Sunteți pe pagina 1din 4

eX CATHEDRA

Strategie de consiliere în
carieră a tinerilor cu statut
de student

Rezumat: Articolul prezintă abordarea teoretică, dar şi


empirică a conceptului de maturitate vocaţională, care a stat la
baza elaborării strategiilor de consiliere în carieră a tinerilor
cu statut de student.
Ana Dabija Abstract: This article presents theoretical and empirical
approach to the concept of vocational maturity, which was the
master în psihopedagogie, lector, USM basis for developing strategies for career counseling of youth.

Dezvoltarea capitalului uman este un aspect de − explorarea sistematică şi efectivă atît a persona-
importanţă strategică pentru o societate bazată pe lităţii cît şi a mediului profesional;
competiție, iar tinerii sînt forţa motrice care asigură − cunoaşterea integrală şi realistă a limitelor şi a
competitivitatea economică, culturală etc. prin diverse atuurilor personalităţii;
activităţi profesionale. − familiarizarea cu mediul de specialitate şi utiliza-
Prioritatea tînărului de azi este formarea sa profesio- rea optimă a tuturor resurselor şi a oportunităţilor
nală, or, integrarea rapidă şi eficientă pe piaţa muncii este acestuia;
asigurată nu numai de competenţele de specialitate, dar − analiza posiblităţilor educaţionale şi ocupaţionale;
şi de abilităţile adiacente acestora: de formulare realistă a − identificarea şi cunoaşterea factorilor care pot
scopurilor de ordin profesional; de raţionalizare a decizi- susţine sau împiedica decizia vocaţională;
ilor profesionale; de proiectare a demersului profesional; − selectarea celei mai bune decizii vocaţionale,
de marketing personal şi profesional etc. asumat şi responsabil;
Didactica Pro..., Nr.2-3 (72-73) anul 2012

Nevoile educaţionale şi vocaţionale ale studenţilor − stabilirea compromisului între dorinţe şi realitate,
nu se reduc la formarea competenţelor profesionale, aspiraţii şi posibilităţi de autorealizare;
acestea presupun direcţionarea adecvată a carierei în ori- − formularea clară şi realistă a obiectivelor de ordin
ce perioadă de studiu, în vederea obţinerii performanţei profesional, care să fie în acord cu interesele şi
şi a succesului profesional. valorile profesionale, cu abilităţile şi trăsăturile
Reprezentările tinerilor despre devenirea profesi- personalităţii, dar şi cu experienţa şi competen-
onală se bazează, de regulă, pe necesitatea achiziţio- ţele profesionale;
nării competenţelor fundamentale pentru practicarea − selectarea ofertelor educaţionale şi ocupaţionale
meseriei, fapt apreciat de factorii decidenţi în politici compatibile cu personalitatea şi stilul de viaţă;
educaţionale. Or, astăzi, din perspectiva unei pieţe − identificarea locurilor de angajare din perspectiva
competitive şi expuse unor schimbări continue, anga- securităţii profesionale şi asigurarea unui trai
jatorii au amplificat cerinţele de angajare şi de inte- decent;
grare profesională. Astfel, se conturează limite pentru − creşterea şi dezvoltarea în carieră.
specialistul în devenire, în următoarele componente Aceste limite ale carierei specialistului în devenire
ale carierei: sînt componentele de bază ale conceptului de maturitate

Ghidarea în carieră: repere conceptuale determinate de contextul socioeconomic


al procesului educaţional

15
eX CATHEDRA

vocaţională, caracterizat în ceea ce urmează pentru a 5. înţelepciunea/rezonabilitatea (wisdom) prefe-


canaliza viziunea cadrelor didactice şi asupra acestei rinţei profesionale, exprimată prin următorii
probleme. indicatori: compatibilitatea între abilităţile şi
Conform studiilor realizate de Ginzberg, Super, Bal- preferinţele subiectului, interese şi preferinţe
dwin şi alţi cercetători în domeniul psihologiei carierei, fanteziste, nivelul profesional al intereselor şi
s-a constatat că, pînă la maturitatea vocaţională, individul nivelul profesional al preferinţelor, accesibilita-
parcurge cîteva stadii de dezvoltare: cel al fanteziei voca- tea socioeconomică a preferinţelor subiectului
ţionale, explorarea vocaţională, stabilizarea profesională, (Super, 1969).
menţinerea profesională şi declinul profesional. D. Super a presupus că dezvoltarea vocaţională este
Dezvoltarea vocaţională este un proces care se „un aspect al dezvoltării individuale”, iar coeficientul
manifestă pe parcursul întregii vieţi (life-long process), maturităţii vocaţionale poate fi asociat cu “locul” aces-
începînd cu copilăria şi finisînd, de obicei, cu retragerea teia pe axa cronologică, care ar trebui să indice dacă
profesională (pensionarea). Maturitatea vocaţiona- dezvoltarea vocaţională a persoanei este în conformitate
lă – concept central în studiile lui D. Super – a fost cu vîrsta sa.
definită în termeni de congruenţă între comportamentul Un alt cercetător care a descris conceptul în discuţie
profesional individual şi comportamentul profesional este Baldwin, modelul acestuia bazîndu-se atît pe
aşteptat la o anumită vîrstă, în special la etapa adolescen- conceptele de cunoaştere, selectare şi direcţionare a
ţă-tinereţe (Super, 1978). Maturizarea profesională are scopurilor profesionale, cît şi pe ideea că independenţa
loc anume în această perioadă, iar lucrările lui Baldwin, necesităţilor vocaţionale şi identificarea scopurilor şi
Super şi Overstreet ne conduc la ideea că: prin creştere a mijloacelor de obţinere a acestora, a motivaţiei şi a
şi învăţare, repertoriul comportamentului vocaţional încercării de a satisface o anumită cauză vocaţională
al tinerilor (dimensiunile maturităţii profesionale) se sînt dovezi ale manifestării unui comportament matur
dezvoltă şi se schimbă; comportamentul devine mai din punct de vedere profesional. Tradus în termeni
complex şi mai diferenţiat, iar individul – mai capabil de specialitate, modelul lui Baldwin corespunde, în
să raspundă cerinţelor mediului într-o manieră eficientă mare parte, următoarelor dimensiuni ale maturităţii
şi independentă. profesionale: cunoaşterea – orientarea spre o alegere
Majoritatea teoriilor despre maturitatea vocaţională profesională; informarea şi planificarea ocupaţiilor
se datorează programului Studiul tipurilor de carieră preferate; selectarea scopului – coerenţa preferinţelor
(Career Pattern Study), Teachers College, Columbia profesionale şi cristalizarea trăsăturilor vocaţionale;
University, coordonat de Super şi colaboratorii săi. În direcţionarea adecvată a trăsăturilor vocaţionale – rezo-
baza rezultatelor unor cercetări, s-au identificat cinci nabilitatea preferinţelor profesionale.
dimensiuni ale fenomenului, fiecare operaţionalizată Prin combinarea celor mai bune componente ale
prin mai mulţi indicatori: acestor două metodologii, cea a lui Super şi cea a
1. orientarea înspre alegerea profesională (orientati- lui Baldwin, s-a ajuns la concluzia că maturitatea
on to vocational choise), măsurată prin indicatori vocaţională se manifestă la tineri sub două aspecte:
ca: gradul de preocupare a individului pentru 1) maturitatea comportamentului profesional al unui
problemele profesionale şi eficienţa utilizării individ este indicată de similitudinile dintre propriul
resurselor disponibile în luarea deciziilor cu comportament şi comportamentul indivizilor mai în
privire la acestea; vîrstă din aceeaşi etapă a vieţii profesionale; şi 2) ma-
2. informarea şi planificarea ocupaţiilor preferate, turitatea comportamentului profesional al unui individ
măsurate prin: specificitatea informaţiilor deţinu- în comparaţie cu comportamentul indivizilor din acelaşi
te de subiect cu privire la ocupaţiile preferate şi grup de vîrstă.
gradul planificării acţiunilor considerate necesare Overstreet conchidea că maturitatea vocaţională
pentru a accede la postul dorit; are la bază următoarele dimensiuni: independenţa
3. consistenţa (consistency) preferinţelor profesi- experienţei de muncă, planificarea de scurtă durată, pla-
onale, identificată prin fermitatea tînărului de a nificarea intermediară şi planificarea de lungă durată.
da prioritate unui domeniu profesional la nivel Componentele maturităţii vocaţionale au constituit
de calificare; obiectul preocupărilor lui Gribbons şi Lohnes, care au
4. cristalizarea trăsăturilor vocaţionale, măsurată stabilit opt dimensiuni specifice:
prin 6 indicatori: maturitatea intereselor, matu- • alegerea ofertei educaţionale şi a programului de
ritatea stilului, plăcerea de a munci, preocupa- studiu;
rea pentru recompensa muncii, independenţa, • alegerea corectă a profesiei;
acceptarea responsabilităţii pentru planificarea • rezistenţa în atingerea scopurilor de ordin profe-
programului de instruire; sional;

Strategie de consiliere în carieră a tinerilor cu statut de student

16
eX CATHEDRA

• exactitatea în autoapreciere; explorării vocaţionale, adică stadiul tranziţiei de la


• dovezile pentru propria evaluare; adolescenţă la tinereţe (19-23 ani), caracterizat prin
• interesele; formarea culturii de specialitate şi aplicarea acesteia
• valorile; în contexte educaţionale şi profesionale concrete; aici
• independenţa în alegere. apare posibilitatea de a reevalua corectitudinea opţi-
Un alt cercetător, Roe, a reflectat în lucrările sale unii profesionale şi a deciziei vocaţionale, raportată
indicatorii maturităţii vocaţionale la adolescenţi şi tineri, la solicitarea pe piaţa muncii; asigurarea confortului
pe care îi prezentăm mai jos: profesional etc.
• realismul alegerii profesionale – clasificarea Următorul stadiu de probă vocaţională este perioada
opţiunilor profesionale se face în conformitate cu de încercare, care coincide cu cea a tinereţii timpurii (23-
domeniile şi nivelurile din matricea bidimensi- 25 ani). Acesta presupune implementarea preferinţelor
onală a lui Roe, apoi se compară cu abilităţile şi vocaţionale prin localizarea locului de muncă conform
interesele necesare pentru succesul şi satisfacţia pregătirii de specialitate, explorarea vocaţională – per-
profesională (adica ajustarea viitoarei profesii). mite evaluarea tînărului specialist în ceea ce priveşte
Dacă alegerea se potriveşte cu domeniile (inte- pregătirea sa profesională şi rezistenţa faţă de diverse
resele) şi cu nivelurile (abilităţile), atunci decizia dificultăţi ale mediului profesional. Apar contexte în
este una realistă; dacă aceasta se potriveşte doar care debutantul îşi poate identifica atuurile şi limitele
cu domeniul sau doar cu nivelul, atunci decizia personale şi profesionale.
este una mai puţin realistă; iar dacă alegerea nu Perioada de probă este decisivă în demersul ulterior
se potriveşte nici cu domeniul, nici cu nivelul, al confortului şi al adaptării profesionale. Or, în situaţia
atunci decizia este una greşită; cînd debutantul observă mai multe limite care îl deza-
• competenţa alegerii profesionale – include: vantajează pe plan profesional, atunci scopurile în acest
capacitatea de planificare, capacitatea de infor- sens necesită a fi redefinite, iar procesul de cristalizare
mare profesională, capacitatea de autoevaluare a preferinţelor vocaţionale – “relansat”.
şi stabilire adecvată a scopurilor profesionale; Cristalizarea preferinţelor profesionale (indicator
• poziţia alegerii profesionale – presupune impli- puternic al maturităţii vocaţionale) include formula-
carea în procesul alegerii, orientarea către lucru, rea ideilor despre domeniile şi nivelul de activitate
independenţa în luarea deciziilor, preferinţele potrivite pentru individ, iar specificarea – alegerea
vocaţionale etc. unei meserii şi a formei în care urmează să se facă
O serie de studii realizate la Universitatea de Stat angajarea. Alegerea impune acţiune în raport cu prefe-
din Carolina de Nord, coordonate de D. Westbrook, rinţa: înscrierea la un curs de calificare, la un program
au favorizat înţelegerea modelului maturităţii voca- de pregătire profesională; încadrarea într-o activitate
ţionale, inclusiv prin definirea conceptului în cauză. subordonată ocupaţiei respective. Comportamentele
Dimensiunile care îl descriu sînt: cîmpul muncii – cu- sau atitudinile care susţin cristalizarea sau specifica-
noştinţe despre varietatea ocupaţiilor în diferite sfere rea sînt: conştientizarea nevoilor, utilizarea resurse-
ale activităţii umane; alegerea unui job – abilitatea de lor, conştientizarea exigenţelor ocupaţiei în ceea ce
a alege cea mai realistă ocupaţie în funcţie de abilităţi, priveşte abilităţile şi caractersiticile; conştientizarea
interese, valori etc.; condiţiile de muncă – cunoaşterea factorilor care ar putea împiedica implementarea
programului de lucru, a salariului; localizarea locului de preferinţei, diferenţierea preferinţe–valori, conştien-
Didactica Pro..., Nr.2-3 (72-73) anul 2012

lucru etc.; pregătirea profesională – cunoştinţe despre tizarea relaţiei prezent–viitor, recoltarea de informaţii
studiile necesare pentru diverse arii ocupaţionale; atri- despre ocupaţie, planificarea acţiunilor de întreprins
butele – cunoaşterea abilităţilor, a intereselor şi valorilor (D. Super, pp. 111-112).
necesare pentru diferite ocupaţii profesionale; responsa- În baza experienţei mai multor ţări, dar şi în rezul-
bilităţile – cunoaşterea principalelor atribuţii, îndatoriri, tatul raţionalizării studiilor şi a statisticilor realizate
răspunderi pentru diverse arii ocupaţionale. de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă
Din punct de vedere teoretic (şi chiar empiric), West- (ANOFM) cu referire la situaţia precară pe care o au
brook susţine că tinerii maturi vocaţional sînt cei care au tinerii specialişti pe piaţa muncii, s-a tras concluzia
învăţat să aleagă modalităţile de acţiune, fapt ce duce la că susţinerea acestora prin consiliere vocaţională este
luarea mai eficientă a deciziilor legate de carieră. absolut necesară.
Toate cercetările avînd ca scop analiza conceptului Am realizat o cercetare care a avut drept scop să
de maturitate vocaţională, au ţinut cont de periodiza- propună strategii de consiliere în carieră a tinerilor
rea vîrstelor – de etapele adolescenţă şi tinereţe, care cu statut de student, fundamentate pe conceptul de
cuprind procesul de maturizare vocaţională. Tinerii cu maturitate vocaţională. Aceste strategii s-au axat pe
statut de student, conform lui D. Super, parcurg etapa componentele-cheie prezentate în Figura 1.

Strategie de consiliere în carieră a tinerilor cu statut de student

17
eX CATHEDRA

Figura 1. Componentele strategiei de consiliere vocaţională a tinerilor cu statut de student


Caracterizarea
Menţinerea Analiza
competenței profesionale,
unei imagini profesiei din
responsabilităţilor,
pozitive şi realiste surse documentare
condiţiilor de muncă
Identificarea despre sine ale viitoarei profesii
valorilor Clarificarea Informarea despre Analiza fişei de
profesionale intereselor domeniul profesional, post şi profesiogramei
profesionale sfera de activitate, specialităţii la care
Cunoaşterea Pentru elaborarea specialitate, posibilitatea se aspiră
personalităţii proiectului de carieră de creştere profesională
Stabilirea per ansamblu şi luarea deciziilor
scopurilor şi vocaţionale eficiente,
obiectivelor Înlăturarea este necesară cunoaşterea Realizarea stagiilor
Comunicarea cu
profesionale constrîngerilor interne detaliată şi implicită (practicilor de specialitate) şi
Valorificarea specialiştii versaţi,
ale personalităţii a următorilor factori activităţilor de voluntariat
competenţelor: cunoştinţe+ (frică de eşec etc.) absolvenţii în
capacităţi+abilităţi+ domeniu (pentru a
deprinderi+atitudini descoperi secrete
pozitive faţă de sarcinile profesionale)
profesionale
Documentarea
despre cerinţele
Accesarea buletinelor Construirea unei reţele
de angajare
informative pe site-ul sociale, compusă din
ANOFM, pentru a analiza prieteni, rude, cunoştinţe
situaţia pe piaţa muncii care să informeze
(www.anofm.md) Informarea despre locurile de
privind posibilităţile muncă vacante
Participarea la viitoarei angajări
Forumuri/Tîrguri ale (analiza pieţii Analiza bazelor de
locurilor de muncă muncii) date despre agenţii
organizate de economici naţionali
ANOFM (KOMPASS, VARO)
Iniţierea unor interviuri
Lecturarea revistelor şi
cu potenţialii angajatori
accesarea site-urilor,
(discutarea posibilităților
specializate în promovarea
de angajare)
ofertelor de angajare

Demersul privind dezvoltarea maturităţii vocaţionale Eficienţa formărilor axate pe programele implemen-
la studenţi s-a realizat prin intermediul unor programe tate s-a evidenţiat prin reflecţiile studenţilor participanţi,
de training-consiliere vocaţională de grup, pentru a care au recomandat obiectivele acestor traininguri să fie
încuraja colaborarea acestora cu mediul profesional şi incluse în curriculum.
piaţa muncii. Mai jos sînt prezentate sintetic obiectivele Dilema specialistului în devenire reflectă multiple
programelor implementate: momente de nesiguranţă legate de inserţia profesională.
1. Programul trainingului Bilanţul universitar de Actualizarea informaţiilor despre posibilităţile de autore-
competenţe: identificarea factorilor decizionali ai alizare pe piaţa muncii necesită o raţionalizare a paşilor
carierei de succes; autocunoaşterea (aplicarea unei parcurşi spre propria carieră. Dinamica ofertelor de anga-
baterii de teste specializate); stabilirea profilului jare, care amplifică continuu competenţele de specialitate
vocaţional, în baza inventarelor ocupaţionale; anali- şi cele sociale, fixează limite de congruenţă cu cerinţele
za competenţelor de specialitate necesare integrării de angajare, astfel conturînd prerogativa tînărului specia-
profesionale eficiente; determinarea confortului list – proiectarea unei cariere de succes, or, maturitatea
profesional pentru diferite tipologii de personalităţi; vocaţională condiţionează oportunităţile profesionale.
întocmirea unei schiţe de proiect profesional.
2. Programul trainingului Formarea abilităţilor de REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:
integrare profesională eficientă: analiza ofertelor 1. Negovan, V., Psihologia carierei, Ed. Studenţească,
de angajare pe piaţa muncii din perspectiva do- Bucureşti, 2004.
meniului la care se aspiră; caracterizarea tehnici- 2. Bogathy, Z., Manual de tehnici şi metode în psihologia
lor de căutare a locurilor de muncă; identificarea muncii şi organizaţională, Ed. Polirom, Iaşi, 2007.
modalităţilor de creare a reţelelor sociale pentru 3. Super, D., The Dimensions and Measurement of Voca-
integrare profesională; elaborarea dosarului de tional Maturity, Teachers College Record 57, 1955.
angajare (scrisoare de intenţie, CV, scrisoare de 4. Crites, J., Career Development Processes: A Model of
recomandare etc.); caracterizarea componentelor Vocational Maturity, University of Maryland.
interviului de angajare; analiza tehnicilor de 5. Situaţia tinerilor pe piaţa muncii (studiu), ANOFM,
marketing personal şi vocaţional. ASEM, Chişinău, 2008.

Strategie de consiliere în carieră a tinerilor cu statut de student

18