga- structura direcţiei generale de asistenţă socială
nizare şi funcţionare a serviciilor de preve- şi protecţie a copilului (DGASPC) (art. 2, alin. 3
nire a separării copilului de familia sa pre- şi alin. 4 din Anexa nr. 2 la HG nr. 1438/2004).
cum şi a celor de protecţie specială a co- Luând în considerare principiul autonomiei
pilului lipsit temporar sau definitiv de locale este de înţeles hotărârea unor consilii
ocrotirea părinţilor săi. Hotărârea locale de a organiza servicii de zi (de regulă
menţionată mai sus cuprinde următoarele 3 centre de zi) ca servicii publice în afara
anexe: aparatului de lucru al consiliului local, dar fără
• Regulament cadru de organizarea a ser- personalitate juridică. Mai ales consiliile locale
viciilor de tip rezidenţial; comunale recurg la acest mod de organizare
• Regulament cadru de organizare şi motivat, în primul rând, de constrângeri
funcţionare a serviciilor de zi; bugetare. Beneficiarii serviciilor de zi sunt:
• Regulament cadru de organizare şi a) copiii şi părinţii cărora li se acordă pre-staţii
funcţionare a serviciilor de tip familial. şi servicii destinate prevenirii se-parării lor;
Cele 3 tipuri de servicii pot funcţiona numai b) copiii care au beneficiat de o măsură de
pe baza licenţei eliberate de către Au- protecţie specială şi au fost reintegraţi în
toritatea Naţională pentru Protecţia Drep- familie;
turilor Copilului (ANPDC). c) copiii care beneficiază de o măsură de
protecţie specială;
d) părinţii ai căror copii beneficiază de o
Art. 108. - (1) Serviciile de zi sunt acele servicii măsură de protecţie specială;
prin care se asigură menţinerea, refacerea şi e) copiii neînsoţiţi de părinţi sau de alt re-
dezvoltarea capacităţilor copilului şi ale părinţilor prezentant legal, care solicită o formă de
săi, pentru depăşirea situa-ţiilor care ar putea protecţie în condiţiile reglementări-lor legale
determina separarea copilului de familia sa. (2) privind statutul şi regimul re-fugiaţilor.
Accesul la aceste servicii se realizează în baza
planului de servicii sau, după caz, a planului
individualizat de protecţie, în con-diţiile prezentei
legi.
124
&vt
7
Regulamentul cadru de organizare şi func-ţionare Art. 109. - Serviciile de tip familial sunt acele
a serviciilor de zi se referă de asemenea la servicii prin care se asigură, la domiciliul unei
structura organizatorică, categoriile de personal, persoane fizice sau familii, creş-terea şi îngrijirea
conducerea serviciilor, atribuţiile personalului, copilului separat, temporar sau definitiv, de
condiţiile pentru ocuparea posturilor de părinţii săi, ca urmare a stabilirii în condiţiile
conducere. Accesul beneficiarilor la serviciile de prezentei legi a mă-surii plasamentului.
zi se realizează pe baza planului de servicii sau
după caz a planului individualizat de pro-tecţie,
prin dispoziţia primarului/conducă-torului Servicii de tip familial se asigură copiilor, ca
persoanei juridice în structura că-reia urmare a instituirii plasamentului/încre-dinţării
funcţionează serviciul. Serviciile de zi pot în vederea adopţiei, la domiciliul asistenţilor
funcţiona numai dacă au obţinut licenţa de maternali, la domiciliul altor persoane/familii
funcţionare. Aceasta se acordă pe baza ori, după caz, la domiciliul familiei/persoanei
îndeplinirii standardelor minime obligatorii potenţial adoptatoare. Pentru gestionarea
elaborate pentru astfel de servicii şi aprobate acestor servicii, în cadrul direcţiilor generale de
prin ordin al Secretarului de Stat al Autorităţii asistenţă socia-lă şi protecţie a copilului
Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (DGASPC) se or-ganizează ca structuri distincte,
(ANPCA) sau, după caz, Autorităţii Naţionale „compartimentul pentru îngrijirea de tip familial
pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC). în domeniul protecţiei copilului“ (art. 3 alin. (1)
Prin Ordinul nr. 24/ 2004 au fost aprobate din Regulamentul cadru de organizare şi
Standardele minime obligatorii pentru centrele funcţionare a direcţiei generale de asis-tenţă
de zi iar prin Ordinul nr. 25/ 2004 au fost socială şi protecţie a copilului (DGASPC), anexa
aprobate Standardele minime obligatorii privind
la HG nr. 1434/ 2004). Direcţia generală de
centrele de zi pentru copiii cu dizabilităţi.
asistenţă socială şi protecţie a copilului
Standardele minime obligatorii privind centrul de
(DGASPC) şi organismele private acreditate
consiliere şi sprijin pentru pă-rinţi şi copii au fost
organizează serviciile de tip familial drept
aprobate prin Ordinul nr. 88/ 2004.
Prin Ordinul nr. 48/ 2004 au fost aprobate compartimente distincte sau ca activitate prestată
Standardele minime obligatorii privind serviciul de un compartiment cu mai multe atribuţii.
pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă Beneficiarii serviciilor de tip familial sunt:
independentă iar prin Ordinul nr. 132/ 2005 au a) copiii faţă de care a fost stabilită, în con-
fost aprobate standardele minime obligatorii diţiile legii, încredinţarea în vederea adopţiei;
privind serviciile destinate protecţiei copiilor b) copiii separaţi, temporar sau definitiv de
străzii. Obligaţiile introduse pentru autorităţile părinţii lor ca urmare a stabilirii în con-diţiile
ad-ministraţiei publice locale şi accentul pus pe legii a măsurii plasamentului;
dezvoltarea serviciilor de interes local cu scopul c) copiii pentru care a fost dispus în condi-ţiile
de a preveni separarea copiilor de părinţi şi de legii plasamentul în regim de ur-genţă;
comunitate demonstrează că noua politica în d) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care
domeniul protecţiei copilului este orientată către beneficiază în condiţiile legii de protecţie
prevenirea ori-cărei forme de plasament a specială.
copilului. După ce ani de zile resurse materiale şi Importanţa organizării şi dezvoltării unor astfel
umane au fost concentrate pe dezvoltarea cu prio- de servicii este impusă şi de prevederile art. 60
ritate a plasamentului familial în momentul de alin. (1) din Legea nr. 272/ 2004, potrivit căruia
faţă atenţia şi resursele se concen-trează pentru plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta
prevenirea separării copilului de părinţii săi şi de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsă
dezvoltarea serviciilor comunitare care să sau substi-tutivă.
favorizeaze creşterea şi îngrijirea copilului de Prin Ordinul nr. 35/ 2003 au fost aprobate
către părinţi. standardele minime obligatorii pentru asigurarea
protecţiei copilului la asistentul
125
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
maternal profesionist şi a ghidului metodologic 2. Ordinul nr. 21/2004, publicat în Monitorul
de implementare a acestor standarde. Oficial, Partea I nr. 222 din 15.03.2004
pentru aprobarea Standardelor minime
obligatorii privind serviciile pentru pro-tecţia
Art. 110. - (1) Serviciile de tip rezidenţial sunt copilului de tip rezidenţial;
acele servicii prin care se asigură pro-tecţia, 3. Ordinul nr. 27/2004, publicat în Monitorul
creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar Oficial, Partea I nr. 515 din 8.06.2004 pentru
sau definitiv, de părinţii săi, ca urmare a stabilirii aprobarea Standardelor minime obligatorii
în condiţiile prezentei legi a măsurii privind serviciile pentru pro-tecţia copilului
plasamentului. de tip rezidenţial pentru copiii cu dizabilităţi;
(2) Fac parte din categoria serviciilor de tip 4. Ordinul nr. 89/2004 pentru aprobarea
rezidenţial centrele de plasament şi centrele de Standardelor minime obligatorii privind
primire a copilului în regim de urgen-ţă. centrul de primire în regim de urgenţă pentru
(3) Sunt considerate servicii de tip reziden-ţial şi copilul abuzat, neglijat şi exploatat;
centrele maternale. 5. Ordinul nr. 87/2004 pentru aprobarea
(4) Serviciile de tip rezidenţial care aparţin Standardelor minime obligatorii pentru
autorităţilor administraţiei publice se orga-nizează centrul maternal.
numai în structura direcţiei generale de asistenţă Dacă serviciile de zi şi serviciile de tip familial
socială şi protecţie a copilului (DGASPC), în pot fi înfiinţate de către organisme private
regim de componente funcţionale ale acestora, acreditate aproape fără restricţii, serviciile de tip
fără personalitate juridică. rezidenţial pot fi înfiinţate numai cu aprobarea
(5) Serviciile de tip rezidenţial se organi-zează pe consiliului judeţean respectiv a consiliilor locale
model familial şi pot avea caracter specializat în ale sectoarelor municipiului Bucureşti (art. 2
funcţie de nevoile copiilor plasaţi. alin. (3), anexa nr. 1 HG nr. 1438/2004).
Nerespectarea acestor prevederi poate avea drept
Este definit rolul serviciului de tip reziden-ţial ca conse-cinţă neacordarea licenţei de funcţionare
serviciu de protecţie specială şi se enumeră pentru respectivul serviciu. Pentru a mări
serviciile care fac parte din această categorie: ponderea serviciilor de tip familial este necesară
centrele de plasament, centrele de primire a descurajarea iniţiati-velor de creare de noi
copilului în regim de urgenţă şi centrele servicii de tip rezidenţial. Este de preferat
maternale. Serviciile publice de tip rezidenţial, restructurarea serviciilor rezidenţiale existente
spre deosebire de cele private se organizează pe model familial decât înfinţarea de noi servicii
exclusiv în structura direcţiei generale de rezi-denţiale.
asistenţă socială şi protecţie a copilului
Beneficiarii serviciilor de tip rezidenţial sunt:
(DGASPC) (alin.(4)).
a) copiii separaţi, temporar sau definitiv de
Alin (5) consacră modelul familial ca mod de
părinţii lor ca urmare a stabilirii în condiţiile
organizare/reorganizare a serviciilor de tip
legii a măsurii plasamentului în acest tip de
rezidenţial, pentru a răspunde mai bine nevoilor
serviciu;
copiilor plasaţi inclusiv nevoilor speciale ale
b) copiii pentru care a fost dispus în con-diţiile
copiilor.
legii plasamentul în regim de ur-genţă;
|n principal, actele normative de referinţă pentru
c) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care
serviciile de tip rezidenţial, sunt ur-mătoarele:
beneficiază în condiţiile legii de protecţie
1. HG nr. 1438/2004, anexa nr.1 care se re-feră
specială;
la Regulamentul cadru de organizare şi
d) cuplurile părinte/reprezentant legal - copil, în
funcţionare a serviciilor de tip rezi-denţial
situaţia constatării riscului de abandon al
care se completează cu HG nr. 539/2005
copilului din motive neim-
modificată prin 1007/2005;
126
&vt
7
putabile părintelui/reprezentantului legal sau în Luând în considerare că prin definiţie (art. 108
situaţia includerii acestuia într-un program de alin. (1)) serviciile de zi asigură menţi-nerea,
restabilire a legă-turilor familiale; e) copiii refacerea şi dezvoltarea capacităţi-lor copilului
neînsoţiţi de părinţi sau de alt reprezentant legal, şi ale părinţilor săi, pentru de-păşirea situaţiilor
care solicită o formă de protecţie în condiţiile care ar putea determina separarea copilului de
reglementări-lor legale privind statutul şi regimul familia sa, prin în-fiinţarea unor astfel de servicii
re-fugiaţilor. (centre de zi, centre de consiliere şi de sprijin
pentru părinţi, centre de asistenţă şi sprijin
Accesul beneficiarilor la serviciile de tip re- pentru readaptarea copilului cu probleme psiho-
zidenţial se face în baza: sociale, serviciile de monitorizare, asisten-ţă şi
a) măsurilor de plasament dispuse în con-diţiile sprijin al femeii gravide predispuse să îşi
legii de comisia pentru protecţia copiilor sau abandoneze copilul) consiliile locale pot să-şi
instanţa de judecată; îndeplinească mai bine obligaţia de a preveni
b) dispoziţiilor de plasament în regim de urgenţă separarea copiilor de părinţi. |nsă puţine consilii
emise de către directorul direc-ţiei generale locale comunale au în-fiinţat/vor înfiinţa servicii
de asistenţă socială şi pro-tecţie a copilului de zi. Aceasta nu înseamnă că în absenţa lor,
(DGASPC) sau de către instanţa consiliile locale nu mai au obligaţia de a asigura
judecătorească; prevenirea separării copilului de părinţii săi.
c) dispoziţia de admitere a cuplului mamă-copil Această activitate trebuie să fie realizată prin
în cadrul centrului maternal, emisă de serviciul public de asistenţă socială (SPAS) -
organele de conducere ale persoanei juridice principalul furnizor de servicii cu caracter
în structura căreia funcţionează acest tip de primar care au drept scop prevenirea sau
serviciu precum şi contractul de rezidenţă al limitarea unor situaţii de dificultate ori
mamei. vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare
sau excludere socială prin:
Art. 111. - (1) Pentru asigurarea prevenirii - măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea
separării copilului de părinţii lui, consiliile locale menţinerii în comunitate a persoanelor în
ale municipiilor, oraşelor, comunelor şi dificultate;
sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia să - activităţi de consiliere;
organizeze, în mod autonom sau prin asociere, - măsuri şi activităţi de organizare comu-nitară
servicii de zi, potrivit nevoilor identificate în pentru încurajarea participării şi solidarităţii
comunitatea res-pectivă. sociale;
(2) |n situaţia în care consiliul local nu iden-tifică - orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop
resurse financiare şi umane suficiente pentru a prevenirea sau limitarea unor situ-aţii de
organiza serviciile prevă-zute la alin. (1), la dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la
cererea acestuia, consiliul judeţean va asigura marginalizare sau excluziune socială.
finanţarea ne-cesară înfiinţării acestor servicii. |n situaţia în care la nivel local nu sunt suficiente
Consiliul local asigură finanţarea cu până la 50% resurse pentru organizarea unor servicii de zi,
a cheltuielilor de funcţionare a acestor servicii, acestea pot fi organizate şi prin asociere.
cota-parte şi cuantumul total al acestor cheltuieli Consiliile locale au aceasta posibilitate şi prin
fiind stabilite anual prin hotă-râre a consiliului Legea nr. 215/2001 a ad-ministraţiei publice
judeţean. locale dar puţine au pus-o în practică. Potrivit
art. 15 din Legea nr. 215/2001, „Consiliile locale
şi consiliile judeţene pot hotărî asupra
Noutatea acestei reglementări constă în participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi
stabilirea a două obligaţii distincte pentru în interesul colectivităţilor locale pe care le
consiliile locale: repre-zintă, la constituirea de societăţi comercia-
■ prevenirea separării copilului de părinţi; le sau la înfiinţarea unor servicii de interes
■ organizarea de servicii de zi. public local ori după caz în condiţiile legii“.
127
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
De cele mai multe ori consiliile locale ma-nifestă Art. 112. - Pentru asigurarea protecţiei speciale a
rezerve în ceea ce priveşte înfiinţa-rea de servicii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de
de zi (de regulă centre de zi) invocând mai ales ocrotirea părinţilor săi, consiliul ju-deţean şi,
constrângeri de natură financiară. Pentru respectiv, consiliul local al sectorului
numeroase consilii locale, în special din mediul municipiului Bucureşti au obligaţia să organizeze,
rural, bugetul limitat este o realitate. Cu toate în mod autonom sau prin asociere, servicii de tip
acestea, nevoia serviciilor de zi se resimte tocmai familial şi de tip rezi-denţial, potrivit nevoilor
în comunităţile sărace, unde nu există locuri de identificate la nivelul unităţii lor administrativ-
muncă şi nici perspectiva îmbunătăţirii situaţiei. teritoriale. |n funcţie de nevoile evaluate ale
Acesta este motivul pentru care alin. (2) din al copiilor pla-saţi, consiliul judeţean poate organiza
art. 111 din Legea nr. 272/ 2004 a prevăzut şi dezvolta şi servicii de zi.
expres sprijnul care trebuie acordat de consiliul
judeţean prin:
- asigurarea finanţării înfiinţării acestor Obligaţia de a organiza serviciile de pro-tecţie
servicii şi, ulterior, specială care presupun separarea copilului de
- asigurarea finanţării cu până la 50% a părinţi revine consiliului jude-ţean respectiv
cheltuielilor de funcţionare a acestora. consiliului local al sectorului municipiului
Această prevedere va stimula dezvoltarea Bucureşti. Copiii aflaţi în plasament (în serviciile
serviciilor de zi în special în mediul rural. Pe de de tip familial sau de tip rezidenţial) pot avea
altă parte însă nu numai restricţiile de ordin anumite nevoi specifice care presupun accesul la
financiar au impiedicat autorită-ţile locale să o serie de alte servicii specializate (servicii de
înfiinţeze servicii de interes local ci şi lipsa de kinetoterapie, logoterapie, consiliere,
interes sau de informare. De asemenea psihoterapie etc.) oferite în cadrul centrelor de zi.
autorităţile locale încă prefe-ră să transfere către De regulă, consiliile judeţene precum şi di-recţia
judeţ spre soluţionare cazurile sociale în loc să se generală de asistenţă socială şi pro-tecţie a
implice activ şi să încerce identificarea unor copilului (DGASPC) doresc să dezvolte serviciile
soluţii locale. Autorităţile locale trebuie să de interes judeţean care să răspundă adecvat
manifeste ini-ţiativa de a înfiinţa astfel de servicii nevoilor identificate la nivelul judeţului. Ca şi în
iar solicitarea sprijinului din partea consiliului situaţia consiliilor locale, nici consiliile judeţene
judeţean se bazează pe un proiect concret şi nu o nu au valorificat suficient posibilitatea înfiinţării
simplă cerere. |n acest sens direcţia generală de unor servicii specializate pe baza asocierii.
asistenţă socială şi protecţie a copilului Asocierea ar fi de luat în considerare mai ales
(DGASPC) trebuie să acorde asistenţă tehnică pentru înfiinţarea serviciilor de tip re-zidenţial
necesară autorităţilor locale pentru elaborarea destinate copilului care a săvârşit o faptă penală
de proiecte. |n unele judeţe există deja centre de şi care nu răspunde penal. Este vorba de centrele
zi în-fiinţate prin hotărâre de consiliu local şi de orientare, supraveghere şi sprijinire a
care beneficiază de sprijin financiar din partea reintegrării sociale a copilului. |n sectorul public
consiliului judeţean pe baza unei convenţii asocierea este posibilă între autorităţile
încheiată cu acesta. administraţiei publice locale şi centrale care prin
lege au dreptul de a înfiinţa servicii publice pre-
cum şi între acestea şi organismele private
acreditate.
128
w
7
"••
Organisme
private
*8^
Art. 113. - (1) Organismele private care pot Alin. (2) are în vedere rolul pe care îl au or-
desfăşura activităţi în domeniul protecţiei ganismele private acreditate în ceea ce pri-veşte
drepturilor copilului şi al protecţiei speciale a protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
acestuia sunt persoane juridice de drept privat, Deşi sunt subiecte de drept privat, în domeniul
fără scop patrimonial, constituite şi acreditate în protecţiei şi promovării drepturilor copilului
condiţiile legii. (2) |n desfăşurarea activităţilor organismele private acreditate sunt obligate să
prevăzute la alin. (1), organismele private respecte prevederile Legii nr. 272/2004, precum
acreditate se supun regimului de drept public şi legisla-ţia secundară aprobată pentru
executarea acesteia.
prevă-zut de prezenta lege, precum şi de regle-
mentările prin care aceasta este pusă în executare.
Art. 114. - Organismele private legal constituite
Deşi în textul legii sunt utilizate două ex- şi acreditate pot înfiinţa, organiza şi dezvolta
serviciile de prevenire a separării copilului de
presii:
familia sa, precum şi de pro-tecţie specială a
■ organisme private acreditate (art. 113 şi copilului, prevăzute la art. 107, numai pe baza
art. 114); licenţei eliberate de Autoritatea Naţională pentru
■ organisme private autorizate (art. 1, art. 2 Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC).
alin. (3), art. 69, alin. (1) şi alin. (2), art.
115 alin. (1) şi art. 116).
Sintagma organisme private autorizate re- Acest articol completează art. 111 şi art. 112.
prezintă o eroare materială care urmează a fi Dacă consiliile locale pot organiza numai
rectificată. Legislaţia secundară adoptată în servicii de prevenire a separării copilului de
aplicarea Legii nr. 272/2004 utilizează în familia sa iar consiliile judeţene, de regulă,
mod corect expresia organisme private numai servicii de protecţie specială a copilului,
acreditate, aceasta fiind conformă cu nor- organismele private acreditate pot să organizeze
şi să dezvolte servicii în ambele domenii.
mele legale în vigoare. Termenul de
Ca şi autorităţile administratiei publice locale şi
acreditare este introdus de Legea nr. organismele private au nevoie de li-cenţă pentru
705/2001 privind sistemul naţional de a înfiinţa, organiza şi dezvolta serviciile
asistenţă socială iar metodologia de acre- prevăzute la art. 107.
ditare este stabilită de HG nr. 1024/2004.
131
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Deci, pe lângă acreditare - proces care se O astfel de reglementare este o premieră în
desfăşoară sub coordonarea Ministerului Muncii, domeniul asistenţei sociale. Licenţierea
Solidarităţii Sociale şi Familiei (MMSSF), serviciilor în protecţia copilului este un moment
organismele private care doresc sa ofere de evoluţie, determinat de ritmul şi anvergura
serviciile prevăzute de art. 107 trebuie să obţină dezvoltării acestora în raport cu serviciile
licenţa de funcţionare care se acordă de sociale destinate persoanelor adulte.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Existenţa acestui decalaj de dezvoltare şi de
Drepturilor Copilului (ANPDC). Dacă calitate dar şi specificul anumitor servicii pentru
acreditarea este obligatorie pentru toţi furnizorii protecţia copilului determină necesitatea
de servicii de servicii sociale indiferent de licenţierii serviciilor.
categoria de beneficiari (copii sau adulţi) licenţa
este necesară numai pentru acele organisme
private care doresc să dezvolte serviciile pentru
copiii, prevăzute la art. 107 din prezenta lege:
a) servicii de zi;
b) servicii de tip familial;
c) servicii de tip rezidenţial.
132
/

î
l
w*
I

I
^
^ WB^

t
**.
L e
'

ic
e
n ' "
ţi
e
r
9
e
a
şi
i
n
s
p
e

ia
(
l
/
j
se
r
vi
ci
il
o
r
d
e
p
r
e
v
e
ni
r
Art. 115. - (1) Autorităţile publice sau orga- Dacă acreditarea priveşte furnizorii de ser-
nismele private autorizate pot înfiinţa, organiza şi vicii (publici sau privaţi) licenţierea priveş-te
dezvolta servicii de prevenire a separării copilului anumite servicii în mod expres prevăzute de
de familia sa, precum şi servicii de protecţie lege (indiferent dacă acestea sunt înfiinţate
specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de autorităţi publice sau de organisme
de ocrotirea pă-rinţilor săi, prevăzute de prezenta private acreditate):
lege, numai dacă au obţinut licenţa de funcţionare ■ servicii de prevenire a separării copilului
pentru serviciul respectiv, eliberată de Autoritatea de familia sa;
Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului ■ servicii de protecţie specială a copilului
(ANPDC). (2) Licenţa de funcţionare prevăzută la lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea
alin. (1) se acordă pe baza îndeplinirii Standar- părinţilor săi.
delor minime obligatorii elaborate pentru Alin. (2) se referă la una dintre condiţiile pe
serviciile de prevenire a separării copilului de baza cărora se obţine licenţa de funcţionare,
familia sa, precum şi pentru serviciile de protecţie anume respectarea Standardelor minime
specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, obligatorii pentru serviciile de prevenire a
de ocrotirea părinţilor săi. Standardele se separării copilului de familia sa şi de
elaborează de către Autoritatea Naţională pentru protecţie specială a copilului. Până în
Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) şi se prezent au fost elaborate standardele pentru
aprobă prin ordin al Secretarului de Stat. serviciile prevăzute la art. 107 pentru care
este necesară obţinerea licenţei. Acestea au
fost elaborate de Autoritatea Naţională
Alin. (1) întăreşte prevederile anterioare privind pentru Protecţia Copilului şi Adopţie
tratamentul egal al autorităţilor publice şi al (ANPCA)/Autoritatea Naţională pentru
organismele private acreditate în raport de Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) şi
necesitatea licenţierii anumitor servicii. Licenţa aprobate prin ordin al Secretarului de Stat.
se eliberează de Autoritatea Naţională pentru Toate standardele au fost publicate în
Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC). Monitorul Oficial Partea I. Cu toate ca unele
standarde au fost elaborate şi publicate
înainte de adoptarea Legii nr. 272/2004
privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului, ele sunt în concordanţă cu
prevederile acestei legi deoa-
135
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
rece documentul de referinţă a fost Con-venţia |n concordanţă cu prevederile anterioare
ONU cu privire la drepturile copilului. Convenţia respectarea standardelor se referă la toate
prevede (în art. 3 alin. (3)) căinstituţiile, serviciile prevăzute la art. 107 şi nu numai la
serviciile şi unităţile pentru îngrijirea sau cele prevăzute la art. 110 (eroare ma-terială în
protecţia copilului trebuie să se conformeze cuprinsul legii, ce urmează a fi corectată). Art.
standardelor stabilite. O serie de articole din 105 prevede foarte clar că serviciile de prevenire
Convenţie se referă la servicii specifice pentru a separării copilului de familia sa, precum şi
care statul trebuie să elaboreze standarde: serviciile de pro-tecţie specială a copilului lipsit,
servicii de îngrijire a copilului, (art. 18 (2) şi (3), temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi,
îngrijirea alter-nativă oferită pentru copiii lipsiţi prevăzute de prezenta lege (art. 107) pot fi
de mediul lor familial (art. 20), îngrijirea copiilor înfiinţate numai dacă au obţinut licenţa de
cu dizabilităţi (art. 2 (3)), serviciile de reabilitare funcţionare. Aceasta se acordă pe baza în-
(art. 39) şi îngrijirea instituţionalizată sau de alt deplinirii Standardelor minime obligatorii
tip din sistemul de justiţie ju-venilă (art. 40). elaborate pentru serviciile de prevenire a
Prevederile Convenţiei nu oferă o listă ex- separării copilului de familia sa, precum şi
haustivă a domeniilor pentru care trebuie pentru serviciile de protecţie specială a copilului
stabilite standarde, dar menţionează cu lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea
precădere domeniile „siguranţei, sănătăţii, părinţilor săi. Ca atare, şi inspecţiile periodice se
numărul şi calificarea personalului, precum şi efectu-ează de către Autoritatea Naţională pentru
asigurarea unei supervizări compe-tente“. De Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) la
asemenea standardele trebuie să fie respectate toate aceste servicii (art. 107) şi nu numai la cele
atât de unităţile din sistemul de stat cât şi de cele prevăzute la art. 110., aşa cum în mod eronat
private. |n această perspectivă standardele elabo- apare menţionat în art. 116.
rate de către Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC)
acoperă domeniile de bază ale protecţiei şi Art. 117. - Condiţiile şi procedura de acordare,
promovării drepturilor copilului. retragere, anulare sau suspendare a licenţei
prevăzute la art. 115, precum şi condiţiile şi
procedura de efectuare a in-specţiilor prevăzute la
Art. 116. - Autoritatea Naţională pentru Protecţia art. 116 se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Drepturilor Copilului (ANPDC) efectuează
inspecţii periodice cu privire la modul în care
autorităţile publice sau organismele private |n aplicarea art. 117 Guvernul a emis Hotă-
autorizate respectă standardele prevăzute la art. rârea nr. 1440/2004, privind condiţiile şi
110. procedura de licenţiere şi inspecţie a servi-
ciilor de prevenire a separării copilului de
familia sa, precum şi a celor de protecţie
Potrivit prevederilor Convenţiei ONU cu privire specială a copilului lipsit temporar sau de-
la drepturile copilului (art. 3 alin. 3) statul finitiv de ocrotirea părinţilor săi. HG.
trebuie să asigure aplicarea standardelor, acest nr.1440/2004 se referă la:
lucru fiind asigurat printr-o in-specţie şi ■ Licenţiere: condiţii, procedură;
monitorizare adecvate. Autoritatea statului ■ Inspecţii: atribuţii, procedură.
competentă să realizeze inspecţia cu privire la
modul în care au-torităţile publice şi organismele Licenţierea
private acreditate respectă standardele pentru Licenţa de funcţionare se eliberează de că-tre
serviciile destinate protecţiei copilului este Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) pe baza ce-
Drepturilor Copilului (ANPDC). rerii adresată de autorităţile administraţiei
publice locale/judeţene sau organismele
private care au înfiinţat/înfiinţează serviciile
respective.
136
&vt
9
Procedura licenţierii are două etape: Inspecţia
1. acordarea licenţei provizorii pentru o Autoritatea Naţională pentru Protecţia
perioadă de 12 luni; Drepturilor Copilului (ANPDC) efectuează
2. acordarea licenţei de funcţionare pentru o inspecţii periodice cu privire la modul în care
perioadă de 36 de luni. autorităţile publice sau organismele private
Autoritatea Naţională pentru Protecţia respectă Standardele minime obligatorii
Drepturilor Copilului (ANPDC) întocmeşte elaborate pentru serviciile de prevenire a
un raport de evaluare fiind obligată să separării copilului de familia sa şi, respectiv,
soluţioneze cererea privind acordarea pentru cele destinate protecţiei speciale a
licenţei provizorii în termen de 30 de zile de copilului lipsit temporar sau definitiv de
la data înregistrării cererii. Cu 90 de zile ocrotirea părinţilor săi. Uneori se confundă
înaintea expirării licenţei provizorii activitatea de inspec-ţie cu activitatea de control.
autorităţile publice/organismele private Trebuie subliniat faptul că activitatea de
formulează o nouă cerere pentru obţinerea inspecţie este o atribuţie a Autorităţii Naţionale
licenţei de funcţionare. |n ceea ce priveşte pentru Pro-tecţia Drepturilor Copilului (ANPDC)
serviciile destinate protecţiei copilului regle-mentată prin art. 116 din Legea nr. 272/
existente la data intrării în vigoare a Legii nr. 2004 fiind legată de respectarea standardelor şi
272/2004, actul normativ privind licenţierea de obligativitatea licenţierii anumitor servicii.
şi inspecţia conţine şi o serie de dispoziţii Activitatea de control este o atribuţie a Au-
tranzitorii aplicabile în cazul acestora. torităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor
Astfel, potrivit art. 27 din HG nr. 1440/2004, Copilului (ANPDC) (art. 100, Legea nr.
serviciile pentru care este necesară obţinerea 272/2004) reglementată şi prin art. 7 din OUG
licenţei se consideră a fi licenţiate provizoriu, nr. 12/2001 fiind legată de respectarea
pentru o perioadă de 12 luni, timp în care drepturilor copilului. Activităţile de inspecţie şi
urmează a fi inspectate. Autorităţile publice de control sunt sarcini distincte realizate de
şi organismele private au obligaţia de a compartimente distincte. |n organigrama
depune documentaţia necesară obţinerii Autorităţii Na-ţionale pentru Protecţia
licenţei de funcţionare în termen de 60 de zile Drepturilor Copilului (ANPDC) (anexa nr.1, HG
de la data la care au primit raportul de nr. 1432/ 2004) sunt evidenţiate distinct Corpul
inspecţie. Autoritatea Naţională pentru de control, precum şi direcţia de inspecţie. HG nr.
Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) are 1440/2004 reglementează procedura de inspecţie.
urmă-toarele obligaţii: După ce autorităţile publice/organismele private
■ să soluţioneze cererea privind acordarea notifică Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
licenţei de funcţionare în termen de 30 de Drepturilor Copilului (ANPDC) data începerii
zile de la data înregistrării cererii; funcţionării serviciului care a obţinut licenţa
■ să efectueze inspecţia serviciului licenţiat provizorie, aceasta are obligaţia de a efectua
provizoriu şi să întocmească raportul de inspecţia serviciului respectiv.
inspecţie; Inspecţiile sunt planificate anual (plan anual de
■ să întocmească un raport de evaluare; inspecţie). Vizitele se efectuează în echipe de 2
■ să întocmească registrul naţional al ser- inspectori împuterniciţi de Secretarul de Stat.
viciilor care au obţinut licenţa provizorie Serviciile care au obţinut licenţa de funcţionare
şi licenţa de funcţionare. vor fi inspectate de două ori (o vizită anunţată şi
Acordarea, retragerea, anularea sau sus- o vizită inopi-nată).
pendarea licenţei se fac prin ordin al Secre- Autorităţile publice şi organismele private au
tarului de Stat al Autorităţii Naţionale pentru obligaţia de a permite desfăşurarea in-specţiei,
Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC). precum şi de a pune la dispoziţie inspectorilor
Ordinul de retragere, anulare sau suspendare toate actele şi informaţiile so-
a licenţei de funcţionare poate fi atacat în
condiţiile Legii nr. 554/2005 privind
contenciosul administrativ.
137
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
licitate de aceştia, care au incidenţă asupra - procesul de acreditare vizează atât furnizorii
îndeplinirii obiectivelor inspecţiei. Echipa de de servicii cât şi serviciile;
inspectori poate formula reco-mandări scrise - inspecţia devine obiect de activitate pentru o
care se întocmesc în două exemplare, unul pentru structura specializată în acest scop.
autoritatea publică sau organismul privat şi unul Pe de altă parte, independent de această
pentru echipa de inspectori. abordare globală a activităţii de asistenţă socială
|n perspectivă, Ministerul Muncii, Solidari-tăţii nu trebuie pierdut din vedere faptul că serviciile
Sociale şi Familiei (MMSSF) intenţio-nează o destinate protecţiei copilului prezintă un specific
reglementare unitară referitoare la acreditare, aparte şi necesită respectarea unor exigenţe care
licenţiere şi inspecţie aplicabilă tuturor decurg din angajamentele României asumate
furnizorilor de servicii şi serviciilor sociale. |n odată cu ratificarea tratatelor internaţionale, în
acest sens este în curs de modificare Legea nr. special a Convenţiei ONU cu privire la drepturile
705/2001: copilului.
138
J
i
Finanţarea sistemului de protecţie a
copilului

Art. 118. - (1) Prevenirea separării copilului de familia sa, precum şi protecţia specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de
ocrotirea părinţilor săi se finanţează din ur-mătoarele surse:
a) bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor;
b) bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
c) bugetul de stat;
d) donaţii, sponsorizări şi alte forme private de contribuţii băneşti, permise de lege. (2) Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Drepturilor Copilului (ANPDC) poate finan-ţa programe de interes naţional pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, din
fonduri alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, precum şi din alte surse,
în condiţiile legii.

Sursele de finanţare enumerate la art. 118 alin (1) se referă exclusiv la serviciile de interes local (prevenirea separării copilului de
familia sa) şi la serviciile de interes ju-deţean (protecţia specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părin-ţilor săi).
|ncepând cu anul 1997, consiliile judeţene asigură finanţarea protecţiei copilului aflat în dificultate (protecţia specială a copilului în
concepţia Legii nr. 272/2004).
10^
|n majoritatea judeţelor a fost impusă consiliilor locale o anumită contribuţie la cheltuielile de intreţinere a copilului aflat în
plasament. Art. 17 lit. a) din OUG nr. 12/ 2001, modificată, prevede „contribuţii obligatorii ale consiliilor locale din a căror rază
teritorială provin copilul şi cel aflat în dificultate sau persoana majoră care benefi-ciază de protecţie“.
Pe lângă aceasta, consiliile locale au o obli-gaţie nouă şi anume aceea de a finanţa ac-tivităţi şi servicii pentru prevenirea separă-rii
copilului de familia sa. Pentru a finanţa astfel de servicii/activităţi, consiliile locale, în special cele comunale trebuie să preva-dă în
buget anumite sume cu această des-tinaţie.
Art. 118 alin. 1 se completează cu prevederile Legii nr. 705/2001 privind sistemul na-ţional de asistenţă socială - Cap. VII - Fi-
nanţarea asistenţei sociale, precum şi cu prevederile OG nr. 68/2003 privind serviciile sociale, modificată - Cap. IX - Finanţarea
serviciilor sociale.
Din bugetele locale ale judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti, se alocă fonduri pentru (art. 53, OG nr. 68/2003, modificată):
a) finanţarea serviciilor sociale specializate;
b) finanţarea în parteneriat cu până la 50% a serviciilor sociale cu caracter primar furnizate la nivelul consiliilor locale;
141
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
c) finanţarea integrală sau finanţarea în par- Alocarea fondurilor provenite de la bugetul de
teneriat a înfiinţării, organizării şi funcţio-nării stat se face pe bază de convenţii în-cheiate cu
unor instituţii de asistenţă socială. Din bugetele consilii judeţene/consilii locale/ ale sectoarelor
locale ale comunelor, oraşe-lor, municipiilor, municipiului Bucureşti/or-ganisme private.
respectiv din bugetele locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, se alocă fonduri pentru
(art. 53 OG nr. 68/ 2003, modificată): Art. 119. - (1) Pentru fiecare copil faţă de care s-a
a) finanţarea serviciilor sociale cu caracter luat măsura plasamentului se acordă o alocaţie
primar; lunară de plasament, în cuantum de 670.000 lei,
b) subvenţionarea serviciilor sociale realizate de care se indexează prin hotărâre a Guvernului. De
furnizorii acreditaţi; această alo-caţie beneficiază şi copilul pentru care
c) finanţarea sau finanţarea în parteneriat a a fost instituită tutela, în condiţiile legii.
înfiinţării, organizării şi funcţionării unor (2) Alocaţia se plăteşte persoanei sau re-
instituţii de asistenţă socială organizate la prezentantului familiei care a luat în plasament
nivel de municipii, oraşe sau comune. copilul sau tutorelui.
(3) Alocaţia de plasament se suportă de la
Este important de ştiut faptul că furnizării de
servicii sociale, publici sau privaţi, au acces bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei (MMSSF).
nediscriminatoriu la sursele publice de finanţare
în condiţiile legii. De asemenea, de la bugetul
Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Măsura plasamentului deschide dreptul copilului
Sănătate se finan-ţează serviciile medicale la alocaţia lunară de plasament. Reglementarea
furnizate pe bază de contract încheiat între acordării acestei alocaţii şi în cazul copilului
furnizorul de servicii sociale cu Casa de pentru care a fost institu-ită tutela reprezintă o
Asigurări de Sănă-tate (CAS) în a cărei rază noutate. Este o punere în practică a principiului
funcţionează (art. 54, OG nr. 68/2003, nediscriminării în sensul că toţi copiii lipsiţi
modificată). OG nr. 68/2003 modificată prevede temporar sau permanent de ocrotirea părinţilor
ca fi-nanţarea serviciilor sociale specializate în şi pentru care s-a luat o măsură de protecţie
municipiul Bucureşti se face din bugetul acestuia. (alter-nativă sau, după caz, specială) beneficiază
Legea nr. 272/2004 asimilează sub aspectul de aceeaşi alocaţie lunară indexabilă. De
responsabilităţilor în materie de protecţia această alocaţie beneficiază toţi copiii pentru
copilului sectorul municipiului Bucureşti cu care a fost instituită tutela în con-diţiile legii
judeţul astfel încât serviciile specializate se (potrivit alin.(1)): aceasta înseamnă că alocaţia
finanţează din bugetele sectoarelor. se acordă indiferent dacă tutela a fost instituită
Finanţarea/cofinanţarea programelor de interes prin dispoziţia primarului sau prin hotărârea
naţional de către Autoritatea Naţională pentru instanţei de judecată. Pentru ca aplicarea
Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) este nediscrimi-natorie a acestui articol să fie efectivă
reglementată prin OUG nr. 12/2001 modificată, este necesar ca tutorii să fie informaţi în le-
cap. II Programe de interes naţional în gătură cu acest drept al copilului şi să solicite
domeniul protecţiei copilului. Programele de acordarea alocaţiei respective. Cu toate ca art.
interes naţional se aprobă prin hotărâre a 119 se referă la plasament şi la tutelă apreciem
Guvernului (art. 11) iar fi-nanţarea acestora se că alocaţia lunară de plasament trebuie acordată
asigură din următoa-rele surse: şi copiilor pentru care s-a luat măsura
a) bugetul de stat; plasamentului în regim de urgenţă (dacă din
b) credite externe rambursabile şi neram- motive obiective acesta se prelungeşte iar copilul
bursabile, din surse guvernamentale şi rămâ-ne în plasament de urgenţă cel puţin 15
neguvernamentale; zile, prin analogie cu prevederile care re-
c) donaţii, sponsorizări şi alte surse în con- glementează acordarea alocaţiei de stat pentru
diţiile legii. copii).
142
&vt
10
Pentru copiii aflaţi în plasament demersurile ■ sumele necesare acoperirii cheltuielilor
pentru obţinerea alocaţiei lunare de plasament lunare ale copiilor aflaţi la asistenţi ma-
cad în sarcina direcţiei generale de asistenţă ternali, de hrană, echipament, (pentru
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) care dotare iniţială şi înlocuire), cazarma-
transmite Direcţiei Jude-ţene pentru Dialog, ment, jucării, materiale igienico-sanita-re,
Familie şi Solidaritate Socială (DJDFSS) actele rechizite şcolare, materiale cultural-
necesare. Pentru copiii aflaţi sub tutelă sportive, transport, după caz, precum şi
demersurile pentru obţinerea alocaţiei sunt în sumele aferente acoperirii cheltuielilor de
sarcina tutorelui care trebuie să depună o cerere locuit);
cu documentele doveditoare. ■ decontarea cheltuielilor de transport şi
cazare, în cazul în care deplasarea se face
în interesul copilului, în condiţiile stabilite
Art. 120. - Cheltuielile pentru plata salariilor sau pentru personalul din sectorul bugetar;
a indemnizaţiilor asistenţilor mater-nali, precum ■ sumele necesare pentru asigurarea
şi cele legate de aplicarea prevederilor Legii nr. drepturilor copiilor şi tinerilor aflaţi în
326/2003 privind drepturile de care beneficiază servicii de tip rezidenţial (cazarmament,
copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice echipament pentru dotare iniţială şi în-
specializate pentru protecţia copilului, mamele locuire, transport, jucării, materiale igi-
protejate în centre maternale, precum şi copiii enico-sanitare, rechizite şi materiale cul-
încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi tural-sportive - aceste drepturi se acordă
maternali profesionişti se suportă de la bugetul şi mamelor protejate în centre maternale);
judeţului, respectiv de la bugetul sectorului ■ sumele de bani pentru nevoi personale
municipiului Bucureşti, şi se gestionează de către necesare copiilor/tinerilor aflaţi în centre
direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a de plasament/asistent maternal/ma-me din
copilului (DGASPC). centre maternale;
■ plata indemnizaţiei care se acordă o sin-
Sunt enumerate cheltuielile care se suportă gură dată, pentru copiii şi tinerii aflaţi în
din bugetul judeţului. O parte din cheltuieli plasament rezidenţial şi la asistentul
sunt prevăzute de Legea nr. 272/2004 iar maternal inclusiv pentru mamele protejate
altele de Legea nr. 326/2003 privind în centre maternale, la ieşirea din evidenţa
drepturile de care beneficază copiii şi tinerii acestor servicii.
ocrotiţi în serviciile publice specializate
pentru protecţia copilului, mamele protejate
în centrele maternale precum şi copiii Art. 121. - (1) Primarii acordă prestaţii financiare
încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţii excepţionale, în situaţia în care familia care
maternali. La acestea se adaugă cheltuielile îngrijeşte copilul se confruntă temporar cu
prevăzute de OUG nr. 25/2003 pentru probleme financiare determinate de o situaţie
modificarea şi completarea art. 20 din OUG excepţională şi care pune în pericol dezvoltarea
nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în armonioasă a copilului.
dificultate. (2) Prestaţiile excepţionale se acordă cu
Din bugetul judeţului/sectorului se finaţea-ză prioritate copiilor ale căror familii nu au
următoarele: posibilitatea sau capacitatea de a acorda
■ salarii/indemnizaţii pentru asistenţii ma- copilului îngrijirea corespunzătoare ori ca
ternali, inclusiv sporuri: 15% pentru în- urmare a necesităţii suportării unor cheltu
cordare psihică foarte ridicată şi condiţii ieli particulare destinate menţinerii legă-
de muncă deosebite în care se desfă-şoară turii copilului cu familia sa.
activitatea; spor de 15% pentru cel puţin (3) |n funcţie de fiecare caz în parte, prima
2 copii în plasament; spor de 25% pentru rul decide, prin dispoziţie, cu privire la
fiecare copil cu handicap/di-zabilităţi, acordarea prestaţiei financiare excepţiona-
infectat HIV sau bolnav SIDA; le şi cuantumul acesteia.
143
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Copilul are dreptul de a beneficia de asis-tenţă Art. 122. - Cuantumul maxim, precum şi
socială şi de asigurări sociale în func-ţie de condiţiile de acordare a prestaţiilor financiare
resursele şi de situaţia în care se află acesta şi excepţionale se stabilesc prin hotărâre a
persoanele în întreţinerea cărora se găseşte (art. consiliului local.
45 alin. (1) iar autorităţile locale au obligaţia de
a sprijini părinţii în realizarea obligaţiilor ce le
revin cu privire la copil (art. 2 alin. (3), inclusiv Ca şi în cazul ajutoarelor de urgenţă consiliul
prin acordarea de prestaţii financiare local stabileşte condiţiile şi cuantumul
excepţionale. Prestaţiile financiare excepţionale prestaţiilor financiare excepţionale. Acestea se
la care face referire art. 121 pot fi acordate pot acorda la cerere dar şi la iniţia-tiva
părin-ţilor sau altor persoane/familii care îngri- serviciului public de asistenţă socială (SPAS).
jesc copilul (plasament la persoana/familie sau Pentru copiii care beneficiază de astfel de
tutelă) şi care se confruntă temporar cu o situaţie prestaţii serviciul public de asistenţă soci-ală
excepţională care pune în pericol dezvoltarea (SPAS) întocmeşte planul de servicii. Pentru ca
armonioasă a copilului. Astfel de situaţii de risc prestaţiile financiare excepţiona-le să fie
trebuie depistate cât mai precoce (art. 34 alin. 1) acordate acestea trebuie prevăzute în bugetul
iar în planul de servicii care are ca obiectiv fiecărei unităţi administrativ teritoriale.
prevenirea separării copilului de părinţii săi se
poate prevedea acordarea de prestaţii financiare
Art. 123. - Prestaţiile financiare excepţionale pot
excepţionale. Serviciul public de asistenţă
fi acordate şi sub formă de prestaţii în natură, pe
socială (SPAS)/persoane cu atribuţii de asistenţă
baza dispoziţiei primarului, constând, în
socială/direcţia generală de asis-tenţă socială şi
principal, în alimente, îmbrăcă-minte, manuale şi
protecţie a copilului (DGASPC) la nivel de sector
rechizite sau echipamente şcolare, suportarea
trebuie să sprijine accesul copilului şi al familiei
cheltuielilor legate de transport, procurarea de
sale la serviciile şi prestaţiile destinate menţi-
proteze, medicamente şi alte accesorii medicale.
nerii copilului în familie, inclusiv la presta-ţia
financiară excepţională care se acordă de
primar. |n funcţie de nevoile copiilor şi ale familiei
Prestaţiile excepţionale se acordă cu prioritate prestaţiile financiare excepţionale se acor-dă în
atât pentru prevenirea separării copilului de bani sau în natură. Dispoziţia primarului pentru
părinţi din motive de natură finan-ciară cât şi fiecare caz individual se bazează pe
pentru păstrarea relaţiilor de familie a copiilor documentaţia rea-lizată de serviciul public de
deja separaţi de aceasta (alin. 2). asistenţă socia-lă (SPAS)/direcţia generală de
Prin acordarea de prestaţii financiare ex- asistenţă socială şi protecţie a copilului
cepţionale (de exemplu, suportarea cheltuielilor (DGASPC) de sector şi pe evaluarea nevoilor
de transport) se poate facilita menţi-nerea copiilor şi familiei.
relaţiilor dintre părinţi şi copiii aflaţi în Acordarea în natură a prestaţiilor financiare
plasament. Folosită sistematic aceasta este o excepţionale (de ex: procurarea de manuale şi
măsură activă de prevenire a ruperii legăturilor rechizite, procurarea de proteze, medicamente
dintre părinţi şi copiii aflaţi în plasament. sau accesorii medicale), trebuie să fie precedată
Ca orice alt drept de asistenţă socială, pre-staţia de obţinerea tuturor celorlate facilităţi prevăzute
financiară excepţională, precum şi cuantumul în legi speciale. Prestaţiile financiare
acesteia se acordă prin dispozi-ţia primarului. excepţionale com-pletează nevoile neacoperite
Este de subliniat faptul că prestaţia financiară ale copilului, fiind acordate suplimentar în raport
excepţională nu înlo-cuieşte alte prestaţii cu ce-lelate prestaţii prevăzute în mod expres de
financiare ci le com-pletează. lege (a se vedea şi explicitarea art. 45).
144
l fi î

f
f
Reguli 1
speciale 1
de procedură
Art. 124. - (1) Cauzele prevăzute de prezenta Când domiciliul copilului nu se cunoaşte
lege privind stabilirea măsurilor de pro-tecţie competenţa revine tribunalului în a cărui
specială sunt de competenţa tribunalului de la circumscripţie teritorială a fost găsit copilul
domiciliul copilului. (2) Dacă domiciliul copilului (alin. 2). Reglementarea este necesară şi decurge
nu este cunoscut, competenţa revine tribunalului din nevoia urgentă de protecţie a copilului găsit.
în a că-rui circumscripţie teritorială a fost găsit Instanţa judecătorească se pronunţă în cauzele
copilul. de stabilire a unei măsuri de pro-tecţie în care
părinţii, ori numai unul dintre ei, sau alt
reprezentant legal refuză să-şi dea acordul cu
Această reglementare este o noutate în materie,
privire la măsura de pro-tecţie, ori atunci când
în prezent tribunalul fiind competent să
acest consimţământ nu poate fi obţinut datorită
hotărască şi în legătură cu măsurile de protecţie
specială a copilului (art. 55): lipsei părinţilor (necunoscuţi, decedaţi,
a) plasamentul; dispăruţi), a decă-derii lor din drepturile
b) plasamentul în regim de urgenţă; părinteşti sau în cazul în care aceştia au interese
c) supravegherea specializată. contrare intereselor copilului.
|n cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, Instanţa se pronunţă şi în cazul în care, copilul
după caz, complete specializate inclusiv pentru care a împlinit 14 ani refuză să-şi dea
cauze cu minori şi familie (art. 34 alin. 4 din consimţământul cu privire la stabilirea unei
Legea nr. 304/2004 modificată prin Legea nr. măsuri de protecţie specială. |n cazul copiilor
247/2005) dar se pot înfiinţa şi tribunale români repatriaţi din alte state, cărora nu le este
specializate. Instanţa competentă să instituie cunoscut cu exactitate domiciliul ori
tutela a fost tribunalul (art. 41, Legea nr. reprezentanţii legali ai acestora refuză primirea
304/2004). Ca urmare a modificărilor introduse lor, competenţa alternativă privind dispunerea
de Legea nr. 247/2005 (art. 41 este abrogat) in- unei măsuri de protecţie este a Tribunalului
stanţa competentă să instituie tutela este în Bucureşti. De asemenea, în cazul copiilor străini
prezent judecătoria. Deoarece practica judiciară neîn-soţiţi, identificaţi pe teritoriul României,
în materie de instituire a tutelei nu este încă măsura de protecţie a plasamentului se va
unitară, pentru soluţionarea acestor aspecte, a dispune doar de Tribunalul Bucureşti.
fost formulat un recurs în interesul legii.
147
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Art. 125. - (1) Cauzele prevăzute la art. 124 se toate măsurile necesare pentru ca aceştia să
soluţionează în regim de urgenţă, cu citarea beneficieze de asistenţă specializată în vederea
reprezentantului legal al copilului, a direcţiei redobândirii drepturilor părinteşti (art. 37 alin.
generale de asistenţă socială şi protecţie a 1).
copilului (DGASPC) şi cu participarea obligatorie Alin. (2) instituie obligaţia pentru instanţa
a procurorului. judecătorească de a proceda la audierea
(2) Audierea copilului care a împlinit vârsta copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, pentru
de 10 ani este obligatorie şi se face cu res care urmează să se instituie o mă-sură de
pectarea prevederilor art. 24, cu excepţia protecţie specială. A se vedea în acest sens şi
cauzelor care privesc stabilirea unei mă- explicitarea art. 24. Este important de subliniat
suri de protecţie specială pentru copilul că audierea/ ascultarea opiniei sunt un drept al
abuzat sau neglijat; în acest caz, audierea copilului şi nu o obligaţie. Prin urmare, în toate
copilului se face cu respectarea prevede situaţiile în care se impune audierea copilului în
rilor art. 95 alin. (3). legătură cu luarea unei măsuri de protecţie, iar
(3) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de prezenţa acestuia în sala de judecată nu este
10 zile. posibilă (de ex, incapacitatea de deplasare a
(4) Părţile sunt legal citate dacă citaţia le-a fost copilului; diverse a-fecţiuni prezentate de copii
înmânată cel puţin cu o zi înaintea ju-decării. etc.) apreciem că audierea se poate realiza de
către jude-cător în mediul de viaţă al acestuia. }
inând cont de circumstanţele speciale în care se
Regimul de urgenţă impus decurge din obligaţia află copilul abuzat sau neglijat audierea acestuia
instanţelor judecătoreşti de a respecta interesul se face numai în camera de consiliu, în prezenţa
superior al copilului - nevoia de protecţie unui psiholog şi numai după o pregătire
specială este urgentă -(art. 2) precum şi a prealabilă a copilului (art. 95. alin. (3)).
principiului celerităţii în luarea oricărei decizii Specificul cauzelor determină impunerea unor
cu privire la copil (art. 6 lit. j)). termene mici - acestea nu pot fi mai mari de 10
Nu numai citarea ci şi participarea efectivă a zile (art. 125 alin. 3).
părinţilor/reprezentantului legal al copilului este
deosebit de importantă având în vedere faptul că
instanţa are şi obligaţia de a se pronunţa asupra Art. 126. - (1) Hotărârile prin care se solu-
modului de exercitare a drepturilor şi obligaţiilor ţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care
părinteşti, inclusiv asupra dreptului la relaţii au luat sfârşit dezbaterile. (2) |n situaţii deosebite,
personale (art. 16 alin. 2). pronunţarea poate fi amânată cel mult două zile.
Participarea procurorului la soluţionarea
cauzelor este obligatorie, în considerarea
faptului că acesta, printre alte atribuţii, are şi Obligaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 126 alin.
rolul de a apăra drepturile şi interesele legitime 1 şi 2 decurg din durata termenelor mici
ale minorilor (art. 60 lit. g), Legea nr. 304/2004). prevăzute în general pentru instanţe în legătură
Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie cu stabilirea măsurilor de pro-tecţie specială.
a copilului (DGASPC), deşi nu are în mod expres Dosarul prezentat instanţei de judecată trebuie să
această obligaţie, ar trebui să ia măsuri pentru a conţină toate documentele, inclusiv planul de
asigura şi facilita participarea la proces a servicii semnat de primar şi planul individualizat
părinţilor/repre-zentanţilor legali ai copilului. |n de protecţie, din care să rezulte necesitatea luării
cazul în care părinţii copilului sunt decăzuţi din unei mă-suri de protecţie specială. |n practică,
drepturile părinteşti sau cărora le-a fost limitat lipsa de exerciţiu şi de experienţă la nivel local,
exerciţiul anumitor drepturi, direcţia generală de informaţiile sumare din planul de servicii sociale
asistenţă socială şi protecţie a copilului (PSS) sau planul individualizat de
(DGASPC) are obligaţia de a lua
148
&v «/
t
11
protecţie (PIP), determină întârzieri în b) antecedentele sociomedicale şi educa-
soluţionarea cauzelor. ţionale ale copilului;
c) condiţiile în care copilul a fost crescut şi în
care a trăit;
Art. 127. - (1) Hotărârea instanţei de fond este d) propuneri privind persoana, familia sau
executorie şi definitivă. ((2) Hotărârea se serviciul de tip rezidenţial în care ar putea fi
redactează şi se comunică părţilor în termen de plasat copilul;
cel mult 10 zile de la pronun-ţare. e) orice alte date referitoare la creşterea şi
educarea copilului, care pot servi soluţio-nării
cauzei.
Instanţele de judecată nu pot depăşi termenul de
(2) |n toate cauzele care privesc stabilirea,
10 zile pentru a redacta şi comunica hotărârea
înlocuirea ori încetarea măsurilor de pro-tecţie
părţilor interesate. Aceasta se comunică inclusiv
specială stabilite de prezenta lege pentru copilul
copilului (care a împlinit vârsta de 14 ani). |n
care a săvârşit o faptă pena-lă şi nu răspunde
prac-tică însă redactarea şi comunicarea hotă-
penal se va întocmi un raport şi din partea
rârii durează şi câte 30 de zile şi chiar mai mult.
serviciului de reintegrare şi supraveghere de pe
lângă instanţa judecătorească.
Art. 128. - Termenul de recurs este de 10 zile de Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie
la data comunicării hotărârii. a copilului (DGASPC) are obliga-ţia de a
întocmi şi a prezenta instanţei de judecată
raportul referitor la copil nu numai pentru
Părinţii nu se pot opune la executarea ho-tărârii stabilirea măsurilor de protecţie specială ci şi în
instanţei de fond dar au posibilitatea de a face alte cauze. Astfel:
recurs în termen de 10 zile de la data comunicării - persoana fizică, respectiv soţii care ur-mează
hotărârii cu privire la stabilirea măsurii de să fie numiţi tutori sunt numiţi pe baza
protecţie specială. {i copilul care a împlinit prezentării de către direcţia genera-lă de
vârsta de 14 ani are dreptul de a ataca în asistenţă socială şi protecţie a copilului
instanţă măsurile de protecţie specială, (DGASPC) a raportului de evaluare a
beneficiind de asistenţă juridică gratuită în acestora, care cuprinde şi date referitoare la
condiţiile legii (art. 57). copil - relaţiile personale cu copilul, opinia
copilului (art. 42 alin. (2));
- în situaţia în care constată necesitatea
Art. 129. - Dispoziţiile prezentei legi referitoare
încetării/modificării măsurii de protecţie
la procedura de soluţionare a cauzelor privind
specială direcţia generală de asistenţă socială
stabilirea măsurilor de protecţie specială se
şi protecţie a copilului (DGASPC), pe baza
completează în mod corespun-zător cu
raportului de evaluare sesizează instanţa de
prevederile Codului de Procedură Civilă.
judecată;
- decăderea din drepturile părinteşti (art. 36
Art. 130. - (1) |n toate cauzele care privesc
alin. 3).
aplicarea prezentei legi, direcţia generală de
Serviciul de reintegrare şi de supraveghere
asistenţă socială şi protecţie a copilului
organizat pe lângă tribunal (în conformitate cu
(DGASPC) de la domiciliul copilului sau în a
prevederile OG. nr. 92/2000 privind organizarea
cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit
şi funcţionarea Serviciului de Reintegrare Socială
copilul întocmeşte şi prezintă instan-ţei raportul
a Infractorilor şi de Supraveghere a Executării
referitor la copil, care va cuprinde date privind:
Sentinţelor Neprivative de Libertate
a) personalitatea, starea fizică şi mentală a
(SRSISESNL), aprobată şi modificată prin Legea
copilului;
nr. 129/2002) la care face referire alin.(2) poartă
denumirea de „serviciu de protecţie a victimelor
şi reintegrare socială a
149
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
infractorilor“ (Legea nr. 211/2004 privind unele Art. 131. - Cauzele care privesc aplicarea
măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor prezentei legi sunt scutite de taxa judiciară de
infracţiunilor). Serviciul respectiv se adresează timbru şi de timbru judiciar.
atât infractorilor cât şi victimelor, inclusiv minori
infractori, sancţionaţi în conformitate cu
prevederile Codului Penal sau minori victime ale Această gratuitate decurge din obligatiile pe care
infracţiunilor. Prin art. 130 alin. (2) se extinde statul şi le asumă pentru protecţia copilului.
aria de competenţă a acestui serviciu (în ceea ce Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de
priveşte întocmirea unor rapoarte) şi la minorii protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor
care săvârşesc fapte prevăzute de legea penală şi lor (art. 49 alin. (1) Constitu-ţia României). Toţi
nu răspund penal şi pentru care instanţa copiii se bucură de un „regim special de
judecătorească urmează să instituie o măsură protecţie“ în primul rând datorită statutului de
specială de protecţie. Se crează astfel cadrul minori pe care aceş-tia îl au până la împlinirea
necesar pentru colaborarea între direcţia vârstei de 18 ani.
generală de asistenţă socială şi protecţie a
copilului (DGASPC) şi Serviciul de Protecţie a
Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor
(SPVRSI).
150

>
B Al
^t*>

.
s

f
Răspunderi
şi sancţiuni
Art. 132. - (1) |ndemnul ori înlesnirea prac- Art. 135. - (1) Constituie contravenţii urmă-
ticării cerşetoriei de către un minor sau tra- toarele fapte:
gerea de foloase de pe urma practicării a) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 9
cerşetoriei de către un minor se pedepseş-te alin. (1), în termen de 30 de zile de la data
cu închisoare de la 1 la 3 ani. intrării în vigoare a prezentei legi;
(2) Recrutarea ori constrângerea unui minor b) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 9
la cerşetorie se pedepseşte cu închi-soare de alin. (2);
la 1 la 5 ani. c) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) sau (2) 10 alin. (1) şi (3);
este săvârşită de un părinte sau de repre- d) nerespectarea obligaţiei prevăzute la
zentantul legal al minorului, pedeapsa este art. 11 alin. (1);
închisoarea de la 2 la 5 ani, pentru fapta e) necomunicarea de către organele de po-liţie
prevăzută la alin. (1), şi de la 2 la 7 ani şi in- a rezultatelor verificărilor specifice privind
terzicerea unor drepturi, pentru fapta pre- identitatea mamei în conformitate cu
văzută la alin. (2). prevederile art. 11 alin. (3);
f) neefectuarea de către serviciul public de
Art. 133. - Fapta părintelui sau a reprezen- asistenţă socială (SPAS) a declaraţiei de
tantului legal al unui copil de a se folosi de înregistrare a naşterii, în conformitate cu
acesta pentru a apela în mod repetat la mila prevederile art. 11 alin. (6);
publicului, cerând ajutor financiar sau g) nerespectarea obligaţiei prevăzute la
material, se pedepseşte cu închisoare de la 1 art. 11 alin. (7);
la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. h) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la
art. 13 şi la art. 18 alin. (3);
Art. 134. - (1) Nerespectarea obligaţiilor i) nerespectarea prevederilor art. 22 alin.
prevăzute la art. 36 alin. (2), art. 48 alin. (4) (2)-(4) şi ale art. 83;
şi art. 91 constituie abatere disciplinară gravă j) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art.
şi se sancţionează potrivit legii. (2) 96.
Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 36 (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se
alin. (2), art. 87 alin. (3) teza întâi constituie sancţionează astfel:
abatere disciplinară. a) cu amendă de la 1.000.000 lei la
3.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c), g)
şi h);
153
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
b) cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 c) Autoritatea Naţională pentru Protecţia
lei, cea prevăzută la lit. f); Drepturilor Copilului (ANPDC), pentru con-
c) cu amendă de la 3.000.000 lei la 6.000.000 travenţia de la alin. (1) lit. j);
lei, cele prevăzute la lit. b), d) şi j); d) consiliul judeţean, respectiv consiliul local al
d) cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 sectorului municipiului Bucureşti, pentru
lei, cele prevăzute la lit. e) şi i). (3) Constatarea contravenţiile de la alin. (1) lit. f) şi g).
contravenţiilor şi aplicarea sancţiunii se fac de
către persoane anume desemnate dintre cele cu Art. 136. - Contravenţiilor prevăzute la art. 135 le
atribuţii de control din: sunt aplicabile prevederile OG nr. 2/2001 privind
a) Ministerul Sănătăţii (MS), pentru contra- regimul juridic al contraven-ţiilor, aprobată cu
venţiile de la alin. (1) lit. a), c) şi d); modificări şi completări prin Legea nr. 180/ 2002,
b) Ministerul Administraţiei şi Internelor cu modificările ulterioare.
(MAI), pentru contravenţiile de la alin. (1)
lit. b), e), h) şi i);
154
m
I
5* ^
JE
Dispoziţii
tranzitorii
şi finale
Art. 137. - |n termen de 6 luni de la intrarea în Deşi legea nu a prevăzut sancţiuni în cazul
vigoare a prezentei legi, direcţia genera-lă de nerespectării acestei obligaţii sau a termenului
asistenţă socială şi protecţie a copilului în care ea trebuie realizată, nu putem să nu
(DGASPC) va reevalua împrejurările care au stat atragem atenţia asupra consecinţe-lor
la baza măsurilor de protecţie dispuse de comisia neîndeplinirii sau îndeplinirii tardive a acesteia,
pentru protecţia copilului şi, după caz, va solicita consecinţe de natură a afecta grav drepturile
instituirea tutelei sau stabilirea unei măsuri de copilului. Reevaluarea împrejurărilor care au
protecţie specială, în condiţiile prezentei legi. determinat stabilirea unei măsuri de protecţie
(presupunând printre altele şi identificarea
părinţilor sau rudelor copilului în vederea
Reglementarea conţine dispoziţii aplicabile reintegrării acestuia în familie, reevaluarea
copiilor care la data intrării în vigoare a Legii nr. capacităţii acestora de a creşte şi îngriji copilul,
272/2004 aveau deja instituită o mă-sură de identificarea unei persoane care poate fi numită
protecţie în temeiul OUG nr. 26/1997. tutore, deci generic vorbind identificarea tuturor
Pentru aceşti copii, direcţia generală de asistenţă posibilităţilor de a se asigura îngrijirea copilului
socială şi protecţie a copilului (DGASPC) are într-un mediu familial), reprezintă procesul prin
obligaţia de a proceda la reevaluarea care s-ar putea realiza dezinstituţionalizarea co-
împrejurărilor care au stat la baza stabilirii pilului.
măsurilor de protecţie, în ceea ce priveşte Dintre consecinţele negative ale nerealiză-rii
competenţa şi demersurile ce trebuiesc realizate acestor demersuri la care obliga art. 137 nu
cu această ocazie fiind aplicabile observaţiile trebuiesc uitate nici cele care vizează
formulate pe larg în prezenta lucrare în imposibilitatea demarării procedurilor de
contextul tratării art. 68. adopţie naţională a copilului, ceea ce este de
Realizarea acestei reeevaluări se face şi cu natură a impieta de asemenea asupra dreptului
aplicarea prevederilor art. 74 din Legea nr. copilului de a fi crescut şi îngrijit într-un mediu
273/2004 privind regimul juridic al adop-ţiei, familial.
care conţine dispoziţii referitoare la statutul
copiilor declaraţi judecătoreşte abandonaţi.
Art. 138. - Centrele de plasament, centrele de
primire în regim de urgenţă şi centrele
157
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
maternale organizate în structura fostelor servicii (3) |n situaţia în care serviciile prevăzute la alin.
publice specializate pentru protec-ţia copilului se (1) fac parte dintr-un complex de servicii care are
reorganizează prin hotărâ-rea consiliului judeţean, ca obiect de activitate şi pro-tecţia copilului în
respectiv a consiliului local al sectoarelor regim rezidenţial, respectiv centru de plasament,
municipiului Bu-cureşti în structura direcţiei centru de primire în regim de urgenţă sau centru
generale de asistenţă socială şi protecţie a maternal, transferul se realizează numai dacă este
copilului (DGASPC) din subordinea consiliului posibilă separarea patrimoniului şi a personalului.
jude-ţean, respectiv a consiliului local al sectoa- (4) Consiliile locale au obligaţia să păstreze
relor municipiului Bucureşti, în regim de destinaţia şi structura de personal a serviciilor
componente funcţionale ale acestora, fără preluate.
personalitate juridică. (5) Transferul prevăzut la alin. (1) se reali-zează
pe bază de protocol încheiat între consiliul
judeţean şi consiliul local.
Reglementarea vizează modul de organizare al
serviciilor de tip rezidenţial existente în structura
fostelor servicii specializate de protecţia Reglementarea vizează transferul serviciilor de zi
copilului la data apariţiei Legii nr. 272/2004. |n (şi a personalului care deservea aceste servicii),
concordanţă cu prevederile art. 110 din Lege, existente la data de 31.12.2004 în subordinea
textul instituie obligativitatea preluării şi consiliilor judeţe-ne către consiliile locale pe
organizării acestor servicii în structura noilor teritoriul cărora acestea funcţionează. Această
instituţii create la nivel judeţean şi la nivelul cerinţă este impusă de necesitatea exercitării
sectoarelor municipiului Bucureşti. cores-punzătoare a atribuţiilor ce revin comuni-
Ca şi în vechea reglementare, centrele de tăţii locale în activitatea de prevenire a se-
plasament şi centrele de primire în regim de parării copilului de familia sa, în concor-danţă
urgenţă au statut de componente func-ţionale ale cu prevederile art. 34 şi 106 din Lege.
direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie Articolul instituie şi o excepţie de la obliga-
a copilului (DGASPC), fără a li se conferi tivitatea realizării acestui transfer, excepţie care
personalitate juridică, textul precizând de se aplică numai în cazul serviciilor de zi
această dată şi statutul centrelor maternale care specializate pentru copilul abuzat sau neglijat,
sunt asimilate, din punct de vedere al organizării servicii care erau deja înfiinţate prin hotărâri ale
şi func-ţionării, serviciilor de tip rezidenţial. consiliilor judeţene. Normele aplicabile
Normele aplicabile organizării şi funcţionă-rii organizării şi funcţio-nării serviciilor de zi,
serviciilor de tip rezidenţial, categoriile de categoriile de beneficiari şi accesul acestora
beneficiari şi accesul acestora precum şi precum şi structura orientativă de personal
structura orientativă de personal pentru aceste pentru aceste servicii sunt cele prevăzute în
servicii sunt cele prevăzute în Anexa nr.1 a HG Anexa nr. 2 a HG nr.1438/2004.
nr.1438/2004.

Art. 139. - (1) Serviciile de zi destinate prevenirii


situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi Art. 144. - (1) La angajarea personalului de
dezvoltarea copilului, înfiinţate de consiliile educaţie, protecţie şi îngrijire din cadrul in-
judeţene, precum şi personalul care deserveşte stituţiilor publice şi private, care, prin natura
aceste servicii se transferă consiliilor locale pe profesiei, intră în contact cu copilul, se va
teritoriul cărora acestea funcţionează. prezenta în mod obligatoriu şi o exper-tiză
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) neuropsihiatrică.
serviciile de zi specializate pentru copilul abuzat (2) Anual personalul prevăzut la alin. (1) este
sau neglijat, care se consideră de interes judeţean. evaluat din punct de vedere psihologic.
(3) Rapoartele privind expertizele neuro-
psihiatrice, precum şi rapoartele de evalu-
158
&vt
13
are psihologică se păstrează conform legii la Art. 145. - (1) Regulamentele proprii ale
dosarul personal al salariatului. persoanelor juridice care desfăşoară activi-tăţi de
protecţie a copilului vor specifica expres regulile
stabilite pentru a asigura exercitarea drepturilor şi
Reglementarea instituie obligaţia ce revine îndeplinirea înda-toririlor pe care le au copiii, în
angajatorului, indiferent dacă acesta este conformitate cu vârsta, sănătatea şi gradul de
persoană juridică publică sau privată, de a maturitate al acestora.
solicita cu ocazia depunerii documentelor (2) Aceste regulamente vor fi expuse într-un loc
necesare angajării şi prezentarea unei expertize vizibil, astfel încât să permită accesul copiilor şi
psihiatrice a solicitantului. Această cerinţă se informarea lor adecvată.
aplică în cazul tuturor celor ce urmează să facă
parte din personalul de educaţie, protecţie şi
îngrijire care prin natura activităţilor ce vor fi Textul face referire la obligaţia ce revine
derulate potrivit fişei de post, intră în contact cu persoanelor juridice, publice sau private,
copilul (alin. (1)). Deosebit de această expertiză, care desfăşoară activităţi de protecţie a co-
angajatorul are obligaţia de a proceda anual la pilului de a elabora regulamente proprii care
realizarea unei evaluări psihologice a acestei să stabilească în concret modalităţile de
categorii de personal, evaluare ce trebuie sa aibă exercitare a drepturilor şi obligaţiilor ce
drept scop verificarea aptitudinilor revin copilului. |n practică, aplicabilitatea
psihoprofesionale (alin. (2)). Dispoziţiile care acestor norme se impune mai ales în cazul
vizează testarea psihologi-că anuală sunt menite persoanelor juridice publice sau private care
să ofere angajatorului atât o serie de informaţii au organizate servicii destinate realizării
asupra stilului de relaţionare al personalului cu protecţiei speciale a copilului care a fost
copilul cât şi posibilitatea de a interveni în timp separat, temporar sau definitiv de pă-rinţi (în
util în cazul constatării unor tulburări de natură vederea cunoaşterii adecvate a drepturilor şi
psihocomportamentală care ar putea să afecteze obligaţiilor ce revin copilului pe perioada cât
activitatea acestei categorii de personal (cu acesta beneficiază de protecţie în cadrul
posibile repercursiuni negative şi asupra acestor servicii). Considerăm că aceste
copilului). Dată fiind im-portanţa acestor regulamente trebuiesc întocmite şi cu
informaţii în calitatea actului de îngrijire, consultarea şi implicarea copiilor, fiind
protecţie şi educaţie a copilului, apreciem că necesar să cuprindă cel puţin următoarele
persoanele fizice şi juridice trebuie să acorde o categorii de dispoziţii:
importanţă sporită angajării unor psihologi cu • reguli privind respectarea dreptului co-
atribuţii specifice în acest sens sau, după caz, pilului de a menţine relaţii personale;
contractarea acestor servicii cu cabinete/psi- • reguli privind respectarea dreptului co-
hologi autorizaţi în condiţiile legii. Referiri la pilului la opinie şi libertatea de expri-
obligativitatea examinării psihologice anuale mare;
sunt cuprinse şi în Ordinul nr. 4840/2005 (ordin • reguli privind respectarea dreptului co-
comun al Ministerului Sănătăţii (MS), pilului la protejarea imaginii sale publice
Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEdC) şi şi a vieţii intime;
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate • reguli privind respectarea dreptului co-
(CNAS)) care regle-mentează controlul medical pilului la odihnă şi vacanţă;
anual al personalului din învăţământul • drepturile şi obligaţiile ce revin perso-
preuniversitar stabilind în acelaşi timp, în anexa nalului ce deserveşte serviciul respectiv în
la acest ordin, şi lista incompatibilităţilor de procesul de îngrijire şi educare a co-
ordin medical pentru categoriile profesionale pilului;
menţionate la art. 4 din Legea nr. 128/1997 • obligaţiile ce revin copilului;
privind Statutul personalului didactic. • măsurile disciplinare ce pot fi aplicate
copiilor în cazul nerespectării unor obli-
gaţii;
• măsurile de stimulare/recompensare în
cazul în care copiii au un comportament
159
Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
dezirabil sau atunci când aceştia îşi modifică reglementată de HG nr. 50/2005, astfel cum a fost
conduita; • procedura de soluţionare a modificată şi completată prin HG nr. 617/2005.
cereririlor/ plângerilor/ sesizărilor formulate Potrivit acestui act normativ au dreptul să
de că-tre copii. Personalul educativ care iniţieze proiecte de acte normative, în
deserveşte aceste servicii trebuie să aducă la conformitate cu atribu-ţiile şi cu domeniul lor de
cunoştinţa copiilor conţinutul regulamentelor activitate, urmă-toarele autorităţi publice:
şi să realizeze informarea corespunzătoare a a) ministerele şi celelalte organe de specialitate
acestora, acordând ori de câte ori este ale administraţiei publice centrale, aflate în
necesar consiliere şi sprijin copilului atât în subordinea Guvernului, precum şi autorităţile
ceea ce priveşte realizarea drepturilor cât şi administrative autonome;
îndeplinirea obligaţiilor care îi revin. b) organele de specialitate ale administra-ţiei
publice centrale, aflate în subordinea sau în
coordonarea ministerelor - prin ministerele în a
Art. 147. - Elaborarea proiectelor de acte căror subordine sau coordonare se află;
normative care fac referire la oricare dintre c) prefecturile, consiliile judeţene, respectiv
drepturile copilului prevăzute de prezenta lege se Consiliul General al Municipiului Bucu-reşti,
realizează obligatoriu cu avizul Au-torităţii potrivit legii - prin Ministerul Admi-nistraţiei şi
Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului Internelor (MAI).
(ANPDC). Iniţiativa legislativă, aparţine potrivit art. 74 din
Constituţia României şi cetăţenilor cu drept de
vot, dacă sunt în număr de cel puţin 100.000.
Textul instituie obligativitatea pentru toţi cei care
Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă
au potrivit legii, drept de iniţiativă legislativă, şi
legislativă trebuie să provină din cel puţin un
care iniţiază proiecte de acte normative ce conţin
sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste
referiri la drepturile copilului de a transmite spre
judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie
analiză aceste proiecte, Autorităţii Naţionale
să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnă-turi
pentru Pro-tecţia Drepturilor Copilului (ANPDC)
în sprijinul respectivei iniţiative. Cetăţenii care
care este în acest caz instituţie avizatoare. Avizul
exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot
se obţine de către iniţiatorul respectivului proiect
prezenta propuneri legislative numai în forma
de act normativ, verificarea îndepliniriii acestei
cerută pentru proiectele de legi. Normele de
condiţii de formă revenind Secretariatului
tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
General al Guvernului. Procedura, la nivelul
normative sunt pre-văzute de Legea nr. 24/2000,
Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi
republicată.
prezentarea proiectelor de acte normative spre
adoptare este
160
Ghidul Legislativ al
Manualului pentru
Implementarea
Legii nr. 272/2004
privind protecţia
şi promovarea
drepturilor copilului
Autorit

Cuprins ăţii
Naţion
ale
pentru
Protecţi
a
Dreptur
ilor
Cadrul Legal…… ....................................................................................................................................................
Copilul
7 ui…….
...… ...........
Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului…………… ................ …… ........................................
……...9 ………
… ..............
Convenţie de la Haga asupra protecţiei copiilor şi cooperării
….127
în materia adopţiei internaţionale…… ..........................................................................................................
Ordona
…....22 nţă de
urgenţă
Convenţie nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme
nr.
ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor……… ........................................................ 17/200
…..30 5
pentru
Convenţie nr. 138/1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă….… ......................................................... stabilir
33 ea unor
măsuri
Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate ................................................. organiz
….38 atorice
la
Convenţia de la Haga asupra aspectelor civile ale răpirii nivelul
internaţionale de copii (|ncheiată la 25 octombrie 1980)……………… ............................................................ … admini
75 straţiei
Convenţie Europeană asupra recunoaşterii şi executării hotărârilor publice
în materie de încredinţare a copiilor şi de restabilire a încredinţării copiilor… ..................................................... central
82 e……
………
Convenţie privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate, … ..............
încheiată la New York la 20 iunie 1956……… .................................................................................................. …
………
89 … ..............
Lege nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului… ................................................... …130
…....94 Lege
nr.
Constituţia României - ARTICOLUL 49 ............................................................................................................. 198/20
120 05
privind
Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii
aprobar
Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie…… ....................................................................................
ea
…..121
Ordona
Lege nr. 252/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a nţei de
Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale urgenţă
pentru Protecţia Copilului şi Adopţie…………… ....................................................................................... …… a
125 Guvern
Lege nr. 275/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a ului nr.
Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru 17/200
Protecţia Copilului şi Adopţie……………… ........................................................................... ….… ............ … 5
126 pentru
stabilir
Hotărâre nr. 1432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea ea unor
măsuri organizatorice
la nivelul administraţiei publice centrale… ................ … ............................................................................... …
135
Hotărâre nr. 412/2005 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei…… ........................................ ….…… ......................
….137
Lege nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei…………...… ..................................... … .......... ….….…
147

3
Ghid Legislativ

Lege nr. 274/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea


Oficiului Român pentru adopţii……….… ............................................................................. … ...........
……….160
Lege nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea
instituţiei Avocatul Poporului……...… ............................................................................................................
…163
Hotărâre nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de
funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului………… ................... …… ...........................................
…….168
Hotărâre nr. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru
de organizare şi funcţionare a serviciului public de asistenţă socială………...… .............................................
…175
Hotărâre nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru
de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului………… ...........................................................................................................
…..180
Hotărâre nr. 1438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru
de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării
copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a
copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi...… ...............................................................
…187
Hotărâre nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate
copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal………… ..........................................................
…..196
Ordonanţă nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii………………… ......................................................
….199
Hotărâre nr. 1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind
serviciile sociale, precum şi a Metodologiei de acreditare a
furnizorilor de servicii sociale… ......................................................................................................... ……....
….212
Hotărâre nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului
instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de
personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a
instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003
privind serviciile sociale… ...............................................................................................................................
…217
Hotărâre nr. 1440/2004 privind condiţiile şi procedura de licenţiere
şi de inspecţie a serviciilor de prevenire a separării copilului de
familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit
temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi……………… .................................................................
…….224
Hotărâre nr. 1443/2004 privind metodologia de repatriere a
copiilor români neînsoţiţi şi asigurarea măsurilor de protecţie
specială în favoarea acestora………………….……… .......................................................................
……….…230
Ordonanţă nr. 102/2000 privind
statutul şi regimul refugiaţilor în România………… ........................................................................ …..
……….233
4 Hotărâre nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate
copilul 01 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane……… ........................................................
ui care ………..255
a Hotărâre nr. 617/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Comitetului
săvârşit naţional director pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin muncă… .......................... … ......
…261
o faptă
penală
şi nu
răspund
e
penal…
………
… .........................................................................................................................................................................
243
Codul
Penal al
Români
ei -
TITLU
L IV –
MINO
RITAT
EA…
…… .................................................................................................................................................................
…246
Lege
nr.
217/20
03
pentru
preveni
rea şi
combat
erea
violenţe
i în
familie
……… .................................................................................................................................................

……….
…250
Lege
nr.
678/20
Hotărâre nr. 679/2003 privind condiţiile de obţinere a atestatului, 315
procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist… ...................................................... ….
Norma
….263
metodo
Ordonanţă de urgenţă nr. 25/2003 pentru modificarea şi completarea logica
art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/1997 privind de
protecţia copilului aflat în dificultate…………… ............................................................................. ………...…267 aplicare
Lege nr. 325/2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
a Guvernului nr. 25/2003 pentru modificarea şi completarea art. 20 prevede
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia rilor
copilului aflat în dificultate…………………...……… ................................................................................ …… Ordona
269 nţei de
urgenţă
Lege nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă………… ..................... … ........................................... a
….270 Guvern
ului nr.
Lege nr. 21/1991 (r1) a cetăţeniei române…………………….………… .................................................. 148/20
……..281 05
privind
Lege nr. 248/2005 privind regimulliberei circulaţii a cetăţenilor români
susţiner
în străinătate (Extras)…………… ........................................................................................................ … ..... …286
ea
Lege nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire familiei
la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (Extras) .................................... în
…..290 vederea
Hotărâre nr. 1018/2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire creşterii
la obligaţiile ce revin serviciilor publice specializate pentru protecţia copilul
drepturilor copilului în vederea garantării respectării dreptului la imagine ui……
şi intimitate al copilului aflat în plasament sau încredinţare……….…… ........................................................ … …….…
291 ....................

Lege nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile …….32
ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, 1
la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992… ......................................................................................
….293 Lege
nr.
Lege nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor 416/20
încadrate în muncă…… ................................................................................................................................. …..297 01
Lege nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi privind
tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia venitul
copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi minim
copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti… ............................................... garantat
………
…..301
…...
Lege nr. 111/2004 pentru modificarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile ………
de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice …… ...........
specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre
maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi ………
maternali profesionişti………… .............. … ................................................................................................. …328
….302
Hotărâre nr. 729/2005 privind stabilirea nivelurilor alocaţiei
zilnice de hrană pentru consumurile colective din instituţiile publice
de asistenţă socială…………… ......................................................................................................... …….…….303
Lege nr. 554/2004 a contenciosului administrativ………………………… ....................................................
….304
Lege nr. 61/1993 (r1) privind alocaţia de stat pentru copii…….… ............................................................
……..313
Ordonanţă de urgenţă nr. 148/2005
privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului… ..................................................................................
5
Cadru Legal
Domeniul protecţiei copilului a cunoscut una dintre Activitatea de elaborare a pachetului legislativ a
cele mai spectaculoase evoluţii în ceea ce priveşte presupus consultări cu toţi partenerii sistemului de
trecerea de la un sistem centralizat şi închis către un protecţie a copilului şi cu toţi specia-liştii din cadrul
altul deschis provocărilor şi suplinirii de o manieră sistemului. Aprecierea deose-bită a Comisiei Europene
adecvată a mediului familial. faţă de angajamentele asumate de România în
Asigurarea şi respectarea drepturilor copiilor şi domeniul protecţiei copilului s-a concretizat în
plasarea acestora într-o zonă de interes special a nominalizarea unui grup de experţi care să ofere
constituit începând cu anul 2001 o prioritate naţională asistenţă tehnică grupului de experţi români în
pentru Guvernul României. Eforturile susţinute definitivarea pachetului legislativ.
întreprinse atât la nivel central cât şi la nivel local de Grupul de experţi ai Comisiei Europene a apreciat
structurile responsabile au fă-cut din începutul anului toate eforturile depuse în vederea elaboră-rii unei
2001 momentul de schimbare radicală a politicii de legislaţii pe deplin armonizate cu Con-venţiile
protecţie a copilului aflat în dificultate şi a adopţiei. internaţionale în domeniu şi a recomandat acordarea
Având ca principale elemente de reper pentru unei atenţii deosebite modului în care sunt
intervenţie Programul de Guvernare şi Strategia implementate prevederile pachetului legislativ.
Guvernamentală în domeniul protecţiei copilului în Adoptarea pachetului legislativ de către Parlament a
dificultate (2001-2004), Guvernul României a reprezentat însă doar primul pas în schimbarea
demonstrat, prin măsurile legislative, administrative şi abordării problematicii drepturilor copilului în
financiare întreprinse pe parcursul acestei perioade, România. Prin elaborarea acestui nou set de legi s-a
angajamentul de a rezolva problema copiilor dorit instaurarea unei stări de normalitate şi res-
instituţionalizaţi. Activitatea de elaborare a pachetului ponsabilizare a familiei naturale şi reîntoarce-rea
legislativ a fost iniţiată în luna mai 2002 şi a presupus acesteia către copil. Răspunderea colectivi-tăţii locale,
consultări cu toţi partenerii sistemului de pro-tecţie a dat fiind principiul conform căruia statul are grijă cel
copilului şi cu toţi specialiştii din cadrul sistemului. mai bine de copii, pentru creşterea şi educarea
Atenţia deosebită a Comisiei Europene faţă de copilului este subsidiară celei a părinţilor.
îndeplinirea angajamentele asumate de România în Rolul instituţiilor statului a fost astfel redefinit,
domeniul protecţiei copilului s-a concretizat în atribuţiile lor acoperind în primul rând datoria de a
nominalizarea unui grup de experţi (ianuarie 2003) sprijini părinţii, sau după caz, alt reprezentant legal al
care să ofere asistenţă tehnică grupului de experţi copilului în realizarea obligaţiilor sale. De exemplu:
români în definitivarea pachetului legislativ. |n luna autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de
iunie 2004, Parlamentul a adoptat Pachetul legislativ în a informa părinţii şi copiii în legătură cu drepturile pe
domeniul protecţiei copilului, având la bază principiile care le au şi asupra modalităţilor de acordare a
Convenţiei Europene privind drepturile omului şi drepturilor de asistenţă socială şi de asigurări sociale
respectiv ale Convenţiei ONU privind drepturile Premisa potrivit căreia unul dintre drepturile
copilului, pachet legislativ ce a intrat în vigoare la 1 ia- fundamentale ale oricărui copil este acela de a creşte
nuarie 2005. alături de familia sa, incumbă, pe cale de consecinţă,
existenţa unui sprijin activ, precum şi asistenţă din
partea autorităţilor. Acestea tre-
7
Ghid Legislativ
buie să ia măsurile necesare pentru reîntoarce-rea asociere, dreptul de a beneficia de protecţie îm-potriva
acestuia alături de părinţi sau alţi reprezen-tanţi legali. oricărei forme de exploatare, drepturi în cazuri de
Anterior, fenomenul separării copilului de familia sa natură penală, dreptul la educaţie şi aşa mai departe.
naturală era un fapt întâlnit cu destulă uşurinţă, dată Convenţia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)
fiind lipsa existenţei unor măsuri active de prevenire a diferă în formă de Convenţia ONU, prin aceea că nu se
unei posibile separări. Si-tuaţiile de risc ce concentrează în principal pe copii. Această convenţie a
caracterizează multe familii, nu justifică separarea fost elaborată într-un moment când percepţia asupra
copilului de părinţi. |n lipsa unor servicii adaptate drepturilor copilului era extrem de limitată, dacă nu
nevoilor familiilor expuse riscului de abandon şi chiar ine-xistentă. Cu toate acestea CEDO a devenit o
separare, aceste fenomene erau întâlnite cu destul de armă extrem de puternică pentru apărarea drepturilor
mare frec-venţă în rândul populaţiei României, copiilor, părinţilor şi familiilor, uneori unii faţă de
devenind o reţetă obişnuită în cazul în care familia na- ceilalţi şi chiar împotriva statului. Sunt câteva articole
turală avea cele mai mici suspiciuni că nu îşi va putea din CEDO care sunt extrem de importante pentru copii
asuma răspunderea creşterii şi educării unui copil. şi familiile acestora.
Pachetul legislativ în domeniul protecţiei copilului Aşadar, pentru a putea înţelege noua legislaţie română,
reprezintă mai mult decât o ameliorare a unui cadru este necesar să menţionăm faptul că aceasta a fost
legislativ dintr-un sector de activitate şi reprezintă baza astfel concepută încât să asigure un echilibru între
unui sistem modern, european, de protecţie a cerinţele convenţiilor interna-ţionale pe care toate ţările
drepturilor tuturor copiilor, pe deplin armonizat cu Europene trebuie să facă eforturi de a le respecta, şi
tratatele internaţionale la care România este parte, în problemele specifice cu care s-a confruntat România în
mod deosebit cu Convenţia europeană privind ultimii ani.
drepturile omului şi respectiv Convenţia ONU privind Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea
drepturile copilului. drepturilor copilului reglementează cadrul legal privind
Aceste două convenţii internaţionale au fost ratificate respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor
de România prin Legea nr. 18/1990 şi Legea nr. copilului stabilite prin Constituţie, în concordanţă cu
30/1994, ceea ce înseamnă că România şi-a asumat prevederile Con-venţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite
obligaţia de a respecta prevederile acestora. cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea
Pentru a înţelege contextul juridic, drepturile şi nr. 18/1990, republicată, şi ale celorlalte acte inter-
obligaţiile care guvernează în prezent relaţia dintre naţionale în materie la care România este parte.
statul român, copii şi familiile acestora, este necesar sa Aceasta lege este concepută special pentru a-i permite
înţelegem foarte bine principiile şi conţinutul României să îşi respecte obligaţiile internaţionale, în
prevederilor incluse în aceste două instrumente. special cele stipulate în cele două convenţii
Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului este internaţionale menţionate mai sus, nefiind aşadar,
un instrument extrem de complex, care se axează în surprinzător faptul că multe dintre prevederile acestei
principal pe drepturile copilului. Ea stipulează în mod legi reflectă fidel prevederile incluse în Convenţia
expres un număr mare de astfel de drepturi care ONU cu privire la drepturile copilului precum şi cele
guvernează toate situa-ţiile legate de relaţia copilului incluse în Convenţia Europeană asupra Drepturilor O-
cu familia, drepturile civile cum sunt libertatea de mului.
exprimare şi
8
Organizaţia Naţiunilor Unite
Convenţie
din 20/11/1989 Republicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 314 din 13/06/2001
cu privire la drepturile copilului
PREAMBUL • ţinând seama de faptul că un copil trebuie să
fie pe deplin pregătit să trăiască independent în
Statele părţi la prezenta convenţie, societate şi să fie educat în spiritul idealurilor
• având în vedere că, în conformitate cu prin- proclamate în Carta Naţiunilor Unite şi, în
cipiile proclamate de Carta Naţiunilor Unite, special, în spiritul păcii, demnităţii, libertăţii,
recunoaşterea demnităţii şi a drepturilor egale toleranţei, egalităţii şi solidarităţii,
şi inalienabile ale tuturor membrilor familiei • având în vedere că necesitatea de a extinde
umane constituie fundamentul libertăţii, protecţia specială acordată copilului a fost
dreptăţii şi păcii în lume, enunţată în Declaraţia de la Geneva din 1924
• având în vedere că în Carta popoarele Naţiu- privind drepturile copilului şi în Declaraţia
nilor Unite au proclamat din nou încrederea lor drepturilor copilului, adoptată de Adunarea
în drepturile fundamentale ale omului, în Generală la 20 noiembrie 1959, şi a fost recu-
demnitatea şi valoarea persoanei umane şi au noscută în Declaraţia Universală a Drepturilor
hotărât să promoveze progresul social şi Omului, în Pactul internaţional privind
condiţii mai bune de trai în contextul unei drepturile economice, sociale şi culturale (în
libertăţi sporite, special art. 10) şi în statutele şi instrumentele
• recunoscând faptul că Naţiunile Unite, în De- aplicabile ale instituţiilor specializate şi ale
claraţia Universală a Drepturilor Omului şi în organizaţiilor internaţionale preocupate de
pactele internaţionale privind drepturile bunăstarea copilului,
omului, au proclamat şi au convenit că fiecare • având în vedere că, aşa cum s-a arătat în
poate să se prevaleze de drepturile şi de Declaraţia drepturilor copilului, „dată fiind
libertăţile enunţate de acestea, fără nici o lipsa sa de maturitate fizică şi intelectuală,
deosebire de rasă, culoare, sex, limbă, religie, copilul are nevoie de protecţie şi îngrijire
opinie politică sau orice altă opinie, na- speciale, inclusiv de o protecţie juridică
ţionalitate şi origine socială, situaţie materială, adecvată, atât înainte cât şi după naşterea sa",
statut la naştere sau alt statut, • reamintind dispoziţiile Declaraţiei cu privire la
• amintind faptul că în Declaraţia Universală a principiile sociale şi juridice aplicabile
Drepturilor Omului Naţiunile Unite au pro- protecţiei şi bunăstării copiilor, cu referire
clamat dreptul copiilor la îngrijire şi asistenţă specială la practicile în materie de plasament
speciale, familial şi de adopţie pe plan naţional şi in-
• având convingerea că familia, ca unitate de ternaţional, precum şi Regulile minimale
bază a societăţii şi ca mediu natural destinat standard ale Naţiunilor Unite privind admini-
creşterii şi bunăstării tuturor membrilor săi şi, strarea justiţiei în cazul minorilor (Regulile de
în special, a copiilor, trebuie să beneficieze de la Beijing), Declaraţia privind protecţia fe-
protecţia şi de asistenţa de care are nevoie meilor şi copiilor în caz de stare de urgenţă şi
pentru a-şi putea asuma pe deplin de conflict armat,
responsabilităţile în cadrul societăţii, • recunoscând că în toate ţările lumii există copii
• recunoscând că pentru dezvoltarea plenară şi care trăiesc în condiţii extrem de dificile şi care
armonioasă a personalităţii sale copilul trebuie au nevoie de o atenţie deosebită,
să crească într-un mediu familial, într-o
atmosferă de fericire, dragoste şi înţelegere,
9
Ghid Legislativ
• ţinând seama de importanţa tradiţiilor şi a mod legal, şi în acest scop vor lua toate mă-surile
valorilor culturale ale fiecărui popor în prote- legislative şi administrative corespun-zătoare. 3.
jarea şi dezvoltarea armonioasă a copilului, Statele părţi vor veghea ca instituţiile, serviciile şi
• recunoscând importanţa cooperării interna- aşezămintele care răspund de pro-tecţia şi
ţionale destinate îmbunătăţirii condiţiilor de îngrijirea copiilor să respecte standardele stabilite
trai ale copiilor din toate ţările şi, în special, de autorităţile competente, în special cele
din ţările în curs de dezvoltare, referitoare la securitate şi sănătate, la numărul şi
convin după cum urmează: calificarea personalului din aceste instituţii,
precum şi la asigurarea unei supravegheri
PARTEA I competente.

ARTICOLUL 1 ARTICOLUL 4

|n sensul prezentei convenţii, prin copil se înţelege Statele părţi se angajează să ia toate măsurile
orice fiinţă umană sub vârsta de 18 ani, exceptând legislative, administrative şi de orice altă na-tură
cazurile în care legea aplicabilă copilului necesare în vederea punerii în aplicare a
stabileşte limita majoratului sub această vârstă. drepturilor recunoscute în prezenta convenţie. |n
cazul drepturilor economice, sociale şi culturale
ARTICOLUL 2 statele părţi se obligă să adopte aceste măsuri, fără
a precupeţi resursele de care dispun şi, dacă este
1. Statele părţi se angajează să respecte şi să cazul, în cadrul cooperării internaţionale.
garanteze drepturile stabilite în prezenta
convenţie tuturor copiilor din jurisdicţia lor, ARTICOLUL 5
indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie,
opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, Statele părţi vor respecta responsabilităţile,
apartenenţa etnică sau originea socială, de drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor naturali
situaţia materială, incapacitatea fizică, de ai copilului sau, după caz şi conform tradi-ţiei
statutul la naştere sau de statutul dobândit al locale, membrilor familiei lărgite sau comu-nităţii,
copilului ori al părinţilor sau al reprezentanţilor tutorilor sau altor persoane care au, prin lege, copii
legali ai acestuia. în îngrijire, de a asigura, de o manie-ră
2. Statele părţi vor lua toate măsurile de protejare corespunzătoare capacităţilor în continuă
a copilului împotriva oricărei forme de dezvoltare ale copilului, îndrumarea şi orientarea
discriminare sau de sancţionare pe considerente necesare în exercitarea de către copil a drepturilor
ţinând de situaţia juridică, activităţile, opiniile recunoscute în prezenta convenţie.
declarate sau convingerile părinţilor, ale
reprezentanţilor săi legali sau ale membrilor ARTICOLUL 6
familiei sale.
1. Statele părţi recunosc dreptul la viaţă al fie-
ARTICOLUL 3 cărui copil.
2. Statele părţi vor face tot ce le stă în putinţă
1. |n toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse pentru a asigura supravieţuirea şi dezvoltarea
de instituţiile de asistenţă socială publice sau copilului.
private, de instanţele judecătoreşti, autorităţile
administrative sau de organele legislative, ARTICOLUL 7
interesele copilului vor prevala.
2. Statele părţi se obligă să asigure copilului 1. Copilul se înregistrează imediat după naşte-rea
protecţia şi îngrijirea necesare în vederea sa şi are, prin naştere, dreptul la un nume,
asigurării bunăstării sale, ţinând seama de dreptul de a dobândi o cetăţenie şi, în măsura
drepturile şi obligaţiile părinţilor săi, ale re- posibiliului, dreptul de a-şi cunoaşte părinţii şi
prezentanţilor săi legali sau ale altor persoane de a fi îngrijit de aceştia.
cărora acesta le-a fost încredinţat în
10
2. Statele părţi vor veghea ca aplicarea acestor venită în timpul detenţiei) ambilor părinţi sau a
drepturi să respecte legislaţia lor naţională şi unuia dintre ei ori a copilului, statul parte va
obligaţiile pe care acestea şi le-au asumat în furniza, la cerere, părinţilor, copilului sau, după
temeiul instrumentelor internaţionale aplicabile caz, unui alt membru al familiei informaţiile
în materie, în special în cazul în care ne- esenţiale despre locul unde se găsesc membrul
respectarea acestora ar avea ca efect declararea sau membrii familiei, exceptând cazul în care
copilului ca apatrid. divulgarea acestor informaţii ar aduce prejudicii
bunăstării copilului. Statele părţi vor veghea, de
ARTICOLUL 8 asemenea, ca prezentarea unei astfel de cereri
să nu antreneze prin ea însăşi consecinţe dău-
1. Statele părţi se obligă să respecte dreptul nătoare pentru persoana sau persoanele
copilului de a-şi păstra identitatea, inclusiv interesate.
cetăţenia, numele şi relaţiile familiale, astfel
cum sunt recunoscute de lege, fără nici o ARTICOLUL 10
imixtiune ilegală.
2. |n cazul în care un copil este lipsit în mod ilegal 1. |n conformitate cu obligaţia ce revine statelor
de toate sau de o parte din elementele părţi potrivit art. 9 paragraful 1, orice cerere
constitutive ale identităţii sale, statele părţi vor depusă de un copil sau de părinţii acestuia, în
asigura asistenţa şi protecţia cores-punzătoare vederea intrării într-un stat parte sau a părăsirii
pentru ca identitatea acestuia să fie restabilită acestuia în scopul reîntregirii familiei, va fi
cât mai repede posibil. examinată de statele părţi cu bu-năvoinţă,
umanism şi cu operativitate. Statele părţi vor
ARTICOLUL 9 veghea, de asemenea, ca depunerea unei astfel
de cereri să nu antreneze consecinţe nefaste
1. Statele părţi vor veghea ca nici un copil să nu asupra solicitanţilor şi membrilor familiei
fie separat de părinţii săi împotriva voin-ţei acestora.
acestora, excepând situaţia în care au-torităţile 2. Copilul ai cărui părinţi îşi au reşedinţa în state
competente decid, sub rezerva revizuirii diferite va avea dreptul de a întreţine, în afara
judiciare şi cu respectarea legilor şi a unor situaţii excepţionale, relaţii personale şi
procedurilor aplicabile, că această separare este contacte directe, în mod regulat, cu ambii săi
în interesul suprem al copilului. O astfel de părinţi. |n acest scop şi în conformitate cu
decizie poate deveni necesară în cazuri obligaţia care revine statelor părţi în temeiul
particulare cum ar fi, de exemplu, în cazul art. 9 paragraful 1, statele părţi vor respecta
copiilor maltrataţi sau neglijaţi de părinţi sau în dreptul copilului şi al părinţilor săi de a părăsi
cazul în care părinţii trăiesc separat şi se orice ţară, inclusiv propria lor ţară, şi de a
impune luarea unei hotărâri cu privire la locul reveni în propria lor ţară. Dreptul de a părăsi
de reşedinţă a copilului. orice ţară nu poate fi îngrădit decât de
2. |n toate cazurile prevăzute la paragraful 1 din restricţiile prevăzute în mod expres de lege şi
prezentul articol toate părţile interesate trebuie care sunt necesare pentru protejarea siguranţei
să aibă posibilitatea de a participa la dezbateri naţionale, a ordinii publice, a sănătăţii publice
şi de a-şi face cunoscute punctele de vedere. sau a bunelor moravuri ori a drepturilor şi
3. Statele părţi vor respecta dreptul copilului care libertăţilor altora şi care sunt compatibile cu
a fost separat de ambii părinţi sau de unul celelalte drepturi recunoscute în prezenta
dintre ei de a întreţine relaţii personale şi convenţie.
contacte directe cu cei doi părinţi ai săi, în mod
regulat, exceptând cazul în care acest lucru ARTICOLUL 11
contravine interesului suprem al copilului.
4. Când separarea rezultă din măsuri luate de către 1. Statele părţi vor lua măsuri pentru a combate
un stat parte, precum detenţia, închi-soarea, acţiunile ilegale de transferare şi de îm-
exilul, expulzarea sau moartea (inclusiv piedicare a reîntoarcerii copiilor în, respectiv
moartea, indiferent de cauză, sur- din, străinătate.
11
Ghid Legislativ
2. |n acest scop statele părţi vor promova în- mod expres de lege şi care sunt necesare pentru
cheierea de acorduri bilaterale şi multilaterale protecţia securităţii publice, a ordinii publice, a
sau aderarea la acordurile existente. sănătăţii publice şi a bunelor moravuri sau a
libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale
ARTICOLUL 12 altora.

1. Statele părţi vor garanta copilului capabil de ARTICOLUL 15


discernământ dreptul de a-şi exprima liber
opinia asupra oricărei probleme care îl pri- 1. Statele părţi recunosc drepturile copilului la
veşte, opiniile copilului urmând să fie luate în libertatea de asociere şi la libertatea de întrunire
considerare ţinându-se seama de vârsta sa şi de paşnică.
gradul său de maturitate. 2. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi
2. |n acest scop copilului i se va da, în special, îngrădită decât de restricţiile prevăzute în mod
posibilitatea de a fi ascultat în orice proce-dură expres de lege şi care sunt necesare într-o
judiciară sau administrativă care îl pri-veşte, fie societate democratică, în interesul se-curităţii
direct, fie printr-un reprezentant sau un naţionale, al siguranţei sau ordinii publice ori
organism competent, în conformitate cu pentru a proteja sănătatea publi-că sau bunele
regulile de procedură din legislaţia na-ţională. moravuri ori pentru a proteja drepturile şi
libertăţile altora.
ARTICOLUL 13
ARTICOLUL 16
1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare;
acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a 1. Nici un copil nu va fi supus unei imixtiuni
primi şi de a difuza informaţii şi idei de orice arbitrare sau ilegale în viaţa sa privată, în fa-
natură, indiferent de frontiere, sub formă orală, milia sa, în domiciliul său ori în corespon-denţa
scrisă, tipărită sau artistică ori prin orice alte sa, precum şi nici unui fel de atac ilegal la
mijloace, la alegerea copilului. onoarea şi reputaţia sa.
2. Exercitarea acestui drept poate face subiectul 2. Copilul are dreptul la protecţia garantată de
restricţiilor, dar numai al acelor restricţii expres lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau
prevăzute de lege şi absolut necesare pentru: atacuri.
a) respectarea drepturilor sau a reputaţiei altora;
sau ARTICOLUL 17
b) protejarea securităţii naţionale, a ordinii pu-
blice, a sănătăţii publice şi a bunelor moravuri. Statele părţi vor recunoaşte importanţa funcţiei
îndeplinite de mijloacele de informare în masă şi
ARTICOLUL 14 vor asigura accesul copilului la informaţie şi
materiale provenind din surse naţionale şi in-
1. Statele părţi vor respecta dreptul copilului la ternaţionale, în special cele care urmăresc pro-
libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie. movarea bunăstării sale sociale, spirituale şi
2. Statele părţi vor respecta drepturile şi obli- morale şi a sănătăţii sale fizice şi morale. |n acest
gaţiile părinţilor sau, după caz, ale reprezen- scop statele părţi:
tanţilor legali ai copilului de a-l îndruma în a) vor încuraja difuzarea, prin mijloacele de
exercitarea dreptului sus-menţionat, de o informare în masă, de informaţii şi materiale de
manieră care să corespundă capacităţilor în interes social şi educativ pentru copil şi care
formare ale acestuia. sunt în conformitate cu art. 29;
3. Libertatea de a-şi manifesta propriile convin- b) vor încuraja cooperarea internaţională în
geri religioase sau alte convingeri nu poate fi producerea, schimbul şi difuzarea de astfel de
îngrădită decât de restricţiile prevăzute în informaţii şi materiale provenind din surse
culturale, naţionale şi internaţionale;
c) vor încuraja producerea şi difuzarea de cărţi
pentru copii;
d) vor încuraja mijloacele de informare în masă
12
să ţină seama, în mod deosebit, de nevoile fost încredinţat, precum şi pentru instituirea
lingvistice ale copiilor autohtoni sau ale celor care altor forme de prevenire şi pentru identificarea,
aparţin unui grup minoritar; e) vor favoriza denunţarea, acţionarea în instanţă, anchetarea,
elaborarea unor principii călău-zitoare adecvate, tratarea şi urmărirea cazurilor de rele
destinate protejării copilului împotriva tratamente aplicate copilului, descrise mai sus,
informaţiilor şi materialelor care dăunează şi, dacă este necesar, a procedurilor de
bunăstării sale, având în vedere prevederile art. 13 implicare judiciară.
şi 18.
ARTICOLUL 20
ARTICOLUL 18
1. Copilul care este, temporar ori permanent, lipsit
1. Statele părţi vor depune eforturi pentru de mediul său familial sau care, pentru
asigurarea recunoaşterii principiului potrivit protejarea intereselor sale, nu poate fi lăsat în
căruia ambii părinţi au responsabilităţi comune acest mediu are dreptul la protecţie şi asistenţă
pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. speciale din partea statului.
Părinţii sau, după caz, reprezentanţii săi legali 2. Statele părţi, în conformitate cu legislaţia lor
sunt principalii responsabili de creş-terea şi naţională, vor asigura protecţie alternativă
dezvoltarea copilului. Aceştia trebuie să pentru un astfel de copil.
acţioneze, în primul rând, în interesul suprem al 3. Această protecţie poate include, mai ales,
copilului. plasamentul familial, „kafalah" din dreptul
2. Pentru garantarea şi promovarea drepturilor islamic, adopţia sau, în caz de necesitate,
enunţate în prezenta convenţie statele părţi vor plasarea în instituţii corespunzătoare de în-
acorda ajutor corespunzător părinţilor şi grijire a copiilor. |n alegerea uneia dintre aceste
reprezentanţilor legali ai copilului în exerci- soluţii este necesar să se ţină seama în mod
tarea responsabilităţii care le revine în legă-tură corespunzător de necesitatea unei anumite
cu creşterea copilului şi vor asigura crearea continuităţi în educarea copilului, precum şi de
instituţiilor, aşezămintelor şi serviciilor de originea sa etnică, religioasă, culturală şi
îngrijire a copiilor. lingvistică.
3. Statele părţi vor lua toate măsurile cores-
punzătoare pentru a asigura copiilor ai căror ARTICOLUL 21
părinţi muncesc dreptul de a beneficia de
serviciile şi aşezămintele de îngrijire a copiilor, Statele părţi care recunosc şi/sau autorizează
pentru care ei îndeplinesc condiţiile cerute. adopţia vor veghea ca interesele supreme ale
copilului să primeze şi:
ARTICOLUL 19 a) vor veghea ca adopţia unui copil să fie au-
torizată numai de autorităţile competente care
1. Statele părţi vor lua toate măsurile legislative, verifică, în conformitate cu legea şi cu
administrative, sociale şi educative co- procedurile aplicabile, precum şi pe baza tu-
respunzătoare, în vederea protejării copilului turor informaţiilor pertinente şi credibile, că
împotriva oricăror forme de violenţă, vătă-mare adopţia se poate realiza luând în considerare
sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau statutul copilului în raport cu părinţii, cu rudele
neglijenţă, de rele tratamente sau de exploatare, şi cu reprezentanţii săi legali şi, dacă este cazul,
inclusiv abuz sexual, în timpul cât se află în că persoanele interesate şi-au dat
îngrijirea părinţilor sau a unuia dintre ei, a consimţământul cu privire la adopţie în cu-
reprezentantului ori reprezentanţilor legali sau a noştinţă de cauză în urma unei consilieri co-
oricărei persoane căreia i-a fost încredinţat. respunzătoare;
2. Aceste măsuri de protecţie vor cuprinde, după b) recunosc că adopţia în străinătate poate fi
caz, proceduri eficiente pentru stabilirea de considerată ca un mijloc alternativ de asigurare
programe sociale care să asigure sprijinul a îngrijirii necesare copilului, dacă acesta, în
necesar copilului şi celor cărora le-a ţara de origine, nu poate fi încredinţat spre
plasament familial sau spre adopţie ori nu poate
fi îngrijit în mod corespunzător;
13
Ghid Legislativ
c) vor asigura că, în cazul adopţiei în străinăta-te, să le garanteze demnitatea, să le favorizeze
copilul beneficiază de garanţiile şi standardele autonomia şi să le faciliteze participarea acti-vă
echivalente celor existente în cazul adopţiei la viaţa comunităţii.
naţionale; 2. Statele părţi recunosc dreptul copiilor handi-
d) vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a capaţi de a beneficia de îngrijiri speciale şi
se asigura că, în cazul adopţiei în străi-nătate, încurajează şi asigură, în măsura resurselor
plasamentul copilului nu conduce la obţinerea disponibile, la cerere, copiilor handicapaţi care
de câştiguri materiale necuvenite pentru îndeplinesc condiţiile prevăzute şi celor care îi
persoanele implicate; au în îngrijire, un ajutor adaptat situa-ţiei
e) promovează obiectivele prezentului articol, copilului şi situaţiei părinţilor sau a celor cărora
încheind aranjamente sau acorduri bilaterale ori le este încredinţat.
multilaterale, după caz, şi se străduiesc, în acest 3. Recunoscând nevoile speciale ale copiilor
cadru, să asigure ca plasarea copiilor în handicapaţi, ajutorul acordat conform para-
străinătate să fie efectuată de autorităţile sau grafului 2 al prezentului articol va fi gratuit ori
organele competente. de câte ori acest lucru este posibil, ţinând
seama de resursele financiare ale părinţilor sau
ARTICOLUL 22 ale celor care îi au în îngrijire, şi va fi destinat
asigurării accesului efectiv al copiilor
1. Statele părţi vor lua măsurile necesare pentru ca handicapaţi la educaţie, formare profe-sională,
un copil care caută să obţină statutul de refugiat servicii medicale, recuperare, pre-gătire în
sau care este considerat refugiat în conformitate vederea ocupării unui loc de mun-că, activităţi
cu reglementările şi procedurile internaţionale recreative, de o manieră care să asigure deplina
şi naţionale aplicabile, fie că este singur sau integrare socială şi dezvoltare individuală a
însoţit de mamă ori de tată sau de orice altă copiilor, inclusiv dezvoltarea lor culturală şi
persoană, să beneficieze de protecţia şi asistenţa spirituală.
umanitară co-respunzătoare, pentru a se putea 4. |n spiritul cooperării internaţionale, statele părţi
bucura de drepturile recunoscute de prezenta vor favoriza schimbul de informaţii relevante în
con-venţie şi de celelalte instrumente domeniul medicinei preventive şi al
internaţio-nale privind drepturile omului sau tratamentului medical, psihologic şi funcţional
ajutorul umanitar la care respectivele state sunt al copiilor handicapaţi, inclusiv prin difuzarea
părţi. şi accesul la informaţii referitoare la metodele
2. |n acest scop statele părţi vor contribui, după de recuperare, educare şi formare profesională,
cum consideră necesar, la toate eforturile în- în scopul de a permite statelor părţi să îşi
treprinse de O.N.U. şi de alte organizaţii gu- perfecţioneze capacităţile şi competenţele şi să
vernamentale sau neguvernamentale com- îşi extindă experienţa în aceste domenii. |n
petente cooperând cu O.N.U., pentru a proteja această privinţă se va ţine seama, în mod
şi ajuta copiii care se găsesc într-o astfel de deosebit, de nevoile ţărilor în curs de
situaţie şi pentru a găsi părinţii sau alţi membri dezvoltare.
ai familiei oricărui copil refugiat, în vederea
obţinerii informaţiilor necesare pentru ARTICOLUL 24
reîntregirea familiei sale. |n cazul în care
părinţii sau alţi membri ai familiei nu pot fi 1 Statele părţi recunosc dreptul copilului de a se
găsiţi, copilului i se va acorda aceeaşi protecţie bucura de cea mai bună stare de sănătate
ca oricărui alt copil care este temporar sau total posibilă şi de a beneficia de serviciile medicale
lipsit de mediul său familial, indiferent de şi de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru
motiv, în conformitate cu principiile enunţate în a garanta că nici un copil nu este lipsit de
prezenta convenţie. dreptul de a avea acces la aceste servicii.
2. Statele părţi vor depune eforturi pentru a
ARTICOLUL 23 asigura aplicarea efectivă a acestui drept şi, în
mod deosebit, vor lua măsurile corespun-
1. Statele părţi recunosc că pentru copiii han- zătoare pentru:
dicapaţi fizic şi mental trebuie să se asigure o
viaţă împlinită şi decentă, în condiţii care
14
a) reducerea mortalităţii infantile şi a celei în rândul de asigurări sociale, şi vor lua măsuri pentru asigurarea
copiilor; exercitării depline a acestui drept în conformitate cu
b) asigurarea asistenţei medicale şi a măsurilor de legislaţia lor naţională. 2. La acordarea indemnizaţiilor
ocrotire a sănătăţii pentru toţi copiii, cu accent pe prevăzute de lege se va ţine seama, când este cazul, de
dezvoltarea măsurilor primare de ocrotire a resursele şi situaţia copilului şi ale persoanelor
sănătăţii; responsabile de întreţinerea sa, precum şi de orice alte
c) combaterea maladiilor şi a malnutriţiei, inclusiv în împrejurări care au legătură cu cererea de acordare a
cadrul măsurilor primare de ocrotire a sănătăţii, indemnizaţiilor, înaintată de copil sau în numele său.
recurgând, printre altele, la tehnologii accesibile şi
la aprovizionarea cu alimente nutritive şi cu apă ARTICOLUL 27
potabilă, luând în considerare pericolele şi riscurile
de poluare a mediului natural; 1. Statele părţi recunosc dreptul oricărui copil de a
d) asigurarea ocrotirii sănătăţii mamelor în perioada beneficia de un nivel de trai care să per-mită
pre- şi postnatală; dezvoltarea sa fizică, mentală, spiritua-lă, morală şi
e) asigurarea că toate segmentele societăţii, în mod socială.
deosebit părinţii şi copiii, sunt informate, au acces 2. Părinţilor şi oricărei alte persoane care au în grijă un
la educaţie şi sunt sprijinite în folosirea copil le revine în primul rând responsabilitatea de a
cunoştinţelor de bază despre sănă-tatea şi asigura, în limita posibili-tăţilor şi a mijloacelor lor
alimentaţia copilului, despre avantajele alăptării, ale financiare, condi-ţiile de viaţă necesare în vederea
igienei şi salubrităţii mediului înconjurător şi ale dezvoltării copilului.
prevenirii accidentelor; 3. Statele părţi vor adopta măsurile corespun-zătoare,
f) crearea serviciilor de medicină preventivă, de ţinând seama de condiţiile naţionale şi în limita
îndrumare a părinţilor şi de planificare fa-milială, şi mijloacelor lor, pentru a ajuta pă-rinţii şi alte
asigurarea educaţiei în aceste domenii. persoane care au în grijă un copil să valorifice acest
3. Statele părţi vor lua toate măsurile eficiente drept şi vor oferi în caz de nevoie asistenţă
corespunzătoare, în vederea abolirii practicilor materială şi programe de sprijin destinate, în
tradiţionale dăunătoare sănătăţii copiilor. principal, satisfacerii nevoilor de hrană,
4. Statele părţi se angajează să favorizeze şi să îmbrăcăminte şi locuinţă.
încurajeze cooperarea internaţională în vederea 4. Statele părţi vor lua toate măsurile adecvate pentru
asigurării, în mod progresiv, a deplinei înfăptuiri a recuperarea pensiei alimentare pentru copil de la
dreptului recunoscut în prezentul articol. |n această părinţii săi sau de la alte persoane care răspund din
privinţă se va ţine seama, în mod deosebit, de punct de vedere financiar pentru acesta, atât pe
nevoile ţărilor în curs de dezvoltare. teritoriul statului parte, cât şi în străinătate. Astfel,
în situa-ţia în care persoana care răspunde din punct
ARTICOLUL 25 de vedere financiar pentru copil nu locuieşte în
statul în care locuieşte copilul, statele părţi vor
Statele părţi recunosc dreptul copilului care a fost încuraja aderarea la acorduri internaţio-nale sau
plasat de către autoritatea competentă pentru a primi încheierea de asemenea acorduri, precum şi
îngrijiri, la protejarea sau tratarea afecţiunilor sale adoptarea oricăror alte înţelegeri corespunzătoare.
fizice ori mentale, dreptul la verificarea periodică a
tratamentului respectiv şi a oricăror alte aspecte legate ARTICOLUL 28
de plasarea sa.
1. Statele părţi recunosc dreptul copilului la educaţie şi,
ARTICOLUL 26 în vederea asigurării exercitării acestui drept în mod
progresiv şi pe baza e-galităţii de şanse, în special,
1. Statele părţi recunosc dreptul oricărui copil de a statele membre vor avea obligaţia:
beneficia de asistenţă socială, inclusiv
15
Ghid Legislativ
a de a asigura învăţământul primar obligatoriu şi d) pregătirea copilului să îşi asume responsa-
gratuit pentru toţi; bilităţile vieţii într-o societate liberă, într-un
b) de a încuraja crearea diferitelor forme de în- spirit de înţelegere, de pace, de toleranţă, de
văţământ secundar, atât general, cât şi pro- egalitate între sexe şi prietenie între toate
fesional şi de a le pune la dispoziţia tuturor popoarele şi grupurile etnice, naţionale şi re-
copiilor şi de a permite accesul tuturor copiilor ligioase şi cu persoanele de origine autohto-nă;
la acestea, de a lua măsuri corespunză-toare, e) educarea copilului în spiritul respectului faţă de
cum ar fi instituirea gratuităţii învăţă-mântului mediul natural.
şi acordarea unui ajutor financiar în caz de 2. Nici o dispoziţie din prezentul articol sau din
nevoie; art. 28 nu va fi interpretată de o manieră care să
c) de a asigura tuturor accesul la învăţământul aducă atingere libertăţii persoanelor fizice sau
superior, în funcţie de capacitatea fiecăruia, juridice de a crea şi conduce instituţii de
prin toate mijloacele adecvate; învăţământ, cu condiţia ca principiile enun-ţate
d) de a pune la dispoziţie copiilor şi de a permite în paragraful 1 al prezentului articol să fie
accesul acestora la informarea şi orientarea respectate şi ca educaţia dată în aceste in-stituţii
şcolară şi profesională; să respecte normele minimale prescrise de stat.
e) de a lua măsuri pentru încurajarea frecventă-rii
cu regularitate a şcolii şi pentru reducerea ratei ARTICOLUL 30
abandonului şcolar.
2. Statele părţi vor lua toate măsurile cores- |n statele în care există minorităţi etnice, religioase
punzătoare pentru a asigura aplicarea măsu- sau lingvistice ori persoane de origine autohtonă
rilor de disciplină şcolară într-un mod com- copilul aparţinând unei astfel de minorităţi sau
patibil cu demnitatea copilului ca fiinţă uma-nă având origine autohtonă nu va fi privat de dreptul
şi în conformitate cu prezenta convenţie. la viaţă culturală proprie, de dreptul de a-şi declara
3. Statele părţi vor promova şi vor încuraja apartenenţa religioasă şi de a-şi practica propria
cooperarea internaţională în domeniul edu- religie, precum şi dreptul de a folosi limba proprie
caţiei, mai ales în scopul de a contribui la în comun cu alţi membri ai grupului său.
eliminarea ignoranţei şi a analfabetismului în
lume şi de a facilita accesul la cunoştinţe ARTICOLUL 31
ştiinţifice şi tehnice şi la metode de învă-ţământ
moderne. |n această privinţă se va ţine seama, 1. Statele părţi recunosc copilului dreptul la o-
în special, de nevoile ţărilor în curs de dihnă şi la vacanţă, dreptul de a practica acti-
dezvoltare. vităţi recreative proprii vârstei sale, de a par-
ticipa liber la viaţa culturală şi artistică.
ARTICOLUL 29 2. Statele părţi respectă şi promovează dreptul
copilului de a participa pe deplin la viaţa cul-
1. Statele părţi sunt de acord că educaţia copilului turală şi artistică şi încurajează punerea la
trebuie să urmărească: dispoziţie acestuia a mijloacelor adecvate de
a) dezvoltarea plenară a personalităţii, a vo- petrecere a timpului liber şi de desfăşurare a
caţiilor şi a aptitudinilor mentale şi fizice ale activităţilor recreative, artistice şi culturale, în
copilului; condiţii de egalitate.
b) cultivarea respectului pentru drepturile omului
şi libertăţile fundamentale, precum şi pentru ARTICOLUL 32
principiile consacrate în Carta Naţiu-nilor
Unite; 1. Statele părţi recunosc dreptul copilului de a fi
c) educarea copilului în spiritul respectului faţă de protejat împotriva exploatării economice şi de a
părinţii săi, faţă de limba sa, de identitatea şi nu fi constrâns la vreo muncă ce com-portă
valorile sale culturale, faţă de valorile naţionale vreun risc potenţial sau care este sus-ceptibilă
ale ţării în care acesta locuieşte, ale ţării de să îi compromită educaţia ori să îi
origine, precum şi faţă de civiliza-ţii diferite de
a sa;
16
dăuneze sănătăţii sau dezvoltării sale fizice, ARTICOLUL 36
mentale, spirituale, morale ori sociale. 2. Statele
părţi vor lua măsuri legislative, administrative, Statele părţi vor proteja copilul contra oricărei
sociale şi educative pentru a asigura aplicarea forme de exploatare dăunătoare oricărui aspect al
prezentului articol. |n acest scop şi ţinând seama bunăstării sale.
de dispoziţiile aplicabile ale celorlalte instrumente
internaţionale, statele părţi se obligă, în special: ARTICOLUL 37
a) să fixeze o vârstă minimă sau vârste minime de
angajare; Statele părţi vor veghea ca:
b) să adopte o reglementare cu privire la orele şi la a) nici un copil să nu fie supus la tortură, la pe-
condiţiile de muncă; depse sau la tratamente crude, inumane sau
c) să prevadă pedepse sau alte sancţiuni cores- degradante. Pedeapsa capitală sau închisoa-rea
punzătoare, pentru a asigura aplicarea întocmai pe viaţă fără posibilitatea de a fi eliberat nu va
a prezentului articol. fi pronunţată pentru infracţiunile comise de
persoane sub vârsta de 18 ani;
ARTICOLUL 33 b) nici un copil să nu fie privat de libertate în mod
ilegal sau arbitrar. Arestarea, deţinerea sau
Statele părţi vor lua măsuri corespunzătoare, întemniţarea unui copil trebuie să fie conformă
inclusiv măsuri legislative, administrative, sociale cu legea şi nu va fi decât o măsură extremă şi
şi educaţionale, pentru a proteja copiii contra cât mai scurtă posibil;
folosirii ilicite de stupefiante şi substanţe c) orice copil privat de libertate să fie tratat cu
psihotrope, aşa cum sunt acestea definite de omenie şi cu respectul cuvenit demnităţii
convenţiile internaţionale în materie şi pentru a umane şi de o manieră care să ţină seama de
preveni folosirea copiilor în scopul producerii şi al nevoile persoanelor de vârsta sa. Astfel, orice
traficului ilicit de astfel de substanţe. copil privat de libertate va fi separat de adulţi,
cu excepţia cazurilor în care se apre-ciază ca
ARTICOLUL 34 fiind în interesul major al copilului să nu se
procedeze astfel, şi va avea dreptul de a
Statele părţi se angajează să protejeze copilul menţine contactul cu familia sa prin co-
contra oricărei forme de exploatare sexuală şi de respondenţă şi vizite, în afara unor cazuri
violenţă sexuală. |n acest scop statele vor lua, în excepţionale;
special, toate măsurile corespunzătoare pe plan d) copiii privaţi de libertate să aibă dreptul de a
naţional, bilateral şi multilateral, pentru a avea acces rapid la asistenţă juridică sau la
împiedica: orice altă asistenţă corespunzătoare, precum şi
a) incitarea sau constrângerea copiilor să se dedea dreptul de a contesta legalitatea privării lor de
la activităţi sexuale ilegale; libertate, în faţa unui tribunal sau a unei alte
b) exploatarea copiilor în scopul prostituţiei sau al autorităţi competente, independente şi
altor practici sexuale ilegale; imparţiale, şi dreptul la judecarea în procedură
c) exploatarea copiilor în scopul producţiei de de urgenţă a cazului respectiv.
spectacole sau de materiale cu caracter por-
nografic. ARTICOLUL 38

ARTICOLUL 35 1. Statele părţi se angajează să respecte şi să


asigure respectarea regulilor dreptului umanitar
Statele părţi vor lua toate măsurile necesare, pe internaţional aplicabile în caz de conflict armat
plan naţional, bilateral şi multilateral, pentru a şi menite să garanteze protecţia copilului.
preveni răpirea, vânzarea şi traficul de copii în 2. Statele părţi vor lua toate măsurile posibile
orice scop şi sub orice formă. pentru a garanta ca persoanele care nu au
împlinit vârsta de 15 ani să nu participe direct
la ostilităţi.
17
Ghid Legislativ
3. Statele părţi se vor abţine de a înrola în for-ţele (ii) de a fi informat în cel mai scurt termen şi di-
lor armate persoane care nu au împlinit vârsta rect despre acuzaţiile care i se aduc sau, dacă
de 15 ani. Atunci când încorporează persoane este cazul, prin intermediul părinţilor săi sau
mai mari de 15 ani, dar mai mici de 18 ani, al reprezentanţilor legali şi de a beneficia de
statele părţi se vor strădui să înroleze, cu asistenţă juridică sau de orice alt fel de
prioritate, pe cei mai în vârstă. asistenţă corespunzătoare, în vederea
4. Conform obligaţiei care le revine în virtutea formulării şi susţinerii apărărilor sale;
dreptului umanitar internaţional de a proteja (iii) dreptul la examinarea, fără întârziere, a cauzei
populaţia civilă în caz de conflict armat, statele sale de către o autoritate sau o in-stanţă
părţi vor lua toate măsurile fezabile, astfel încât judiciară competentă, independentă şi
copiii afectaţi de conflictul armat să beneficieze imparţială, printr-o procedură de audiere
de protecţie şi de îngrijire. echitabilă şi conformă cu prevederile legii, în
prezenţa celor care îi asigură asistenţă juridică
ARTICOLUL 39 sau de altă natură, iar dacă acest lucru nu este
considerat contrar interesului major al
Statele părţi vor lua toate măsurile corespun- copilului, ţinând seama mai ales de vârsta ori
zătoare pentru a facilita recuperarea fizică şi de situaţia acestuia, în pre-zenţa părinţilor săi
psihologică şi reintegrarea socială a copiilor, sau a reprezentanţilor săi legali;
victime ale unei forme de neglijenţă, exploatare (iv) de a nu fi constrâns să depună mărturie sau să
sau abuz, de tortură sau pedeapsă ori tratamente mărturisească că este vinovat; dreptul de a
crude, inumane sau degradante ori victime ale interoga sau de a cere interogarea martorilor
unui conflict armat. Această readaptare şi această acuzării, de a obţine aducerea şi interogarea
reintegrare se vor desfăşura în con-diţii care martorilor apărării, în condiţii de egalitate;
favorizează sănătatea, respectul de sine şi (v) dacă se dovedeşte că a încălcat legea pe-nală,
demnitatea copilului. dreptul de a recurge la o cale de atac cu privire
la decizie şi la orice măsură luată în
ARTICOLUL 40 consecinţă, în faţa unei autorităţi sau a unei
instanţe judiciare superioare competente,
1. Statele părţi recunosc oricărui copil bănuit, independente şi imparţiale, conform legii;
acuzat sau cu privire la care s-a dovedit că a (vi) dreptul de a fi asistat gratuit de un interpret,
comis o încălcare a legii penale dreptul la un dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba
tratament conform cu simţul demnităţii şi al utilizată;
valorii personale, care să întărească respectul (vii)dreptul la respectarea deplină a vieţii sale
său pentru drepturile omului şi libertăţile private, în toate fazele procedurii.
fundamentale ale altora şi care să ţină seama de 3. Statele părţi se vor strădui să promoveze
vârsta sa, precum şi de necesitatea de a facilita adoptarea de legi şi proceduri, înfiinţarea de
reintegrarea sa în societate şi asumarea de către autorităţi şi instituţii, special concepute pen
acesta a unui rol constructiv în societate. tru copiii bănuiţi, acuzaţi sau găsiţi vinovaţi
2. |n acest scop şi ţinând seama de dispoziţiile în de încălcarea legii penale şi, în special:
materie ale instrumentelor internaţionale, a) să stabilească o vârstă minimă sub care copiii
statele părţi vor veghea, în special: să fie prezumaţi ca neavând capacitatea de a
a) ca nici un copil să nu fie bănuit, acuzat sau încălca legea penală;
declarat vinovat de o încălcare a legii penale b) să ia, ori de câte ori este posibil şi recoman-
datorită unor acţiuni sau omisiuni care nu erau dabil, măsuri de soluţionare a cazurilor acestor
interzise de dreptul naţional sau inter-naţional copii, fără a recurge la procedura ju-diciară, cu
în momentul comiterii lor; condiţia ca drepturile şi garanţiile legale să fie
b) ca orice copil bănuit sau acuzat de o încălca-re respectate pe deplin.
a legii penale să aibă garantate cel puţin 4. Va fi prevăzută o întreagă gamă de dispoziţii,
următoarele drepturi: precum cele referitoare la îngrijire, orientare
(i) de a fi prezumat nevinovat până la stabilirea
vinovăţiei sale conform legii;
18
şi supraveghere, la îndrumare, la perioadele de minimum 4 luni înaintea datei fiecărei alegeri
probă, la plasamentul familial, la programe de secretarul general al Organizaţiei Na-ţiunilor
educaţie generală şi profesională şi la soluţii Unite va invita în scris statele părţi să propună
alternative celor privind îngrijirea într-un cadru candidaţii lor într-un termen de două luni.
instituţional, pentru a asigura copiilor un Secretarul general va întocmi apoi o listă
tratament în interesul bunăstării lor şi alfabetică a candidaţilor astfel desem-naţi,
proporţional cu situaţia lor şi cu infrac-ţiunea indicând statele părţi care i-au desemnat, şi o va
săvârşită. comunica statelor părţi la con-venţie.
5. Alegerile vor avea loc la reuniunile statelor
ARTICOLUL 41 părţi, convocate de secretarul general, la sediul
Organizaţiei Naţiunilor Unite. La aceste
Nici o dispoziţie din prezenta convenţie nu aduce reuniuni, la care cvorumul se întruneşte cu două
atingere prevederilor mai favorabile pentru treimi din numărul statelor părţi, candidaţii
realizarea acestor drepturi ale copilului care pot aleşi în Comitet sunt cei care obţin cel mai
figura: mare număr de voturi şi majoritatea absolută a
a) în legislaţia unui stat parte; sau voturilor reprezentanţilor statelor părţi prezente
b) în dreptul internaţional în vigoare pentru statul şi votante.
respectiv. 6. Membrii Comitetului se aleg pentru un mandat
de 4 ani. Ei pot fi realeşi la o nouă prezentare a
PARTEA a II-a candidaturii lor. Mandatul a 5 membri
desemnaţi la primele alegeri va înceta după 2
ARTICOLUL 42 ani. Numele celor 5 membri vor fi trase la sorţi
de către preşedintele reuniunii, imediat după
Statele părţi se angajează să facă larg cunoscute prima alegere.
atât adulţilor, cât şi copiilor principiile şi 7. |n caz de deces sau de demisie a unui membru
dispoziţiile prezentei convenţii, prin mijloace al Comitetului sau dacă, pentru orice alt motiv,
active şi adecvate. un membru declară că nu îşi mai poate exercita
funcţiile sale în cadrul Comitetului, statul parte
ARTICOLUL 43 care a prezentat candidatura membrului
respectiv numeşte un alt expert dintre cetăţenii
1. |n vederea examinării progreselor înregistra-te săi pentru a ocupa postul vacant până la
de statele părţi în executarea obligaţiilor pe care expirarea mandatului respectiv, sub rezerva
şi le-au asumat în virtutea prezentei convenţii, aprobării de către Comitet.
se instituie un comitet al drepturilor copilului, 8. Comitetul aprobă regulamentul său de ordine
ale cărui atribuţii sunt descrise mai jos. interioară.
2. Comitetul se compune din 10 experţi de o înaltă 9. Comitetul alege biroul său pentru o perioadă de
ţinută morală şi care posedă o com-petenţă 2 ani.
recunoscută în domeniul reglementat de 10. Adunările Comitetului se ţin, în mod normal,
prezenta convenţie. Membrii Comitetului sunt la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite sau în
aleşi de statele părţi din rândul cetăţenilor lor şi orice alt loc corespunzător stabilit de Comitet.
acţionează în nume propriu, ţinându-se seama Comitetul se reuneşte, de regulă, în fiecare an.
de necesitatea asigurării unei repartiţii Durata sesiunilor sale se sta-bileşte şi, dacă
geografice echitabile şi a reprezentării este cazul, se modifică de către reuniunea
principalelor sisteme juridice. statelor părţi la prezenta convenţie, sub
3. Membrii Comitetului sunt aleşi prin vot secret rezerva aprobării de către adunarea generală.
de pe o listă de persoane desemnate de statele 11. Secretarul general al Organizaţiei Naţiu-nilor
părţi. Fiecare stat parte poate desemna un Unite pune la dispoziţie Comitetului
candidat dintre cetăţenii săi. personalul şi dotările necesare acestuia pentru
4. Primele alegeri vor avea loc în termen de 6 luni a-şi îndeplini eficient funcţiile încre-dinţate
de la data intrării în vigoare a prezentei conform prezentei convenţii.
convenţii, iar ulterior, la fiecare 2 ani. Cu
19
Ghid Legislativ
12. Membrii Comitetului creat în virtutea prezentei poziţii din prezenta convenţie, care ţin de mandatul
convenţii primesc, cu aprobarea adu-nării lor. Comitetul poate invita institu-ţiile specializate,
generale, indemnizaţii din resursele Organizaţiei Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii şi orice alte
Naţiunilor Unite, în condiţiile şi modalităţile fixate organisme competente pe care le va considera
de adunarea generală. corespunză-toare să dea avize specializate asupra
apli-cării convenţiei în domeniile care ţin de man-
ARTICOLUL 44 datele lor respective. Comitetul poate invita
instituţiile specializate, Fondul Naţiunilor Unite
1. Statele părţi se angajează să supună Co pentru Copii şi alte organe ale Naţiuni-lor Unite să
mitetului, prin intermediul secretarului ge îi prezinte rapoarte asupra apli-cării convenţiei în
neral al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ra sectoarele care ţin de domeniul lor de activitate.
poarte privitoare la măsurile pe care le adop- b) Comitetul transmite, dacă consideră necesar,
tă pentru punerea în vigoare a drepturilor instituţiilor specializate, Fondului Naţiu-nilor Unite
recunoscute în prezenta convenţie şi la pro pentru Copii şi altor organisme competente orice
gresele realizate în exercitarea acestor raport al statelor părţi, care conţine o cerere sau care
drepturi: specifică necesitatea asigurării de consultanţă ori
a) în termen de 2 ani începând de la data intră-rii în asis-tenţă tehnică, însoţit, dacă este cazul, de ob-
vigoare a prezentei convenţii pentru statele părţi servaţiile şi sugestiile Comitetului referitoare la
interesate; cererea sau specificaţia respectivă.
b) în continuare, la fiecare 5 ani. c) Comitetul poate recomanda adunării generale să
2. Rapoartele întocmite conform prezentului articol ceară secretarului general să dispună efectuarea, în
trebuie, dacă este cazul, să arate cauzele sau numele Comitetului, a unor studii asupra
dificultăţile care împiedică statele părţi să se achite problemelor specifice care afectează drepturile
pe deplin de obligaţiile pre-văzute în prezenta copilului.
convenţie. Ele trebuie, de asemenea, să cuprindă d) Comitetul poate face sugestii şi recomandări de
informaţii suficiente pentru a da Comitetului o idee ordin general, pe baza informaţiilor primite în
exactă asupra aplicării convenţiei în ţara respectivă. conformitate cu art. 44 şi 45. Aceste sugestii şi
3. Statele părţi care au prezentat Comitetului un raport recomandări de ordin general se vor transmite
iniţial nu vor repeta în rapoartele pe care le prezintă tuturor statelor părţi interesate şi se vor supune
ulterior conform prezentului articol, paragraful 1 atenţiei adunării generale, însoţite, dacă este cazul,
alin. (b), informa-ţiile de bază pe care le-au de observaţiile statelor părţi.
comunicat anterior.
4. Comitetul poate cere statelor părţi toate in- PARTEA a III-a
formaţiile complementare referitoare la aplicarea
convenţiei. ARTICOLUL 46
5. Comitetul înaintează la fiecare 2 ani adunării
generale, prin intermediul Consiliului Economic şi Prezenta convenţie este deschisă spre semnare tuturor
Social, un raport de activitate. statelor.
6. Statele părţi asigură difuzarea pe scară largă a
propriilor rapoarte pe teritoriul lor. ARTICOLUL 47

ARTICOLUL 45 Prezenta convenţie face subiectul ratificării.


Instrumentele de ratificare vor fi înaintate secretarului
Pentru a promova aplicarea efectivă a conven-ţiei şi a general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
încuraja cooperarea internaţională în domeniul vizat de
convenţie: a) Instituţiile specializate, Fondul Naţiunilor
Unite pentru Copii şi alte organe ale Naţiu-nilor Unite
au dreptul de a fi reprezentate la analizarea modului de
aplicare a acelor dis-
20
ARTICOLUL 48 3. La intrarea sa în vigoare amendamentul are
forţă obligatorie pentru statele părţi care l-au
Prezenta convenţie va rămâne deschisă aderării acceptat, celelalte state rămânând legate de
oricărui stat. Instrumentele de aderare vor fi dispoziţiile din prezenta convenţie şi de toate
înaintate secretarului general al Organizaţiei amendamentele anterioare acceptate de ele.
Naţiunilor Unite.
ARTICOLUL 51
ARTICOLUL 49
1. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor
1. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a Unite va primi şi va comunica tuturor statelor
treizecea zi de la depunerea la secretarul ge- textul rezervelor formulate de state la data
neral al Organizaţiei Naţiunilor Unite a celui ratificării sau aderării.
de-al douăzecilea instrument de ratificare sau 2. Rezervele incompatibile cu obiectul şi scopul
de aderare. prezentei convenţii nu sunt admise.
2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta 3. Rezervele pot fi retrase în orice moment printr-
convenţie sau care va adera la aceasta după o notificare în acest sens adresată secretarului
depunerea celui de-al douăzecilea instrument de general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care
ratificare sau de aderare convenţia va intra în va informa, în consecinţă, toate statele părţi la
vigoare în a treizecea zi de la depunerea de convenţie. Notificarea va produce efecte de la
către statul respectiv a intrumen-tului său de data la care este primită de secretarul general.
ratificare sau de aderare.
ARTICOLUL 52
ARTICOLUL 50
Orice stat poate denunţa prezenta convenţie printr-
1. Orice stat parte poate să propună un amen- o notificare scrisă adresată secretarului general al
dament şi să depună textul acestuia la secretarul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Denun-ţarea
general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. produce efecte la un an de la data la care
Secretarul general va comunica propunerea de notificarea a fost primită de secretarul general.
amendament statelor părţi, ce-rându-le să îi
facă cunoscut dacă sunt în favoarea convocării ARTICOLUL 53
unei conferinţe a statelor părţi, în vederea
examinării propunerii şi a supunerii ei la vot. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite
Dacă în termen de 4 luni de la această este desemnat ca depozitar al prezentei convenţii.
comunicare cel puţin o treime din numărul
statelor părţi se pronunţă în favoarea convocării ARTICOLUL 54
unei asemenea conferinţe, secretarul general
convoacă conferinţa sub auspiciile Organizaţiei Originalul prezentei convenţii, ale cărei texte în
Naţiunilor Unite. Orice amendament adoptat de limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă şi
majoritatea statelor părţi prezente şi votante la spaniolă sunt autentice în egală măsură, va fi
conferin-ţă este supus spre aprobare adunării depus la secretarul general al Organizaţiei
generale. Naţiunilor Unite.
2. Orice amendament adoptat conform dispo- Drept care plenipotenţiarii subsemnaţi, împu-
ziţiilor paragrafului 1 al prezentului articol va terniciţi în mod corespunzător de guvernele lor
intra în vigoare după aprobarea sa de către respective, au semnat prezenta convenţie.
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor
Unite şi după acceptarea sa cu o majoritate de
două treimi din numărul statelor părţi.
21
Ghid Legislativ

Convenţia de la Haga asupra protecţiei copiilor şi cooperării în


materia adopţiei internaţionale

din 29/05/1993 Publicat în Monitorul Oficial,


Partea I nr. 298 din 21/10/1994
Statele semnatare ale prezentei convenţii, superior al copilului şi în respectul drepturilor
• recunoscând că, pentru înflorirea armonioasă fundamentale care îi sunt recunoscute în dreptul
a personalităţii sale, copilul trebuie să crească internaţional;
într-un mediu familial, într-un climat de b) să instaureze un sistem de cooperare între statele
fericire, de iubire şi de înţelegere, contractante pentru a asigura respectul acestor
• reamintind că fiecare stat ar trebui să ia, cu garanţii şi să prevină astfel ră-pirea, vânzarea sau
prioritate, măsuri corespunzătoare pentru a traficul de copii;
permite menţinerea copilului în familia sa de c) să asigure recunoaşterea în statele contractante a
origine, adopţiilor realizate potrivit convenţiei.
• recunoscând că adopţia internaţională poate
prezenta avantajul de a oferi o familie perma- ARTICOLUL 2
nentă copilului pentru care nu poate fi găsită o
familie potrivită în statul său de origine, 1. Convenţia se aplică în cazul în care un copil având
• convinse de necesitatea luării de măsuri care reşedinţa obişnuită într-un stat contractant (statul de
să garanteze că adopţiile internaţionale se origine) a fost, este sau ur-mează a fi deplasat către
înfăptuiesc în interesul superior al copilului şi un alt stat contractant (statul primitor), fie după
respectarea drepturilor sale fundamentale, adopţia sa în statul de origine de către soţi sau de
precum şi pentru prevenirea răpirii, vânzării către o persoană având reşedinţa obişnuită în statul
sau traficului de copii, primitor, fie în vederea unei asemenea adop-ţii în
• dornice să stabilească, în acest scop, dispoziţii statul primitor sau în statul de origine.
comune ţinând seama de principiile rec- 2. Convenţia priveşte numai adopţiile ce stabilesc o
unoscute prin instrumentele internaţionale, în legătură de filiaţie.
special prin Convenţia Naţiunilor Unite cu
privire la drepturile copilului, din 20 noiembrie ARTICOLUL 3
1989, şi prin Declaraţia Naţiunilor Unite
asupra principiilor sociale şi juridice aplica- Convenţia încetează să se aplice dacă acceptările
bile protecţiei şi bunei stări a copiilor, privite prevăzute la art. 17 lit. c) nu au fost date înainte ca să fi
îndeosebi din punctul de vedere al practicilor atins copilul vârsta de optsprezece ani.
în materie de adopţie şi de plasament familial
pe plan naţional şi internaţional (Rezoluţia CAPITOLUL II
Adunării Generale nr. 41/85 din 3 decembrie Condiţiile adopţiilor internaţionale
1986),
au convenit asupra următoarelor dispoziţii: ARTICOLUL 4

CAPITOLUL I Adopţiile vizate prin convenţie nu pot avea loc decât


Câmpul de aplicare a convenţiei dacă autorităţile competente ale statului de origine:
a) au stabilit ca copilul este adoptabil;
ARTICOLUL1 b) au constatat, după luarea în considerare a
posibilităţilor plasamentului copilului în sta-
Prezenta convenţie are drept obiect: a) să
stabilească garanţii pentru ca adopţiile in-
ternaţionale să se înfăptuiască în interesul
22
tul sau de origine, ca o adopţie internaţională CAPITOLUL III
corespunde interesului superior al copilului; Autorităţi centrale şi organisme agreate
c) s-au asigurat că:
1. persoanele, instituţiile şi autorităţile al căror ARTICOLUL 6
consimţământ este cerut pentru adopţie au primit
sfaturile necesare şi au fost corespun-zător 1. Fiecare stat contractant desemnează o autoritate
informate asupra consecinţelor con-simţământului centrală însărcinată să aducă la înde-plinire
lor, în special asupra menţi-nerii sau ruperii, ca obligaţiile ce-i sunt impuse prin con-venţie.
urmare a unei adopţii, a legăturilor de drept între 2. Un stat federal, un stat în care mai multe sisteme de
copil şi familia sa de origine; drept să află în vigoare sau un stat având unităţi
2. şi-au dat în mod liber consimţământul în formele teritoriale autonome este liber să desemneze mai
legale cerute şi că acest consimţământ a fost dat sau mult de o autoritate cen-trală şi să specifice
constatat în scris; întinderea teritorială sau personală a funcţiilor lor.
3. consimţămintele nu au fost obţinute prin contraplată Statul care se folo-seşte de această facultate
sau contraprestaţie de orice fel şi că nu au fost desemnează autoritatea centrală căreia îi poate fi
retrase; şi adresată orice comunicare spre a fi transmisă auto-
4. consimţământul mamei, dacă este cerut, nu a fost rităţii centrale competente în cadrul acestui stat.
dat decât după naşterea copilului; şi
d) s-au asigurat, ţinând seama de vârsta şi de ARTICOLUL 7
maturitatea copilului, că:
1. acesta s-a bucurat de sfaturi şi a fost bine informat 1. Autorităţile centrale vor trebui să coopereze între
asupra consecinţelor adopţiei şi ale ele şi să promoveze o colaborare între autorităţile
consimţământului sau la adopţie, dacă acesta este competente ale statelor lor pentru a asigura protecţia
cerut; copiilor şi să realizeze celelalte obiective ale
2. dorinţele şi părerile copilului au fost luate în convenţiei.
considerare; 2. Ele iau în mod direct toate măsurile cores-
3. consimţământul copilului la adopţie, când este punzătoare pentru:
cerut, s-a dat în mod liber, în formele legal cerute şi a) a pune la dispoziţie informaţii asupra legis-laţiei
ca acest consimţământ a fost dat sau constatat în statelor lor în materie de adopţie şi alte informaţii
scris; şi generale, precum statistici şi formulare tip;
4. acest consimţământ nu a fost obţinut prin b) a se informa reciproc asupra funcţionării convenţiei
contraplata sau contraprestaţie de orice fel. şi, în măsura posibilului, a înlătu-ra obstacolele în
aplicarea sa.
ARTICOLUL 5
ARTICOLUL 8
Adopţiile vizate prin convenţie nu pot avea loc decât
dacă autorităţile competente ale statului primitor: Autorităţile centrale vor lua, fie direct fie cu concursul
a) au constatat că viitorii părinţi adoptivi sunt autorităţilor publice, toate măsurile corespunzătoare
corespunzători şi apţi să adopte; pentru a preveni câştigurile materiale necuvenite cu
b) s-au asigurat că viitorii părinţi adoptivi s-au bucurat prilejul unei adopţii şi a împiedica orice practică
de sfaturile necesare; şi contrară obiectivelor convenţiei.
c) au constatat că copilul este sau va fi autorizat să
intre şi să locuiască permanent în acest stat. ARTICOLUL 9

Autorităţile centrale vor lua, fie direct fie cu concursul


autorităţilor publice sau al unor organisme agreate
corespunzător în statul lor, toate
23
Ghid Legislativ
măsurile cuvenite, în special pentru: cum şi numele şi adresa organismelor agreate se
a) a aduna, a păstra şi a efectua schimb de informaţii comunică de către fiecare stat contractant Biroului
referitoare la situaţia copilului şi a viitorilor părinţi permanent al Conferinţei de la Haga de drept
adoptivi, în măsura necesară încheierii adopţiei; internaţional privat.
b) a înlesni, a urmări şi a activiza procedura în vederea
adopţiei; CAPITOLUL IV
c) a promova în statele lor dezvoltarea unor servicii de Condiţii procedurale ale adopţiei internaţionale
îndrumare şi de urmărire în continuare a adopţiei;
d) a efectua schimburi de rapoarte generale de ARTICOLUL 14
evaluare asupra experienţelor în materie de adopţie
internaţională; Persoanele cu reşedinţa obişnuită într-un stat
e) a răspunde, în măsura permisă prin lege statului lor, contractant, care doresc să adopte un copil a cărui
cererile având ca obiect informaţii asupra unei reşedinţa obişnuită este situată în alt stat contractant,
situaţii speciale privind adopţia, formulate de alte urmează să se adreseze autorităţii centrale a statului în
autorităţi centrale sau de autorităţi publice. care îşi au reşedinţa obişnuită.

ARTICOLUL 10 ARTICOLUL 15

Pot beneficia de agrement şi îl pot păstra numai 1. Dacă autoritatea centrală a statului primitor
organismele care demonstreaza aptitidinea lor de a consideră că reclamanţii sunt calificaţi şi apoi să
înlesni în mod corect misiunile ce li s-ar putea adopte, întocmeşte un raport cuprinzând informaţii
încredinţa. cu privire la identitatea lor, capacitatea legală şi
aptitudinea lor de a adopta, situaţia lor personală,
ARTICOLUL 11 familială şi medicală, mediul social, motivele care îi
de-termină, aptitudinea de a-şi asuma o adopţie
Un organism agreat urmează: internaţională precum şi cu privire la copiii pe care
a) să urmărească exclusiv scopuri nelucrative în ar fi apţi să-i ia în sarcina lor.
condiţiile şi în limitele fixate de autorităţile 2. Ea transmite raportul autorităţii centrale a statului
competente ale statului de agrement; de origine.
b) să fie condus şi girat de către persoane calificate
prin integritatea lor morală, pregătire profesională ARTICOLUL 16
sau experienţă pentru a acţiona în domeniul adopţiei
internaţionale; şi 1. Dacă autoritatea centrală a statului de ori
c) să fie sub supravegherea unor autorităţi competente gine considera că copilul este adoptabil:
ale acestui stat în ceea ce pri-veşte alcătuirea, a) ea întocmeşte un raport cuprinzând informa-ţii
funcţionarea şi situaţia să financiară. asupra copilului privind identitatea, adop-tabilitatea,
mediul sau social, evoluţia per-sonală şi familială,
ARTICOLUL 12 trecutul său medical şi al familiei sale, precum şi cu
privire la necesită-ţile sale speciale;
Un organism agreat într-un stat contractant nu va putea b) ţine seama, în modul cuvenit, de condiţiile de
acţiona într-un alt stat contractat decât dacă autorităţile educaţie a copilului, precum şi de originea sa etnică,
competente ale celor două state l-au autorizat. religioasă şi culturală;
c) se asigură că consimţămintele vizate la art. 4 au fost
ARTICOLUL 13 obţinute; şi
d) constată, în special pe baza rapoartelor privind
Desemnarea de către autorităţile centrale şi, dacă este copilul şi pe viitorii părinţi adoptivi, că plasarea
cazul, întinderea funcţiilor lor, pre- avută în vedere este în interesul superior al
copilului.
2. Ea transmite autorităţii centrale a statului
primitor raportul său asupra copilului, do-
24
vada consimţămintelor cerute şi motivarea pra desfăşurării perioadei probatorii, când aceasta
avizului său privitor la plasare, acordând atenţie este cerută.
să nu se dezvăluie identitatea mamei şi a
tatălui, dacă în statul de origine această ARTICOLUL 21
identitate nu poate fi divulgată.
1. Când adopţia urmează să aibă loc după de
ARTICOLUL 17 plasarea copilului în statul primitor şi auto
ritatea centrală a acestui stat consideră că
Orice hotărâre de încredinţare a unui copil unor menţinerea copilului în familia primitoare nu
viitori părinţi adoptivi nu se poate lua în statul de mai este în interesul său superior, ia măsu-
origine decât: rile utile protecţiei copilului, urmărind, în
a) dacă autoritatea centrală a acestui stat s-a special:
asigurat de acordul viitorilor părinţi adoptivi; a) să reia copilul de la persoanele care doreau să-l
b) dacă autoritatea centrală a statului primitor a adopte şi să se îngrijească provizoriu de el;
încuviinţat aceasta hotărâre, atunci când legea b) consultându-se cu autoritatea centrală a statului
acestui stat sau autoritatea centrală a statului de de origine, să asigure fără întârziere un nou
origine o cere; plasament al copilului în vederea a-dopţiei sale
c) dacă autorităţile centrale ale celor două state au sau, dacă nu este posibil, o în-credinţare
încuviinţat ca procedura în vederea adop-ţiei să alternativă de durată; o adopţie nu se poate
urmeze mai departe; şi realiza decât dacă autoritatea centrală a statului
d) dacă s-a constatat, conform art. 5, că viitorii de origine a fost înştiinţată în modul convenit
părinţi adoptivi sunt calificaţi şi apţi să adopte privitor la noii părinţi adoptivi;
şi că copilul este sau va fi autorizat să intre şi să c) în ultima instanţă, să asigure înapoierea co-
locuiască permanent în statul primitor. pilului, dacă interesul său o cere.
2. }inând seama, în special, de vârsta şi de ma
ARTICOLUL 18 turitatea copilului, acesta va fi consultat şi,
dacă este cazul, se va obţine consimţămân-
Autorităţile centrale ale celor două state vor lua tul său cu privire la măsurile ce se vor lua
toate măsurile necesare astfel încât copilul să conform prezentului articol.
primească încuviinţarea de ieşire din statul de
origine, precum şi pe cea de intrare şi de a locui ARTICOLUL 22
permanent în statul primitor.
1. Funcţiile conferite autorităţii centrale prin
ARTICOLUL 19 prezentul capitol pot fi exercitate de către au-
torităţi publice sau organisme agreate potrivit
1. Deplasarea copilului spre statul primitor nu cap. III în măsura prevăzută în legea statului
poate avea loc decât în cazul în care au fost sau.
îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 17. 2. Un stat contractant poate declara depozitarului
2. Autorităţile centrale ale celor două state convenţiei ca funcţiile conferite au-torităţii
veghează ca deplasarea să se efectueze în centrale prin art. 15-21 pot, de asemenea, să fie
deplină siguranţă, în condiţii corespunzătoa-re exercitate în acest stat, în mă-sura prevăzută de
şi, dacă este cu putinţă, în compania părin-ţilor lege şi sub controlul au-torităţilor competente
adoptivi sau a viitorilor părinţi adoptivi. ale acestui stat, de că-tre organisme sau
3. Dacă aceasta deplasare nu va avea loc, ra- persoane care:
poartele prevăzute la art. 15 şi 16 se vor restitui a) îndeplinesc condiţiile de moralitate, de com-
autorităţilor expeditoare. petenta profesională, de experienţă şi de
responsabilitate cerute de acest stat; şi
ARTICOLUL 20 b) sunt calificate prin integritatea lor morală şi
prin pregătirea profesională sau experienţă lor
Autorităţile centrale se informează reciproc asupra să acţioneze în domeniul adopţiei inter-
procedurii de adopţie şi a măsurilor luate pentru a naţionale.
fi dusă până la capăt, precum şi asu-
25
Ghid Legislativ
3. Statul contractant care face declaraţia pre-văzută la ARTICOLUL 26
paragraful 2 informează cu regularitate Biroul
permanent al Conferinţei de la Haga de drept 1. Recunoaşterea adopţiei implică recunoaşterea:
internaţional privat cu privire la numele şi adresele a) legăturii de filiaţie între copil şi părinţii săi adoptivi;
acestor organisme şi persoane. b) răspunderii părinteşti a părinţilor adoptivi faţă de
4. Un stat contractant poate declara depozitarului copil;
convenţiei că adopţiile copiilor a căror reşedinţă c) ruperii legăturii preexistente de filiaţie între copil şi
obişnuită este situată pe teritoriul său nu se pot mama şi tatăl său, dacă adopţia produce acest efect
realiza decât dacă funcţiile conferite autorităţilor în statul contractant unde a avut loc.
centrale sunt exercitate potrivit paragrafului 1. 2. dacă adopţia are drept efect ruperea legă-turii
5. Cu toate acestea, orice declaraţie efectuată potrivit preexistente de filiaţie, copilul se bucu-ră, în statul
paragrafului 2, rapoartele prevăzute la art. 15 şi 16 primitor şi în oricare alt stat contractant unde
vor fi, în toate cazurile, întoc-mite sub răspunderea adopţia este recunoscută, de drepturi echivalente
autorităţii centrale sau a altor autorităţi sau celor care rezultă din adopţiile care produc acest
organisme conform paragrafului 1. efect în fiecare dintre aceste state.
3. Paragrafele precedente nu aduc atingere aplicării
CAPITOLUL V oricărei dispoziţii mai favorabile copilului, în
Recunoaşterea şi efectele adopţiei vigoare în statul contractant care recunoaşte
adopţia.
ARTICOLUL 23
ARTICOLUL 27
1. O adopţie certificată conform convenţiei de către
autoritatea competenta a statului contractant în care 1. Când adopţia făcută în statul de origine nu
a avut loc este recunoscută de drept în celelalte state are drept efect ruperea legăturii de filiaţie
contractante. Certificatul va specifica când şi de preexistentă, ea poate, în statul primitor care
către cine au fost date acceptările prevăzute în art. recunoaşte adopţia potrivit convenţiei, să fie
17 lit. c). schimbată într-o adopţie care produce acest
2. Orice stat contractant, în momentul sem-nării, efect:
ratificării, acceptării, aprobării sau ade-rării, va a) dacă dreptul statului primitor o permite; şi
notifica depozitarului convenţiei identitatea şi b) dacă consimţămintele prevăzute la art. 4 lit. c) şi d)
funcţiile autorităţii sau auto-rităţilor care, în acest au fost sau sunt date în vederea unei atare adopţii.
stat, sunt competente să elibereze certificatul. El va 2. Articolul 23 se aplică hotărârii de schimbare.
notifica, de asemenea, orice modificare în
desemnarea acestor autorităţi. CAPITOLUL VI
Dispoziţii generale
ARTICOLUL 24
ARTICOLUL 28
Recunoaşterea unei adopţii nu poate fi refuzată într-un
stat contractant decât dacă adopţia este în mod vădit Convenţia nu derogă de la legile statului de origine
contrară ordinii sale publice, ţinând seama de interesul care cer adopţia unui copil cu reşedinţa obişnuită în
superior al copilului. acest stat trebuie să se facă în acest stat sau care
interzic plasamentul copilului în statul primitor sau
ARTICOLUL 25 deplasarea lui înspre acest stat mai înainte de adopţia
lui.
Orice stat contractant poate declara depozitarului
convenţiei că nu va ţinut să recunoască, în virtutea
acesteia, adopţiile făcute în baza unui acord încheiat în
aplicarea art. 39 paragraful 2.
26
ARTICOLUL 29 Acestei autorităţi centrale îi revine răspunderea de
a veghea să fie luate măsurile corespunză-toare.
Nici un contact între viitorii părinţi adoptivi şi
părinţii copilului sau orice altă persoană căreia i-a ARTICOLUL 34
fost încredinţat nu poate avea loc atât timp cât
dispoziţiile art. 4 lit. a) - c) şi ale art. 5 lit. a) nu au Dacă autoritatea competentă a statului destinatar al
fost respectate, afară dacă adopţia are loc între unui document cere, se va transmite o traducere
membrii aceleiaşi familii sau dacă condiţiile fixate certificată conform. |n afara cazului de scutire,
de către autoritatea com-petentă a statului de cheltuielile de traducere sunt în sarcina viitorilor
origine sunt îndeplinite. părinţi adoptivi.

ARTICOLUL 30 ARTICOLUL 35

1. Autorităţile competente ale unui stat con- Autorităţile competente ale statelor contractante
tractant veghează să se păstreze informaţiile pe acţionează cu rapiditate în procedurile de adopţie.
care le deţin cu privire la originea copilului, în
special cele în legătură cu identitatea mamei şi ARTICOLUL 36
a tatălui său, precum şi datele asupra trecutului
medical al copilului şi al familiei sale. Cât priveşte un stat unde în materie de adopţie
2. Ele asigură accesul copilului sau al reprezen- există două sau mai multe sisteme de drept
tantului sau la aceste informaţii, cu îndru-mări aplicabile în unităţi teritoriale diferite:
corespunzătoare, în măsura permisă de legea a) orice referire la reşedinţa obişnuită în acest stat
statului lor. vizează reşedinţa obişnuită într-o unitate
teritorială a acestui stat;
ARTICOLUL 31 b) orice referire la legea acestui stat vizează legea
în vigoare în unitatea teritorială respec-tivă;
Sub rezerva prevederilor art. 30, datele personale c) orice referire la autorităţile competente sau la
adunate sau transmise conform conven-ţiei, autorităţile publice ale acestui stat vizează
îndeosebi cele vizate de art. 15 şi 16, nu pot fi autorităţile abilitate să acţioneze în unitatea
folosite în alte scopuri decât acelea pentru care au teritorială în cauză;
fost strânse sau transmise.