MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI

ORDINUL Nr.1575
din 15.10.2002

pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind

reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor",
indicativ GT-041-02

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr.10/

1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,
În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,
Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare
Generală nr. 41/18.04.2002,
Ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei emite
următorul

ORDIN :
Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind
reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor civile",
indicativ GT-041-02, elaborată de Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor Bucureşti (INCERC)
şi prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Buletinul Construcţiilor.
Art. 3. - Direcţia Generală Tehnică în Construcţii va aduce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, MIRON
TUDOR MITREA

221
 MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl
LOCUINŢEI

GHID PRIVIND REABILITAREA FINISAJELOR
PEREŢILOR Şl PARDOSELILOR CLĂDIRILOR CIVILE
INDICATIV GT-041-02
CUPRINS
1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE ................................225
2. REFERINŢE .............................................................................226

Elaborat de: 3. TERMINOLOGIE....................................................................228

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE

ÎN CONSTRUCŢII Şl ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR 4. OPERAŢII PRELIMINARE ÎNCEPERII REABILITĂRII
ÎNCERC - Bucureşti
FINISAJELOR .....................................................................229
Director general: prof. dr. ing. Dan LUNGU 4. l. Recunoaşterea finisajelor existente...............................231
!

DEPARTAMENTUL FIZICA CONSTRUCŢIILOR, 4.2. Diagnosticarea finisajelor.............................................231

INTERACŢIUNE CONSTRUCŢII - MEDIU
5. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE
Director Departament: dr. ing. loan PEPENAR
Şef laborator: dr. ing. Liana MANOLACHE A FINISAJELOR.....................................................................235
Şef de proiect: dr. ing. Liana MANOLACHE 5.1. Conţinutul proiectului privind reabilitarea finisajelor ....235
5.2. Alegerea soluţiei de reabilitare .....................................236
Avizat de: 5.2.1. Condiţii generale................................................236
DIRECŢIA GENERALA TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII - MLPTL
5.2.2. Criterii generale de alegere a soluţiilor de
Director general: ing. Ion STĂNESCU reabilitare...........................................................237
Responsabil lucrare MLPTL: ing. Paula DRAGOMIRESCU
5.2.3. Soluţii uzuale de reabilitare.................................238

222
223
6. ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE
224
REABILITARE .............................................................................2 6 5
6 . 1 . ....................................................................................Siste
mul calităţii ......................................................................265
6 . 2 . ....................................................................................Oblig
aţiile şi răspunderile proiectanţilor .....................................2 6 5
6 . 3 . ....................................................................................Oblig
aţiile executanţilor ............................................................266
6 . 4 . ....................................................................................Verifi
cări pentru asigurarea calităţii ............................................267

7. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII Şl SIGURANŢĂ

LA FOC .................................................................................2 6 8
GHID PRIVIND REABILITAREA
FINISAJELOR PEREŢILOR ŞI Indicativ GT 041-02
PARDOSELILOR CLĂDIRILOR CIVILE

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul ghid are ca obiectiv elaborarea unor principii de
concepţie a lucrărilor de reabilitare a finisajelor pereţilor şi tavanelor,
precum şi a pardoselilor clădirilor civile existente.
Ghidul se referă la reabilitarea:
a) finisajelor aderente executate la pereţi interiori, tavane şi
pereţi exteriori, de tipul tencuielilor decorative, zugrăvelilor,
tapetelor, vopsitoriilor, placajelor din piatră naturală şi artifi-
cială montate prin lipire; stratul suport poate fi constituit din:
- beton;
- zidărie din produse ceramice, B.C.A.;
- produse din B.C.A.;
- tencuieli din mortare pe bază de ciment şi/sau var
etc.
b) îmbrăcăminţilor pentru pardoseli interioare şi exterioare rea-
lizate cu diverse sisteme de răşini sintetice, vopsele, PVC,
cauciuc, produse textile, lemn sau derivaţi din lemn, sticlă,
placaje din piatră naturală şi artificială, montate prin lipire;
stratul suport poate fi constituit din:
- planşeu din beton, lemn;
- strat intermediar de nivelare (şapă din mortar de
ciment)/de susţinere (elemente din lemn).

Elaborat de: Aprobat de: MINISTRUL

INSTITUTUL NAŢIONAL LUCRĂRILOR PUBLICE,
DE CERCETARE-DEZVOLTARE TRANSPORTURILOR ŞI
ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA LOCUINŢEI, cu ordinul
CONSTRUCŢIILOR - INCERC__________nr. 1575 din 15.10.2002

225
 Ghidul cuprinde: • Norme generale de protecţia muncii elaborate de Ministerul Muncii
• descrierea operaţiilor preliminare: recunoaşterea finisaje- şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul
lor existente şi diagnosticarea lor; Sănătăţii în anul 1996;
• principii de stabilire a lucrărilor necesare de reabilitare • Norme generale cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor,
(refacere sau conservare);
aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998;
• principii de alegere a soluţiilor de reabilitare a finisajelor • CE l-95 Normativ privind proiectarea clădirilor din
• măsuri de asigurare a calităţii lucrărilor de reabilitare; punct de vedere al cerinţei de siguranţă în
• măsuri de protecţie a muncii şi siguranţa la foc. exploatare;
• NE 001-96 Normativ privind executarea tencuielilor
1.2. Prevederile prezentului nu se referă la clădirile de patri- umede
moniu. groase şi subţiri;
• C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp
friguros
2. REFERINŢE a lucrărilor de construcţii şi a
instalaţiilor aferente;
• Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii;
• C 17-82 Instrucţiuni tehnice privind compactarea şi
• Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii, modificată şi comple- prepararea mortarelor din zidărie şi tencuială;
tată cu Legea 177/2000; • GE 025-97 Ghid pentru refacerea etanşeităţii rosturilor la
clădiri civile cu faţade realizate din panouri
• Legea 137-95 Legea privind protecţia mediului. mari prefabricate din beton armat;
• OG nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobat • GP 037-98 Normativ privind proiectarea, execuţia şi
prin Legea 212/1997; asigu-
rarea calităţii pardoselilor la construcţii civile;
• Dispoziţia generală de ordine interioară privind prevenirea şi stin-
• P 101-78 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea
gerea incendiilor - DGPSI 001 - aprobată cu
ordinul M.I. nr. 1023/1999; clădi-
rilor de locuit cu structura de rezistenţă
• Dispoziţia generală privind instruirea în domeniul prevenirii şi din panouri mari;
stingerii incendiilor - DGPSI 002 - aprobată cu • P 118-99 Norme tehnice de proiectare şi realizare
ordinul M.I. nr. 1080/2000 a
• Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, apro- construcţiilor privind protecţia la
bat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/1993; acţiunea focului;
• P 130-99 Normativ privind urmărirea în timp a
construc-
226 ţiilor;
227
• C 149-87 Instrucţiuni tehnice privind procedee de reme-
diere a defectelor pe elementele din beton şi
beton armat;
• C 167-77 Norme privind cuprinsul şi modul de întocmire
completare şi păstrare a cărţii tehnice a
construcţiilor;
• C 223-86 Instrucţiuni tehnice privind executarea placa-
jelor din plăci de faianţă, majolică şi plăci
ceramice smălţuite aplicate pe pereţi prin lipire
cu paste subţiri;
• C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor
pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora
refacerea funcţionalităţii şi aspectului acestora, fie cu materiale
şi tehnologii similare, fie cu soluţii modificate.
3.6. Microfisură: defect sub formă de deschideri discontinue
sau continue cu dimensiuni sub 0,2 mm.
3.7. Prăfuire: defect ce se manifestă la suprafaţa unui finisaj,
constând în pierderea coeziunii moleculare şi eliberarea constituenţilor
materialelor conţinute de către acesta, sub formă de pudră fină puţin
aderentă.
3.8. Stabilizarea suportului: aplicarea unei amorse pe suporturile
superficial pulverulente.

3. TERMINOLOGIE 4. OPERAŢII PRELIMINARE ÎNCEPERII

REABILITĂRII FINISAJELOR
3.1. Băşicare: umflarea parţială a unui finisaj, datorată pierderii
aderenţei la suport sau între diferite straturi ale finisajului. Premergător conceperii soluţiilor de reabilitare a finisajelor este
necesară parcurgerea unor etape, a căror derulare este prezentată
3.2. Crăpătură: defect sub formă de deschidere, cu dimen- sistematizat în schema cronologică şi decizională ce urmează şi
siunea mai mare de 2mm, în structura finisajului sau suportul acestuia. detaliat în paragrafele 4. l. şi 4.2.
3.3. Exfoliere: defect constând în desprinderea parţială sau
totală a unui sau mai multor straturi dintr-un finisaj cu sau fără
afectarea suportului.

3.4. Fisură: defect sub formă de deschidere, cu dimensiuni

cuprinse între 0,2 - 2 mm.

3.5. Lucrări de reabilitare a finisajelor: ansamblu de operaţii

ce constă în recunoaşterea finisajelor existente, diagnosticarea lor şi

229
228
 4.1. Recunoaşterea finisajelor existente
Recunoaşterea finisajelor existente ale pereţilor şi pardoselilor
interioare sau exterioare constă în cercetarea acestora prin metode
specifice şi anume:
• cercetarea istoricului finisajelor din cartea tehnică a construc-
ţiei;
• efectuarea de analize distructive şi nedistructive, după caz.
Aceste analize stabilesc:
• materialele ce au stat la baza finisajelor în cauză;
• concepţia lor de alcătuire:
- în câmp curent;
- în eventuale zone cu structuri diferite ale suportului;
- în zonele de rosturi structurale sau existente la nivelul
suportului finisajelor (ex.: rosturi în şape).

4.2. Diagnosticarea finisajelor

Diagnosticarea finisajelor existente ale pereţilor interiori sau
exteriori şi a pardoselilor interioare sau exterioare constă în stabilirea
gradului de uzură a finisajelor, a capacităţii lor funcţionale, precum şi
a necesităţii lucrărilor de reabilitare şi a naturii acestora.
Diagnosticarea finisajelor se realizează după caz, prin analize
nedistructive sau distructive şi vizează diversele modificări de aspect,
structură, comportament al finisajului, inclusiv al suportului acestuia,
conform schemei cronologice şi decizionale prezentate anterior.
în detaliu se va urmări:
• stabilirea stadiului de uzură al finisajelor precum şi a tipurilor
degradărilor:
- mecanice
- chimice
- biologice
• localizarea degradărilor şi aprecierea proporţiilor acestora:
- la nivelul suprafeţei finisajelor monostrat sau la nivelul
stratului vizibil al finisajelor multistrat: murdărire, decolorări

231
 datorate acţiunii razelor UV, pătări, băşicări, mici zgârieturii
etc.;
- în structura finisajelor sau la nivelul interfeţelor stratu-
rilor, în cazul finisajelor multistrat: tendinţa de măcinare
prăfuire, fisuri sau crăpături, în grosimea finisajelor monostrat
sau la nivelul unuia sau mai multor straturi, în cazul celor
multistrat, desprinderi între straturi, modificări de culoare în
profunzime (ca urmare a unor acţiuni biologice - ciuperci,
mucegaiuri etc. sau chimice) etc.;
- la nivelul suportului finisajelor: desprinderi de pe suport,
însoţite sau nu de umflări, exfolieri ale finisajelor de tip
peliculogen sau ale protecţiilor împotriva acţiunilor mecanice,
chimice, apei;
- în dreptul rosturilor structurale sau nestructurale alei
suportului finisajelor, precum şi al rosturilor specifice finisa-
jelor cu diferite tipuri de placaje.
• stabilirea cauzelor degradărilor:
- degradări provocate de acţiuni ale agenţilor atmosferici:
apă sub formă lichidă, solidă sau de vapori, variaţii de tempe-
ratură, radiaţii solare, factori chimici poluanţi din atmosferă;
- degradări provocate de acţiuni ale agenţilor mecanici:
solicitări de forfecare, poansonare, şocuri mecanice, dilatări
contracţii, vibraţii din traficul suprateran sau subteran sau din
alte activităţi conexe (garaje, discoteci etc.), apărute în timp ca
urmare a schimbărilor de destinaţii şi neluate în calcul la
proiectare;
- degradări provocate de acţiuni ale fenomenelor
reologice: deformaţii, fisuri datorate fenomenului de curgere
lentă a betonului din structura de rezistenţă;
- degradări provocate de acţiuni ale agenţilor biologici:
modificări de culoare sau structurale;
- alte degradări provocate de erori de concepţie, erori de
proiectare, erori datorate nerespectării tehnologiei de execuţie,
întreţinere sau survenite în urma alegerii unor soluţii incompa-
tibile cu suportul sau finisajul existent.
232
- aprecierea procentului degradărilor, profunzimea şi suprafaţa
afectată;
- aprecierea capacităţii funcţionale a finisajelor:
- gradul de păstrare a performanţelor lor specifice;
- măsura în care mai răspund cerinţelor actuale.
- aprecierea necesităţii reabilitării finisajelor şi a modalităţilor
optime de realizare.
Pe baza diagnosticării se va stabili modul de refacere a
finisajelor:
a) refacerea exclusivă a stratului vizibil al finisajelor pereţilor
sau al stratului de uzură în cazul pardoselilor - R l;
b) refacerea parţială (pe zone, în profunzimea finisajului,
funcţie de localizarea degradărilor) - R2;
c) refacerea totală (întreaga suprafaţă finisată, începând de la
suport, cu sau fără repararea acestuia, funcţie de rezultatele
diagnosticării) - R3.
În cazul a) lucrările de reabilitare se referă la diferite operaţii,
după caz, ca de exemplu:
- curăţarea prin mijloace mecanice sau chimice (periere, spă-
lare, curăţare cu abur, curăţare cu diferite substanţe chimice, sablare);
- reparaţii superficiale la nivelul stratului vizibil al finisajelor
pereţilor sau al stratului de uzură în cazul pardoselilor (ex.: închideri
de microfisuri prin acoperire cu sisteme elastice: vopsitorii, tencuieli,
alte protecţii);
- îndepărtarea stratului vizibil sau de uzură urmată de refacerea
lui integrală, în vechea soluţie sau alta nouă, compatibilă.
În ultimele două cazuri, b) şi c) se subînţeleg lucrări de
reabilitare ale finisajelor în profunzimea structurii lor, care pot viza
sau nu, operaţii de refacere a stratului suport:
- închiderea fisurilor rezultate în urma diagnosticării în
profunzimea finisajului, după caz, cu sisteme elastice (ex: chituri
flexibile de reparaţii), răşini epoxidice etc.;
233
 - închiderea fisurilor rezultate în urma diagnosticării la nivelul
stratului suport, după caz, cu răşini epoxidice sau sisteme elastice
(ex: chituri flexibile de reparaţii acoperite ulterior cu mortare flexibile
ce înglobează plase din fibră de sticlă pentru preluarea întinderilor şi
împiedicarea fisurării noului finisaj);
- refacerea aderenţei la suport cu substanţe specifice de reglare
a absorbţiei acestuia sau stabilizare (ex.: grunduri de impregnare).
Funcţie de concluziile stabilite în urma diagnosticării, se va
decide conservarea (C) finisajelor existente, în scopul prelungirii
duratei de viaţă a acestora, constând în protecţii mecanice, chimice,
hidrofobe.
Necesitatea conservării finisajelor poate surveni, conform
schemei cronologice şi decizionale prezentate anterior şi în situaţiile
următoare:
• analizele efectuate conduc la rezultate pozitive, parţiale, cele
negative nevizând aspecte importante cum ar fi aderenţa la suport a
finisajelor, modificări structurale importante, care să compromită
existenţa şi funcţionalitatea acestora; se decid în acest caz, lucrări de
refacere de tip Rl, R2, ca de exemplu: curăţare (prin aspirare, spălare
cu apă fără/cu detergenţi adecvaţi, cu abur, cu mijloace mecanice sau
chimice) urmate sau nu, după caz, de conservare (C) (ex: aplicarea
unor protecţii hidrofobe, chimice, mecanice etc.).
• analizele efectuate conduc la rezultate negative integrale sau
parţiale, care vizează aspecte importante cum ar fi aderenţa la suport a
finisajelor, modificări structurale importante, care să compromită
existenţa şi funcţionalitatea acestora; se decide în acest caz refacerea
totală -R3, astfel:
- cu soluţii identice cu cele existente, dar protejate conform
concluziilor diagnosticării, împotriva factorilor responsabili ai
degradărilor (ex: diferite protecţii hidrofobe, protecţii chimice,
protecţii mecanice);
- cu soluţii identice cu cele existente şi cu schimbarea
concepţiei de alcătuire a finisajelor (ex: în dreptul rosturilor
clădirii sau ale suportului lor, în zonele în care suportul se
modifică ca materiale de realizare etc.);
234
• cu soluţii de finisaje diferite faţă de cele existente, care să
cuprindă produse şi/sau tehnologii moderne, compatibile cu
suportul existent.
5. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE
REABILITARE A FINISAJELOR
5.1. Conţinutul proiectului privind reabilitarea
finisajelor
Proiectul privind reabilitarea finisajelor se va efectua la
solicitarea scrisă a beneficiarului construcţiei (clientului) şi va conţine
cel puţin următoarele:
a) piese desenate:
• planuri parter, nivele curente, elevaţii şi secţiuni pentru
faţade sau pereţi interiori, după caz; acestea pot fi preluate din
documentaţia iniţială a construcţiei şi refăcute pe bază de
relevee pentru marcarea unor eventuale modificări efectuate în
timp, precum şi a degradărilor survenite la finisajele aferente
(inclusiv la suportul acestora);
• detalii, secţiuni ale acestora, conform proiectului de
execuţie a vechilor finisaje;
• detalii, secţiuni ale acestora, conform proiectului de
execuţie în dreptul rosturilor aferente finisajelor şi suportului
acestora, din care să rezulte în mod clar modul în care acestea
au fost rezolvate;
• planuri, detalii, secţiuni privind soluţiile de reabilitare
a finisajelor, cu menţionarea agrementelor lor tehnice în
valabilitate, atunci când lucrările se bazează pe soluţii moderne
sau a recepturilor produselor/standardelor în vigoare când
acestea se bazează pe soluţii vechi/tradiţionale.
235
 b) piese scrise:
• rezultatele expertizelor tehnice sau ale oricăror altor
sondaje efectuate, care au stat la baza alegerii soluţiilor tehnici
de reabilitare;
• menţionarea agrementelor tehnice în valabilitate, atunci
când lucrările se bazează pe soluţii moderne (inclusiv în căzul
în care aceste soluţii se referă la oricare tip de curăţare) sau a
recepturilor produselor, când acestea se bazează pe soluţii vechi
tradiţionale;
• menţionarea analizelor de compatibilitate între vechile
materiale şi noile produse utilizate în lucrările de reabilitare.
Proiectul va fi însoţit de caietul de sarcini care va conţine ce
puţin:
• prezentarea etapelor tehnologice de preparare şi punere
în operă a materialelor/produselor utilizate pentru reabilitarea
finisajelor;
• fazele determinate pentru verificările calităţii lucrărilor
de reabilitare, obligatorii pe perioada execuţiei, conform norma-
tivelor specifice în vigoare;
• măsuri speciale de protecţie a muncii şi stingere a
incendiilor.
5.2. Alegerea soluţiei de reabilitare
5.2.1. Condiţii generale
Alegerea soluţiei de reabilitare constă în stabilirea produselor şi
tehnologiilor de aplicare adecvate fiecărei situaţii concrete, în funcţie
de degradările constatate şi ţinând seama de reglementările în vigoare.
Pentru luarea deciziei de reabilitare, diagnosticarea finisajelor
pereţilor şi pardoselilor trebuie să aibă la bază un studiu bazat
pe analize distructive sau nedistructive, conform cazurilor concrete
efectuate pe o suprafaţă de cel puţin 50 mp.
236
Produsele şi tehnologiile ce intră în alcătuirea unei soluţii de
reabilitare trebuie să constituie un sistem omogen: acestea trebuie să
provină de la un singur producător, iar în situaţia în care acest lucru nu
este posibil, sistemul respectiv trebuie să aibă avizul tehnic al unui
institut de specialitate, din punct de vedere al compatibilităţii
componentelor lui.
5.2.2. Criterii generale de alegere a soluţiilor de reabilitare
Criteriile de alegere se referă la:
a) tipul de refacere rezultat în urma diagnosticării: R1, R2, R3;
b) compatibilitatea soluţiilor de curăţare (produs şi tehnologie)
cu finisajul căruia i se aplică, în cazul refacerii de tip R1;
c) compatibilitatea materialelor/produselor ce alcătuiesc fini-
sajul nou cu cele din vechiul suport, în cazul refacerii de tip R3;
d) compatibilitatea materialelor/produselor care pot intra în
sistemul ales, în cazul refacerilor de tip R1, R2, R3; de exemplu:
- amorse sau grunduri de pregătire a suportului (pentru
stabilizare, reducerea gradului de absorbţie etc.) faţă de finisajul
ce urmează a fi aplicat;
- protecţii hidrofobe, protecţie împotriva acţiunilor meca-
nice sau chimice faţă de finisajul vechi;
e) compatibilitatea în zonele de interferenţă între vechiul şi noul
finisaj, în cazul refacerii de tip R2;
f) compatibilitatea soluţiei alese cu mediul ambiant, în cazul
finisajelor faţadelor cu refaceri de tip R1, R2, R3; de exemplu:
- se vor evita soluţii pe bază de lianţi organici la clădiri
situate în apropierea unor zone împădurite;
- se vor evita finisaje cu culori închise pe faţade însorite;
g) posibilitatea redării aspectului unitar/omogen al finisajului
reabilitat;
h) durabilitatea;
237
 i) durata lucrărilor raportată la costuri;
j) cantitatea lucrărilor de demolare pe care le implică soluţia de
reabilitare adoptată;
k) scoaterea sau nu din exploatarea curentă a spaţiilor implicate
1) costul lucrărilor raportat la costul întreţinerii ulterioare.

5.2.3. Soluţii uzuale de reabilitare

În tabelul 1 sunt prezentate sistematizat soluţiile uzuale de
reabilitare, pe cazuri curent întâlnite la clădirile din fondul de locuinţei
existent.
Aceste soluţii trebuie să îndeplinească cerinţele Legii 10/1995,
privind calitatea în construcţii, respectiv specificaţiile de performanţei
ce decurg din acestea, conform standardelor în vigoare. Condiţiile
tehnice, criteriile de performanţă şi nivelurile de performanţă generală
pe ansamblul soluţiilor de reabilitare (finisaj/suport) sunt prezentate în
tabelul 2.

238
6. ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE
REABILITARE

6.1. Sistemul calităţii

Realizarea unei calităţi corespunzătoare a lucrărilor de reabi-
litare a finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor din fondul de
locuinţe existent trebuie să se înscrie în prevederile Legii nr. 10/1995.
Pentru asigurarea calităţii acestor lucrări sunt necesare urmă-
toarele acţiuni:
- verificarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie funcţie
de tipurile de finisaje ce urmează să fie reabilitate;
- verificări pe parcursul executării lucrărilor de reabilitare
(verificarea calităţii stratului suport, verificarea calităţii materi-
alelor utilizate la execuţia lucrărilor);
- recepţia lucrărilor de reabilitare.
Prin caietul de sarcini proiectantul va specifica condiţiile de:
- urmărire a comportării în exploatare;
- întreţinere, reparaţii şi postutilizare.

6.2. Obligaţiile şi răspunderile proiectanţilor

Prevederea prin proiecte a nivelului de calitate corespunzător
cerinţelor lucrărilor de reabilitare, cu asigurarea compatibilităţii între:
- soluţiile utilizate cu condiţiile specifice de mediu interior
sau exterior;
- natura stratului suport cu cea a materialelor utilizate în
soluţiile de reabilitare a finisajelor.

Proiectantul trebuie:
- să aleagă tipul de finisaj adecvat condiţiilor de fapt şi
să conceapă refacerea finisajelor respective pe baza principiilor
de proiectare şi alcătuire prezentate la punctul 4; materialele
propuse trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele reglementă-

265
 Orice modificare a prevederilor din proiect se poate face numai după
rilor tehnice în vigoare şi să corespundă cerinţelor de calitate obţinerea acordului scris al proiectantului şi investitorului.
impuse de Legea 10/95.
266
- să asigure prin proiect toate detaliile de execuţie
specifice lucrărilor de reabilitare ce urmează a fi executate şi să

elaboreze caiete de sarcini, instrucţiuni tehnice privind execuţia

lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile.

- să stabilească prin proiect fazele de execuţie şi să

participe pe şantier la verificările de calitate legate de acestea.

6.3. Obligaţiile executanţilor

- începerea execuţiei lucrărilor numai în condiţiile legii şi

numai pe bază şi în conformitate cu proiecte verificate de
specialiştii
atestaţi;
- verificarea documentaţiei primite referitoare la soluţiile de
reabilitare;
- asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-

un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu;

- convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea
lucrărilor ajunse în faze determinate ale execuţiei şi asigurarea
condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului

de continuare a lucrărilor;
- soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a neconcor-
danţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor
stabilite de proiectant cu acordul investitorului.
- utilizarea în execuţia lucrărilor, exclusiv a produselor şi
procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există
agremente tehnice care conduc la realizarea cerinţelor;
- respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru
realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor;
- supunerea spre recepţie, exclusiv a lucrărilor care corespund

cerinţelor de calitate;
 - aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite a măsurilor
dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepţie a
lucrărilor de placaje.

6.4. Verificări pentru asigurarea calităţii

6.4.1. Orice lucrare de reabilitare a finisajelor pereţilor şi pardo-
selilor va fi începută numai după stabilirea diagnosticului vechiului
finisaj, verificarea şi recepţionarea suportului.

6.4.2. Verificări de calitate la materiale: toate materialele care

intră în componenţa finisajelor propuse se vor utiliza numai după ce
s-au realizat următoarele operaţii:
- verificarea de către conducătorul tehnic al lucrării a
certificatelor de calitate care să confirme că sunt corespun-
zătoare normelor în vigoare;
- depozitarea şi manipularea în conformitate cu preve-
derile specifice fiecărui produs, care sunt menţionate pe ambalaj
şi în fişele tehnice ale acestora;
- efectuarea încercărilor de calitate la locul de punere în
operă, dacă este cazul, la solicitarea proiectantului, a benefici-
arului sau a organelor de control abilitate;
- respectarea soluţiilor din proiect, inclusiv a tehnologiilor
de aplicare.

6.4.3. Verificări de calitate obligatorii pentru lucrările de

reabilitare a finisajelor pereţilor şi pardoselilor:
a) în timpul execuţiei:
- se va urmări aderenţa stratului suport; la ciocănirea uşoară
cu ciocanul de zidar, trebuie să prezinte un sunet plin;
- se va verifica umiditatea stratului suport pe care se
execută finisajul; acesta trebuie să se încadreze în limitele
admisibile prevăzute în proiect;
- se vor verifica abaterile de la planeitate; ele trebuie să se
încadreze în limitele admisibile specifice fiecărui tip de finisaj;

267

b) la recepţia lucrărilor
Recepţia lucrărilor se va face la fazele prevăzute în reglemen-
ţările în vigoare sau prin caietul de sarcini.
La recepţia lucrărilor se va verifica îndeplinirea cerinţelor
stabilite de proiectant prin caietele de sarcini, respectiv dacă s-a
realizat o suprafaţă care să se încadreze din punct de vedere al
performanţelor în limitele admisibile, precizate în normativele
specifice:
- planeitatea suprafeţei finale: 3 mm sub dreptarul de 2 m;
- uniformitatea rosturilor (la placaje) din punct de vedere
al grosimii, rectiliniarităţii, umplerii cu material;
- corectitudinea dispunerii rosturilor rigide şi elastice (la
placaje);
- realizarea aderenţei finisajelor realizate (la ciocănire să
nu sune a gol).
La terminarea executării lucrărilor ascunse se vor încheia
procese verbale, privind constatarea calităţii lucrării.
Termenul de garanţie va fi stabilit prin caietul de sarcini,
în funcţie de materialele utilizate şi/sau pe baza certificatului
producătorului.
7. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI
SIGURANŢĂ LA FOC
La executarea lucrărilor de reabilitare a finisajelor pereţilor şi
pardoselilor clădirilor din fondul de locuinţă existent se vor respecta
prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:
- Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii, modificată şi
completată cu Legea 177/2000;
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii,
aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/l 993;
268
- Norme generale de protecţia muncii elaborate de Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu
Ministerul Sănătăţii în anul 1996;
- OG nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor,
aprobat prin Legea 212/1997;
- Norme generale cu privire la prevenirea şi stingerea
incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998;
- Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor,
privind protecţia la acţiunea focului - indicativ
P 118-1999, aprobate cu Ordinul MLPAT
nr. 27/N/1999;
- Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durata
executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora - indicativ C 300-1994, aprobate
cu ordinul MLPAT nr. 20/N/1994;
- Dispoziţia generală de ordine interioară privind prevenirea şi
stingerea incendiilor - DGPSI 001 - aprobată cu
ordinul M.I. nr. 1023/1999;
- Dispoziţia generală privind instruirea în domeniul prevenirii
şi stingerii incendiilor - DGPSI 002 - aprobată cu
ordinul M.I. nr. 1080/2000.
269