Gestiunea Fondului Social European în cadrul proiectului „Formarea

specialiștilor în domeniul cardiologiei pediatrice pentru un act medical de

calitate cu scopul îmbunătățirii calității vieții”

Studenți: Bălteanu Antonia – Mădălina, grupa 1

Hanceriuc Silviu – Ștefan, grupa 2

Pînzari Mihaela, grupa 1

 CAPITOLUL I. Fondul Social European

I.1 . Scurt istoric

Fondul Social European a fost înființat în temeiul Tratatului de la Roma 1, în vederea

îmbunătățirii mobilității lucrătorilor și a oportunităților de ocupare a forței de muncă pe piața
comună. Temeiul juridic al Fondului Social European: articolele 162-164, 174, 175, 177 și 178.

Fondul Social European a fost primul fond structural și principalul insturment prin care
Uniunea Europeană finanțează obiectivele strategice. FSE urmărește promovarea ocupării forței
de muncă în statele membre ale Uniunii.

Domeniile de intervenție a FSE sunt următoarele:

 Creșterea adaptabilității lucrătorilor și întreprinderilor;

 Creșterea accesului și participării pe piața muncii;
 Promovarea incluziunii sociale, prin combaterea discriminării si facilitarea accesului
persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața muncii;
 Promovarea parteneriatului pentru reforma în domeniul ocupării forței de muncă și al
incluziunii sociale.

Obiectivele FSE:

 Să promoveze un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de calitate a locurilor

de muncă, să îmbunătățească accesul la piața forței de muncă, să sprijine mobilitatea
geografică și profesională a lucrătorilor și să faciliteze adaptarea acestora la
tranformările industriale;
 Să încurajeze un nivel ridicat de educație și formare pentru toți și să sprijine tranziția
de la educație la încadrarea în muncă pentru tineri;
 Să combata săracia, să îmbunătățească incluziunea socială și să promoveze egalitatea
de gen, nediscriminarea și egalitatea de șanse2.

1 Tratatul de la Roma a fost semnat de Franța, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia și Luxemburg la 25 martie
1957
2 http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.10.2.html
 Fondul Social European a fost primul fond structural și în continuare reprezintă
principalul instrument al Uniunii Europene în ceea ce privește promovarea ocupării forței de
muncă și a incluziunii sociale. Mai precis, ajută oamenii să își găsească un loc de muncă, ajuta la
integrarea în societate a persoanelor defavorizate și asigură șanse egale pentru toate persoanele.
Anual, ajută aproximativ 10 milioane în ceea ce privește găsirea unui loc de mucă sau chiar
pentru găsirea unui loc de muncă mai bun. Pe termen scurt obiectivul principal al fondului este
acela de a atenua consecințele crizei economice, scăderea ratei săraciei, pe când pe termen lung,
datorită politicii pe care o adoptă urmărește să creeze noi locuri de muncă dar și o societate
favorabilă incluziunii3.

I.2 Fondul Social European în România

În perioada 2007-2013, regiunile de dezvoltare a României ( N-V; N-E; S-E; S-V;

Centru; București-Ilfov, au fost eligbile pentru asistentă financiară nerambursabilă. Pentru
perioada precizată anterior, României i-au fost alocate 19.667 miliarde de euro din Fondurile
Structurale și de Coeziune. (sursa : http://www.oirposdru-vest.ro/FSE_prez.htm)

3 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=325&langId=ro
 FSE în România a finanțat două programe operaționale:

 Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), 3.476

milioane euro
 Programhl Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, 208 milioane euro

Instituțiile responsabile de implementarea FSE în România sunt:

 Ministerul Muncii, Familei și Egalității de Șanse prin Autoritatea de Management pentru

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU)
 Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin Autoritatea de Management pentru
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative.

Prioritățile României privind FSE

Promovarea incluziunii ( se
urmărește includerea în Locuri de muncă mai bune
Creșterea gradului de
societate în special a (crearea de competențe prin
ocupare a forței de muncă
persoanelor din zonele implementarea anumitor
(prin formare vocațională)
defavorizate sau programe
persoanelor de etnie romă)

Exemple reușite ale FSE în România.

 Proiectul ” Educația de calitate- un pas spre egalitate” prin intermediul căruia s-a aplicat
o programă interculturală în 40 de gradinițe (800 de copii); pentru copiii romi proiectul a
sprijinit facilitarea tranzicției către grădiniță și evitarea abandonului școlar ulterior. Cu
 sprijinul FSE, organizația nonguvernamentală ” Amare Rromentzza” a încurajat tinerii
romi să obțină o educație completă.
 Proiectul ”Un viitor mai bun pentru femei” sprijină femeile în ceea ce privește înființarea
propriilor afaceri și asociații. Proiectul urmărește să asigure egalitatea de șanse între
femei și bărbați și șansa acestora de a se angaja și de a promova la locul de muncă.

I.3 Fondul Social European în sume

Sursa: http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=443&langId=en
 Pe perioada 2014-2020, bugetul Fondului Social este prevăzut în felul următor:

Sursa: http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=443&langId=en

CAPITOLUL II. POS DRU

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) are ca

obiectiv stabilirea axelor prioritare și domeniile majore de intervenție ale României în ceea ce
privește resursele umane cu scopul implementării asistenței financiare a Uniunii Europene prin
intermediul Fondului Social European (FSE), în cadrul Obiectivului Convergență, pentru
perioada 2007-2013.

POS DRU a fost elaborat în contextul Planului Național de Dezvoltare 2007-2013 și,
conform cu Prioritățile Cadrului Strategic Național de Referință, este un instrument major în
sprijinirea dezvoltării economice și a schimbărilor structurale. În plus, investițiile în capitalul
uman au rolul de a completa și de a oferi sustenabilitate creșterii productivității pe termen lung.
Astfel, este demonstrat faptul că pentru obținerea unei economii competitive și dinamice este
nevoie de o forță de muncă calificată, cu un nivel de educație necesar capacității de a se adapta
nevoilor de schimbare ale piețelor și ale noilor tehnologii corespunzătoare acestora.

POS DRU a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de
Șanse, în colaborare cu Ministerul Economiei și Finanțelor, Agenția Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Ministerul Internelor și
Reformei Administrative, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătății Publice, Institutul Național de Statistică,
Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, Comisia
Anti-Sărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale, Consiliul Național pentru Formarea
Profesională a Adulților, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse, Ministerul
Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului, Turismului și Profesiilor Liberale, alte ministere de
linie și agenții4. Tot în cadrul elaborării POS DRU s-au făcut consultări și cu partenerii sociali,
organizațiile societății civile și administrația publică.

Scopul activităților și obiectivele POS DRU sunt determinate în urma analizei

dezvoltării resurselor umane în România și au fost precizate în concordanță cu documente
precum: Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare a Forței de Muncă, Planul
Național de Acțiune pentru Ocupare 2004-2005, Programul Economic de Preaderare 2005, ș.a..

2.1. Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman și creșterea
competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și

4 http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//resurseumane/00000030/1bjbd_pos_dru_romana.pdf
asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă,
flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane5.

2.2. Obiectivele specifice sunt următoarele:

- Promovarea calității sistemului educațional și al formării profesionale, inclusiv al

învățământului superior;

- Ameliorarea calității și productivității muncii și promovarea culturii antreprenoriale;

- Ușurarea procesului de inserție a tinerilor și a șomerilor de lungă durată în câmpul

muncii;

- Dezvoltarea pieței muncii care să fie modernă și flexibilă;

- Promovarea reinserției a persoanelor inactive, mai ales din zonele rurale, în piața
muncii;

- Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

- Facilitarea accesului la sistemul educațional și al pieței muncii a grupurilor

defavorizate.

Prin intervenția FSE în România se dorește realizarea obiectivului general și a

obiectivelor specifice în domeniul dezvoltării resurselor umane, contribuindu-se, astfel, la
implementarea Strategiei Europene de Ocupare care privește creșterea economică și crearea unor
locuri de muncă mai bune.

Programul POS DRU a fost supus unei evaluări ex-ante ce a avut ca scop furnizarea
unei fundamentări pentru asistența financiară. Această evaluare a fost realizată printr-un contract
Phare, a fost un proces interactiv, iar rezultatul acesteia este inclus în program, fiind menit să
ajute la implementarea acestuia cu succes.

Evaluarea ex-ante a avut ca fundament idei precum relevanța, eficacitatea, eficiența,

consistența și coerența, utilitatea, sustenabilitatea și mecanismele de management și
monitorizare, și conține 5 componente de bază:

5 http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//resurseumane/00000030/1bjbd_pos_dru_romana.pdf
1. Evaluarea analizei socio-economice și a relevanței strategiei;

2. Evaluarea fundamentării strategiei;

3. Evaluarea coerenței strategiei cu politicile regionale și naționale;

4. Evaluarea rezultatelor dorite și a impactului acestora;

5. Evaluarea sistemelor de implementare propuse

2.3. Axele prioritare

Axele prioritare ale POS DRU sunt delimitate pe 7 categorii, acestea fiind:

a) Axa prioritară 1: Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice

și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere.

Această axă este împărțită în 5 domenii majore de intervenție după cum urmează:

- Domeniul Major de Intervenție 1.1 – Acces la educație și formare profesională

inițială de calitate

- Domeniul Major de Intervenție 1.2 – Calitate în învățământul superior

- Domeniul Major de Intervenție 1.3 – Dezvoltarea resurselor umane din educație și

formare profesională

- Domeniul Major de Intervenție 1.4 – Calitate în formarea profesională continuă

- Domeniul Major de Intervenție 1.5 – Programe doctorale și post-doctorale în

sprijinul cercetării

b) Axa prioritară 2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii

Domeniile majore de intervenție sunt 3 la număr în cadrul acestei axe, acestea fiind:
- Domeniul Major de Intervenție 2.1 – Tranziția de la școală la viața activă

- Domeniul Major de Intervenție 2.2 – Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a

școlii

- Domeniul Major de Intervenție 2.3 – Acces și participare la FPC

c) Axa prioritară 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor

Axa prioritară 3 este împărțită în 3 domenii:

- Domeniul Major de Intervenție 3.1 – Promovarea culturii antreprenoriale

- Domeniul Major de Intervenție 3.2 – Formare și sprijin pentru întreprinderi și

angajați pentru promovarea adaptabilității

- Domeniul Major de Intervenție 3.3 – Dezvoltarea parteneriatelor și încurajarea

inițiativelor pentru partenerii sociali și societatea civilă

d) Axa prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare

Axă împărțită în 2 domenii majore de intervenție:

- Domeniul Major de Intervenție 4.1 – Întărirea capacității SPO pentru furnizarea

serviciilor de ocupare

- Domeniul Major de Intervenție 4.2 – Formarea personalului propriu al SPO

e) Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare

Delimitată în 2 domenii:

- Domeniul Major de Intervenție 5.1 – Dezvoltarea și implementarea măsurilor active

de ocupare
 - Domeniul Major de Intervenție 5.2 – Promovarea sustenabilității pe termen lung a
zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de
muncă

f) Axa prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale

- Domeniul Major de Intervenție 6.1 –Dezvoltarea economiei sociale

- Domeniul Major de Intervenție 6.2 – Îmbunătățirea accesului și a participării

grupurilor vulnerabile pe piața muncii

- Domeniul Major de Intervenție 6.3 – Promovarea egalității de șanse pe piața muncii

- Domeniul Major de Intervenție 6.4 – inițiative transnaționale pentru o piață

inclusivă a muncii

g) Axa prioritară 7: Asistență tehnică

- Domeniul Major de Intervenție 7.1 – Sprijin pentru implementarea, managementul

general și evaluarea POS DRU

- Domeniul Major de Intervenție 7.2 – Sprijin pentru promovare și comunicare POS

DRU

În cele ce urmează vom detalia Axa prioritară 3 și Domeniul Major de Intervenție 3.2.

2.4. Axa prioritară 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor

Ca obiectiv general al acestei axe regăsim promovarea culturii antreprenoriale și

adaptabilității cu ajutorul sprijinirii forței de muncă și a întreprinderilor competente.

Pentru realizarea obiectivului general au fost delimitate și câteva obiective specifice:

- Sprijinirea persoanelor în inițierea afacerilor cu scopul dezvoltării

antreprenoriatului;
 - Creșterea nivelului de calificare a specialiștilor din cadrul managementului și
organizării muncii;

- Îmbunătățirea specializării angajaților;

- Creșterea nivelului de participare a partenerilor sociali și a ONG-urilor în cadrul

serviciilor furnizate comunității

Cum am precizat mai sus, această axă prioritară are 3 domenii majore de intervenție,
acestea fiind:

1. Promovarea culturii antreprenoriale;

2. Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității;

3. Dezvoltarea parteneriatelor și încurajarea inițiativelor partenerilor sociali și

societății civile.

Principalele grupuri țintă pe care le are în vedere această axă prioritară sunt:

- Întreprinderile atât publice cât și private;

- Angajații;

- Personalul managerial;

- Antreprenorii;

- Partenerii sociali și organizațiile societății civile.

 a) formare profesională finanţată de ANOFM;

b) formare profesională finaţată de ANIMMC pentru grupa de vârstă între 18 - 35 ani;

c) nu există date disponibile; se vor determina ulterior.

În cadrul proiectului nostru intitulat „Formarea specialiștilor în domeniul cardiologiei

pediatrice pentru un act medical de calitate cu scopul îmbunătățirii calității vieții” vom utiliza
informațiile Domeniului Major de Intervenție nr. 3.2, și anume „Formare și sprijin pentru
întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității”.

Privind la realitatea de zi cu zi, factorul uman este luat în calcul în ceea ce privește
dezvoltarea mai ales din punct de vedere al calității. Astfel, rolul acestui DMI se concentrează pe
crearea capacității interne a întreprinderilor de a dezvolta resurse umane, cu ajutorul formării
profesionale specializate, mai ales pe noile tehnologii.

Deducem astfel că operațiunile acestui DMI se orientează pe oferirea spijinului necesar

formării pentru inițiere și specializare firmelor care vizează adoptarea tehnologiilor avansate
pentru a-și spori adaptabilitatea în câmpul economic.

Domeniul Major de Intervenție 3.2 are ca principal obiectiv operațional creșterea

gradului de adaptabilitate și de mobilitate al angajaților, promovarea formelor flexibile de
organizare a muncii, a formării profesionale specifice și asigurarea sănătății și securității la locul
de muncă.

În sprijinul acestui obiectiv, în cadrul DMI 3.2 au fost elaborate niște operațiuni
orientative, precum sprijinirea metodelor inovative de organizare flexibilă a muncii, promovarea
și sprijinirea formării profesionale a personalului din domeniul managementului sănătății și a
personalului medical ș.a., niște activități eligibile precum activități și intervenții pentru
prevenirea bolilor profesionale, asigurarea sănătății și securității la locul de muncă, promovarea
și asigurarea formării profesionale pentru personalul medical și managerii din domeniul sanitar,
ș.a..

Cheltuielile eligibile au fost categorisite astfel:

- Cheltuieli cu personalul;

- Cheltuieli cu cazarea, transportul şi diurna;

- Cheltuieli aferente managementului de proiect;

- Taxe;

- Cheltuieli financiare şi juridice;

- Cheltuieli pentru închirieri, amortizări şi leasing;

- Subvenții şi burse;

- Cheltuieli generale de administraţie;

 - Cheltuieli de informare şi publicitate;

- Cheltuieli de tip FEDR;

- Taxa pe valoare adăugată nedeductibilă, în cazul propunerilor de proiecte depuse

după data de 01 ianuarie 2012

Pentru perioada 2007 – 2013, bugetul orientativ al Domeniului Major de Intervenție 3.2,
din cadrul Axei prioritare 3 arată astfel:
 CAPITOLUL III. Formarea specialiștilor în domeniul cardiologiei pediatrice
pentru un act medical de calitate cu scopul îmbunătățirii calității vieții.

”100 de inimi pentru copii”

”Nu este un sfârșit de proiect, ci un început de drum”.

III.1. Contextul proiectului

Cea mai mare rată a mortalității infantile din Europa este înregistrată în prezent în
România, astfel găsim necesar adoptarea unor măsuri ce privesc principalele cauze ale
mortalității. Statisticile arată că una din principalele cauze ale mortalității infantile o reprezintă
malformațiile cardiace, ridicându-se la un procent de 21,2 % în anul 2012. Conform studiilor
efectuate de UNICEF și Ministerul Sănătății se constată că sub vârsta de 5 ani mortalitatea
neonatală contribuie cu 44% la mortalitatea generală. Alte cauze de deces: prematuritatea
( 32,6%) la copiii sub 28 de zile, malformațiile congenitale 15,3 %. În ceea ce privește grupa de
vârstă 1-11 luni, malformațiile congenitale reprezintă principala cauză a decesului, aproximativ
24%. La nivel mondial, conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, numărul
deceselor la copiii sub 5 ani a scăzut în țări precum SUA, țări din Africa de Sud, Asia și Europa,
însă în România numărul a rămas constat fapt ce determină implementarea unui proiect de
formare a personalului din domeniul medical cu specializare în cardiochirurgia pediatrică.

În România singurul centru de chirurgie pediatrică pentru copiii sub vârsta de 5 ani se
află la Târgu Mureș, acest centru neavând posibilitatea acoperirii tuturor problemlor cu care se
confruntă populația infantilă și, în consecință, rata mortalității este în continuă creștere. Pe lângă
această problemă, statul român se confruntă și cu lipsa personalului medical specializat în
domeniul cardiologiei pediatrice, astfel copiii fiind nevoiți să fie tratați în străinătate la costuri
mult mai mari decât cele din România.

Relevanța proiectului reiese din faptul că, în România, rata mortalității infantile a ajuns
la cote alarmante, clasându-se pe locul 2 în Europa în anul 2010. Proiectul în cauză s-a dovedit a
fi relevant din punct de vedere al dezvoltării naționale, obiectivele proiectului fiind în strânsă
legătură cu obiectivele din Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României –
Orizonturi 2013 – 2020 – 2030 care vizează scăderea mortalității și morbidității infantile și
creșterea serviciilor de asistență comunitară la 70 %.

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2013 – 2020 –

2030 are ca obiectiv general pentru domeniul 1.5. Sănătatea publică: Promovarea unor servicii
medicale de calitate în condiții de egalitate și îmbunătățirea protecției împotriva amenințărilor la
adresa sănătății. Orizont 2020, Obiectiv național: Atingerea unor parametri apropiați de nivelul
mediu actual al stării de sănătate a populației și al calității serviciilor medicale din celelalte state
membre ale UE; integrarea aspectelor de sănătate și demografice în toate politicile publice ale
României. În ultimii 10 ani, statele membre au colaborat și au făcut schimburi de experiențe
privind funcționarea și reformarea sistemelor lor de sănătate, definind obiective comune și
convenind asupra unor indicatori în funcție de care să orienteze politicile lor în domeniul
asistenței medicale și al îngrijirii pe termen lung. În România se tratează /operează 300-350 de
copii cu maladii congenitale cardiace dintre cei aproximativ 1500 care se nasc anual cu aceste
afecțiuni. Existența a mii de copii ce necesită asistență de specialitate, insuficient disponibilă în
spitalele din țară, necesită asistență medicală în străinătate, cheltuind resurse dificil de susținut.
Aceasta se constituie ca o vulnerabilitate importantă a sistemului de sănătate din țara noastră.

Rezultatul conduce la inexistența tratamentului adecvat pentru 1500 de cazuri anual.

Aceasta reprezintă o provocare pentru politicile de sănătate publică și pentru sistemele de
sănătate, în cazul cărora cererea sporită cuplată cu presiunile severe asupra bugetului au conferit
o nouă urgență eficienței sistemelor de sănătate. Provocarea constă în dezvoltarea accesului la
servicii de specialitate, îmbunătățirea eficienței asistenței meedicale de specialitate, asigurând în
același timp accesul universal la servicii de sănătate de calitate.

Concret, că nevoi identificate la nivel local, operațiile se desfășoară doar în prezența

unor experți străini sau cazurile identificate la Neonatologie sunt trimise la centrul din Tg.
Mureș, singurul din țară în prezent. În regiune nu există secție de chirurgie pediatrică care să
efectueze operații fără experți străini. Prin proiect se înființează secția de chirurgie pediatrică cu
specialiștii formați prin proiect care vor putea pe viitor să asigure servicii de intervenție/operații
la nivel local și regional și nu numai. Pornind de la măsurile identificate ca prioritare în Strategia
Națională de Sănătate 2014 – 2020 rezultă necesitatea alocării de resurse umane specializate care
să susțină eforturile materiale și financiare pe care Guvernul României le va aloca în vederea
atingerii obiectivelor propuse în domeniul cardiologiei pediatrice. Necesitatea existenței de
personal specializat într-un sector medical performant apare ca urmare a evoluției progresive în
acest domeniu, în special în anii 2014 – 2015.

Implicarea și menținerea grupului țintă în cadrul proiectului presupune ca activități:

realizarea activităților de informare și promovare ale proiectului sunt acoperite o serie de
necesități specifice ale grupurilor țintă legate de informare, cu privire la beneficiile pe care le
oferă activitățile de formare din proiect; activitățile de organizare și desfășurare a activităților de
formare: grupurile țintă vor dobândi abilități specifice profesionale specifice. Aceste cunoștințe
vor fi utile pentru a efectua tratamentul medicochirurgical al copiilor și instruirea/specializarea
personalului medical de la Institutul de Boli Cardiovasculare Iași și Spitalul Clinic “M. Curie”
pentru creșterea numărului de operații la copii cu maladii congenitale cardiace până la 1500 pe
an, la nivel național.
 Valoarea adăugată a proiectului este dată de activitățile inovatoare de formare
profesională pe care le inițiază, subiectele de instruire a personalului medical în domeniul
cardiochirurgiei pediatrice vor avea un impact extrem de important pentru starea de sănătate a
populației și pentru sistemul sanitar deoarece vor avea că rezultate atât depistarea precoce a
afecțiunilor cărora li se adresează și urmată de un tratament adecvat și susținut care va avea ca
rezultat atât scăderea mortalității specifice, cât și înțelegerea situației de ansamblu a pacientului;
activitățile proiectului contribuie și la creșterea numărului de persoane din grupurile țintă care
beneficiază de formare profesională față de perioada anterioară (235 persoane), precum și la
creșterea numărului de ore de formare profesională furnizate către grupurile țintă (560 ore).

Formarea specialiștilor în domeniul cardiologiei pediatrice duce la diagnosticarea la

timp și intervenția imediată, în special în timpul spitalizării nounăscutului, sunt esențiale pentru a
reduce mortalitatea generată de CHD.

Grupul țintă: 235 persoane/personal medical din domeniul cardiologiei pediatrice

(Institutul de Boli Cardiovasculare Iași, Spitalul M. Curie, Spitalul de copii Sf. Maria din Iași și
Maternitatea Cuza Vodă Iași. Pe lângă aceste instituții, au fost implicate și resursele umane
reprezentate de 75 de medici și 160 de asistente.

III.2. Scopul proiectului

Proiectul își propune ca în perioada februarie 2015 – decembrie 2015 să realizeze

instruirea profesioniștilor din sistemul sanitar prin activități specifice de informare/educare în
vederea implementării/furnizării unui act medical de calitate în scopul diminuării ratei
mortalității și morbidității infantile din domeniul cardiologiei pediatrice.

III.3. Beneficiarii proiectului

Beneficiari direcți: copiii care suferă de malformații cardiace;

Beneficiari indirecți: personalul medical, părinții.

III.4. Obiectivul general

Obiectivul general propus în proiect este implementarea de urgență a unui proces intens
de formare profesională a personalului din sectorul medical pentru îmbunătățirea competențelor
în domeniul cardiologiei pediatrice cu specialiști externi și interni la Institutul de Boli
Cardiovasculare prof. dr. “George I.M. Georgescu” Iași și Spitalul Clinic de Urgență pt. Copii
“M.S. Curie” București.

III.5. Obiective specifice

1. Promovarea și sprijinirea formării profesionale a personalului medical din domeniul

cardiologiei pediatrice.
2. Furnizarea de formare profesională la locul de muncă pentru dezvoltarea
competențelor necesare pentru personalul medical din domeniul cardiologiei
pediatrice. Acest obiectiv este imediat măsurabil, prin creșterea numărului
pacienților copii operați în România, în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare
din Iași și Sp. Clinic de Urgență pt. Copii “M. Curie” București, de la o medie, de 80
în ultimii 5 ani la minim 100/an (creșterea variază în funcție de numărul de copii
descoperiți la Neonatologie) în următorii 3 ani.
3. Creșterea nivelului de instruire și informare a personalului medical din domeniul
cardiologiei pediatrice prin transfer de bune practici de la experții internaționali
cooptați și efectuarea de stagii de practică în țări UE
4. Creșterea gradului de informare a populației cu privire la la importanța depistării
precoce a malformațiilor cardiace congenitale.

III.6. Buget și rezultate

Bugetul proiectului a fost aproximativ de 90.000,00 RON

Rezultate: 75 de medici instruiți (au capacitatea de a face screening populațional pentru
a identifica patologii cardiace congenitale), 160 de asistenți medicali instruiți, 100 de operații
de cardiologie pediatrică efectuate, rata de succes a operațiilor de 100%, colaborare cu experți
străini precum prof. Marco Ranucci, Mathias Angres, Tanmam Youssef, Alessandro Frigiola
și Rudolf Butyka. Conform acestora, 100 de copii cu malformații congenitale cardiace s-au
bucurat de intervenții chirurgicale gratuite până la finalul anului 2015.
 Concluzii

Ca parte a proiectului ”Formarea specialiștilor în domeniul cardiologiei pediatrice

pentru un act medical de calitate cu scopul îmbunătățirii calității vieții”, în cadrul Institutului de
Boli Cardiovasculare ” Prof. Dr. George I. M. Georgescu” Iași au fost realizate primele
intervenții chirurgicale.

Intervențiile chirurgicale au fost efectuate de către experți străini, traineri în acest

proiect, alături de echipa de chirurgi de la Institutul de Boli Cardiovasculare ” Prof. Dr. George I.
M. Georgescu” Iași.

Rolul proiectului a fost de a viza instruirea personalului medical specializat în

furnizarea de servicii de cardiologie pediatrică prin acțiuni de informare/educare care să ducă la
implementarea unor metodologii de abordare a domeniului cardiologiei pediatrice, urmărindu-se
creșterea calității pachetului de servicii oferite pacienților.

Considerăm că proiectul reprezintă un „mini” succes deoarece deși au fost realizate

peste 100 de intervenții chirurgicale, din care rata de succes este de 99,1%, și deși costurile
operației sunt zero, o parte a populației încă alege varianta spitalelor din străinătate, deși acestea
au costuri mult mai ridicate. Astfel, concluzionăm că pentru a-l putea considera un proiect
perfect, de succes, este nevoie și de intervenția guvernului și a altor organisme de la nivel central
sau cu forță decizională, și, pe lângă asta, trebuie realizată și o promovare la nivel național, nu
doar la nivel local.

Bibliografie
1. Adina Dornean, Gestiunea fondurilor structurale europene, ediția a 2a, Editura C.H.
Beck, București, 2016
2. http://www.inimipentrucopii.umfiasi.ro/?p=64#more-64
3. http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?
ftuId=FTU_5.10.2.html
4. https://cohesiondata.ec.europa.eu/dataset/ESF-budget-breakdown-per-country/hvf5-
3qw8#Visualize
5. http://old.fonduri-ue.ro/posdru/index.php/posdru/informatii-generale/informatii-pos-
dru
6. http://www.fonduri-
structurale.ro/Document_Files//resurseumane/00000030/1bjbd_pos_dru_romana.pdf
 Flux instituțional
COMISIA EUROPEANA

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resuselor prin cei 28 comisari

Umane POS DRU 2007-2013

Universitatea de Medicină și FONDUL SOCIAL EUROPEA-autoritate de

certificare și competență de plăți
Farmacie Grigore T. Popa Iasi
incluziune socială și bună
Prof. univ. Grigore Tinica
guvernanță

-Autoritatea de Management pentru

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane (AMPOSDRU), din cadrul
Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei
AUTORITATATEA DE Sociale.
AUDIT
-Institutul de Boli Cardiovasculare Prof.Dr.
George I.M. George Georgescu Iasi

-Spitalul Clinic de Urgenta pentru copii M.S.

Curie din Bucuresti

-formatori /traineri din centre de specialitate din

Italia(Milano, Roma), Marea Britanie(Bristol),
Franta(Marsilia), Spania(Barcelona)

Beneficiari

Beneficiari direcți: copiii care suferă de

malformații cardiace;

Beneficiari indirecți: personalul

medical- 75 medici si 160 asistenti,
părinții copiilor bolnavi.

Proiectul: Formarea specialiștilor în domeniul Scheme de granturi

cardiologiei pediatrice pentru un act medical de
calitate cu scopul îmbunătățirii calității vieții
 Flux financiar

2. Autoritatea de Management pentru Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
(AMPOSDRU), din cadrul Ministerului Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale.

-evaluare cerere, verificare tehnica si financiara

1. UMF Gr. Popa Iasi
cerere de finantare depusa la
Autoritatea de Management..
-selectia proiectelor
-transmite aplicatia de plata si certiifcarile catre
Autoritatea de certificare

3. Autoritatea de certificare si competenta

de Plati-FSE

-verifica existenta procedurilor la nivelul

Autorittii de Management

-daca este ncesar face verificari ad-hoc la

nivelurile inferioare
Autoritatea de Audit - trasnmite aplicatiile de plata intermediara,
apoi finala catre Comisia Europeana
-audit de sistem

declaratie de validitate
4. Comisia Europeana

-aproba si transfera platile intermediare

catre FSE

7. Beneficiarii( copii, personalul medical antrenat) verifica

veridicitatea si eligibilitatea cheltuiellor 5.Autoritatea de certificare si
-transmit aplicatia de plata catre Autoritatea de Management si competenta de Plati-FSE
documentele suport -efectueaza plati catre unitatile de
plata ale Autoritatii de Management
6. Unitatea de Plata a Autoritatii de
Management

-efectueaza plati catre beneficiari