309 1 PDF

MINISTERUL TRANSPORTURILOR,
CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
Nr. 309
INSTRUCŢIUNI PENTRU
REVIZIA ŞI ÎNTREŢINEREA
PODURILOR DE CALE FERATĂ
APROBATE PRIN ORDINUL MINISTRULUI

NR. 2207 din 29.11.2004
EDITURA FEROVIARĂ
2005
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
ROMÂNIA. MINISTERUL TRANSPORTURILOR,

Instrucţiuni pentru revizia şi întreţinerea

podurilor de cale ferată nr. 309
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,

Bucureşti:
Editura Feroviară, 2005
Index
ISBN 973-86627-5-3
624.21
Tipărit la S.C. Tipografică FILARET S.A.

Str. Fabrica de chibrituri, nr. 9-11
Sector 5 - Bucureşti
CUPRINS
Pag.
Ordinul nr. 2.207 din 29.11.2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor
pentru revizia şi întreţinerea podurilor de cale ferată nr.
309 ! 9
PARTEA I
REVIZIA ŞI ÎNTREŢINEREA PODURILOR DE CALE FERATĂ
Capitolul I Generalităţi 13
Capitolul II Activitatea de urmărire a comportării în
exploatare a podurilor de cale ferată 15
Secţiunea 1 Clasificarea activităţilor de urmărire a comportării
în exploatare a podurilor de cale ferată 15
Secţiunea a 2-a Urmărirea curentă a comportării în exploatare a
podurilor de cale ferată 17
Capitolul III Datele constructive generale , evidenţa şi
documentaţia tehnică a podurilor de cale
ferată 22
Secţiunea 1 Clasificarea podurilor de cale ferată 22
Secţiunea a 2-a Oţeluri utilizate la realizarea podurilor metalice
de cale ferată 24
Secţiunea a 3-a Materiale utilizate la realizarea podurilor masive
de cale ferată 25
Secţiunea a 4-a Evidenţa podurilor de cale ferată 26
Secţiunea a 5-a întocmirea şi actualizarea cărţii tehnice a
podului 27
Capitolul IV Verificarea podurilor de cale ferată cu ocazia
efectuării reviziilor tehnice 29
Secţiunea 1 Verificări minime ale podurilor de cale ferată ca
urmare a efectuării reviziilor tehnice curente 29
Secţiunea a 2-a Verificări minime ale podurilor de cale ferată ca
urmare a efectuării reviziilor tehnice periodice... 42
Capitolul V Alte aspecte referitoare la activitatea de
revizie tehnică a podurilor de cale ferată 53
Secţiunea 1 Unităţile care efectuează revizia tehnică a
Secţiunea a 2-a Stabilirea tonajului şi a suprafeţei podurilor
metalice de cale ferată 55
Secţiunea a 3-a Concluzii şi responsabilităţi privind reviziile
tehnice ale podurilor de cale ferată 56
Capitolul VI Tratarea deficienţelor constatate cu ocazia
reviziilor tehnice, programarea şi execuţia
lucrărilor de remediere la podurile de cale
ferată 59
Secţiunea 1 Consideraţii asupra lucrărilor de executat în
urma reviziilor tehnice periodice 59
Secţiunea a 2-a Lucrări de întreţinere şi reparaţii la podurile de
cale ferată 63
Secţiunea a 3-a Ridicarea tablierelor metalice ale podurilor de
cale ferată 80
Secţiunea a 4-a Condiţii de execuţie a lucrărilor de reparaţii la
podurile de cale ferată 82
Secţiunea a 5-a Execuţia lucrărilor de întreţinere la podurile
masive de cale ferată 83
Capitolul VII întocmirea releveelor la podurile de cale
ferată 85
Secţiunea 1 Releveul elementelor caracteristice ale podului
de cale ferată 85
Secţiune a 2-a Releveul deformaţiilor grinzilor principale în
plan vertical 86
Secţiunea a 3-a Releveul deformaţiilor grinzilor principale în
plan orizontal 88
Secţiunea a 4-a Releveul cotelor de reazem ale podurilor de cale
ferată 90
Secţiunea a 5-a Releveul profilului albiei 91
Capitolul VIII Memoriu de revizie tehnică periodică a
Secţiunea 1 întocmirea memoriului tehnic de revizie tehnică
periodică 92
Secţiunea a 2-a Raportarea defectelor constatate la podurile de
cale ferată 93
Secţiunea a 3-a Raportarea releveelor efectuate la podurile de
cale ferată 95
Secţiunea a 4-a Raportarea lucrărilor executate la podurile de
cale ferată 96
Capitolul IX Documentaţia tehnică de revizie a podului de
cale ferată 97
Capitolul X Lucrări care necesită existenţa unui proiect
tehnic şi/sau a expertizei tehnice 98
4
Capitolul XI Schele utilizate la lucrările de poduri de cale
ferată 100
Secţiunea 1 Schele utilizate la executarea reviziei şi a
lucrărilor, în condiţii tehnice impuse 100
Secţiunea a 2-a Scule şi dispozitive utilizate la executarea
reviziei tehnice şi a lucrărilor la podurile de cale
ferată 102
Capitolul XII Asigurarea calităţii la lucrările de poduri de
cale ferată 103
Secţiunea 1 Sistemul calităţii în activitatea de construcţie,
reparaţii şi întreţinere a podurilor de cale
ferată 103
Secţiunea a 2-a Obligaţii şi răspunderi ale administratorului
infrastructurii feroviare sau ale gestionarului
infrastructurii feroviare neinteroperabile,
referitoare la calitatea lucrărilor de poduri 105
Secţiunea a 3-a Obligaţii şi răspunderi ale agentului economic
autorizat care execută lucrări la podurile de cale
ferată 107
Secţiunea a 4-a Obligaţii şi răspunderi comune 108
Secţiunea a 5-a Urmărirea respectării condiţiilor de siguranţa
circulaţiei şi protecţiei muncii 109
Capitolul XIII Recepţia lucrărilor de revizie tehnică
periodică, întreţinere şi reparaţii a podurilor
de cale ferată 110
Secţiunea 1 Convocarea comisiei de recepţie a podurilor de
cale ferată 110
Secţiunea a 2-a Efectuarea recepţiei lucrărilor de revizie tehnică
periodică, întreţinere şi reparaţie 111
Secţiunea a 3-a Condiţiile de circulaţie a trenurilor pe podurile
de cale ferată stabilite în urma reviziei tehnice
periodice 113
PARTEA A I I - A
PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A PODURILOR METALICE
DE CALE FERATĂ
Capitolul XIV Organizarea lucrărilor de revopsire a
tablierelor metalice la podurile de cale
ferată 115
Secţiunea 1 Scopul revopsirilor, interdependenţa între
lucrările de revopsire şi revizie tehnică 115
Secţiunea a 2-a Periodicitatea revopsirii podurilor de cale
ferată 117
5
Secţiunea a 3-a Planificarea lucrărilor de revopsire a podurilor
de cale ferată 118
Capitolul XV Executarea şi recepţia lucrărilor de revopsire
a tablierelor podurilor de cale ferată 121
Secţiunea 1 Pregătirea suprafeţelor metalice ale podurilor
pentru revopsire 121
Secţiunea a 2-a Vopsirea suprafeţelor metalice ale podurilor de
cale ferată 124
Secţiunea a 3-a Supravegherea, controlul şi recepţia lucrărilor
de revopsire a podurilor de cale ferată 129
Secţiunea a 4-a Revopsirea porţiunilor tablierului de sub
traverse şi de sub platelaj 131
Secţiunea a 5-a Recomandări pentru stabilirea cantităţilor de
materiale şi manoperă necesare revopsirii unui
mp de pod metalic 132
Secţiunea a 6-a Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor
de protecţie anticorozivă 133
Capitolul XVI Dispoziţii finale 136
ANEXE
Anexa nr. 1 Periodicitatea reviziilor la podurile metalice şi
masive 137
Anexe nr. 2 a-2 h Elevaţii şi secţiuni transversale pentru diverse
scheme statice de poduri 138
Anexa nr. 3 a Aparate de reazem fixe 146
Anexa nr. 3 b Aparate de reazem mobile 148
Anexa nr. 4a Clase de beton conform NE-012-1999 şi
echivalentul în clase de beton conform C
140/86, respectiv mărci de beton înainte de
apariţia normativului C 140/86 pentru
executarea lucrărilor din beton şi beton
armat 150
Anexa nr. 4b Evaluarea rezistenţei betonului la 28 de zile în
condiţii normale de întărire 151
Anexa nr. 5 Determinarea greutăţii tablierelor metalice în
funcţie de convoiul de calcul în situaţiile în
care nu se cunoaşte valoarea greutăţii
proiectate 152
Anexa nr. 6 Determinarea suprafeţei podurilor metalice în
funcţie de greutatea lor 155
Anexa nr. 7 Caracteristicile elementelor laminate - coraier
cu aripi egale 156
Anexa nr. 8 Distante între nituri 158
6
Anexa nr. 9 Memoriul de revizie tehnică 159
Anexa nr. 10 Tabelul niturilor slăbite constatate şi
înlocuite 160
Anexa nr. 11 Tabelul defectelor constatate şi reparate
(la tabliere metalice şi calea propriu-zisă) 161
Anexa nr. 12 Lista materialelor utilizate la reparaţia
Anexa nr. 13 Tabelul defectelor grave constatate la
tablierele metalice şi la calea propriu-zisă
pentru care s-a efectuat sau urmează să se
efectueze proiect şi cerere de finanţare 163
Anexa nr. 14 Tabelul defectelor constatate la culee, pile şi la
lucrări de apărări 164
Anexa nr. 15 Defecte care nu implică lucrări de reparaţii
imediate ale podului de cale ferată, precum şi
diferite constatări ale personalului responsabil
cu revizia periodică (atât la suprastructura, cât
şi la infrastructura podului) 165
Anexa nr. 16 Releveul nr. 1 - Deformaţiile grinzilor prin-
cipale în plan vertical 166
Anexa nr. 17 Releveul nr. 2 - Deformaţiile grinzilor prin-
cipale în plan orizontal 167
Anexa nr. 18 Releveul nr. 3 - Cotele de reazem 168
Anexa nr. 19 Releveul nr. 4 - Releveul profilului albiei 169
Anexa nr. 20 Borderoul reparaţiilor 170
Anexa nr. 21 Borderoul podurilor la care s-au constatat
defecte atât la revizia periodică din
anul , precum şi în intervalul dintre
reviziile tehnice periodice şi la care s-au
efectuat reparaţii mari, tratate cu rapoarte
separate 171
Anexa nr. 22 Fişa podului de cale ferată 172
Anexa nr. 23a Momente încovoietoare produse de convoaie
teoretice de calcul 173
Anexa nr. 23b Momente încovoietoare determinate de
convoaie pentru deschideri corespunzătoare
pachetelor de şine 174
Anexa nr. 23c Pachete de şine - module de rezistenţă 175
Anexa nr. 24 Standarde în vigoare la data apariţiei
instrucţiunilor 176
7
MINISTERUL TRANSPORTURILOR,
ORDINUL
Nr. 2207
din 29.11.2004
pentru aprobarea
Instrucţiunilor pentru revizia şi întreţinerea
podurilor de cale ferată nr. 309
în temeiul prevederilor art. 4, lit e), ultima liniuţă, din

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii
Feroviare Române - AFER, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Feroviare Române - AFER, şi ale art. 5, alin (4)
din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea
şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor
şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi

turismului emite următorul
ORDIN:
Art. 1. - Se aprobă Instrucţiunile pentru revizia şi

întreţinerea podurilor de cale ferată - 309, prevăzute în anexa*'
care face parte intergrantă din prezentul ordin.
*' Anexa va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi, la cererea acestora, de către

Compania Naţională de Căi Ferate „CFR" SA.
9
Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică
Companiei Naţionale de Căi Ferate, în calitate de administrator
al infrastructurii feroviare, precum şi gestionarilor de
infrastructură feroviară neinteroperabilă, în activitatea de
întreţinere şi reparaţii a infrastructurii feroviare, respectiv a
podurilor de cale ferată.
Art. 3. - (1) Compania Naţională de Căi Ferate „CFR"

SA va publica prezentul ordin în Foaia Oficială CFR în termen
de 30 de zile de la data semnării.
(2) în termen de 30 de zile de la publicarea în Foaia
Oficială CFR - conducerea administratorului infrastructurii
feroviare, precum şi cea a gestionarilor de infrastructură
feroviară neinteroperabilă va asigura, prin personalul propriu de
specialitate, atestat conform prevederilor în vigoare, instruirea
şi verificarea profesională a personalului cu atribuţii în
aplicarea Instrucţiunilor pentru revizia şi întreţinerea
podurilor de cale ferată - nr. 309.
(3) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 90 de zile
de la data aprobării sale.
(4) în termen de 90 de zile de la aprobarea prezentului
ordin, Compania Naţională de Căi Ferate „CFR" SA va edita
Instrucţiunile pentru revizia şi întreţinerea podurilor de
cale ferată - nr. 309.
Art. 4. - Autoritatea Feroviară Română - AFER,

administratorul infrastructurii feroviare şi gestionarii de
infrastructură feroviară neinteroperabilă vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin,

Instrucţia pentru revizia periodică a podurilor metalice şi
înlăturarea defectelor constatate - nr. 309, ediţia 1956, şi
Instrucţia pentru revopsirea podurilor metalice - nr. 320,
10
ediţia 1950, aprobate prin Ministerul Căilor Ferate, precum şi
alte dispoziţii contrare îşi încetează valabilitatea.
Art. 6. - Prezentul ordin se va publica în Foaia Oficială

CFR şi în Buletinul AFER.
MINISTRU
GHEORGHE DOBRE
11
PARTEA I
REVIZIA ŞI ÎNTREŢINEREA PODURILOR
DE CALE FERATĂ
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
Art. 1. - (1) Podurile de cale ferată sunt lucrări de artă

care au un rol important în cadrul infrastructurii feroviare şi în
funcţionarea acesteia în depline condiţii de siguranţă.
(2) Menţinerea acestor lucrări de artă în parametrii
normali de funcţionare constituie o obligaţie permanentă a
administratorului infrastructurii feroviare sau a gestionarului
infrastructurii feroviare neinteroperabile, după caz.
Art. 2. - (1) Urmărirea comportării în exploatare a

lucrărilor de artă, respectiv a podurilor de cale ferată, trebuie să
fie o activitate sistematică de monitorizare a stării tehnice a
acestora, culegere de date, prelucrare şi interpretare a datelor
respective, în vederea stabilirii, dacă este necesar, a lucrărilor
de intervenţie şi a condiţiilor de circulaţie a trenurilor.
(2) Urmărirea comportării în exploatare a podurilor de
cale ferată şi efectuarea intervenţiilor în timp reprezintă acţiuni
distincte şi complementare în cadrul activităţii de întreţinere şi
reparaţii ale podurilor de cale ferată.
(3) Aceste activităţi sunt realizate de administratorul
infrastructurii feroviare, cu personal propriu de specialitate
şi/sau cu agenţi economici specializaţi în domeniu, autorizaţi de
Autoritatea Feroviară Română - AFER, pe bază de contract, sau
de gestionarul infrastructurii feroviare neinteroperabile, care
trebuie să deţină personal propriu calificat şi autorizat de către
AFER.
13
(4) Administratorul infrastructurii feroviare poate fi orice
organism sau agent economic care are ca obiect principal de
activitate administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare,
incluzând şi gestionarea sistemelor de conducere a circulaţiei,
de control şi de siguranţa circulaţiei.
(5) Gestionarul infrastructurii feroviare neinteroperabile
poate fi orice persoană sau grup de persoane juridice care are ca
obiect de activitate în domeniul feroviar efectuarea lucrărilor de
întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare neinter-
operabile.
Art. 3. - (1) Evaluarea stării tehnice a podurilor de cale

ferată se efectuează în vederea menţinerii acestora în exploatare
în condiţii de siguranţă şi de satisfacere a cerinţelor de
rezistenţă, stabilitate şi durabilitate, sub influenţa condiţiilor de
exploatare şi a acţiunii agenţilor de mediu.
(2) Evaluarea stării tehnice a podurilor de cale ferată
reprezintă obiectivul activităţii de urmărire a comportării în
exploatare, desfăşurată de către atelierele de poduri regionale şi
de secţia de poduri pentru podurile dunărene, în cazul
administratorului infrastructurii feroviare, sau de către alte
subunităţi specializate aparţinând gestionarului infrastructurii
feroviare neinteroperabile
Art. 4 - (1) Prezentele instrucţiuni se aplică în activitatea

de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale podurilor de cale ferată
normală aparţinând infrastructurii feroviare interoperabile,
precum şi ale podurilor aparţinând infrastructurii feroviare
neinteroperabile, indiferent de administratorul sau gestionarul
infrastructurii feroviare respective.
(2) Administratorul infrastructurii feroviare sau
gestionarul infrastructurii feroviare neinteroperabile trebuie să
fie astfel dotat şi organizat încât administrarea şi întreţinerea
infrastructurii feroviare, respectiv a podurilor de cale ferată, să
asigure condiţii de calitate şi de siguranţă a circulaţiei trenurilor
pe respectiva infrastructură.
14
CAPITOLUL II
ACTIVITATEA DE URMĂRIRE A COMPORTĂRII
ÎN EXPLOATARE A PODURILOR DE CALE FERATĂ
SECŢIUNEA 1
Clasificarea activităţilor de urmărire a comportării în
exploatare a podurilor de cale ferată
Art. 5. - Activitatea de urmărire a comportării în

exploatare a podurilor de cale ferată se clasifică, în funcţie de
personalul implicat, de mijloacele de observare şi de durata
necesară pentru realizarea acestora, în două categorii distincte:
a) urmărire curentă;
b) urmărire specială.
Art. 6. - (1) Activitatea de urmărire curentă în exploatare

se efectuează pe toată durata de existenţă a construcţiei şi este o
activitate sistematică de supraveghere şi de constatare a stării
reale a podurilor de cale ferată, pentru depistarea
neconformităţilor - defectelor - care se manifestă, pentru
studierea cauzelor care le-au generat, precum şi pentru
stabilirea, dacă este necesar, a intervenţiilor şi a condiţiilor de
circulaţie a trenurilor.
(2) Starea reală a podurilor de cale ferată este comparată
cu starea de referinţă, care este definită de constatările
inspecţiei tehnice în detaliu, efectuată: înainte de punerea în
serviciu sau cu ocazia recepţiei definitive a lucrării respective
sau după efectuarea lucrărilor importante de reparaţie.
(3) Urmărirea curentă în exploatare a podurilor de cale
ferată se realizează în conformitate cu reglementările specifice
în vigoare şi cu prevederile din cartea tehnică a construcţiei.
Art. 7. - (1) Activitatea de urmărire specială a

comportării în exploatare a podurilor de cale ferată se instituie
15
la cererea administratorului infrastructurii feroviare sau a
gestionarului infrastructurii feroviare neinteroperabile, pentru
construcţiile aflate în exploatare la care, cu ocazia urmăririi
curente, s-au constatat defecte cu evoluţie periculoasă sau care
pot crea situaţii deosebite din punctul de vedere al siguranţei
construcţiei şi, implicit, al siguranţei circulaţiei trenurilor.
(2) Urmărirea specială cuprinde efectuarea de investigaţii
speciale, la intervale stabilite, asupra parametrilor care
caracterizează construcţia sau anumite părţi ale acesteia şi a
unor parametri stabiliţi din faza de proiectare sau în urma unei
expertize tehnice.
(3) Urmărirea specială se realizează cu unităţi de
specialitate, autorizate de AFER, pe baza unui proiect sau a
unei proceduri specifice, după caz, pe toată perioada de
exploatare a podului sau până la eliminarea cauzelor care au
determinat apariţia defectelor şi instituirea acţiunii de urmărire.
(4) Urmărirea specială în exploatare a podurilor de cale
ferată nu presupune întreruperea efectuării urmăririi curente
programate.
Art. 8. - La constatarea, în cursul activităţilor de urmărire
curentă sau specială în exploatare a podurilor de cale ferată, a
unor parametri care nu se încadrează în limitele stabilite sau
care se consideră că pot afecta exploatarea în condiţii de
siguranţă a construcţiei, administratorul infrastructurii feroviare
sau gestionarul infrastructurii feroviare neinteroperabile, după
caz, este obligat să efectueze expertizarea tehnică a podului de
cale ferată respectiv şi să ia toate măsurile necesare pentru
asigurarea siguranţei circulaţiei trenurilor.
16
SECŢIUNEA a 2-a
Urmărirea curentă a comportării în exploatare a podurilor
de cale ferată
Art. 9. - Activitatea de urmărire curentă a comportării în

exploatare a podurilor de cale ferată, definită pentru podurile de
cale ferată ca revizie tehnică, se clasifică, în funcţie de
personalul stabilit să realizeze urmărirea comportării în
exploatare, de periodicitate şi de volumul elementelor supuse
verificării, în trei categorii:
a) revizie tehnică curentă;
b) revizie tehnică periodică;
c) revizie tehnică suplimentară.
Art. 10. - (1) Periodicitatea reviziilor tehnice se stabileşte

prin instrucţiuni care definesc termenele de revizie a
elementelor infrastructurii feroviare, prevederi exprese ale cărţii
tehnice a construcţiei, după evenimente care ar putea afecta
structura podului, recomandări ca urmare a expertizelor tehnice
sau în anumite situaţii, de către compartimentele de specialitate
şi de personalul cu responsabilităţi în domeniu, în funcţie de
starea tehnică a structurii.
(2) Periodicitatea reviziilor tehnice la podurile metalice şi
masive de cale ferată se stabileşte pentru cele trei tipuri de
revizie tehnică, conform anexei nr. 1.
Art. 11. - (1) Revizia tehnică curentă este o activitate de

supraveghere continuă a podurilor de cale ferată care permite
descoperirea unor defecte sau a unui aspect nou privind starea
tehnică, între două revizii tehnice suplimentare sau periodice.
(2) Revizia tehnică curentă permite şi descoperirea unor
eventuale defecte produse ca urmare a lovirii accidentale a unor
elemente din componenţa suprastructurii podurilor.
17
Art. 12. - Revizia tehnică curentă se realizează de către
personalul tehnic stabilit conform reglementărilor specifice în
vigoare, prin examinare vizuală directă şi utilizarea de
instrumente şi mijloace de măsurare şi/sau control.
Art. 13. - (1) Revizia tehnică curentă se finalizează prin

consemnarea rezultatelor într-un raport scris, cu specificarea
neconformităţilor constatate la regimul normal de funcţionare a
podului respectiv, precum şi a lucrărilor de întreţinere şi
reparaţie necesare, dacă este cazul.
(2) Constatările efectuate se anexează la cartea tehnică a
construcţiei, în jurnalul evenimentelor, în ordine cronologică,
de către responsabilul cu lucrările de artă al secţiei de
întreţinere a căii.
Art. 14. - (1) Revizia tehnică periodică constă în

examinarea în detaliu, la intervalele de timp fixate de
instrucţiuni proprii, normative, prevederi ale cărţii tehnice,
termene impuse de expertize tehnice, respectiv urmăriri speciale
ale comportării în exploatare a construcţiei în ansamblul ei şi a
elementelor componente, în vederea depistării din timp a
defectelor care ar putea periclita exploatarea în siguranţă a
construcţiei sau ar putea diminua parametrii de exploatare.
(2) Această verificare în detaliu a podului trebuie să
permită evaluarea pe ansamblu a stării tehnice a acestuia, în
vederea stabilirii condiţiilor de circulaţie corespunzătoare.
Art. 15. - Reviziei tehnice periodice îi sunt supuse toate

podurile de cale ferată, inclusiv podurile şi podeţele masive.
Art. 16. - (1) Programele anuale pentru revizia tehnică

periodică a podurilor metalice de cale ferată - inclusiv podurile
cu grinzi Roth-Wagner, Kohn, MAN, care sunt supuse reviziei
periodice ca şi podurile definitive precum şi a podurilor din
beton precomprimat, structuri mixte şi a podurilor masive a
18
căror revizie nu poate fi efectuată decât cu ajutorul schelelor,
prin atelierele regionale de poduri, se întocmesc de către
compartimentul de specialitate din cadrul regionalei de căi
ferate.
(2) Lista podurilor de cale ferată care sunt revizuite prin
atelierele regionale de poduri este stabilită de către
compartimentul de specialitate din cadrul regionalei de căi
ferate.
(3) Pentru celelalte poduri şi podeţe masive, revizia
tehnică periodică se efectuează de responsabilul cu lucrările de
artă din cadrul secţiei de întreţinere a căii, în baza unui program
anual întocmit de acesta şi aprobat de către compartimentul de
specialitate din cadrul regionalei de căi ferate.
(4) Compartimentul de specialitate din cadrul regionalei
de căi ferate şi din secţiile de întreţinere a căii întocmesc şi
actualizează evidenţa activităţii de revizie tehnică periodică a
podurilor şi urmăresc respectarea programărilor stabilite, pe
baza informaţiilor primite de la unităţile care efectuează aceste
revizii tehnice.
Art. 17. - Pasajele superioare şi podurile de încrucişare se

revizuiesc de către personalul de specialitate al administratorului
infrastructurii feroviare, conform art. 14 şi art. 15, în cazul în
care ele sunt proprietatea acestuia; când pasajele superioare şi
podurile de încrucişare nu aparţin administratorului
infrastructurii feroviare, acesta poate efectua revizia şi
întreţinerea lor doar pe baza unei convenţii încheiate cu
proprietarul respectivelor construcţii.
Art. 18. - (1) Podurile provizorii din depozitele de grinzi

ale administratorului infrastructurii feroviare sau ale
gestionarului infrastructurii feroviare neinteroperabile sunt
supuse reviziei tehnice de către responsabilul depozitului - cel
puţin în grad de picher - cu ocazia predării lor în vederea
introducerii în cale pentru intervenţii sau lucrări sau a primirii şi
recepţionării în depozit, după folosire, indiferent de utilizator.
19
(2) în perioada utilizării în cale, aceste poduri sunt supuse
reviziei tehnice curente conform reglementărilor specifice în
vigoare.
Art. 19. - (1) Revizia tehnică suplimentară se deosebeşte

de revizia tehnică curentă şi de cea periodică prin caracterul
accidental al cauzei care determină efectuarea acesteia
sau prin necesitatea de monitorizare, o anumită perioadă
de timp, a comportării în exploatare a construcţiei, conform
reglementărilor specifice în vigoare.
(2) în cadrul reviziilor tehnice suplimentare, volumul
verificărilor poate fi redus, având ca obiectiv elementele
cunoscute ca sensibile la factorii care au impus verificarea
tehnică sau cele care sunt deja afectate; în acest context, este
necesar ca reviziile tehnice suplimentare să se efectueze astfel:
a) în primii trei ani de la darea în exploatare a podurilor
sudate;
b) în caz de accidente sau evenimente feroviare care au
redus sau au slăbit anumite elemente ale construcţiei,
dar care nu au impus o urmărire specială a acesteia;
c) în caz de supraîncărcări, cutremure, alunecări de teren,
temperaturi scăzute, pericol de afuiere a
infrastructurilor la debite mari, ca urmare a ploilor
abundente sau a topirii zăpezii, tasarea fundaţiilor,
explozii, incendii, precum şi a altor situaţii în urma
cărora există riscul apariţiei unor efecte negative
asupra construcţiei.
Art. 20. - (1) Programul de revizie tehnică pentru

podurile metalice sudate, în primii trei ani de la darea în
exploatare, pentru perioadele cu temperaturi scăzute sub minus
30° C, precum şi pentru podurile la care s-a impus revizia
tehnică suplimentară prin expertize sau alte dispoziţii este
întocmit de compartimentul de specialitate din cadrul regionalei
de căi ferate şi pus în aplicare de atelierul regional de poduri,
respectiv de secţia de poduri pentru podurile dunărene.
20
(2) Pentru celelalte aspecte, revizia tehnică suplimentară
este realizată de responsabilul cu lucrările de artă din secţia de
întreţinere a căii şi de personalul stabilit în reglementările
specifice; pentru aspecte tehnice deosebite este solicitat atelierul
regional de poduri, cu aprobarea compartimentului de
specialitate din cadrul regionalei de căi ferate.
21
CAPITOLUL III
DATE CONSTRUCTIVE GENERALE, EVIDENŢA ŞI
DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ A PODURILOR
DE CALE FERATĂ
SECŢIUNEA 1
Clasificarea podurilor de cale ferată
Art. 21. - în funcţie de schema statică, podurile de cale

ferată se clasifică astfel:
a) poduri cu grinzi simplu rezemate - anexele nr. 2a, 2b;
b) poduri cu grinzi continue pe două sau mai multe
deschideri;
c) poduri şi podeţe boltite - anexele nr. 2c, 2d;
d) poduri pe arce;
e) poduri pe cadre din beton armat - anexele nr. 2c, 2f.
Art. 22. - în funcţie de sistemul de alcătuire a grinzilor,
podurile de cale ferată se clasifică astfel:
a) poduri cu grinzi inimă plină - anexele nr. 2b, 2g;
b) poduri cu grinzi cu zăbrele - anexele nr. 2a, 2h;
c) poduri dalate;
d) poduri cu grinzi casetate;
e) poduri cu structura grinzilor realizată prin conlucrare
- anexa nr. 2g.
Art. 23. - în funcţie de materialul utilizat la realizarea
suprastructurii, podurile de cale ferată se clasifică astfel:
a) poduri metalice - anexa nr. 2a\
b) poduri masive din zidărie de piatră sau cărămidă -
anexele nr. 2b, 2c\
c) poduri masive din beton armat;
d) poduri masive din beton precomprimat;
e) structuri mixte oţel-beton.
22
Art. 24. - în funcţie de poziţia căii pe pod, podurile de
cale ferată se clasifică astfel:
a) poduri cu calea sus;
b) poduri cu calea jos - anexa nr. 2 a;
c) poduri cu calea la mijloc.
Art. 25. - în funcţie de elementele de îmbinare utilizate,

podurile de cale ferată se clasifică astfel:
a) poduri cu îmbinări nituite;
b) poduri sudate;
c) poduri cu îmbinări cu şuruburi de înaltă rezistenţă
pretensionate - SIRP-uri;
d) poduri cu îmbinări combinate.
Art. 26. - în funcţie de deschidere, podurile de cale ferată

se clasifică astfel:
a) podeţe - când deschiderea este mai mică de 5 m;
b) poduri - când deschiderea este mai mare sau egală
cu 5 m.
Art. 27. - în funcţie de durata lor în timp, podurile de cale

ferată se clasifică astfel:
a) poduri provizorii;
b) poduri semidefinitive;
c) poduri definitive.
Art. 28. - (1) Cu ocazia realizării lucrărilor de revizie,

întreţinere şi reparaţii, secţia de întreţinere a căii solicită
prestatorului, la recepţia lucrării, predarea de date şi desene
pentru verificarea consolidărilor efectuate - la o scară
corespunzătoare, convenită, referitoare la elemente, deschideri
sau întreg podul dar şi pentru completarea cărţii tehnice, în
special pentru podurile cu vechime mare.
(2) La întocmirea rapoartelor, a memoriilor de revizie şi a
schiţelor, se utilizează termenii de specialitate consacraţi prin
reglementările specifice în vigoare.
23
SECŢIUNEA a 2-a
Oţeluri utilizate la realizarea podurilor metalice
de cale ferată
Art. 29. - în funcţie de perioada în care au fost uzinate

podurile metalice de cale ferată, oţelurile de construcţii utilizate
sunt de diferite compoziţii, după cum urmează:
a) fier pudlat, utilizat pentru structuri de poduri în
perioada anilor 1850 - 1900, dar în situaţii particulare până în
anul 1920;
b) oţeluri pentru construcţii, respectiv oţel Thomas,
utilizate pentru realizarea structurilor de poduri în perioada
anilor 1891 - 1940;
c) oţeluri pentru construcţii, respectiv oţel Siemens -
Martin, utilizate pentru realizarea structurilor de poduri uzinate
după anul 1925.
Art. 30. - Cunoaşterea materialelor metalice din care a

fost confecţionată structura podului de cale ferată are o foarte
mare importanţă, dată fiind comportarea diferită în exploatare a
acestora şi influenţele negative asupra lor ale temperaturilor
scăzute şi ale şocurilor.
Art. 31. - (1) Dacă documentaţia tehnică existentă nu

precizează tipul de oţel utilizat pentru podurile uzinate în
perioada anilor 1850 - 1900, este necesară efectuarea analizelor
de laborator care să stabilească compoziţia chimică a oţelului.
(2) O dată cu stabilirea compoziţiei chimice trebuie să fie
determinate şi caracteristicile mecanice şi fizice - limita de
rupere, limita de curgere, alungirea şi gâtuirea la rupere,
îndoirea la rece, modulul de elasticitate rezilienţa şi structura
metalografică a oţelului respectiv.
(3) Prelevarea de probe în vederea stabilirii compoziţiei
chimice şi a caracteristicilor mecanice şi fizice se efectuează în
cazul elementelor de rezistenţă numai pe bază de proiect.
' 24
SECŢIUNEA a 3-a
Materiale utilizate la realizarea podurilor masive
de cale ferată
Art. 32. - Podurile masive sunt poduri executate din

zidărie de piatră sau din cărămidă, beton, beton armat sau beton
precomprimat şi sunt caracterizate prin greutate proprie mare.
Art. 33. - Cunoaşterea materialelor de construcţie,

respectiv a caracteristicilor acestora, reprezintă o condiţie
necesară pentru identificarea unor posibile defecţiuni ale
construcţiei şi acordarea unei atenţii sporite comportării unor
elemente în funcţie de specificul fiecărui material, cât şi a
modului de îmbinare şi conlucrare a acestora.
Art. 34. - (1) Condiţia ca zidăria din piatră să îşi păstreze

în timp capacitatea portantă este ca roca din care a provenit să
fie stabilă şi negelivă, iar rostuiala din mortar să fie menţinută
în stare bună.
(2) Aceleaşi condiţii se impun şi zidăriei de cărămidă, la
care integritatea rostuielii are o importanţă deosebită.
Art. 35. - (1) Betoanele şi betoanele armate utilizate au ca

materiale de bază cimentul, agregatele, armăturile din oţel Ob
37, Pc 52, Pc 60, PC 90, respectiv sârme trase pentru
precomprimarea betonului.
(2) Punerea acestora în operă se realizează cu respectarea
normativelor specifice şi în concordanţă cu parametrii şi
funcţionalităţile construcţiei, care impun alegerea clasei de
rezistenţă a betonului şi a cimentului, dozajul, granulozitatea şi
provenienţa agregatelor, procentul de armare şi tipul
armăturilor, aditivii, condiţiile de punere în operă, fară a neglija
condiţiile de exploatare şi agresivitatea mediului ambiant.
25
SECŢIUNEA a 4-a
Evidenţa podurilor de cale ferată
Art. 36. - (1) Evidenţa podurilor de cale ferată este

efectuată de secţiile de întreţinere a căii, prin actualizarea
permanentă a cărţii tehnice a construcţiei cu informaţii rezultate
din urmărirea în exploatare, intervenţii, accidente sau
evenimente feroviare.
(2) Evidenţa podurilor de cale ferată se actualizează
permanent şi în băncile de date electronice prin sistemele şi
programele implementate în reţeaua administratorului infra-
structurii feroviare sau a gestionarului infrastructurii feroviare
neinteroperabile, atât la nivelul secţiilor de întreţinere a căii şi al
regionalelor de căi ferate, cât şi la nivel central.
Art. 37. - Evidenţa podurilor de cale ferată este întocmită

pe linii de cale ferată, în ordinea kilometrajului, şi oferă
informaţii minime referitoare la tipul infrastructurii şi al
suprastructurii, materialul de construcţie, mărimea deschiderilor
şi schema statică, anul punerii în funcţiune, anul ultimei
reparaţii capitale, convoiul de calcul al fiecărui pod şi,
respectiv, convoaiele de calcul pentru care s-au executat
consolidări ale acestuia, condiţiile de circulaţie, respectiv
restricţiile de viteză sau sarcină pe osie, precum şi anul ultimei
revizii tehnice periodice şi al ultimei refaceri a protecţiei
anticorozive.
Art. 38. - Cu ocazia expertizelor tehnice, se urmăreşte ca

datele necunoscute sau incerte, în special cele referitoare la
stabilirea oţelului utilizat la confecţionarea tablierelor vechi şi a
tipului de convoi de calcul utilizat, să fie completate în mod
corect.
Art. 39. - (1) La fiecare început de an, până la data de

15 ianuarie, se actualizează banca de date a podurilor, la toate
26
nivelurile - secţii de întreţinere a căii, regionale de căi ferate şi
centralul administratorului infrastructurii feroviare sau a ges-
tionarului infrastructurii feroviare neinteroperabile - prin grija
responsabililor cu lucrările de artă din secţie şi a
compartimentelor de specialitate regionale, respectiv centrale,
pe baza recensămintelor anuale realizate de secţiile de
(2) La secţiile de întreţinere a căii pe raza cărora se găsesc
respectivele poduri de cale ferată, băncile de date sunt
completate şi actualizate anual şi pe suport de hârtie.
SECŢIUNEA a 5-a
întocmirea şi actualizarea cărţii tehnice a podului
Art. 40. - (1) Responsabilitatea întocmirii şi a actualizării

cărţii tehnice a podului de cale ferată revine administratorului
infrastructurii feroviare sau gestionarului infrastructurii
feroviare neinteroperabile, respectiv secţiei de întreţinere a căii
sau altei subunităţi specializate, după caz, conform
(2) Cartea tehnică a podului se compune din ansamblul de
documente referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia,
exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea în timp a
respectivei construcţii.
Art. 41. - (1) Responsabilul cu lucrările de artă din cadrul

secţiei de întreţinere a căii, în cazul administratorului
infrastructurii feroviare, sau din cadrul altei subunităţi
specializate, în cazul gestionarului infrastructurii feroviare
neinteroperabile, după caz, are obligaţia completării la zi a
jurnalului evenimentelor, din cuprinsul cărţii tehnice a podului,
a tuturor informaţiilor rezultate din efectuarea reviziilor tehnice
sau a unor lucrări, expertize, a producerii unor accidente,
evenimente feroviare sau calamităţi, indiferent de prestator; el
27
are, de asemenea, şi obligaţia de a anexa la cartea construcţiei
toate documentele legate de urmărirea în exploatare a podului
sau de efectuarea intervenţiilor.
2) Modul de întocmire şi de completare a cărţii tehnice a
podului de cale ferată se verifică de către comisiile de recepţie
finală a lucrărilor cu ocazia recepţiei şi, periodic, de către
personalul tehnic de control din cadrul compartimentului
regional de specialitate.
Art. 42. - (1) Cartea tehnică a podului de cale ferată se

păstrează pe toată durata de existenţă a construcţiei, până la
dezafectarea sa.
(2) La schimbarea propietarului podului, cartea tehnică
este predată noului propietar, care o completează, cu
consemnarea acestui fapt în procesul verbal de predare-primire
şi în jurnalul evenimentelor.
28
CAPITOLUL IV
VERIFICĂRILE PODURILOR DE CALE FERATĂ
CA URMARE A EFECTUĂRII REVIZIILOR TEHNICE
SECŢIUNEA 1
Verificări minime ale podurilor de cale ferată
ca urmare a efectuării reviziilor tehnice curente
§. 1. Verificarea infrastructurii podurilor de cale ferată
Art. 43. - Cu ocazia efectuării reviziilor tehnice la

podurile metalice şi masive de cale ferată se pot constata două
feluri de defecte:
a) defecte iniţiale de construcţie;
b) defecte apărute în timpul exploatării.
Art. 44. (1) La verificarea banchetei, cuzineţii de piatră

nu trebuie să fie deplasaţi sau fisuraţi.
(2) Cuzineţii fisuraţi se ţin sub supraveghere până la
înlocuire, şi se consolidează eventual prin încercuire cu unul
sau mai multe cadre metalice, în urma avizului
compartimentului de specialitate din cadrul regionalei de căi
ferate.
Art. 45. - (1) în corpul zidăriilor, pilelor sau culeelor

podurilor de cale ferată, nu sunt admise fisuri care pun în
pericol siguranţa construcţiei şi a circulaţiei trenurilor.
(2) Fisurile acceptate, se ţin sub observaţie prin plantarea
de martori şi se examinează dacă nu au corespondenţă şi în
fundaţie, urmând a se decide asupra urgenţei intervenţiei pentru
reparaţie.
29
Art. 46. - (1) Zidăria de sub cuzineţi, în mod special,
trebuie să fie în stare bună, iar pietrele sau cărămizile din
zidărie să nu fie degradate în urma acţiunii agenţilor
atmosferici.
(2) Dacă degradarea zidăriei nu se extinde în adâncime,
repararea acesteia se poate efectua prin scoaterea cărămizilor
sau pietrelor deteriorate şi înlocuirea lor cu altele noi.
(3) Rosturile zidăriei de piatră nu trebuie să fie degradate
sau deschise.
Art. 47. - Cu ocazia reviziilor tehnice trebuie să se

consemneze şi existenţa, respectiv starea scărilor de acces
pentru vizitarea infrastructurilor podurilor, a tălpilor inferioare
şi a radierelor.
Art. 48. - (1) Terenul din jurul fundaţiilor sau de sub ele,
trebuie să nu fie afiliat, pentru a nu periclita stabilitatea lor.
(2) Constatarea stării terenului de fundare, se realizează
prin compararea valorilor măsurate pe teren la elementele
vizibile ale elevaţiei, respectiv fundaţiei, faţă de rostul dintre
ele, cu cele furnizate de cartea tehnică a construcţiei.
Art. 49. - (1) Sferturile de con trebuie să fie în stare bună,

să nu fie dezlipite de corpul culeelor, să nu aibă crăpături, să-şi
menţină forma şi să nu fie afiliate.
(2) în cazul când sferturile de con sunt pereate, zidăria
pereului trebuie să se menţină în stare bună, şi să nu existe
semne de burduşire.
Art. 50. - Drenurile din spatele culeelor şi aripilor trebuie

să funcţioneze normal şi să fie executate conform
reglementărilor specifice.
30
§. 2. Verificarea lucrărilor executate în albie şi a celor care
asigură scurgerea apelor
Art. 51. - (1) Cu ocazia reviziilor tehnice, se verifică

toate lucrările de combatere a eroziunii malurilor, de
regularizare sau corecţie ale albiei, de apărare sau protecţie a
infrastructurilor podului, semnalând imediat toate deficienţele
care pot pune în pericol integritatea structurii.
(2) în acest sens, în cadrul reviziilor tehnice se verifică
următoarele:
a) şanţurile de descărcare care aduc apa spre pod trebuie
să fie curăţate şi să asigure scurgerea acesteia în bune
condiţii;
b) secţiunea sub pod să fie suficientă, respectiv să nu fie
obturată din cauza colmatării fundului albiei, pentru a
permite scurgerea apelor extraordinare;
c) dacă există riscul, având în vedere configuraţia
• existentă, ca apele extraordinare să ajungă până la
nivelul aparatelor de reazem sau chiar la tablierul
metalic;
d) apa să nu stagneze sub pod din cauza neasigurării
scurgerii, prin existenţa unor obstacole în aval sau
existenţa unor turbioane care să afecteze încastrarea
fundaţiilor, situaţii în care se impun măsurători
urgente de fund de albie;
e) radierele să nu fie împotmolite, subspălate sau să aibă
crăpături sau desprinderi care să provoace în timp
subspălări iar radierele pavate sau betonate să se
menţină în stare bună;
f) drenurile din spatele culeelor şi al aripilor să fie în
stare de funcţionare;
g) să nu se formeze insule în albia râului sub pod,
precum şi în imediata apropiere a acestuia în amonte
sau aval, situaţii în care se iau măsuri de desfiinţare a lor.
31
Art. 52. - Lucrările de apărare a infrastructurii podurilor
şi malurilor sau de consolidare a fundului albiei în dreptul
podurilor - anrocamente, epiuri, pinteni, împietruiri, fascine,
terase de zidărie sau de beton armat - trebuie să fie în stare
bună.
Art. 53. - (1) Verificarea stării tehnice a infrastructurii

podurilor dunărene, pe zona înălţimii imersate, se realizează la
intervale normale de 10 ani dacă în urma expertizelor sau
măsurătorilor anterioare, nu s-a impus efectuarea acestora la
intervale de timp mai mici.
(2) Aceste verificări se realizează prin unităţi specializate
şi autorizate în acest sens.
(3) în situaţia unor nivele scăzute ale apelor Dunării, se
efectuează verificări suplimentare, la vedere, cu ajutorul unor
ambarcaţiuni proprii sau închiriate.
Art. 54. - în aval şi amonte de podurile de cale ferată

peste apele curgătoare, sunt interzise exploatările de produse de
balastieră la distanţe mai mici de 2000 m în aval, respectiv
1000 m în amonte.
§. 3. Verificarea suprastructurii podurilor de cale ferată
Art. 55. - Aspectele care pot apare în exploatarea

suprastructurii podurilor de cale ferată şi cărora trebuie să li se
acorde o atenţie deosebită, sunt:
a) defecte ale îmbinărilor - nituri slăbite sau lipsă,
şuruburi insuficient strânse sau desfăcute, fisuri la
cordoanele de sudură;
b) deformaţii generale sau locale ale elementelor sau ale
construcţiei în ansamblu;
c) fisuri, rupturi sau desfaceri ale rosturilor sau ale
pieselor solidarizate;
d) degradarea protecţiei anticorozive;
32
e) starea de curăţenie a pieselor grinzilor căii - să nu
existe depuneri de produse corozive din vagoane sau
alte depuneri de materiale, în special la noduri, care să
menţină umezeală şi să contribuie la ruginirea pieselor
metalice;
f) degradări şi exfolieri ale betonului de acoperire şi
corodare a armăturilor;
g) infiltraţii prin bolţi şi dale din cauza degradării
hidroizolaţiei;
h) dislocări de moloane, crăpături ale zidăriei la bolţi;
i) fisuri în lungul armăturilor la grinzile din beton
precomprimat;
j) fisuri transversale sau înclinate la grinzile din beton
armat;
k) fisuri transversale sau longitudinale în bolţi sau
timpane;
1) timpane deplasate cu afectarea zidăriei adiacente din
boltă;
m) urme de lovire sau deplasare de pe reazeme a
suprastructurii la pasajele inferioare.
Art. 56. - în cazul apariţiei de fisuri în elementele

portante ale podurilor masive, se efectuează observaţii
sistematice asupra acestora, în vederea stabilirii influenţei,
respectiv a pericolului pe care acestea îl pot avea asupra
rezistenţei şi exploatării construcţiei.
Art. 57. - (1) Pentru urmărirea evoluţiei în timp a

lungimii fisurii, extremităţile acesteia se marchează periodic
prin liniuţe de vopsea în dreptul cărora se notează data
examinării.
(2) Pentru supravegherea evoluţiei în sens transversal a
fisurii, se utilizează dispozitive de măsură sau repere fixate de
ambele părţi ale fisurii în dreptul cărora se marchează numărul
şi data montării acestora.
(3) Valoarea deschiderii fisurilor şi lungimile acestora se
notează în condici de urmărire, iar ulterior se consemnează în
jurnalul de evenimente al podului.
33
Art. 58. - Existenţa fisurilor se constată prin verificări cu
ochiul liber şi sunt specifice fiecărui tip de pod, având un
proces evolutiv propriu fiecărui sistem constructiv şi necesitând
o analiză atentă în concordanţă cu rolul şi importanţa fiecărui
element în menţinerea integrităţii structurii.
§. 4. încercarea podurilor de cale ferată
Art. 59. - (1) încercarea podurilor noi de cale ferată se

efectuează, dacă este prevăzută în proiect, la cererea comisiei de
recepţie dacă se constată aspecte care o impun sau la cererea
administratorului infrastructurii feroviare sau a gestionarului
infrastructurii feroviare neinteroperabile în perioada de
exploatare.
(2) încercarea trebuie prevăzută în proiect în cazul
podurilor noi care prezintă elemente de noutate din punct de
vedere al materialelor folosite, al metodei de calcul, al
deschiderii, sau al tehnologiei de execuţie.
(3) Darea în exploatare a podurilor de cale ferată noi
prevăzute a fi încercate este permisă numai după efectuarea
încercării acestora şi obţinerea avizului comisiei de recepţie.
Art. 60. - Podurile vechi care sunt în exploatare pot fi

propuse pentru a fi încercate, la cererea administratorului
infrastructurii feroviare sau a gestionarului infrastructurii
feroviare neinteroperabile, în următoarele cazuri:
a) dacă se consideră necesar în urma reviziilor tehnice;
b) în vederea sporirii capacităţii de transport sau a trecerii
unui convoi special;
c) în vederea sporirii vitezei de circulaţie;
d) înainte şi după executarea consolidării sau a reparaţiei
capitale a podului, dacă se stabileşte prin expertiză;
e) după expirarea duratei de viaţă proiectată, în vederea
prelungirii acesteia şi stabilirii condiţiilor de circulaţie în
acest caz.
34
§. 5. Verificarea gabaritelor la pasajele inferioare
Art. 61. - (1) La pasajele inferioare, înălţimea liberă sub

pod trebuie să fie de minim 5,00 m, în conformitate cu
(2) în toate situaţiile când la podurile existente această
valoare nu se respectă, administratorul drumului trebuie să ia
măsuri de semnalizare cu indicatoare rutiere corespunzătoare,
conform reglementărilor specifice în vigoare.
Art. 62. - (1) Regionalele de căi ferate stabilesc pasajele

inferioare în faţa cărora trebuie să se prevadă portale de
protecţie. Se stabilesc de asemenea cazurile în care protecţia
tablierului se poate asigura prin montarea pe infrastructura
podului a unor grinzi de protecţie.
(2) Pasajele inferioare alcătuite din tabliere uşoare,
prezentând riscul de a fi deplasate de pe aparatele de reazem
trebuie protejate obligatoriu cu portale de protecţie.
(3) în toate celelalte cazuri, administratorul drumului
public trebuie să ia măsuri de realizare a unui sistem de
avertizare optică la o distanţă suficientă de pod.
Art. 63. - (1) Portalele de gabarit trebuie să aibă o gardă

de siguranţă de 5 cm faţă de cel mai coborât element al
suprastructurii podului, iar valoarea înălţimii libere înscrisă pe
indicatoarele rutiere să fie cu 10 cm sub înălţimea liberă
asigurată de cel mai jos punct al suprastructurii.
(2) Portalele de gabarit sunt realizate pe bază de proiect
tehnic, montarea acestora trebuind să elimine riscul prăbuşirii
grinzii de protecţie în caz de lovire.
Art. 64. - La pasajele inferioare noi, realizarea

suprastructurii se urmăreşte a se executa din dale de beton
armat şi grinzi de beton armat sau precomprimat şi a căii în
cuvă de balast.
35
Art. 65. - Pe podurile de cale ferată este interzisă
montarea de conducte care transportă produse inflamabile sau
corozive.
§. 6. Verificarea aparatelor de reazem
Art. 66. - (1) Verificarea aparatelor de reazem impune

identificarea tipului de aparat de reazem utilizat, analizarea
stării de funcţionare, aşezarea şi poziţia acestuia raportată la
temperatura existentă la un moment dat, precum şi starea
tehnică a banchetei şi cuzineţilor.
(2) în situaţiile în care tipul aparatului de reazem nu este
menţionat în fişa tehnică a podului pentru identificare cât şi
pentru cunoaşterea unor elemente dimensionale pot fi utilizate
anexele nr. 3a şi 3b.
Art. 67. - Funcţionarea normală a aparatelor de reazem,
în special a celor mobile, impune ca banchetele cuzineţilor să
fie curate, rulourile să fie unse, piesele metalice să fie vopsite -
cu excepţia rulourilor iar poziţia acestora să fie corelată cu
temperatura ambiantă, având în vedere că la o temperatură de
+10 ° C, axa crestăturilor rulourilor trebuie să fie verticală.
Art. 68. - (1) La podul în stare neîncărcat, se urmăreşte ca
plăcile superioare să fie în contact cu balansierele aparatului de
reazem, aceste verificări putând indica existenţa jocurilor sub
circulaţie.
(2) Dacă se identifică astfel de jocuri, se impun măsuri
imediate de remediere prin intervenţia atelierului regional de
poduri.
§. 7. Verificarea trotuarelor
Art. 69. - La podurile de cale ferată la care, din

construcţie, au fost prevăzute platelaje din tablă striată sau din
dulapi pentru trotuare, acestea trebuie să fie complete şi bine
36
fixate, pentru eliminarea riscurilor de accidentare a celor care le
folosesc.
Art. 70. - (1) La podurile cu lungimi mai mari de 50,00

m, trebuie să existe refugii din 25,00 în 25,00 m dacă distanţa
dintre parapet şi axul căii este mai mică de 3,00 m.
(2) înălţimea parapetelor de serviciu trebuie să fie de
minim 1,00 m.
§. 8. Verificarea căii pe pod
Art. 71. - Verificarea căii pe pod are drept scop

eliminarea deficienţelor care pot influenţa negativ starea tehnică
a grinzilor căii sau structura podului în ansamblu.
Art. 72. - (1) Dezaxarea căii faţă de axul podului, este

limitată atât în aliniament, cât şi în curbă, de păstrarea
gabaritului de liberă trecere pe linia respectivă şi de necesitatea
unei bune repartizări a încărcărilor la grinzile pe care reazemă
traversele speciale.
(2) în aliniament, axul liniei trebuie să coincidă cu axul
podului, admiţându-se o toleranţă de ± 10 mm, iar în curbă,
distanţa de la axul liniei la axul podului trebuie să fie f/2, unde
/ este săgeata curbei căii, axul tablierului constituindu-se în
coardă; fac excepţie, cazurile în care dezaxarea a fost prevăzută
prin proiect, cum este situaţia liniilor încălecate.
(3) La podurile în curbă, poziţia celor două axe pod - cale
este cea proiectată, cu o toleranţă maximă de ±10 mm.
(4) Existenţa unor valori mai mari poate fi menţinută până
la readucerea în toleranţe după caz, cu aprobarea şefului secţiei
de întreţinere a căii, dacă dezaxarea este cuprinsă între 1 0 - 2 5
mm, de către compartimentul de linii şi compartimentul lucrări
de artă din cadrul regionalei de căi ferate când dezaxarea este
cuprinsă între 25 - 50 mm şi de compartimentul de specialitate
din centralul administratorului infrastructurii feroviare sau a
37
gestionarului infrastructurii feroviare neinteroperabile, cu
consultarea proiectantului de specialitate, când dezaxarea
depăşeşte 50 mm.
Art. 73. - (1) Nu este admisă depăşirea axului

lonjeronului de axul şinei corespondente în exterior, decât în
situaţii prevăzute în proiectul tehnic sau după verificări
autorizate - expertize.
(2) Şinele trebuie să fie fixate instrucţional pe traverse,
prinderea având momentul de strângere corespunzător
regimului de funcţionare a căii, iar ecartamentul, respectiv
supralărgirea şi supraînălţarea în curbe, să fie cele prescrise în
Art. 74. - (1) Joantele şinelor pe pod trebuie să aibă

rosturi instrucţionale, să fie la echer, iar poziţia lor să fie cât
mai aproape de mijlocul lonjeroanelor - la podurile cu calea jos,
dar nu la mai puţin de 1500 mm distanţă faţă de antretoaza cea
mai apropiată.
(2) Nu se admit fugiri la echer la joantele de pe pod; prima
joantă pe terasament nu trebuie amplasată la mai puţin de 2,00
m faţă de zidul de gardă, iar pe poduri cu lungime mai mică sau
egală cu 10 m - nu se admit joante, decât în situaţii deosebite
impuse prin proiect.
(3) Nu se admite rezemarea primei traverse de pe
terasament pe zidul de gardă; distanţa maximă dintre axul
acesteia şi prima traversă de pe pod nu trebuie să depăşească
60 cm.
Art. 75. - (1) Pe pod, contraşinele trebuie să fie fixate din

2 în 2 traverse, distanţa între feţele verticale ale şinei şi
contraşinei să fie cea prescrisă prin reglementările specifice.
(2) Se pot aplica, prin proiect şi alte distanţe, dar în toate
cazurile faţa superioară a contraşinei trebuie să fie deasupra
ciupercii şinei, iar diferenţa de nivel să nu depăşească 30 mm.
38
(3) Pe terasament este obligatorie existenţa contraşinelor
iar fixarea acestora trebuie realizată pe fiecare traversă.
Art. 76. - (1) La podurile de importanţă deosebită, în

această categorie intrând obligatoriu podurile dunărene, este
recomandată montarea de dispozitive de ridicare a vagoanelor
deraiate.
(2) La deschideri mai mari de 100 m, se impune montarea
aparatelor de compensare; acestea trebuie să fie bine unse şi să
aibă prinderi complete şi strânse corespunzător, pentru a putea
să preia dilatarea şinelor.
(3) Pe calea fără joante, se pot introduce aparate de
compensare şi la poduri cu deschideri mai mici de 100 m, pe
bază de proiect tehnic, conform instrucţiunilor de realizare a
căii fară joante.
Art. 77. - (1) Traversele de pe pod nu trebuie să fie
deplasate în lungul podului sub acţiunea forţelor rezultate din
circulaţia materialului rulant sau deplasării şinelor.
(2) Traversele se chertează în dreptul capetelor niturilor
de pe lonjeroanelor sau grinzi cu inimă plină, pentru a asigura
aşezarea traversei pe toată suprafaţa ei de contact cu lonjeronul
sau cu grinda cu inimă plină, neadmiţându-se, în nici un caz,
aşezarea ei numai pe capetele niturilor.
Art. 78. - Traversele de lemn pentru poduri trebuie să
aibă o grosime activă de minim 18 cm pentru linii cu viteze mai
mici sau egale cu 140 km/h şi de minim 20 cm pentru viteze
mai mari de 140 km/h iar prinderea cu buloane orizontale, de
lonjeroane, trebuie să fie completă.
Art. 79. - (1) Prinderea traverselor de lonjeroanele sau de
grinzile cu inimă plină trebuie să fie asigurată, atât pentru
prinderea cu urechi corni eră cât şi pentru cea în sistem bulon
vertical - pipă.
(2) Pe calea fară joante nu este admisă prinderea
traverselor de lemn de lonjeroanele sau grinzile principale ale
podurilor inimă plină cale sus cu buloane - pipă, fiind
39
obligatorie prinderea cu urechi - cornieră, cu buloane orizontale
complete şi prindere activă.
(3) Buloanele strâmbe sau rupte trebuie schimbate iar
traversele deplasate se aduc la poziţia normală.
Art. 80. - (1) Nu este admisă existenţa pe poduri a

traverselor de lemn care nu asigură ecartamentul prescris şi o
rezemare corespunzătoare a şinei.
(2) La apariţia unor situaţii de acest gen, secţiile de
întreţinere a căii trebuie să ia măsuri de înlocuire imediată
a traverselor respective.
(3) Adâncimea de impregnare a traverselor de poduri
trebuie impusă astfel încât prin chertare să fie asigurată o
impregnare de minim 10 mm pe zonele chertate.
Art. 81. - Remedierea deficienţelor constatate la calea pe

pod cu ocazia reviziilor tehnice curente, suplimentare şi
periodice inclusiv reparaţia platelajelor trotuarului, curăţirea
pieselor metalice de produse căzute din vagoane - tălpile
lonjeroanelor, antretoazelor şi grinzilor principale, a banchetei
cuzineţilor - funcţionării rulourilor aparatelor de reazem mobile
precum şi înlocuirea traverselor necorespunzătoare revin secţiei
de întreţinere a căii.
Art. 82. - (1) Dacă în urma constatărilor se impune

ridicarea tablierelor pentru eliminarea unor deficienţe, această
operaţie se execută prin atelierul regional de poduri.
(2) Distanţele între traverse sunt cele prevăzute în
proiectul tehnic, şi nu trebuie să depăşească 60 cm - măsuraţi
între axele traverselor.
Art. 83. - (1) Găurile nefolosite din tălpile superioare ale

lonjeroanelor rezultate prin mutarea traverselor trebuie
completate cu nituri.
40
(2) Scoaterea unor nituri pentru a fi introduse buloane de
prindere a traverselor, precum şi umplerea cu nituri a găurilor
rămase nefolosite, se realizează de atelierul regional de poduri.
Art. 84. - Nu se admite, sub nici un motiv, reaşezarea

traverselor la distanţe mai mari decât cele proiectate, exceptând
cazul eliminării unei joante, când această operaţie se poate
efectua prin simpla scoatere a câte unei traverse dintre cele
două existente, dar cu respectarea distanţei minime admisă pe
poduri.
Art. 85. - (1) în cazul când prima traversă din linie

curentă reazemă pe zidul de gardă, aceasta trebuie reamplasată
regulamentar verificându - se dacă din cauza eforturilor
dinamice zidul de gardă a fost degradat şi necesită reparaţii.
(2) în cazul când se constată degradări la zidul de gardă,
se iau măsuri pentru reconstruirea acestuia şi pentru evitarea
riscului apariţiei unor denivelări la linie, prin prăbuşirea
balastului.
§. 9. Verificarea gabaritului de liberă trecere la

podurile de cale ferată
Art. 86. - Verificările gabaritului de liberă trecere

constau, în principiu, în depistarea unor modificări ale axului
liniei, generate cu ocazia unor lucrări care ar fi putut afecta
gabaritul de liberă trecere sau existenţa unor semne de lovire a
unor elemente de rezistenţă: diagonale, montanţi, tălpi
superioare la grinzi inimă plină pentru calea jos.
Art. 87. - La pasajele inferioare, se compară înălţimea

liberă reală cu cea din evidenţe şi dacă există neconcordanţe, se
dispun măsuri de remediere necesare, în special în cazul
reducerii gabaritului de liberă trecere sub pod.
41
§. 10. Adoptarea măsurilor ce decurg în urma reviziei
tehnice a podului de cale ferată
Art. 88. - (1) Dacă, în urma reviziilor tehnice curente sau

suplimentare efectuate de personalul cu atribuţii în acest sens,
se depistează aspecte şi fenomene care impun stabilirea unor
măsuri privind condiţiile de circulaţie în prima urgenţă, sau
necesitatea executării unor lucrări de aducere în parametrii
normali de funcţionare, acestuia îi revine sarcina aplicării
reglementărilor specifice şi raportării situaţiei.
(2) Compartimentele de specialitate din cadrul regionalei
de căi ferate analizează situaţia la faţa locului şi stabilesc
măsurile care se impun, verificând şi corectitudinea măsurilor
privind condiţiile de circulaţie stabilite.
Art. 89. - Toate aspectele urmărite cu ocazia reviziei

tehnice curente sunt verificate şi cu ocazia reviziei tehnice
periodice.
SECŢIUNEA a 2-a
Verificări minime ale podurilor de cale ferată ca urmare a

efectuării reviziilor tehnice periodice
§. 1. Verificarea infrastructurii podului de cale ferată
Art. 90. - în cazul schimbării regimului râului din cauze

naturale, a existenţei unor activităţi de înfiinţare, desfiinţare sau
deteriorare a amenajărilor hidrotehnice sau din alte cauze,
trebuie constatat dacă este periclitată infrastructura podului,
prin afuiere sau spălarea terasamentului adiacent.
Art. 91. - (1) Culeele şi pilele podurilor trebuie să nu fie

înclinate iar tablierele să nu fie blocate în zidurile de gardă sau
să existe urme de deplasare a lor.
42
(2) în aceste situaţii, infrastructurile din zidărie se ţin sub
observaţie şi se iau măsuri pentru ca libera dilatare a tablierelor
să nu fie împiedicată prin contactul lor cu culeele. în acest sens
între tabliere şi pilă, se execută în zidurile de gardă nişe în
dreptul părţilor în atingere sau se deplasează tablierele şi se
reaşează aparatele de reazem.
(3) Când infrastructura podului prezintă semne evidente
de funcţionare periculoasă pentru siguranţa circulaţiei, se
stabilesc condiţii de circulaţie şi se convoacă la faţa locului o
comisie compusă din specialişti din compartimentele de
specialitate din regionala de căi ferate şi din centralul
administratorului infrastructurii feroviare sau din centralul
gestionarului infrastructurii feroviare neinteroperabile după caz,
care stabilesc măsurile ce se impun.
Art. 92. - La infrastructurile podurilor de cale ferată

fundate în terenuri care se dizolvă în contact cu apa, verificările
trebuie să evidenţieze acest aspect, luându-se, dacă se constată
deficienţe, măsuri pentru evitarea pătrunderii apei curgătoare în
adâncime, precum şi pentru protecţia fundaţiei împotriva
coroziunii.
Art. 93. - La terenurile stâncoase dure - granit, bazalt,

andezit - adâncimea minimă de încastrare în stratul nealterat
trebuie să fie de cel puţin 50 cm.
Art. 94. - Fundaţiile infrastructurilor trebuie să fie

coborâte cu cel puţin 50 cm sub adâncimea de îngheţ.
Art. 95. - Pentru podeţele tubulare - cu secţiunea

dreptunghiulară, circulară, ovoidală - adâncimea de fundare
trebuie să fie cu cel puţin 20 cm sub adâncimea de îngheţ,
corespunzătoare zonei geografice.
Art. 96. - (1) în cazul unor fundaţii noi, care coboară sub
nivelul unor fundaţii învecinate existente, se impune efectuarea
43
unui studiu asupra comportării terenului în timpul execuţiei
fundaţiei noi.
(2) Pe baza acestui studiu în timpul execuţiei, se iau
măsuri corespunzătoare de evitare a degradării infrastructurii
existente.
Art. 97. - în terenuri afuiabile, unde nu se iau măsuri

pentru stabilizarea fundului albiei, se impune ca talpa fundaţiei
să fie astfel încastrată în teren, încât nivelul acesteia să se
găsească mai jos decât nivelul afilierilor maxime posibile -
generale şi locale - cu valorile h' precizate în tabelul nr 1.
Tabelul nr. 1
Adâncimea de fundare sub Adâncimea de fundare sub nivelul
cota fundului albiei — h afilierilor, maxime posibile — h'
(m) (m)
h< 10 2,50
h > 10 5,00
Art. 98. - Rostul elevaţie - fundaţie trebuie prevăzut la

următoarele niveluri:
a) la culee, cu cel puţin 50 cm sub nivelul fundului albiei
- din faţa culeelor;
b) la pile, sub fundul albiei din talveg;
c) la viaducte şi pasaje, cu cel puţin 50 cm sub nivelul
terenului.
Art. 99. - Conturul fundaţiei se recomandă să fie cu cel

puţin 5 cm în afara conturului elevaţiei.
Art. 100. - Dimensiunile elevaţiilor trebuie să fie astfel,

încât distanţele dintre extremităţile tablierelor şi zidurile de
gardă ale culeelor sau distanţele dintre extremităţile tablierelor
care reazemă pe aceeaşi pilă să fie, cel puţin de:
a) 2 cm, în cazul tablierelor de beton armat sau beton
precomprimat monolit;
44
b) 5 cm, în cazul tablierelor de beton armat prefabricat,
beton precomprimat prefabricat sau metalice.
Art. 101. - (1) Dimensiunile cuzineţilor sunt stabilite

conform reglementărilor specifice în vigoare, dar nu trebuie să
fie sub 40 cm înălţime.
(2) Distanţa de la marginea cuzineţilor până la marginea
aparatelor de reazem trebuie să fie de minimum 15 cm.
(3) Cuzineţii trebuie să fie înglobaţi într-o banchetă de
beton armat care la culee trebuie executată pe întreaga ei lăţime,
iar la pile pe întreaga suprafaţă a părţii ei superioare.
(4) Marca de beton a banchetei cuzineţilor trebuie să fie
aceeaşi cu cea a cuzineţilor.
(5) Faţa superioară a banchetei, în afara cuzineţilor,
trebuie să aibă o pantă de minimum 5% pentru scurgerea apelor.
Art. 102. - (1) La pasajele superioare, liniile de cale

ferată alăturate pilelor, sunt prevăzute cu contraşine de ghidare,
dacă distanţa din axul căii ferate faţă de elevaţia pilei este mai
mică de 5,00 m.
(2) Dacă nu se prevăd contraşine, pilele sunt protejate
împotriva izbirii de către vehiculele deraiate prin blocuri de
apărare de 0,85 m înălţime deasupra nivelului traverselor.
(3) Aceste blocuri sunt comune pentru toate elementele
unei pile, lungimea lor depăşind cu cel puţin 0,75 m feţele
laterale ale elementelor marginale ale pilei, iar lăţimea lor cu cel
puţin 0,40 m pe cea a elementelor pilei, în fiecare parte a
acestora.
Art. 103. - La pasajele inferioare, pilele sunt protejate fie

prin borduri de cel puţin 0,15 m înălţime situate la distanţă de
cel puţin 0,85 m de feţele elementelor elevaţiei, fie prin parapeţi
de ghidaj de cel puţin 0,40 m înălţime, dispuse la cel puţin
0,40 m distanţă de acestea.
45
Art. 104. - în cazul cursurilor de apă cu gheţuri şi flotanţi
mari este recomandabil ca avantbecurile să fie prevăzute la
parament cu moloane de piatră naturală dură, având rezistenţa
la compresiune minim 100 N/mm.2 în mod special la podurile
peste Dunăre, moloanele trebuie să fie in stare bună pe toată
suprafaţa elevaţiilor.
Art. 105. - (1) în spatele culeelor şi aripilor, la podurile

de cale ferată trebuie să existe drenuri pentru captarea şi
evacuarea apelor infiltrate în terasamente.
(2) Drenurile sunt prevăzute spre terasamente cu straturi
filtrante, care să împiedice colmatarea acestora.
(3) Lungimea zidurilor întoarse trebuie să depăşească:
a) 25 cm, peste marginea dinspre terasamente a aripii
sau a zidului de sprijin;
b) 50 cm, peste vârful sfertului de con.
Art. 106. - (1) La culeele care nu sunt înglobate în

terasamente, generatoarea sfertului de con dinspre albia râului
sau muchia dinspre albie a aripii nu trebuie să depăşească
elevaţia culeei la partea inferioară.
(2) Dacă panta sfertului de con este mai mare decât panta
taluzului terasamentelor, sfertul de con trebuie pereeat; acest
pereu este prelungit cu minim 1 m pe terasament.
(3) Fundaţiile aripilor, zidurilor de sprijin şi sferturilor de
con sunt coborâte cu min. 20 cm sub adâncimea de îngheţ.
(4) Pe toată lungimea culeelor şi a zidurilor întoarse, sunt
prevăzute trotuare şi parapete, în continuarea celor de pe
suprastructura podului.
Art. 107. - La podurile de cale ferată, pe terasamente,

lângă pod, se prevede la fiecare culee, câte o scară de acces pe
partea dreaptă faţă de sensul de mers al trenurilor.
Art. 108. - Pentru identificarea unor clase de betoane sau

mărci de betoane corespunzătoare normativelor utilizate sau
46
pentru evaluarea estimativă în anumite situaţii a rezistenţei
betonului la diferite perioade de timp pot fi consultate anexele
nr. 4a şi 4b.
Art. 109. - (1) La podurile peste cursuri de ape mari -

precum Dunărea Oltul, Mureşul, Şiretul, Jiul Argeş, Ialomiţa,
Someş - în aval se prevăd mire hidrometrice, fixate de pile,
astfel încât acestea să se poată citi de pe pod.
(2) Gradarea mirelor este raportată la nivelul feţei
superioare a traversei.
§. 2. Verificarea suprastructurii din grinzi cu inima plină

la podurile de cale ferată
Art. 110. - Tălpile superioare ale grinzilor cu inimă plină
nu trebuie să aibă deformaţii din cauza flambajului.
Art. 111. - Inimile grinzilor trebuie să nu fie voalate din

lipsa cornierelor de întărire verticale sau orizontale sau din
cauza distanţelor prea mari dintre acestea.
Art. 112. - (1) La grinzile cu inimă plină pe care
traversele reazemă direct, cornierele verticale trebuie să fie bine
păsuite de cornierele tălpii superioare pentru a asigura
transmiterea reacţiunii traverselor fară a îndoi cornierele tălpii.
(2) Cornierele verticale de la reazeme trebuie să fie
păsuite la nivelul cornierelor tălpii inferioare pentru a asigura
transmiterea reacţiunii grinzii.
§. 3. Verificarea suprastructurii din grinzi cu zăbrele la

podurile de cale ferată
Art. 113. - Tălpile superioare ale grinzilor cu zăbrele la

podurile deschise de cale ferată trebuie să nu aibă deformaţii
datorate flambajului general, din cauză că ramforţii împreună cu
antretoazele şi montanţii nu constituie un cadru destul de rigid
47
pentru a împiedica deplasările laterale ale nodurilor în planul
orizontal.
Art. 114. - Tălpile cu inimă dublă comprimate ale

grinzilor principale, precum şi montanţii şi diagonalele
comprimate, trebuie să nu aibă părţi constitutive ale barelor
deformate din cauza flambajului, dintr-o insuficientă
solidaritate prin plăci şi zăbreluţe, sau cadre - diafragme.
Art. 115. - Tălpile şi diagonalele întinse cu inimi duble

trebuie să fie asigurate împotriva vibraţiilor, pe toată lungimea
podului, prin plăci şi zăbreluţe de solidarizare şi cadre cu
diafragme.
Art. 116. - Zăbrelele grinzilor alcătuite din platbande

duble trebuie să fie asigurate împotriva vibraţiilor prin legături
suficiente între platbande.
Art. 117. - (1) Continuitatea lonjeroanelor dintr-un panou

în altul trebuie să fie asigurată printr-o platbandă de continuitate
- cuvrejoantă - care trece prin inima antretoazei sau pe deasupra
ei şi nu permite ca niturile care prind lonjeronul de antretoază să
fie solicitate la smulgerea capetelor.
(2) în cazul în care lonjeroanele nu au platbande deasupra
cornierelor de la talpa superioară iar realizarea de găuri noi în
aripile cornierelor este inevitabilă pentru îndesirea traverselor,
se cere avizul compartimentului de specialitate din cadrul
regionalei de căi ferate, în vederea execuţiei acestei operaţii.
(3) La întocmirea acestor proiecte, se ţine seama ca, prin
găurire, secţiunea netă a cornierei să nu fie redusă, iar găurile
noi să respecte distanţele impuse de standardele de specialitate.
Art. 118. - (1) Tablierele trebuie să fie prevăzute cu

dispozitive pentru transmiterea eforturilor de frânare de la
lonjeron la tălpi - constând din contravântuiri orizontale care
solidarizează lonjeronul de grinzile principale.
48
(2) în lipsa acestor dispozitive, se verifică dacă la trecerea
trenurilor, în special în direcţia pantei, nu se produce o
încovoiere accentuată a antretoazelor în sensul de mers al
trenurilor.
Art. 119. - (1) Constatările asupra fenomenului de
flambaj al tălpilor şi de voalare a inimilor grinzilor şi
lonjeroanelor se efectuează prin observarea modului de
comportare a construcţiei la trecerea trenurilor, sau cu
instrumente adecvate în cazul unor vibraţii sau deformaţii
periculoase.
(2) Inimile lonjeroanelor mai lungi de 2,50 m trebuie să
fie asigurate împotriva voalării prin contravântuiri transversale
şi corniere de întărire.
§. 4. Verificarea suprastructurilor din beton,

beton armat sau beton precomprimat ale podurilor
de cale ferată
Art. 120. - Deschiderea fisurilor, pentru încărcarea de

exploatare, la grinzile podurilor de beton armat situate în zone
fără agresivitate sau cu agresivitate medie, nu trebuie să
depăşească 0,2 mm.
Art. 121. - La podurile de cale ferată realizate din beton

precomprimat, la încărcări din exploatare, fisurile nu trebuie să
se deschidă.
§. 5. Verificarea îmbinărilor cu şuruburi de înaltă

rezistenţă pretensionate
Art. 122. - (1) în cadrul reviziilor tehnice periodice, se

efectuează un control riguros al şuruburilor de înaltă rezistenţă
pretensionate.
49
(2) La acest tip de îmbinări, transmiterea eforturilor se
realizează prin frecarea care apare între feţele în contact ale
elementelor ce se îmbină, ca urmare a tensiunii care se produce
în tija buloanelor, la strângerea acestora.
(3) Cu această ocazie, se controlează starea de integritate a
fiecărui şurub în scopul identificării celor lovite sau a celor la
care există suspiciuni legate de existenţa unor zone corodate sub
capătul şurubului, de-a lungul tijei sau între piesele îmbinării,
degradări ale conturului chituit sau orice urme care indică o
funcţionare neconformă.
Art. 123. - Desfacerea şuruburilor de înaltă rezistenţă

pentru operaţia de verificare şi înlocuire, trebuie realizată numai
cu personal autorizat, şi sub permanenta supraveghere a şefului
atelierului regional de poduri şi a responsabilului cu lucrările de
artă de la secţia de întreţinere a căii, cu respectarea riguroasă a
§. 6. Verificarea aparatelor de reazem ale podurilor

de cale ferată
Art. 124. - La verificarea aparatelor de reazem ale

podurilor de cale ferată se constată dacă:
a) piesele componente au fisuri şi/sau rupturi;
b) rulourile au ovalizări;
c) plăcile au albieri.
Art. 125. - Poziţia relativă a balancierului superior,

respectiv a plăcii superioare şi a plăcii inferioare, la aparatele de
reazem mobile, trebuie să corespundă temperaturii ambientale,
dilatarea să nu fie împiedicată, iar rulourile să fie curate şi unse.
Art. 126. - (1) în cazul aparatelor de reazem mobile, cu

pendule sau rulouri, se verifică poziţia corectă a pieselor
componente, dacă placa inferioară este orizontală, dacă există
50
contact între toate piesele şi dacă placa superioară solidară cu
grinda, reazămă pe balansierul superior.
(2) La verificarea celor indicate la alin. (1), se are în
vedere ca, la temperatura normală de +10°C în şină, balansierul
superior, respectiv placa superioară, să fie perfect axat/axată pe
placa inferioară, adică mijlocul lor să fie pe aceeaşi verticală.
(3) Dacă notăm cu A t = t - (+10°C) diferenţa dintre
temperatura în şină şi cea normală, în °C, t fiind luat cu semnul
(-) pentru temperaturi sub 0° C şi cu semnul (+) pentru
temperaturi peste 0° C, şi cu L lungimea în metri a părţii de
grindă care participă la dilataţie, atunci dezaxarea normală X a
balansierelor, respectiv a plăcii superioare faţă de placa
inferioară, datorită dilataţiei sau contracţiei este dată de relaţia:
X = ± 0,012 x L x A t [mm].
Art. 127. - Aşezarea tablierelor pe reazeme trebuie să fie

corectă, să nu rămână un reazem descărcat sau suspendat şi să
nu se producă, mai ales la grinzile continui cu deschideri mici,
ridicarea şi lăsarea lor pe reazeme, în timpul trecerii
convoaielor - fenomen cunoscut sub denumirea de ciocănirea
reazemelor.
Art. 128. - în cazul în care tablierele podurilor de cale

ferată sunt rezemate pe calaje de lemn, se verifică ca acestea să
nu fie putrede, deplasate sau denivelate.
§. 7. Verificarea gabaritului de liberă trecere la podurile

de cale ferată
Art. 129. - (1) Gabaritul de liberă trecere trebuie să fie în

permanenţă asigurat, având în vedere riscul pe care îl prezintă
scoaterea din funcţie a podului prin lovirea de către trenul aflat
în circulaţie a unor elemente de rezistenţă.
51
(2) La podurile cu linia în curbă, înscrierea materialului
rulant necesită sporirea gabaritului de liberă trecere, conform
(3) Până la executarea acestor lucrări, sau în cazul când
executarea lor nu ar fi posibilă, regionala de căi ferate dispune
asupra condiţiilor de circulaţie, luând măsuri de avizare a
tuturor factorilor interesaţi conform reglementărilor specifice în
vigoare.
Art. 130. - Releveul gabaritului de liberă trecere se

transmite la compartimentul de specialitate al regionalei de căi
ferate şi la compartimentul de specialitate din centralul
administratorului infrastructurii feroviare sau al gestionarului
infrastructurii feroviare neinteroperabile după caz, pentru luare
în evidenţă atât din punct de vedere al gabaritului, cât şi pentru
programele de lucrări.
Art. 131. - La podurile cu gabaritul prescris asigurat, se

efectuează de asemenea relevee la care se consemnează cu
precizie toate cotele care contribuie la determinarea spaţiului de
liberă trecere, pentru a se verifica dacă au survenit modificări şi
dacă măsurătorile anterioare sunt corecte.
52
CAPITOLUL V
ALTE ASPECTE REFERITOARE LA ACTIVITATEA DE
REVIZIE TEHNICĂ A PODURILOR DE CALE FERATĂ
SECŢIUNEA 1
Unităţile care efectuează revizia tehnică a podurilor
de cale ferată
Art. 132. - Revizia tehnică periodică constă în

examinarea în amănunt a podului şi a căii pe pod, cercetarea
stării tehnice a tuturor pieselor componente ale tablierului, a
tuturor niturilor şi cordoanelor de sudură, a buloanelor obişnuite
şi a celor de înaltă rezistenţă, a aparatelor de reazem şi aşezarea
corectă a tablierelor, a protecţiei anticorozive, a infrastucturilor
şi a albiei în zona podului, precum şi a deformaţiilor şi
eventualelor deplasări ale tablierelor sau infrastructurilor.
Art. 133. - La podurile din beton precomprimat, se

examinează zonele de blocare a armăturilor postcomprimate şi
implicit starea de conservare a betonului din aceste zone.
Art. 134. - în funcţie de constatările efectuate, se

identifică şi lucrările de reparaţie care se impun a se efectua
chiar în timpul realizării reviziei tehnice periodice, urmând ca
celelalte lucrări să fie programate, în funcţie de urgenţă şi
volum, cu aprobarea regionalei de căi ferate, în categoria
corespunzătoare de lucrări.
Art. 135. - (1) La revizia tehnică periodică a podurilor

metalice şi masive participă, pe lângă atelierul regional de
poduri sau secţia de poduri în cazul podurilor dunărene şi secţia
de întreţinere a căii prin responsabilul cu lucrările de artă,
precum şi şefii districtelor de poduri şi de întreţinere a căii
53
pentru aspectele legate de starea căii pe pod, gabarite şi alte
asemenea, conform reglementărilor specifice în vigoare.
(2) Fiecare participant efectuează verificările în
domeniul său, punându - se de acord în vederea stabilirii
cauzelor şi tratarea deficienţelor constatate pentru eliminarea
acestora.
Art. 136. - (1) Secţia de întreţinere a căii, ţine evidenţa
lucrărilor de revizie tehnică a podurilor metalice şi masive de pe
raza ei de activitate executate de atelierul regional de poduri, pe
baza programului anual de revizie întocmit de compartimentul
de specialitate din cadrul regionalei de căi ferate.
(2) De asemenea, secţia de întreţinere a căii urmăreşte
îndeplinirea programului anual de revizie.
Art. 137. - Prin districtele de întreţinere a căii şi
districtele de întreţinere poduri, secţia de întreţinere a căii este
implicată în lucrările de revizie, aceasta verificând ca lucrările
efectuate cu personalul propriu sau cu alţi agenţi economici
autorizaţi, să nu afecteze siguranţa circulaţiei, să ducă la
eliminarea deficienţelor constatate şi să se desfăşoare cu
respectarea măsurilor corespunzătoare de protecţia muncii.
Art. 138. - (1) Compartimentul de specialitate regional,
precum şi conducerea secţiei de întreţinere a căii pe raza căreia
se află podul, trebuie să verifice lunar, prin sondaj, activitatea
de revizie a podurilor metalice şi masive, să urmărească
respectarea programului de revizie, oportunitatea unor lucrări
de consolidare precum şi întocmirea memoriilor de revizie
respective.
(2) In acest sens, se analizează activitatea care urmează a
se executa în perioada imediat următoare şi se stabilesc
măsurile pentru efectuarea lucrărilor cu respectarea întocmai a
prevederilor contractuale şi a reglementărilor specifice în
vigoare.
Art. 139. - Totodată, compartimentul de specialitate din
centralul administratorului infrastructurii feroviare sau a
54
gestionarului infrastructurii feroviare neinteroperabile, verifică
periodic, din punct de vedere tehnic, modul de desfăşurare a
reviziilor, întocmirea documentaţiilor stabilite, respectarea
procedurilor legate de revizia propriu-zisă şi executarea
lucrărilor obligatorii de consolidare, precum şi respectarea
măsurilor de siguranţa circulaţiei şi protecţia muncii.
SECŢIUNEA a 2-a
Stabilirea tonajului şi a suprafeţei podurilor metalice
de cale ferată
Art. 140. - Tonajul podului este un element necesar atât
pentru evaluarea prestaţiilor, dar mai ales pentru alegerea
instalaţiilor de ridicare adecvate, în cazul efectuării unor
intervenţii care impun ridicarea tablierelor.
Art. 141. - Pentru podurile vechi la care nu există date

suficiente, calculul tonajului se poate efectua cu ajutorul unor
relaţii acceptate ca suficient de acoperitoare şi prezentate în
anexa nr. 5.
Art. 142. - (1) Stabilirea suprafeţei tablierelor metalice

poate fi preluată din documentaţia tehnică a podului sau din fişa
tehnică a acestuia.
(2) In cazul lipsei acestor documente suprafaţa totală a
podului metalic poate fi stabilită de responsabilul cu lucrările de
artă din cadrul secţiei de întreţinere a căii, cu ajutorul graficului
din anexa nr. 6.
55
SECŢIUNEA a 3-a
Concluzii şi responsabilităţi privind revizia tehnică a
podurilor de cale ferată
Art. 143. - Documentaţiile întocmite de prestatorul

reviziei tehnice, respectiv a consolidării podurilor de cale ferată,
se predau cu ocazia recepţiei lucrărilor către secţia de întreţinere
a căii deţinătoare a cărţii tehnice.
Art. 144. - Prestatorului îi revin atât pe perioada

lucrărilor cât şi ulterior, responsabilităţi legate de calitatea
prestaţiei şi corectitudinea documentelor întocmite.
Art. 145. - (1) Dacă în urma reviziei tehnice se constată

că podul nu prezintă deficienţe importante, atunci se stabilesc şi
se organizează lucrările de întreţinere necesare.
(2) Dacă se constată degradări importante ale podului, se
impune executarea lucrărilor de reparaţie, care să permită o
exploatare normală şi în deplină siguranţă a respectivei lucrări
de artă.
Art. 146. - Executarea în detaliu a reviziilor tehnice

periodice pentru cunoaşterea stării tehnice reale a structurii,
trebuie să permită ca la o eventuală schimbare a condiţiilor de
exploatare - sporirea sarcinii pe osie sau sporirea vitezei
trenurilor - aceste date să constituie elemente de decizie
necesare pentru stabilirea noilor condiţii de exploatare,
adoptarea unor măsuri de consolidare sau chiar pentru
înlocuirea lucrării de artă respective.
Art. 147. - Prestatorul activităţii de revizie tehnică are

obligaţia de a întocmi, la terminarea acţiunii, raportul de revizie
însoţit de schiţele elementelor la care s-a făcut remedierea
defectelor, la scară, cotate şi localizate explicit.
56
Art. 148. - Cu ocazia reviziei tehnice periodice, se
stabileşte, împreună cu responsabilul cu lucrările de artă de la
secţia de întreţinere a căii şi gradul de deteriorare a protecţiei
anticorozive, care este precizat în raportul de revizie şi
contribuie la evaluarea prestaţiei de revopsire în cazul în care
aceasta se impune.
Art. 149. - Toate defectele constatate care necesită

intervenţie se marchează vizibil pe construcţia metalică şi se
remediază prin lucrări de reparaţii sau lucrări de consolidare.
Art. 150. - Unităţile care efectuează revizia tehnică

periodică a podurilor de cale ferată au sarcina de a executa
lucrările de natura celor menţionate mai jos:
a) înlocuirea niturilor slăbite cu altele noi, precum şi
completarea celor lipsă;
b) eclisarea sau înlocuirea unor piese cu fisuri depistate
la elemente ca: antretoaze, lonjeroane, grinzi cu inimă
plină, rigidizări, platbande de continuitate,
contravântuiri, corniere ureche, plăci superioare la
aparatele de reazem;
c) ridicarea tablierelor de pe reazeme pentru executarea
lucrărilor de reparaţii care impun prin procesul
tehnologic efectuarea acestei operaţii, a rectificării
poziţiilor aparatelor de reazem, precum şi a aducerii
acestora în ecartul de temperatură şi în acelaşi plan,
pentru o funcţionare corespunzătoare.
Art. 151. - Dacă intervenţiile la pod sunt urgente,

atelierul regional de poduri organizează imediat executarea
reparaţiilor necesare pentru înlăturarea defectelor constatate,
informând compartimentul de specialitate din cadrul regionalei
de căi ferate.
Art. 152. - (1) în cazul în care lucrările necesare au un

volum mare sau sunt afectate elemente ale structurii de
57
rezistenţă, atât în baza constatărilor personale, cât şi pe baza
raportului de revizie al atelierului regional de poduri,
responsabilul cu podurile din cadrul secţiei de întreţinere a căii
transmite regionalei de căi ferate, o notă informativă în vederea
obţinerii aprobării de includere a lucrărilor necesare de reparaţie
în programele de lucrări.
(2) în acelaşi timp se analizează şi se adoptă măsurile
pentru asigurarea siguranţei circulaţiei - restricţii de viteză sau
reducerea sarcinii pe metru liniar sau osie.
(3) Pentru aceste reparaţii, compartimentul de specialitate
regional, după importanţa liniei şi urgenţa lucrării, analizează
oportunitatea intervenţiei şi o transmite spre aprobare
compartimentului de specialitate din centralul administratorului
infrastructurii feroviare sau din centralul gestionarului
infrastructurii feroviare neinteroperabile.
58
CAPITOLUL VI
TRATAREA DEFICIENŢELOR CONSTATATE
CU OCAZIA REVIZIILOR TEHNICE, PROGRAMAREA
ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE REMEDIERE LA
PODURILE DE CALE FERATĂ
SECŢIUNEA 1
Consideraţii asupra lucrărilor care se stabilesc în urma
reviziilor tehnice periodice
§. 1. Evaluarea şi programarea lucrărilor de întreţinere a

Art. 153. - (1) Cu ocazia lucrărilor de revizie tehnică

periodică, atelierul regional de poduri, respectiv secţia de
poduri, au obligaţia executării lucrărilor de reparaţii de mică
amploare.
Neexecutarea acestor lucrări poate afecta negativ
comportarea structurii podului în timp sau poate genera,
cheltuieli ulterioare mai mari pentru aducerea acestuia în
parametrii normali de funcţionare.
(2) Competenţele de aprobare şi de executare a lucrărilor
de reparaţii a căror necesitate s-a constatat cu ocazia reviziilor
periodice dar care depăşesc posibilităţile sau îndatoririle
atelierului de poduri regional sau ale secţiei de poduri, sunt
asumate de regionala de căi ferate în sarcina căreia cade
întreţinerea construcţiei.
(3) Tratarea deficienţelor constatate se face în funcţie de
categoria şi gravitatea acestora şi se aprobă, după caz, de către
administratorul infrastructurii feroviare.
Art. 154. - Regionala de căi ferate are o serie de obligaţii

şi răspunderi referitoare la executarea lucrărilor:
59
a) asigură efectuarea lucrărilor de întreţinere pentru a
preveni apariţia unor deteriorări importante;
b) asigură realizarea proiectelor tehnice pentru lucrări
de consolidări, refacere sau modernizare şi
verificarea tehnică a acestora;
c) asigură realizarea formelor legale pentru executarea
lucrărilor şi verifică, pe parcurs şi la recepţie,
calitatea acestora, direct sau prin inspectori de
şantier autorizaţi.
Art. 155. - Lucrările de întreţinere necesare a se executa

ca urmare a reviziilor tehnice constituie intervenţii în timp
asupra construcţiilor, care se realizează pentru menţinerea în
parametrii de exploatare şi sunt prezentate în prezentele
instrucţiuni.
Art. 156. - Lucrările de întreţinere la podurile metalice

constau în consolidarea secţiunilor afectate de fisuri sau rupturi
în materialul de bază, înlocuirea niturilor slăbite, aducerea
aparatelor de reazem pe poziţii normale ecartului de
temperatură, refacerea parţială a protecţiei anticorozive în zona
nodurilor sau a cordoanelor de sudură care pot aduce
disfuncţionalităţi majore elementelor principale de rezistenţă ale
podului prin lipsa intervenţiei.
Art. 157. - (1) în cadrul acţiunii de revizie tehnică,

prestatorul are obligaţia curăţirii, până la metalul de bază, a
zonelor cu un pronunţat fenomen de coroziune - noduri la
grinzile cu zăbrele, cordoane de sudură, muchii de asamblare -
solidarizare - îmbinare, în vederea depistării unor eventuale
deficienţe care ar necesita reparaţii sau pentru evitarea reducerii
secţiunii pieselor prin continuarea fenomenului.
(2) Zonele unde se manifestă fenomene de coroziune,
dacă nu necesită reparaţie, trebuie protejate după curăţire, prin
grunduire într-un interval de maximum 3 ore.
60
Art. 158. - (1) întreţinerea curentă a construcţiilor
metalice constă, în principal, din întreţinerea straturilor de
protecţie anticorozivă la anumite intervale, care depind de
natura construcţiei şi de mediul climateric în care se află.
(2) Perioadele de refacere a protecţiilor anticorozive sunt
determinate de calitatea şi de parametrii materialelor utilizate,
dar numai în condiţiile respectării proceselor tehnologice - în
special degresare, curăţire, precum şi a condiţiilor atmosferice
în care trebuie executate.
Art. 159. - (1) Protecţia anticorozivă totală este

programată a se executa în funcţie de starea de degradare a
acesteia, stabilită cu ocazia reviziei tehnice periodice sau a
inspecţiilor curente efectuate de personalul administratorului
infrastructurii feroviare.
(2) Protecţia anticorozivă totală trebuie corelată cu
periodicitatea determinată de aplicarea protecţiei anticorozive
anterioare şi clauzele contractuale întocmite cu prestatorul
revopsirii, respectiv garanţia materialului utilizat.
§. 2. Evaluarea şi programarea lucrărilor de reparaţii a

Art. 160. - Cu ocazia recensămintelor anuale efectuate la

podurile de cale ferată şi a reviziilor tehnice impuse prin
reglementările specifice în vigoare, responsabilul cu lucrările de
artă identifică şi evaluează lucrările de reparaţii necesare a fi
efectuate pentru aducerea structurii în parametrii normali de
funcţionare.
Art. 161. - Evaluarea lucrărilor de reparaţii la podurile

metalice şi la cele masive, respectiv pentru lucrările în execuţie
cu firme autorizate AFER, şi a lucrărilor de refacere a protecţiei
anticorozive se efectuează pe baza normelor de timp cu caracter
61
republican in vigoare, specifice fiecărui gen de prestaţii sau pe
articole cumulate la operaţii identificate ca repetabile.
Art. 162. - Pentru revizia periodică a tablierelor metalice,
de pe schele confecţionate manual, normele de timp sunt de
6,72 ore pe tona de tablier.
Art. 163. - Pentru revizia tehnică suplimentară realizată

prin atelierul regional de poduri sau secţia regională de poduri,
norma de timp în condiţiile utilizării de schele confecţionate
manual este de 3,36 ore pe tona de tablier
Art. 164. - în cazul utilizării de schele mobile de pe

mijloace auto sau material rulant de cale ferată, normele de timp
sunt stabilite de regionala de căi ferate şi supuse aprobării
compartimentelor de specialitate din centralul administratorului
infrastructurii feroviare.
§. 3. Predarea podurilor de cale ferată către executantul

lucrărilor de întreţinere şi reparaţie
Art. 165. - (1) în cazul în care lucrările de revizie,

revopsire sau reparaţie la podurile de cale ferată sunt executate
cu agenţi economici autorizaţi, începerea acestora este
precedată de transmiterea de către administratorul infrastructurii
feroviare sau de către gestionarul infrastructurii feroviare
neinteroperabile după caz, a unui set minim de informaţii legate
de respectivul obiectiv, precum şi de predarea amplasamentului
lucrării.
(2) Aceste informaţii trebuie să cuprindă lista defectelor
existente, care este obligatoriu să fie înscrise în jurnalul de
evenimente anexat la cartea tehnică de la secţia de întreţinere a
căii, recomandările rezultate în urma unor eventuale expertize,
zonele cu risc de accidentare şi alte asemenea informaţii.
62
Art. 166. - (1) Contractarea lucrărilor de întreţinere şi
reparaţie ce urmează a se executa cu agenţi economici
specializaţi, se poate efectua numai după ce regionala de căi
ferate, a verificat documentele referitoare la autorizarea
prestatorului pentru activitatea contractată, existenţa
responsabilului tehnic cu execuţia şi a personalului calificat la
nivelul impus, precum şi a dotărilor specifice lucrului la
înălţime sau în zona căii ferate electrificate.
(2) In timpul execuţiei lucrărilor de către agentul
economic autorizat, cu ocazia verificărilor efectuate de
personalul tehnic aparţinînd administratorului infrastructurii
feroviare sau gestionarului infrastructurii feroviare
neinteroperabile după caz, conform reglementărilor specifice în
vigoare, se verifică atât aspectele tehnice ale lucrării, cât şi cele
privind siguranţa circulaţiei şi protecţia muncii.
SECŢIUNEA a 2-a
Lucrări de întreţinere şi reparaţii la podurile de cale ferată
§. 1. înlocuirea niturilor la tablierele metalice ale

Art. 167. - înlocuirea niturilor slăbite şi completarea

niturilor lipsă este una din operaţiile de bază în cadrul lucrărilor
de revizie a podurilor metalice.
Art. 168. - (1) Toate niturile slăbite trebuie înlocuite

necondiţionat.
(2) La executarea acestei operaţii, se au în vedere
următoarele reguli:
a) pentru ca noul nit ce înlocuieşte pe cel slăbit să
asigure o strângere corectă a pieselor care sunt
îmbinate, este necesar ca aceste piese, înainte de
nituire, să fie cât mai bine strânse în dreptul nitului
care urmează să fie înlocuit;
63
b) strângerea este asigurată dacă niturile vecine care
încadrează nitul slăbit sunt bune sau dacă buloanele
montate în găurile niturilor vecine, sunt bine strânse;
c) prin urmare, la înlocuirea unui nit slăbit cu un nit
nou, acesta trebuie să fie întotdeauna încadrat, fie
între două nituri bune, fie între două buloane strânse,
fie între un nit bun şi un bulon bine strâns;
d) dacă numărul de nituri slăbite de la o îmbinare a
barei nu depăşeşte 20% din numărul total de nituri
care preiau efortul din bara respectivă, atunci toate
aceste nituri se scot pe rând, fiecare nit fiind înlocuit
imediat cu un dorn de oţel moale; dornul introdus
lucrează în locul nitului scos, iar îmbinarea nu este
niciodată slăbită cu mai mult de un nit - cel care se
scoate;
e) pe măsura nituirii, unele dornuri se înlocuiesc cu
buloane pentru strângerea pieselor în dreptul nitului
de înlocuit, pentru a fi îndeplinită condiţia de
strângere; în aceste condiţii, lucrarea de nituire se-
poate executa fară restricţii de viteză.
Art. 169. - (1) Pentru o îmbinare nituită procentul de 20%

se consideră pentru grupul de nituri care preiau efectiv întregul
efort din bare.
(2) In cazul în care proporţia de nituri slăbite depăşeşte
20%, ele se împart în grupe de câte 20% care se înlocuiesc
succesiv, procedând identic cu fiecare tranşă.
Art. 170. - (1) Se distinge cazul în care îmbinarea nituită

se realizează prin suprapunerea barei pe inimă şi cazul în care
îmbinarea se realizează prin acoperire cu eclise.
(2) în primul caz, procentul de 20% se ia pentru numărul
total de nituri al îmbinării, iar în cazul al doilea, numărul total
de nituri se împarte în mai multe grupuri de nituri iar procentul
de 20% se ia pentru numărul de nituri din fiecare grup.
64
(3) La împărţirea niturilor în tranşe, se are în vedere ca
niturile din fiecare tranşă să fie, pe cât se poate, simetrice faţă
de axa îmbinării, astfel ca să nu se producă, eforturi
suplimentare din cauza excentricităţii.
Art. 171. - Aceleaşi dispoziţii ca cele de la art. 168 se

respectă şi la înlocuirea niturilor slăbite constatate la îmbinarea
pieselor constructive ale barelor şi grinzilor cu inimă plină,
precum şi la prinderea lonjeroanelor şi antretoazelor şi a
antretoazelor cu grinzile principale.
Art. 172. - în toate cazurile când proporţia niturilor

slăbite depăşeşte 20%, responsabilul cu lucrările de artă din
secţia de întreţinere a căii împreună cu şeful atelierului regional
de poduri stabilesc dacă este nevoie ca lucrarea să se execute cu
restricţie de viteză sau cu închidere de linie.
Art. 173. - în cazurile excepţionale când, din cauza

vibraţiilor exagerate ale podului în timpul trecerii trenurilor,
dornurile nu ţin şi au tendinţa să sară, se introduce restricţie de
viteză corespunzătoare, pe timpul cât durează înlocuirea
niturilor slăbite.
Art. 174. - Dacă niturile slăbite sunt nituri de cusătură ale

barelor grinzilor principale cu zăbrele şi ale contravântuirilor,
sau nituri de îmbinare - de rezistenţă - şi de cusătură ale
lonjeroanelor, antretoazelor şi grinzilor principale cu inima
plină, la înlocuirea acestor nituri, pentru a preveni orice
confuzie, se procedează în modul următor:
a) se scot pe rând maximum 3 nituri slăbite apropiate şi
se înlocuiesc pe rând imediat după scoatere, cu câte
un dorn, după care se procedează la înlocuirea lor cu
nituri noi, respectând reglementările prezentelor
instrucţiuni, ca nitul care se înlocuieşte, în momentul
nituirii, să fie încadrat între buloane bine strânse sau
nituri bune;
65
b) după înlocuirea primului grup de 3 nituri slăbite, se
scot alte 3 nituri slăbite, şi aşa mai departe până la
completa terminare a lucrărilor, care în acest caz se
pot executa fără restricţie de viteză; tăierea niturilor
slăbite sau necorespunzătoare se efectuează fără a
deforma sau ovaliza gaura veche a nitului;
c) se întrebuinţează numai niturile care îndeplinesc
condiţiile prevăzute în standardele în vigoare;
d) la înlocuirea niturilor slăbite, trebuie făcută
distincţie între niturile cu gât şi cele fară gât, niturile
noi urmând să fie obligatoriu de acelaşi fel cu
niturile ce urmează a fi înlocuite;
e) niturile noi ce se introduc au un diametru (d) cu un
milimetru mai mic decât diametrul găurii, iar
lungimea tijei trebuie să fie cu 1,5 d mai mare decât
lungimea de strâns, acestsupliment de lungime fiind
necesar pentru o bună formare a capului de nit
realizat pe şantier;
f) niturile se încălzesc la roşu - ele trebuie să nu fie
arse, iar când buterola părăseşte capul nitului
g) confecţionat pe şantier, acesta trebuie să mai
prezinte încă, la mijlocul lui, o porţiune înroşită;
h) capul nitului trebuie să aibă dimensiuni
corespunzătoare diametrului nitului, să fie bine axat
pe tijă, să adere perfect pe tabla care strânge, să nu
prezinte crăpături şi să nu fie ars;
i) niturile noi se verifică imediat de către şeful
atelierului regional de poduri după baterea lor,
urmând ca cele corespunzătoare să fie acoperite cu
două straturi de grund şi două straturi de alb de zinc,
cu ocazia revopsirii complete a podului în cursul
aceluiaşi an, sau în maxim 6 luni dacă revopsirea
completă a podului trebuie să fie amânată în anul
următor din cauza timpului nefavorabil;
66
j) niturile bătute necorespunzător se marchează cu
vopsea galbenă, pentru a fi imediat înlocuite.
Art. 175. - (1) La controalele efectuate de responsabilul

cu lucrările de artă al secţiei de întreţinere a căii, acesta trebuie
să acorde o atenţie sporită modului de execuţie a nituirii,
deoarece o bună nituire este o condiţie esenţială pentru
menţinerea unei bune stări tehnice a structurii podului.
(2) Verificarea calităţii lucrărilor de nituire se va efectua
în conformitate cu prevederile standardelor de specialitate în
vigoare.
Art. 176. - (1) Nituirea se execută numai la cald iar

niturile se încălzesc în întregime până la roşu deschis.
(2) Suprafaţa niturilor încălzite trebuie să fie curată şi
eliberată de oxizii care se formează în timpul încălzirii.
(3) Niturile care după încălzire prezintă urme de ardere
sau ale căror capete sunt corodate, nu se mai folosesc, niturile
se scutură de zgură înainte de a fi introduse în gaura de nit.
Art. 177. - (1) Nituirea se realizează numai cu mijloace

mecanice - prese de nituit, ciocane pneumatice sau electrice.
(2) Baterea manuală a niturilor se admite numai în cazuri
excepţionale şi bine justificate.
Art. 178. - La nituirea cu presa, nitul se introduce în

gaură, numai după ce dispare incandescenţa tijei nitului.
Art. 179. - (1) După nituire, materialul nitului trebuie să

fie bine refulat în gaură pe toată lungimea tijei şi trebuie să
strângă bine piesele nituite sub efectul contracţiei longitudinale.
(2) Nituirea se realizează centric, astfel ca axa capului
nitului să coincidă cu axa tijei.
(3) Capetele niturilor trebuie să reazeme cât mai etanş pe
suprafaţa pieselor şi să nu prezinte găuri, fisuri sau alte defecte.
67
Art. 180. - (1) în cazul în care pătrunderea buterolei în
piesele nituite produce o slăbire a secţiunii piesei în care a
pătruns, mai mare decât 3% din secţiunea ei sau când depăşeşte
0,5 mm, piesele defecte se înlocuiesc.
(2) Bavura formată în jurul capului închizător al nitului se
îndepărtează cu dalta fără a deteriora piesa nituită.
(3) Rebaterea niturilor mai puţin strânse, este interzisă.
Art. 181. - în cazul şirurilor de nituri, operaţia de nituire

începe de la mijloc spre extremităţi, nituirea în sens invers fiind
interzisă.
Art. 182. - Şuruburile de solidarizare - strângere - şi

dornurile fixate la montajul subansamblurilor, se scot numai
după baterea niturilor care le încadrează.
Art. 183. - (1) După nituire, la verificarea cu ciocanul de

încercat nituri, acesta nu trebuie să vibreze, să se deplaseze sau
să producă un sunet anormal.
(2) Niturile cu defecte sau cele care vibrează se înlocuiesc.
Art. 184. - (1) Abaterile admise la trasare şi şablonare

trebuie să nu depăşească ± 1 mm.
(2) Abaterile admisibile la găurire sunt:
a) ± 1 mm pentru distanţa dintre două găuri oarecare,
aflate pe aceeaşi axă;
b) maximum 3% înclinarea axei găurii din grosimea
totală a elementelor îmbinate, dar nu peste 3 mm
amplitudine maximă faţă de normală.
(3) Distanţele pe care trebuie să le respecte poziţia unui nit
faţă de nitul vecin sau marginea piesei în funcţie de diametrul
acesteia pentru efortul de întindere sau compresiune sunt
prezentate în anexa nr. 8.
Art. 185. - Eventualele greşeli de execuţie la găurire se

înlătură prin alezarea găurii la un diametru de nit imediat
superior, cu condiţia ca distanţa dintre axele găurilor de nit şi
68
distanţa de la axa găurii la marginea piesei, să nu fie mai mică
decât distanţa minimă admisibilă corespunzătoare diametrului
nou, iar prin mărirea găurilor să nu scadă rezistenţa elementului.
§.2. Repararea îmbinărilor cu şuruburi.
Art. 186. - (1) îmbinările cu şuruburi joacă un rol major

la realizarea unei construcţii.
(2) în funcţie de importanţa elementelor şi scopul urmărit,
se pot distinge următoarele tipuri de îmbinări:
a) prinderile - sunt îmbinări folosite pentru fixarea
unor piese de alte piese, cum ar fi de exemplu
prinderea barelor în nodul unei grinzi cu zăbrele sau
prinderea unei console;
b) înnădirile - sunt îmbinări cu care se asigură
confecţionarea unor elemente a căror lungime
depăşeşte lungimile de livrare a produselor laminate;
c) îmbinările de asamblare sau solidarizare - sunt
folosite la elementele realizate din mai multe profile
laminate, cum ar fi îmbinarea dintre talpă şi inimă la
o grindă cu inimă plină.
Art. 187. - (1) Starea tehnică a îmbinărilor este

determinantă în funcţionalitatea construcţiilor metalice, ceea ce
impune acordarea atenţiei cuvenite cu ocazia reviziilor tehnice,
atelierului regional de poduri revenindu-i obligaţia remedierii
tuturor deficienţelor constatate, în perioada reviziei podului
respectiv.
(2) La îmbinările cu şuruburi brute şi păsuite, este necesar
ca, în cazul slăbirii şuruburilor, acestea să fie strânse din nou,
respectiv înlocuite cele neconforme, luându-se totodată
măsurile necesare pentru evitarea slăbirii piuliţelor.
Art. 188. - (1) Toate şuruburile de înaltă rezistenţă

depistate ca necorespunzătoare se înlocuiesc pe baza unui
detaliu de execuţie întocmit împreună cu reprezentantul
69
infrastructurii feroviare neinteroperabile după caz, respectiv
responsabilul cu lucrările de artă şi avizat de şeful
compartimentului de specialitate regional dacă sunt în limita a
10 % din îmbinarea respectivă.
(2) Dacă şuruburile necorespunzătoare depăşesc 10 % din
îmbinarea respectivă, detaliul de execuţie întocmit este avizat
de către proiectantul iniţial al podului sau în lipsa acestuia de un
proiectant de specialitate autorizat şi compartimentul de
specialitate din centralul administratorului infrastructurii
feroviare sau al gestionarului infrastructurii feroviare
neinteroperabile.
Art. 189. - (1) în cazul când se depistează şuruburi,

piuliţe sau şaibe care au urme de rugină în partea filetată, în
lungul tijei şurubului şi în îmbinare, se verifică întregul pachet
de piese strânse, în prezenţa proiectantului care stabileşte
programul de înlocuire şi măsurile ce se impun.
(2) Verificarea pieselor ce urmează să fie îmbinate, se
efectuează în conformitate cu prevederile reglementărilor
specifice în vigoare.
Art. 190. - (1) în situaţia în care procentul şuruburilor de

înaltă rezistenţă neconforme, depăşeşte 20 % din îmbinările
unor elemente ale structurii de rezistenţă care pot pune în
pericol integritatea structurii, se iau măsuri de siguranţa
circulaţiei şi se solicită expertizarea structurii.
(2) Verificarea momentelor de strângere şi refacerea
îmbinărilor cu defecte descoperite la îmbinările executate cu
şuruburi de înaltă rezistenţă, se realizează conform prevederilor
Art. 191. - Şuruburile de înaltă rezistenţă utilizate la

îmbinările pretensionate ale podurilor metalice de cale ferată
trebuie să corespundă grupei de caracteristici stabilite, conform
70
Art. 192. - (1) înainte de introducerea în operă, şuruburile
de înaltă rezistenţă, piuliţele şi şaibele se degresează.
(2) Pentru ungerea piuliţelor înainte de introducerea în
operă, se utilizează unsoare cu caracteristici corespunzătoare
Art. 193. - După strângerea şuruburilor la valoarea

momentului stabilit prin proiect, conturul suprafeţelor în contact
se închide cu chit imediat după terminarea pretensionării.
Art. 194. - Verificarea aspectului, caracteristicilor

mecanice şi dimensiunilor principale ale şuruburilor, filetelor,
durităţii, coaxialităţii între tija şurubului şi filet se efectuează
Art. 195. - Verificarea şi refacerea îmbinărilor cu

SIRP - uri se realizează pe baza unei tehnologii de execuţie în
conformitate cu reglementările specifice în vigoare şi
metodologia de realizare a îmbinărilor cu şuruburi de înaltă
rezistenţă aferente, şi numai de către personal autorizat pentru
acest gen de lucrări.
Art. 196. - Lucrările de verificare sau înlocuire a

şuruburilor de înaltă rezistenţă sunt începute numai după o
verificare prealabilă a existenţei materialelor, sculelor şi
dispozitivelor de verificare necesare pentru realizarea acestor
prestaţii, în condiţiile de calitate şi precizie impuse de normele
în vigoare.
Art. 197. - Verificarea păsuirii pieselor de îmbinat înainte

de strângerea definitivă a şuruburilor se realizează cu spioni de
0,1 mm, iar păsuirea se consideră corespunzătoare dacă spionul
nu pătrunde pe o adâncime mai mare de 10 mm între piese.
Art. 198. - (1) Pretensionarea şuruburilor se execută cu

chei dinamometrice care să permită citirea sau fixarea
71
momentului de strângere cu precizia impusă de reglementările
specifice în vigoare.
(2) Se interzice asigurarea pretensionării prin măsurarea
unghiului de rotire a piuliţei fără a măsura momentul de
strângere.
§. 3. Eclisarea pieselor defecte
Art. 199. - (1) Eclisarea sau cuvrejoantarea, este operaţia

prin care se stabileşte continuitatea unei piese, prin aplicarea de
eclise sau cuvrejoante, constituite din platbande sau pro file
laminate, peste porţiuni unde nu se poate conta pe rezistenţa
piesei podului metalic din diferite cauze precum îndoituri,
crăpături, distrugeri provocate de rugină.
(2) Eclisele au drept scop de a transmite efortul între cele
două părţi ale piesei întrerupte de porţiunea defectă.
Art. 200. - (1) îndreptarea deformaţiilor locale ale

pieselor care nu sunt piese de rezistenţă se poate efectua la rece
prin ciocănire, sprijinind în prealabil piesele de îndreptat.
(2) Nu se îndreaptă deformaţiile locale mici, dar este
neapărat necesar îndreptarea deformaţiilor mari, care pot
periclita rezistenţa piesei.
(3) îndreptarea pieselor metalice îndoite ale podului se
realizează astfel:
a) dacă îndoitura este mică, se întinde pe maximum
50 cm din lungimea piesei şi are o săgeată de
maximum 1/100 din întinderea ei sau se întinde pe
orice lungime a piesei, dar are o săgeată de
maximum 1/500 din întinderea ei, atunci îndreptarea
pieselor se realizează la rece;
b) dacă îndoitura este mai aspră decât cazurile precizate
la alineatul a), îndreptarea se realizează prin
încălzire până la roşu vişiniu, fiind interzisă
încălzirea până la albastru.
72
(4) îndreptarea pieselor de rezistenţă se realizează numai
cu aprobarea compartimentului de specialitate din cadrul
regionalei de căi ferate şi numai în baza documentaţiei tehnice
întocmite în acest sens.
Art. 201. - (1) Cuvrejoantarea pieselor de rezistenţă

îndoite se realizează ţinându-se seama de următoarele:
a) piesele secundare - zăbreluţele de solidarizare - care
sunt îndoite se îndreaptă, dar nu se cuvrejoantează;
b) cuvrejoantarea se realizează astfel ca să se asigure
continuitatea pieselor întrerupte prin crăpături sau
deformaţii locale, adică calculându-se eclisa ca o
piesă de rezistenţă menită să transmită tot efortul
piesei crăpate sau îndoite, procedând ca la o înnădire
a piesei pe întreaga secţiune.
(2) Obligatoriu se constată dacă secţiunea netă a piesei
cuvrejoantate nu este slăbită, din cauza găurilor date, mai mult
decât secţiunea cea mai slăbită din restul piesei.
Art. 202. - (1) Numărul niturilor la cuvrejoantă şi deci

lungimea acesteia se determină ţinând seama de efortul care
trebuie transmis.
(2) Distanţele dintre niturile de rezistenţă nu trebuie să
depăşească valoarea de 6 d.
Art. 203. - Când cuvrejoantarea se realizează fără a fi

nevoie de înlăturarea niturilor existente, adică numai la
cornierele şi platbandele izolate ale diagonalelor şi montanţilor
grinzilor principale şi contravântuirilor, lucrarea se poate
executa numai cu aprobarea compartimentului de specialitate
regional şi fară întreruperea circulaţiei pe pod.
Art. 204. - (1) Dacă pentru prinderea eclisei -

cuvrejoantei - de piesa crăpată sau eventual pentru înlocuirea
unei cuvrejoante sau guseu deteriorat de rugină este nevoie de a
73
înlătura în prealabil niturile existente care împiedică aplicarea
eclisei la locul ei, atunci această operaţie se efectuează cu
întreruperea circulaţiei.
(2) Operaţia, necesită lucrări pregătitoare şi măsuri de
siguranţă şi intră în categoria lucrărilor mai importante, pentru
care aprobarea regionalei de căi ferate este obligatorie.
Art. 205. - Pentru a nu slăbi îmbinarea prin scoaterea

simultană a unui număr de nituri de rezistenţă, în special în
elementele grinzilor şi antretoazelor şi a nu periclita prin
aceasta rezistenţa piesei şi a podului, se procedează în modul
următor:
a) se retează numai câte un cap la toate niturile care
trebuie înlăturate astfel ca ele să rămână în găurile lor
şi să asigure îmbinarea;
b) cu ajutorul unor serjoanţi de nituri - cu găurile de
nituri executate în prealabil, la un diametru mai mic
decât cel necesar - se scoate primul nit, se ajustează
gaura cu alezorul şi se introduce în ea un dorn, după
care se scoate al doilea nit şi se înlocuieşte tot cu un
dorn, sau bulon bine strâns şi aşa mai departe până la
înlocuirea tuturor niturilor care urmează să fie
înlăturate, înlocuindu-le alternativ cu dornuri şi
buloane;
c) după aceasta se procedează la punerea niturilor noi în
locul dornurilor, observând ca, în momentul nituirii,
nitul nou să fie întotdeauna încadrat între două
buloane perfect strânse, sau un nit şi un bulon, sau
două nituri noi;
d) se înlocuiesc apoi şi buloanele cu nituri noi.
Art. 206. - (1) înlocuirea unei eclise - plăci sau corniere

- sau a unui guseu, deteriorate de rugină, în cazuri mai simple,
se realizează prin aceeaşi metodă de retezare a câte unui cap la
toate niturile care trec prin piesa ce urmează să fie înlocuită.
74
(2) în continuare această piesă, se scoate şi se înlocuieşte
cu o piesă nouă, cu găurile efectuate în prealabil cu un diametru
mai mic decât cel necesar şi se fixează cu ajutorul de serjoanţi
la locul ei.
(3) Se scoate apoi primul nit, se alezează gaura şi se
introduce în ea un dorn şi aşa mai departe ca şi în cazul
ecliselor, conform planului de nituire.
(4) Cuvrejoantarea se efectuează, după caz, prin eclise din
platbande sau din corniere, pe o faţă sau alta a piesei defecte.
Art. 207. - (1) La lonjeroanele care sunt prevăzuţi a fi

consolidaţi cu platbande de continuitate pe tălpi - acolo unde în
prezent nu există - se evită aşezarea de eclise pe faţa superioară
a tălpii superioare sau pe faţa inferioară a tălpii inferioare, aici
fiind necesar să rămână loc liber pentru eventuala introducere a
platbandelor.
(2) în aceste cazuri, o cornieră crăpată pe o aripă sau pe
ambele aripi în acelaşi loc, se eclisează cu o cornieră interioară
de o secţiune egală cu secţiunea coraierei crăpate.
Art. 208. - în cazul când eclisarea - cuvrejoantarea - prin

corniere, după condiţiile locale, nu este posibilă, se poate
efectua acoperirea cu o placă având o secţiune netă cel puţin
egală cu secţiunea aripii crăpate şi care se prinde, de o parte şi
de alta a crăpăturii, cu un număr de nituri corespunzător
rezistenţei platbandei.
Art. 209. - (1) O cornieră cu o deformaţie locală se

acoperă cu eclisă astfel ca niturile de rezistenţă să fie în afara
zonei deformate, celelalte nituri fiind aşezate numai pentru
strângere.
(2) Dacă îndreptarea îndoiturii nu s-a realizat complet,
între piesă şi eclisă rămâne un rost neglijabil, care se chituieşte.
75
§. 4. înlocuirea de piese deteriorate
Art. 210. - Piesele mici secundare rupte, îndoite sau

corodate, ca de exemplu solidarizări, elemente ale
contravântuirilor şi altele, se înlocuiesc în cadrul reviziei
tehnice periodice.
Art. 211 - în cazul pieselor care prezintă fisuri, crăpături

sau rupturi, este necesară înlocuirea sau eclisarea acestora,
eclisele trebuind să asigure complet continuitatea pieselor. în
anexa 7 sunt prezentate elemente dimensionale ale cornierelor
cu aripi egale uzuale.
Art. 212. - Dacă la înlocuirea unei piese deteriorate - o

bară, o eclisă, un guseu - devine necesară tăierea simultană a
tuturor niturilor care prind piesa, această lucrare necesită
operaţii pregătitoare şi măsuri speciale de siguranţă aferente
categoriei de lucrări pentru care aprobarea compartimentului de
specialitate din cadrul regionalei de căi ferate, este obligatorie.
Art. 213. - La lucrări de amploare sau care depăşesc

competenţa atelierului de poduri, şeful atelierului efectuează
constatarea şi comunicarea defectelor la compartimentul
regional de poduri care stabileşte soluţia de remediere, iar în
situaţii deosebite, se solicită proiectarea soluţiei de remediere
printr-o unitate de specialitate autorizată - exemplu în situaţiile
când se impune descărcarea tablierului prin executarea unei
schele de susţinere.
Art. 214. - (1) înlocuirea unei diagonale de la o

contravântuire orizontală care are doar rolul de a transmite
efortul provocat de vânt se poate realiza fără descărcarea de
eforturi a tablierului.
(2) în situaţia în care această contravântuire asigură şi
tălpile comprimate ale grinzilor principale împotriva
76
Ilambajului, înlocuirea ei se realizează numai după descărcarea
de eforturi a tablierului.
Art. 215. - (1) Calitatea oţelului din laminatele folosite la

reparaţia podurilor trebuie să fie conform prevederilor din
standardele de produs corespunzătoare elementelor înlocuite.
(2) Laminatele din oţel utilizate trebuie să fie însoţite de
certificate de calitate eliberate de producător, conform
standardelor respective de laminate, utilizatorul având obligaţia
să verifice corespondenţa dintre datele cuprinse în certificatele
de calitate cu cele prevăzute în standardele de laminate.
(3) Certificatele de calitate ale laminatelor utilizate trebuie
prezentate la solicitarea beneficiarului prestaţiei.
Art. 216. - (1) Elementele de asamblare - nituri, şuruburi

de înaltă rezistenţă, şuruburi precise şi şuruburi semiprecise sau
grosolane - folosite la îmbinări, trebuie să fie conform
reglementărilor specifice în vigoare şi trebuie să fie însoţite de
certificate de calitate.
(2) în caz de dubiu sau în lipsa certificatelor de calitate
pentru nituri şi şuruburi de înaltă rezistenţă, utilizatorul are
obligaţia să verifice calitatea acestora conform reglementărilor
specifice şi a standardelor de produs.
Art. 217. - (1) La pregătirea laminatelor, trebuie să se ţină

seama ca alegerea acestora să se facă prin verificarea aspectului
şi dimensiunilor.
(2j Laminatele cu defecte ca: stratificări, suprapuneri,
fisuri, incluziuni, precum şi cele cu abateri dimensionale mai
mari decât cele admise prin standardele de produs, nu trebuie
folosite la reparaţii.
(3) Laminatele ruginite sau murdare se curăţă înainte de
prelucrare, iar cele care prezintă deformaţii se îndreaptă.
(4) îndreptarea laminatelor se realizează la rece dacă
deformaţiile sunt mici, sau la cald la temperatura de 700° C,
dacă deformaţiile sunt accentuate.
77
Art. 218. - (1) Trasarea şi şablonarea laminatelor trebuie
să se realizeze cu precizie, după desene de execuţie şi cu
instrumente corespunzătoare.
(2) îndoirea la rece a produselor laminate este permisă
numai pentru elementele de trotuar şi parapet.
Art. 219. - Prelucrarea laminatelor constă din: tăiere,

prelucrarea marginilor şi găurire.
Art. 220. - (1) Tăierea laminatelor se poate efectua cu:

foarfece sau oxigen - tăiere manuală.
(2) Marginile tăieturilor, dacă prezintă fisuri, lipsuri de
material, neregularităţi sau crestături, trebuie curăţate cu dalta,
cu polizorul sau rabotate pe adâncimea defectelor.
(3) La tăierea cu oxigen, trebuie să se ia măsuri de
protejare împotriva umidităţii.
(4) Tăierea cu oxigen a laminatelor cu conţinut ridicat de
carbon sau slab aliate se efectuează cu preîncălzire la
temperatura stabilită de executant, în funcţie de compoziţia
chimică şi grosimea laminatelor.
(5) Nu se admite tăierea cu arc electric.
Art. 221. - (1) Piesele prevăzute cu tăieturi sau cu

unghiuri intrânde, se găuresc în prealabil în vârful unghiului, cu
un burghiu având diametrul minim de 20 mm.
(2) Este interzisă poansonarea acestor găuri.
Art. 222. - (1) în cazul laminatelor cu grosime mai mare

de 14 mm, prelucrarea marginilor rezultate în urma tăierii cu
foarfece, se realizează prin aşchiere pe o adâncime de minimum
2 mm, cu excepţia guseelor şi rigidizărilor.
(2) Marginile laminatelor tăiate cu flacără, trebuie să fie
curăţate de zgură prin ciocănire uşoară sau prin pliere ori prin
polizare.
78
Art. 223. - Găurirea se realizează cu burghiul sau prin
poansonare, dar poansonarea găurilor se admite numai la piese
mai subţiri de 16 mm, executându-se la un diametru cu cel puţin
5 mm mai mic decât diametrul găurii definitive.
Art. 224. - Diametrul găurilor executate la piesele

independente trebuie să fie cu 5 mm mai mic decât diametrul
găurilor definitive.
Art. 225. - Găurirea cu burghiul, direct la diametrul

definitiv, este permisă pentru piesele găurite în pachet, cu
condiţia asigurării perpendicularităţii axului găurilor pe
suprafaţa pachetului de piese.
Art. 226. - (1) Asamblarea pieselor pentru găurire în

pachet se realizează cu ajutorul dispozitivelor de strângere.
(2) Diametrul definitiv se realizează prin alezare, după
asamblarea pieselor.
(3) Nu este permisă ajustarea găurilor prin pilire sau
lărgirea lor prin introducerea forţată a dornului.
Art. 227. - (1) Forma definitivă a găurilor trebuie să fie

perfect circulară, fară rizuri, iar pereţii găurii trebuie să fie
perpendiculari pe suprafaţa piesei.
(2) Muchiile găurilor trebuie curăţate de bavuri.
Art. 228. - înainte de începerea asamblării pieselor în

subansambluri, feţele în contact ale îmbinărilor cu nituri se
curăţă şi se grunduiesc; fac excepţie feţele în contact ale
îmbinărilor cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate - cu
frecare - care se prelucrează conform reglementărilor specifice
în vigoare.
79
SECŢIUNEA a 3-a
Ridicarea tablierelor metalice ale podurilor
de cale ferată
Art. 229. - (1) La executarea unor lucrări - ca, de

exemplu, readucerea axei liniei în axa podului - sau în cazuri
mai dificile, precum reaşezarea aparatelor de reazem deplasate,
este necesară ridicarea prealabilă a tablierelor.
(2) Ridicarea tablierelor se realizează cu prese hidraulice
verificate în prealabil.
Art. 230. - (1) La ridicarea tablierelor metalice, se
impune respectarea următoarelor măsuri:
a) dacă ridicarea tablierului se efectuează la capătul
din dreptul reazemelor mobile: în acest caz,
ridicarea obţinută prin prese hidraulice este
urmărită prin aşezare de calaje, astfel încât, dacă
o presă dintr-o cauză oarecare ar ceda, rezemarea
podului să fie asigurată prin calaje;
b) dacă ridicarea se efectuează la capătul din
dreptul reazemelor fixe: în acest caz, tablierul se
reazemă în prealabil în dreptul reazemelor
mobile pe calaje şi numai apoi se procedează la
ridicarea capătului de pe reazemele fixe.
(2) Dacă nu se iau măsurile mai sus menţionate, există
pericolul deplasării tablierului, producerii de accidente şi
avarierea gravă a podului.
(3) în ambele cazuri, aparatele de ridicare se aşează, de
regulă, sub tălpile grinzilor principale şi numai în cazuri
excepţionale sub antretoaza de capăt, cât mai aproape de
reazemele ei; aşezarea de calaje sub talpa inferioară se
efectuează fie în dreptul cuzinetului în imediata apropiere de
nod, dacă spaţiul disponibil permite, fie sub nodul vecin, cu
ajutorul unor construcţii speciale - palee, stive.
80
Art. 231. - (1) în nici un caz aparatele de ridicare nu se
aşează direct sub tălpile lonjeroanelor de capăt.
(2) în prealabil, se verifică prin calcule, eforturile maxime
în elementele antretoazei şi la îmbinările ei cu grinzile
principale şi se urmăreşte ca, în timpul ridicării, nici o piesă a
tablierului şi nici o parte a culeei sau pilei să nu fie solicitată
peste rezistenţa admisibilă.
Art. 232. - (1) Dacă aparatul de ridicare se aşează sub

talpă, în vecinătatea nodului de reazem, iar aşezarea calajelor se
face sub antretoază, se efectuează verificarea ca solicitarea
tălpii la încovoiere sau forţă tăietoare să nu depăşească
rezistenţa admisibilă.
(2) în cazul când aparatul de ridicare se aşează sub un nod
intermediar, se verifică prin calcule dacă montantul sau
diagonalele respective nu sunt solicitate la compresiune având
valori peste rezistenţele lor admisibile.
(3) La nevoie, se iau măsuri pentru consolidarea
provizorie a antretoazelor şi a celorlalte piese solicitate.
Art. 233. - (1) Calculele şi propunerile pentru lucrările de

consolidare provizorie, însoţite de relevee complete ale pieselor
respective pentru tabliere cu zăbrele şi grinzi continui cu inimă
plină, se transmit compartimentului de specialitate regional
pentru aprobare.
(2) Compartimentul de specialitate regional solicită dacă
este cazul proiectarea consolidării, respectiv executarea
lucrărilor prin unităţi de specialitate autorizate.
Art. 234. - (1) Ridicarea tablierelor metalice se

efectuează numai în închideri de linie, solicitate în prealabil
(2) Imediat după încetarea operaţiei de ridicare şi înainte
de redeschiderea liniei, presele hidraulice sunt îndepărtate de pe
poziţia de lucru.
81
(3) Nu se admite ca presele hidraulice să fie lăsate slăbite
pe locul de ridicare a tablierului metalic după aşezarea acestuia
pe calaje.
(4) în toate cazurile, operaţia de ridicare a tablierului va fi
realizată de personal pregătit şi instruit în acest scop, în
prezenţa şefului atelierului regional de poduri.
Art. 235. - (1) în caz de ridicare a podurilor cu grinzi cu

zăbrele sau chiar cu inimă plină când grinzile sunt continui, sau
în cazul în care există alte dificultăţi cu caracter tehnic, se
avizează compartimentul de poduri regional pentru trimiterea
unui delegat, care să asiste la operaţiile de ridicare.
(2) în situaţii deosebite se solicită şi participarea
reprezentantului compartimentului de specialitate din centralul
infrastructurii feroviare neinteroperabile după caz.
Art. 236. - Toate lucrările executate cu ocazia ridicării

tablierelor metalice se menţionează în memoriul de revizie a
podului.
SECŢIUNEA a 4-a
Condiţii de execuţie a lucrărilor de reparaţii
la podurile de cale ferată
Art. 237. - (1) La executarea unor reparaţii deosebite la

piesele importante, este necesar să se întocmească un proiect
tehnic pentru realizarea acestor lucrări, analizând în cele mai
mici detalii procesul tehnologic corespunzător condiţiilor de
circulaţie impuse.
(2) Reparaţiile deosebite se referă la: înlocuirea barelor
deteriorate, eclisarea pieselor deteriorate care necesită
desfacerea îmbinărilor de rezistenţă, eclisarea fisurilor din
inimile grinzilor cu inimă plină.
82
Art. 238. - în cazul eclisării fisurilor din platbanda de
inimă a grinzilor inimă plină, fisura se încadrează cu două găuri
tle stopare de 3-5 mm diametru, executate la cele două
extremităţi ale fisurii pentru a opri dezvoltarea ei, după care se
cxecută reparaţia prin eclisare.
Art. 239. - în mod obişnuit, lucrările curente de reparaţii

la construcţiile îmbinate cu nituri sau şuruburi se execută prin
utilizarea aceloraşi elemente de asamblare.
Art. 240. - (1) Reparaţiile prin sudare a tablierelor

metalice se execută cu sudori autorizaţi pentru astfel de lucrări,
pe baza unor detalii de execuţie avizate de personal de
specialitate autorizat.
(2) De asemenea, se impune determinarea sudabilităţii
oţelului utilizat la realizarea tablierului metalic prin analize şi
încercări, obţinându-se în acest sens un aviz scris din partea
unui laborator autorizat, fără de care nu se admit nici un fel de
lucrări de reparaţie prin sudare.
Art. 241. - Intervenţiile la podurile sudate nu se

realizează decât de unităţi de execuţie autorizate pentru acest
gen de lucrări şi pe bază de proiecte tehnice întocmite de unităţi
de proiectare autorizate în domeniu şi de tehnologii de execuţie
a sudurilor pe şantier, acceptate.
SECŢIUNEA a 5-a
Execuţia lucrărilor de întreţinere la podurile masive
de cale ferată
Art. 242. - ( 1) La podurile masive de cale ferată,

lucrările de întreţinere constau în general în reparaţii pe
suprafeţe reduse, respectiv refacerea zonelor cu betonul de
acoperire degradat - defect care favorizează corodarea
83
armăturilor - refacerea rostuielilor deteriorate în special ale
zidăriilor din cărămidă sau piatră ale bolţilor, reparaţii la
timpane, trotuare, scări de acces, aripi, sferturi de con pereate şi
ziduri de gardă.
(2) Reparaţiile care implică consolidarea unor elemente de
rezistenţă ale podurilor masive se execută numai pe baza unei
documentaţii tehnice întocmite de un proiectant de specialitate
autorizat.
84
CAPITOLUL XIII
ÎNTOCMIREA RELEVEELOR LA PODURILE
DE CALE FERATĂ
SECŢIUNEA I
Releveul elementelor caracteristice ale podului
de cale ferată
Art. 243. - (1) Cu ocazia reviziei tehnice periodice a unui

pod metalic, secţia de întreţinere a căii pe raza căreia se află
podul respectiv pune la dispoziţia atelierului de poduri regional
un extras din evidenţa podurilor, care să cuprindă în mod
schematic elevaţia, planul, secţiunea transversală şi datele
caracteristice ale podului respectiv, întocmite conform
prescripţiilor pentru ţinerea evidenţei podurilor.
(2) Cu ocazia acestei revizii, atelierul de poduri regional
confruntă toate datele predate de secţia de întreţinere a căii cu
cele obţinute pe teren, completând pe cele lipsă şi corectând pe
cele care nu corespund cu realitatea.
(3) Completările sau modificările făcute sunt comunicate
secţiei respective de întreţinere a căii, care este obligată să-şi
reactualizeze evidenţa şi să raporteze compartimentului de
specialitate regional iar acesta compartimentului de specialitate
din centralul administratorului infrastructurii feroviare sau a
gestionarului infrastructurii feroviare neinteroperabile.
(4) Exemplarele - schiţa şi fişa - predate atelierului
regional de poduri cu ocazia acestei prime revizii tehnice
periodice, rămân în arhiva acestuia şi servesc la reviziile tehnice
periodice ulterioare, fiind valabile atât timp cât podul nu este
reconstruit sau nu suferă modificări esenţiale.
85
Art. 244. - La podurile cu grinzi cu zăbrele, se mai
efectuează, cu ocazia fiecărei revizii tehnice periodice, pe lângă
constatările şi cercetările din capitolele precedente, următoarele
relevee periodice necesare pentru aprecierea stării generale şi a
modului de comportare a podului:
a) releveul deformaţiilor grinzilor principale în plan
vertical;
b) releveul deformaţiilor grinzilor principale în plan
orizontal;
c) releveul cotelor de reazem;
d) releveul profilului albiei.
Art. 245. - (1) Rezultatul acestor relevee se consemnează

în memoriul de revizie tehnică a podului.
(2) Operaţiile care se execută în cadrul releveelor trebuie
efectuate numai de personal tehnic autorizat în acest sens.
SECŢIUNEA a 2-a
Releveul deformaţiilor grinzilor principale
în plan vertical
Art. 246. - (1) Deformaţiile ambelor grinzi se măsoară cu

instrumente optice cu o aproximaţie de 1 mm, când podul nu
este încărcat şi se consemnează într-o schiţă în memoriul de
revizie.
(2) Deformaţiile se măsoară la fiecare nod şi se raportează
la linia reazemelor, pentru fiecare travee în parte, astfel ca la
reazeme ele să fie totdeauna egale cu zero.
Art. 247. - (1) Pentru a avea o evidenţă exactă a punctelor

construcţiei în care se aşează mira pentru citire, acestea se
notează şi se consemnează în memoriu.
(2) Aceste puncte trebuie să fie de regulă deasupra
antretoazelor în dreptul montanţilor.
86
(3) Mira se aşează succesiv pe antretoaze şi anume pe
talpa superioară, pornind în sensul kilometrajului de la un capăt
la celălalt al podului.
(4) La aşezarea mirei, se constată dacă numărul şi
grosimea platbandelor superioare de la antretoaze în dreptul
montantului sunt aceleaşi la toate antretoazele.
(5) în caz de diferenţă, se efectuează corecţia respectivă la
cota citită, menţionând acest lucru în memoriu, linia de reper
fiind planul inferior al cornierelor tălpilor inferioare.
Art. 248. - (1) în cazul în care, nu există antretoaze, mira

se aşează pe tălpi în dreptul montanţilor, ţinând şi aici seama de
diferenţa de grosime a platbandelor.
(2) La reviziile tehnice ulterioare, aşezarea mirei trebuie
să se facă tot în aceste locuri.
Art. 249. - (1) Măsurarea deformaţiilor grinzilor

principale în plan vertical se efectuează la podurile cu grinzi cu
zăbrele.
(2) La podurile cu grinzi cu inimă plină, măsurarea
acestor deformaţii se efectuează numai în cazul în care la o
constatare vizuală podul prezintă o încovoiere - săgeată; în
acest caz, se măsoară săgeata grinzilor sub linia reazemelor, în
mijlocul podului, când acesta nu este încărcat, ţinându-se seama
de diferenţa de grosime a platbandelor.
Art. 250. - Tablierelor metalice având deschiderea mai

mare de 20,00 m li se prevede din construcţie o contrasăgeată
egală cu săgeata elastică produsă de greutatea proprie şi de un
sfert din greutatea convoaielor mobile fară influenţa
coeficientului dinamic.
Art. 251. - (1) La podurile metalice realizate înainte de

anul 1998 pentru viteze mai mici sau egale cu 140 km/h,
săgeţile elastice admise în timpul exploatării, nu trebuie să
depăşească valoarea de 1/500 din deschidere.
87
(2) Pentru poduri realizate după anul 1998, săgeţile
elastice admise in timpul exploatării nu trebuie să depăşească
săgeţile verticale elastice produse de încărcările datorate
convoaielor de calcul afectate cu coeficientul dinamic,
corespunzătoare treptei de viteză, mărimii şi deschiderii,
respectiv numărului de deschideri consecutive, prevăzute de
standardele în vigoare.
Art. 252. - Podurile construite înainte de 1998 vor fi

supuse expertizării în cazul sporirii vitezelor de circulaţie peste
valorile la care au fost proiectate sau consolidate ulterior.
Art. 253. - Pentru podurile din beton armat, săgeata

elastică din sarcini de exploatare nu trebuie să depăşească
valoarea proiectată.
SECŢIUNEA a 3-a
Releveul deformaţiilor grinzilor principale în
plan orizontal
Art. 254. - Pentru a constata dacă s-au produs deformaţii

laterale cu caracter permanent la tălpile grinzilor principale prin
deplasarea nodurilor în plan orizontal - spre interiorul sau
exteriorul podului - precum şi dacă aceste deformaţii
progresează, la fiecare revizie tehnică periodică, pentru fiecare
travee şi pentru fiecare grindă în parte, se măsoară deplasările
orizontale ale nodurilor în raport cu linia reazemelor.
Art. 255. - (1) Determinarea deplasărilor laterale se

realizează fie prin mijloace simple, măsurându-se deplasările
nodurilor faţă de linia reazemelor, fie cu ajutorul instrumentelor
optice, care pentru deschideri mai mari de 20 m devin strict
necesare.
(2) In acest caz, se procedează în felul următor:
88
a) cu ajutorul unui teodolit, se obţine o linie de vizare
in interiorul sau exteriorul podului;
b) se citesc distanţele între planul de vizare şi centrele
nodurilor ambelor grinzi, pe o riglă gradată,
aşezată orizontal, succesiv pe toate nodurile
tălpilor inferioare şi superioare.
(3) Fixarea axei de vizare în interiorul podului este mai
avantajoasă pentru podurile deschise cu calea jos.
(4) în celelalte cazuri, este preferabil fixarea axei de
vizare, în exteriorul podului.
Art. 256. - (1) Rezultatele releveelor, respectiv

deplasările laterale constatate în urma măsurătorilor sunt
consemnate în memoriul de revizie tehnică prin realizarea unei
schiţe.
(2) Pentru ca rezultatele de la o revizie tehnică la alta să
fie comparabile, aceste relevee trebuie executate cu o precizie
de minim 1 mm.
Art. 257. - (1) Releveele deplasărilor laterale se

efectuează în mod obligatoriu la podurile cu grinzi cu zăbrele
cu calea jos, deschise, pentru care aceste măsurători au o
importanţă specială, ele stabilind gradul de şerpuire al tălpilor
superioare, supuse la flambaj general.
(2) La podurile cu grinzi inimă plină şi la celelalte tipuri
de poduri cu grinzi cu zăbrele, aceste relevee se efectuează
numai atunci când deformaţiile laterale sunt vizibile cu ochiul
liber, solicitarea efectuării lor rămânând la aprecierea
responsabilului cu lucrările de artă din cadrul secţiei de
(3) Dacă la aceste poduri, şi în special la podurile vechi,
se observă indicii de slăbire a podului, deformaţii precum şi
răsuciri, ale întregului tablier, atunci atelierul regional de poduri
efectuează un releveu al deformaţiilor în plan orizontal şi
89
raportează situaţia constatată compartimentului de specialitate
regional pentru adoptarea măsurilor corespunzătoare, după
refacerea măsurătorilor în prezenţa sa.
SECŢIUNEA a 4-a
Releveul cotelor de reazem ale podurilor de cale ferată
Art. 258. - (1) Datorită tasării fundaţiilor, se pot produce

denivelări în punctele de reazem ale tablierelor.
(2) Aceste denivelări sunt importante in special la podurile
cu grinzi continui, la cele în arc cu articulaţii şi fără tiranţi şi la
podurile cu arce încastrate, unde asemenea denivelări pot
produce, în barele grinzilor, eforturi suplimentare foarte mari.
Art. 259. - (1) Pentru constatarea denivelărilor, se
efectuează un nivelment general al cotelor de reazem ale
tablierelor, separat pentru fiecare grindă, notându-se locurile
unde s-a aşezat mira pentru citire.
(2) De regulă, mira se aşează pe antretoază în dreptul
îmbinărilor cu grinda principală.
(3) La podurile cu grinzi independente simplu rezemate,
acest nivelment se efectuează numai în cazul unor denivelări
evidente, ele neinfluenţând eforturile din bare, dar putând avea
influenţe negative asupra nivelului şi direcţiei liniei.
Art. 260. - (1) Nivelmentul se efectuează în raport cu un
reper de beton bine fixat pe terasament şi asigurat împotriva
oricărei tasări care serveşte ca punct de comparaţie pentru
reviziile tehnice periodice succesive.
(2) Rezultatele acestui nivelment se consemnează în
memoriu de revizie printr-o schiţă, iar responsabilului cu
lucrările de artă îi revine sarcina interpretării rezultatelor prin
comparaţie cu cele anterioare şi semnalarea unor eventuale
evoluţii periculoase.
90
SECŢIUNEA a 5-a
Releveul profilului albiei
Art. 261. - (1) Cotele fundului albiei se măsoară în raport
cu nivelul feţei superioare a traverselor şi se consemnează în
memoriu de revizie printr - o schiţă.
(2) La cursuri de apă mici, măsurarea se realizează, după
caz, cu ajutorul unor instrumente simple dar care să asigure o
toleranţă de cel mult 1 cm.
(3) Manipularea instrumentelor se efectuează de pe pod în
dreptul locului unde trebuie stabilită adâncimea albiei.
Art. 262. - (1) La podurile peste ape mari, pentru
măsurarea adâncimilor acestora sub pod se folosesc dispozitive
adecvate.
(2) Pentru podurile dunărene, cursul apei fiind navigabil,
măsurătorile se realizează de unităţi autorizate care dispun de
ambarcaţiuni şi aparataj special, pe bază de convenţii cu
administraţia de navigaţie, la o perioadă de cel puţin un an.
Art. 263. - La podurile cu grinzi cu zăbrele, aceste cote se
măsoară în dreptul fiecărui nod, iar la cele cu grinzi cu inimă
plină se măsoară cotele în punctele cu risc sporit, într-un număr
suficient de mare pentru o bună reprezentare a configuraţiei
albiei, dar nu mai puţin de zece puncte.
Art. 264. - (1) Acest releveu se realizează la toate

podurile peste ape curgătoare şi este independent de releveele
care se fac de către personalul secţiei de întreţinere a căii.
(2) Rezultatele măsurătorilor sunt interpretate de
responsabilul cu lucrările de artă, din cadrul secţiei de
întreţinere a căii care stabileşte evoluţia albiei comparativ cu
măsurătorile anterioare.
(3) Responsabilul cu podurile consemnează măsurătorile
efectuate în jurnalul de evenimente şi ia măsurile ce se impun
conform prezentelor instrucţiuni.
91
CAPITOLUL XIII
MEMORIUL DE REVIZIE TEHNICĂ PERIODICĂ A
SECŢIUNEA 1
întocmirea memoriului de revizie tehnică periodică
Art. 265. - Pentru consemnarea rezultatelor reviziilor

tehnice periodice şi a releveelor, se întocmesc memorii ale
podului revizuit, în care se consemnează toate constatările
efectuate cu ocazia reviziilor şi reparaţiile executate, precum şi
orice alte constatări efectuate conform reglementărilor din
prezentele instrucţiuni.
Art. 266. - (1) Memoriul de revizie tehnică se întocmeşte

de către şeful atelierului regional de poduri, atât pe baza datelor
din condicile de revizie tehnică a podurilor de la secţiile de
întreţinere a căii, unde sunt consemnate toate defectele
constatate, reparaţiile executate şi orice observaţii făcute, dar în
mod special pe baza datelor extrase din registrul de şantier al
atelierului regional de poduri şi a constatărilor efectuate la
podul respectiv.
(2) Memoriul se întocmeşte separat pentru fiecare pod sau
podeţ metalic indiferent de deschidere, respectiv pod masiv,
după care se anexează la dosarul podului sau podeţului
respectiv.
(3) Memoriul de revizie a podului se întocmeşte şi se
redactează conform anexei nr. 9, completându-se numai
formularele care corespund situaţiei respective.
(4) Memoriul de revizie a podului se întocmeşte în 3
exemplare, din care unul se reţine pentru arhiva atelierului de
revizie - sau unitatea de care aparţine şi sub controlul căreia se
92
execută lucrările de revizie iar celelalte două sunt transmise,
la sfârşitul fiecărei luni, compartimentului de specialitate
regional, pentru toate podurile revizuite şi reparate complet în
luna precedentă.
Art. 267. - (1) După verificarea memoriilor de revizie,

compartimentul de specialitate regional reţine un exemplar
pentru arhivă, iar al doilea îl transmite secţiei de întreţinere a
căii pe raza căreia se află podul respectiv.
(2) Concentratoarele cu toate podurile revizuite periodic
în decursul unui an calendaristic, cu date minime de identificare
şi concluziile verificării memoriilor de revizie, sunt transmise
cel târziu până la 15 ianuarie al anului următor,
compartimentului de specialitate din centralul administratorului
infrastructurii feroviare sau al gestionarului de infrastructură
feroviară neinteroperabilă după caz.
Art. 268. - Dacă în urma reviziei tehnice periodice se

depistează defecte mai grave a căror remediere nu poate fi
realizată decât pe bază de proiecte şi aprobări speciale, după
terminarea reviziei atelierul regional de poduri transmite tuturor
unităţilor cărora li s-au trimis memoriile de revizie, rapoartele
cu toate datele referitoare la lucrările executate şi la cele
necesare de executat ulterior.
SECŢIUNEA a 2-a
Raportarea defectelor constatate ca urmare a reviziei

tehnice a podurilor de cale ferată
Art. 269. - (1) în memoriul de revizie tehnică a podului

se consemnează toate constatările efectuate la revizia tehnică
periodică respectivă şi datele reparaţiilor efectuate.
93
(2) Când la un anumit pod nu s-au efectuat constatări sau
nu s-au efectuat reparaţii, coloanele şi rândurile respective, nu
se completează.
(3) în acest ultim caz, în dreptul anexei respective se
înscrie pe coperta memoriului de revizie "nu este cazul".
Art. 270. - în general, raportarea rezultatelor reviziei
tehnice periodice trebuie să conţină:
a) defectele constatate şi remediate imediat de către
atelierul regional de poduri la tablierele metalice şi
calea propriu-zisă, cum ar fi nituri slăbite, crăpături,
îndoituri:
- pentru nituri, se precizează unde şi câte nituri s-au
găsit slăbite şi câte s-au schimbat - anexa nr. 10;
~ pentru îndoituri care nu s-au putut repara la rece şi
pentru crăpături, se precizează locul unde s-au depistat,
forma şi mărimea lor, schiţa cu toate dimensiunile
caracteristice, schiţa reparaţiei efectuate şi data repară-
rii - anexa nr. 11;
- pentru piesele atacate de rugină se precizează locul
defectului, lungimea atacată, reducerea secţiunii, în mm
a piesei degradate, schiţa reparaţiei efectuate şi data
reparării.
Lista materialelor întrebuinţate la reparaţie, se prezintă
în anexa nr. 12.
b) defectele mai grave constatate la tablierele metalice şi la
calea propriu-zisă, a căror înlăturare s-a cerut cu raport
special - anexa nr. 13.
c) defectele constatate şi lucrările executate sau necesar a
fi executate la infrastructura podului, culei şi pile
- anexa nr. 14.
d) alte neconformităţi, prevăzute în prezentele instrucţiuni
care nu implică lucrări de reparaţii imediate, precum şi
diferite observaţii ale şefului atelierului regional de
poduri, atât la suprastructura cât şi la infrastructura
podului - anexa nr. 15. Tot în această anexă, se
94
precizează data ultimei revopsiri şi modul cum se
comportă vopseaua.
Art. 271. - Toată corespondenţa şi aprobările necesare

pentru executarea lucrărilor vor fi păstrate atât la unitatea
deţinătoare a mijlocului fix, cât şi la atelierul regional de poduri
sau la unitatea prestatoare.
SECŢIUNEA a 3-a
Raportarea releveelor efectuate la podurile
de cale ferată
Art. 272. - în memoriul de revizie tehnică a podului se

consemnează de asemenea şi toate rezultatele releveelor
prevăzute la Capitolul VII.
Art. 273. - (1) Releveul deformaţiilor grinzilor principale
în plan vertical se consemnează în memoriul de revizie sub
forma unei schiţe la o scară mai mare decât scara lungimilor,
astfel ca desenul să fie clar, conform anexei nr. 16.
(2) Pentru reprezentarea lungimilor se adoptă scara 1/500
sau în caz de nevoie pentru poduri mai mari, o altă scară
potrivită.
Art. 274. - (1) Deformaţiile grinzilor principale în plan

orizontal sunt prezentate de asemenea în memoriul de revizie
sub forma unei schiţe la o scară mai mare decât scara
lungimilor, conform anexei nr. 17.
(2) Rezultatele măsurării acestor deformaţii se prezintă
folosind aceleaşi scări ca la deformaţiile în plan vertical.
95
Art. 275. - Releveul nivelmentului reazemelor se
realizează în special la podurile cu grinzi continue, în arc fară
tirant, sau cu două articulaţii şi se raportează conform anexei nr. 18.
Art. 276. - Releveul profilului albiei se realizează la

aceeaşi scară cu elevaţia podului şi se raportează conform
anexei nr. 19.
SECŢIUNEA a 4-a
Raportarea lucrărilor executate la podurile de cale
ferată
Art. 277. -Toate intervenţiile efectuate la podurile de cale

ferată sunt raportate şi înregistrate în jurnalul de evenimente al
lucrării, iar pentru cele care impuneau existenţa unor aprobări,
avize, certificate de calitate, procese verbale de recepţie la faze
determinante sau lucrări ascunse, prestatorul are obligaţia
predării acestor documente spre a fi anexate la cartea tehnică,
cu ocazia recepţiei prestaţiei.
Art. 278. - (1) Pentru evidenţierea lucrărilor de reparaţii

executate în urma constatărilor făcute la revizia periodică, sau
în intervalul între două revizii tehnice periodice, atelierul de
poduri regional sau secţia de poduri întocmeşte câte un
borderou, pentru acele poduri, la care s-au executat asemenea
lucrări.
(2) Borderoul lucrărilor se întocmeşte în 3 exemplare în
ordine cronologică, din care unul rămâne la atelierul de poduri
regional sau secţia de poduri, unul se transmite la
compartimentul de specialitate regional şi unul la secţia
respectivă de întreţinere a căii - anexa nr. 20.
(3) Podurile la care se execută lucrări importante se
consemnează într-un borderou în ordine cronologică pe măsură
ce se execută conform anexei nr. 21.
96
CAPITOLUL XII
DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ DE REVIZIE A PODULUI
DE CALE FERATĂ
Art. 279. - Cu datele transmise de către secţia de

întreţinere a căii, cu cele din constatările efectuate şi cu datele
referitoare la lucrările executate, atelierul regional de poduri
întocmeşte o documentaţie tehnică de revizie pentru fiecare
pod sau podeţ, compus din următoarele documente:
a) fişa podului cu datele caracteristice ale podului şi
planşele cu schiţele respective, conform anexei
nr. 22;
b) memoriul de revizie tehnică a podului;
c) borderoul reparaţiilor importante ale podului;
d) devizele şi planurile respective referitoare la
lucrările de reparaţie;
e) procesele-verbale de recepţie ale lucrărilor
executate.
Art. 280. - Documentaţiile tehnice de revizie ale

podurilor existente la secţia de întreţinere a căii,
compartimentul de specialitate regional şi la compartimentul de
specialitate din centralul administratorului infrastructurii
feroviare sau din centralul gestionarului infrastructurii feroviare
neinteroperabile după caz sunt completate cu informaţii,
respectiv cu piese scrise şi desenate întocmite cu ocazia unei
noi revizii tehnice periodice efectuate conform prezentelor
instrucţiuni.
Art. 281. - Atelierul regional de poduri este obligat ca în

cazul în care nu mai efectuează revizia tehnică a unor poduri, să
predea pe bază de proces verbal toate documentele şi
documentaţia tehnică aferentă, secţiilor de întreţinere a căii pe
raza căreia se găsesc respectivele poduri.
97
CAPITOLUL XIII
LUCRĂRI CARE NECESITĂ EXISTENŢA UNUI PROIECT
TEHNIC ŞI/SAU A EXPERTIZEI TEHNICE
Art. 282. - (1) Intervenţiile în timp asupra construcţiilor

constând din lucrări de întreţinere - determinate de uzura sau de
degradarea normală - au ca scop asigurarea funcţiilor
construcţiilor pe perioada de exploatare, dar sunt frecvente
situaţiile în care este necesară şi executarea unor lucrări de
reparaţii mai mari.
(2) Executarea lucrărilor mai importante de reparaţii a
podurilor de cale ferată sunt determinate de producerea unor
degradări severe sau de necesitatea îmbunătăţirii sau
modernizării din punct de vedere tehnic a construcţiilor
existente.
Art. 283. - (1) Execuţia lucrărilor de întreţinere sau de

reparaţii cu un grad ridicat de complexitate şi cu un volum mare
de operaţii, implică obligatoriu existenţa unui proiect tehnic de
execuţie şi/sau a unei expertize efectuate asupra stării tehnice a
podului de cale ferată.
(2) Proiectele tehnice se întocmesc, în conformitate cu
prevederile legale, de unităţi de proiectare autorizate,
constituind documente care se anexează în toate situaţiile la
cartea tehnică a construcţiei.
Art. 284. - Pentru lucrări periodice de remediere sau

reparaţii ale părţilor vizibile ale elementelor de construcţie, de
refacere a unor straturi de protecţie, inclusiv de înlocuire a unor
piese deteriorate, administratorul infrastructurii feroviare sau
gestionarul infrastructurii feroviare publice neinteroperabile
poate întocmi pentru aceste lucrări, documentaţii tehnice prin
personalul propriu autorizat.
98
Art. 285. - Executanţii lucrărilor de intervenţii asupra
construcţiilor au obligaţia să respecte prevederile din proiectele
tehnice elaborate în acest scop, luând toate măsurile pentru
asigurarea calităţii lucrărilor, având în vedere că atât
proiectantul cât şi executantul lucrării, au responsabilităţi legate
de comportamentul structurii de rezistenţă pe toată perioada de
exploatare a construcţiei.
99
CAPITOLUL XIII
SCHELE UTILIZATE LA LUCRĂRILE DE PODURI
DE CALE FERATĂ
SECŢIUNEA 1
Schele utilizate la executarea reviziei şi a lucrărilor, în
condiţii tehnice impuse.
Art. 286. - (1) Podurilor de importanţă deosebită, trebuie

să li se asigure din construcţie conform reglementărilor
specifice în vigoare, posibilitatea de a putea fi urmărite în
exploatare.
(2) în acest sens, este necesar să fie analizate soluţiile de
asigurare a accesului pentru vizitarea tuturor elementelor
construcţiei în depline condiţii de protecţie a muncii.
Art. 287. - Podurile mari peste Dunăre, Olt, Mureş se

recomandă să fie dotate cu schele proprii de inventar
nedemontabile, a căror utilizare să fie totdeauna precedată de o
revizie tehnică sub directa coordonare a şefului de atelier sau al
şefului secţiei de poduri.
Art. 288. - Pentru revizia tehnică periodică a podurilor,

revizii suplimentare, expertizări sau operaţii simple, este indicat
să fie utilizate schele mobile, care au avantajul unor economii
substanţiale de material lemnos sau metalic, manoperă, timp şi,
nu în ultimul rând, reducerea riscului unor accidente.
Art. 289. - Schelele mobile montate pe vehicule cu

acţionare proprie sau auxiliară sunt utilizate numai dacă sunt
autorizate pentru activitatea pe calea ferată, respectiv în zona de
100
siguranţă a căii ferate; de asemenea ele trebuie să fie autorizate
şi de o autoritate în domeniul echipamentelor de ridicat.
Art. 290. - (1) Pentru executarea unor lucrări de reparaţie

care presupun un anumit număr de personal, scule şi materiale,
este necesară montarea unor schele fixe din lemn, metalice sau
combinate.
(2) în toate cazurile când se utilizează schele din lemn sau
metalice montate la faţa locului, recepţia acestora înainte de
utilizare este efectuată de şeful atelierului de poduri regional,
care urmăreşte ca materialele utilizate să îndeplinească toate
condiţiile de rezistenţă şi calitate.
(3) Nu sunt admişi dulapii de podină cu grosimi sub 48
mm şi lăţimi sub 25 cm, peste înălţimile impuse de normele de
protecţia muncii.
(4) Schelele sunt totdeauna prevăzute cu parapeţi.
(5) Proiectul tehnic de montare a schelelor trebuie să ţină
seama de condiţiile specifice fiecărui pod precum şi de lucrările
care trebuie efectuate.
Art. 291. - Utilizatorii schelelor au obligaţia să respecte

procesul tehnologic stabilit, măsurile impuse pentru lucrul în
zona de siguranţă a căii ferate electrificate şi să utilizeze
echipamentul de protecţie specific - centuri de siguranţă, căşti
de protecţie, mănuşi.
Art. 292. - Pe liniile de cale ferată electrificate,

personalul executant trebuie să fie autorizat pentru lucrări de
acest gen, conform procedurilor specifice liniilor electrificate şi
normelor de siguranţă şi protecţie a muncii.
101
SECŢIUNEA a 2-a
Scule şi dispozitive utilizate la executarea reviziei tehnice şi
a lucrărilor la podurile de cale ferată
Art. 293. - Cu ocazia reviziilor tehnice periodice sau

suplimentare precum şi a urmăririi speciale, pentru obţinerea de
măsurători şi observaţii corecte se utilizează instrumente şi
aparatură care să asigure gradul de precizie impus de toleranţele
admise pentru elementul verificat.
Art. 294. - Tehnologiile, sculele, utilajele şi dispozitivele

utilizate la lucrările de întreţinere, reparaţie şi revopsire, impuse
ca urmare a reviziilor tehnice a podurilor de cale ferată, trebuie
să fie corespunzătoare nivelului de admisibilitate cerut pentru
operaţia respectivă şi să se încadreze în parametrii de
productivitate adecvaţi.
102
CAPITOLUL XII
ASIGURAREA CALITĂŢII LA LUCRĂRILE DE PODURI
DE CALE FERATĂ
SECŢIUNEA 1
Sistemul calităţii în activitatea de construcţii, reparaţii şi

întreţinere a podurilor de cale ferată
Art. 295 - Sistemul calităţii în activitatea de construcţie,

reparaţii şi întreţinere a podurilor de cale ferată reprezintă
ansamblul de structuri organizatorice, responsabilităţi,
regulamente, proceduri şi mijloace, care concură la realizarea
calităţii construcţiilor în toate etapele de concepere, realizare,
exploatare şi postutilizare.
Art. 296 - Sistemul calităţii în activitatea de construcţie,

reparaţii şi întreţinere a podurilor de cale ferată se compune din:
a) reglementările tehnice;
b) calitatea produselor folosite la realizarea podurilor de
cale ferată;
c) agrementele tehnice pentru produsele şi procedeele
noi;
d) verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi
expertizarea proiectelor şi a podurilor de cale ferată;
e) conducerea şi asigurarea calităţii;
f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi
încercări;
g) recepţia lucrărilor;
h) comportarea în exploatare a podurilor de cale ferată şi
intervenţiile în timp;
i) postutilizarea podurilor de cale ferată;
j) controlul de stat al calităţii.
103'
Art. 297. - Conducerea şi asigurarea calităţii în activitatea
de construcţii, reparaţii şi întreţinere a podurilor de cale ferată
constituie obligaţia tuturor factorilor care participă la
conceperea, realizarea şi exploatarea podurilor de cale ferată şi
implică o strategie adecvată şi măsuri specifice pentru
garantarea calităţii acestora.
Art. 298. - Agenţii economici autorizaţi de către AFER

care execută lucrări de construcţii, reparaţii şi întreţinere poduri
de cale ferată trebuie să asigure nivelul de calitate
corespunzător cerinţelor, prin personal propriu şi responsabili
tehnici cu execuţia atestaţi, precum şi printr-un sistem propriu
conceput şi realizat.
Art. 299. - (1) Verificarea calităţii execuţiei lucrărilor de

poduri de cale ferată este obligatorie şi se efectuează de către
investitori prin personal atestat, inspectori de şantier sau prin
agenţi economici de consultanţă specială.
(2) Expertizele tehnice ale proiectelor tehnice şi ale
podurilor de cale ferată se efectuează numai de către experţi
tehnici atestaţi.
Art. 300. - Beneficiarul lucrărilor de revizie, întreţinere,

reparaţii şi revopsire, respectiv secţia de întreţinere a căii, prin
responsabilul cu lucrările de artă, are obligaţia verificării
calităţii lucrărilor, urmăririi realizării lor conform prezentelor
instrucţiuni, proiectului, contractelor de execuţie şi graficelor
stabilite.
Art. 301. - Nu se admite execuţia prestaţiilor care nu

respectă reglementările specifice în vigoare sau care afectează
siguranţa circulaţiei trenurilor sau securitatea persoanelor.
104
SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţii şi răspunderi ale administratorului infrastructurii
feroviare sau ale gestionarului infrastructurii feroviare
neinteroperabile referitoare Ia calitatea
lucrărilor de poduri
Art. 302. - Administratorul infrastructurii feroviare sau

gestionarul infrastructurii feroviare neinteroperabile după caz,
care efectuează intervenţii la podurilor de cale ferată, are
următoarele obligaţii principale referitoare la calitatea
lucrărilor executate:
a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin
proiectare şi execuţie pe baza reglementărilor tehnice,
precum şi a studiilor efectuate;
b) obţinerea acordurilor şi a avizelor prevăzute de lege,
precum şi a autorizaţiei de construire acolo unde se
impune;
c) asigurarea verificării proiectelor prin specialişti
verificatori de proiecte atestaţi;
d) asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor
prin inspectori de şantier sau agenţi de consultanţă
specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor;
e) acţionarea în vederea soluţionării neconformităţilor, a
defectelor apărute pe parcursul execuţiei lucrărilor,
precum şi a deficienţelor proiectelor;
f) asigurarea recepţiei lucrărilor de poduri de cale ferată
la terminarea acestora şi la expirarea perioadei de
garanţie;
g) întocmirea cărţii tehnice a podului de cale ferată;
h) expertizarea podurilor de cale ferată de către experţi
tehnici atestaţi, în situaţiile în care la aceste
105
construcţii se execută lucrări de extindere,
consolidare, reconstruire şi reparaţie.
Art. 303. - întrucât administratorul infrastructurii

feroviare are şi calitatea de proprietar, el mai are şi alte obligaţii
şi răspunderi după cum urmează:
a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi
reparaţie care îi revin, prevăzute conform normelor
legale în cartea tehnică a construcţiei şi rezultate din
activitatea de urmărire a comportării în timp a
podurilor de cale ferată;
b) păstrarea şi completarea la zi a cărţii tehnice a
podurilor de cale ferată şi predarea acesteia, la
înstrăinarea construcţiei, noului proprietar;
c) asigurarea urmăririi comportării în timp a podurilor de
cale ferată, conform prevederilor din cartea tehnică şi
a reglementărilor tehnice;
d) efectuarea, după caz de lucrări de reconstruire,
consolidare, transformare, extindere, desfiinţare
parţială, precum şi de lucrări de reparaţii ale
construcţiei numai pe bază de proiecte întocmite de
către persoane fizice sau persoane juridice autorizate
şi verificate potrivit legii;
e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra
podurilor de cale ferată, impuse prin reglementările
specifice în vigoare;
f) folosirea podurilor de cale ferată conform
instrucţiunilor de exploatare prevăzute în cartea
tehnică a construcţiei;
g) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de Stat
în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi
Amenajarea Teritoriului, în cazul unor accidente
tehnice la podurile de cale ferată în exploatare.
106
SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţii şi răspunderi ale agentului economic autorizat
care execută lucrări la podurile de cale ferată
Art. 304. - Executantul lucrărilor de construcţii, reparaţii

şi întreţinere a podurilor de cale ferată are următoarele obligaţii
principale:
a) sesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi
neconcordanţelor constatate în proiecte, în vederea
soluţionării;
b) începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii
autorizate în condiţiile legii şi numai pe bază de
proiecte tehnice verificate de specialişti atestaţi;
c) asigurarea nivelului de calitate conceput şi realizat
prin personalul propriu, cu responsabili tehnici cu
execuţia, atestaţi;
d) convocarea factorilor care trebuie să participe la
verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale
execuţiei, şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării
acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare a
lucrărilor;
e) soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a
neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai
pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul
investitorului, respectiv al administratorului
infrastructurii feroviare;
f) utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a
procedeelor prevăzute în proiect, omologate tehnic sau
pentru care există agremente tehnice, care conduc la
realizarea cerinţelor, precum şi gestionarea probelor-
martor;
g) respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie
pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător
cerinţelor;
107
h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat
în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajare a
teritoriului în cazul producerii unor accidente tehnice
în timpul execuţiei lucrărilor;
i) supunerea la recepţie numai a construcţiilor care
corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a predat
investitorului documentele necesare întocmirii cărţii
tehnice a construcţiei;
j) ducerea la îndeplinire la termenele stabilite, a
măsurilor dispuse prin actele de control sau prin
documentele de recepţie a lucrărilor;
k) remedierea, defectelor calitative apărute din vina sa,
atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de
garanţie stabilită potrivit legii;
1) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor
iniţială, la terminarea execuţiei lucrărilor;
m) stabilirea răspunderilor tuturor participanţilor la
procesul de producţie - factori de răspundere,
colaboratori, subcontractanţi - în conformitate cu
sistemul propriu de asigurare a calităţii adoptat şi cu
prevederile legale în vigoare.
SECŢIUNEA a 4-a
Obligaţii şi răspunderi comune
Art. 305. - Răspunderea pentru realizarea şi menţinerea,

pe întreaga durată de exploatare, a unor poduri de cale ferată de
calitate corespunzătoare, precum şi pentru îndeplinirea
obligaţiilor stabilite prin procedurile şi regulamentele elaborate
potrivit prevederilor prezentelor instrucţiuni, revine factorilor
care participă la conceperea, realizarea, exploatarea şi
postutilizarea acestora.
Art. 306. - Proiectantul, specialistul verificator de

proiecte atestat, fabricanţii şi furnizorii de materiale şi produse
108
pentru poduri de cale ferată, executantul, responsabilul tehnic
cu execuţia atestat, inspectorul de şantier şi expertul tehnic
atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile
ascunse ale construcţiei, apărute într-un interval de 10 ani de la
recepţia lucrării, precum şi după trecerea acestui termen, pe
toată durata de exploatare a construcţiei, pentru viciile structurii
de rezistenţă rezultate din nerespectarea normelor de proiectare
şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.
SECŢIUNEA a 5-a
Urmărirea respectării condiţiilor de
siguranţa circulaţiei şi protecţie a muncii
Art. 307. - Respectarea condiţiilor de siguranţă a

circulaţiei feroviare şi de protecţie a muncii revin prestatorului
activităţii de revizie, reparaţii sau întreţinere, ca prestator
autorizat să efectueze lucrări cu specific feroviar la calea ferată
sau în zona căii ferate.
Art. 308. - Nerespectarea reglementărilor specifice

activităţii la calea ferată atrage sistarea imediată a lucrărilor
respective, cu luarea măsurilor necesare de punere în siguranţă
şi avizarea conducerii prestatorului activităţii, conform
109
CAPITOLUL XIII
RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE REVIZIE TEHNICĂ
PERIODICĂ, ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII A
SECŢIUNEA 1
Convocarea comisiei de recepţie a lucrărilor
Art. 309. - (1) Recepţia lucrărilor certifică faptul că

executantul şi - a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu
prevederile contractului şi ale documentaţiei tehnice de
execuţie.
(2) Recepţia lucrărilor în cazul podurilor de cale ferată
existente se efectuează ca urmare a executării reparaţiilor,
consolidărilor, modernizărilor sau extinderilor şi se realizează
în două etape:
a) recepţia la terminarea lucrărilor;
b) recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.
(3) în cazul activităţii de întreţinere a podurilor de cale
ferată, recepţia lucrărilor de revizie tehnică periodică, se solicită
de către atelierul regional sau secţia de poduri, în termen de cel
mult 30 de zile de la terminarea lucrărilor, prin avizarea secţiei
respective de întreţinere a căii şi a compartimentului de
specialitate regional, respectiv a compartimentului de
specialitate din centralul administratului infrastructurii feroviare
sau gestionarului infrastructurii feroviare publice
neinteroperabile pentru poduri cu deschideri > 50 m.
Art. 310. - (1) Recepţia lucrărilor de revizie tehnică

periodică a podurilor metalice de cale ferată trebuie să se
efectueze înainte de începerea lucrărilor de revopsire.
110
(2) în cazul în care lucrările de revizie, întreţinere şi
reparaţii efectuate de atelierul de poduri regional nu pot fi
recepţionate din cauza nefinalizării documentaţiilor necesare
pentru recepţie, înainte de revopsire un reprezentant al
compartimentului de specialitate regional însoţit de şeful
atelierului regional de poduri şi de inginerul responsabil cu
lucrările de artă din secţie trebuie să efectueze recepţia acestora;
procesul verbal de constatare a execuţiei întocmit de aceştia
trebuie prezentat comisiei de recepţie.
SECŢIUNEA a 2-a
Efectuarea recepţiei lucrărilor de revizie tehnică periodică,
întreţinere şi reparaţii
Art. 311. - (1) Atelierul regional sau secţia de poduri

prezintă obligatoriu comisiei de recepţie pentru podul respectiv
toate releveele şi situaţiile prevăzute în prezenta instrucţie.
(2) Comisia de recepţie este însoţită de şeful atelierului
de poduri regional care a urmărit lucrările şi a efectuat
releveele.
Art. 312. - Lucrările de revizie tehnică periodică la

podurile cu deschidere de peste 10,00 m se recepţionează în
mod obligatoriu de şeful compartimentului regional de
specialitate, şeful atelierului regional de poduri, şeful de secţie
adjunct al secţiei de întreţinere a căii, cu participarea inginerului
responsabil cu lucrările de artă din secţia de întreţinere a căii pe
raza căreia se află podul respectiv.
Art. 313. - Lucrările de revizie tehnică la podurile cu

lungime sub 10,00 m deschidere, precum şi toate lucrările de
revopsire, se recepţionează de către un delegat de la
compartimentul de specialitate regional, şeful de secţie adjunct
al secţiei de întreţinere a căii, şeful districtului de poduri şi şeful
districtului de întreţinere a căii, cu participarea inginerului
responsabil cu lucrările de artă al secţiei de întreţinere a căii.
111
Art. 314. - Comisia de recepţie a reviziei tehnice
periodice sau a lucrărilor de reparaţii, examinează:
a) dacă lucrările au fost executate în conformitate cu
prevederile contractului, ale documentaţiei tehnice
de execuţie şi ale reglementărilor specifice, cu
respectarea exigenţelor esenţiale, conform legii;
b) dacă s-au respectat avizele şi condiţiile de execuţie
impuse de autorităţile competente;
c) dacă s-a întocmit documentaţia scrisă şi desenată
necesară recepţiei;
d) dacă sunt justificate cheltuielile efectuate.
Art. 315. - (1) în cazul nituirii comisia de recepţie

verifică, prin sondaj, calitatea lucrării executate, chiar dacă prin
această operaţie se degradează stratul de vopsea.
(2) Imediat după finalizarea recepţiei, atelierul de poduri
regional sau secţia de poduri trebuie să ia măsuri imediate de
refacere a protecţiei anticorozive în punctele verificate.
Art. 316. - (1) După terminarea lucrărilor de revizie,

întreţinere şi reparaţii, comisia de recepţie întocmeşte un proces
verbal de recepţie.
(2) Procesele verbale de recepţie a lucrărilor de revizie a
podurilor metalice şi masive cu deschideri > 5 m sunt avizate de
şeful diviziei linii din cadrul regionalei de căi ferate, iar pentru
celelalte tipuri sunt avizate de şefii secţiilor de întreţinere a căii.
(3) Pentru recepţia lucrărilor importante, se amenajează
schele şi scări, care să facă posibil accesul comisiei de recepţie
pentru examinarea acestora.
Art. 317. - Comisia de recepţie recomandă admiterea

recepţiei în cazul în care nu există obiecţii sau când obiecţiunile
nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform
destinaţiei sale.
112
Art. 318. - Comisia de recepţie recomandă amânarea
recepţiei in cazul în care:
a) se constată lipsa sau nefinalizarea unor lucrări care
afectează siguranţa în exploatare a podului de cale
ferată;
b) construcţia prezintă vicii a căror remediere este de
durată şi care, dacă nu ar fi efectuată, ar diminua
considerabil utilitatea lucrării;
c) există în mod justificat dubii cu privire la calitatea
lucrărilor şi este nevoie de încercări de orice fel pentru
a le clarifica.
Art. 319. - Comisia de recepţie recomandă respingerea

recepţiei dacă se constată vicii care nu pot fi înlăturate şi care
prin natura lor împiedică realizarea uneia sau a mai multor
exigenţe esenţiale, caz în care se impun expertize, reproiectări
sau refaceri de lucrări.
Art. 320. - Data recepţiei este considerată data încheierii

de către comisia de recepţie a procesului verbal de recepţie a
lucrărilor, cu sau fără obiecţii.
SECŢIUNEA a 3-a
Condiţiile de circulaţie a trenurilor pe podurile de cale
ferată stabilite în urma reviziei tehnice periodice
Art. 321. - Cu ocazia reviziilor tehnice sau a lucrărilor de

întreţinere sau reparaţii, atelierul de poduri regional sau secţia
de poduri au obligaţia să analizeze, în funcţie de natura lucrării,
influenţele asupra comportării structurii sau circulaţiei
trenurilor şi să stabilească măsurile ce se impun.
Art. 322. - (1) Nu se execută lucrări care pot reduce
temporar capacitatea portantă a structurii fără luarea unor
măsuri de restricţionare a vitezei trenurilor, sarcinii pe osie sau
închiderii de linie după caz, dar şi măsuri de asigurare a
113
stabilităţii structurii, fie şi numai datorită influenţei greutăţii
proprii.
(2) Pentru compararea unor solicitări determinate de
convoaie reale sau alte încărcări în perioada reparaţiilor, în
anexele nr. 23a, 23b şi 23c sunt date momentele încovoietoare
produse de convoaie teoretice de calcul cunoscute în funcţie de
deschidere şi alte elemente ajutătoare.
Art. 323. - Lucrările de orice natură efectuate pe linii
electrificate la a căror execuţie este necesară intrarea sau există
riscul intrării în zona de influenţă a firului de contact sau a altor
elemente sub tensiune, nu sunt începute decât după scoaterea de
sub tensiune confirmată de personalul de specialitate cu
responsabilităţi în acest sens.
114
PARTEA A II - A
PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A PODURILOR METALICE
DE CALE FERATĂ
CAPITOLUL XIV
ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE REVOPSIRE A
TABLIERELOR METALICE LA PODURILE
DE CALE FERATĂ
SECŢIUNEA 1
Scopul revopsirilor, interdependenţa dintre lucrările de
revopsire şi revizie
Art. 324. - Menţinerea în stare bună a protecţiei

anticorozive a podurilor metalice de cale ferată presupune
protejarea metalului împotriva ruginirii, care constituie una din
cauzele principale ale slăbirii şi distrugerii construcţiilor
metalice în general.
Art. 325. - (1) Lucrările de revopsire a podurilor metalice

trebuie să fie corelate cu reviziile tehnice periodice.
(2) Necesitatea revopsirii podurilor metalice se stabileşte
în urma reviziei tehnice, ocazie cu care se face constatarea
porţiunilor de metal ruginite sau cu vopsea degradată, în
vederea curăţirii lor şi acoperirea metalului cu straturi de vopsea
nouă, care să asigure protecţia anticorozivă.
Art. 326. - (1) Pentru ca rezultatul lucrărilor de revizie şi

de revopsire să fie cât mai eficace, este neapărat necesar ca în
115
toate cazurile, revizia podurilor să preceadă revopsirea lor, iar
intervalul între aceste două operaţii să fie cât mai scurt posibil.
(2) Dacă revizia podului s-ar efectua după revopsirea lui,
lucrările s-ar îngreuna foarte mult prin faptul că descoperirea
defectelor sub vopsea ar deveni foarte dificilă şi în multe cazuri
chiar imposibilă - de exemplu, descoperirea fisurilor.
(3) Pe de altă parte, prin încercarea niturilor, precum şi
prin înlocuirea pieselor defecte cu piese noi, încă nevopsite,
revizia ar deveni mai costisitoare, necesitând imediat după
terminarea ei o nouă revopsire a tuturor suprafeţelor unde
vopseaua s-a deteriorat sau nu este continuă.
Art. 327. - (1) Amânarea revopsirii, dacă aceasta se

impune a fi realizată imediat, cu un interval de timp prea lung
după terminarea reviziei tehnice este dăunătoare, deoarece
podul în acest timp este expus unei ruginiri mai intense decât
înainte de revizuire.
(2) Revopsirea podurilor trebuie să urmeze reviziilor în
acelaşi an şi la un interval pe cât se poate de scurt, admiţându-se
o amânare cel mult până la începutul campaniei de lucrări a
anului următor şi numai în cazurile în care, din cauza timpului
înaintat, revopsirea nu mai poate fi executată în bune condiţii în
acelaşi an.
Art. 328. - (1) Pentru ca în intervalul, chiar scurt, între

revizie şi revopsirea podului, piesele metalice noi sau cu
vopsea degradată în urma loviturilor să nu fie expuse ruginirii,
trebuie ca imediat după revizie aceste părţi să fie revopsite cu
un strat de grund.
(2) Stratul de grund se aplică chiar de echipa de revizie,
urmând ca straturile de vopsea să fie date ulterior cu ocazia
revopsirii complete, dacă aceasta se realizează în termen de
maxim 6 luni, perioada garantată pentru un strat de grund.
116
(3) în caz contrar este obligatoriu ca celelalte straturi să
fie aplicate tot de echipa care efectuează revizia.
SECŢIUNEA a 2-a
Periodicitatea revopsirii podurilor de cale ferată
Art. 329. - La podurile metalice de cale ferată

periodicitatea efectuării lucrărilor de revizie tehnică şi a
lucrărilor de revopsire este de 5 -7 ani.
Art. 330. - La podurile amplasate în zone geografice

puternic agresive, la care perioada de revizie s-a redus la 3 ani,
revopsirea trebuie să respecte periodicitatea numai dacă gradul
de deteriorare a celei existente o impune.
Art. 331. - Dacă la un pod se constată că protecţia

anticorozivă se menţine în stare bună, nejustificându-se o
refacere a acesteia în acel an, totuşi, după efectuarea operaţiilor
de revizie tehnică periodică sau intermediară, atelierul de poduri
regional trebuie să refacă protecţia anticorozivă pe toate
suprafeţele metalice afectate cu aceeastă ocazie şi pe
eventualele zone cu vopseaua degradată accidental.
Art. 332. - (1) Alegerea acoperirii protectoare trebuie să

ţină cont de clasa de agresivitate a mediului şi durata de viaţă
impusă acesteia.
(2) Durata de viaţă a protecţiei reprezintă perioada de timp
după care o acoperire protectoare se deteriorează astfel încât
devine necesară refacerea ei completă; în această perioadă se
pot efectua operaţii de remediere a defectelor produse
accidental.
Art. 333. - Pentru eficientizarea acţiunii de menţinere a

unei protecţii anticorozive active pe toată perioada de
117
exploatare a unui pod metalic sau masiv - din beton
precomprimat, cu conlucrare, grinzi înglobate - personalul cu
responsabilităţi în acest sens trebuie să analizeze cumulativ
următoarele aspecte în adoptarea intervalelor de intervenţie:
a) respectarea unei periodicităţi comune pentru revizie şi
revopsire, prin adoptarea unor sisteme de protecţie cu
o durată de viaţă care să garanteze integritatea acestora
în intervalul de timp dintre două revizii tehnice;
b) adoptarea unor sisteme de protecţie cu o durată de
viaţă estimată la un multiplu de intervale de revizie,
prin analizarea influenţei reducerii manoperei la
reviziile tehnice periodice fară revopsire faţă de preţul
unei protecţii anticorozive superioare;
c) utilizarea unui sistem de protecţie compatibil cu cel
existent, dar cu o curăţare manuală când suprafaţa
afectată este redusă, sau înlocuirea sistemului existent
cu unul nou, superior ca durată de viaţă şi cu
realizarea mecanizată a curăţirii suprafeţelor metalice,
recomandabil prin sablare.
SECŢIUNEA a 3-a
Planificarea lucrărilor de revopsire a podurilor
de cale ferată
Art. 334. - (1) Fiecare compartiment de specialitate

regional întocmeşte un program periodic de revopsire a
podurilor metalice pe 7 ani, pe 5 ani şi respectiv pe 3 ani,
identic cu programul periodic al reviziilor tehnice.
(2) In cazul folosirii la lucrările de revopsire a unor
materiale cu durată mare de exploatare, intervalul dintre două
revopsiri se va mări în consecinţă.
(3) Programul astfel întocmit poate fi rectificat la nevoie
de compartimentul de specialitate regional în fiecare an, în
raport cu stadiul lucrărilor de revizie, dacă acestea, din diferite
118
motive, nu pot fi executate în strictă conformitate cu
programele anuale.
Art. 335. - Succesiunea dintre reviziile tehnice şi
revopsiri trebuie să fie menţinută iar eventualele lucrări
întârziate dintr-un an trebuie să fie neapărat realizate în anul
următor, pentru ca în cursul unui ciclu de 7 ani, respectiv 5 ani
sau 3 ani după caz, toate podurile de cale ferată, fară excepţie,
să fie revizuite, reparate şi revopsite.
Art. 336. - (1) Podurile care, din motive obiective, nu au
putut fi revopsite la termenele fixate, sunt examinate la faţa
locului de o comisie compusă dintr-un inginer de la
compartimentul de specialitate regional, inginerul responsabil
cu podurile al secţiei de întreţinere a căii şi de şeful atelierului
de poduri, care stabileşte un program de revopsire a acestor
poduri, pe urgenţe.
(2) Aceste urgenţe sunt stabilite pentru fiecărui pod
ţinându - se seama de starea în care se prezintă protecţia
anticorozivă şi de depăşirea perioadei de revopsire.
Art. 337. - Nu se admite, în nici un caz, pe nici o porţiune
de pod, aplicarea unor straturi de vopsea în primul an şi a
celorlalte straturi în anul următor.
Art. 338. - In fiecare an, compartimentul de specialitate
regional evaluează lucrările de revopsire a podurilor metalice
care urmează să fie executate în anul următor, inclusiv
restanţele din anii anteriori.
Art. 339. - Determinarea suprafeţelor de revopsit se
efectuează în modul următor:
a) se stabileşte greutatea podurilor, luând datele necesare
din evidenţa podurilor, din dosarele iniţiale de la
executarea podurilor, sau calculându-le pe baza
diagramelor şi formulelor empirice;
b) se stabileşte suprafaţa de revopsit a fiecărui pod pe
baza greutăţii şi deschiderii luiA trecând în evidenţă,
pentru fiecare pod, suprafaţa lui - punctele a) şi b) se
119
aplică în cazurile când nu este cunoscută suprafaţa
podului;
c) se evaluează procentual suprafeţele parţiale care
urmează să fie tratate prin diferite operaţii de curăţire
şi/sau revopsire în raport cu starea vopselei vechi:
- aceste suprafeţe se determină pe baza examinării
pe teren de către inginerul responsabil cu lucrările
de artă al secţiei de întreţinere a căii şi şeful
atelierului regional de poduri cu ocazia reviziei
tehnice, a stării vopselei vechi şi a aprecierii
globale pentru fiecare pod, stabilind o mărime
procentuală în raport cu suprafaţa totală a părţilor
care urmează să fie supuse fiecărei operaţii în
parte;
- pe baza acestui raport se pot calcula toate
suprafeţele parţiale corespunzătoare fiecărei
operaţii;
- se stabilesc cantităţile de materiale şi manoperă pe
1 mp de suprafaţă, necesare fiecărei operaţii în
parte;
- pe baza datelor de la punctele anterioare, se
calculează cantităţile totale de materiale;
- revopsirea podurilor metalice fiind în strânsă
legătură cu revizia lor şi urmând a fi începute la un
interval scurt de timp terminarea completă a
acesteia, nu se procedează la revopsirea unui pod
decât după ce s-au recepţionat lucrările de revizie.
Art. 340. - (1) în cazurile în care la un pod sunt necesare

de executat lucrări de reparaţii şi apoi de revopsire, acestea din
urmă se execută după finalizarea lucrărilor de reparaţie, sau cel
mult în anul următor.
(2) în caz că lucrările de reparaţii sunt amânate pentru anii
următori, lucrările de revopsire se execută după programul
stabilit.
120
CAPITOLUL XIII
EXECUTAREA ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE
REVOPSIRE A TABLIERELOR PODURILOR
DE CALE FERATĂ
SECŢIUNEA 1
Pregătirea suprafeţelor metalice ale podurilor pentru
revopsire
Art. 341. - (1) La stabilirea gradului de curăţire a

suprafeţei metalice se are în vedere gradul de degradare a
protecţiei anticorozive anterioare, de categoria de protecţie
respectiv durata de viaţă estimată a noii acoperiri protectoare -
lungă, medie, scurtă - precum şi de clasa de agresivitate a
mediului, respectiv neagresive, slab agresive, cu agresivitate
medie, cu agresivitate puternică.
(2) Gradul de curăţire este precizat în raportul de revizie
tehnică periodică pentru fiecare pod metalic întocmit de şeful
atelierului de poduri regional şi stabilit la verificarea podului în
colaborare cu responsabilul cu lucrările de artă din cadrul
secţiei de întreţinere a căii.
Art. 342. - înainte de a proceda la aplicarea vopselei,

toate suprafeţele metalice ale podului trebuie în prealabil
curăţite, astfel ca, în momentul vopsirii, ele să fie perfect netede
şi libere de orice urmă de praf, impurităţii grăsime, funingine,
vopsea degradată şi rugină şi totodată să fie şi perfect uscate.
Art. 343. - (1) Toate suprafeţele podului se spală cu apă,

manual sau cu instalaţie cu jet la presiune minimă de 350 bari,
până la îndepărtarea oricărei urme de praf sau impurităţi şi
obţinerea unei suprafeţe complet curate.
121
(2) Suprafeţele acoperite cu grăsime, se spală mai întâi cu
o soluţie de degresare, până la completa îndepărtare a acesteia,
iar apoi cu apă curată, pentru îndepărtarea completă a soluţiei
de degresare.
Art. 344. - în locurile unde vopseaua veche este

degradată, suprafeţele de revopsit se curăţă cu raşchete şi perii
de sârmă nu prea aspre, fie până la metal, dacă toate straturile
de vopsea sunt deteriorate, fie numai până la stratul inferior
dacă acesta se menţine bine şi aderă perfect la metal.
Art. 345. - Porţiunile suprafeţelor pe care vopseaua veche

nu se îndepărtează, fiind în stare bună, sau se îndepărtează
numai parţial până la un strat inferior, se netezesc după curăţire,
iar marginile lor se răzuiesc şi şlefuiesc, astfel ca racordarea de
la vopseaua veche la suprafaţa de metal liberă de orice vopsea
să se facă progresiv.
Art. 346. - (1) Părţile ruginite ale tablierului metalic se

curăţă în totalitate, prin înlăturarea vopselei degradate şi a
ruginii până când oţelul apare absolut curat, liber de orice urmă
de rugină.
(2) Dacă, din cauza acţiunii de ruginire foarte înaintată a
unor elemente, curăţarea cu raşchete şi perii de sârmă nu este
suficientă pentru îndepărtarea completă a ruginii, se recurge la
batere, evitând însă deteriorarea sau slăbirea părţilor mai
sensibile ale construcţiei sau la aplicarea unei soluţii de
pasivizare.
(3) Suprafaţa prea rugoasă ce ar putea rezulta din această
curăţare se netezeşte, deoarece rugozităţile reţin o umiditate,
uneori imperceptibilă, care menţinându-se sub straturile de
vopsea nouă poate provoca un nou proces de ruginire mai
accentuat.
Art. 347. - La curăţirea de vopsea degradată şi de rugină,

se dă o atenţie specială locurilor greu accesibile, ca de exemplu
122
interstiţiile înguste dintre două platbande, guseurile şi
cornierele, unde umezeala se menţine timp îndelungat şi există
condiţii favorabile pentru apariţia şi dezvoltarea ruginii.
Art. 348. - în cazul în care urmează să se aplice o

protecţie anticorozivă incompatibilă cu cea precendentă,
straturile de protecţie existente se îndepărtează complet şi se
efectuează o curăţire totală, până la luciu metalic.
Art. 349. - (1) Deoarece curăţirea manuală are un

randament scăzut dar şi o calitate slabă, la podurile mari cu
tabliere ruginite, care impun o curăţare totală, se adoptă, în toate
cazurile, curăţarea prin sablare sau alte metode care realizează
cel puţin aceiaşi calitate a curăţării.
(2) Sablarea se efectuează cu nisip cuarţos având particule
cu muchii ascuţite şi o granulaţie cuprinsă între 0,5 - 1,0 mm.
(3) Sablarea se realizează numai cu instalaţii de sablare,
aceeastă operaţie trebuind a fi agrementată tehnic.
(4) Presiunea aerului la sablare trebuie să se încadreze
între 2- 4 atm.
Art. 350. - (1) Curăţirea de rugină cu ajutorul

substanţelor chimice - acizi - care o dizolvă - ca de exemplu
acid sulfuric, acid clorhidric sau sodă caustică, este cu
desăvârşire interzisă, întrucât îndepărtarea completă a sărurilor
care se formează pe suprafaţa metalică de pe urma aplicării
acestor acizi este foarte dificilă şi practic aproape imposibilă,
existând pericolul ca aceşti acizi să rămână sub vopsea şi să
provoace ruginirea intensă a metalului, distrugând în scurt timp
şi vopseaua.
Art. 351. - Verificarea modului în care au fost curăţate

suprafeţele metalice, se efectuează prin frecarea în câteva locuri
stabilite, cu o cârpă albă, curată şi uscată constatându-se dacă
aceasta s-a înnegrit sau nu.
123
Art. 352. - (1) După pregătirea suprafeţelor pentru
revopsire, se procedează imediat la chituirea tuturor rosturilor
deschise ale pieselor îmbinate, pentru a suprima orice loc unde
ar putea să pătrundă sau să stagneze apa şi să provoace astfel
ruginirea.
(2) Chitul trebuie să fie destul de plastic, pentru a
pătrunde bine în deschizături şi totodată destul de consistent
pentru a se fixa bine.
(3) Chitul nou nu se aplică peste chitul sau vopseaua
veche; înainte de chituire, rostul deschizăturii se curăţă cu o
lamă subţire de orice urmă de vopsea sau chit vechi, precum şi
de rugină, dacă aceasta ar exista sub chit.
Art. 353. - Operaţiile de curăţire a suprafeţelor de

revopsit şi de chituit, fiind cele mai importante pentru buna
conservare a vopselei noi şi implicit a metalului, trebuie să se
execute cu multă atenţie.
Art. 354. - Dacă perioada necesară execuţiei lucrărilor de

revopsire este insuficientă pentru finalizarea acţiunii de
revopsire, nu se admite ca suprafeţele pe care s-a realizat
curăţirea să rămână neprotejate până la reluarea lucrărilor în
sezonul următor.
SECŢIUNEA a 2-a
Vopsirea suprafeţelor metalice ale podurilor de
cale ferată
Art. 355. - Aplicarea sistemelor de protecţie anticorozivă

se realizează numai după pregătirea suprafeţelor şi după
chituirea rosturilor curate, lipsite de apă, de praf sau de
impurităţi.
Art. 356. - (1) După terminarea completă a operaţiilor de

curăţare şi chituire pe o travee întreagă sau pe un număr de
124
panouri întregi şi după ce responsabilul cu lucrarea de revopsire
constată că aceste lucrări s-au executat în bune condiţii, solicită
comisia de recepţie a lucrării, în vederea recepţiei pentru lucrări
ce devin ascunse.
(2) Numai după efectuarea acestei recepţii, responsabilul
cu lucrarea de revopsire încuviinţează începerea imediată a
lucrărilor de revopsire şi aplicarea primului strat.
(3) De asemenea, nu se începe aplicarea unui strat nou de
vopsea decât după ce stratul precedent a fost aplicat pe toată
traveea şi responsabilul cu lucrarea de revopsire 1-a recepţionat
şi a dat aprobarea pentru aplicarea stratului următor.
(4) Orice strat de vopsea se aplică numai pe o suprafaţă
curată şi uscată a metalului, pregătită corespunzător, sau pe
stratul precedent de vopsea - dacă acesta este în stare
corespunzătoare - care în acest scop se spală, la nevoie, cu apă
curată.
Art. 357. - Vopseaua utilizată pentru revopsirea
podurilor, pentru a putea proteja metalul împotriva ruginii, în
mod cât mai eficace şi economic, trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) să împiedice ruginirea, prin formarea unei pelicule;
b) să aibă o aderenţă cât mai mare pe metal şi să acopere
cât mai bine întreaga suprafaţă revopsită;
c) să reziste cât mai bine la influenţa agenţilor
atmosferici;
d) să fie impermeabilă pentru apă şi rezistentă în mediu
agresiv;
e) să fie elastică, să poată urmări fară să crape,
deformaţiile metalului provocate de acţiunea sarcinilor
mobile sau a variaţiilor de temperatură;
f) să se usuce în condiţii normale, în 24 ore după
aplicare;
g) să reziste bine acţiunilor mecanice - lovituri,
zgârieturi - după uscarea completă;
h) să păstreze, în timp, calităţile de strat protector
anticoroziv.
125
Art. 358. - La podurile de cale ferată culoarea aparentă a
vopselei este gri; se admite folosirea altor culori atunci când
este necesară încadrarea în arhitectura locală.
Art. 359. - Grosimea unui singur strat de grund şi de
vopsea este prea mică pentru a forma o peliculă suficient de
rezistentă împotriva acţiunilor exterioare mecanice şi chimice;
de aceea pentru obţinerea unei protecţii corespunzătoare din
toate punctele de vedere, se recomandă să se aplice mai multe
straturi succesive de vopsea.
Art. 360. - (1) Grundul se utilizează numai pentru
straturile inferioare, întrucât are însuşirea de a proteja bine
metalul împotriva ruginirii prin aderenţa şi impermeabilitatea
creată.
(2) El se aplică fie direct pe suprafaţa complet curată şi
uscată a metalului, fie pe un strat de grund vechi compatibil sau
pe unul nou, complet şi uscat; în nici un caz însă nu se
întrebuinţează, pentru straturi superioare în contact cu aerul,
întrucât nu este rezistent la influenţa agenţilor atmosferici în
special a radiaţiilor ultraviolete.
(3) De asemenea, grundul nu se aplică niciodată peste
vopsea.
(4) Când există riscul unei puternice ruginiii, pentru
primul strat se foloseşte grundul pasivant, cu avizul
compartimentului de specialitate regional.
Art. 361. - Vopseaua are unele însuşiri cu totul diferite de
cele ale grundului, întrucât, aplicată direct pe metal, nu apără
metalul împotriva ruginirii, însă, întrebuinţată la straturile
superioare, rezistă foarte bine împotriva influenţei agenţilor
atmosferici.
Art. 362. - (1) Vopseaua care corespunde condiţiilor
stabilite prin caietele de sarcini trebuie să se usuce la
temperatura de + 20° C, pe timp uscat, în 24 ore după revopsire.
(2) Uscarea se produce normal numai dacă fiecare strat de
vopsea este suficient de subţire - fără să fie totuşi transparent.
126
Art. 363. - Pe suprafeţele tablierului, unde după curăţirea
lui de vopseaua degradată, rămâne încă pe metal un strat vechi
de grund bine aderent, care prezintă o continuitate suficientă
pentru a fi socotit ca prim strat, se aplică numai un singur strat
nou de grund, cu condiţia ca cele două tipuri de grund să fie
compatibile.
Art. 364. - în cazurile în care, dacă prin curăţarea

stratului de vopsea degradat se constată că sub acesta stratul de
grund nu este degradat şi are o bună aderenţă la metal, se aplică
numai două straturi noi de vopsea gri.
Art. 365. - (1) La orice pod propus pentru revopsire,

trebuie să se aplice totdeauna două straturi de vopsea.
(2) Primul strat de vopsea trebuie să fie mai deschis sau
mai închis la culoare ca primul, pentru a permite verificarea
aplicării celor două straturi de vopsea prescrise.
Art. 366. - Pentru ca vopseaua aplicată pe părţile metalice

ale podului la executarea lucrărilor de revopsire să se menţină
cât mai bine şi să fie cât mai durabilă, trebuie să se respecte
următoarele prescripţii:
a) lucrările de revopsire să se execute în lunile mai,
iunie, iulie, august, septembrie şi eventual aprilie şi
octombrie dar numai în condiţii de timp favorabil;
b) nu se vopsesc decât suprafeţele complet curate şi
uscate;
c) lucrările de revopsire să nu se execute pe timp de
ploaie sau ninsoare;
d) nu se procedează la aplicarea unui strat nou de vopsea
şi nu se reiau lucrările de revopsire după o ploaie decât
după ce responsabilul cu lucrările de revopsire a
constatat că suprafeţele de vopsit sunt complet uscate;
e) se evită vopsirea suprafeţelor în lunile cu temperaturi
ridicate, deoarece o vopsea dată în aceste condiţii nu
aderă bine şi se degradează mai uşor. Pentru ca
127
lucrările să nu stagneze totuşi, se pot vopsi părţile ce
nu se găsesc direct sub razele soarelui;
f) aplicarea stratului următor se efectuează numai după
uscarea celui precedent, timpul de uscare fiind
prevăzut in norma internă a produsului;
g) culoarea fiecărui strat trebuie să fie uniformă pe toată
suprafaţa elementului metalic şi nuanţa culorii să
difere între straturi, pentru a permite verificarea
numărului de straturi aplicate;
h) înainte de folosire, produsele ce urmează să fie
aplicate trebuie să fie bine omogenizate, cu dispozitive
adecvate de amestecare;
i) fiecare strat al sistemului de acoperire trebuie să fie
continuu, lipsit de încreţituri, exfolieri, fisuri sau
neregularităţi;
j) vopseaua care se întrebuinţează trebuie să fie de o
consistenţă normală, pentru a acoperi complet toate
asperităţile suprafeţei, astfel încât, să nu rămână goluri
mici de aer sub vopsea, având în vedere că acest aer
închis este una din cauzele degradării rapide a
vopselei, prin exfoliere, băşicare şi crăpare;
k) temperatura aerului şi a piesei trebuie să fie între
+ 10° -h + 40° C, recomandabil între + 15°-+ 35° C;
1) umiditatea relativă a aerului trebuie să fie sub 75%;
m) în caz de ceaţă, ploaie, umiditate atmosferică peste
limita de 75%, temperatură sub + 10° C sau peste +
40°C, se impune întreruperea operaţiei de vopsire.
Art. 367. - Aparatele de măsură şi control utilizate pentru

verificarea respectării condiţiilor impuse sunt:
a) hidrograf pentru măsurarea umidităţii relative a
aerului;
b) termometru pentru măsurarea temperaturii aerului;
c) termometru pentru măsurarea temperaturii suprafeţelor
metalice.
128
Art. 368. - Primul strat al sistemului de acoperire prin
vopsire se aplică după cel mult 3 ore de la pregătirea suprafeţei
elementului metalic.
Art. 369. - (1) Materialele de protecţie anticorozivă
utilizate trebuie să fie omologate sau agrementate după caz
conform legislaţiei în vigoare şi însoţite de certificatele de
calitate şi instrucţiunile tehnice de aplicare.
(2) Produsele ce se utilizează pentru protecţie trebuie să
fie utilizate numai în termenul de garanţie, iar în acest sens, la
livrare se verifică data de fabricaţie şi termenul de garanţie.
Art. 370. - Sistemul de protecţie se compune în principal
din trei straturi:
a) stratul primar sau grundul, cu rol de aderenţă şi
protecţie;
b) stratul intermediar de vopsea cu rol de protecţie a
sistemului anterior;
c) stratul de finisare pentru aducerea sistemului de
protecţie la grosimea stabilită.
SECŢIUNEA a 3-a
Supravegherea, controlul şi recepţia lucrărilor de
revopsire a podurilor de cale ferată
Art. 371. - Lucrările de revopsire se execută sub

supravegherea permanentă a responsabilului cu lucrările de
revopsire desemnat de administratorul infrastructurii feroviare
sau de gestionarul infrastructurii feroviare neinteroperabile, care
urmăreşte respectarea procesului tehnologic ţinând o
permanentă evidenţă a lucrărilor care se execută.
Art. 372. - (1) Avizul pentru utilizarea materialelor şi

punerea lor în operă conform caietului de sarcini este dat de
responsabilul cu lucrările de revopsire desemnat de
129
administratorul infrastructurii feroviare sau de gestionarul
infrastructurii feroviare neinteroperabile.
(2) Când se constată vreun defect în calitatea materialelor
- grunduri sau vopsele - lucrările se opresc, avizând imediat
secţia de întreţinere a căii şi compartimentul de specialitate
regional pentru a lua măsurile ce se impun.
Art. 373. - Responsabilul cu lucrările de revopsire

consemnează în registrul de şantier cantităţile tuturor
materialelor întrebuinţate, astfel ca la terminarea lucrării să
poată întocmi situaţia tuturor materialelor întrebuinţate la
fiecare pod.
Art. 374. - (1) Conducerea secţiei de întreţinere a căii,

este obligată ca, ori de câte ori face revizia tehnică a podurilor
metalice, să verifice la faţa locului lucrările de revopsire,
registrul de şantier, verificând volumul lucrărilor, calitatea
materialelor întrebuinţate conform carnetului de şantier şi
calitatea lucrărilor potrivit prescripţiilor prezentelor instrucţiuni.
(2) în caz de constatare a unei execuţii necorespunzătoare
a lucrărilor, se opresc lucrările şi se solicită convocarea unei
comisii din cadrul regionalei de căi ferate care să analizeze şi să
stabilească condiţiile de continuare a acestora.
Art. 375. - Şeful Diviziei Linii şi şeful compartimentului

de specialitate regional, precum şi delegaţii compartimentelor
de specialitate din centralul administratorului infrastructurii
feroviare sau din centralul gestionarului infrastrucurii feroviare
neinteroperabile, controlează, aceste lucrări cu ocazia reviziilor
obişnuite ale liniei, urmărind în mod special executarea
programului anual şi dispunând, dacă e cazul, măsurile ce se
impun.
130
SECŢIUNEA a 4-a
Revopsirea porţiunilor tablierului de sub
traverse şi platelaj
Art. 376. - Lucrarea de revopsire a porţiunilor tablierului

de sub traverse şi de sub platelaj se execută cu restricţie de
viteză sau cu închidere de linie.
Art. 377. - După aplicarea tuturor straturilor de vopsea şi

uscarea completă a ultimului strat, traversele se aşează la loc şi
se prind din nou de tablier cu buloane, cu respectarea
reglementărilor care tratează închiderile de linii şi restricţiile de
viteză.
Art. 378. - La manevrarea traverselor pe pod, este

obligatorie prezenţa şefului de district de întreţinere a căii şi, în
cazul lucrărilor importante şi a responsabilului cu lucrările de
artă din secţie; aceştia trebuie să ia toate măsurile necesare
pentru asigurarea siguranţei circulaţiei în timpul acestor lucrări.
Art. 379. - După revopsirea tuturor spaţiilor de sub

traverse şi montarea acestora la locurile lor definitive, se
procedează la revopsirea porţiunilor libere dintre traverse.
Art. 380. - (1) în cazul în care nu există acces la unele

porţiuni metalice, fiind nevoie să se demonteze platelajul din
scânduri sau tablă striată dintre şine sau de pe trotuare, această
operaţie se realizează sub supravegherea conducătorului
lucrărilor cu luarea măsurilor de protecţie a muncii
corespunzătoare.
(2) Conducătorul lucrărilor ia măsuri de siguranţa
circulaţiei trenurilor şi de securitate a oamenilor pe pod, iar
după terminarea lucrărilor dispune aşezarea la loc a tuturor
pieselor demontate.
131
SECŢIUNEA a 5-a
Recomandări pentru stabilirea cantităţilor de materiale şi
manoperă necesare revopsirii
unui mp de pod metalic
Art. 381. - (1) Dacă se notează cu C - operaţia de curăţire

a podului, cu M- operaţia de revopsire cu grund şi cu Z -
operaţia de revopsire cu vopsea, avem determinarea operaţiilor
astfel:
a) spălarea cu soluţie degresantă a suprafeţei
metalice pentru îndepărtarea prafului, grăsimii şi
impurităţilor - C I ;
b) idem ca la CI, inclusiv curăţirea vopselei
degradate cu peria de sârmă, pe porţiunea unde
se constată că stratul de grund este suficient de
gros şi aderent pe metal -C2;
c) idem ca la CI, inclusiv curăţirea completă a
vopselei degradate şi a oricărei urme de rugină,
până la metal, cu peria de sârmă, raşcheta şi
ciocanul, pe porţiunea unde s-au luat toate
straturile de vopsea şi se văd urme de rugină -
C3;
d) chituirea şi aplicarea primului strat de grund,
direct pe metal după ce s-a executat operaţia C3,
grund pasivant - Ml;
e) aplicarea celui de al doilea strat de grund peste
primul strat după ce s-a executat operaţia C2 pe
porţiunea cu vopsea veche - M2;
f) aplicarea primului strat de vopsea pe toată
suprafaţa tablierului după ce s-a executat
operaţia CI pe porţiunea nerevopsită cu grund -
ZI;
g) aplicarea celui de al doilea strat de vopsea gri, de
asemenea pe toată suprafaţa podului - Z2.
132
(2) Operaţia CI se execută, pe toată suprafaţa metalică de
revopsit, separat cu fiecare operaţie C2 şi C3, in parte, pentru ca
podul să nu se murdărească din nou, în intervalul de timp dintre
operaţiile Ml şi ZI şi dintre M2 şi ZI.
(3) Succesiunea operaţiilor de revopsire este următoarea:
se execută mai întâi operaţia C3 apoi Ml, pe suprafaţa
corespunzătoare, urmează C2 apoi M2, peste suprafaţa spălată
C2+C3; urmează apoi CI pe restul suprafeţei nespălate cu C2 şi
C3 şi în fine ZI şi Z2 pe toată suprafaţa metalică.
SECŢIUNEA a 6-a
Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de
protecţie anticorozivă
Art. 382. - (1) Beneficiarul verifică calitatea lucrărilor

executate conform reglementărilor specifice în vigoare şi a
caietului de sarcini, prin sondaj sau prin urmărire permanentă.
(2) în cazul în care se constată abateri faţă de prevederile
din caietul de sarcini sau standardele în vigoare care
reglementează procesul tehnologic de vopsire, beneficiarul
poate dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi efectuarea
tuturor remedierilor ce se impun; numai după efectuarea acestor
remedieri se poate relua procesul de vopsire.
Art. 383. - Verificarea calităţii lucrărilor se efectuează pe
toată perioada executării acestora.
Art. 384. - Executantul lucrărilor este obligat să convoace
la faţa locului beneficiarul, pentru întocmirea proceselor verbale
de recepţie a lucrărilor care, în urma succesiunii operaţiilor,
devin ascunse, la următoarele faze:
a) pregătirea suprafeţelor;
b) curăţarea suprafeţelor;
c) degresarea suprafeţelor;
d) după aplicarea fiecărui strat de grund sau vopsea.
133
Art. 385. - (1) Operaţiile de verificare şi recepţie a
lucrărilor ce devin ascunse se efectuează de responsabilul
atestat pentru aceste lucrări, stabilit de către regionala de căi
ferate.
(2) Verificarea de către comisia de recepţie a operaţiilor
care au devenit ascunse, care presupun degradarea protecţiei, se
va face prin sondaj, urmând a fi remediate imediat de către
executantul lucrării.
Art. 386. - în timpul recepţiei lucrărilor, se verifică:

a) existenţa documentelor care să ateste calitatea
pregătirii suprafeţei supuse vopsirii;
b) calitatea materialelor de protecţie, pentru fiecare
material în parte, introducerea acestora în lucrare fiind
admisă numai dacă există certificatul de calitate, sunt
atestate proprietăţile solicitate, termenul de garanţie
este respectat, iar timpul de uscare şi vâscozitatea sunt
corespunzătoare reglementărilor tehnice de produs;
c) respectarea condiţiilor de mediu stabilite referitoare la
temperatură, umiditate şi suprafaţă uscată;
d) dacă se respectă tehnologia de preparare şi aplicare
succesivă a straturilor de acoperire;
e) aplicarea stratului următor de vopsea să se efectueze
numai după terminarea şi uscarea celui precedent;
f) aspectul suprafeţelor înainte de aplicarea fiecărui strat
de acoperire.
Art. 387. - (1) După aplicarea acoperirii protectoare, se

verifică:
a) dacă grosimea totală minimă a acoperirii
protectoare, măsurată cu ajutorul elcometrului,
este corespunzătoare sistemului de protecţie
adoptat;
b) aderenţa straturilor acoperirii protectoare;
c) numărul straturilor aplicate.
134
(2) Aceste aspecte se verifică pe 5% din numărul total de
elemente de acelaşi tip şi pe câte 20% din numărul pieselor
componente ale elementelor respective.
(3) Rezultatul verificării este dat prin interpretarea mediei
a trei măsurători efectuate pe o zonă de aproximativ 10 cm2.
Art. 388. - (1) La terminarea lucrărilor de revopsire, se

efectuează recepţia preliminară.
(2) Porţiunile revopsite defectuos, constatate cu ocazia
recepţiei sau a reviziilor tehnice efectuate după revopsire, se
refac imediat de către executantul lucrării, îndepărtând toate
straturile de vopsea degradată şi de rugină şi aplicând apoi din
nou unul sau mai multe straturi de vopsea, după cum se
stabileşte.
Art. 389. - (1) Recepţia finală a lucrării se efectuează

după expirarea perioadei de garanţie.
(2) Lucrarea se consideră recepţionată dacă nu au apărut
defecte în condiţiile unei exploatări normale.
Art. 390. - (1) Secţia de întreţinere a căii şi

compartimentul de specialitate regional trebuie să ţină sub
observaţie toate podurile revopsite, mai ales în cursul primului
an de după revopsire.
(2) în condiţiile apariţiei unor defecte în perioada de
garanţie datorate calităţii materialelor sau/şi tehnologiei de
aplicare, în funcţie de volumul acestora, beneficiarul impune
remedierea şi/sau refacerea sistemului de protecţie anticorozivă
de către executant.
Art. 391. - După terminarea revopsirii tablierului, se

marchează data finalizării lucrării, pe capătul dinspre Bucureşti
al grinzii principale din dreapta.
135
^ ' O
C/3
ft•
O HH
N H
>—*
-H O
u> HH r
os
•n ci
M
g r
> ÎS
r
m
Anexa nr. 1
la Instrucţiunile nr. 309
PERIODICITATEA REVIZIILOR LA PODURILE METALICE ŞI MASIVE
Revizie tehnică periodică Revizie tehnică suplimentară

Revizie tehnică curentă
Execută atelierul regional de poduri Execută atelierul regional de poduri
Execută personalul tehnic care verifică
sau secţia de poduri sau responsabilul sau secţia de poduri sau responsabilul
linia şi lucrările de artă prevăzut în
cu lucrările de artă din secţia de cu lucrările de artă din secţia de
Instrucţia nr. 305
întreţinere a căii întreţinere a căii
Poduri metalice din oţel La poduri sudate anual în primii trei
Thomas sau ani; La termenele stabilite în
Siemens Martin nituite, 7 ani
la poduri sudate după temperaturi sub Instrucţia nr. 305
sudate -30°C
u> Poduri metalice din fier Anual şi obligatoriu după temperaturi La termenele stabilite în
-J 2 ani
pudlat sub -20°C Instructia nr. 305
La termenele din Instrucţia nr.305;
Poduri metalice la care s-a Anual sau conform celor stabilite de
personalul trebuie avizat asupra
constatat un accentuat 5 ani expertize sau funcţie de evoluţia
fenomenului şi localizării unor defecte
fenomen de oboseală stării tehnice
existente
Conform expertizei sau dispoziţiilor
Zidărie, beton, beton annat 10 ani
şi evoluţiei stării tehnice
Poduri şi podeţe masive
Conform expertizei sau dispoziţiilor La termenele stabilite în
Beton precomprimat 5 ani
şi evoluţiei stării tehnice Instructia nr. 305
Conform expertizei tehnice sau
Vechi Saligny 7 ani
dispoziţiilor
Podurile dunărene Cernavodă
Conform expertizei tehnice sau La termenele stabilite în
Feteşti 5 ani
dispoziţiilor Instrucţia nr. 305
Giurgiu
£ '<i
Anexa nr. 2 a
TABLIER GRINDĂ CU ZĂBRELE CALE JOS
ELEVAŢIE
Anexa nr. 2b
9
TABLIER INIMĂ PLINĂ CALE JOS CU CUVA DE BALAST
ELEVAŢIE
^ ' C I
Anexa nr. 2c
9
VIADUCT BOLTIT DIN BETON ARMAT
ELEVAŢIE
\yr
Anexa nr. 2d
Instrucţiunile nr. 309
VIADUCT BOLTIT DIN BETON ARMAT
SECŢIUNE TRANSVERSALĂ LA CHEIE

X i
Anexa nr. 2e
Ia Instrucţiunile nr. 309
PODEŢ PREFABRICAT TIP CI
SECŢIUNI TRANSVERSALE
Anexa nr. 2f
PODEŢ PREFABRICAT TIP CI
SECŢIUNE LONGITUDINALA
P:
01
C).
01!
a
7.00 7.80
Gobion
u> Poropet prefabricat
Timpan Sapo hidrofuga dintr—un strat de panzo bitumoto
si un strat de carton asfaltat conf. STAS 5088/75
50 50 2,29 . 90 Rost cu funie gudronata
V !
Anexa nr. 2g
TABLIER INIMĂ PLINĂ CALE JOS CU CUVA DE BALAST

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ
Anexa nr. 2h
TABLIER GRINDĂ CU ZĂBRELE CALE JOS
SECŢIUNE TRANSVERSALĂ
(vi
oprox.-15.00
v i
Anexa nr. 3a
APARATE DE REAZEM FIXE
Dimensiunile principale ale a para teloi de reazem fixe - în mm 
Raza suprafefe
Tipul aparatu
basculare
de reazem
R
s
03 S « « « "a .o •O •e •O •C j£ JS •e JS -S •C JS JS JS JS hX
« -S JS JS
ai
£
«
5
II 350 140 50 60 60 - 145 500 450 450 50 50 40 41 270 255 40 50 50 50 15 - • - 450 -
IIIA 450 140 60 80 60 195 560 500 470 60 60 65 51 320 305 50 50 50 50 15 - - - 700 -
On IIIB 480 140 60 80 60

120
210 630 570 470 60 60 100 51 340 325 50 50 50 50 15 - - - 700
IVA 500 140 60 60 70 60 215 700 350 520 60 " 84 410 330 50 60 50 50 15 35 80 35 30 45 400 130
220
120 30 45 400 130
IVB 500 140 60 60 70 60 215 700 560 730 60 60 84 - 410 330 50 60 70 50 15 40 80 35
220
120 130
V 550 140 65 60 70 75 240 790 590 760 70 60 84 440 360 50 60 75 60 15 50 100 35 30 45 400
220
130 400 130
VI 600 140 75 70 70 75 265 860 630 800 70 60 84 - 470 385 50 65 75 60 15 50 85 35 35 50
220
150 400 150
VII 660 140 75 80 80 75 290 910 630 800 80 60 84 510 415 50 70 75 60 15 50 85 40 40 55
220
150 45 40 60 400 150
VIII 700 140 75 90 90 80 505 990 630 800 90 70 84 - 550 450 50 75 90 70 20 55 95
220
150 150
IX 750 140 80 100 90 90 330 1050 630 800 90 80 84 590 475 60 75 105 75 25 65 90 60 40 65 400
220
x) valabile şi pentru aparatele de reazem mobile
»o
>i
as
3 rt-ffi
«T
t3 a»
«
N
u> N> < §
K 3
03 03 Hs
s P p Co ^ S
ca G
a S3 Op
52. 52. w
,, /
(l o £
>-s • o 1 N\ irIii ro
K- CO 2 VII
\
]| II
S n g ii NH
i'! iiii c
• J . "-S I-!
O sr- P w
l-J
• l-t O • >1 i i
II li iiii II
lil| h
11
J'
hh, j
1
1 ii ii II
f i'" \ \
w Nj
* < i
Anexa nr. 3b
9
APARATE DE REAZEM MOBILE
Dimensiunile principale ale aparatelor de reazem fixe - în mm "O

Longitudinale Transversale Verticale <U O
Raza suprafeţei <

'C
basculare R
oe 3
08 O
3
oo « ITj 9\ 0
o fi V. T"-
•s f-v ir1 r- "3
normale
e3 a A •O .O - J3 •c
înguste
a 03 03 03 JD JS A J= JS Si JS
Linii
Linii
-w
e
a
O
II 350 250 80 - 40 30 20 94 94 150 500 500 - 29 65 29 440 255 60 70 30 15 600 120
IHA 450 320 100 - 50 30 23 12! 121 190 560 500 - 34 65 61 430 305 60 80 35 15 - - 800 160
IIIB 480 340 100 - 50 30 23 134 134 200 630 570 - 34 100 64 500 325 60 90 35 15 - - 800 170
IVA 500 140 350 50 50 30 23 134 134 210 700 350 60 59 84 35 580 330 65 100 35 15 18 40 400 160
IVB 500 140 350 50 50 30 23 134 134 210 700 560 60 59 84 35 580 330 65 100 35 15 18 40 400 160
V 550 140 390 50 55 30 23 144 144 240 790 590 60 64 84 40 660 360 70 105 40 15 25 45 400 180
VI 600 140 410 50 60 33 - 144 144 260 860 630 70 64 84 45 730 385 75 110 40 15 25 50 400 195
VII 660 140 450 50 65 33 - 154 154 290 910 630 80 74 84 45 760 415 80 120 45 15 25 60 400 210
VIII 700 140 470 60 70 33 - 164 164 300 990 630 80 74 84 50 840 450 85 140 50 20 35 70 400 220
IX 750 140 500 60 75 33 - 174 174 320 1050 630 80 74 84 50 900 475 90 140 50 25 35 70 400 240
Observaţii:
- Valorile dimensiunilor a3; a4; a6; p; b2; b6; hr; h2; h8; h9; h10; K (pentru aparate mobile) sunt date în
anexa nr. 3a
>
T3
65
N
»S
\ r 2.
ti a
bj 1 n>
J> • a
ta
Ul ^ W (O
¥ =i_
b,
t3 N
ffi
3
6
o
n fia te) ffl 3
O g" 5Lm E
a:LPo5<T
< s
NI S
5 pW
f»< c Cfi t/l a «
vo fJ 5' fs" £ T3
a> n
o" c•1 to
1 13 ~7 >
S i : u
P5
8. q si
o 5-» <«
• >1
1—i
<
N
NN
H
II m
O N 1-1513 N •"+) t-
re
| f ck cubice
| f ck cilindrice
| f ck cubice
[ f ck cilindrice j
B
<n 0-l
Clasa de
C 140/86
apariţia
C 140/86
Clasa de
betonului
până la
marcă beton
Echivalent
C 140/86
apariţia
conform
beton
rezistenţă a
C 140/86
Clasa de beton
Clasa de
până la
marcă beton
Echivalent
conform
betonului
rezistenţă a
s< a o o k o re
2 o"~ a, 3O. 3 O
£ « S.-13mo|
'—•o a< o o »8
tic
° >a o. i^ts o
3 5 n ° J t-j -ti Ui
1/1
U)
o
o i/i
O
O oo l/i
Ui *
o 1 | e
„ 00 9
03 CO 03
Ui - 3 3
28/35
o® 1/i
u> to
l/l oo J^ l/l
C*
^
l/l l/i
O Ul 2I 2
Ui 03 OS S o
Ui Uio
-J o C3 O
3
l/l os •r O
2
oo
-j '
Vi L/l * 3 ~
»(
-! V©
CD 03 OO \o
O Ui co 5l/l
32/40
i/i o 00 o ° B S" —
o K>
C*
O oo O o a" 2.
£? » E
Ui 03 03 e* o <
1>J 1/1 1 l/l Ni il/l O Ni os» 69
l/l l/l £ n
i/i 1/1 O
O ^ e* 35 NH
Q,
sÎSt pBrt- B
CO CO 03 O" »» U5
co
l/l O Os NJ OS fo OOs N>l s
l/l
o o O o o o fo
o O O
o (ţ re p
o o r>
03
to 00 CO
B
cr » a
ST
•»..§ s §f S•
3
45/55
to N
l/i>OON
l/l
l/l l/i 1 hj i» Ui re 3 . re e »
C*
Vi oo
01 o
p ss re
& » x
03
os l/i
oo* O
co
o
03
to
IO K)
O
K) CO
l/l
Ui
3
3
I 3 »
. "i
o o o 1/1 l/l l/i o p O -U
S© 65
Anexa nr. 4b
9
EVALUAREA REZISTENŢEI BETONULUI LA 28 ZILE ÎN CONDIŢII NORMALE DE ÎNTĂRIRE
f 28 zile 20 C l / C
t m =temperatura
Tipul de ciment medie din primele Valorile coeficientului "C", în funcţie de vârsta betonului de încercare de
utilizat 7 zile - °C
3 zile 7 zile 14 zile 28 zile 56 zile 90 zile 180 zile
II/B - S 32,5 +5 0,15 0,30 0,47 0,72 1,10 1,25 1,30
H I 32,5 +10 0,25 0,43 0,64 0,90 1,15 1,25 1,30
H II/A - S 32,5 +20 0,35 0,55 0,75 1,00 1,15 1,25 1,30
R n / A - S 32,5 +30 0,43 0,63 0,80 1,03 1,15 1,25 1,30
+5 0,20 0,40 0,55 0,78 1,05 1,15 1,17
+ 10 0,35 0,55 0,73 0,95 1,10 1,15 1,17
II/A - S 32,5 1,10 1,15 1,17
+20 0,45 0,65 0,82 1,00
+30 0,50 0,73 0,90 1,03 1,10 1,15 1,17
+5 0,30 0,50 0,67 0,85 1,05 1,10 1,12
+ 10 0,45 0,65 0,82 0,97 1,07 1,10 1,12
142,5 1,00 1,07 1,10 1,12
+20 0,55 0,75 0,90
+30 0,63 0,80 0,93 1,02 1,07 1,10 1,12
Observaţii:
- valorile indicate în tabel sunt orientative;
- în cazurile în care în cadrul încercărilor preliminare s-au efecutat determinări la 3 şi 7 zile, sau se dispune de date
obţinute pe compoziţii de beton la care s-a folosit acelaşi tip de ciment, criteriile de apreciere orientativă se stabilesc
de laborator pe baza analizării rezultatelor înregistrate;
- pentru valori intermediare se interpolează liniar.
Anexa nr. 5
Determinarea greutăţii tablierelor metalice în funcţie de convoiul
de calcul în situaţiile în care nu se cunoaşte
valoarea greutăţii proiectate
Convoaie de calcul S, A, B, I - exclusiv greutatea căii
Con- Grindă cu inimii plină h = L:10 Grindă cu zăbrele h = L: 6

voiul
Calea sus Calea jos Calea sus Calea jos
de
(ipcs) (ipcj) (gzcs) (gzcj)
calcul
S — • (45 L + 700 )
— — • (82 L + 700 — — • (33 L + 1300) — ^ - • ( 3 3 / . + 1500)
1000 1000 1000 1000
A — — • (41L + 600) —— • (751 + 650 ) — (30Z, + 1200) —^—•(301 + 1400)

1000 1000 1000 1000
— ^ • (27Z. + 1200)
B — — • (38 L + 600) • (681 + 65o)
1000
— ( 2 7 Z . + 1400)
1000 1000 1000
I —— • (32 L + 2 0 0 ) ——-(42Z. + 25o) - î — • (20Z, + 500) — • ( 2 0 L + 600)

1000 1000 1000 1000
Pentru tabliere de construcţie specială se aplică următorii coeficienţi CI şi C2:
Coeficientul C2 funcţie de
Coeficientul CI funcţie de tipul tablierului
înălţimea redusă a tablierului
1,10 Tabliere în curbă R < 1200 m 1,02 Ipcs L 11
1,05 Tabliere în curbă 1200 m < R < 2200 m 1,04 Ipcs L 12
1,05 Tabliere oblice > 60" grindă ipcj şi 1,11 Ipcs L 14
grindă cu zăbrele cu calea sus sau jos 1,02 Ipcs L 12
1,01 Ipcs L 11
1,03 Tabliere oblice, grindă ipcs 1,07 Ipcs L 13
0,95 Tabliere continue 1,04 Ipcs L 13
0,85 Tabliere cu calea sus, cu traverse 1,06 Ipcs L 14
prelungite pentru trotuare 1,05 Grindă cu zăbrele L:8
1,02 Grindă cu zăbrele L:7
152
Convoi de calcul T 8,5
Convoiul T 8,5 Convoiul I 3

Alcătuirea Greutatea * Greutatea *
Poziţia căii Deschiderea - Deschiderea
podului suprastructurii suprastructurii
L - L
- daN/m - daN/m
L<30 44 L+650 L<30 32 L+250
Grinzi cu Sus
L>30 83 L-500 L>30 54 L-400
inimă
L<10 30 L+1500 L<30 4 6 L+400
plină Jos
L>10 55 L + 1 2 5 0 l>30 79 L-690
Grinzi
- 5<L<15 70 L+800 - -
gemene
Sus L>30 35 1+1400 L>30 20 L+500
Grinzi cu
30>L>20 41 L+1250
zăbrele Jos L>30 20 L+600
L>30 6 L+1700
NOTĂ
* este cuprinsă şi greutatea elementelor de rezistenţă ale trotuarelor de serviciu.
Pentru poduri metalice având alte caracteristici constructive, greutatea structurii de
rezistenţă se obţine aproximativ, multiplicând valorile din tabelul de mai sus, cu
diferiţi coeficienţi Kj, astfel:
- pentru poduri cu grinzi principale având înălţime redusă, coeficientul K,
= K, se ia din tabelul următor:
Alcă- Pozi- Valorile coeficienţilor Ki

tuirea ţia h/L
podului căii 1/7 1/8 1/9 1/10 1/11 1/12 1/13 1/14 1/15 1/16 1/17 1/18 1/19 1/20
Grinzi Sus - - - - 1,02 1,04 1,07 1,11 1,16 1,21 1,27 1,34 1,41 1,49
cu
inimă Jos - - - - 1,01 1,02 1,04 1,06 1,08 1,11 1,14 1,17 1,21 1,25
plină
Grinzi Sus 10 1,05 1,09 1,15
cu sau
zăbrele jos 2
- pentru poduri în curbă, valorile coeficientului Kj = K2 se iau, în funcţie de

raza curbei pe pod din tabelul de mai jos:
Ri în m K2
R < 1100 1,10
1100 < R < 2500 1,05
2500 < R < 4000 1,02
R > 4000 1,00
153
- pentru poduri oblice, valorile coeficientului K, = Kţ sunt date în tabelul
următor:
Alcătuirea podului şi poziţia căii Oblicitatea K3

Grinzi cu inimă plină, cale sus,
Orice oblicitate 1,03
grinzi gemene
> 60u 1,05
Grinzi cu inimă plină, cale jos,
45° <oblicitate < 60° 1,07
grinzi cu zăbrele 1,10
<45°
- pentru grinzi cu inimă plină cu perete dublu, se ia:

Ki = K4 = 1,20;
- pentru grinzi cu zăbrele având montanţi suplimentari la toate nodurile se
ia:K, = K 5 = 1,04;
- pentru poduri de cale ferată dublă se ia:
K( = K6 = 1,95
- pentru poduri cu grinzi continue se ia
Kj = K 7 =0,90
- pentru poduri sudate, executate din OL 37, valorile Kj = Kg se iau din
tabelul următor:
Alcătuirea podului K8
Grinzi cu inimă plină, cale sus sau jos,
0,75
având contravântuiri nituite
Grinzi cu zăbrele, integral sudate
inclusiv grinzile căii, prinderi şi joante 0,80
nituite
Grinzi cu zăbrele nituite, iar grinzile
0,85
căii nituite
Pentru un pod care are mai multe dintre caracteristicile de mai sus,
coeficientul K de modificare a greutăţii obţinute cu formulele din tabel, specifice
convoaielor T 8,5 şi I 3, este egal cu produsul coeficienţilor Ki corespunzător
fiecărei caracteristici.
Greutatea trotuarelor pentru circulaţie publică se ia în calcul separat.
Greutatea podurilor confecţionate din alte oţeluri decât OL 37 sau cu o
alcătuire deosebită trebuie evaluată prin alte metode.
153
V© as
c
u
d
Să
^ §
o
S
3 .S 3
se o i>
a ••g
RS 'R x>
.5 ao
00.5
C
OS)
u
•o
uCfl
01
o
OŢIBjaui jaijqKi un BJ j/dui ui jisdoA ap ajajejcln^
153
Anexa nr. 23b
CARACTERISTICILE ELEMENTELOR LAMINATE

cornier cu aripi egale
Dimensiunile secţiunii mm Secţi- Distanţa axelor - cm Mărimile statice pentru axele de încovoiere
Masa
unea
Tipul G e w vl v2 X-X Y-Y U-U v-v
S
laminatului a g r ri
W>Wy Iu Wv
cm kg/m '-V cm 3
U=iy
cm cm
4
iu
cm
I.
cm 4 cm 3 cm
cm
60x60x5 5 5,82 4,57 1,64 2,32 2,11 19,4 4,45 1,82 30,7 2,30 8,02 3,45 1,17
60x60x6 6 6,91 5,42 1,69 2,39 2,11 22,8 5,29 1,82 36,2 2,29 9,43 3,95 1,17
60 8 4 4,24
60x60x8 8 9,63 7,09 1,77 2,50 2,14 29,2 6,89 1,80 46,2 2,26 12,1 4,86 1,16
60x60x10 10 11,1 8,69 1,85 2,61 2,17 34,9 8,41 1,78 55,1 2,23 14,8 5,67 1,16
70x70x6 6 8,13 6,38 1,93 2,73 2,46 36,9 7,27 2,13 53,5 2,68 15,2 5,59 1,37
70x70x7 7 9,4 7,38 1,97 2,79 2,47 42,4 8,41 2,12 67,1 2,67 17,5 6,27 1,36
70x70x8 70 8 9 4,5 10,6 8,36 2,01 4,95 2,85 2,49 47,5 9,52 2,11 75,3 2,66 19,7 6,91 1,36
70x70x9"" 9 11,9 9,34 2,05 2,90 2,5 52,6 10,6 2,10 83,1 2,64 22 7,59 1,36
70x70x10 10 13,1 10,3 2,09 2,96 2,52 57,2 11,7 2,09 50,5 2,63 23,9 8,09 1,35
80x80x6 6 9,35 7,36 2,17 3,07 2,85 55,8 9,57 2,44 88,5 3,08 23,1 7,55 1,56
80x80x8 80 8 10 5 12,3 9,63 2,26 5,66 3,19 2,82 72,2 12,6 2,43 115 3,06 29,8 9,36 1,55
80x80x10 10 15,1 11,9 2,34 3,3 2,85 87,5 15,4 2,41 139 3,03 36,3 11 1,55
90x90x8 8 13,9 10,9 2,5 3,53 3,17 104 16,1 2,74 166 3,45 43,1 12,2 1,76
90x90x9 9 15,5 12,2 2,54 3,59 3,18 116 18 2,74 184 3,45 47,8 13,3 1,76
90 11 5,5 6,36
90x90x10S) 10 17,1 13.4 2,58 3,65 3,26 129 21,1 2,74 204 3,43 52,5 14,4 1,75
90x90x11 11 18,7 14,7 2,62 3,7 3,21 138 21,6 2,72 218 3,41 57,1 15,4 1,75
100x100x8 8 15,5 12,2 2,74 3,87 3,52 145 19,9 3,06 230 3,85 59,8 15,4 1,96
100x100x10 100 10' 12 6 19,2 15 2,82 7,07 3,99 3,54 177 24,6 3,04 280 3,83 72,9 18,3 1,95
100x100x12 12 22,7 17,8 2,9 4,11 3,57 207 29,1 3,02 328 3,8 85,7 20,9 1,94
120x120x10 10 23,2 18,2 3,31 4,69 4,23 313 36 3,67 497 4,63 129 27,5 2,36
120 13 6,5 8,49
120x120x12 12 27,5 21,6 3,4 4,8 4,26 368 42,7 3,65 584 4,6 151 31,5 2,35
130x130x12 12 30 23,6 3,64 5,15 4,6 472 50,4 3,97 750 5 194 37,7 2,54
130x130x14 130 14 14 7 34,7 27,2 3,72 9,19 5,26 4,63 540 58,2 3,94 857 4,97 223 42,4 2,53
130x130x16 16 39,3 30,9 3,8 5,37 4,66 605 65,8 3,92 959 4,94 251 46,7 2,52
Dimensiunile secţiunii mm Secţi- Distanţa axelor - cm Mărimile statice pentru axele de încovoiere
Masa
unea Y-Y U-U V-V
Tipul G e w vl v2 X-X
S
laminatului a g r ri Wv ir
w» W,=W y Iu 4 I.
4
cm kg/m cm 4 cm 3 cm cm cm cm cm cm
140x140x2 12 32,5 25,5 3,9 5,5 5,04 602 59,7 4,31 957 5,43 248 44,9 2,76
140x140x14 140 14 15 7,5 37,6 29,4 3,98 9,9 5,61 5,07 689 68,8 4,30 1094 5,42 284 50,5 2,74
140x140x16 16 42,2 37,3 4,2 5,9 5,09 772 79,1 4,28 1230 5,4 314 61,5 2,72
150x150x12*' 12 34,8 27,3 4,12 5,83 5,29 737 67,7 4,6 1170 5,80 303 52 2,95
150x150x14 14 40,3 31,6 4,21 5,95 5,31 845 78,2 4,58 1340 5,77 347 58,3 2,94
150 16 8 10,6 64,4 2,93
150x150x16 16 45,7 35,9 4,29 6,07 5,34 949 88,7 4,56 1510 5,74 391
150x150x18 18 51 40,1 4,37 6,17 5,38 1050 98,7 4,54 1670 5,71 435 70,4 2,92
160x160x12 12 37,4 29,7 4,39 6,19 5,74 913 78,6 4,94 1450 6,23 376 60,5 3,17
160x160x14 14 43,3 34 4,47 6,3 5,77 1046 90,8 4,92 1662 6,2 431 68,1 3,16
160 17 8,5 11,3 75,3 3,14
160x160x16 16 49,1 38,5 4,55 6,42 5,79 1175 103 4,89 1866 6,17 485
160x160x18 18 54,8 43 4,63 6,53 5,82 1299 114 4,87 2061 6,13 537 82,1 3,13
Observaţii:
- momentul de inerţie (I), raza de giraţie (i) şi modulul de rezistenţă (w) sunt raportate la axa de încovoiere
respectivă;
- masa este calculată pentru dimensiunile nominale, pe baza densităţii 7,85 kg/dm .
Anexa nr. 8
DISTANŢE ÎNTRE NITURI
Diametrul tijei nitului d, înainte de batere - mm
Nr. Cazul pentru care se determină 12 (14) 16 (18) 20 (22) 24 27 30
crt distanţa între nituri Diametrul găurii d, diametrul nitului bătut - mm
13 15 17 19 21 23 25 28 31
1 Distanţa minimă ej=3,5d
intre nituri 46 53 60 67 74 80 88 100 110
2 Distanţa minimă e!=6d 78 90 102 114 126 128 150 168 186
între nituri pentru
eforturi de
compresiune
eforturi alternative e=12 t când t<: 6,5 7,5 8,5 9,5 10,5 12,5 14,5 14 15,5
şi pentru rigidizări
contra voalării
3 Distanţa maximă ei=10d 130 150 170 190 210 230 250 280 310
între nituri pentru
eforturi de întindere e=20 t când t<: 6,5 7,5 8,5 9,5 10,5 11,5 12,5 14 15,5
4 pe direcţia
26 30 31 38 42 46 50 56 62
Distanta minimă efortului: e2=2 d
până la marginea normal pe
piesei direcţia efortului: 20 23 25 29 32 35 38 42 47
e 3 =l,5 d
5 Distanţa maximă e2= e2=3 d 39 45 51 57 63 69 75 84 93
până la marginea
piesei 6 t când t<: 6,5 7,5 8,5 9,5 10,5 11,5 12,5 14 15
C o O-
O o>O C
 HK
- -t CB CB
p
P* 13 >1
CB
^ sJ C
•O >73 P P w CB CB <
2- o a* •-t
£8 2.
£ C
« CB a* a* CB
C>t O O
c gp' N
c
C cb CB CB a: s= £ C 3 C C tf ET
cB c
CO
3D
^ a P S- g _ o
° CB o.
CD p
oo C O.l O. 2. pcb. CL q 13
P co
O
e o o % e. o-
r?) 2- 2 0 cb o JJl co 2! £
c
b a> CB
ol-t Ef
13
O
O-
O ET o*>-i 3 13 £L 3 ţn CD £ CB O oo C
>B
-î
Q- ET 0- . g nco O o o a O P c
CB O )
P 1-i Ei: ° p c •=« 2
13 S5 co C
O C? O
<
O * p s: I
o" N cT » cb jo a o P CB. co 3
C
i-t CB CB O C ^B -co Pft o
5 0Q E* B B- • p-t- c o3 st: 3 ^ pl a 13 -co C co
13
CB w
O cr-t-o
>1* Ct:
O " o 13 p* £ Ti s —ta
r-b P s
13 >-( T3 ^ g O) to CD
•-i
•rt O
cPo P < & CB ps CB £ o
vo 5' •3.
3O CT* ^ 2 P
N •co w
o pi
13' 13
p P O p 13
— a> «
pco< fiT CB CBg t-H
a C -S. <ti: rt- C B O
O
* d
3 a> T PO C
3 ^ g' 2: £ r
13 3 p CD S' p.
§
§ P CD C . O
O < $ p' 2 eB O-
C CB ce
n" 2 ff g< N B Si c
o £ 5 13 CB* C CD
O
3 o" o
P pc
1-1
o- 13P CB 2
CD O f P.
3 a 13 O. SS; d
o o O B
o Î»( C 13 T3C O
23 S
O- 3. 13 r» ass
1 g*
C N
B p<_
O co" î© VO
Anexa nr. 11
Pod km
Linia....
TABELUL NITURILOR SLĂBITE CONSTATATE ŞI ÎNLOCUITE
Precizarea Numărul niturilor slăbite constatate şi înlocuite

Unde
Numărul locului cu Grupate pe diametre Nr. total
s-au
traveei defecte ale d, d2 d3 d4 ds Parţial General
constatat
niturilor mm mm mm mm mm (buc.) (buc.)
I La innădiri
La Alteîmbinări
lonjeron La innădiri
Alteîmbinări
I La innădiri
La Alteîmbinări
antretoaze La innădiri
Alteîmbinări
La grinzile I La innădiri
principale Alteîmbinări
Şi La înnădiri
diagonale Alteîmbinări
La I La înnădiri
contra- Alteîmbinări
vântuirile La înnădiri
verticale Alte îmbinări
La I La înnădiri
contra- Alteîmbinări
vântuirile La înnădiri
orizontale Alteîmbinări
1 La înnădiri
La alte Alte îmbinări
piese La înnădiri
Alteîmbinări
I Contraşine
Contraşine Trotuare
şi trotuare Contraşine
Trotuare
Data întocmit,
Inginer
Şef Atelier regional de poduri

(Şef Secţie Poduri)
160
Anexa nr. 11
Pod km
Linia....
TABELUL DEFECTELOR CONSTATATE ŞI REPARATE

(la tabliere metalice şi calea propriu-zisă)
Schiţa eclisării
(cuvrejoantării)
Unde Dreapta sau oricărei alte
Nr. Precizarea Felul
s-au sau Panou I reparaţii
traveei locului defectelor"
constatat stânga executate, cu
dimensiunile
respective
La
lonjeroane
La
antretoaze
La grinzile
principale
La contra-
vântuirile
orizontale
La contra-
vântuirile
verticale
La alte
piese
Pentru prezentarea clară a defectelor se efectuează schiţe cu

dimensiuni, în rubricile respective sau pe foi separate, care se ataşează la
tabelul respectiv.
Data întocmit,

160
A n e x a n r . 11
l a I n s t r u c ţ i u n i l e nr. 3 0 9
Pod km
Linia....
LISTA M A T E R I A L E L O R UTILIZATE L A R E P A R A Ţ I I L E
P O D U R I L O R M E T A L I C E D E CALE F E R A T Ă
MATERIALE UTILIZATE
Denumirea Caracteristici Clasă oţel,
Cantităţi
materialelor dimensionale STAS
Platbandă
Cornier
Nituri
SIRP
Şuruburi
Alte materiale
Total general
Data întocmit,

160
Anexa nr. 13
9
Pod km
Linia...,
TABELUL DEFECTELOR GRAVE

constatate la tablierele metalice şi calea propiu-zisă pentru care s-a efectuat
sau urmează să se efectueze raport cu proiect tehnic şi cerere de finanţare
S-a
Dreapta Data
Unde s-au Nr. Precizarea Felul raportat
sau Panoul remedierii
constatat traveei locului defectelor" cu nr.
stânga defectelor 2 '
la
La
lonjeroane
La
antretoaze
La grinzile
principale
La contra-
vântuirile
orizontale
La contra-
vântuirile
verticale
La alte
piese
'' Pentru prezentarea clară a defectelor se vor face la nevoie

schiţe cu dimensiuni în rubricile respective sau pe foi separate, care
se ataşează la tabelul respectiv.
2)
în cazul când înlăturarea defectelor mai grave s-a făcut
ulterior întocmirii memoriului, data din această rubrică se va trece
în duplicatul acestui tabel.
Data întocmit,

163
Anexa nr. 14
Pod km.
Linia
TABELUL DEFECTELOR CONSTATATE LA CULEE, PILE ŞI

LA LUCRĂRI DE APĂRĂRI
Lucrări de
Defectele constatate la Măsuri luate reparaţii executate
zidării - la culee sau şi rapoartele în decursul celor
Materialul de
Nr. Nr. culeei pile - precum şi la lucrările efectuate 5/7 ani, anteriori
construcţie al
traveei sau pilei anexe ca sferturi de con, pentru reviziei tehnice
culeei sau pilei
apărări şi reprezentarea lor defectele din actuale,
Os coloana 4
prin schiţe cu precizarea
datei de excutare
1 2 3 4 5 6
Observaţii: In lipsă de costatări de defecte sau de lucrări executate, în rubricile respective se scrie "Nu este
cazul".
Data întocmit,

O r •tj
<D HK - o
p
^ sJ P i
£ £ » n u p. oo O* P . c3o ^ a PP - PP - CD P .
8CD ^a 13
5-1
a 03 ţj 03 < 00o331 3 S. P
O 3
P< »-+- 5' 3 O P< O
co fa
pc CD 03°< o-
•"ti an pc CD CD a co o P CO 03 * -C/î
rs i-t op pc •a CD co
o cCDo I-T 3
<ţs. 13 CD
o 3 P 3
&
>3 CD£ I O o'
3 O 1 G CD 3
S L CD .. p 13 O o p 0 p<
3. »
O P^
CD O
- 3 o* a 3 o % co TT O "3? sa. p O 3*
<5 o. •-t
co 3 B
co 2- 3p 3. nP P< l-t
p<
®s
P- N
CD O) o wO 173 3 13 CD CD
2 S3 C D O. . P
J?f 3 P
p.
o £ O CD_ hl-l^ •
13 CD N
O N* 13
P O O P< 3 3 E? CD* CD
5
£* o" n a N. £ O P
o — | î 3* 3 g 13 i-t
3. < 03 < o" _. o p- 13CS CDP CD
CD CD
13 C
C D
i-l _ P_
D
i-i CD
13 pc 3O cOo Ti
P O
3 » s s
Os O-
CD II?
I-K K-
O
3 13
3* cT
C
CD
D
<
CD
0P O.
CD
0
1
g Z>
P-
12. 3
3 £ w
*t
CD cP e 03 PCD. 5 2. CD
O- 3* 3
p 2P - p> i-. Q
O
03< cOo O N
CD* CD 13
p. cPo
3
e. O ° 3- i-i °03C g. o •cH «-- CDS

CD H
3
CD
O
CD 0 3< o. 2
3
51
" p< i-t CD
3 13
CD
p- c=t I—13
co&a p
rP-*- %
3 3
CD 3 13 CD*
g' 8* CD P c3o coo3 CD
P
I0Z3I
13
CD
3 •-t j-J.
13 03 O 3" I P 13
•-I
CD CD 3- 5'
'B o o •3 § P P
3" P . £.13 o p. i^ s cT 9
O CD
3
CD p CD CD 3 . CD - • p g-
03 iOJL 0N3 v>
^ P C, 13
P 13
cr 3 O
•-t 03< 3P O CD* •
cP<
o 3_ 13 2 e t: G
3 3 CD
O * CD
3 3 o^ CDa
13 C W
-s O 3' CO
o P O
CD 2. n. 3 P-
tra c p. 13 a '
Os 3CD 3 >-t 1-2N<- CD
B" o.
CD
3cr pc O <
CD P
13 p ' P
O
oo CD
U> p 13. O CD O rf. « X
a. 3 3 a O
o
P . CD
3 M
3 CD
P< 3'
P- pc o' I IO
?
o
P
p 3•-1 P r« »1
03 13
-co
CD p P<
P< Wr
P. CO
C D r-*-
CO •co O h-
03 3 3 co
<-K cT CD
S CDP .
3'
3 CD P
CD
A n e x a nr. 11
l a I n s t r u c ţ i u n i l e nr. 3 0 9
Pod km
Linia....
R E L E V E U L Nr. 1
Deformaţiile grinzilor principale în plan vertical
Deschiderea nr. 1
(Schiţa)
Deschiderea nr. 2
(Schiţa)
Deschiderea nr. 3
(Schiţa)
Mira a fost aşezată
La
Scara lungimilor
Scara deformaţiilor
Data . întocmit,

160
A n e x a nr. 11
Pod km
Linia....
Deformaţiile grinzilor principale în plan orizontal
Deschiderea nr. 1
(Schiţa)
Deschiderea nr. 2
(Schiţa)
Deschiderea nr. 3
(Schiţa)
La
Scara lungimilor
Data întocmit,

160
Anexa nr. 11
Pod km
Linia....
Cotele de reazem
Deschiderea nr. 1 a) Grinda din dreapta

(Schiţa)
b) Grinda din stânga

(Schiţa)
a) Grinda din dreapta

Deschiderea nr.2 (Schiţa)
b) Grinda din stânga

(Schiţa)

etc. La
Scara lungimilor
Data. întocmit,

160
Anexa nr. 11
Pod km
Linia....
RELEVEUL Nr. 4
Releveul profilului albiei
(Schiţa)
(Schiţa)
Data întocmit,

160
Anexa nr. 11
Pod km
Linia....
BORDEROUL REPARAŢIILOR
Executate în perioada 20 ....- 20
Felul
Data Cantităţi Materiale Data
reparaţiei
executării realizate utilizate recepţiei
executate
Se precizează anii corespunzători.
Data întocmit,

160
Anexa nr. 21
BORDEROUL
podurilor la care s-au constatat defecte atât la revizia periodică

din anul , precum şi în intervalul dintre reviziile tehnice
periodice şi la care s-au efectuat reparaţii mari, tratate cu
rapoarte separate
Podul peste râul de pe linia

km cu urmăoarele deschideri .... .m.
Defecte remediate Perioada

Nr. (nr. pe elemente, L, A, G, Ap) reviziei
Pod km Linia
crt. Depistate în Depistate (perioada
timpul reviziei între revizii reparaţiilor)
Data întocmit,

Secţia de întretinere a căii
171
< 3
m to tO N> K> N> — H- 1— »-> H- H- K>

o\ Ji w to
U)
CA
w H o
o n% 2
> N-. Sr" a. ffl
-H
>—< ^E, a3- h*
o> 5.
s g
w 13 5 2- 3
o
H 3
îs8 <
s
•H
051
<n
w
s O
O
-j o
N> w
o
•
f
M
a
qs. s W
3 13 S
O) oa <Sl
>"!
8- H S
o g' O
S"
p# >
e H
5* S 5" »S
s< 2
"1 »
O
Ctu o
sO KJ
Anexa nr. 23a

MOMENTE ÎNCOVOIETOARE PRODUSE DE CONVOAIE TEORETICE DE CALCUL

CONVOIUL DE CALCUL
Desds- B circulară Circulară G german I A 8 ,5 B p r usian
T 8.5 N german
uneară 1907
ME MA 8.5 M
MT
Mb
Mg
M M Mn MK Mg
Mfi
Me
M t 8,5
M a 8,5 M
Mt8,5
8,5 MT 8,5 Mx8,5 M t 8,5 M t 8,5 Mx8,5
i 6,25 4,75 0,68 4,75 0,76 6,25 1 5,0 0,8 6,25 1 5,50 0,88 5,0 0,8
2 12,50 9,50 0,76 8,5 0,68 12,50 1 10,0 0,8 12,50 1 11,0 0,88 10,0 0,8
3 20,17 14,25 0,709 14,34 0,71 20,17 1 16,88 0,836 20,17 1 16,50 0,818 16,9 0,838
4 35,00 23,80 0,68 25.5 0,729 35,0 1 27,0 0,771 35,0 1 26,40 0,754 30 0,857
53,75 36,60 0,68 38,75 0,712 53,75 1 40,50 0,753 53,75 1 42,50 0,798 45 0,837
5 59,40 61,9 0,852
72,50 0,997
-j 6 72,67 49,40 0,67 52.6 0,724 72,67 1 55,69 0,766
77,40
0,817
85 0,874
0,743 98,75 76,5 0,786 91,25 0,924 0,795
7 97,30 67,20 0,69 72,25 1,014
99,0 0,811 110,0 0,901 101,20 0,829 110 0,902
8 122,0 88,40 0,72 93,50 0,766 130,0 1,069
121,5 0,818 136,9 0,921 128,7 0,866 135 0,909
9 148.5 109,6 0,73 114,75 0,773 151,3 1,018
144,0 0,785 166,7 0,908 156,2 0,851 160 0,872
183,4 130,9 0,71 136,0 0,741 197,5 1,076
10 319 285 0,769
417 280 0,755 318 0,858 0,860
15 370.6 252,0 0,67 242,25 0,654 1,125
459 0,752 511 0,837 506 0,829 429 0,703
610,0 431,0 0,70 364,65 0,598 696 1,140
20 763 668 0,741
1078 693 0,768 758 0,840 0,845
25 902,0 658 0,72 567,8 0,629 1,195
947 0,746 1048 0,839 1051 0,842 967 0,775
1248,0 922 0,73 836,7 0,67 1536 1,230
30 1401 1323 0,803
2044 1246 0,756 1406 0,853 0,85
35 1647,0 1227 0,74 1127,2 0,684 1,241
1578 0,751 1810 0,861 1818 0,865 1416 0,674
2100,0 1559 0,742 1426 0,679 2599 1,237
40 2804 2126 0,676
3862 2305 0,728 2775 0,877 0,886
50 3142,0 2341 0,740 2170 0,686 1,221
3094 0,697 3930 0,885 3981 0,897 2963 0,668
4437,0 3289 0,741 2969 0,669 5325 1,200
60 6998 5348 0,701
5582 4867 0,638 6850 0,898 0,917
80 7627,0 5603 0,734 4991 0,654 1,160
7102 0,696 10570 0,921 10857 0,930 8088 0,693
11665,0 8523 0,73 7393 0,634 13178 1,129
1 100
Anexa nr. 23b
MOMENTE ÎNCOVOIETOARE DETERMINATE DE CONVOAIE PENTRU DESCHIDERI

CORESPUNZĂTOARE PACHETELOR DE ŞINE
Convoaie de calcul Coeficient

Deschidere Gd.)
A 8,5 T 8,5 Nd) dinamic
B S = 23,5 S = 21,5 t
1,0 5,50 6,25 4,50 6,25 4,75 5,87 5,38 1,66
1,1 6,05 6,88 4,95 6,89 5,23 6,47 5,92 1,658
1,2 6,60 7,50 5,40 7,50 5,70 7,05 6,46 1,656
1,3 7,15 8,13 5,85 8,14 6,18 7,65 7,00 1,655
1,4 7,70 8,75 6,30 8,75 6,65 8,24 7,54 1,654
1,5 8,25 9,38 6,75 9,38 7,13 8,82 8,08 1,652
1,6 8,80 10,00 7,20 10,00 7,60 9,40 8,60 1,651
1,8 9,90 11,25 8,10 11,25 8,55 10,58 9,68 1,648
2,0 11,00 12,50 9,00 12,50 9,50 11,75 10,75 1,645
2,2 12,10 14,03 9,90 13,75 10,45 12,92 11,83 1,642
2,4 13,20 15,57 10,23 15,00 11,40 14,10 12,90 1,639
2,6 14,30 17,10 11,85 16,28 12,35 15,28 14,00 1,637
Anexa nr. 23c

PACHETE DE ŞINE - MODULE DE REZISTENŢĂ
2 pachete x 3 şine 2 pachete x 5 şine 2 pachete x 7 şine

Tip şină Wj min v i caot n l Wxc M
WxcmJ M tm WscmJ 1TA
-'cai»
35 145,32 871,92 12,2 1453,20 20,3 2034,48 28,5
40 172,09 1032,54 14,4 1720,90 24,1 2409,26 33,8
42,8 200,89 1205,34 16,9 j 2008,90 28,0 2812,46 39,4
45 216,80 1300,80 18,2 2168,00 30,4 3035,20 42,5
49 240,30 1441,80 20,2 2403,00 33,7 3364,20 47,5
60 335,60 2013,60 28,2 3356,00 47,05 4698,40 65,8
Rezistenţa admisibilă = 1400 kgf/cm 2

Anexa nr. 24
Standarde în vigoare
la data apariţiei instrucţiunilor
1. STAS 1911/1998 Poduri de cale ferată, prescripţii de

proiectare.
2. STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a siguranţei
construcţiilor.
3. STAS 9824/2-75 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a
liniilor de cale ferată.
4. STAS 7582-91 Lucrări de cale ferată. Terasamente.
Prescripţii de proiectare şi de verificare a
calităţii.
5. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare şi
betoane cu lianţi minerali. Metode de
încercare.
6. STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi
mortare cu lianţi minerali.
7. STAS 790-84 Apa pentru betoane şi mortare.
8. STAS 438/1-89 Produse de oţel pentru armarea betonului.
Oţel-beton laminat la cald. Mărci şi condiţii
tehnice de calitate.
9. STAS 438/2-91 Produse de oţel pentru armarea betonului.
Sârmă rotundă trefilată.
10. STAS 438/3-98 Produse de oţel pentru armarea betonului."
Plase sudate.
11. STAS 227/1-86 Cimenturi. încercări fizice. Indicaţii generale,
pregătirea probelor şi prepararea pastei de
consistenţă normală.
12. STAS 227/2-94 Cimenturi. încercări fizice. Determinarea
fineţii de măcinare prin cernere.
13. STAS 227/5-96 Cimenturi. încercări fizice. Determinarea
căldurii de hidratare.
14. SR 3011-96 Cimenturi cu căldură de hidratare limitată şi
cu rezistenţă la agresivitatea apelor cu
conţinut de sulfaţi.
15. STAS 1759-88 încercări pe betonul proaspăt. Determinarea
densităţii aparente, a lucrabilităţii, a
conţinutului de agregate fine şi a începutului
de priză.
152
16. STAS 1275-88 încercări pe betoane. încercări pe betonul
întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice.
17. STAS 5090-89 Pietre naturale pentru construcţii.
Clasificare.
18. STAS 6200/1-89 Pietre naturale pentru construcţii. Prescripţii
generale pentru determinările fizice.
19. SREN196/1-95 Metode de încercări ale cimenturilor.
Partea I: Determinarea rezistenţelor mecanice.
20. SREN 196/2-95 Metode de încercări ale cimenturilor.
Partea a Il-a: Analiza chimică a cimenturilor.
21. SREN 196/3-95 Metode de încercări ale cimenturilor.
Partea a IlI-a: Determinarea timpului de
priză şi a stabilităţii.
22. SRENV 196/4-95 Metode de încercări ale cimenturilor.
Partea a IV-a: Determinarea cantitativă a
componentelor.
23. SR EN 196/6-94 Metode de încercări ale cimenturilor.
Determinarea fineţii cimenturilor.
24. SREN 196/7-95 Metode de încercări ale cimenturilor. Metode
de prelevare şi pregătire a cimenturilor,
25. STAS 3519-76 încercări pe betoane.
Verificarea impermeabilităţii la apă.
26. SREN 196-3-1995 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea
a IV-a: Determinarea timpului de priză şi a
stabilităţii.
27. STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare.
28. STAS 1799-88 Construcţii de beton, beton armat şi beton
precomprimat.
Tipul şi frecvenţa verificării calităţii
materialelor şi betoanelor destinate
executării lucrărilor de construcţii.
29. STAS 1910-83 Poduri de beton, beton armat şi beton
precomprimat. Suprastructură. Condiţii
generale de execuţie.
30. STAS 5088-75 Lucrări de artă. Hidroizolaţii. Prescripţii de
proiectare şi execuţie.
31. SR 1500-1996 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III,
IVşiV.
32. STAS 12187-88 Table groase de oţel pentru elementele
principale ale podurilor şi viaductelor.
33. STAS 505/1-86 Oţel laminat la cald. Table groase. Condiţii
tehnice de calitate
34. STAS 500/1-89 Oţeluri de uz general. Condiţii generale.
153
35. STAS 500/2-80 Oţeluri de uz general. Mărci.
36. STAS 333/87 Oţel laminat la cald. Oţel rotund.
37. STAS 4031-77 Poduri metalice de cale ferată şi şosea.
Aparate de reazem din oţel turnat. Condiţii
tehnice de execuţie şi montaj.
38. STAS 4031/2-75 Poduri din beton armat şi beton precomprimat
de cale ferată şi şosea. Aparate de reazem din oţel.
39. STAS 9407-75 Poduri metalice de cale ferată şi şosea.
Suprastructuri sudate. Prescripţii de execuţie.
40. STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferată şi şosea. Infrastructuri
din zidărie beton şi beton armat. Prescripţii
de proiectare.
41. STAS 10111/2-87 Poduri de cale ferată şi şosea. Suprastructuri
din beton, beton armat şi beton
precomprimat. Prescripţii de proiectare.
42. STAS 2015/1-83 Fonte şi oţeluri. Luarea probelor pentru
determinarea compoziţiei chimice.
43. STAS 2015/2-85 Fonte şi oţeluri. Luarea şi pregătirea
probelor pentru analiza spectrală.
44. STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi pentru sudare.
45. STAS 1126-87 Sârmă de oţel pentru sudare.
46. SRAS 3461-83 Poduri metalice de cale ferată şi şosea.
Suprastructuri nituite. Prescripţii de execuţie.
47. STAS 9330/84 Poduri de cale ferată şi şosea. îmbinări cu
şuruburi de înaltă rezistenţă. Prescripţii de
proiectare şi execuţie.
48. STAS 796/89 Nituri. Condiţii tehnice generale de calitate.
Nituri de oţel. Nit cu cap semirotund.
49. STAS 797/80 Dimensiuni.
încercarea suprastructurilor cu acţiuni de
50. STAS 12504-86 probă.
Poduri. Terminologie,
51. STAS 5626-1992 încadrarea în clase de importanţă.
52. STAS 4273-83 Zonarea seismică. Macrozarea teritoriului
53. SR 11100/1-93
României
54. STAS 8796/4-89 Organe de asamblare de înaltă rezistenţă
folosite prin pretensionare la îmbinarea
structurilor din oţel.
55. STAS 10167-83 Aparate de reazem din neopren armat.
56. STAS 1489-78 Poduri de cale ferată. Acţiuni.
57. STAS 10128-86 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor
supraterane din oţel. Clasificarea mediilor
agresive.
153
58. STAS 10166/1-77 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor
din oţel supialeranc. Pregătirea mecanică a
suprafeţelor.
59. STAS 10702/1-83 Protecţia contra coroziunii a c oiisliiic(nloi
din oţel supratcranc. Acoperiri piotectnair
Condiţii tehnice generale.
60. STAS 10702/2-80 Protecţia contra coroziunii a ituisliiu (nloi
din oţel supraterane. Acoperiri jiiotceloaie
pentru construcţii situate in medii
neagresive, slab agresive şi cu agresivitate
medie.
61. STAS 12796-90 Protecţia contra coroziunii. Pregătirea
suprafeţei pieselor din oţel pentru vopsire.
62. STAS 9684-82 Coroziunea metalelor. Metode de încercare
şi apreciere la coroziune.
63. STAS 2924-73 Lucrări de drumuri. Gabarite pentru poduri.
Teren de fundare. Urmărirea tasărilor
64. STAS 2745-90 construcţiilor prin metode topografice.
Statica, dinamica şi stabilirea structurilor.
65. STAS 3451-73 Terminologie.
Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi
66. STAS 10101/0 B-87 gruparea acţiunilor pentru podurile de cale
ferată şi şosea.
67. STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de
îngheţ. Zonarea teritoriului României.
68. STAS 1242/2-83 Teren de fundare. Cercetări geologice
tehnice şi geotehnice specifice traseelor de
căi ferate.
69. STAS 3220-89 Poduri de cale ferată. Convoaie tip.
70. Fişa UIC 778-3R-95 Recomandări pentru evaluarea capacităţii
portante a podurilor boltite existente, din
zidărie şi beton.
71. Fişa UIC 778-4R-89 Defectele podurilor de cale ferată şi măsuri
pentru întreţinere şi consolidare.
72. Fişa UIC 778-2R-91 Recomandări pentru determinarea capacităţii
portante a structurilor metalice existente.
Normative specifice activităţii de poduri
1. C 149-87 Instrucţiuni tehnice privind procedeele de

remediere a defectelor pentru elementele de
beton şi beton armat.
2. C 26-85 Normativ pentru încercarea betonului prin
metode nedistructive.
3. NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor
din beton, beton armat şi beton precomprimat.
153
4. CI6-84 Normativ pentru executarea pe timp friguros
a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente.
5. C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi
recepţia lucrărilor de construcţii şi a
instalaţiilor aferente.
6. P 130-99 Norme metodologice privind urmărirea
comportării construcţiilor, inclusiv
supravegherea curentă a stării tehnice a
acestora.
7. C 28-83 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea
armăturilor de oţel-beton.
8. C 112-86 Norme privind proiectarea şi executarea
lucrărilor de hidroizolaţii la construcţii.
9. C 246-93 Instrucţiuni tehnice de utilizare a
membranelor cu bitum aditivat la lucrări de
hidroizolaţii.
Legislaţie în vigoare
la data apariţiei instrucţiunilor
1. Legea 10/1995 Lege privind calitatea în construcţii.

2. HG 766/1997 Hotărâre a Guvernului României pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea
în construcţii.
HG 273/1994 Hotărâre a Guvernului României privind
aprobarea Regulamentului de recepţie a
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora.
4. HG 272/1994 Hotărâre a Guvernului României pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea
în construcţii.
5. HG 925/1995 Hotărâre a Guvernului României privind
aprobarea Regulamentului de verificare şi
expertizare.
OMT 290/2000 Ordinul ministrului transporturilor privind
admiterea tehnică a produselor şi/sau
serviciilor destinate utilizării în activităţile
de construire, modernizare, întreţinere şi
reparare a infrastructurii feroviare şi a
materialului rulant, pentru transportul
feroviar şi cu metroul.
153
7. OMT 410/1999 Ordinul ministrului transporturilor privind
autorizarea laboratoarelor de încercări şi
atestarea standurilor şi dispozitivelor
speciale, destinate verificării şi încercării
produselor feroviare utilizate în activităţile
de construire, modernizare, exploatare,
întreţinere şi reparare a infrastructurii
feroviare şi a materialului rulant, specifice
transportului feroviar şi cu metroul.
8. Legea 107/1996 Legea apelor.
Utilizatorii trebuie să verifice în permanenţă dacă ediţiile standardelor

prezente sunt actualizate.
153

309 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

309 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL TRANSPORTURILOR,

APROBATE PRIN ORDINUL MINISTRULUI

ROMÂNIA. MINISTERUL TRANSPORTURILOR,

Instrucţiuni pentru revizia şi întreţinerea

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,

Tipărit la S.C. Tipografică FILARET S.A.

în temeiul prevederilor art. 4, lit e), ultima liniuţă, din

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi

Art. 1. - Se aprobă Instrucţiunile pentru revizia şi

*' Anexa va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi, la cererea acestora, de către

Art. 3. - (1) Compania Naţională de Căi Ferate „CFR"

Art. 4. - Autoritatea Feroviară Română - AFER,

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin,

Art. 6. - Prezentul ordin se va publica în Foaia Oficială

Art. 1. - (1) Podurile de cale ferată sunt lucrări de artă

Art. 2. - (1) Urmărirea comportării în exploatare a

Art. 3. - (1) Evaluarea stării tehnice a podurilor de cale

Art. 4 - (1) Prezentele instrucţiuni se aplică în activitatea

Art. 5. - Activitatea de urmărire a comportării în

Art. 6. - (1) Activitatea de urmărire curentă în exploatare

Art. 7. - (1) Activitatea de urmărire specială a

Art. 9. - Activitatea de urmărire curentă a comportării în

Art. 10. - (1) Periodicitatea reviziilor tehnice se stabileşte

Art. 11. - (1) Revizia tehnică curentă este o activitate de

Art. 13. - (1) Revizia tehnică curentă se finalizează prin

Art. 14. - (1) Revizia tehnică periodică constă în

Art. 15. - Reviziei tehnice periodice îi sunt supuse toate

Art. 16. - (1) Programele anuale pentru revizia tehnică

Art. 17. - Pasajele superioare şi podurile de încrucişare se

Art. 18. - (1) Podurile provizorii din depozitele de grinzi

Art. 19. - (1) Revizia tehnică suplimentară se deosebeşte

Art. 20. - (1) Programul de revizie tehnică pentru

Art. 21. - în funcţie de schema statică, podurile de cale

Art. 25. - în funcţie de elementele de îmbinare utilizate,

Art. 26. - în funcţie de deschidere, podurile de cale ferată

Art. 27. - în funcţie de durata lor în timp, podurile de cale

Art. 28. - (1) Cu ocazia realizării lucrărilor de revizie,

Art. 29. - în funcţie de perioada în care au fost uzinate

Art. 30. - Cunoaşterea materialelor metalice din care a

Art. 31. - (1) Dacă documentaţia tehnică existentă nu

Art. 32. - Podurile masive sunt poduri executate din

Art. 33. - Cunoaşterea materialelor de construcţie,

Art. 34. - (1) Condiţia ca zidăria din piatră să îşi păstreze

Art. 35. - (1) Betoanele şi betoanele armate utilizate au ca

Art. 36. - (1) Evidenţa podurilor de cale ferată este

Art. 37. - Evidenţa podurilor de cale ferată este întocmită

Art. 38. - Cu ocazia expertizelor tehnice, se urmăreşte ca

Art. 39. - (1) La fiecare început de an, până la data de

întocmirea şi actualizarea cărţii tehnice a podului

Art. 40. - (1) Responsabilitatea întocmirii şi a actualizării

Art. 41. - (1) Responsabilul cu lucrările de artă din cadrul

Art. 42. - (1) Cartea tehnică a podului de cale ferată se

§. 1. Verificarea infrastructurii podurilor de cale ferată

Art. 43. - Cu ocazia efectuării reviziilor tehnice la

Art. 44. (1) La verificarea banchetei, cuzineţii de piatră

Art. 45. - (1) în corpul zidăriilor, pilelor sau culeelor

Art. 47. - Cu ocazia reviziilor tehnice trebuie să se

Art. 49. - (1) Sferturile de con trebuie să fie în stare bună,

Art. 50. - Drenurile din spatele culeelor şi aripilor trebuie

Art. 51. - (1) Cu ocazia reviziilor tehnice, se verifică

Art. 53. - (1) Verificarea stării tehnice a infrastructurii

Art. 54. - în aval şi amonte de podurile de cale ferată

§. 3. Verificarea suprastructurii podurilor de cale ferată