DIETOTERAPIA ÎN BOLILE DIGESTIVE

Stomacul și intestinul sunt cele mai importante segmente ale tubului digestiv în care
are loc digestia alimentelor. Stomacul are o funcție motorie și una secretorie. Prin funcția
secretorie se elaborează sucul gastric ce conține acidul clorhidric și enzimele necesare
digestiei gastrice.
Digestia alimentelor cu conținut proteic și lipidic începe în stomac sub acțiunea
pepsinei și a lipazei. Atât activitatea secretorie cât și cea motorie poate fi afectată de diferite
cauze și se ajunge astfel la tulburări ca hiper- sau hiposecreție sau la hiper- sau
hipomotilitate gastrică. Funcția motorie a stomacului este influențată de durata rămânerii
alimentelor în stomac. Masa alimentelor ingerate influențează durata lor de stagnare în
stomac. Grăsimile prelungesc durata de stagnare, la fel și alimentele bogate în glucide. Cu
cât alimentele ingerate au o temperatură mai apropiată de cea a corpului, cu atât evacuarea
stomacului este mai rapidă. Alimentele prea fierbinți sau prea reci sunt contraindicate în cele
mai multe afecțiuni gastrice. Vor fi excluse toate alimentele greu de suportat, cele care
stagnează prea mult în stomac, cele care stimulează prea puțin secreția gastrică sau cele
care dau naștere unor procese de descompunere importante.
O alimentație necorespunzătoare are consecințe imediate asupra aparatului digestiv,
stomacul fiind primul care intră în conflict cu alimentul dăunător și numai după o perioadă
mai lungă de timp, luni sau ani, vor apărea tulburări din partea altor organe.
Regulile generale de dietoterapie in gastrită si boala ulceroasă:
- mesele vor fi servite la ore regulate, fiind necesare minim 3 mese pe zi
- mesele vor fi moderate cantitativ pentru a se evita distensia gastrica
- alimentele vor fi bine mestecate
- dulciurile concentrate nu vor fi consumate ca atare și în nici un caz pe stomacul gol
- regimul alimentar trebuie să fie echilibrat, cu aport caloric suficient
- regimul va fi respectat pe o durată lungă de timp (luni, ani)
- sunt interzise consumul de alimente sau băuturi fierbinți, băuturile reci,înghețata
- se va abandona fumatul
- se vor evita bauturile carbogazoase
- mesele vor fi servite intr-o atmosfera destinsa, relaxata.
Vor fi interzise alimente ca:
- mezelurile si conservele, afumaturile, carnea grasa de porc sau vanat;
- legumele bogate in celuloza dura ca ceapa sau leguminoasele uscate;
- alimentele prajite sau preparate cu rantas;
- dulciurile concentrate respectiv bomboanele, prajiturile, dulceturile, ciocolata, siropurile;
- condimentele, ardeiul iute, muraturile, piperul, mustarul, boiaua;
- bauturile iritante: cafeaua, ceaiul negru, alcoolul,
- orice aliment prea sarat sau conservat in sare.
Daca in trecut pacientilor diagnosticati cu ulcer li se impunea un regim de viata si o
alimentatie foarte restrictiva, in prezent se tinde spre:
-normalizarea dietei, cu respectarea principiilor de baza
-individualizarea regimului alimentar, ținând cont de faptul că pacientul își va selecta
alimentele pe care le tolerează si le va exclude pe cele care ii provoacă tulburari digestive.
REGULI GENERALE DE DIETOTERAPIE IN HEPATITE:
- repausul la pat obligatoriu in faza acuta
- interzicerea consumului de alcool,cafea, cola,băuturi carbogazoase, condimente
- asigurarea necesarului caloric de 30-35 kcal/kg corp/zi
- diminuarea aportului lipidic sub 30%
- aportul de proteine:
0,8-1,2 g/kg corp in hepatite necomplicate
1,5 g/kg corp in hepatite alcoolice
- crutarea functiilor digestive prin regim lacto-hidro-zaharat
Repausul in clinostatism este indicat dupa mesele principale.
Aportul caloric va fi de aproximativ 2500-3000 kcalorii/zi, in raport cu starea de nutritie a
pacientului.
Proteinele vor fi permise in cantitati de 1,2/kgcorp/zi, mai ales sub forma celor din produse
lactate.
Lipidele vor fi limitate la circa 60-70 g/zi, iar glucidele vor completa restul aportului caloric.

Din regimul alimentar al oricarui bolnav de hepatita nu trebuie sa lipseasca:

 Fructe proaspete, bogate in vitamine si antioxidanți (in special citrice, fructe de
pădure, mere). Fructele cu un conținut mare de zahăr, precum strugurii sau bananele
trebuie consumate cu moderație. De asemenea, pentru evitarea balonărilor, toate
fructele trebuie consumate inainte de masă, nu după, pe post de desert.
 Legume verzi si gătite în aburi. Cu cât afecțiunea este mai gravă, cu atât trebuie să fie
mai mare consumul de legume proaspete, în special rădăcinoase și legume cu frunze
verzi: sfecla roșie, morcovi, țelina, păstârnac, rădăcina de pătrunjel, salata, pătrunjel,
spanac. Alături de acestea, mai pot fi consumate, în funcție de sezon, următoarele
legume: castraveți, roșii, dovlecei, conopidă. Atât varza albă, cât și varza roșie sunt
recomandate, însă cu moderație, deoarece provoacă balonări.
 Cereale integrale. Indiferent de forma în care sunt consumate (pâine, musli, fulgi,
tărâțe) cerealele integrale nu trebuie să lipsească din meniul zilnic al bolnavului de
hepatită. Acestea asigură un aport semnificativ de fibre si minerale și mențin echilibrul
tractului digestiv.
 Carne de pui, curcan si vită. Carnea este o sursă importantă de proteine si minerale,
precum fier, potasiu, magneziu și zinc, însă trebuie consumată cu moderație, astfel
încât organismul să nu fie asaltat de o cantitate prea mare de grăsimi și colesterol.
Carnea va fi preparată numai pe grătar sau prin fierbere.
 Pește. Bogat in acizi grași Omega-3, peștele este un aliment recomandat în dieta
bolnavilor de hepatită, deoarece reprezintă o sursă importantă de proteine și are un
conținut scăzut de colesterol. Peștele va fi pregătit numai pe grătar sau la cuptor, fără
adaos de ulei.
 Leguminoasele trebuie consumate cu prudență de catre pacienții cu hepatită,
deoarece provoacă balonări si pot crea stări de disconfort biliar. Totuși, organismul
are nevoie de aceste alimente, deoarece sunt surse importante de fibre solubile, care
susțin procesul de detoxifiere al organismului.
 Lapte si derivate ale acestuia. Sunt recomandate lactatele degresate și fără adaosuri
de sare sau alte condimente: lapte, iaurt, branză de vaci, caș.
  Grăsimi sănătoase. Pacienții bolnavi de hepatită au voie să consume grăsimi
sănătoase, precum: unt, smântâna, ulei de măsline sau de porumb, însă în cantități
moderate și numai cu garanția că sunt proaspete.
 Ouă – regimul bolnavilor de hepatită permite consumul a maximum două ouă fierte
pe săptămână.
 Alimente interzise:
-supe/ciorbe: supe grase de porc, rață, gâscă,afumături,ciorba de burtă, porc
-legume: fasole și mazăre uscată, varză, ardei iute, ciuperci, ceapa, usturoi, țelină,
praz, murături
-carne: de porc, rață, gâscă, vânat, carnea prăjită, carnea conservată prin afumare,
mezeluri, șuncă grasă, organe, pește gras
-grăsimi: untura, slănina, kaizer
-ouă: prăjite, omletă, maioneză
-lactate: lapte gras, brânzeturi fermentate, smântâna
-pâine /dulciuri: pâine caldă, prăjituri cu grăsimi și cacao, cu creme grase, frișcă, tort,
înghețată, ciocolată.
DIETA IN AFECTIUNILE COLECISTULUI
Principalele afectiuni ale vezicii biliare (colecistului) sunt inflamatiile (colecistitele)
acute sau cronice si asa-zisele dischinezii biliare, care pot fi hipotone sau hipertone.
Pot avea o evolutie de lunga durata cu perioade de acutizare dupa mese mai
abundente.
Dieta unui pacient cu colecistita cronica va contine 25-30% lipide din totalul
necesarului caloric.
Vor fi evitate in special alimentele incriminate a produce flatulenta si meteorism
abdominal, ca: ceapa, varza, conopida, leguminoasele uscate.
Regimul alimentar în afecțiunile colecistului este mai important decât în hepatita
cronică deoarece sunt multe alimente ce pot declanșa o criză de colecist.
De aceea sunt contraindicate: carnea de porc, tocături, mezeluri,afumături, piftie,
tobă, dulciurile( cu cacao,ciocolată,grăsimi,margarină).
Băuturile alcoolice și nonalcoolice se vor folosi cu grijă și moderație; la fel, sarea și
condimentele.
Uneori, chiar alimente permise, dacă sunt consumate în grabă sau în perioade de
oboseală excesivă cu stres și enervări pot provoca declanșarea unor crize dureroase.