4.

CALCULUL HIDRAULIC AL REȚELELOR DE

CONDUCTE CU EPANET

4.1. Introducere în EPANET

4.1.1. Pachetul software EPANET

EPANET este unul dintre cele mai utilizate și mai robuste pachete software pentru calculul
rețelelor de conducte sub presiune1. EPANET este dezvoltat de către EPA2  Agenția de
Protecție a Mediului din S.U.A.
Utilizarea foarte frecventă, în toată lumea, a pachetului software EPANET 2 se datorează în
mare măsură următoarelor avantaje pe care le oferă utilizatorilor, față de alte pachete software
similare comerciale:
 este free software  utilizatorii au libertatea de a-l descărca3, copia, utiliza și distribui în
mod liber;
 este pus la dispoziția utilizatorilor sub formă compilată, care rulează sub sistemul de
operare Windows4; are o interfață grafică cu utilizatorul (Graphical User Interface) simplu
de folosit;
 este open source  codul sursă5, cu toate funcțiile aferente calculului numeric, este
disponibil în limbaj C (în arhiva epanet2.zip), astfel încât să poată fi modificat de către
utilizatorii experimentați; de asemenea, este pus la dispoziția utilizatorilor experimentați și
codul5 Borland Delphi (în arhiva epanet2w.zip), care cuprinde interfața grafică cu utilizatorul;
 necesită resurse hardware modeste  programul executabil de instalare a versiunii
EPANET 2.00.12 are un volum foarte mic (1,51 MB), iar după instalare, întregul pachet

1
http://www.epa.gov/nrmrl/wswrd/dw/epanet.html
2
United States Environmental Protection Agency
3
http://www.epa.gov/nrmrl/wswrd/dw/epanet.html#downloads / Self-extracting installation program for
EPANET 2.00.12 (exe)
4
conceput pentru Windows 95/98/NT/XP, poate rula sub orice versiune recentă Windows, 32-bit sau
64-bit
5
http://www.epa.gov/nrmrl/wswrd/dw/epanet.html#downloads / EPANET 2 source code files (zip)
160 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

software ocupă un spațiu pe disc de numai 2,15 MB; în timpul rulării, EPANET 2 consumă
foarte puțină memorie RAM;
 este pus la dispoziția utilizatorilor un manual de utilizare în format pdf6, în limba engleză,
un manual de 200 pagini, foarte bine conceput [38];
 este pusă la dispoziția utilizatorilor experimentați o librărie de funcții (Dynamic Link
Library  DLL), în cadrul EPANET Programmer's Toolkit7, ce permite programatorilor să
își personalizeze EPANET după necesitățile proprii, adăugând capabilități de analiză bazate pe:
proiectarea asistată de calculator (CAD), sistemul informațional geografic (GIS) și pachete de
baze de date; cele peste 50 de funcții DLL pot fi incorporate în aplicații Windows 32-bit, scrise
în următoarele limbaje de programare: C/C++, Delphi, Pascal, Visual Basic, sau în orice alt
limbaj care apelează funcții în cadrul Windows DLL.
În cele ce urmează, vom prezenta pe scurt, modul de utilizare a formei compilate a
pachetului software EPANET 2, folosirea codului sursă depășind cadrul acestei lucrări.

4.1.2. Descriere și capabilități

După cum s-a precizat anterior, EPANET modelează distribuția apei în rețele de conducte
sub presiune. EPANET efectuează atât calculul de verificare hidraulică a acestor rețele de
conducte, cât și calculul evoluției calității apei (concentrația dezinfectanților sau poluanților,
vârsta apei), pe perioade extinse de timp, conform unor grafice de consum variabile în
timp.
EPANET este setat implicit pentru vehicularea apei reci prin rețea, însă permite alegerea
unui alt lichid (sau a apei calde), prin intermediul proprietăților fizice (densitate și vâscozitate
cinematică), astfel încât, calculul hidraulic să fie efectuat pentru alte lichide (vezi §4.1.6).
EPANET permite modelarea oricărui tip de rețea hidraulică sub presiune (ramificată,
inelară, sau mixtă), de orice mărime (de mici dimensiuni sau de talie urbană), în general
compusă din: conducte, joncțiuni (noduri la intersecţia a minim două conducte), bazine
(rezervoare cu nivel variabil, deschise la presiunea atmosferică, care sunt o sursă externă
infinită de apă pentru reţea), rezervoare sub presiune (de orice formă, cu volum finit, cu nivel
variabil în funcție de curba de capacitate; au rol de stocare a apei), pompe (cu turație constantă
sau variabilă), respectiv vane (cu grad de deschidere variabil).

6
http://www.epa.gov/nrmrl/wswrd/dw/epanet.html#downloads / EPANET 2 Users Manual (pdf)
7
http://www.epa.gov/nrmrl/wswrd/dw/epanet.html#downloads / EPANET 2 Programmer’s Toolkit
files (zip)
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 161

Prin interfața grafică cu utilizatorul, EPANET oferă un mediu integrat pentru:

 preprocesare  prin intermediul unui Editor al rețelei, care permite desenarea rețelei
hidraulice, editarea proprietăților elementelor rețelei (introducerea/modificarea datelor),
introducerea diferitelor grafice/tipare de variație în timp a parametrilor, precum și setarea
opțiunilor de analiză și control;
 rularea simulărilor;
 postprocesare  vizualizarea rezultatelor și salvarea acestora.
După rulare (deci după soluționarea sistemului de ecuații aferent rețelei hidraulice), pentru
fiecare pas de timp, EPANET furnizează valorile:
 debitului tranzitat pe fiecare conductă, precum și a altor mărimi care depind de debit, ca de
exemplu: viteza apei, pierderea de sarcină hidraulică uniform distribuită raportată la unitatea de
lungime a conductei, coeficientul lui Darcy, parametrul de calitate a apei (concentrația
dezinfectantului/poluantului, vârsta apei), inclusiv coeficienții și rata de reacție;
 presiunii, sarcinii piezometrice și parametrului de calitate a apei (concentrația
dezinfectantului/poluantului, vârsta apei), în fiecare nod;
 sarcinii piezometrice în fiecare rezervor;
 debitului pompat și înălțimii de pompare în punctul de funcționare energetică aferent
fiecărei pompe.
EPANET permite postprocesarea datelor calculate, prin:
 hărți ale rețelei, colorate codificat (în funcție de preferințele utilizatorului), cu indicarea
sensurilor de curgere a apei;
 afișarea valorilor parametrilor calculați pe conductele și în nodurile rețelei;
 diferite tipuri de grafice de variație aferente parametrilor calculați;
 tabele cu valorile parametrilor introduși inițial și/sau calculați;
 diferite rapoarte și calcule globale (raport asupra energiei consumate pentru pompare și
costului aferent; raport asupra calibrării; raport asupra calității apei);
 raport general aferent întregii simulări numerice  de exemplu, pentru o rețea cu 52 de
noduri și 86 de conducte, cu consum orar variabil, pentru care calculul hidraulic s-a efectuat
pentru o perioadă de 72 de ore8, un astfel de raport are un volum important: 36 MB.

8
pentru acest caz, rularea durează circa 3 secunde, pe un computer cu memorie RAM de 16 GB
162 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

4.1.3. Cum funcţionează EPANET

Un fișier corespunzător unei rețelele hidraulice create în EPANET este salvat cu extensia NET
(de exemplu, nume_retea.net). Fiind creată și distribuită de către EPA, forma compilată a
EPANET folosește unități de măsură (implicit, cu debitul în galoane pe minut) și formule
de calcul pentru pierderile de sarcină hidraulică uniform distribuite (implicit, formula Hazen-
Williams), utilizate în S.U.A.
Opțiunile de calcul hidraulic permit însă modificarea unităților de măsură și a formulei de
calcul pentru pierderile de sarcină hidraulică uniform distribuite, în funcție de preferințele
utilizatorilor (vezi §4.1.4 și §4.1.5). Trebuie reținut faptul că aceste Opțiuni de calcul
hidraulic trebuie să fie setate o singură dată, la începutul unui proiect (după deschiderea
ferestrei EPANET), mai exact, înainte de editarea proprietăților elementelor care compun
rețeaua. După salvarea rețelei construite (nume_retea.net), setările efectuate vor fi menținute și
după închiderea și redeschiderea fișierului.
Exceptând paragraful §4.1 introductiv, în restul paragrafelor din acest capitol (§4.2÷§4.3), vom
considera că EPANET a fost setat astfel încât să foloseasca sistemul metric de unități de
măsură (§4.1.4) și formula Darcy-Weisbach (§4.1.5 şi §1.5.1.1) pentru calculul pierderilor
de sarcină hidraulică uniform distribuite (opțiuni specifice țării noastre).
La utilizarea EPANET pentru modelarea unui sistem de distribuţie a apei, trebuie urmaţi
câţiva paşi importanţi:
1. selectarea în prelabil a opțiunilor de calcul hidraulic anterior menționate, precum și
alegerea proprietăților fizice ale unui alt lichid (§4.1.6), dacă în rețea nu e vehiculată apă rece;
2. desenarea reţelei de distribuţie a apei sau importarea unei descrieri de bază a reţelei
hidraulice, dintr-un fișier text; în prealabil, se bifează vizualizarea numerotării elementelor din
schemă (noduri  Nodes; legături  Links), în tabelul de opţiuni din Meniul de lucru, pe calea
View/ Options/ Notations/ Display Node ID’s şi/sau Display Link ID’s (vezi §4.2.2);
3. editarea proprietăţilor elementelor care compun sistemul și introducerea datelor;
4. selectarea unui set de opţiuni de analiză temporală, energetică şi/sau de calitate a apei
(inclusiv de reacție);
5. rularea calculului hidraulic și de analiză a calității a apei (dacă aceasta din urmă face
obiectul studiului). Dacă apar erori la rulare, este afişat un mesaj de avertizare „Run was
unsuccessful”, urmat de un Raport asupra erorilor (Run Status Report).
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 163

6. vizualizarea rezultatelor simulării numerice; în prealabil, trebuie bifată afișarea valorilor

parametrilor aferenți nodurilor și legăturilor în tabelul de opţiuni din Meniul de lucru, pe calea
View/ Options/ Notations/ Display Node Values şi/sau Display Link Values (vezi §4.2.2).
EPANET efectuează calcule hidraulice pentru rețelele de conducte sub presiune, în regim
permanent și cvasipermanent (printr-o succesiune de calcule în regim permanent, valabile
pentru câte un pas de timp). Calculele hidraulice pot fi completate de analize legate de reacțiile
chimice care au loc în conducte, la curgerea în regim permanent sau cvasipermanent. În
continuare, prezentarea noastră se va limita, în principal, la calculele hidraulice ce pot fi
efectuate cu EPANET, calculele legate de modelarea calității apei depășind scopul
prezentei lucrări.
La efectuarea unui calcul hidraulic, EPANET ia în considerare două categorii de
componente ale rețelei de conducte:
 componente ”concrete” (vezi §4.3.1), care apar explicit pe schema (harta) rețelei şi care
sunt la rândul lor, împărțite în două categorii: noduri şi legături;
 componente ”abstracte” (vezi §4.3.2), care deși nu apar în mod explicit în schema rețelei,
sunt legate de funcționarea unora dintre componentele ”concrete” existente în schema rețelei,
anume: curbe de funcționare ale unor componente ale sistemului, grafice/tipare de variație
în timp aferente diferiților parametri ai rețelei, comenzi pentru controlul funcționarii rețelei.

4.1.4. Unităţi de măsură

După cum s-a precizat în §4.1.3, EPANET are o setare implicită pentru unități de măsură
specifice utilizatorilor din S.U.A.
În bara de jos a ferestrei EPANET (figura 4.1) este în permanență afișat simbolul unității de
măsură a debitului, astfel încât utilizatorul să știe care este setul de unități de măsură în
care va introduce și citi datele. Setarea implicită corespunde debitului în galoane pe
minut, iar simbolul afișat este GPM (evidențiat în partea de jos a figurii 4.1).
Pentru varianta implicită GPM, unitățile de măsură în care sunt introduse și citite datele sunt:
debitul în galoane pe minut [gpm]; lungimea conductei și sarcina piezometrică în picioare, feet
[ft]; diametrul conductei în țoli [inch]; presiunea (mai exact, presiunea relativă) în pounds per
square inch [psi]. În Manualul utilizatorilor EPANET 2 [38, pagina 135] sunt indicate cele 5
variante de unități de măsură ale debitului, care pot fi setate în EPANET de către utilizatorii
din S.U.A (US customary units) și din Marea Britanie (imperial units).
164 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

Fig. 4.1.  Afișarea simbolului GPM în bara de jos a ferestrei EPANET

De asemenea, în EPANET pot fi setate 5 variante de unități de măsură ale debitului în

sistem metric, anume: litru pe secundă [l/s], cu simbol LPS; litru pe minut [l/min], cu simbol
LPM; megalitru pe zi [Ml/zi], cu simbol MLD; metru cub pe oră [m3/h], cu simbol CMH;
metru cub pe zi [m3/zi], cu simbol CMD.
Dintre acestea, pentru calculul rețelelor de conducte urbane, recomandăm varianta LPS
(debitul în litri pe secundă), pentru care, unitățile de măsură în care sunt introduse și
citite datele în EPANET sunt:
 debitul în litri pe secundă [l/s];
 lungimea conductei, diametrul rezervorului sub presiune, sarcina piezometrică în metri [m];
 diametrul conductei și rugozitatea absolută a pereților conductei în milimetri, [mm];
 presiunea (mai exact, presiunea relativă) în metri coloană de apă [m.c.a], sau metri coloană
de lichid, pentru alte lichide; EPANET afișează presiunea în [m], deci poate fi considerată
drept înălțimea dată de presiunea relativă;
 viteza în metri pe secundă [m/s];
 volumul în metri cubi [m3];
 puterea electrică consumată pentru pompare în kilowatt [kW];
 randamentul pompei în procente [%];
În cele ce urmează este explicat modul în care se setează în EPANET sistemul metric de
unități de măsură, de exemplu, pentru varianta LPS (debitul în litri pe secundă):
 în bara meniului din partea de sus a ferestrei EPANET (figura 4.2), în Projects (proiecte), se
selectează butonul Analysis Options (opțiuni de analiză), care conține tabelul cu opțiunile de
calcul hidraulic;
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 165

Fig. 4.2.  Selectarea opțiunilor de calcul hidraulic (Project / Analysis Options)

Fig. 4.3.  Înlocuirea variantei GPM, cu varianta LPS a setului de unități de măsură ales

 în imaginea din partea stângă a figurii 4.3, este prezentat conținutul implicit al tabelului
cu opțiuni de calcul hidraulic, aferent variantei GPM implicite;
 pentru a schimba setarea din GPM în LPS, utilizatorul trebuie să aleagă simbolul LPS în
meniul derulant în dreptul câmpului cu unități de măsură a debitului (Flow Units)  vezi
imaginea din mijloc, în figura 4.3;
 în imaginea din partea dreaptă a figurii 4.3, este prezentat conținutul modificat al tabelului
cu opțiuni de calcul hidraulic, aferent variantei LPS alese, din sistemul metric;
 după finalizarea acestei setări, va fi afișat simbolul LPS în bara de jos a fereastrei
EPANET (ca în figura 4.4).
După cum s-a precizat în §4.1.3, Opțiunile de calcul hidraulic trebuie să fie setate o singură
dată, la începutul unui proiect. După salvarea rețelei construite, setarea efectuată în EPANET
pentru setul de unități de măsură ales va fi permanentă pentru acea rețea.
166 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

Fig. 4.4.  Afișarea simbolului LPS în bara de jos a ferestrei EPANET

4.1.5. Calculul pierderilor de sarcină hidraulică uniform distibuite

Se reamintește faptul că opțiunile de calcul hidraulic includ și formula pentru calculul

pierderilor de sarcină hidraulică uniform distribuite hd (§4.1.3). EPANET poate efectua
calcule hidraulice cu 3 astfel de formule: formula Hazen-Williams, simbolizată H-W în
meniul EPANET (cu număr de identificare j  1 în formula (4.1) care urmează); formula
Darcy-Weisbach, simbolizată D-W în meniul EPANET (cu număr de identificare j  2 în
formula (4.1) care urmează); formula Chézy-Manning, simbolizată C-M în meniul EPANET,
(cu număr de identificare j  3 în formula (4.1) care urmează). Cele 3 formule enumerate pot
fi definite în funcție de debitul Q , cu o relație generală de forma [38]:
Bj
hd  A j Q , cu j  1; 2; 3 , (4.1)

în care A j este un coeficient de rezistență al conductei, coeficient care diferă de la o formulă

la alta (în care și coeficientul de rugozitate are semnificație diferită de la o formulă la alta), iar
B j este exponentul debitului.

Pentru cele 3 formule pentru calculul pierderilor de sarcină hidraulică uniform distribuite,
adăugăm următoarele comentarii:
 formula Hazen-Williams este formula setată implicit în cadrul EPANET, fiind foarte
utilizată în S.U.A; este definită prin relația (4.1), în care B1  1,852 :

hd  A1Q1,852 , (4.2)
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 167

iar coeficientul de rezistență A1 (diferit de modulul de rezistență hidraulică distribuită) este

definit în tabelul 3.1 din Rossman [38]. Formula Hazen-Williams nu poate fi utilizată decât
pentru apă (deci nu se potrivește altor lichide) și este valabilă numai pentru regimul de
curgere turbulent, deci din aceste puncte de vedere, are limitări în raport cu formula Darcy-
Weisbach;
 formula Darcy-Weisbach este definită prin relația (1.63) în funcție de viteză și prin relația
(1.65) în funcție de debit (vezi §1.5.1.1), dar poate fi definită și cu relația (4.1), în care B2  2 :

hd  A2Q 2  M d Q 2 , (4.3)

unde A2 este modulul de rezistență hidraulică distribuită M d (1.66). Formula Darcy-Weisbach

poate fi aplicată pentru toate lichidele și pentru orice regim de curgere în conducte sub
presiune, deci este formula pe care o recomandăm pentru calculul hidraulic al rețelelor de
conducte în EPANET  doar că pentru a fi folosită, trebuie să fie setată de către
utilizator;
 formula Chézy-Manning poate fi definită cu relația (4.1), în care B3  2 :

hd  A3Q 2 , (4.4)

unde coeficientul de rezistență A3 este definit în tabelul 3.1 din Rossman [38]. Formula Chézy-
Manning este utilizată de regulă pentru calcule în curgerea cu suprafață liberă, deci din
punctul nostru de vedere, nu este practic să fie utilizată pentru curgerea în conducte sub
presiune.
În cele ce urmează este explicat modul în care se setează în EPANET formula pentru
calculul pierderilor de sarcină hidraulică uniform distribuite, de exemplu, formula Darcy-
Weisbach, simbolizată D-W în meniul EPANET:
 în bara meniului din partea de sus a ferestrei EPANET (figura 4.2), în Projects (proiecte), se
selectează butonul Analysis Options (opțiuni de analiză), care conține tabelul cu opțiunile de
calcul hidraulic;
 în imaginea din partea stângă a figurii 4.5, este prezentat conținutul implicit al tabelului
cu opțiuni de calcul hidraulic, aferent formulei H-W implicite;
 pentru a schimba setarea din H-W în D-W, utilizatorul trebuie să aleagă simbolul D-W în
meniul derulant în dreptul câmpului cu formula pentru calculul pierderii de sarcină hidraulică
uniform distribuite (Headloss Formula)  vezi imaginea din mijloc, în figura 4.5;
 în imaginea din partea dreaptă a figurii 4.5, este prezentat conținutul modificat al tabelului
cu opțiuni de calcul hidraulic, aferent formulei D-W alese.
168 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

Fig. 4.5.  Înlocuirea formulei Hazen-Williams (H-W), cu formula Darcy-Weisbach (D-W)

După cum s-a precizat în §4.1.3, Opțiunile de calcul hidraulic trebuie să fie setate o singură
dată, la începutul unui proiect. După salvarea rețelei construite, setarea formulei Darcy-
Weisbach în EPANET va fi permanentă pentru acea rețea.

4.1.6. Lichidul vehiculat în rețea

După cum s-a precizat în §4.1.2, EPANET este setat implicit pentru vehicularea apei reci
prin rețea. În EPANET, pot fi setate valorile proprietăților fizice ale unui lichid, anume
densitatea  și vâscozitatea cinematică  , prin raportare la valorile de referință ale apei,
rezultând astfel mărimi relative (adimensionale): densitatea relativă a lichidului,
r   apa , (4.5)
respectiv vâscozitatea cinematică relativă a lichidului:
r   apa , (4.6)

unde s-a considerat ca referință densitatea apei la 4C, apa  1000 kg/m3 și vâscozitatea

cinematică a apei la 20C, apa  1 cSt  106 m2/s.

Astfel, pentru apa rece rezultă valori unitare ale densității relative, r apa  1 și vâscozității

cinematice relative, r apa  1 . Aceste două valori unitare, ale densității relative (Specific
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 169

Gravity) și vâscozității cinematice relative (Relative Viscosity), sunt setate implicit în

EPANET, în Opțiunile de calcul hidraulic (vezi figura 4.6).

Fig. 4.6.  Câmpurile pentru setarea proprietăților fizice ale lichidului

Deoarece setarea implicită corespunde vehiculării apei reci, pentru a seta în EPANET un
lichid care are valori ale densității și vâscozității cinematice diferite de cele ale apei reci
(chiar și apă caldă are alte valori), trebuie înlocuite valorile unitare din tabelul cu opțiunile
de calcul hidraulic, cu valorile adimensionale calculate cu relațiile (4.5) și (4.6).
Setarea tipului de lichid (altul decât apa rece) trebuie să fie efectuată în Opțiunile de calcul
hidraulic o singură dată, la începutul unui proiect (după deschiderea ferestrei EPANET).

4.2. Spaţiul de lucru

4.2.1. Elementele spațiului de lucru

Spațiul de lucru aferent interfeței grafice din EPANET este prezentat în figura 4.7, pentru o
rețea de alimentare cu apă a unei localități. Elementele principale sunt menționate în figură,
respectiv sunt enumerate mai jos, cu precizarea denumirii lor în limba engleză:
 meniul de lucru (Menu Bar), la partea superioară a ferestrei EPANET;
 schema rețelei (Network Map);
170 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

 Editorul de proprietăți (Property Editor), aferent unei anumite componente a rețelei;

 două bare de instrumente (Toolbars), la partea superioară a ferestrei EPANET;
 bara de stare (Status Bar), la partea inferioară a ferestrei EPANET;
 câmpurile de selecție și setare (Browser), în partea dreaptă a ferestrei EPANET;
 legenda (Legend), aferentă parametrului afișat pe schema rețelei (cu denumirea și unitatea sa
de măsură, cu codul de culori, respectiv cu plaja de valori și diviziunile scării valorilor); există
și un Editor al legendei (Legend Editor), ce poate fi activat (prin click-dreapta pe Legend)
pentru modificarea culorilor și intervalelor de variație a culorilor.

Fig. 4.7.  Spațiul de lucru al EPANET

În Browser sunt două zone: Data (date) şi Map (hartă). În Data sunt listate (şi deci pot fi
accesate pentru adăugare/editare) 11 elemente specifice configurării reţelei: Junctions
(joncţiuni), Reservoirs (bazine), Tanks (rezervoare sub presiune), Pipes, Pumps, Valves,
Labels, Patterns, Curves, Controls şi Options.
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 171

4.2.2. Meniul de lucru

Meniul din spațiul de lucru al EPANET este prezentat în figura 4.8. Cele 7 butoane ale
meniului de lucru, enumerate de la stânga, către dreapta: File, Edit, View, Project, Report,
Window, Help, au pe lângă rolurile comune oricărui software (roluri care nu necesită
explicații), următoarele roluri specifice software-ului EPANET:
 butonul File, activat în imaginea din figura 4.8, permite deschiderea unui nou proiect (ce
trebuie să fie salvat cu extensia net), deschiderea unui proiect existent (nume_retea.net);
importul și exportul de hartă/ scenariu/ rețea; setări ale preferințelor (ca de exemplu, numărul
de zecimale afișate pentru valorile calculate);

Fig. 4.8.  Meniul de lucru Fig. 4.9.  Editor de opțiuni de vizualizare

 butonul View permite activarea/dezactivarea Legendei și barelor de instrumente din

EPANET; ultimul buton din View este un Editor de opțiuni de vizualizare (Map Options în
figura 4.9), foarte des utilizat pentru setarea culorii și mărimii nodurilor și legăturilor, setarea
etichetelor, afișarea (vezi Notation în figura 4.9) numerelor de identificare ale nodurilor
(Display Node ID’s) și legăturilor (Display Link ID’s), precum și afișarea valorilor calculate
pentru noduri (Display Node Values) şi legături (Display Link Values) cu o anumită mărime a
caracterelor, setarea mărimii simbolurilor grafice din cadrul schemei rețelei, setarea tipului și
172 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

mărimii săgeților care indică sensul de curgere pe conducte, setarea unei culori pentru fundalul
schemei rețelei (implicit, este setat un fundal alb);
 butonul Project, activat în imaginea din figura 4.2, are o fereastră de înregistrare a fișierelor
care conțin datele de calibrare ale modelului (Calibration Data), un tabel de opțiuni de calcul
hidraulic (Analysis Options), prezentat anterior în §4.1.3÷§4.1.6, precum și butonul de rulare
a simulării (Run Analysis), care este inserat și în bara de instrumente, prin simbolul fulger, de
culoare galbenă (este al 8-lea simbol din bară, de la stânga, la dreapta  vezi figura 4.7);
 butonul Report este foarte des utilizat în postprocesare, pentru vizualizarea rapoartelor
(raport asupra energiei consumate pentru pompare și costului aferent, Energy Report; raport
asupra calibrării, Calibration Report; raport asupra calității apei, Reaction Report; Raport
general, Full Report), precum şi pentru vizualizarea graficelor selectate (cu Graph Selection) și
tabelelor selectate (cu Table Selection).

4.2.3. Schema reţelei

Schema rețelei poate fi desenată cu ușurință de către utilizator, cu ajutorul simbolurilor

grafice din bara de instrumente amplasată în partea superioară-dreaptă a ferestrei EPANET
(vezi figura 4.7, respectiv figura 4.10). În total, sunt 6 simboluri grafice care corespund
componentelor care pot fi incluse în rețea (enumerate în ordinea din bara de instrumente):
joncțiune (nod la intersecția unor conducte), bazin (rezervor cu suprafață liberă și volum
infinit), rezervor sub presiune (cu volum finit și rol de stocare), conductă, pompă și vană.
Se recomandă includerea acestor elemente în schemă, în ordinea numerotării (ele sunt
numerotate automat, adică primesc un ID în mod automat; numerotarea poate fi schimbată
ulterior în Editorul de proprietăți). Pentru selectarea unui simbol grafic (obiect), se activează
săgeata de selectare a obiectului (vezi figura 4.10), se face click pe acel obiect din bara de
instrumente, apoi se poziționează și se lipește obiectul în schema (harta) rețelei, în locul dorit
(prin click); ulterior, poziția unui obiect poate fi schimbată, prin mutare cu ajutorul mouse-ului.
Se începe desenarea rețelei cu amplasarea nodurilor (rezervoare, joncțiuni de conducte şi
orificii), apoi se trece la amplasarea legăturilor (conducte, pompe și vane), deoarece acestea din
urmă nu pot fi conectate decât între două noduri.
După finalizarea desenării rețelei, proiectul se salvează, de exemplu cu nume_retea.net.
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 173

Fig. 4.10.  Bara de instrumente cu simbolurile grafice ale componentelor rețelei

Rețeaua desenată în EPANET nu trebuie să reproducă cu exactitate (la scară) rețeaua reală, în
sensul că nu trebuie reprodusă harta rețelei, ci este suficient să fie desenat în EPANET un
model simplificat al configurației geometrice aferente rețelei. Oricum, schema rețelei este
desenată în planul ferestrei EPANET, deci este o schemă 2D (în planul xOy), însă EPANET va
efectua calcule pentru rețeaua setată 3D (în spațiul cartezian xOyz), deoarece cota z a fiecărui
nod și (opțional) valorile x și y ale poziției nodului în planul xOy, pot fi setate cu exactitate în
Editorul de proprietăți aferent nodului. La fel, deși în schema desenată, lungimea conductelor
nu este reprezentată la scară, lungimea reală (utilizată în calcule) este setată cu exactitate în
Editorul de proprietăți al conductei.
Pentru a curba o conductă (ca în figura 4.7), se poate folosi selectorul de vertex (vezi figura
4.10), care are comanda Add Vertex (adaugă un vertex), permițând poziționarea unui punct pe
conductă, un punct în care conducta liniară poate fi îndoită/deviată cu un anumit unghi. Pe
o conductă pot fi amplasate mai multe puncte succesive de tip vertex, apoi, cu ajutorul mouse-
ului, ele pot fi selectate și trase/mutate pe rând, până la atingerea curburii dorite pentru
conducta respectivă (se obține de fapt o linie frântă, dar dacă sunt folosite multe puncte de tip
vertex, conducta pare a fi curbată uniform). Această operație este utilă pentru desenarea
rețelelor de alimentare cu apă a localităților, ținând seama de faptul că majoritatea conductelor
magistrale urmează traseele stradale din localitate.
174 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

4.2.4. Editorul de proprietăţi

După cum s-a precizat în §4.2.1, Editorul de proprietăți (Property Editor) este asociat unei
anumite componente a rețelei. Acest Editor permite introducerea/modificarea datelor
aferente acelei componente. În bara de instrumente prezentată în figura 4.10, se observă cele
6 simboluri grafice (obiecte) aferente componentelor rețelei: joncțiune, bazin, rezervor sub
presiune, conductă, pompă și vană.
Fiecare Editor de proprietăți este alcătuit din 3 zone:
 la partea superioară este eticheta sau numărul de identificare, ID, acordat acelui obiect
(completarea ID-ului este obligatorie), urmată de coordonatele x și y ale obiectului plasat în
planul xOy al desenului, respectiv de un câmp de descriere a obiectului. Coordonatele x și y
afișate la prima deschidere a Editorului corespund poziționării obiectului desenat în planul
xOy. Opțional, aceste coordonate pot fi înlocuite cu valorile reale de pe harta rețelei, însă
EPANET rulează și dacă nu sunt setate valorile reale ale coordonatelor x și y;
 partea din mijloc corespunde diferitelor date pe care le introduce sau modifică
utilizatorul, înaintea rulării. Aici există câmpuri goale (necompletate, unde utilizatorul poate
introduce valori), precum și câmpuri completate implicit cu o valoare  utilizatorul poate
modifica valorile implicite. Se menționează faptul că nu toate câmpurile trebuie să fie
completate, ci doar acele câmpuri obligatorii, de care depinde rularea (aceste câmpuri sunt
marcate cu asterisc * și sunt definite în cele ce urmează);
 la partea de jos, sunt câmpurile aferente datelor ce vor fi calculate în EPANET, deci aceste
câmpuri se vor umple automat cu valori abia după rulare; înaintea rulării, în aceste
câmpuri este scris simbolul #N/A (abrevierea cuvintelor: Not Applicable, sau Not Available,
sau No Answer), interpretat aici drept necalculat (inițial nefiind disponibilă o valoare).
În cele ce urmează, vom prezenta succint Editorul de proprietăți al fiecăreia dintre cele 6
componente/obiecte enumerate, cu particularitățile aferente.
Unitățile de măsură aferente valorilor ce vor fi introduse/modificate de către utilizator în
fiecare Editor de proprietăți corespund în cele ce urmează setului de unități de măsură
simbolizat LPS, în care debitul este în litri pe secundă (vezi §4.1.4).
În Editoarele de proprietăți prezentate în cele ce urmează, nu sunt setate sau afișate valori
pentru parametrii aferenți calității apei (Quality), deoarece, după cum s-a precizat anterior,
modelarea calității apei depășește scopul prezentei lucrări.
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 175

4.2.4.1. Editorul de proprietăţi pentru joncțiuni (noduri în care se

intersectează conducte)

În figura 4.11 este prezentat Editorul de proprietăţi aferent unei joncțiuni, adică un nod în
care se intersectează minim două conducte. În figura 4.11, sunt inserate următoarele 3
imagini:
 în imaginea din stânga este afișat conținutul Editorului la prima deschidere (înainte de
introducerea datelor). Singurul câmp obligatoriu a fi completat este *Elevation, care reprezintă
cota z a joncțiunii (cota se introduce în metri). Base Demand înseamnă debit consumat în
nod (se introduce în litri pe secundă) și poate fi egal cu zero, sau poate fi introdus cu valoare
constantă în timp, sau poate fi introdus cu valoarea medie zilnică în cazul în care se setează o
curbă (un tipar) de variație orară a debitelor consumate, acest tipar fiind denumit Demand
Pattern. Pentru acest tipar, utilizatorul completează în prezentul Editor numai un număr de
identificare asociat tiparului, un ID (de exemplu ID  1, în imaginea din mijloc și în
imaginea din dreapta figurii 4.11). Separat, în Editorul pentru Pattern din Browser (vezi
figura 1.7), va fi introdusă curba Demand Pattern cu ID  1, o curbă cu coeficienții de variație
orară a debitului (de exemplu, conform standardului SR 1343-1:2006 [43]), coeficienți cu
care se va multiplica valoarea medie zilnică a debitului consumat, pentru a se obține valoarea
debitului consumat în nod la momentul de timp considerat (după cum se va explica în
§4.3.2.2).
 în imaginea din mijlocul figurii 4.11, utilizatorul a introdus valoarea cotei (Elevation),
valoarea medie zilnică a debitului consumat în nod (Base Demand) și ID  1 pentru tiparul
Demand Pattern;
 în imaginea din dreapta figurii 4.11, care corespunde conținutului Editorului de proprietăți
disponibil după rulare, se poate citi în partea de jos a Editorului: valoarea debitului
consumat în acel nod în acel moment de timp (Actual Demand) în litri pe secundă, sarcina
piezometrică în nod (Total Head) în metri și presiunea relativă în nod (Pressure) în m.c.a.
Dacă rularea s-a efectuat pe o perioadă de timp, cu un anumit pas de timp (§4.3.2.2), atunci
rezultatele sunt afişate pentru fiecare moment de timp (Time), ales prin mutarea cursorului de
la partea inferioară a câmpului Time, pe calea Browser/ Map/ Time.
176 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

Fig. 4.11.  Editorul de proprietăţi al unei joncțiuni (Junction)

4.2.4.2. Editorul de proprietăţi pentru bazine

În figura 4.12 este prezentat Editorul de proprietăţi aferent unui bazin (rezervor cu nivel
variabil, deschis la presiunea atmosferică, care este o sursă externă infinită de apă pentru reţea).
Sunt inserate următoarele 2 imagini în figura 4.12:
 în imaginea din stânga este afișat conținutul Editorului la prima deschidere (înainte de
introducerea datelor). Există câmpuri goale (necompletate), precum și câmpuri completate
implicit cu o valoare. Singurul câmp obligatoriu a fi completat este *Total Head, care
reprezintă sarcina piezometrică la suprafața liberă a rezervorului, mai exact cota suprafeței
libere, din moment ce presiunea este egală cu cea atmosferică, iar EPANET consideră presiuni
relative (sarcina piezometrică se introduce în metri). Valoarea *Total Head introdusă de către
utilizator apare numai în imaginea din dreapta figurii 4.12, aici nemaifiind inserată o imagine
intermediară (la mijloc), ca în cazul figurii 4.11. Și pentru sarcina piezometrică (aici pentru
nivelul apei în rezervor) se poate defini o curbă (un tipar) de variație orară a
sarcinii/nivelului, acest tipar fiind denumit Head Pattern. Pentru acest tipar, utilizatorul
completează în Editor numai un număr de identificare asociat tiparului, un ID (în exemplul
din figura 4.12, nu s-a optat pentru un astfel de tipar, deci în acest caz nu se completează un
ID). Dacă se optează pentru un tipar, separat, în Editorul pentru Pattern din Browser (vezi
figura 1.7), va fi introdusă curba Head Pattern cu ID-ul său, o curbă cu coeficienții de variație
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 177

orară a sarcinii/nivelului, coeficienți cu care se va multiplica valoarea medie zilnică a sarcinii

piezometrice (nivelului), valoare medie inserată pentru *Total Head, pentru a se obține
valoarea sarcinii piezometrice (nivelului) în rezervor la momentul de timp considerat (după
cum se va explica în §4.3.2.2);
 în imaginea din dreapta figurii 4.12, care corespunde conținutului Editorului de proprietăți
disponibil după rulare, se poate citi în partea de jos a Editorului: valoarea debitului care iese
din rezervor (Net Inflow) în litri pe secundă, semnul minus indicând sensul de ieșire din
rezervor, cota suprafeței libere (Elevation) în metri, egală cu sarcina piezometrică inițial
introdusă și presiunea relativă în nod (Pressure) în m.c.a., evident nulă în acest caz.

Fig. 4.12.  Editorul de proprietăţi al unui bazin

4.2.4.3. Editorul de proprietăţi pentru rezervoare sub presiune

În figura 4.13 este prezentat Editorul de proprietăţi aferent unui rezervor sub presiune (de
orice formă, cu volum finit, cu nivel variabil în funcție de curba de capacitate; cu rol de stocare
a apei). Sunt inserate următoarele 3 imagini în figura 4.13:
 în imaginea din stânga este afișat conținutul Editorului la prima deschidere (înainte de
introducerea datelor). Există câmpuri goale (necompletate), precum și câmpuri completate
implicit cu o valoare. Există 5 câmpuri obligatoriu a fi completate: *Elevation, care reprezintă
aici cota la baza rezervorului, în metri; *Initial Level, *Minimum Level și *Maximum Level,
care reprezintă nivelul inițial, respectiv minim și maxim admisbil al apei în rezervor, în
178 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

metri (acest nivel este de fapt sarcina piezometrică ce se consideră peste cota de la baza
rezervorului); *Diameter, care reprezintă diametrul echivalent al rezervorului, în metri
(pentru rezervoare cu secțiune non-circulară, se va echivala aria rezervorului cu aria unui cerc
de diametru egal cu cel echivalent). Pentru variația nivelului apei în rezervor, se poate defini
o curbă de capacitate (Volume Curve). Pentru această curbă, utilizatorul completează în
Editor numai un număr de identificare asociat curbei, un ID (în exemplul din figura 4.13, nu
s-a optat pentru introducerea unei curbe de capacitate, deci în acest caz nu se completează un
ID). Dacă se optează pentru o astfel de curbă, separat, în Editorul pentru Pattern din Browser
(vezi figura 1.7), va fi introdusă curba Volume Curve cu ID-ul său (după cum se va explica în
§4.3.2.2);

Fig. 4.13.  Editorul de proprietăţi al unui rezervor sub presiune

 în imaginea din mijlocul figurii 4.13, utilizatorul a introdus valorile celor 5 câmpuri
obligatoriu a fi completate, enumerate anterior: *Elevation; *Initial Level; *Minimum Level;
*
Maximum Level și *Diameter;
 în imaginea din dreapta figurii 4.13, care corespunde conținutului Editorului de proprietăți
disponibil după rulare, se poate citi în partea de jos a Editorului: valoarea debitului care iese
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 179

din rezervor (Net Inflow) în litri pe secundă, semnul minus indicând sensul de ieșire din
rezervor, sarcina piezometrică la suprafața apei din rezervor (Elevation) în metri și
presiunea în nod (Pressure) în m.c.a. (această presiune este de fapt sarcina piezometrică ce
se consideră peste cota de la baza rezervorului și valoarea sa este situată între valorile
Minimum Level și Maximum Level admisibile).

4.2.4.4. Editorul de proprietăţi pentru conducte

În figura 4.14 este prezentat Editorul de proprietăţi aferent unei conducte. Sunt inserate
următoarele 2 imagini în figura 4.14:

Fig. 4.14.  Editorul de proprietăţi al unei conducte

 în imaginea din stânga este afișat conținutul Editorului la prima deschidere (înainte de
introducerea datelor). Există câmpuri goale (necompletate), precum și câmpuri completate
implicit cu o valoare. Există 3 câmpuri obligatoriu a fi completate: *Length, care este lungimea
L a conductei, în metri; *Diameter, care este diametrul D al conductei, în milimetri;
*
Roughness, care este rugozitatea absolută k a pereților conductei, în milimetri. Se poate
180 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

introduce și un coeficient global de pierderi de sarcină hidraulică locale (Loss Coefficient),

dacă pe conductă sunt singularități care introduc pierderi de sarcină hidraulică locale;
 în imaginea din mijlocul figurii 4.14, utilizatorul a introdus valorile celor 3 câmpuri
obligatoriu a fi completate, enumerate anterior: *Length; *Diameter și *Roughness;
 în imaginea din dreapta figurii 4.14, care corespunde conținutului Editorului de proprietăți
disponibil după rulare, se poate citi în partea de jos a Editorului: valoarea debitului tranzitat
pe conductă (Flow) în litri pe secundă, viteza apei (Velocity) în metri pe secundă, pierderea
de sarcină hidraulică uniform distribuită, raportată la lungimea conductei (Unit
Headloss), hd L , în metru pe kilometru [m/km] și coeficientul lui Darcy (Friction Factor)  .

4.2.4.5. Editorul de proprietăţi pentru pompe

În figura 4.15 este prezentat Editorul de proprietăţi aferent unei pompe. Sunt inserate
următoarele 3 imagini în figura 4.15:

Fig. 4.15.  Editorul de proprietăţi al unei pompe

 în imaginea din stânga este afișat conținutul Editorului la prima deschidere (înainte de
introducerea datelor). Există câmpuri goale (necompletate), precum și câmpuri completate
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 181

implicit cu o valoare. Nu există câmpuri obligatoriu a fi completate. Poate fi completată

puterea electrică consumată pentru pompare (Power), în kW, numai dacă nu sunt date
curbele caracteristice (energetică și de randament) ale pompei. În acest Editor, Speed
înseamnă raportul dintre turația pompei și turația nominală a acesteia n n0 . Implicit,
valoarea acesta este setată egală cu 1, adică se consideră că pompa funcționează cu turația
nominală. Dacă pompa funcționează la altă turație, în campul Speed va fi trecut raportul
n n0  1 . Pentru turația pompei (pentru raportul n n0 ), se poate defini o curbă (un tipar)
de variație în timp, acest tipar fiind denumit simplu, Pattern. Pentru acest tipar, utilizatorul
completează în Editor numai un număr de identificare asociat tiparului, un ID (în exemplul
din figura 4.15, nu s-a optat pentru un astfel de tipar, deci nu se completează un ID).
Dacă se optează pentru un tipar, separat, în Editorul pentru Pattern din Browser (vezi figura
1.7), va fi introdusă curba Pattern a turației cu ID-ul său, o curbă cu valorile raportului n n0

(după cum se va explica în §4.3.2.2). Pentru n n0  0 , rezultă că pompa se oprește. Dacă sunt
disponibile curbele caracteristice ale pompei, atunci numărul ID al acestor curbe se trece
în câmpurile corespunzătoare, anume: un ID pentru curba energetică (Pump Curve) și un alt
ID pentru curba de randament (Efficiency Curve). Aceste două curbe caracteristice vor fi
definite în Editorul pentru Curves din Browser (vezi figura 1.7), după cum se va explica în
§4.3.2.1;
 în imaginea din mijlocul figurii 4.15, utilizatorul a introdus valorile ID  1 pentru curba
energetică (Pump Curve) și ID  2 pentru curba de randament (Efficiency Curve);
 în imaginea din dreapta figurii 4.15, care corespunde conținutului Editorului de proprietăți
disponibil după rulare, se poate citi în partea de jos a Editorului: valoarea debitului pompat
(Flow) în litri pe secundă și valoarea înălțimii de pompare la refularea pompei (Headloss),
în metri, care este afișată cu valoare negativă, datorită convenției de semne.
În figura 4.16 sunt prezentate rezultatele afișate de Editorul de proprietăți al pompei, la două
momente de timp diferite (la miezul nopții, ora 0:00 și la orele 15:00).
182 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

Fig. 4.16.  Editorul de proprietăţi al unei pompe, după rulare, la 2 momente de timp

4.2.4.6. Editorul de proprietăţi pentru vane

În figura 4.17 este prezentat Editorul de proprietăţi aferent unei vane. Sunt inserate
următoarele 3 imagini în figura 4.17:
 în imaginea din stânga este afișat conținutul Editorului la prima deschidere (înainte de
introducerea datelor). Există câmpuri goale (necompletate), precum și câmpuri completate
implicit cu o valoare. Există 3 câmpuri obligatoriu a fi completate, anume: *Diameter, care este
diametrul conductei pe care montează vana, în milimetri; *Type, adică tipul vanei; *Setting,
care este un parametru ce definește setările pentru funcționarea vanei, unitatea de măsură a
acestui parametru depinzând de tipul vanei (vezi tabelul 6.6 din Rossman [38]). Se poate
introduce și un coeficient de pierdere de sarcină hidraulică locală (Loss Coefficient), valabil
pentru cazul în care vana este complet deschisă (dacă nu este introdusă o valoare, atunci acest
coeficient se consideră egal cu zero);
 în imaginea din mijlocul figurii 4.17, utilizatorul alege tipul vanei, de exemplu TCV, dintre
cele 6 disponibile în EPANET (vezi §4.3.1.2). TCV reprezintă o vană de control, care
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 183

simulează o vană parţial închisă prin introducerea unui coeficient de pierderi de sarcină
hidraulică locale;

Fig. 4.17.  Editorul de proprietăţi al unei vane

 în imaginea din dreapta figurii 4.17, care corespunde conținutului Editorului de proprietăți
disponibil după rulare, se observă valorile setate de către utilizator, iar în partea de jos a
Editorului, se poate citi: valoarea debitului care tranzitează vana (Flow) în litri pe secundă,
viteza apei (Velocity) în metri pe secundă și pierderea de sarcină hidraulică totală,
raportată la lungimea conductei (Headloss), hr L , în metru pe kilometru [m/km].

4.3. Componentele unei reţele de conducte în EPANET

După cum s-a specificat în §4.1.3, la efectuarea unui calcul hidraulic, EPANET ia în
considerare două categorii de componente ale rețelei de conducte: componente ”concrete”,
care apar explicit pe schema rețelei, respectiv componente ”abstracte”, care sunt legate de
funcționarea unora dintre componentele ”concrete” existente în schema rețelei.
184 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

4.3.1. Componente concrete

EPANET modelează un sistem de distribuţie a apei sub forma unei multitudini de legături
conectate la noduri. Nodurile și legăturile sunt componentele ”concrete” ale rețelei:
 nodurile reprezintă intersecțiile propriu-zise între conducte, caz în care nodurile sunt
numite joncțiuni, sau reprezintă rezervoare (la care sunt conectate conducte); rezervoarele pot
fi de 2 tipuri: bazine (rezervoare deschise la presiunea atmosferică, cu volum infinit de apă) și
rezervoare sub presiune (cu volum finit și rol de stocare a apei);
 legăturile sunt conducte propriu-zise, pompe sau vane.

4.3.1.1. Noduri

Nodurile reprezintă puncte în reţea unde legăturile se unesc, sau unde apa intră sau iese din
reţea.
Datele de intrare de bază cerute pentru joncțiuni sunt (vezi §4.2.4.1): cota; consumul de
apă. Rezultatele calculate pentru joncțiuni pe toată durata simularii sunt: înălţimea
piezometrică; presiunea. Joncțiunile pot de asemenea să:
 aibă consumuri care să varieze cu timpul;
 aibă consumuri negative care indică faptul că apa intră în reţea;
 conțină orificii care fac ca debitul de scurgere să depindă numai de presiunea calculată în
nod.
Bazinele sunt rezervoare deschise la presiunea atmosferică, cu volum infinit de apă. Bazinele
sunt noduri care reprezintă o sursă externă infinită de apă pentru reţea. Sunt utilizate
pentru înlocuirea în modelare a lacurilor, râurilor, acviferelor.
Proprietatea de bază ce trebuie introdusă pentru un bazin este înălţimea piezometrică (vezi
§4.2.4.2). Deoarece bazinul reprezintă un punct marginal pentru o reţea, înălţimea piezometrică
nu poate fi afectată de ce se întâmplă în interiorul reţelei. De aceea, pentru proprietăţile de
ieşire nu sunt necesare calcule. Totuşi, înălţimea sa piezometrică poate să varieze în timp, prin
alocarea unei curbe (unui tipar) de variație în timp.
Rezervoarele sub presiune sunt noduri cu capacitate de stocare, în care volumul de apă
stocat poate varia în timp pe perioada unei simulări. Proprietăţile principale de intrare pentru
rezervoarele sub presiune sunt (vezi §4.2.4.3): cota la care se află amplasat rezervorul (nivelul
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 185

apei este zero); diametrul (sau diametrul echivalent dacă nu este cilindric); nivelul iniţial,
minim şi maxim al apei. Principala variabilă calculată este sarcina piezometrică la suprafeţei
apei.
Rezervoarele nu pot funcționa decât între nivelele minim şi maxim. EPANET opreşte intrarea
apei în rezervor dacă acesta se află la nivelul maxim şi stopează curgerea apei din rezervor
dacă acesta se află la nivelul minim.
Orificiile sunt dispozitive asociate cu nodurile la care debitul de ieșire este calculat numai în
funcţie de presiune. Orificiile pot fi utilizate pentru modelarea curgerii printr-un sistem de
stropire sau de irigaţii. Pot fi, de asemenea, utilizate pentru simularea unei scurgeri dintr-o
conductă legată la reţea. EPANET tratează orificiile ca o proprietate a nodurilor şi nu ca o
componentă de reţea separată.

4.3.1.2. Legături

Conductele sunt legături care transportă apa de la un nod al reţelei la altul. EPANET
presupune că toate conductele sunt pline tot timpul. Direcția de curgere pozitivă este
considerată de la nodul de început (Start Node) al conductei, anume nodul în care a început
desenarea conductei, la nodul de sfârșit (End Node), anume nodul în care a fost finalizată
desenarea conductei  vezi în figura 4.14 ID-urile acestor două noduri (42 și 41) între care este
legată conducta cu ID  105 . Principalii parametri de intrare pentru conducte sunt (vezi
§4.2.4.4): nodurile de început şi de sfârșit (sunt alocate automat în momentul reprezentării
conductei pe schema rețelei); diametrul și lungimea conductei, rugozitatea absolută a pereților
conductei, starea în care se află (deschisă, închisă).
Parametrii de stare permit conductelor să conţină de asemenea coeficienți de pierderi de sarcină
hidraulică locale sau clapete de sens. Datele de ieşire calculate pentru conducte vor fi: debitul
transportat; viteza; pierderile de sarcină hidraulică uniform distribuite; coeficientul lui Darcy.
Pompele sunt legături care distribuie energie fluidului. Principalii parametri de introdus
pentru o pompă sunt cele două noduri de care se leagă (intrare şi ieşire) şi curba caracteristică
energetică a pompei, H  H Q la turația nominală. Principalii parametri calculaţi sunt
(vezi §4.2.4.5): debitul şi înălţimea de pompare în punctul de funcționare energetică.
Debitul prin pompă este unidirecţional, iar EPANET nu permite ca o pompă să funcţioneze în
afara curbei sale (la debite mai mari sau mai mici). În cazul în care condiţiile sistemului solicită
o înălţime de pompare mai mare decât valoarea maximă specificată în curba energetică a
186 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

pompei, EPANET opreşte pompa. Dacă necesită un debit mai mare decât debitul maxim,
EPANET oprește pompa. În ambele cazuri, va apărea un mesaj de avertizare.
EPANET poate lucra şi cu pompe cu turaţie variabilă, iar setările pentru acestea pot fi de
asemenea modificate de utilizator, dar tot în aria curbei energetice a pompei, determinată
pentru acea turație (cu ajutorul relațiilor de similitudine).
Ca şi conductele, pompele pot fi închise sau deschise, după un anumit algoritm sau dacă există
anumite condiţii în reţea. Funcţionarea unei pompe poate fi, de asemenea, descrisă prin
alocarea unei curbe (unui tipar) de variație în timp a turației.
EPANET poate calcula şi consumul de energie şi costul acesteia. Pentru a calcula puterea
electrică consumată pentru pompare, este nevoie de valoarea randamentului pompei în
punctul de funcționare energetică.
Dacă este furnizată curba caracteristică de randament   Q  a pompei la turație
nominală, atunci EPANET calculează randamentul pompei în punctul de funcționare
energetică. Pentru funcționarea la alte turații decât cea nominală, EPANET are o limitare,
în sensul că nu apelează la parabola punctelor omoloage de funcționare (vezi §3.5.1.2), ci
calculează randamentul tot pe baza curbei de randament de la turația nominală.
Dacă nu este furnizată curba caracteristică de randament a pompei, EPANET utilizează
valoarea implicită a randamentul agregatului de pompare, anume   75 %.
În EPANET, pompele pot funcționa singular, sau pot fi cuplate în serie sau în paralel, caz în
care funcționarea acestora este determinată pe baza considerentelor prezentate în §3.4.3.
Vanele sunt legături care limitează presiunea sau debitul către o valoare specifică în reţea
sau introduce o anumită pierdere de sarcină. Principalii parametri de intrare pentru o vană sunt
(vezi §4.2.4.6): nodurile de intrare şi ieşire; diametrul; setările ce trebuie făcute în funcție de
tipul vanei ales [38]; starea (închisă sau deschisă). Pentru o vană, sunt calculate debitul și
pierderile de sarcină hidraulice totale.
EPANET cuprinde 6 tipuri de vane:
1. Vane de reducere a presiunii (Pressure Reducing Valve, simbolizate PRV)  menţin
presiunea în nodul amonte la o anumită valoare;
2. Vane de menținere a presiunii (Pressure Sustaining Valve, simbolizate PSV)  menţin
presiunea în nodul aval la o anumită valoare;
3. Vane de rupere a presiunii (Pressure Breaker Valve, simbolizate PBV)  forţează apariția
unei pierderi de presiune specificate;
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 187

4. Vane de control a debitului (Flow Control Valve, simbolizate FCV)  limitează debitul la
o valoare specificată;
5. Vane de control (Throttle Control Valve, simbolizate TCV)  simulează o vană parţial
închisă, prin introducerea coeficientului de pierderi de sarcină hidraulică locale;
6. Vane de uz general (General Purpose Valve, simbolizate GPV)  utilizate pentru a
reprezenta o legătură pentru care utilizatorul furnizează o curbă de variație hd  hd Q  a
pierderilor de sarcină hidraulică uniform distribuite în funcție de debit, curbă care înlocuiește
formula prestabilită în EPANET pentru calculul acestor pierderi. Aceste tipuri de vane pot fi
folosite pentr a modela turbine hidraulice.
Vanele de separație, care se închid sau se deschid complet, nu sunt considerate ca vane în
categoria legăturilor, ci sunt incluse ca proprietate a conductei pe care sunt montate.

4.3.2. Componente abstracte

După cum s-a specificat în §4.1.3, componentele ”abstracte” din EPANET sunt:
 curbe de funcționare ale pompelor sau ale vanelor existente în sistem;
 grafice/tipare de variație în timp aferente diferiților parametri ai rețelei (debite consumate
în noduri, sarcini piezometrice în rezervoare);
 comenzi pentru controlul funcționarii rețelei (modificări ale nivelului apei în rezervoare
în funcție de timp; modificări ale pozițiilor vanelor în funcție de timp; modificări ale valorii
unui anumit parametru obținut în rețea; condiții de presiune în anumite puncte din rețea, care
determină pornirea/oprirea pompelor, sau modificarea turației acestora etc).

4.3.2.1. Curbe de funcţionare

În EPANET, curbele de funcționare (Curves) sunt obiecte care conțin perechi de puncte, care
reprezintă o relație între două variabile. Curbele de funcționare se găsesc în EPANET pe
următoarea cale: Browser/ Data/ Curves (figura 4.18). Pot fi introduse următoarele 4 tipuri de
curbe de funcționare (figura 4.19):
 curba de capacitate  dependența dintre nivelul apei [m] și volumul rezervorului [m3],
h  hV  , notată Volume Curve;
188 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

Fig. 4.18.  Adăugarea/Editarea unei curbe de funcționare în Browser/ Data/ Curves

Fig. 4.19.  Editorul de curbe, cu cele 4 tipuri de curbe de funcționare disponibile

 curba caracteristică energetică a pompei  dependența dintre înălțimea de pompare [m] și

debit [l/s], H  H Q , notată Pump Curve;
 curba caracteristică de randament a pompei  dependența dintre randament [%] și debit
[l/s],   Q  , notată Efficiency Curve;
 curba de pierderi de sarcină hidraulică uniform distribuite [m] în funcție de debit [l/s],
hd  hd Q , notată Headloss Curve.
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 189

Pentru a introduce o curbă nouă, adică pentru a adăuga o curbă de funcționare, se accesează
Editorul de curbe (Curve Editor) în Browser/ Data/ Curves și se face click pe butonul Add
(adaugă). Pentru a edita o curbă existentă, se selectează curba (se selectează ID-ul curbei din
listă) și se face click pe butonul Edit, ca în figura 4.18.
Pentru exemplificare, în figura 4.20 sunt prezentate curbele caracteristice ale unei pompe
centrifuge, inserate în Editorul de curbe din EPANET.

Fig. 4.20.  Curbele caracteristice ale unei pompe centrifuge editate în EPANET

4.3.2.2. Grafice/tipare de variaţie în timp a diferiţilor parametri ai reţelei

Pentru ca într-o analiză pe o perioadă mai extinsă de timp, reţeaua să se comporte cât mai real,
trebuie să creăm o curbă (un tipar) de variație în timp, care să ducă la diferite variaţii ale
consumului în noduri pe parcursul unei zile. Curba/tiparul de variație în timp (Pattern) se
găsește în EPANET pe următoarea cale: Browser/ Data/ Pattern (figura 4.21, în stânga).
Pentru a introduce un Pattern nou, se accesează Editorul de tipare (Pattern Editor) în
Browser/ Data/ Pattern și se face click pe butonul Add (adaugă). Pentru a edita un Pattern
existent, se selectează curba (se selectează ID-ul curbei din listă) și se face click pe butonul
Edit, ca în figura 4.21 (în partea stângă).
Pentru graficul consumului zilnic de apă din centrele populate, adică pentru variația orară
a consumului de debit de-a lungul unei zile (24 de ore), în standardul SR 1343-1:2006 [43],
se dau coeficienții de variație orară a debitului consumat, în raport cu debitul zilnic mediu
consumat. În figura 4.21 (în partea dreaptă) este prezentat, pentru exemplificare, graficul de
variaţie orară a debitului consumat, pentru o localitate cu 100000 de locuitori.
190 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

Fig. 4.21.  Adăugarea/Editarea unei curbe (unui tipar), Pattern, de variație în timp: Graficul
de variaţie orară a debitului consumat, pentru o localitate cu 100000 de locuitori [43]

Pentru a implementa un grafic/tipar de variație în timp în calculul hidraulic al unei rețele,

trebuie selectate anumite opțiuni de calcul temporal. Pentru aceasta se accesează calea:
Browser/ Data/ Options/ Times, apoi se face click pe Edit, ca în figura 4.22 (partea stângă).
În Editorul de Opțiuni temporale (Times Options), se setează următoarele valori:
 durata totală a unei simulări, în ore (Total Duration) egală cu 24 de ore (în acord cu
tiparul din figura 4.21);
 pasul de timp utilizat în calculul hidraulic, în ore (Hydraulic Time Step), egal cu o oră
(1:00 ore:min);
 pasul de timp utilizat în calculul de analiză a calității apei, în minute (Quality Time
Step), egal cu 5 minute (0:05 ore:min)  în lucrarea de față am declarat că nu abordăm
problema analizei calității apei, dar în acest paragraf trebuie subliniat faptul că dacă se
consideră și acest tip de modelare, atunci Quality Time Step trebuie să fie mult mai mic decât
Hydraulic Time Step [38];
 pasul de timp al graficului/tiparului de variație, în ore (Pattern Time Step), egal cu o oră
(1:00 ore:min), așa cum a fost construit acest Pattern în figura 2.21;
 momentul de timp de la care începe să se aplice graficul/tiparul de variație (Pattern
Start Time), anume miezul nopții, adică ora 0:00;
 pasul de timp utilizat pentru raportarea/înregistrarea datelor (Reporting Time Step), egal cu o
oră (1:00 ore:min);
 momentul de timp de la care încep să fie înregistrate datele (Report Start Time), anume
miezul nopții, adică ora 0:00;
 Capitolul 4. Calculul hidraulic al rețelelor de conducte cu EPANET 191

 ora de start a ceasului (vizibil în figura 4.21, în mijloc, unde scrie: Day 1, 12:00 AM), 12
a.m.

Fig. 4.22.  Editarea opțiunilor de calcul temporal în Browser/ Data/ Options/ Times

4.3.2.3. Comenzi pentru controlul funcţionării reţelei

Pentru a controla mai bine funcţionarea reţelei, EPANET pune la dispozitie o serie de reguli ce
pot fi introduse de către utilizator. Aceste reguli se împart în două categorii:
 Reguli simple (Simple Controls);
 Reguli compuse (Rule-Based Controls).
Regulile simple pot schimba statutul sau setarea unei legături sau al unui nod, precum: nivelul
apei din rezervor; presiunea într-un punct; durata unei simulări; timpul zilnic (ora).
Regulile compuse permit schimbarea statutului şi a setărilor bazate pe combinaţii de condiţii,
ce pot apărea după ce au fost făcute calcule iniţiale de stare ale sistemului.

Fig. 4.23.  Stație de pompare pentru care se aplică reguli compuse (Rule-Based Controls)
192 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

Spre exemplu, pentru simularea funcționării unei stații de pompare, ca cea din figura 4.23,
cu 3 turbopompe cu turație constantă, la care trebuie menținută presiunea pe conducta de
refulare din stație între valorile de 50 m.c.a. și 60 m.c.a, pot fi introduse următoarele reguli
compuse, considerând că pompa 1 va funcționa tot timpul (regulile sunt prezentate aici în
limba română, fiind un pseudocod, dar în EPANET regulile se inserează în limba engleză, ca în
orice limbaj de programare):

Regula 1
Dacă presiunea în nodul 2 sub 50
Şi starea pompei 2 este ,,deschisă”
Şi starea pompei 3 este ,,închisă“
Atunci deschide pompa 3.
Regula 2
Dacă presiunea în nodul 2 sub 50
Şi starea pompei 2 este ,,închisă”
Şi starea pompei 3 este ,,închisă”
Atunci deschide pompa 2.
Regula 3
Dacă presiunea în nodul 2 peste 60
Şi starea pompei 2 este ,,deschisă”
Şi starea pompei 3 este ,,închisă”
Atunci închide pompa 2.
Regula 4
Dacă presiunea în nodul 2 peste 60
Şi starea pompei 2 este ,,deschisă”
Să starea pompei 3 este ,,deschisă”
Atunci închide pompa 3.

Nodul 2 este nod de comandă, deoarece în funcţie de presiunea calculată în nodul 2,

pornesc sau se opresc pompele.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

[1] Ahmed I., 1997, Application of the Gradient Method for the analysis of unsteady flow in
water networks, MSc Thesis, University Libraries, University of Arizona, USA, web:
http://arizona.openrepository.com/arizona/handle/10150/129651
[2] Anton A., 2013, Concepte în PiiF, Platforma Informatică pentru Ingineria Fluidelor
(PiiF)/ Concepte/ C.4. Turbopompe şi Ventilatoare, adrese web: http://www.piif.ro/ și
http://b.piif.ro/
[3] Anton A., 2013, Mașini hidraulice  Curs Facultatea de Inginerie a Instalațiilor, UTCB,
Platforma Informatică pentru Ingineria Fluidelor (PiiF)/ Cursuri/ Aplicații complexe în
Ingineria Fluidelor, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[4] Cioc D., 1983, Hidraulică, ediţia a 2-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
[5] Coșoiu C. I., Mecanica fluidelor și Mașini hidraulice  Curs Facultatea de Utilaj
Tehnologic, UTCB, Platforma Informatică pentru Ingineria Fluidelor (PiiF)/ Cursuri/
Fundamentele Ingineriei Fluidelor, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[6] Desnoël L., 1991, Mécanique des fluides. 66 exercises corrigés, DUNOD, Paris
[7] Georgescu A.-M., 2013, Calculul coeficientului lui Darcy, Platforma Informatică pentru
Ingineria Fluidelor (PiiF)/ Aplicații interactive/ Aplicații complexe/ ID 051, web:
http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[8] Georgescu A.-M., 2013, Concepte în PiiF, Platforma Informatică pentru Ingineria
Fluidelor (PiiF)/ Concepte/ B.1. Măsurarea mărimilor fizice asociate curgerilor şi
echipamentelor din Ingineria Fluidelor/ Măsurarea vitezei de curgere cu tubul Pitot-
Prandtl, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[9] Georgescu A.-M., 2013, Concepte în PiiF, Platforma Informatică pentru Ingineria
Fluidelor (PiiF)/ Concepte/ B.2. Curgerea staţionară în conducte/ Modelul curentului
unidimensional de fluid; Conservarea masei în curentul unidimensional de fluid; Legea
energiilor în curentul unidimensional de fluid; Conservarea cantității de mișcare în
curentul unidimensional de fluid; Pierderi de sarcină hidraulică; Efortul tangențial
mediu la peretele conductei; Pierderi de sarcină hidraulică uniform distribuite; Formula
Colebrook-White pentru calculul coeficientul lui Darcy în cazul regimului de curgere
turbulent; Diagrama lui Moody; Pierderi de sarcină hidraulică locale. Relația Borda-
194 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

Carnot; Regimuri de curgere în conducte (curgeri laminare, curgeri turbulente). Profilul

vitezelor medii temporale la curgerea în conducte circulare; Modele de calcul ale
sistemelor hidraulice sub presiune; Conducta simplă; Conducte simple montate în serie;
Conducte simple montate în paralel; Conducte simple montate mixt; Conducte care
debitează pe parcursul traseului: Aripa de aspersiune; Conducte care debitează pe
parcursul traseului: Conducta cu debit uniform distribuit; Elemente de calcule grafice
pentru conducta simplă, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[10] Georgescu A.-M., 2013, Concepte în PiiF, Platforma Informatică pentru Ingineria
Fluidelor (PiiF)/ Concepte/ B.10. Curgerea lichidelor prin orificii şi ajutaje/ Golirea
rezervoarelor, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[11] Georgescu A.-M., 2013, Concepte în PiiF, Platforma Informatică pentru Ingineria
Fluidelor (PiiF)/ Concepte/ C.1. Reţele de conducte, sisteme de transport şi distribuţie
pentru lichide si gaze/ Curgerea neizotermă a fluidelor incompresibile în rețele închise;
Elemente de calcule grafice pentru rețele de conducte; Sisteme hidraulice cu mai multe
rezervoare, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[12] Georgescu A.-M., 2013, EPANET: Problema celor 3 rezervoare, Platforma Informatică
pentru Ingineria Fluidelor (PiiF)/ Aplicații interactive/ Aplicații complexe/ ID 002, web:
http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[13] Georgescu A.-M., 2013, Hidraulica II  Curs Facultatea de Inginerie a Instalațiilor,
UTCB, Platforma Informatică pentru Ingineria Fluidelor (PiiF)/ Căi de învățare, web:
http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[14] Georgescu S.-C., 2013, Concepte în PiiF, Platforma Informatică pentru Ingineria
Fluidelor (PiiF)/ Concepte/ B.2. Curgerea staţionară în conducte/ Rugozitatea peretelui
conductei; Coeficientul de pierderi de sarcină hidraulică uniform distribuite pentru
regim laminar; Coeficientul de pierderi de sarcină hidraulică uniform distribuite pentru
regim turbulent neted; Coeficientul de pierderi de sarcină hidraulică uniform distribuite
pentru regim turbulent mixt (prepătratic); Coeficientul de pierderi de sarcină hidraulică
uniform distribuite pentru regim turbulent rugos (pătratic); Relații de calcul pentru
coeficientul lui Darcy (coeficientul de pierderi de sarcină hidraulică uniform distribuite);
Diagrama lui Nikuradse; Clasificarea sistemelor hidraulice sub presiune: Sisteme
hidraulice monofilare sau reductibile la un sistem monofilar; Diametrul economic al
unei conducte, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[15] Georgescu S.-C., 2013, Concepte în PiiF, Platforma Informatică pentru Ingineria
Fluidelor (PiiF)/ Concepte/ C.1. Reţele de conducte, sisteme de transport şi distribuţie
 Referințe bibliografice 195

pentru lichide si gaze/ Clasificarea sistemelor hidraulice sub presiune: Rețele de

conducte; Rețele ramificate pentru fluide incompresibile; Rețele inelare pentru fluide
incompresibile, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[16] Georgescu S.-C., 2013, Concepte în PiiF, Platforma Informatică pentru Ingineria
Fluidelor (PiiF)/ Concepte/ C.3. Turbine hidraulice/ Definiții ale turaţiei specifice pentru
turbinele hidraulice, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[17] Georgescu S.-C., 2013, Concepte în PiiF, Platforma Informatică pentru Ingineria
Fluidelor (PiiF)/ Concepte/ C.4. Turbopompe şi Ventilatoare/ Definiții ale turaţiei
specifice pentru turbopompe; Triunghiul de viteze intrare/ieșire pompă; Modificarea
curbei caracteristice a pompei – diametrul rotorului; Modificarea curbei caracteristice a
pompei – turaţie variabilă; Reglarea prin modificarea poziţiei palelor rotorice; Pornirea
și reglarea pompelor axiale, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[18] Georgescu S.-C., 2013, Mașini hidraulice  Curs Facultatea de Energetică, UPB,
Platforma Informatică pentru Ingineria Fluidelor (PiiF)/ Cursuri/ Aplicații complexe în
Ingineria Fluidelor, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[19] Georgescu A.-M., Georgescu S.-C., 2013, Aplicații simple de Mașini hidraulice,
Platforma Informatică pentru Ingineria Fluidelor (PiiF)/ Aplicații interactive/ Aplicații
simple/ ID 023, web: http://www.piif.ro/ și http://b.piif.ro/
[20] Georgescu A.-M., Georgescu S.-C., 2007, Hidraulica reţelelor de conducte şi Maşini
hidraulice, Editura Printech, Bucureşti
[21] Georgescu A.-M., Georgescu S.-C., 2004, Pagina web interactivă pentru rezolvarea
problemelor simple de Maşini hidraulice, Hidrotehnica, vol. 49, no. 1, pp. 3-9
[22] Georgescu A.-M., Georgescu S.-C., Hașegan L. V., Coșoiu C. I., Degeratu M., Stroia L.,
2013, Standuri experimentale pentru Hidraulica instalațiilor, Editura Orizonturi
Universitare, Timișoara
[23] Georgescu S.-C., Georgescu A.-M., Dunca G., 2005, Staţii de pompare. Încadrarea
turbopompelor în sisteme hidraulice, Editura Printech, Bucureşti
[24] Haşegan L., Anton A., 2001, Machines hydrauliques, MATRIX ROM, Bucureşti
[25] Iamandi C., Petrescu V., 1978, Mecanica fluidelor, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
[26] Iamandi C., Petrescu V., Damian R., Sandu L., Anton A., 2002, Hidraulica instalaţiilor.
Calculul sistemelor hidraulice, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti, 320p.
[27] Iamandi C., Petrescu V., Damian R., Sandu L., Anton A., 1994, Hidraulica instalaţiilor,
vol. 1, Editura Tehnică, Bucureşti
196 Hidraulica reţelelor de conducte cu EPANET

[28] Iamandi C., Petrescu V., Sandu L., Damian R., Anton A., Degeratu M., 1985, Hidraulica
instalaţiilor. Elemente de calcul şi aplicaţii, Editura Tehnică, Bucureşti
[29] Idelcik I. E., 1984, Îndrumător pentru calculul rezistenţelor hidraulice, Editura Tehnică,
Bucureşti
[30] Ionescu D., 2005, Introducere în mecanica fluidelor, ediţia a 2-a, Editura Tehnică,
Bucureşti
[31] Ionescu D., Matei P., Ancușa V., Todicescu A., Buculei M., 1983, Mecanica fluidelor și
Mașini hidraulice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
[32] Isbăşoiu E. C., Georgescu S.-C., 1995, Mecanica Fluidelor, Editura Tehnică, Bucureşti
[33] Kiselev P. G., 1988, Îndreptar pentru calcule hidraulice, Editura Tehnică, Bucureşti
[34] Krivchenko G. I., 1986, Hydraulic machines. Turbines and pumps, MIR Publishers,
Moscow
[35] Nekrasov B., Fabrikant N., Kochergin A., 1974, Problems in Hydraulics, MIR
Publishers, Moscow
[36] Pavel D., 1964, Staţii de pompare şi Reţele de transport hidraulice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
[37] Rossman L., 2008, EN2source (Source code for Version 2 of the EPANET Pipe Network
Analysis system)/ epanet2/ hydraul.c (Hydraulic Simulator for EPANET Program), EPA
 National Risk Management Research Laboratory, USA
[38] Rossman L., 2000, EPANET 2 Users Manual, U. S. Environmental Protection Agency,
EPA/600/R-00/057, Cincinnati, OH, USA
[39] Tatu G., 1993, Maşini hidraulice. Note de curs, vol. I, Reprografia Institutului de
Construcţii Bucureşti
[40] Tatu G., 1998, Hydraulique II. Cours et applications, Reprografia Universităţii Tehnice
de Construcţii Bucureşti
[41] Vintilă Şt., Cruceru T., Onciu L., 1995, Instalaţii sanitare şi de gaze, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
[42] Viollet P.-L., Benhamadouche S., Benoit M., Chabard J.-P., Violeau D., 2010, Problèmes
résolus de Mécanique des fluides avec rappels de cours, Presses des Ponts, Paris
[43] ***, SR 1343-1:2006, Alimentări cu apă  Determinarea cantităţilor de apă potabilă
pentru localităţi urbane şi rurale, Asociația de Standardizare din România (ASRO)
[44] ***, STAS 1478-90, Instalații sanitare  Alimentarea cu apă la construcții civile și
industriale. Prescripții fundamentale de proiectare, Institutul Român de Standardizare.