PRIMUL CONGRES AL INGINERILOR DIN ROMANIA

-- zap 1921 -

Ing. CINCINAT I. SFINTESCU

Administrafille Commie
4

Indastrializarea Omer

COMUN1CARE
..

PREZENTATA CONGRESULUI DELA IASI DIN 9-12 MARIE

glE3
-

111. 3 BUCURESTI ;-
1921
www.dacoromanica.ro
 PARERILE EXPRIMATE SUNT PROPRII ALE AUTORULUI

'

www.dacoromanica.ro
 0

Atimillistratille Comunale 1 1 Ir

i. si iniustrializarea ornelor
1,i

p.

1. Ora§ul e un intensificator al vietel.

F Orastle au reprezintat si vor .reprezenta tot.-
deanna viata umand intensi. Ele s'au nascut prin in-
tensificarea vietci si au un rol : acela de a intensi-
flea viata.-si mai mult. Aceastd intensificare o intal-
nim in to de raporturile umane, sociale, materiate,
adicd ec000mice (comerciale si industriale), intelec-
tuale (cultura) si morale Odin' civilizatia in sensul
material, iar nu civiliza(ia economic5).
S'au: gisit unii care n'au inteles rostul oraselor
in omenire siu urindrind o tezd, au declarat orasele
ca (cparazi(i ai satelor1)». Se intlimpla i a:easta sd fie
adevarat, dar in cazuri exceptionale, cAnd de fapt.
.acele orase nu reprezintd o ntensificare a vietei ci
o lâncezire a ei, o stare morbid& a societdtei. Ade-.
v'arul este ca orasele au rolul real sei in!ensifice via(
sub boate formele ei, spre folosul general. Orasele care
nu-si indeplinese acest rol sunt destinate sã dispard,
dupd cum sunt destinate si dispard popoarele care
nu intensified viata, nu au energie.
Bineinteles Ca noi nu vom imbrdtisa aici decal,
cadrul intensifiedrei vietei economice si in deosebi.
1) Un astfel de parazitizm ar reprezenta o buni parte din tArgurile
Moldova care nu au nici o vista, industriala, ci servesc numai ca sii hill=
mecca 0 popuiatm streindwww.dacoromanica.ro
inadaptabilk
 industriale, dupã care apoi-urmeaza intensificarea co-
merciald.
G, hO intensificare a .yietei industriale cere o ma-
rire a energiei potentiale si cinetice a societatei, prin
urmare o crestere a populatiei, i invers, o crestere
sc.populatiei de obicei dezvolta industria. bold dar de
ce cele mai intense industrii se dezvoltä acolo undo
sunt si centrele cele mai populate si reciproc, cele
mai, mari industrii fac ca centrele sa se populeze din
coin ce mai milli. , .
DezVoltandu se industria, in mod natural se dez,
voila .si- comertul, prin urmare starea economica a
poputatiei se imbunatateste. Fortat apoi cultura i ci,
vilizatia populatiei se va intensifica, vom avea deci
Un progres, care trece imediat si la sate.
De acest adevar sunt patrunsi toti conducatorii
.

oraselor din tarile inaintate si de aceia gasim in

acele orase mari sfortari ca sa atraga in ele cat mai
mull industria, sa-i creeze conditii cat- mai prielnice
de dezvollare,
. .
-
. Ii. Modal de actime al oraselor asupra industrieL.
Iniprejurarile politice i economice care an per-
4nrbat intreaga Europa si chiar omenirea, dan pen-
tru un ,moment Romaniei Mari posibilitati sail in-
tensifice mull viata industriala oraseneasea. Condi-
tiunile a.:tuale care impiedica oarecum concurenta
streina nu vor Ii insa permanente, si daca nu vom
.

sti, sa profitam de acest- moment pentru progresul

general starei noastre sociale, nmi vom putea sä mai
speram intr'un timp scurt la inaltarea noasnia n
omenire.
. Dona cum am vazut centrele aglomerate stint
cele mai apte unei dezvoltdri industriale, abstractie
, facand de celeialte conditiuni industriale, ca materii
prime, masini, personal tecnic, debuseuri, etc. Avem
in Romania putine centre cu populatii nutheroase,
tocinai din cauza ca nu prea am avut industrii. Ria-
curest. ul este orasul dcstinat ca sa contribue cat mai
mult la dezvoltarea industriei tal-ei, in primul rand
www.dacoromanica.ro
 5 ! 4; EItt
;.!:)qt,
-in interesul lui ca oras cu populatie numeroasa, si
In al doilea rand in interesul general al Ora Asa
dar, afara de sforPrile ce le face statul pentru 'dezI
voltarea industriei, afarä de acelea ale capitalistilor
si initiativele private in acelas sens, i pentru folosul
lor sau folosul general, autoritatea comunald trebUie
sa-si inscrie in programul ei de aeyiune; si sub eaL
pitol important, masurile de luat pentru industriali
zarea capitalei.
Vom trece sa analizam i sã vedem care ar fl
acele masuri de luat. Acest punct de vedere ne con
duce la conditiile cerute de industrie. Aceste coditii
..011

. sunt: capital, materii prime, energie mecanica, pet- .1

sonal tecnic i lucratori, debuseuri pentru produse,

terenuri pentru dezvoltarea industriilor, mijloace .de
transport, depozite. Fere a fi nevoe sä -examindm.in
detaliu aceste conditii generale industriale, putem
trece de indatä la conditiile industriale locale ale
oraselor, consecinte logice ale conditiilor generale si
anume: a) MI d comunicatie interioare i exterioare
suficiente ca debit, iuteald si cost, b) myloace de le-
giiturd pentru transmisiune $1 receptiune de ordine, in-
terioare si exterioare orasului cu aceleasi calitati da
si caile de comunicatie, c) $coli superioare $t infei
rioare pentru Invatdmdntul industrial, suficiente in ce
priveste capacitatea si calitatea lor, d) terenuri vo-
trivite ca situatie; forma, marime, cost. comunicatii
atat pentru asezarea i dezvoltarea industriilor, eat
si pentru formarea de depozite pentru materiile pritne
si fabricate, e) locuinte potrivite ca situatie, dispozitie
si cost pentru a da ada post bratelor de munca si fa
miliilor lor, f) asigurarea alimentatiei in conditinni
bune si eftine, pentru a se face posibil traiul confor-
tabil si, dorul de muncä, care atrag bratele in in-
dustrii, g) birouri de plasare a muncitorilor care sä
asigura fiecarei industrii numärul de lucralori de
care are nevoie, sä gaseasca oricarui muncitor un
mijloc de a-si castiga existenta si sä impiedice paL
razitismul celor ce nu au ocupatie. ;.. ,'.;'
Fiecare din chestiunile enumerate
www.dacoromanica.ro mai sus trebue
.s5 faca obiect de preocupare unei bune adrninistratii
 6
.4.

cOmunale a unui Oras mare, care vrea si trebuie stt

' iraiasca prin propriile lui forte (cele industriale si
vornerciale) iar nu sä se resemneze la o viata sara-
, !aCioasà, neproductiva i miluita de stat, care nu-i
Intretine o viata de baloane cu oxigen deck numai
(din cauza intereselor lor administrative. -Numai ora-
pele care se preocupa i reusesc sa rezolve troble-:
mele de mai sus isi castiga i isi merita autonomia
administrativa, mijloc de utilizare mai mare a muncei
omenesti.
Uncle din acele conditii industriale pot fi satis-
'Acute de administratide comunale prin ele insi-le,
,altele insd nu pot fi satisfacute dealt prin o stransã
eonlucrare cif guvernul statului,:si din aceste ultime
ar fi in special legaturile orasului cu exteriorul. ;
Nu ma gandesc sa fac aici o dezvoliare din toate
punctele de vedere a actiunei ce autoritatile comu-
'male orasenesti trebuie sa intreprinda in fiecare din
,directiile cerute de necesitatile industriale. Ele for-
Meaza object de studii speciale si delailate i trebuie
'eercetate separat de specialist. Ma voi ocupa insa aici
de legaturile ce trebuie sa existe intre chestiunile cla-
sate mai sus si un plan de sistematizare si extindere
a unui oras, plan care emana si se executa prin ad-
-thinistratia comunala.
-:
III. Planul de sistematizare ale ornelor §1 industrille.
Este cunoscut ci un plan de sistematizare al until
oras reprezinta perfectionarea ce s'a adus in organi-
zarea mijloacelor nu numai de imbuna Wire a vietei
In orase, dar si a intensificapi ei. Cum aceastä im-
bunatatire si intensificare a vietei in orase este un
rezultat al industrializarei lui, este invederat ca un
plan de sistematizare al unui oras si mai ales al unui
oras mare, nu se poate concepe fara a avea in vedere
necesitatile industriei ca formare, viabilitate si dez-
voltare a ei.
Planul de sistematizare al unui oras reprezinta
dar programul de lucrari pe care administratia co-
www.dacoromanica.ro
munald este chemata nu numai sa le proecteze dar
 7
." sa le execute, impreuna cu alte nOsurj.,, sprp a.,yeni
1. r
in ajutorul industriei. .

en plan de sistematizare i al Unui

pras mare poate influenta foarte mutt cOnditille in-
duitriale, si anurne in ce priveste caile de comuni-
catie si mijloacele de transport, terenurile industriale
pi locMntele personalului industrial, si chiar in asi-
gurarea alimentarei materialului uman industrial.
Ne vom opri dar putin asupra acestor puncte de
influentA.
Cdile de comunicatie $i mijloacele de transport ,en-
fru indastrie. Am aratut ca aceste cal de comunicatie
sunt interioare si exterioare unui ora i ca ele tre-
buie sa permild un debit de transport suficient ne-
cesitatilor industriale, sa permita o iuteala suficienta
naturei industriei si sa ceard un cost de transport
suportabil industriei locale in raport cu celelalte in-
dustrii similare din alta localitate sau tara, care o
poate concura. .
. .

Un plan de sistematizare al unui oras nu poate

influenta in o larga masura cEle de comunicatie cu
, exteriorul. El nu poate cleat arnenaja legaturile acelor
,cal de comunicatie cu interiorul orasului, asa ea,
ra'mâne ea o dezvoltare a unor asemenea legaturi
exterioare sä fie actionate direct de autoritatea co-
munala fata de autoritatea statului, care la randu-i
desigur este oblitiat sa inteleaga rolul i necesitatile
unui oras mare. e'Putem da cate-va exemple.
Exemplal I. Orasul Bucuresti dupd cafe slim este
, cel mai bine legat oras cu cai ferate si sosele din
tara. Din cauza lipsei mijloacelor de tractiune pe
cane ferate si pc sosele, acest oras sufera mutt eco-
nomiceste mai ales fiindca tot din aceste cauze si
industria acestui oras sufera. asa cd nu poate trai,
ne cum dezvolta. Pe de alta parte legaturile de cai
de comunicatie si mijloacele de transport ale Capitalei
si din exteriorul ei au fost scumpe, si au devenit
foarte scumpe, asa ca in trecut nu am putut avea in
Bucuresti o dezvoltare prea mare a industriilor, din
cele care cereau materii prime grele si de valoare
www.dacoromanica.ro
redusa, in primul rand industria constructiunei ; iar
;:.),
pe viitor, daca nu se vor gäsi noi mijloace, industria
no va putea prospera, ceace va fi in primul rand
spre paguba cetätenilor acestui oras
Va -trebui dar inmultite liniile ferate si mai ales
cantata o solutie ca Bucurestiul s poseada i o cale
pe apa pentru transporturile voluminoase, grele pi
care nu suporta un cost ridicat de transport. Este
drept cat s'a agitat ideia \raga a unui canal navigabil
si cã solutionarea lui economica este foarte grea, de
oarece Bucurestiului .nu ii trebue numai o cale navi-
gabila la Dunare ci si una spre regiunea deluroasd
si muntoasa a tarei, de unde sä poata aduce materii
prime : lemne, carbuni, piatra, pamant s. a. pentru
industria mare ce trebuie sa se dezvolte in oras.
Calea la Dunare i-ar servi mai putin pentru materii
prime industriale si mai mult pentru alimentarea
orasului cu produse cereale si pentru desfacerea unor
produse industriale ale Capitalei. Prin urmare noi
concepem din punct de vedere economic, un canal
navigabil care sä lege regiunea din nordul cu cea
din sudul si din estul cu cea din vestul capitalei.
Autoritatei Comunale a Bucurestilor Ii revine
sarcina sa stäruiasca pe langa guvern pentru proec-
tarea i executarea unor astfel de legaturi pe apa,
singurele care pot da un mare avant industrial ora-
sului i sa-i intensifice viata.
Exemplu II. Este invederat ca orasele Galati si
Braila vor lua o mare desvoltare comerciala si in-
dustriala in Romania Mare, mull mai mare ca in trecut
din cauza pozitiei lor geografice speciale. Actualmente
ambele sufera tot din cauza insuficientei editor de co-
municatie i rnijioacelor. de transport. 0 conditie
esentiala insa pentru viitorul acestor orase va fi exe-
cutarea liniilor de legituri directe cu Basarabia si
Transilvania peste Carpati i desvoltarea navigatiei
pe Siret i Prut. Desvoltarea acestor cai de comuni-
catie nu depinde insa nurnai de autoritatile cornunale
a acelor cloud orase, dar depinde de ele sa lupte cat
mai mrit pe langa guvernul tarei pentru realizarea
lor, si in aceastd lupta sa tie acele autoritati sa-si
www.dacoromanica.ro
ralieze pe toti cei interesati la aceasta prosperitate.
 P

In ce priveste chile de conninicatie si ridiloacele

de transport interioare orasului, autoritatea ,comu-
:

nald este .singura chemata i indrePtatitd s, ,albd grija

pentru desvoltarea industriei. De aceia,' autoritatea
comunala va trebui ca de comun ,acord si Stabileasc
cu Ministerul de Lucrari Publice pozjtia gdrilor i li-
niilor ferate in interiorul sau la periferia oraselor,
chestiunea accesului lor, a traversärei eu linii ferate
a orasului, a traseului canalelor navigabile, avand in
vedere in primul rand nevoile industriale.
autoritatea comunald va ingriji sä inzestreze regiunile
industriale cu artere de circulatie cat mai. proPrii
desvoltarei industriilor, activitatei industriale : strazi
largi, drepte, bine pavate, care sd permita transpor-
turi grele si cu diferite iuteli. Am observat ca au-
toritatile comunale nu au nici o conceptie si deci
nici un program in acest sens, iar indUstriile sunt
lasate la voia intamplärei.
Terenurile industriale. Chestiunea organizarei te-
rennrilor industriale constitue un eleinent principal
pentru desvoltarea industriilor in orae i o laturf>
.

importanta a planului de sisternatizare a unui, ora

modern. La noi in tara s'a eonsiderat si .se considers
Inca de autoritätile comunale, cd aceasta nu trebue
sale fach object de preocupare si de .aceia in ve-
.

chiul regat nu cunoastern vre-o autoritate comunala

care sa.`11 avut vre-o grije de organizarea
-
teremirilor
industrial e.
Conceptia multor planuri de sistematizare mo-
derne. mai ales in Germania, a oraselor mari, mij-
locii i chiar mici, dar cu o menire industrialä, are
la land o specializare a diferitelor regiuni ale ora-
,selor. Aceasta specializare a cartierelor este adoptatn,
in ultimul timp si de orasele americana si engleze,
flincicd este conforma cerintelor sociale moderne;
cmn industria are un rol preponderent in un oras
desigur ca in fiecare plan de sistematizare i exten-
siune a unui oras figureazd amenajarea uneia sau
. mai multor cartiere industriale, potrivit condi-
tiilor locale.
Pozitia flip de oras a acestui earlier este indife.-
www.dacoromanica.ro
 Tenth' din punct de vedere industrial. Industrille cer
numai o amenajare a acestui earlier potrivit nevoilor
lor. Cerintele higienice ale orasului cer a se aseza
cartierele industriale la periferia orasului si partea
opusä a vânturilor predominante. 1) Asezarea vacestor
cartiere la pereferie corespunde i nevoilor indus-
triale, cat priveste chestiunea vânturilor predominante,
aceasta are o importanta cu totul relativa. Impor-
tanta asezarei cartierelor industriale fata de vanturi
variazd cu clima, cu starea atmosferica, cu intensi- -,-
tatea i continuitatea vfmturilor, mai ales cu marimea :
orasului, numarul industriilor, felul lor si natura .

energiei intrelmintata. De aceia, cu drept cuvânt, pentru

orasul Londra, cu o clima umedd, o atmosfera in -
mare parte a anului nebuloasti, o suprafata a ora-
sului .propriu zis de 7-10 ori aceia a Bucurestiului,
cu o industrie vastd care intrebuinteaza aproape nu-
mai carbuni ea generator de energie cinetica, si cu
vânturi predominante continui din aceeas directie,
chestiunea asezarei cartierului industrial fata de oras
are o importanta mare mai ales in lupta contra hi-

I
mului. La noi in tard, aceasta chestiune are si ya-
avea o importantA mult mai reduS5'. In vechiul regat
mai ales in orasele din câmpia rorthina, vfmturite
.

predominante sunt doud : crivatul toamna Si iarna,

si austrul primavara i vara. De aceia cele mai bute
. -

pozitii pentru industrii, din acest punct de vedere,

sunt cele din pereferia .sudica a oraselor. Nu trebuie
Insä sa exagerdrn importanta acestor pozilii in de-
I 7' favoarea altor conditii necesare -prosperitatei indus-
triei precum starea de fapt a situatiei industriei
in loci Mate, situatia legaturilor de comunicatie, te-
renurile apte pentru industrii, apa necesard indus-
triilor etc. Asemenea trebuesc avute In vedere si na- .

tura industriilor : daca degaje multe gaze rata miro-

sitoare sau viitdmdtoare. Mai treouie sa Unern seama
. de atmOsfera tarsi noastre, in mare parte a anului
senina, si de densitatea i marimea industriei noastre
prezente si viitoare, care -pledeaza pentru o exigenta
mai re(Iusä cu privire la pozitia cartierelor indus-
-

- www.dacoromanica.ro
1) Vezi pag.29 (fBlocul $i Parcela in consatuirea'oraglorp de Cincinat
Sfinfescu, Bncuregi, 1916,
I II
 triale. in raport cu directia vtinturilor. Sunt title con-
' ditii Insa care predomina in alegerea cartierului im
.

dustrial. . . .

Am insistat asnpra acestui punct, din canza Ca

la noi am observat- o exageratie a acestei cerinte la
uncle persoape care cunosc aceasta conditie,, dar care
se pare cä nu sunt tocmai edificate asupra impor-
tantei ei relative si urmaresc respectarea ei textualä.
Eu insumi Intampin dificultati de natura administra--
tiva. din aceasta cauza, cu privire la Stabilirea prin
planul de- sistematizare a regiunilor industriale a Ca
pitalei noastre. Totusi, remarc aci ca Valid in prezent
antoritälile noastre comunale, si chiar statul, nu a
facut nimic cu privire la formarea cartierelor indu-
striale. Nu gaSim deck .cAteva prescriptii in legea
eanitara en privire la mutarea industriilor insalubre
. la periferia oraselor, insa oriunde, nu in un anumit
cartier industrial. De alttel i aceste prescriptii au
, ramas platonice fata de vechea industrie, si rdmAn
uneori tot asa i. fata de noile industrii ce se infi-
ipteazd.
e 'Dar treeem mai- departe, sa vedem necesitiitile
industriei in legatura cu pozitia cartierelor industriale
in bi-ase. Am vaznt ca industria cere bune legaturi
dc comunicatie si transporturi lesnicioase, terenuri
suliciente si eftine Si locuintele lucraiorilor bune,
eftine i in apropiere. Aceste conditii pot ii indepli-
nite de regiunile periferice ale .oraselor, uneori de
regiuni afara din orase si nu departe de.ele, fiindca .

lucrarile de comunicatie se fac in conditii bune si

eftine pe .terenurile cat mai putin divizale si con-
struite, care costa" cu mult mai eftin deal terenurile
mai spre interiorul orasului. Tot din cauza eftinatatei
si pezitiei periferice a terenului, se mai poate trage -
si avantajul asigurarei de terenuri vaste pentru ex-
tinderea viitoare rationald a industriei cu sacrificii
dacã nu recluse la zero (prin exploatarile terenului
. pentro alimentatie) dar foarte mici chiar la inceputul
industrieL Cu acest mod industriile, mai ales de acum
.
incolo, .cAnd evenimentele le impuu sä se ingrijasca
in mare masUra de starea economicd a lucratorilor
www.dacoromanica.ro
_ .

6
 tor, au posibilitate sä execute in conditii, eftine locuin-
1

tele si cele necesare acelor lucratori pe care trebuie -,

sa-i atasele cat mai mutt sufleteste la industria la
care lucreaza. .

Ar fi o mare gresala ca 'sa nu se profile de acurn,

cand se face exproprierea si se fac mari transmisiuni
a
de proprietati, ca administratiile cornunale'sd nu caute
a intra in posesiunea unor vaste terenuri periferice
apte pentru, dezvoltarea industriilor, cartierelor de
locuiete pentru lucratori si de terenuri pentru cul-
tura de alimente pentru lucratori sau materii indus-
triale. Nu se poate prevedea in deajuns enormul profit
pe care orasele i industriile 11 pot trage din o ase-
menea actiune.
Trebuie sã profita'm si noi de experientele fäcut
de alte äri cu industrii vechi, mule chiar in ordse-
tele mici ce se intiinteaza acum 1) se achizitioneaza
dela inceput acele Factories districts" pentru ca in
viitor industriile sä nu mai fie nevoite sa emigreze,
din cauza ca nu mai au loc si se .dezvolte. perzan-
du-se astfel mari valori cuprinse in cladirile si instar
latiF4e ce trebuie sa se paraseasca, dupa cum s'a in-
tamplat in multe orase ale Anglici si chiar Germa-
niei. Citam cazul fabricantului Lever care a p'6räsit
fabrica sa din Liverpool si a infiintat orasul-gradina
Port-Sunlight, unde -industria sa de sapunuri si par-
fumerie a luat o desvoltare neinchipuita. Asemenea
citam cazul fabricilor de aparate electrice Siemens-
Schukert din Charlottenburg. Aceasta firma nu a mai
putut sa-si extinda industria pe terenul din Franklin-
strasse din Charlottenburg, si a trebuit sa-si instaleze
noile fabrici la Nonnendam langa Charlottenburg,
unde a gasit teren suficient pentru nevoile sale.
Desi vreau sa raman in generalitatile acestei
chestiuni, totusi voi face aici o schitare a situatiei si
alcatuirei cartierelor industriale si a cartierelor de
locuinte pentru lucratori, asa cum necesita Bucure-
tiul pentru a ilustra cu un exemplu real considera-
tiunile mai sus expuse. .
..
. 1) Vezi Ora,sele-grddini Engleze, pag. 19 de Cincinat I. Sfintescu,1913.,
www.dacoromanica.ro
;CI
re
 13
ti

Actualmente gäsim industria Bucurestiulut ras-

pandita mai in toata periferia orasului i inceputuri
de dezvoltdri de cartiere de locuinte de lucratori in
imediata lor vecinatate, näscute in mod natural lard
a se fi urmat in trecut vre-un program.
Totusi daca observarn pozitia acelor industrii
vom vedea -Ca cele mai multe din ele sunt situate in
apropierea garilor i liniilor ferate. Pe artera Chitila-
Gara de Nord-Filaret observAm insirate o serie de
industrii si cartiere de lucrätori, precum : in nord-
vestul orasului, atelierele editor ferate, manufactura
de tutun, fabrica Lessel, Pirotecnia Armatei. Uzina
de apa i electricitate i cartierele de lucrätori Gri-
vita, Grant si Plesoianu. Mai la rasaritul orasului, spre
gara Dealul Spirei, gasim fabricile : de bazalt, meta-
lurgice Vulcan, de bere Opler, Arsenalul, etc. cu car-
tierul de lucrätori Lupeasca. Spre sud si sud-vestul
orasului, spre gara Filaret, industria se indeseste si
.gäsim fabrici de mobile, de cafea, de cherestea, de
chibrituri, de bere (Bragadiru, de tricotaje, de uleiufi
(Fenix), metalurgice (Wolf), uzina de gaz etc. cu car-
tierele de lucratori Ferentari, Magurele, Veseliei,
Soseaua Viilor, Pieptanari.
.
Pe cea de a doua artera ferata Gara de Nord-
Obor-Pantelimon, mai nouä, au inceput acum sä se
insire industriile, terenurile pe prima arterd mentio- .

nata mai sus find cam toate ocupate. Gasim in nordul

orasului asezate cAteva mori, precum Olmazu, si fa-
brica de uleinri Asian. 0 serie de noi industrii s'au
asezat in ultimul timp in jurul garei Obor. Cartie-
rele de lucratori ce deservesc aceste industrii sunt :
Floreasca, Tei si Gherassy (Sutter). 0 deosebita pre-
dilectie an avut pentr# regiunea nordica a Capitalei,
fabricile de cararnida. Gasim aici fabricile Tonolla,
Cerkez, Hagi Tudorachy i allele disparute. Terenul .
si apronierea de punctul de consumatie a facut ea
aceste fabrici sa se aseze aiei: Legea sanitara le im-
pune insä sa iasa la cel putin 1 km. afarà din oras. ;

. Dincolo de gara Obor gasim fabrica Titan, apoi

cea de caramida Flachs etc., in partea de rasarit a
www.dacoromanica.ro
Capitalei, deoarece eftinatatea terenurilor i linia fe-
 14

rata din acea parte erau proprii pentru industria

1P4teria1e1or de ,constructie. . .

4 In partea de sud si sud est a Capitalei nu prea

s a asezat mci industria si nici cartierele de !nerd-
. tori. Numai in regiunea bältoasa spre str. Veriisori
Abator .s'au asezat industriile de täbbcdrie, pie-
'
larie, cleiuri, animate etc., din cauza abatorului si a
apei necesare acestor industrii insalubre, pe care le-
gea sanitara le scoate din oras, dar care nu vor deo-
camdata sä iasa. Industria tabacariilor dealtfel a in-
.Ceput sa se stabileasca si la .nord-estul orasului, pe
,

r Colentina, tot din cauza apei. .

Dup cáte vedem, gasim Capitala inconjurata

.

.aproape pe 3 parti de industrii, insirate pe cele 2

artere ferate. Chestiunea vanturilor predominante nu
le-au preocupat. Prin urmare planul de sistematizare
va trebui pe deoparte sa tina seama de aceasta si-
.. tuatie existenta si va trebui in acelas timp sa intro-
_clued oarecare corectAri largind in anumite puncte
cadrul de dezvoltare al indnstriilor, mai ales cand
?. vedem c pe artera Chitila-Filaret mai exista putine
terefiuri apte pentru industrii, care de altfel s'au
scumpit mult. .

Am vazut ca tocmai in partea sudica a Capi-

talei, uncle din punctul de vedere al vânturilor s'ar
. ,putea admite cartierul industrial, din cauza lipsei
tinci linii ferate sau canal de navigatie, industriile
nu s'au desvoltat. .

Avilnd in vedere eh' mai existä multe terenuri

Virane eftine chiar in interiorul Capitalei actuate
(ocolul IV) vom cauta ca prin planul de sistemati-
zare sa ocuparn o parte spre interiorul orasului cu
cartiere de locuinte pentru lucratori i chiar cu in-
dustrh. Adevarata desav6rsire insä a industriilor cu
terenuri nu o vom putea-o face decAt spre exterio-
. rul periferiei Capitalei..

Dace tinem seama de actuala retea de cal fe-

rate si de cele viitoare proectate in imediata veci-
natate a Capitalei, ca i de niste eventuate canale
de navigatie ce am preconizat mai sus, care sa oco-
www.dacoromanica.ro
leasca estul, vestul i sudul Bucurestiului, vedem cat
 . 15

putem, preVedea o :dezvoltare curândd a industriel .

Capita lei mai ales in rdSdritul i sui-vestullei, i alta

:dezvOltare mai tArzie, dar mai mare, spre suddl Ca-
pitalei. Linia Obor-Filaret proectata va deveni o ar
tera Imbratisatd de indtistrii, i o noun artera" Chi-
tik.FiIaret sau Chitila-Serban-Voda, paralel5 cu- ar-
. tera existentd Gara de Nord-Dealul Spirei-Filaret, va
fl inibrdtisata asemenea de o noua zond industriala
de apus i sud a Capitalei.
Rämâne sd vedem cum trebuie proportionate si
aMenaiate -aceste zone industriale. -. .

Am vazut cã industriile si deci terenurile pe Care

ele sunt. desvOltate trebuie s'a fie in imediata vecind-
tate a liniei de transport. Prin urmare intre artera
,de tranSport (cale teratä, canal de navigatie, etC. si
parcela industriald nu trebuie sa se gaseasca alte pro-
priethti care sä jeneze trecerea .tactorilor idustriaH,
Zonele ocupate de terenurile industriale vor ,fi
deci doud benzi de o parte si alta a arterei de co-
municatie, care pe o parte (spre artera de comunicatie)
vor fi prevazute cu I inii de garaj (cazul liniei ferate)
sau cu elevatoare etc. (cazul .canalelor de -navigatie)
iar pe partea opusa, acele fasii de terenuri vor fi
prevazute de obicei cu artere de comunicatie pe uscat
,(sosele bine pavate).
. Lungimea benzilor de teren Ca si nuindrul lo r
se determind prin extensiunea probabild -a industriei.
Latimea acestor benzi industriale este deter minatä
de Consideratii pur indUstriale si de aceasta ne ocuparn.
Orice indtistrie cere ca instalatia ei .sd poseda
.Punctul de introducere in fabricd a energiei i Mate-,
riilor prime, a materialelor anexe i uneltelor, $.1
ptincth de depozitare a lor. Repartitia acestor unelte
$1 'niateriale in diferitele ateliere trebuie facuta ju-
dicios ca si trecerea semifabricatelor din un atelier
In altul pAnd ce marfa este compleet gala i trece
la depozitare. Prin urmare in interiorul industriei
materiile .prime si semifabricatele trebuie sh meargd
in un singur sens. 1) Industria mare este repartizatd
1) Stadtebauliche conferinta ,Industriale. 1914 de W. Franz Pro-
www.dacoromanica.ro
loser la §coala Politecnica din Charlottenberg,
. " ,....:t; , 't
 ay.
L V.11.1 ,..! ,t 1616.'.:
;: 0 :. .; r 1;1 y .: ; :

In mai Mu ite cladiri dispuse astfel cae 'principiul de

mai sus sa fie respectat. De obicei lungimile ,parce-
lelor industriale sunt suficiente daca au ,500L-,6001n.
De aci rezultd ca latimea unei bande industriale dist
pusa in lungul arterei de comunicatie a regiunei in-
dustriale va fi de 500-600 rn. Dincolo de aceasta
. .

!Mime trebuie rezervat spatiul pentru locuintele lu-

cratorilor, parcelelor industriale stint varia-
bile; de obicei insa intro 150-200
r''' Aceasta latitne de parcela nu are insä% impor-
tarita la stabilirea zonei industriale, fiindca mai tarziu
. nu avem dead sa defalcam din banda industriala. o
parcela de latimea necesitata de industria respectiva.
Urmeazd sa ne ocupam acum de forma parcelei
industriale. Aceasta variaza dupa cum artera de tran-
sport 'e calea ferata, sau un canal de navigatie. La
calea ferata forma parcelei industriale este un para-
16°gram...din cauza necesitatei de inscriere a curbei
de racordare a liniei de garaj a tabricei la artera
ferata industrialao La canale de navigatie nu mai este
: nevoie de acel unghiu, ci laturile parcelei se fac de
obicei chiar perpendiculare pe axa canalului.
In acelas timp trebuie observat ca terenul des-
tinat industriilor sa fie cat mai plan. . . .

Ramane sa cercetam cum se poate achizitiona

aceste benzi de terenuri. le
.

Parte din aceste terenuri cad in interiorul ora-

sclor, parte, cele de extensiune, afara de ele. Urmeaza
deci ca Administratiile comunale sa intocmeasca un
,
proect
.
industrial de acord cu autoritatile interesate,
st pe baza lui sä inceapa cumpararea prin buna in-
voiala a terenurilor dela diversii proprietari, sau daca
nu se ajunge la intelegere sa se faca exproprierea a-
cestei zone. Pentru terenurile ee cad afara din org,
blunt poate in anumite cazuri sã mearga mai usor,
terenul fiind mai putin devizat, de obicei neconstruit
deletc ,. sau poate cadea chiar in o mosie expropriabila
conform reformei agrare. in acest ultim caz Adani-
nistratia Comunala nu are de cat sa intervie la Auto-
- ritatea respectivawww.dacoromanica.ro
spre a defalca din expropriere banda
sau benzile necesare industriilor, care se vor plati de
 1. oras proprietaralui in acelas chip cum se plateste de-
sateni terenurile expropriate in folosul lor.
Am verbit:..Mai sus de exproprierele. pe zone.,
=

Pentru :a se putea face acest lucru. trebue: Insa mo7

dificath 1eg6, exproprierilor in acest Sens, si teet tardsi
este resortul ,adMinistratillor comunale ca sa faca sa.
se obtina o asemenea lege. Eu am prevazut In un. :

anteproect de lege 1) clauze 2n acest sens, dar -ace!

anteproact a ramas /Alma actim in cartoanele, Minis-
terului :de interne, chemat, dupa organizatia actuala
a comunelor; sa dea curs unor asemenea lucrari. tste,
cazul. ca 'competentele FA intervie ca asemenea ches-
tiuni sa se ia din mAna celor nechema0, .a'si da pk:
rerea i. a. lua masuri in :0 materie pentru care on
an nici o conceptie, menire sau interes. . . . - .

Cred ca spun ceva prea cunoscut daca voi mcii-

tiona din nou c actualmente administrafdle comu-
nale, mai ales din vecniul regat, mi an nici un fell
de politica cu privire la asignrarea-terenurilor indus-
triale. Orasele din Transilvania, subinfluenta politicci
germane, au urmarit acest obiectiv si suntem infor
mati ca orasul Timisoar. poate fi dat ca model,
CAt priyeste orasul Bucuresti en insumi am
incercat atAt inainte de rAzboi (1916). cAt i dupa ,

razboi (1019) sa amorsez e astfel de politica a

administratiei comunale in unire cu Ministerul de
Industrie si Directia Callor Ferate. Totul s'a restrAns.
la un schimb de adrese pentru numirea de delegati
pentru studierea chestiunei, care se pare ..nu a gasit
1.
un rasunet 'nicaierL si a ramas .pentru mine un Eruct
care ins& nu este copt pentrn administratiite noastre. -

Sper insa ca in cercul specialistilor 'chestiunea va Ii

inelcas in adevarata ei valoare i o actiune en re-
zultate se va incepe. Dar sa tree la cealalta chestiune
in legatura en industria si planul de sistematizare al
unui oras.
Alimentarea raaselor muncitoare. Prosperarea in-
,
-
. 1) Vezi B uc a re01 Siz viitorm $i Anteproectul pvliry stabilirea si sis-
tematizarea Cortaznelor» de C. Sfintesca, 1939.
2
www.dacoromanica.ro
.1
 .
ctbStriei .eSte in gransa legatura si CW1
.
,
posibilit5016-
.

de alimentare ettin i convenabild a. lualo5torilOr.

Mai ales acuM dtipa r5zboi industria pc'
alte mari dificultati, s'a izbit si de aceasta prOblerul;
de a arei rezolyire depindea daca munciterul vine
sau nu la lucru. In adevãr de poSibilitatile alinw
t5rei dep4tde costul alimentelor,. si de COStul, ali-
mene1or depinde in large" m5Sur5. salariile persona-
lului industrial. Asa dar interesul mare al indiistr'illor
este ea orasul s5 fie at mai suficient i eftin :ali-
mentat cu cele necesare vinci. Ace,t lueru era prea
bine cunoscut de industriasii germani care inainte
de razboini european erau in o continua Inpta 'po-
Mica cu agrarienii. Pe .cand industriasii erau pentru
liberul import al materiilor alimentarer agrarienii
aYand In vedere interesul lor, erau pentrutaxe cat mai
mari pe asemenea materii. Asemenea administratide .

oraselor au inteles importanta a limentatiei si ou

tot posibitul pentruca ea sa se faca cat. mai Olin,
cultivand terenuri mari agrieole in jprul oraselotU.
cu zarzavaturi, fructe, s. a. si organizand transportul
si desfacerea lor in orase. Parisul este :mutt ajutat in
liMentare en zamvaturile provenite din cultivarea
asa numitelor «champs d'èpandages Ca si. Berlinul,
cu cele provenite de la ale sale all iesel telder». Or-
ganizarea fransporturilor .se face de administratie
- pe apa sau uscat dupä caz, iar desfacerile prin pie-
tele de desfacere comunale si prin incurajarea intre-
prinderilOr pentru alimentarea eftina i higienica a -

populatiei.
Un plan de extensiune, si sistematizare trebuie
aibä i acest punct in vedere, in special prin asi-
gurarea de centurd si de zone agricole, de piete de
desfacere legate cu bane si eftine mijloace de tranS-
port. Dar, pentruca un asemenea plan sa nu rarnana
numai amintire istoric5, administratia confunaWiar5s.
trebuie s5 luereze din rasputeri pentru gäsirea mij-
loacelor de infaptuire a Iui. , . .

Administratiile noastre Comunale an lticratsi In

trecut pentru alimentarea cebtenilor, dar fard s5
aib un program rational si bine studiat, cu toatd
www.dacoromanica.ro
 ,

amploarea cuvenita, $i mai ales cu obiectivul incu

rajerei industriei orasului. .
. IV. Mte mijioace comunale pentru
industrializare '
-

Ma voi margini nUmai sa le mentionez, fiind-ca

dezvoltarea lor ar esi din cadrul ce mi-am propus..
Unele din aceste miiloace sunt economice, allele'
cultutale.
Mijloace éconoMice ar mai fi, pe langa cele de
care ne-am ocupat: birourile de plasare a mun..ito-.'
.

rilor, infiintare de:. societati pentru constructii dc

locuinte eftine pentru lucratori, intretinerea unei bune
statistici industriale, expozitii si . trirgirri industriale
anuale, o buna politic si un bun serviciu de siguranta
contra incendiilor si inundatHlor, stdrpirea para-'
zitismulni. -
Mijloace culturale industriale ar .,fi: muzeele in-
dustriale si de higiena, scoli de educa.ie profesionala- .-
si de perfectionare.
Este usor de inteles ca la fiecare din aceste rnij-
loace trebuie sa contribuie i industriile -existente $i
capitalurite disponibile pentru ca astfel ele sa fie mai
cu succes valorificate. .Autoritatea coinunala va avea
rolul sa coordoneze si dea directiva eforturilor variate.
Fiecare din aceste mijloace vor fi aplicate de:
oficii speciale puse la dispozitia industriilor si Intre
tinute de ele, care sä satistaed acelé nevoi speciale
ale indusriilor, care trebuie sã remand coneentrate'
in eforturile lor la rnarirea i perfectionarea produc-
tiunei in specialitatea lots. cAci numai prin concen-
trare decfort se asigtirksuccesul, mai ales In industrie.
Observ si de asta data ca administratiile Oraselor
noastre nu au urmarit In mod-deplin constient aceste-
mijloace si nu- au cautat sa le coordoneze chiar cu
testransele disponibiIi1ti pe care le aVeau. bar a-.
,ceasta provine si din faptnl ea Romania nu a urmat
.

in- trecut in mod fatis o politica industtiald:- ;!. ,

www.dacoromanica.ro
 ; .V. Propuneri pentru viltor.
Toate cele aratate pana aici nu ar servi la nimic
daca nu am cauta sa tragem concluziuni praCtice si
sa Main masuri eticace pentru progresul industrilor
In orase.
Propun dar urmatoarele masuri: -

: 1) SA se institue pe langa fiecare consiliu comunal

al oraselor cu oarecare perspectiva industriald, ate
o comisie industriald in care sa fie reprezentate com-
petentele, adica Ministerul Industriei, (Ie Lucrari Pub lice '
Industriasii. Aceasta comisiune va alcatui programe ;
care vor constitui directive pentru Administratia-Co-
munala, asa ca toate activitatile sa fie coordonate si
completate.
2) Statul i adminislratiile oraselor vor cauta ca
sa stabileascd islanurile de sistematizare si extindere
a oraselor in vederea unei dezvol industriale a
lor, cautand in acelas limp a achizitiona pe cale de
bunä invoiala sau expropriere in massa, terenuri
vaste pentru dezvoltarea de regiuni industriale ord-
sanesti.
Acele terenuri se vor cornassa, i adapta nevoi-
loi industriale, cu mijloace de comunicatie i tran-
sport, si vor fl puse la dispozitia industriilor de ca-
tre autoritatile comunale. Jn acelas timp se vor fixa
si amenaja tot pe planul de sistematizare cartierele
de locuinte pentru lucratori, zonele de cultura pen-
tru alimentatie, i desfacerea produselor alimentare.
Se va alcatui si promulga legislalia necesara si
se vor da i mijloacele financiare necesare realizarei
acestui scop.
3. Administratiiie comunale in unire cu celelalte
actiuni ale statului i particularilor, pentru progresul
industriilor, vor aviza la toate mijloacele de propa-
ganda, cultura i inlesnire economica industriala, in-
troducand o politica industriala bine marcata in ac-
tivitatea lor, care sä asigure prosperitatea industriilor
necesare zonei de influenta a orawlui i chiar pentru
o supraproductie de alimentare a altor debuseuri.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro