Atentia

Definitie: Atentia este procesul mental care focalizeaza resursele psihologice pentru a eficientiza
procesarea informatiilor.

Caracterisitici principale:

1. Distributivitate

2. Selectivitate

Selectivitatea atentiei:

Consta in focalizarea pe anumiti simuli si ignorarea altora.

1. caracteristicile fizice ale stimulilor

a) dimensiunea crescuta

b) intensitate crescuta

c) contraste multiple

2. noutate

3. motivatia si expectanta

4. interesul personal

Distributivitatea:

Consta in capacitatea de prelucrare simultana a 2+ stimuli.

Factori:

1. Caracter automat

2. Adresabilitatea stimulilor

3. Dificultatea sarcinii

4. Conditiile stresante- ingusteaza campul atentiei

 Memoria

Definitie: Memoria este procesul mental care asigura codarea, stocarea si evocarea informatiei.

Tipuri de memorie in functie de informatiile prelucrate:

1. Memoria episodica -informatii legate de un context bine definit in spatiu-timp

2. memoria semantica-informatii generale, fara legatura cu contextul in care au fost achizitionate

3. Memoria procedurala-contine informatii cu referire la modul de executare a anumitor sarcini

Procesele de baza ale memoriei:

1. Codarea - are loc prin formarea de reprezentari mentale ale informatiei

Tipuri de coduri:

a) coduri acustice

b)coduri vizuale

c)coduri semantice

2. Stocharea - mentinerea informatiilor in timp

Mecanisme de baza in uitare:

a) Estomparea - pierderea graduala a informatiei

b) Interferenta

 Retroactiva - informatiile vechi se uita din cauza acumularii de informatii noi

 Proactiva - informatiile noi se uita din cauza persistentei celor vechi

Reactualizarea

Consta in accesarea informatiilor stocate in memorie si aducerea acestora in campul constiintei.

Modalitati de reactualizare a informatiei:

1. Reactualizare in serie - informatiile ajung in campul constiintei pe rand

2. Reactualizare in paralel - informatiile ajung in campul constiintei simultan

Stadiile memoriei:

1. Memoria senzoriala

2. Memoria de scurta durata - memoria de fixare, de lucru

3. Memoria de lunga durata - memoria de evocare

Memoria senzoriala

- asigura persistenta stimulilor la nivelul "registrului senzorial" pentru a putea fi analizate caracteristicile
fizice ale acestora

- durata scurta de timp

- capacitate nelimitata

- codare minima- informatii brute

- imagini - memoria iconica - dureaza 1 secunda

- sunete - memoria ecoica - dureaza cateva secunde

Memoria de scurta durata

- consta in transferarea informatiei din memoria senzoriala in memoria de scurta durata, presupunand
finalizarea procesului de perceptie (recunoasterea si denumirea obiectului)

Codificarea informatei in memoria de scurta durata:

- coduri mnestice

Stocarea informatiei in memoria de scurta durata:

- capacitate: 7 +/- 2 itemi

- capacitate limitata dar variabila prin transformarea itemilor in unitati cu sens - chunks

- durata: 18 secunde

- durata poate fi crescuta prin repetarea mecanica a informatiei - reintrarea informatiei

- uitarea se bazeaza atat pe estompare cat si pe interferenta- capacitate limitata- informatiile noi le
inlocuiesc pe cele vechi

Reactualizarea informatiei din memoria de scurta durata:

- reactualizarea in serie

-durata d.p. cu nr. de itemi, dar foarte rapid oricum

Memoria de lunga durata

- dupa procesarea informatiilor de la nivelul memoriei de scurta durata

- codarea in memoria de lunga durata este una semantica, dar poate fi si vizuala - memoria fotografica

- fixarea informatiei la nivelul memoriei de lunga durata este influentata de repetarea elaborata a
informatiei si nu de cea mecanica

Stocarea informatiei in memoria de lunga durata:

- capacitate nelimitata si pe o perioada nedeterminata

- uitare crescuta in primele ore de la invatare, redusa semnificativ dupa

- uitarea se face preponderend prin interferenta si nu sterge/ inlocuieste informatia ci doar o face mai greu
accesibila

Reactualizarea informatiilor din memoria de lunga durata:

- in paralel

- se respecta principiul specificitatii codarii - trebuie sa existe o coerenta relativa intre factorii
reactualizarii si componentele informatiei de reactualizat

 Memoria dependenta de context - hipnoza

 Memoria dependenta de stare
 Gandirea si inteligenta. Limbajul

Definitie: Gandirea reprezinta manipularea mentala a informatiilor din memoria de scurta si lunga durata.

Forme de stocare a informatiilor in memorie:

- propozitii
-concepte
-modele cognitive
-scenarii cognitive
-imagini
-cuvinte

Conceptele

Definitie: Conceptele sunt unitati elementare de informatie.

- un concept consta intr-o categorie de obiecte, situatii sau idei care au caracteristici comune

Exista concepte:
1. Naturale - imprecis delimitate
2. Artificiale - definite precis prin prezenta sau absenta anumitor caracteristici

Moduri de definire a conceptelor:

1. Deductiv - de la general la particular
2. Inductiv - de la particular la general

Metoda deductiva
- definitia reuneste caracterisitcile definitorii ale conceptului apoi se dau exemple incluse in concept
Metoda inductiva
-se dau exemple incluse in concept, se analizeaza caracterisiticile definitorii comune iar apoi se
formuleaza definitia

Invatarea conceptelor:
1. Construirea unui prototip care reuneste in modul cel mai caracteristic criteriile conceptului
2. Testarea ipotezelor si verificarea prezentei/ absentei anumitor criterii

Reguli de definire a conceptelor:

1. Regula unei caracterisitic definitorii - se foloseste o singura caracteristica
2. Regula disjunctiva - intrunirea fie a unor caracteristici, fie a altora
3. Regula conjunctiva - se intrunesc o serie de caracteristici

Propozitiile

Definitie: Propozitiile sunt asertiuni care stabilesc relatii intre concepte sau elemente ale unor concepte.
- mai sunt numite si principii
Tpuri de principii intre elemente:
a) includerea unui elemete intr-un concept
b) ierarhizarea conceptelor ( a elementelor)

Tipuri de principii intre concepte:

- de tipul "daca... atunci ..."
Modele mentale:

Definitie: Modelele mentale reprezinta modul de intelegere a unor fenomene fizice sau procese si sunt
formate dintr-un numar mare de propozitii.

Modele mentale
a) acurate
b) inacurate

Scenariile cognitive:
Definitie: Scenariile cognitive sunt reprezentari mentale ale unor secvente corespunzatoare unor activitati
umane.

Cuvintele si imaginile sunt pot deveni de asemenea unitati de baza ale informatiei deoarece prin
manipularea propozitiilor pot fi formate imagini si cuvinte dar gandirea nu este conditionata de formarea
imaginilor si a cuvintelor.

Rationamentul

Definitie: Rationamentul este procesul prin care oamenii analizeaza si genereaza argumente dupa care
trag concluzii.

Tipuri de rationament:
a) silogismele
b) algoritmiile
c) euristicile

Silogismele - 2 premis + o concluzie

- este necesara o logica a procesului deductiv cat si analiza valorii de adevar a premiselor

Algoritmii = proceduri sistematice care conduc intotdeauna la o singura solutie

Euristicile = "scurtaturi mentale" care limiteaza nr de cautari pentru gasirea unui raspuns (cookie-uri)

Tipuri de euristici:
1. Bazata pe fenomenul de ancora
2. Bazata pe reprezentativitate
3. Bazata pe accesibilitate

Abilitati mentale - inteligenta

Definitie: Inteligenta este capacitatea de indeplinire a proceselor mentale complexe de rationament,

reactualizare, intelegere, rezolvare de probleme.

Abordari teoretice ale inteligentei

1. Abordarea psihometrica
-exista un factor general al abilitatilor mentale (factorul g)
-exista o corelatie pozitiva intre IQ si factorul G
2. Abordarea prin prisma procesarii informatiei
- corelatie pozitiva intre IQ si viteza de procesare a informatiei (inclusiv TR)
- corelatie pozitiva intre IQ si flexibilitatea si capacitatea atentiei

3. Teoria triarhica a lui Sternberg

- gandirea inteligenta include 3 tipuri de procese mentale (componente mentale):

a) componenta de performanta
 Perceptia stimulilor
 Mentinerea in memoria de scurta durata a informatiilor
 Reactualizarea informatiilor din memoria de lunga durata
 Compararea
 Calcularea de sume si diferente

b) componenta de fixare si conservare a cunostintelor noi

c) metacomponenta - cu rolul cel mai important- reglarea primelor 2

4. Teoria inteligentei multiple

- se iau in calcul si factori precum :

 Familia
 Dezvoltarea
 Biologia
 Variabile culturale

- Gardner- inteligenta:

 Lingvistica
 Logico-matematica
 Spatiala
 Muzicala
 Personala
 Kinestezica
Creativitatea

- dependenta de gandirea divergenta pe cand inteligenta este dependenta de gandirea convergenta

Necesar pentru creativitate:

- expertiza intr-un domeniu

- gandire divergenta cat si convergenta

- motivatie

Limbajul

Elementele limbajului - cuvinte, simboluri si reguli pentru combinarea lor

- combinatiile cuvintelor au atat sintaxa cat si semantica

Tipuri de comunicare:

a) verbala

b)nonverbala

 Mimica
 Pantomimica

Proprietatile comunicationale ale spatiului:

1. zona intima

-suprafata corpului-46 cm

-acces permis doar pentru cei apropiati

- mesaje cu incarcatura afectiva

2. zona personala

-46 - 122 cm

- comunicare optima

3. zona sociala

-122 - 220

-relatii oficiale

- comunicare verbala clara

4. zona publica

-peste 360 cm
-persoane cu statut social diferit
 Afectivitatea

Afectivitatea= functia timica- procesele mentale responsabile de trairea afectiva

Afectivitate

1. Bazala

Caracteristici:

a) permanenta - chiar si in timpul somnului

b) variabila

c) valenta pozitiva sau negativa

2. Elaborata (reactii afective)

-raspunsuri afective determinate de anumiti stimuli sau anumite situatii

Intre afectivitatea bazala si cea elaborata exista o relatie de bidirectionalitate, influentandu-se

reciproc.

Clasificare reactii afective:

a) afectul - de ordinul secundelor- intensitate crescuta

b)emotia - minute sau ore - intensitate variabila

c)sentimentul- luni sau ani - intensitate variabila

d) pasiunea - toata viata - intensitate crescuta

Emotiile

Definitie: Emotia este o stare tranzitorie, cu valenta, traita ca o experienta personala, cu o anumita
intensitate ce tine de evaluarea cognitiva a unei situatii si este insotita de raspunsuri fizice.

Caracteristici ale emotiilor:

1. Tranzitorii

2. Valenta

3. Sunt experiente personale

4. Influentate de evaluarea cognitiva a situatiei

5. Insotite de raspunsuri fizice innascute sau invatate

6. Variaza in intensitate

Emotiile si SNV
- emotiile genereaza raspunsuri fiziologice prin intermediul SNV

- nu exista un tipar fiziologic specific reactiilor psihologice care insotesc minciuna

Emotiile si SNC

- exista o corelatie intre anumite parti ale SNC si emotii

- reactiile emotionale sunt dependente de sistemul limbic si de legaturile limbice ale

hipotalamusului, septului, hipocampului si amigdalei

- sistemul limbic se afla sub control cortical prin intermediul lobilor prefrontal si temporal si mai
ales prin girusul cingulat

GIRUSUL CINGULAT

-exista o cale anatomica de nuclei vagali in regiunea cingulata anterioara care traverseaza
hipotalamusul anterior si regiunea septala

-exista posibile conexiuni cu sistemul simpatic care ar determina respunsurile fiziologice ale
emotiilor

TALAMUSUL

- manifestarea motorie si exprimarea emotiilor

- nucleul dorso-median al talamusului are conexiuni anatomice cu hipotalamusul si cu cortexul

prefrontal

HIPOTALAMUSUL

- SEDIUL PRINCIPAL AL EMOTIILOR

-stimularea electrica a hipotalamusului caudal provoaca accese de furie si agresivitate

- leziunile hipotalamice duc la tulburari emotionale

SEPTUL

-integreaza reactiile emotionale innascute

- are efect inhibitor asupra comportamentului ce insoteste emotiile

- tumorile de sept duc la izbucniri emotionale

ZONA LIMBICA RINENCEFALICA

- conexiuni in dublu sens cu hipocampul, zonele septale, hipotalamusul si amigdala

- stimularea duce la frica, curiozitate, spaima insotite de activarea SNVS

AMIGDALA

- centrul fricii

- se explica de ce stimularea zonei limbice rinencefalice duce la frica si spaima - are legaturi in
dublu sens cu amigdala

CORTEXUL

- necesar in conceptualizarea emotiei

Comunicarea emotiilor

1. Exprimari innascute

2. Aspecte sociale ale exprimarii emotionale

3. Exprimarea faciala a emotiilor si creierul

- miscarile faciale voluntare si involuntare sunt controlate de zone diferite din creier

- zona frontala dreapta- emotii negative

-zona frontala stanga - emotii pozitive

- totusi, zona frontala dreapta are rolul principal in exprimarea faciala a emotiei, jumatatea stanga
a fetei fiind mai expresiva la adulti, cat si in perceperea emotiei

- suprimarea emotiilor la adulti= comunicare redusa intre emisfere

 Motivatia

Definitie: motivatia este cumulul de factori care asigura initierea, orientarea, intensitatea si
persistenta unui comportament.

Sursele motivatiei (factori):

1. Surse biologice

2. Surse cognitive

3. Surse emotionale

4. Surse sociale

Tipuri de motive

1. Innascute/ dobandite

2. Interne/ Exteren (Intern- factori biologici, cognitivi, emotionali; Extern- factori sociali)

3. Inconstiente/ Constiente (Inconstiente- factori biologici, emotionali; Constiente- factori sociali,

cognitivi)

Teorii ale motivatiei:

1. Teoria instinctelor - reactie specifica la un anumit stimul

2. Teoria homeostatica

Secventele teoriei homeostatice:

- Tulburare homeostatica- echilibru pierdut

-Nevoie-tulburare biologica

-Impuls- stare psihologica care da nastere motivatiei

-Comportament-satisface nevoia si reduce impulsul

-Homeostazie- echilibru refacut

3. Teoria activarii - oamenii tind sa atinga un nivel optim de activare

4. Teoria orientarii catre scop

5. Teoria reactiilor opuse - dependenta de heroina

Ierarhizarea motivelor-Maslow

I) Nevoi fiziologice

II)Nevoi de securitate

III) Nevoi sociale

IV)Nevoia de stima

V) Nevoia de autorealizare
 Procesele mentale de sinteza

Definitie: Constiinta reprezinta realizarea (in sens perceptiv si nu comportamental) a propriilor

perceptii, ganduri si sentimente.

Campul constiintei este in mare parte superpozabil cu perceptiile, gandurile si sentimentele care
pot fi verbalizate.

Variante ale constiintei:

1. Constiinta allopsihica - constientizarea perceperii mediului inconjurator

2. Constiinta autopsihica - constientizarea perceptiei propriei persoane - caracter autobiografic

Stari fiziologice ale constiintei:

1. Starea de veghe

2. Somnul

Somnul= o stare fiziologica de ingustare a constiintei

Tipuri de somn:

1. Somnul lent

- non-REM

-4/5 din perioada de somn

-asigura odihna pe plan fizic

-subiect imobil, bradipnee si bradicardie

2. Somnul REM

- odihna psihica

- 1/5 din totalul de ore de somn

- apar miscarile globilor oculari (REM= rapid-eye-movement)

- acum apar vise

-tahipnee, tahicardie, subiect agitat, la barbati - erectia

Dinamica somnului:

- 4-5 cicluri de somn pe timpul noptii

- primele cicluri au durata mare a somnului lent si durata mica a somnului REM (90 min/ 1-2
minute)
-trezirea spontana are loc la sfarsitul ultimului ciclu in care somnul REM are 30 minute

Aspecte legate de calitatea somnului:

- toate medicamentele de inducere a somnului (hipnotice) cresc durata somnului lent si nu a

somnului REM

Temperamentul

-constituit din particularitatile de reactivitate motorie si afectiva, particularitati innascute

Caracterul

- este reprezentat de modalitatile comportamentale si expresive constante care determina stilul

actiunilor si atitudinilor facandu-le predictibile pentru sine si pentru cei din jur

-se constituie prin procese de invatare

Personalitatea

Definitie: Personalitatea este cumulul de caracteristici psihologice (cognitive, afective si

conative), comportamentale si biologice durabile prin care un individ se diferentiaza de restul.

Atribute ale personalitatii:

1. Unicitatea - nu exista personalitati identice

2. Identitatea - "carte de identitate psihologica"

Evaluarea personalitatii

1. Observatie

2. Interviu

- Structurat

-Nestructurat

-Semistructurat - utilizat in practica medicala

3. Teste de personalitate

-teste obiective

-teste proiective

 Interpretare de stimuli ambigui

  Ordonare
 Constructie sau desen

Factori formatori ai personalitatii

-Predispozitita genetica- Rata de concordanta MZ> Rata de concordanta DZ

-Asemanarea parinti biologici> asemanarea parinti adoptivi

Paradigme explicative ale personalitatii:

1. Curentul psihodinamic

- Freud

-Jung

-Adler

-Erikson

2. Curentul comportamental

-Pavlov

-Skinner

-Bandura

3. Curentul umanist

-Rogers

-Maslow

4. Curentul biologic

-Adler

-Eysenk, Costa si McCrae, Cloninger - dimensiuni ale personalitatii

Curentul psihodinamic

Teoria psihanalitica a lui Freud - 3 sectoare

ID- inconstientul - ne da energia psihica - ne motiveaza. Ansamblul energiilor psihice = libidou

Instincte dominante - instinctul sexual si instinctul de agresivitate

Principiul placerii- omul tind sa isi satisfaca cat mai repede instinctele
Ego - executivul ID-ului

- modulat de normele sociale

-Principiul realitatii= externalizarea ID-ului trebuie sa respecte normele

Superego - sistemul personal de principii si valori

- reprezinta parti internalizate in personalitate

- Principiul moralitatii - ce este si ce nu este bine sa fac (dihotomie)

Comportamentul reprezinta o validare a personalitatii si este modulat de conflictele intre cele 3 sectoare.
Aceste conflicte se mai numesc si "conflicte intrapsihice". Nerezolvarea conflictelor duce la tulburari de
personalitate.

Dezvoltarea personalitatii

-in modelul lui Freud, personalitatea se dezvolta prin parcurgerea mai multor stadii psihosexuale

- exista centrii de placere psihosexuala

- o alterare a parcurgerii unui stadiu duce la o "fixare"

Stadiile dezvoltarii psihosexuale:

1. Stadiul oral

Fixarea orala:

Predispozitie: Fumat, alcoolism, obezitate

Trasatura de personalitate: dependenta

2. Stadiul anal

Fixarea anala:

Predispozitie: homosexualitate

Trasatura de personalitate: perfectionism, obsesie pentru ordine

3. Stadiul falic - copilul realizeaza diferenta dintre sexe

Fixarea falica:

Predispozitie: parafilii, transsexualism

Trasatura de personalitate: fete- ambitie, baieti- incapatanare

La baieti - complexul lui Oedip

La fete - complexul castrarii

Modificari aduse teoriei lui Freud:

- renuntarea la focalizarea excesiva pe instictele de sexualitate si de agresivitate

- luarea in calcul si a altor momente din viata unui om

- sublinierea importantei factorilor de socio-culturali

Jung:

ID- colectiv: dominanta instinctelor este diferita pentru diferite colectivitati

Arhetipuri- scheme preformate ale persoanelor/ obiectelor aflate in ID

Adler:

- nevoia dominanta din sectorul inconstient este aceea de autorealizare (si nu instictele)

Erikson:

-stadii psihosociale

1. anul 1- incredere/neincredere-satisfacerea nevoilor de catre mama

2. anul 2- autonomie/rusine sau indoiala-exersarea vointei

3. 3-5 - initiativa/vinovatie - initierea activitatilor, satisfactie pentru realizari

4. 6 ani- pubertate - competenta/inferioritate - dorinta de a invata, curiozitate

5. adolescenta - identitate/confuzie de rol - perceptie a propriei persoane

6. adult tanar (22-40 ani) - intimitate/ izolare - angajarea in relatii intime

7. adult (40-65 ani) - productivitate/stagnare - devotament profesional

8. varsta a III-a - integritate/disperare - acceptarea mortii, analiza realizarilor

Curentul comportamental

- personalitatea se bazeaza pe procesele de invatare

Mecanismele de baza ale invatarii comportamentului:

1. Conditionarea clasica (Pavlov)

2. Conditionarea operanta (Skinner)

3. Invatarea sociala (Bandura)

Curentul umanist

-Personalitatea este determinata de modul individual de perceptie a realitatii.

Teoria self-ului a lui Rogers

- exista o tendinta innascuta spre auto-actualizare (teoria psihodinamica a lui Adler) + modelare din partea
experientelor sociale

Maslow considera ca auto-actualizarea ocupa cea mai inalta treapta in ierarhia nevoilor umane.

Orientari ale personalitatii- dupa Maslow:

1. orientare de crestere

2. orientare deficitara

Curentul biologic

- in acest curent, rolul cel mai important revine "trasaturilor de personalitate", personalitatea fiind formata
din aceste trasaturi

- Allport- 10000 de trasaturi - in medie 7 trasaturi se valideaza in comportamentul general

Tipuri de trasaturi:

1. trasaturi principale - se valideaza intr-o gama larga de situatii

2. trasaturi secundare - se valideaza in situatii speciale

Dimensiunile personalitatii

-trasaturile de personalitate se grupeaza intr-un nr limitat si relativ redus de "dimensiuni" ale personalitatii

- gruparea se face in functie de o baza gentica si un substrat neurofiziologic specific comun trasaturilor
grupate in aceeasi dimensiune

Modele teoretice:

Eysenk:

1. psihoticism

2. extro-introversie

3. instabilitate-stabilitate emotionala

Costa si McCrae - modelul big five

1. Neuroticism - sistem serotoninergic

2. extro-introversie
3. caracter agreabil

4. caracter deschis

5. constiinciozitate - sistem dopaminergic

Cloninger:

Dimensiuni ale temperatmentului:

1. cautarea noului - activitate dopaminergica scazuta

2. evitarea traumei - activitate serotoninergica crescuta

3. dependenta de recompensa- dependenta de afectiune- activitate noradrinergica scazuta

4. persistenta

Dimensiuni ale caracterului:

1. autodirectionalitate

2. autotranscendenta

3. cooperarea
 Comportament instinctual

Definitie: Instinctele sunt tipare innascute pentru comportamente specifice manifestate automat in
prezenta anumitor stimuli.

Comportamentul alimentar

Mecanisme de reglare:

1. biologice

2. non-biologice

Biologic.

1.Factori legati de stomac - contractii de foame si senzatia de somac plin

2.Factori legati de gust

3.Factori cerebrali:

- hioptalamusul: nucleii laterali din hipotalamus- foame

-nucleul ventromedial- satietate

4.Factori de semnalizare a foamei

5. Factori de semnalizare a foamei - nivelul glicemiei si colecistokinina

Non-biologic

Stimulare

-aspect si miros

-obiceiuri

-stres

Inhibare

-satietate conditionata

-societatea care apreciaza persoanele slabe

-reactii emotionale negative

Comportamentul sexual

Factori biologici

-hormonii sexuali - efect organizational - legaturi cerebrale specifice fiecarui sex aparute prenatal

-hormonii sexuali - efect activational - se valideaza pe plan comportamental la varsta pubertatii

Factori non-biologici

- dezvoltarea comportamentului sexual - identitate sexuala si experiente

- atitudini fata de comportamentul sexual

Agresivitatea