Indrumator Pentru Proiectarea Structurilor in Cadre Din Beton Armat PDF

Îndrumător pentru proiectarea
structurilor în cadre din beton armat
Clasa de ductilitate medie
Attila PUSKÁS, Jácint VIRÁG, Andrei FAUR
U.T. PRESS
Cluj-Napoca, 2015
ISBN 978-606-737-071-3
Editura U.T.PRESS
Str.Observatorului nr. 34
C.P.42, O.P. 2, 400775 Cluj-Napoca
Tel.:0264-401.999 / Fax: 0264 - 430.408
e-mail: utpress@biblio.utcluj.ro
www.utcluj.ro/editura
Director: Ing. Călin D. Câmpean
Recenzia: Prof.dr.ing. Zoltán Kiss

Prof.dr.ing. Călin Mircea
Tehnoredactare computerizată: ing. Szabolcs Attila Köllő
Copyright © 2015 Editura U.T.PRESS

Reproducerea integrală sau parţială a textului sau ilustraţiilor din această carte este posibilă numai
cu acordul prealabil scris al editurii U.T.PRESS.
Multiplicareaă executat la Editura U.T.PRESS.
ISBN 978-606-737-071-3
Bun de tipar: 15.06.2015
Tiraj: 100 exemplare
Îndrumător pentru proiectarea structurilor în cadre din beton armat
Cuprins
CUPRINS .................................................................................................................................................................. 3
CUVÂNT ÎNAINTE ..................................................................................................................................................... 5
1. DESCRIEREA CONSTRUCȚIEI ............................................................................................................................ 6
2. CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA CALCULULUI STRUCTURII LA ÎNCĂRCĂRI SEISMICE. PREVEDERI GENERALE ȘI
SPECIFICE CONFORM P100-1/2013 ......................................................................................................................... 12
2.1. CERINȚELE FUNDAMENTALE ALE PROIECTĂRII SEISMICE ............................................................................................... 12
2.2. REPREZENTAREA ACȚIUNII SEISMICE PENTRU PROIECTARE ........................................................................................... 13
2.3. VERIFICAREA DEPLASĂRILOR LATERALE ALE STRUCTURILOR .......................................................................................... 17
2.4. METODE DE CALCUL ALE ACȚIUNII SEISMICE DE PROIECTARE ........................................................................................ 21
2.5. METODA DE CALCUL MODAL CU SPECTRE DE RĂSPUNS ............................................................................................... 22
2.6. CAPACITATE DE DISIPARE DE ENERGIE. CLASE DE DUCTILITATE ...................................................................................... 26
3. PROIECTAREA STRUCTURII PENTRU CLASA DE DUCTILITATE MEDIE ............................................................... 27

3.1. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR ................................................................................................................................... 27
3.1.1. Evaluarea încărcărilor gravitaționale ....................................................................................................... 27
3.1.1.1. Încărcări permanente ....................................................................................................................................... 27
3.1.1.2. Încărcări utile ................................................................................................................................................... 30
3.1.1.3. Încărcări tehnologice ........................................................................................................................................ 34
3.1.1.4. Acţiunea dinamică a încărcărilor din exploatare .............................................................................................. 35
3.1.2. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor ....................................................................................... 35
3.1.2.1. Situații de proiectare ........................................................................................................................................ 35
3.1.2.2. Încărcarea din zăpadă pe acoperiș ................................................................................................................... 36
3.1.2.3. Coeficienți de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș ...................................................................... 38
3.1.2.4. Încărcarea din zăpadă pe sol ............................................................................................................................ 38
3.1.3. Evaluarea încărcării dată de vânt ............................................................................................................. 40
3.1.3.1. Calculul presiunii vântului pe suprafețele rigide extereioare ale structurii...................................................... 40
3.1.3.2. Calculul presiunii vântului pe acoperişurile plate............................................................................................. 53
3.1.4. Calculul forței tăietoare de bază............................................................................................................... 58
3.2. GRUPĂRI ȘI COMBINAȚII DE ÎNCĂRCĂRI.................................................................................................................... 65
3.2.1. Determinarea valorilor de proiectare ....................................................................................................... 65
3.2.2. Combinarea sau gruparea (efectelor) acțiunilor (conform CR 0-2012) .................................................... 66
3.2.2.1. Stări limită ultime ............................................................................................................................................. 67
3.2.2.2. Stări limită de serviciu .......................................................................................................................... 69
3.2.2.3. Evaluarea încărcărilor de proiectare .................................................................................................... 71
3.3. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE .................................................................................................... 72
3.3.1. Predimensionarea plăcii din beton armat ............................................................................................................. 72
3.3.2. Predimensionarea grinzilor ................................................................................................................................... 75
3.3.3. Predimensionarea stâlpilor ................................................................................................................................... 77
3.4. CALCUL STATIC ................................................................................................................................................... 83
3.4.1. Verificări preliminare în urma calculului static ......................................................................................... 86
3.4.1.1. Verificarea deformatelor plăcilor ..................................................................................................................... 86
3.4.1.2. Verificarea deplasărilor laterale ....................................................................................................................... 88
3.4.1.3. Verificarea deplasărilor laterale în Gruparea Specială ..................................................................................... 91
3.4.1.4. Verificarea forței axiale normalizate în Gruparea Specială .............................................................................. 93
3.4.2. Dimensionarea elementelor structurale ................................................................................................... 94
3.4.2.1. Condiții generale .............................................................................................................................................. 94
3.4.2.2 Plăci .................................................................................................................................................................. 98
3.4.2.3. Proiectarea structurii de rezistență supusă la încărcări seismice ................................................................... 112
3.4.2.4. Proiectarea grinzilor participante la structuri antiseismice............................................................................ 114
Puskás, Virág, Faur Page 3

3.4.2.5. Proiectarea stâlpilor participanți la structuri antiseismice ............................................................................. 146
3.4.2.6. Noduri de cadru ............................................................................................................................................. 166
PRINCIPALELE NOTAȚII UTILIZATE ........................................................................................................................ 177

LISTA TABELELOR ................................................................................................................................................. 185
LISTA FIGURILOR .................................................................................................................................................. 189
ANEXA 1 – CARACTERISTICILE BETOANELOR UZUALE ............................................................................................ 191
ANEXA 2 – CARACTERISTICILE BETOANELOR UZUALE ............................................................................................ 193
ANEXA 3 – CLASE DE EXPUNERE ALE BETONULUI .................................................................................................. 194
ANEXA 4 – DIAMETRE DE ARMĂTURI ................................................................................................................... 196
ANEXA 5 – LUNGIMI DE ANCORAJ ȘI LUNGIMI DE SUPRAPUNERE RECOMANDATE ............................................... 199
DESENE
R01. PLAN COFRAJ ŞI ARMARE INFERIOARĂ PLACĂ PESTE PARTER COTA +3.30, Sc.:1:50 ................................ D-201
R02. PLAN ARMARE SUPERIOARĂ PLACĂ PESTE PARTER COTA +3.30, Sc.:1:50 ............................................... D-202
R03. PLAN COFRAJ ŞI ARMARE GRINDĂ GT1D 25X55, Sc.:1:50 ....................................................................... D-203
R04. PLAN COFRAJ ŞI ARMARE GRINDĂ GL1.2 25X45, Sc.:1:50 ....................................................................... D-204
R05. PLAN COFRAJ ŞI ARMARE STÂLP S2 55X55 AX D/2, Sc.:1:50 ................................................................... D-205
EA-01 Extrase de fasoanre armături placă ..................................................................................................... E-206
EA-03 Extrase de fasoanre grinda GT1.D 25x55 .............................................................................................. E-210
EA-04 Extrase de fasoanre grinda GL1.2 25x45 .............................................................................................. E-213
EA-05 Extrase de fasoanre stâlp S2 55x55 ax D-2 ........................................................................................... E-216

CUVÂNT ÎNAINTE
Într-o perioadă dinamică, în care normativele de proiectare și standardele se schimbă

frecvent, reflectând rezultatele și experianța acumulată în domeniu, construcțiile din beton
armat realizate pentru o durată de viață care depășește valabilitatea prevederilor pe baza
cărora s-au realizat trebuie să îndeplinească mai multe cerințe raționale în același timp.
Aceste cerințe sunt prevăzute în Directiva 89/108/CEE a Consiliul Comunităților Europene,
care la rândul lor sunt preluate și implementate în legislația din România prin Legea nr. 10
din 1995, cu privire la rezistenţă şi stabilitate; siguranţă în exploatare; siguranţă la foc;
igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului; izolaţie termică, hidrofugă şi
economie de energie; protecţie împotriva zgomotului. Pot exista însă și alte criterii, care de
multe ori primează în evaluarea soluțiilor structurale și -influențează criteriile de
performanță ale proiectelor, cum ar fi:tehnologia de realizare, perioada necesară ediificării
și bugetul impus.
Proiectarea structurilor se realizează pe baza experienței anterioare a proiectantului, însă
care sunt consecințele, dacă această experiență este încă insuficientă? În această
situație, îndrumarea procesului de proiectare este atribuită normativelor și standardelor,
însă experiența de proiectare nu poate fi înlocuită doar prin cunoașterea prevederilor
specifice și nici responsabilitatea stabilirii soluțiilor structurale nu poate fi transferat
calculatorului. Totuși procesul de proiectare al structurilor presupune o bună cunoaștere a
normativelor și standardelor specifice.
Cartea de față își propune parcurgerea etapelor de proiectare ale unei structuri în cadre
din beton armat, respectând, pe rând, prevederile claselor de ductilitate înaltă, medie și
joasă, devenind astfel un sprijin al studenților Facultății de Construcții în realizarea
proiectelor și lucrărilor la disciplinele Construcții din Beton Armat și Sustenabilitatea
Construcțiilor din Beton Armat, precum și la realizarea proiectelor de diplomă. În același
timp poate fi utilă și inginerilor proiectanți de structuri, care își reîmprospătează
cunoștiințele cu prevederile standardelor și normativelor apărute în ultima vreme. Sunt
prezentate acele prevederi specifice pe baza cărora se realizează proiectarea structurală
și care, în același timp, stabilesc nivelul de referință în acest proces.
Autorii sunt conștienți de faptul, că situațiile de proiectare prezentate în cadrul
acestei cărți nu sunt exhaustive: nu cuprind toate elementele de rezistență, nici toate
variantele posibile de conformare. În schimb, și-a propus să furnizeze informații suficiente
ca prin implementarea celor prezentate să se obțină și alte soluții practice în proiectarea
structurilor din beton armat.

1. DESCRIEREA CONSTRUCȚIEI
Tema proiectului se cere proiectarea unei construcţii multietajate din beton armat, având
destinaţia de clădire de birouri (Figura 1.1). Clădirea propusă are formă regulată în plan și
pe elevație; în plan structura are formă dreptunghiulară, cu 5 deschideri pe direcţia
longitudinală şi 3 travei pe direcţia transversală. Principalele elemente structurale sunt
prezentate în Figura 1.2.
Figura 1.1 Plan nivel curent

Figura 1.2. Plan dispunere elemente structurale

Regimul de înălţime al clădirii este P+5E, având înălţimile de nivel impuse conform
secțiunii transversale (Figura 1.3.). Detaliile de realizare pentru diverse elemente
componente ale clădirii sunt prezentate în Figura 1.4 ÷ Figura 1.8. Compartimentările
interioare se vor realiza prin utilizarea unor pereţi despărţitori din plăci de gipscarton, cu
placare dublă, (placare cu două straturi de plăci pe fiecare parte) pe schelet metalic cu
greutatea proprie stabilită pe baza specificațiilor tehnice de la producător (tip Knauf W112)
de 49 kg/m2.
Clădirea va fi proiectată pentru amplasare urbană în localitatea Suceava. Într-o lucrare
ulterioară în scop didactic se vor efectua comparații pentru amplasarea în localitatăție
București și Cluj-Napoca.
Dat fiind regimul de înălțime al clădirii fundarea acesteia se realizează prin utilizarea
fundațiilor izolate rigide, considerând stâlpii parterului încastrați la partea superioară a
cuzinetului (model similar de calcul se poate utiliza şi în cazul în care rigiditatea subsolului
este considerabil mai mare decât rigiditatea suprastructurii, în consecinţă stâlpii se pot
considera încastraţi în cutia constituită de subsolul clădirii).
Planşeul se va realiza în varianta cu grinzi pe două direcţii rezemate pe stâlpi. La
predimensionarea elementelor structurale şi alegerea dimensiunilor se va urmări obţinerea
unui procent de armare rațional în etapele ulterioare, care în același timp să îndeplinească
și criteriile de exploatare impuse. La stabilirea clasei de importanță a clădirii se va ține cont

de suprafața desfășurată a clădirii și, prin urmare, de numărul mai mic de 400 al
persoanelor situate în aria expusă.
Figura 1.3. Secţiune transversală

Eforturile din placa planşeului de beton armat se vor obține prin calcul numeric, utilizând
metoda elementelor finite, aplicată prin intermediul programelor specializate de calcul.
Dimensionarea și conformarea structurală vor respecta prevederile normativelor în
vigoare.
Grinzile şi stâlpii se vor dimensiona pe baza rezultatelor calculului static liniar, luând în
considerare prevederile P100-1/2013 (***, P100-1/2013: Cod de proiectare seismică.
Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri 2013).
Pentru încadrarea construcției în gradul de rezistență la foc, stabilit conform normativului
P118-99 (***, P118-99: Normativ de siguranță la foc a construcțiilor 1999), stâlpii din beton
armat vor avea rezistența la foc de 150 minute (C0 – A1), iar elementele orizontale de
rezistență (grinzi, planșee) de 60 minute (C0 – A1) (Tabel 2.1.9. din P118-99).

13 5 6 1
75
50
Mocheta + strat adeziv 1cm
Sapa slab armata 6 cm
Folie PE
Fonoizolatie vata minerala 5 cm
Bariera contra vaporilor
Planseu beton armat
Tavan suspendat cu placi din gips-carton
Figura 1.4. Detaliu 1 – Pardoseală caldă
13 55 2
75
50
Gresie + strat adeziv 1.8 cm

Hidroizolatie bituminoasa 0.2 cm
Sapa slab armata 5 cm
Folie PE
Fonoizolatie vata minerala 5 cm
Planseu beton armat
Figura 1.5. Detaliu 2 – Pardoseală rece

Copertina, tabla zincata 1mm prinse cu agrafe
Placa placocem fixate mecanic

Atic din beton armat 15cm
Membrana de hidroizolatie
Mortar adeziv 1cm
Termoizolatie vata minerala 10 cm
Termoizolatie polistiren extrudat 15cm
13 18~6 5
92
50
Strat de lestare pietris spalat 5 cm
Membrana de hidroizolatie
Beton panta 3÷9 cm
Folie PE
Termoizolatie vata minerala 18 cm
Planseu beton armat
Figura 1.6. Detaliu 3 – Atic la terasă necirculabilă
Termoizolatie polistiren extrudat 15cm

Mortar adeziv 1cm
Zidarie din caramida tip Ytong 30cm
Gips-carton + strat adeziv 2cm
Int. Ext.
2 30 115
48
Figura 1.7. Detaliu 4 – Pereţi exteriori

Placi de gipscarton Knauf
Termoizolatie
Surub autofiletant TN
2.5 7.5 2.5

12.5
Figura 1.8. Detaliu 5 – Pereţi despărţitori tip Knauf cu structură metalică şi placare
dublă
Structura se va calcula prin utilizarea unui model spațial de calcul, în urma căreia vor fi
determinate eforturile de proiectare. Forța tăietoare de bază în ipoteza acțiunii seismice va
fi verificată comparând valorile obținute prin aplicarea metodei Forțelor Seismice Statice
Echivalente (metodă de calcul simplificat) cu cele obținute prin utilizarea modelului de
calcul spațial cu metoda de Calcul Modal cu Spectre de Răspuns.
Se vor efectua verificările deplasărilor și săgeților în Starea Limită de Serviciu, iar
dimensionarea elementelor structurale se va realiza în Starea Limită Ultimă.
Problema de dimensionare și de verificare a rezistenței și stabilității construcției se
finalizează prin reprezentarea elementelor structurale în acord cu standardele naționale și
europene privind realizarea proiectelor de execuție.

2. CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA CALCULULUI STRUCTURII LA
ÎNCĂRCĂRI SEISMICE. PREVEDERI GENERALE ȘI SPECIFICE
CONFORM P100-1/2013
2.1. Cerințele fundamentale ale proiectării seismice
Calculul seismic al structurilor, în general, necesită tehnici de calcul mai speciale decât în
cazul calculului pentru alte tipuri de încărcări.
Răspunsul structurii depinde de capacitatea de disipare a energiei prin deformațiile
neliniare produse în urma încărcării seismice, permițând deformarea postelastică a
elementelor de rezistență. În cazul seismului se permit avarii mai mari ale structurii de
rezistență decât în cazul altor tipuri de încărcări, cu condiția ca aceste avarii să apară într-
un mod controlat.
Codul de proiectare P100-1/2013 stabilește cerințele fundamentale (denumite și niveluri
de performanță), care trebuie să fie îndeplinite de construcțiile amplasate în zone seismice
(astfel ca prin proiectarea seismică să se obține un grad de siguranță corespunzător):
− Cerința de limitare a degradărilor
Reprezintă criterii impuse de proiectare prin care se limitează degradările posibile ale
structurii de rezistență. Structurile trebuie proiectate pentru a răspunde la acțiunea
seismică de serviciu (stabilită conform codului P100-1/2013) fără să apară degradări
semnificative și fără ca structura să fie scoasă din funcțiune, urmărind limitarea costurilor
în cazul eventualelor intervenții de reabilitare (față de costul structurii).
Acţiunea seismică considerată pentru cerinţa de limitare a degradărilor corespunde unui
interval mediu de recurenţă de 40 ani.
− Cerinţa de siguranţă a vieții
Dacă în cazul cerinței de limitare a degradărilor neîndeplinirea nivelului de performanță are
doar consecințe tehnico-financiare, îndeplinirea nivelului de performanță aferent cerinței
de siguranţă a vieţii este de o importanță vitală. Pentru îndeplinirea acestei cerințe,
structura trebuie astfel proiectată, încât să răspundă acţiunii seismice cu valoarea de
proiectare (stabilită conform codului P100-1/2013), dar asigurând o marjă suficientă de
siguranţă faţă de deformarea ultimă la care ar interveni prăbuşirea locală sau globală a
structurii, protejându-se vieţile oamenilor.
Valoarea de proiectare a acţiunii seismice, considerată pentru cerinţa de siguranţă a vieţii
şi stabilită pe baza prevederilor codului P100-1, corespunde unui interval mediu de
recurenţă de 225 ani. Îndeplinirea celor două cerinţe fundamentale se realizează prin
calculul și verificarea structurilor la stările limite corespunzătoare (stări limite de serviciu -
SLS și stări limite ultime -SLU). Construcțiile corect conformate și realizate care
îndeplinesc prevederile codului de proiectare seismic pot prelua cu o marjă suficientă de
siguranţă forța seismică generată de accelerația terenului în caz de seism, asigurând
cerințele fundamentale impuse.

2.2. Reprezentarea acțiunii seismice pentru proiectare
Din punct de vedere al hazardului seismic teritoriul României este împărţit în zone. Cel
puțin în cazul construcțiilor noi în proiectarea la acţiunea seismică se iau în considerare
aceste zone. Nivelul de hazard seismic indicat în codul P100-1/2013 este un nivel minim
pentru proiectare.
Hazardul seismic pentru proiectare este descris prin valoarea de vârf a acceleraţiei
seismice orizontale a terenului, , determinată pentru un intervalul mediu de recurenţă
(IMR). Mărimea , astfel definită este valoarea caracteristică a acceleraţiei seismice
orizontale a terenului pentru determinarea valorii caracteristice a acţiunii seismice ( ).
Valoarea de proiectare a acţiunii seismice, , este egală cu valoarea caracteristică a
acţiunii seismice, , amplificată cu factorul de importanţă şi expunere a construcţiei, :
Valoarea factorului de importanță pentru acțiunea seismică asociată fiecărei clase de

importanţă-expunere (Tabelul A1) este indicată în Tabelul 2.1. Clasa de importanță-
expunere a construcțiilor este dată în Anexa A1 a codului (***, CR 0-2012, Cod de
proiectare. Bazele proiectării construcțiilor. 2012) în funcție de consecințele de natură
umană și consecințele economice care pot fi provocate de un hazard natural sau/și
antropic major. Deși clasificarea construcțiilor în clase de importanță-expunere este
(re)dată și în codurile CR 1-1-3/2012 și CR 1-1-4/2012, pentru evitarea eventualelor
contradicții pentu încadrarea construcțiilor în clase de importanță-expunere în cele ce vor
urma se va utiliza clasificarea din codul CR 0/2012.
Tabelul 2.1. Valorile factorului de importanţă pentru acţiunea seismică,
Clasa de importanță
I 1,4
II 1,2
III. 1,0
IV. 0,8
Valorile acceleraţiei terenului pentru proiectare, , sunt indicate în Figura 2.1 şi Tabelul
A1 din P100-1/2013. Valorile , , corespund unui interval mediu de recurenţă (IMR) de
225 ani.
Mişcarea seismică într-un punct oarecare pe suprafaţa terenului este reprezentată prin
spectre de răspuns elastic ale accelerațiilor absolute, care cuprind cele două componente
ortogonale ale mișcării seismice, idependente între ele, cu care este descrisă acțiunea
seismică orizontală de proiectare.
 Spectrul de răspuns elastic
Spectrul de răspuns elastic al acceleraţiilor absolute pentru componentele orizontale ale
mişcării terenului în amplasament, (în ), este definit astfel:

unde:
este în , iar este spectrul normalizat de răspuns elastic al accelerațiilor
absolute.
 Spectrul normalizat de proiectare
Relaţiile 3.10, 3.11, 3.12 şi 3.13 din P100-1/2013 stabilesc spectrele normalizate de
răspuns elastic ale acceleraţiilor absolute pentru componentele orizontale ale mişcării
terenului, considerând valoarea convenţională a fracţiunii din amortizarea critică .
Spectrele normalizate de răspuns elastic sunt date în funcţie de perioadele de control
(colţ) TB, TC şi TD:
unde:
perioada de vibraţie a unui sistem cu un grad de libertate dinamică şi cu răspuns
elastic;
factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale a terenului de
către un sistem cu un grad de libertate dinamică, a cărui valoare este .
sunt perioadele de control (colț), de unde, indică limitele domeniului de
perioade în care acceleraţia spectrală are valorile maxime şi este modelată simplificat
printr-un palier de valoare constantă iar, este exprimată simplificat în funcţie de
astfel: .
reprezintă graniţa dintre zona (palierul) de valori maxime în spectrul de viteze relative şi
zona (palierul) de valori maxime în spectrul de deplasări relative (Anexa A – P100-1/2013).

Figura 2.1. Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ,
cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani – Figura 3.1., pg. 44 …
(***, P100-1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I – Prevederi de proiectare
pentru clădiri 2013)
În condiţiile seismice şi de teren din România, , sunt reprezentate în Figura 3.3, la
pagina 47 din P100-1/2013, pe baza valorilor TB, TC şi TD din Tabelul 3.2.
Tabelul 2.2 Perioadele de control (colț) TB, TC, TD ale spectrului de răspuns pentru
componentele orizontale ale mișcării seismice – Tabelul 3.1, pg. 45 … (***, P100-
1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri,
2013)
Valorile sunt aceleaşi pentru spectrele de răspuns elastic şi pentru spectrele

normalizate de răspuns elastic.

În condiţiile seismice şi de teren din România, pe baza datelor instrumentale existente,
zonarea pentru proiectare a teritoriului în termeni de perioadă de control (colţ),
, a spectrului de răspuns este prezentată în Figura 2.2.
Figura 2.2 Zonarea teritorilului României în termeni de perioadă de control (colț)

a spectrului de răspuns – Figura 3.2, pg. 46 … (***, P100-1/2013: Cod de proiectare
seismică. Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri 2013)
 Spectrul de proiectare
Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale mişcării terenului Sd(T)
(ordonata în m/s2) este spectrul de răspuns inelastic al acceleraţiilor absolute definit cu
relaţiile:
⁄
* +
unde:
este factorul de comportare al structurii denumit şi factorul de modificare a
răspunsului elastic în răspuns inelastic.
Valorile factorului de comportare q sunt date în codul P100-1/2013, în funcţie de materialul
şi tipul structurii şi de capacitatea acesteia de disipare a energiei induse de mişcarea
seismică.

În cazul structurior neregulate, pentru a lua în considerare incertitudinile privind
comportarea seismică, valorile factorilor de comportare se reduc în funcție de tipul
neregularității. În cazul construcţiilor cu neregularitate în elevaţie, factorul de comportare q
se reduce cu 20%. Construcţiile cu neregularitate în plan vor fi încadrate în categoria
sistemelor flexibile la torsiune.
2.3. Verificarea deplasărilor laterale ale structurilor
Îndeplinirea cerinţelor fundamentale impuse (limitarea degradărilor și siguranţa vieții) se

controlează prin verificările deplasărilor la două stări limită:
 Starea limită de serviciu, SLS
Are în vedere menținerea funcțiunii principale a clădirii în urma „cutremurului de serviciu”.
Având o intensitate relativ redusă, astfel de solicitări seismice pot să apară de mai multe
ori pe durata de viață a construcției.
Acest obiectiv este asigurat prin:
 dezvoltarea degradărilor elementelor nestructurale (finisaje, pereți despărțitori,
închideri) și a componentelor instalațiilor construcției până la un nivel, dincolo de
care cerinţele specifice de exploatare nu mai sunt îndeplinite;
 prevenirea degradărilor elementelor structurale.
Prin satisfacerea acestei condiţii se limitează implicit şi costurile şi durata reparaţiilor
necesare pentru aducerea construcţiei în situaţia premergătoare seismului.
În această fază, se va verifica dacă deplasările relative de nivel sub acţiuni seismice
asociate stării limită de serviciu sunt mai mici decât cele care asigură protecţia elementelor
nestructurale, echipamentelor, obiectelor de valoare etc.(0)
Verificarea deplasărilor relative se face pe baza expresiei:
deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată SLS;

deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul static elastic sub încărcări
seismice de proiectare. Pentru elementele structurale de beton armat, rigiditatea la
încovoiere utilizată pentru calculul valorii se va determina conform Tabelul 2.3.
factorul de reducere care ţine seama de intervalul de recurenţă mai redus al
acţiunii seismice asociat verificărilor pentru SLS. Valoarea factorului este 0,5
factorul de comportare specific tipului de structură (Tabelul 2.5) utilizat la
determinarea forței seismice de proiectare.
valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel. În lipsa unor valori specifice
componentelor nestructurale utilizate, determinate experimental, se recomandă
utilizarea valorilor date în Tabelul 2.4.

Tabelul 2.3 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru structuri de beton
– Tabelul E.1, pg. 293 … (***, P100-1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I –
Prevederi de proiectare pentru clădiri, 2013)
Natura legăturilor între componentele nestructurale şi
Tipul de structură structura din beton armat
Componentele nestructurale Componentele nestructurale
contribuie la rigiditatea de nu interacţionează cu
ansamblu a structurii structura
Structuri de beton armat
Structuri tip cadre
Structuri cu pereţi
– Modulul de elasticitate al betonului
– Momentul de inerție al secțiunii brute (nefisurate) de beton
Tabelul 2.4 Valori admisibile ale deplasării relative de nivel – Tabelul E.2, pg. 293 …
(***, P100-1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I – Prevederi de proiectare
pentru clădiri, 2013)
Componente Componente Componente
Tipul de componente
nestructurale din nestructurale din nestructurale care,
nestructurale
materiale fragile, materiale cu prin natura
ataşate structurii capacitate mare de prinderilor, nu
deformare, ataşate interactioneaza cu
structurii structura sau fără
componente
nestructurale
Valoarea admisă a
deplasării de nivel
- înălțimea de nivel

Tabelul 2.5 Valorile factorului de comportare q pentru acțiuni seismice orizonatale –
Tabelul 5.1, pg. 85 … (***, P100-1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I –
Prevederi de proiectare pentru clădiri, 2013)
Tipul de structură
DCH DCM DCL
Structură tip cadru, structură cu pereţi
*
zvelți, cuplaţi sau structură duală
Structură cu pereţi (necuplaţi)
Structură flexibilă la torsiune
Structură tip pendul inversat
Structură parter cu stâlpii în consolă,
conectaţi la partea superioară prin
planşee cu comportare de diafragmă
orizontală , având
*dacă în toți stâlpii. În caz contrar .
Notă:
Raportul introduce influența unora dintre factorii cărora li se datorează
suprarezistența structurii, în special a redundanței construcției. (paragraful 5.2.2.2 codului
P100-1/2013.) Factorul de suprarezistență reprezintă raportul dintre coeficientul de
multiplicare a forţei seismice orizontale, care corespunde apariţiei primei articulaţii plastice
(1) și coeficientul de multiplicare a forţei seismice orizontale, care corespunde formării
unui mecanism plastic (u). Pentru cazul în care raportul nu se obține din calcule,
P100-1/2013 prevede valori aproximative, cu valori cuprinse între 1.0 și 1.3, în funcție de
tipul structurii. Limita superioară a raportului este impusă la 1.5, chiar dacă valoarea
raportului obținut în urma analizei neliniare este peste această valoare.
Pentru structuri în cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente se pot adopta
următoarele valori aproximative ale raportului :
 Clădiri cu un singur nivel: ;
 Clădiri cu mai multe niveluri și cu o singură deschidere: ;
 Clădiri cu mai multe niveluri și mai multe deschideri: .
 Starea limită ultimă, ULS

Se referă la ruperea elementelor structurale şi alte forme de cedare care pot pune în
pericol siguranţa vieţii oamenilor.
Sistemul structural va fi înzestrat cu capacitatea necesară de disipare de energie
(ductilitate) în zonele proiectate special pentru a disipa energia seismică, numite zone
disipative sau zone critice.

Pentru îndeplinirea scopului prinicipal asociat acestei stări limită (prevenirea pierderilor de
vieți omenești) se vor limita deplasările laterale sub acţiunea seismică asociată stării limită
ultime astfel încât: (
 să se asigure o marjă de siguranţă suficientă a deformaţiei laterale a structurii faţă
de cea corespunzătoare prăbuşirii; în acest fel condiţia de limitare a deformaţiilor
structurale exprimă și o condiţie de limitare a cerinţelor de ductilitate;
 să se evite riscul pe care-l poate prezenta pentru persoane prăbuşirea
componentelor nestructurale; în acest scop prinderile componentelor nestructurale
de structură trebuie să asigure stabilitatea acestora sub acţiunea seismică de
proiectare.
Calculul structural va lua în considerare, atunci când sunt semnificative, efectele de ordinul
2.
Verificarea deformaţiilor laterale la starea limită ultimă este necesară în cazul construcțiilor
de beton, cu excepția celor cu sistem structural tip pereți sau sistem structural dual cu
pereţi preponderenţi, în cazul construcţiilor de oțel sau al constructiilor compozite.
Verificarea deplasărilor relative se face pe baza:
deplasarea relative de nivel sub acțiunea seismică ascociată ULS;

factorul de comportare specific tipului de structură;
deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul static elastic sub încărcări
seismice de proiectare. În lipsa datelor care să permită o evaluare mai precisă,
rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de beton armat, utilizată pentru
calculul valorii , se consideră egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare
secţiunilor nefisurate, adică , cu excepţia elementelor structurilor cu pereţi,
pentru care rigidităţile de proiectare se vor lua conform CR 2-1-1.1, par.6.6;
valoare admisibilă a deplasării relative de nivel. În lipsa unor valori specifice
componentelor nestructurale și modului de prindere pe structură utilizat,
determinate experimental, se recomandă utilizarea valorii de (unde h este
înălţimea de nivel);
factorul de amplificare a deplasărilor.
Pentru structuri de beton armat si structuri compozite de beton armat cu armătură rigidă,
factorul de amplificare a deplasărilor, c, se determină cu relația următoare:
√
în care:
– este perioada proprie fundamentală de vibrație a clădirii;
– este perioada de control a spectrului de răspuns;
– este factorul de comportare al structurii utilizat la determinarea forței seisimice de
proiectare.

Verificarea deplasărilor laterale se poate efectua doar după realizarea modelului de calcul
spațial și efectuarea calculelor corespunzătoare în gruparea seismică (Capitolul 3.4.1.3).
2.4. Metode de calcul ale acțiunii seismice de proiectare
În funcţie de caracteristicile structurale şi de importanţa construcţiei codul permite

utilizarea diferitor metode pentru calculul răspunsului seismic:
 Calcul static liniar;
 Calcul static neliniar;
 Calcul dinamic liniar;
 Calcul dinamic neliniar.
Pentru proiectarea curentă codul P100-1 recomandă metoda calculul static liniar, care
cuprinde:
 Metoda forțelor laterale statice echivalente, asociate modului fundamental de
vibrație;
 Metoda calculului modal cu spectre de răspuns, aplicabilă în general tuturor tipurilor
de clădiri.
Calculul static neliniar incremental („push – over”) este o metodă folosită și în evaluarea
construcțiilor și în proiectare care necesită programe de calcul structural specializate.
Metoda impune stabilirea nu numai a rigidității echivalente ci și a limitei de curgere pentru
elementele structurale, pe baza răspunsului neliniar. Din calculul static neliniar rezultă
legea forță – deplasare pentru stuctură, care permite determinarea comportării structurii
dincolo de limita de curgere obținând și deplasarea ultimă a clădirii.
În metodele de calcul dinamic liniar şi neliniar, acţiunea seismică este reprezentată prin
accelerograme înregistrate în diferite condiţii de amplasament şi/sau prin accelerograme
artificiale, compatibile cu spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor absolute.
În funcţie de tipul construcţiei, regulate sau neregulate în plan și/ sau elevație, stabilite în
paragraful 4.4.3, în tabelul 4.1 din P100-1/2013 se aleg diferenţiat:
 modelul structural, care poate fi plan sau spațial;
 metoda de calcul structural, care poate fi procedeul simplificat al forţei laterale
echivalente (evaluate direct pe baza spectrului de răspuns) sau procedeul de calcul
modal cu spectre de răspuns;
 valoarea factorului de comportare, q, care are valori mai mici în cazul structurilor
neregulate, care se alege în conformitate cu indicaţiile din Tabelul 2.6.

Tabelul 2.6 Modul de considerare a regularității structurale asupra proiectării
seismice – Tabelul 4.1, pg. 56 … (***, P100-1/2013: Cod de proiectare seismică.
Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri, 2013)
Factor de
Reguralitate Simplificare de calcul admisă
comportare
Caz Calcul elastic
În plan În elevație Model Calcul elastic – liniar
liniar
*Forța laterală Valoarea de
1 Da Da Plan
echivalentă referință
Valoare
2 Da Nu Plan Modal
redusă
Valoarea de
3 Nu Da Spațial Modal
referință
Valoare
4 Nu Nu Spațial Modal
redusă
*Numai dacă construcția are o înălțime până la 30m și o perioadă a oscilațiilor proprii .
Notă: Indicațiile din tabelul de mai sus referitoare la alegerea modelului și a metodei de calcul
structural corespund nivelului de calcul minimal admis.
Metodele liniare reprezintă instrumente simplificate de calcul pentru proiectarea practică.
În cazul structurilor cu regularitate în plan și în elevație este permis calculul simplificat
liniar-elastic, utilizând metoda forței laterale echivalente. Tehnica de calcul disponibilă în
momentul de față permite însă efectuarea cu ușurință a calculului static pe modele
spațiale, utilizând metoda de calcul modal cu spectre de răspuns.
2.5. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns
Această metodă este metoda de referință pentru determinarea răspunsului seismic al

structurilor, reprezentat de eforturi și deplasări, și care oferă un echilibru între acuratețea
rezultatelor și costuri.
La determinarea răspunsului structural la acțiuni seismice se pot distinge două situații:
 structuri cu planșee indeformabile în planul lor,
 structuri cu planșee deformabile sau fără planșee.
În metoda de calcul modal cu spectre de răspuns, eforturile se determină printr-un calcul
liniar în funcţie de caracteristicile elastice de vibraţie ale sistemelor structurale, în care
acțiunea seismică este caracterizată prin spectrul de proiectare, , obținut prin
reducerea spectrului de răspuns elastic, (definit pentru o valoare standard de 5% a
fracțiunii din amortizarea critică) cu factorul de comportare .

Deplasările laterale rezultă prin multiplicarea deplasărilor calculate liniar cu factorul de
comportare .
Structurile având comportare liniară sunt caracterizate de modurile proprii de vibraţie
(perioade proprii, forme proprii de vibraţie, mase modale efective, factori de participare a
maselor modale efective). Acestea se determină prin metode de calcul dinamic, utilizând
caracteristicile dinamice inerţiale şi de deformabilitate ale sistemelor structurale rezistente
la acţiunea seismică.
În metoda de calcul modal cu spectre de răspuns, distribuția forțelor seismice se bazează
pe proprietățile modale, determinate în funcție de distribuțiile maselor și rigiditățiilor
structurale.
Metoda presupune suprapunerea răspunsurilor modale maxime obținute pentru fiecare
mod de vibrație semnificativ în parte. Fiecare mod propriu de vibrație este caracterizat de
frecvența (perioada) proprie de vibrație, de vectorul propriu (forma proprie) și de fracțiunea
din amortizarea critică modală. Se determină răspunsul maxim pentru fiecare mod propriu
de vibrație semnificativ și prin suprapunerea răspunsurilor maxime cu reguli de compunere
modală se calculează răspunsul maxim total.
În calculul modal, trebuie considerate toate modurile proprii care contribuie semnificativ la
răspunsul total. Criteriul frecvent utilizat în codurile de proiectare consideră un număr de
moduri proprii pentru care, masa modală efectivă totală obținută prin sumarea maselor
modale individuale (pentru fiecare din directiile X, Y, Z sau pentru alte direcții relevante)
este cel putin 90% din masa totală a structurii.
Dacă acest criteriu nu este satisfăcut, trebuie considerate toate modurile proprii care au
masele modale efective mai mari ca 5% din masa totală a structurii.
Pentru situații dificile (spre exemplu: clădiri cu o contribuție semnificativă a modurilor de
torsiune sau includerea componentei verticale a acțiunii seismice în proiectare) sau în
cazul în care nu a fost posibilă satisfacerea unuia din cele două criterii de mai sus
referitoare la masele modale efective, numărul minim, de moduri proprii ce trebuie
incluse într-un calcul spațial trebuie să satisfacă următoarele condiții:
√
unde:
numărul minim de moduri proprii care trebuie considerate;
numărul de niveluri deasupra fundației sau extremității superioare a bazei rigide;
perioada proprie de vibrație a ultimului mod de vibrație considerat
Forța tăietoare de bază, , aplicată pe direcția de acțiune a mișcării seismice în modul
propriu de vibrație , este:
unde:
masa modală efectivă asociată modului propriu de vibrație, ;
perioada proprie în modul propriu de vibrație, ;

factorul de importanță pentru acţiunea seismică, asociat fiecărei clase de
importanţă - expunere (Tabelul 2.1). Acesta se stabilește în conformitate cu prevederile
codului (***, CR 0-2012, Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor. 2012).
Valorile, , sunt date în Tabelul 2.1.
ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei .
Notă:
Suma tuturor maselor modale efective (pentru fiecare direcţie principală şi pentru toate modurile de
vibraţie) este egală cu masa structurii.
Se realizează calculul structural pentru fiecare mod de vibrație , , considerând acțiunea

seismică reprezentată prin, . Eforturile și deplasările obținute pentru fiecare mod, , se
combină pentru a determina efectul total maxim prin reguli de compunere modală.
Răspunsul total maxim, nu se poate determina prin suprapunerea directă a maximelor
modale, datorită nesimultaneității acestor maxime.
Dacă răspunsurile modale care au contribuții semnificative în răspunsul total, pot fi
considerate independente, efectul total maxim produs de acțiunea seismică este estimat
prin regula de combinare modală SRSS - rădăcina pătrată din suma pătratelor, cu relația
următoare:
√∑
în care:
efectul acțiunii seismice (efort în secțiune, deplasare);
efectul acțiunii seismice în modul, de vibrație.
Regula SRSS de compunere a maximelor modale este adecvată în cazul structurilor cu
moduri proprii de vibrație clar separate.
Răspunsurile modale pentru două moduri proprii de vibraţie consecutive, și sunt
considerate independente dacă perioadele proprii de vibraţie, şi (în care )
satisfac următoarea condiţie:
Dacă răspunsurile corespunzătoare modurilor proprii, și nu pot fi considerate

independente, o regulă mai precisă de combinare a răspunsurilor maxime modale este
CQC - combinația pătratică completă:
√∑ ∑
unde:
efectul total maxim;
efectul maxim în modul propriu, , de vibrație;
efectul maxim în modul propriu, , de vibrație;

coeficientul de corelație dintre modurile proprii, și ;
numărul modurilor proprii considerate.
Calculul răspunsului modal spaţial la acţiuni seismice, în cazul prezenţei planşeelor
considerate indeformabile în planul lor se poate efectua în următoarele ipoteze :
 se neglijează cuplajele inerţiale,
 se neglijează influenţa componentei verticale a mişcării seismice a terenului,
 acţiunea seismică este reprezentată prin mişcarea terenului pe una din direcţiile
axelor orizontale x sau y, sau într-o direcţie oarecare în planul bazei de rezemare,
 la fiecare nivel centrele maselor şi centrele de rigiditate sunt distincte şi se pot afla
sau nu pe aceeaşi verticală a structurii; prin unirea lor rezultă fie o axă verticală
dreaptă, fie o linie poligonală strâmbă în spaţiu,
 în centrul maselor de la fiecare planşeu se consideră trei grade de libertate
dinamică, două translaţii, şi în direcţiile axelelor x şi y şi o rotire în jurul
axei verticale z (Figura 2.3).
C.M. – centrul maselor

C.R. – centrul de rigiditate
Figura 2.3 Grade de libertate dinamică la nivelul „i” în ipoteza planșeului

indeformabil în planul său – P100-1/2013
Fiecărui grad de libertate dinamică îi corespunde o componentă, forța seismică statică
echivalentă, pentru fiecare mod de vibrație considerat. În consecință, forțele seismice
asociate gradelor de libertate dinamică considerate vor avea orientări diferite în raport cu
sistemul general de axe în care este descrisă structura, indiferent de direcția acțiunii
seismice (Anexa C – P100-1/2013 Calculul modal cu considerarea comportării spațiale a
structurii).
Aplicarea metodei de calcul modal cu spectre de răspuns necesită o judecată
inginerească avansată în interpretarea rezultatelor, întrucât prin compunerea răspunsurilor
modale se pierd semnele eforturilor si deformațiilor. Pentru aplicarea corectă a metodei de
proiectare a capacității de rezistență, semnele eforturilor trebuie interpretate în acord cu
deformata globală a structurii ținând seama și de efectele acțiunii gravitaționale.

2.6. Capacitate de disipare de energie. Clase de ductilitate
Aplicarea prevederilor din codul P100-1/2013 pentru construcţii de beton asigură acestora,
cu un grad înalt de siguranță, o capacitate substanţială de deformare în domeniul
postelastic, distribuită în numeroase zone ale structurii, şi evitarea cedărilor de tip fragil
(exemplificarea acestora este dată la 3.4.2.1)
Capitolul 2 din codul de proiectare seismică P100-1/2013 definește trei clase de ductilitate:
- clasa de ductilitate înaltă (DCH),
- clasa de ductilitate medie (DCM) și
- clasa de ductilitate joasă (DCL).
Clasele de ductilitate se stabilesc în funcţie de capacitatea de disipare a energiei şi de
rezistenţa la forţe laterale. Structurile proiectate pentru DCH au ductilitate de ansamblu şi
locală superioară celor proiectate pentru DCM. Pentru a reduce cerinţele de ductilitate,
structurile din clasa de ductilitate medie vor fi dotate cu o capacitate de rezistenţă
superioară structurilor din clasa de ductilitate înaltă.
În general, structurile din zonele cu seismicitate înaltă ( ) se vor proiecta pentru
clasa de ductilitate înaltă şi pot suporta, în principiu, fără pericol de colaps, cutremure mai
puternice decât cutremurele de proiectare în amplasament.
În anumite situaţii structurile clădirilor se pot proiecta pentru o capacitate minimă de
disipare a energiei seismice prin deformații plastice (de ductilitate), cu o creştere
corespunzătoare a capacităţii de rezistenţă la forţe laterale conform regulilor de proiectare
generale pentru construcţii de beton armat din SR EN 1992-1-1, împreună cu prevederile
suplimentare specifice al codului P100-1/2013.
Clădirile astfel proiectate fac parte din clasa de ductilitate joasă (DCL). Se poate opta
pentru o asemenea concepţie de proiectare numai la construcţiile amplasate în zone cu
valori ale acceleraţiei de proiectare, .
Pentru cele trei clase de ductilitate se adoptă coeficienţi de comportare diferiţi, conform
Tabelul 2.5.

3. PROIECTAREA STRUCTURII PENTRU CLASA DE DUCTILITATE MEDIE
Pentru amplasamentul Suceava dat în tema proiectului pe baza prevederilor codului de

proiectare seismică P100-1/2013 (***, P100-1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I
– Prevederi de proiectare pentru clădiri 2013) s-a optat pentru încadrarea structurii în
clasa de ductilitate medie, în proiectarea clădirii fiind luate în considerare prevederile
corespunzătoare acestei clase de ductilitate.
Zona studiată, conform codului de proiectare seismică P100-1/2013 este caracterizată prin
(accelerația maximă a terenului cu IMR=225 ani), și .
3.1. Evaluarea încărcărilor
3.1.1. Evaluarea încărcărilor gravitaționale
La evaluarea încărcărilor gravitaționale se vor lua în considerare prevederile codului de

proiectare CR 0 – 2012 (***, CR 0-2012, Cod de proiectare. Bazele proiectării
construcțiilor. 2012) și al standardului SR EN 1991-1-1:2004 inclusiv anexa națională (***,
SR EN 1991-1-1:2004, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale.
Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri 2004), dar și specificațiile
tehnice ale producătorilor.
Prin încărcări gravitaţionale se înţelege reprezentarea acţiunilor care generează stări de
solicitare în structură datorită gravitaţiei. În calculul construcţiilor civile şi industriale,
încărcările gravitaţionale sunt încadrate în categorii de încărcări în funcţie de variaţia în
timp a acestora.
3.1.1.1. Încărcări permanente
Greutatea proprie a construcţiilor se consideră ca acţiune permanentă, cu o intensitate

constantă în raport cu timpul. În cazurile în care elementul nu este fix (de exemplu pereţi
despărţitori a căror poziţie poate suferi modificări în decursul exploatării), se încadrează în
categoria de încărcări cvasipermanente, iar greutatea proprie se tratează ca o încărcare
utilă adiţională (***, SR EN 1991-1-1:2004, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea
1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri 2004).
În proiectare, greutatea proprie totală a construcţiei (elementele structurale şi finisajele,
inclusiv greutatea elementelor fixe din exploatare) se consideră de regulă ca sistem de
forţe date, acţionând static. Acest sistem de forțe în combinaţiile de acţiuni este
considerată o singură acţiune.
Valoarea caracteristică a greutăţilor specifice - datorită numărului mare de materiale
utilizate în construcții - se recomandă să se obțină de la producători, deoarece pot exista
diferențe considerabile de greutate chiar și în cadrul materialelor de același tip.
Standardul (***, SR EN 1991-1-1:2004, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri 2004), în

Anexa A, Tabelele de la A1 la A5 și A7 la A12) prezintă valoari caracteristice pentru
diverse materiale de construcții, care pot fi utilizate la evaluarea încărcărilor.
Valorile încărcărilor permanente corespunzătoare elementelor componente ale clădirii
studiate prezentate în tema proiectului sunt sintetizate în următoarele tabele (Tabelul 3.1 -
Tabelul 3.4).
Tabelul 3.1– Planșeu curent cu pardoseală caldă 1
Greutatea Valoarea
Nr. Grosime
Denumire strat tehnică caracteristică
strat [m]
[kN/m 3 ] [kN/m 2 ]
1 Mochetă + strat adeziv 0.01 6.00 0.06
2 Șapă slab armată 0.06 21.00 1.26
3 Folie PE 0.0002 5.00 0.001
4 Fonoizolație vată minerală 0.05 1.00 0.05
5 Barieră contra vaporilor 0.0004 5.00 0.002
6 Planșeu beton armat 0.13 25.00 3.25
7 Tavan suspendat 0.48 - 0.65
g .k.PC 5.27
Tabelul 3.2 – Planșeu curent cu pardoseală rece
Greutatea Valoarea
Nr. Grosime
strat [m]
[kN/m 3 ] [kN/m 2 ]
1 Gresie + strat adeziv 0.018 24.00 0.43
2 Hidroizolație bituminoasă 0.002 - 0.12
3 Șapă slab armată 0.05 21.00 1.05
4 Folie PE 0.0002 5.00 0.001
5 Fonoizolație vată minerală 0.05 1.00 0.05
g .k.PR 5.56
1
În etapa de predimensionare prezentată grosimea plăcii planşeului a fost corelată cu grosimea obţinută
ulterior, în urma predimensionării prezentate la cap. 3.3.1. Evaluarea încărcărilor permanente se poate
realiza şi fără greutatea proprie a elementelor structurale, deoarece în calculul automat greutatea acestora
va fi luată în considerare implicit de programele curente de calcul structural.

Tabelul 3.3– Planșeu terasă necirculabilă
Greutatea Valoarea
Nr. Grosime
strat [m]
[kN/m 3 ] [kN/m 2 ]
1 Strat de lestare pietriş spălat 0.05 18.00 0.90
2 Membrană de hidroizolaţie 0.0004 - 0.18
3 Termoizolaţie vată minerală 0.18 1.00 0.18
4 Folie PE 0.0002 5.00 0.001
5 Beton pantă 0.09 16.00 1.44
g .k.PT 6.60
Tabelul 3.4– Pereți exteriori
Greutatea Valoarea
Nr. Grosime
strat [m]
[kN/m 3 ] [kN/m 2]
1 Gips-carton + strat adeziv 0.02 6.65 0.13
2 Cărămidă tip Ytong 0.30 6.00 1.80
3 Mortar adeziv 0.01 21.00 0.21
4 Termoizolaţie polistiren extrudat 0.15 0.20 0.03
g .k.Prt 2.17
Valoarea caracteristică a încărcărilor uniform distribuite din pereți exteriori de închidere pe

grinzile perimetrale ( ):
 Etaj curent: înălțimea pereților pe plan longitudinal
 Etaj curent: înălțimea pereților pe plan transversal
 Parter: înălțimea pereților
unde:
și reprezintă înălțimea pereților exteriori la nivelul etajului curent, în
direcția longitudinală, respectiv transversală (datorită înălțimilor de
grinzi diferite pe cele două direcții);
este înălțimea pereților exteriori la nivelul parterului.

Tabelul 3.5 – Atic
Greutatea Valoarea
Nr. Grosime
strat [m]
[kN/m 3 ] [kN/m 2 ]
1 Termoizolație polistiren extrudat 0.15 0.20 0.03
Mortar adeziv 0.01 21.00 0.21
2 Atic din beton armat 0.15 25.00 3.75
3 Termoizolație vată minerală 0.10 1.00 0.10
5 Membrană de hidroizolație (verticală) 0.0006 - 0.18
6 Str. de protecție hidroiz.(mortar ciment) 0.02 19.00 0.38
g .k.a 4.65
Valoarea caracteristică a încărcărilor uniform distribuite din atic pe grinzile perimetrale
( ):
unde:
este înălțimea aticului.
3.1.1.2. Încărcări utile
(preluare din CR 0-2012)

Încărcările datorite procesului de exploatare, denumite încărcări utile, se determină în
funcție de destinaţia construcţiilor şi a condiţiilor de exploatare, considerând cazurile de
încărcare cele mai defavorabile. Încărcările utile trebuie considerate ca acţiuni variabile
libere şi cvasistatice. Aceste încărcări includ:
 utilizarea normală de către persoane;
 mobilier şi obiecte deplasabile;
 vehicule;
 evenimente anticipate rare, ca şi concentrările de persoane sau mobilier, sau
mişcarea / stivuirea obiectelor care poată să apară în timpul reorganizării.
3.1.1.2.1. Valoarea caracteristică a încărcărilor utile
Încărcările utile se consideră ca fiind uniform distribuite, , sau concentrate, , cu

valorile caracteristice date în Tabelul 3.6 conform SR EN1991-1-1:2004 şi anexa naţională
SR EN1991-1-1/NA:2006.

Tabelul 3.6 Valoarea caracteristică a încărcărilor utile – Tabelele NA 6.1, pg. 5 şi NA
6.2, pg. 6 (parțial), (***, SR EN 1991-1-2/NA, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor.
Partea 1-2: Acţiuni generale. Acţiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexă
națională. 2006)
Categoria
qk Qk
de Destinaţia suprafeţei Exemplu
[kN/m2] [kN]
utilizare
A Clădiri rezidenţiale Încăperi în case, vile blocuri de locuinţe;
dormitoare şi săli de spital; camere şi
coridoare de hotel; bucătării şi toalete
- planşee curente şi
poduri circulabile 1) 1,5 2,0
-poduri necirculabile 0,75 2,0
- scări şi podeste 1) 3,0 2,0
-balcoane 2) 2,5 –4,0 2,0
B Clădiri pentru birouri Încăperi în clădiri pentru birouri, vestiare, 2,5 4,5
1)
duşuri, băi publice şi spălătorii
C Spaţii cu aglomerări C1:
de persoane (cu C1.1: Spaţii dotate cu mese, de exemplu 2,0 4,0
excepţia spaţiilor încăperi în şcoli, săli de lectură în care nu
definite la categoria se depozitează utilaje sau materiale grele
A, B, D) 1)
C1.2: Laboratoare şi cabinete medicale, 2,0 4,0
centre de calcul, spaţii de preparat
mâncare (în localurile publice), etaje şi
poduri tehnice în care este posibilă
depozitarea de echipamente, utilaje sau
materiale grele.
C1.3: Alte spaţii dotate cu mese, de 3,0 4,0

exemplu: cafenele, restaurante, cantine
săli de recepţie.
C2 3): Spaţii dotate cu locuri fixe, de 3,0 –4,0 4,0

exemplu: biserici, teatre sau
cinematografe, săli de conferinţe, aule, săli
de şedinţe, camere de aşteptare, săli de
aşteptare din gări.
C3: Spaţii de circulaţie fără obstacole, de 4,0 4,0

exemplu: săli de muzee, săli de expoziţie
etc. şi spaţii de acces în clădiri publice şi
administrative, hoteluri spitale, gări.
C4: Spaţii pentru desfăşurarea activităţilor

fizice, de exemplu săli de dans, săli de 5,0 7,0
gimnastică, scene.
C5 4): Spaţii destinate aglomerării de

persoane, de exemplu spaţii pentru 4,0 –5,0 4,5
organizarea de evenimente publice cu săli
de concerte, săli de sport inclusiv tribune,
terase şi zone de acces, platforme de cale
ferată.
H Acoperişuri Acoperişuri şi terase necirculabile cu
necirculabile, pantă >1:20 0,5 Qk 6)
accesibile numai
pentru întreţinere şi pantă ≤ 1:20 0,75 Qk 6)
reparaţii uzuale
I Acoperişuri accesibile Conform
cu ocupare după categoriei
categoriile de la A
până la D 1)
1)
Coridoare, scări şi podeste pentru categoria:
a) A, B, C1.1, C1.2, terase circulabile, fără posibilitatea unor aglomerări mari de oameni
3,0 kN/m2
b) C1.3, C2, C3, C4, C5 şi D1, terase cu posibilitatea unor aglomerări mari de oameni
4,0 kN/m2
2)
Balcoane, cea mai defavorabilă dintre ipoteze:
a) încărcare distribuită pe o bandă de lăţime 0,8m în lungul balustradei

4,0 kN/m2
b) încărcare distribuită pe toată suprafaţa balconului
2,5 kN/m2
3)
Pentru
a) auditorii
3,0 kN/m2
b) săli de festivităţi, de spectacole, de concert şi similare (în clădiri) săli de aşteptare în staţii de
cale ferată şi metrou
4,0 kN/m2

Observaţii:
 Verificările pentru încărcări uniform distribuite, , şi încărcări concentrate, ,
trebuie efectuate separat. Pentru verificări locale se ia în calcul o singură forţă
concentrată, considerată acţionând în orice punct al planşeului, balconului sau
scărilor, pe o zonă caracteristică pentru modul de utilizare şi forma planşeului. De
regulă forma pe care acţionează poate fi considerată o suprafaţă pătrată cu latura
de 50mm. Elementele acoperişului cu suprafaţă profilată sunt proiectate astfel încât
încărcarea concentrată să acţioneze pe suprafaţa efectivă rezultată din modul de
distribuire a încărcărilor.
 La acoperişuri sau terase nu se iau simultan în calcul acţiunea încărcării dată de
zăpadă şi încărcarea utilă, . Trebuie considerată ipoteza cea mai defavorabilă. Se
vor considera în ipoteze de solicitare încărcările concentrate, , simultan cu
încărcarea dată din zăpadă, care în acest caz nu se va lua cu valoare mai mare de
0,7 kN/m2.
 Acoperişurile considerate necirculabile trebuie să îndeplinească una din condiţiile:
scările de circulaţie curentă a construcţiei să nu conducă la aceste acoperişuri sau
terase
structurile superioare ale învelitorii să nu permită o circulaţie curentă (ţigle, strat de
protecţie a învelitorii bituminoase alcătuit din pietriş sau nisip etc.)
 Încărcarea indicată pentru balcoane se utilizează la calculul elementelor portante
ale balconului şi peretelui în zona legăturilor. Pentru calculul pereţilor de la nivelurile
inferioare şi al fundaţiilor, încărcarea utilă se consideră aceeaşi cu cea din
încăperile din care are loc accesul în balcon.
În situația în care există posibilitatea dispunerii unor obiecte grele sau a unor echipamente
și utilaje cu greutate mare, acestea vor fi luate în considerare cu greutatea lor reală,
acţionând pe suprafeţele efectiv ocupate de acestea, în condițiile de rezemare reale. În
mod similar greutatea pereților despărțitori se va lua în considerare ţinând cont de
dispunerea reală a acestora.
Efectele dinamice din exploatare nu sunt cuprinse în valorile caracteristice ale încărcărilor
de exploatare, indicate în Tabelul 3.6.
Conform prevederiilor stabilite în Tabelul 3.6, se justifică încadrarea clădirii în categoria B,
cu încărcări utile de 2,5kN/m2, respectiv 3kN/m2 în funcție de destinația suprafeței din
clădire (Figura 3.1).

3.1.1.3. Încărcări tehnologice
În cazul în care planşeul urmează să suporte obiecte grele, echipamente sau utilaje,
încărcările se obţin de la producător şi sunt luate în considerare acţionând pe suprafeţele
efectiv ocupate de acestea, în conformitate cu rezemarea lor reală; pe aceste suprafeţe.
Nu se mai iau în calcul alte încărcări de exploatare. Astfel de încărcări, dacă există, sunt
impuse prin tema proiectului, însă se recomandă ca inginerul proiectant de structuri să se
asigure dacă astfel de încărcări urmează să fie luate în considerare. La realizarea clădirii
din temă astfel de încărcări nu au fost impuse.
Figura 3.1 Schemă de dispunere încărcări de exploatare de nivel curent2
3.1.1.3.1. Greutatea pereților despărțitori
Când planşeele permit o distribuire laterală a încărcărilor, greutatea proprie a pereţilor

despărţitori mobili poate fi luată în considerare ca o încărcare uniform distribuită , , care
se adaugă încărcărilor utile prezentate în Tabelul 3.6. Această încărcare uniform distribuită
depinde de greutatea proprie a peretelui despărţitor după cum urmează:
2
Pentru simplificarea dispunerii încărcărilor variabile s-au utilizat valorile încărcărilor impuse pe suprafeţele
de cirulaţie pe panourile întregi pe care apar acestea

- pentru pereţi despărţitori mobili cu greutate proprie ≤ 1,0 kN/m din lungimea peretelui:
;
;
;
Pereţii despărţitori mai grei se iau în cosiderare în proiectare ţinându-se seama de
amplasament, direcţia distribuţiei şi forma acestora. Prin tema de proiectare s-a impus
utilizarea unor pereți despărțitori mobili cu greutatea proprie de 0,49 kN/m2, adică cca.
1,35 kN/m pe lungimea peretelui, ceea ce permite echivalarea greutății acestora cu o
încărcare uniform distribuită de 0,8 kN/m2.
3.1.1.4. Acţiunea dinamică a încărcărilor din exploatare
Independent de clasificarea prezentată în Tabelul 3.6, efectul dinamic trebuie luat în

considerare acolo unde se anticipează că modul de exploatare poate produce astfel de
efecte. Se clasifică ca fiind acţiuni de natură dinamică acele acţiuni care produc acceleraţii
semnificative asupra structurii sau elementelor structurale.
Calculul dinamic în majoritatea cazurilor poate fi înlocuit cu un calcul conveţional
cvasistatic, prin intermediul unui coeficient dinamic de amplificare, care se aplică valorii
încărcării statice. Situațiile de încărcare pot include efecte dinamice dacă nu există riscul
apariţiei fenomenului de rezonanţă sau alt răspuns dinamic semnificativ al structurii. În
cazul în care se consideră că mişcarea ritmică sincronizată a oamenilor, dansul, săriturile
sau efectul unor echipamente şi utilaje pot conduce la apariţia fenomenului de rezonanţă,
modelul de încărcare se determină printr-o analiză dinamică specială.
3.1.2. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor
Stabilirea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe acoperiș se calculează conform

normativului CR 1-1-3 – 2012 (***, CR 1-1-3/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii
zăpezii asupra construcțiilor. 2012), care se bazează pe formatul și datele de bază ale
actului normativ SR EN 1991-1-3.
3.1.2.1. Situații de proiectare
Se consideră următoarele două condiții de amplasament pentru proiectarea la acțiunea

zăpezii:
 Condiții normale, fără considerarea aglomerărilor excepționale de zăpadă pe
acoperiș. Se consideră situația de proiectare persistentă/tranzitorie și se

utilizează două tipuri de distribuire a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă
neaglomera tă și încărcarea din zăpadă aglomerată.
 Conditii excepționale, cu considerarea aglomerării excepționale de zăpadă pe
acoperiș.
În cazul construcțiilor la care pentru durata de viață ale acestora condițiile de expunere pot
varia (ex. urbanizarea zonei), în calcule se vor lua în considerare condițiile de expunere
previzibile cele mai defavorabile.
3.1.2.2. Încărcarea din zăpadă pe acoperiș
Încărcarea din zăpadă pe acoperiș ia în considerare depunerea de zăpadă în funcție de

forma acoperișului și de redistribuția zăpezii cauzată de vânt și de topirea zăpezii.
Principalii factori care influențează modul de depunere al zăpezii pe acoperiș pot fi:
 forma acoperișului;
 caracteristicile termice ale acoperișului;
 rugozitatea suprafeței acoperișului.
În situații de proiectare persistentă / tranzitorie se utilizează două distribuții ale încărcării
din zăpadă:
 încărcarea din zăpada neaglomerată (încărcarea datorată depunerii naturale a
zăpezii pe acoperiș, distribuită cvasiuniform și influențată doar de forma
acoperișului. Acest tip de încărcare nu include redistribuirea zăpezii datorită altor
acțiuni climatice);
 încărcarea din zăpada aglomerată (încărcarea datorată redistribuirii zăpezii pe
acoperiș, de exemplu datorită vântului).
Distribuțiile zăpezii pe acoperiș sunt valabile pentru cazul depunerii naturale ale zăpezii.
Se recomandă adoptarea unor măsuri constructive/preventive pentru evitarea situațiilor de
sporire a încărcării din zăpadă pe acoperiș datorită blocării prin înghețare a sistemului de
scurgere a apelor de pe acoperiș (ex. gură de scurgere cu încălzire, sisteme pentru topire
a gheţii și a zăpezii etc.)
Încărcarea din zăpadă este considerată acționând vertical pe proiecția orizontală a
suprafeței acoperișului (încărcare pe metru pătrat de proiecție orizontală a acoperișului).
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș, , se determină cu relația:
relație în care:
este factorul de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii, asociate fiecărei
clase de importanţă – expunere (Tabelul A1);
este coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș;
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], pentru
amplasament;

este coeficientul de expunere al amplasamentului construcției;
reprezintă coeficientul termic.
Tabelul 3.7 Valorile factorului de importanță – expunere pentru acțiunea zăpezii –
Tabelul 4.1, pg. 9 ... (***, CR 1-1-3/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii
asupra construcțiilor. 2012)
Clasa de importanță-expunere a clădirilor gls

și structurilor
Clasa I 1,15
Clasa II 1,10
Clasa III 1,0
Clasa IV 1,0
Fiindcă clădirea încadrează în clasa de importanță II, factorul de importanţă, .
Tabelul 3.8 Valorile coeficientului de expunere – Tabelul 4.2, pg. 12 … (***, CR 1-1-
3/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor. 2012)
Tipul expunerii Ce
Completă 0,8
Normală 1,0
Redusă 1,2
Observații
În cazul expunerii Complete, zăpada de pe acoperișul construcției poate fi spulberată în
toate direcțiile din jurul construcției pe zone întinse de teren lipsit de adăpostire sau cu
adăpostire limitată. Când topografia terenului și prezența altor construcții sau a copacilor
nu permite vântului o spulberare a unei cantități semnificative de zăpadă, atunci
expunerea este Normală, respectiv în cazul expunerii Reduse, construcția este situată mai
jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalți și/sau construcții înalte.
Pentru clădirea studiată vom alege o expunere redusă. Astfel, coeficientul de expunere,
, va avea valoarea de , valoarea încărcării caracteristice din zăpadă, , având
valoarea maximă. Deoarece în multe situații se pot schimba condițiile de expunere ale
clădirii (de regulă din expunere completă în normală sau redusă), în etapa de proiectare
se vor lua în considerare cele considerate mai defavoribile.
Coeficientul termic, Ct are valoarea recomandată de valoare care corespunde
acoperișurilor cu termoizolații obișnuite.
Coeficientul termic, Ct poate avea şi valori subunitare, care pot reduce valoarea încărcării
caracteristice din zăpadă (doar în cazuri speciale, când rezistența la transfer a
acoperișurilor este redusă, ceea ce conduce la topirea zăpezii de pe acoperiș. Topirea
poate să conducă însă la formare de chiciură și gheață, fenomene cu impact și asupra
greutății). În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină prin studii speciale
și se aprobă de autoritatea națională competentă. Reducerea coeficientului termic datorită

transmitanței termice ridicate și a topirii zăpezii de pe acoperiș duce la necesitatea luării în
considerare a eventualelor depuneri de chiciură pe acoperiș.
3.1.2.3. Coeficienți de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș
Valorile coeficienților de formă pentru încărcarea din zăpadă sunt determinate pentru
acoperișuri cu o singură pantă, cu două pante și pentru acoperișuri cu mai multe
deschideri.
Acoperișurile terasă intră în categoria acoperișurilor cu o singură pantă, care sunt tratate
în normativ la Capitolul 5.1. Distribuția coeficientului de formă µ1, al încărcării din zăpadă
pentru acoperișurile cu o singură pantă, pentru situațiile în care zăpada nu este
împiedicată să alunece de pe acoperiș, este indicată în Figura 3.2 și în Tabelul 3.9,
respectiv în normativ se regăsesc în Tabelul 5.1 și în Figura 5.2.
Figura 3.2 Distribuția coeficientului de formă – Figura 5.2, pg.14 ... (***, CR 1-1-
3/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor. 2012)
Tabelul 3.9 Valoarea coeficientului de formă în funcție de unghiul de înclinare al

acoperișului α[0] – Tabelul 5.1, pg. 13 … (***, CR 1-1-3/2012, Cod de proiectare.
Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor., 2012)
Panta acoperișului, α[0] 00 ≤ α0 ≤ 300 300 ≤ α0 ≤ 600 α0 ≥ 600
µ1 0,8 0,8(60-α)/30 0,0
Din Tabelul 3.9 pentru acoperișul terasă vom alege .
3.1.2.4. Încărcarea din zăpadă pe sol
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de

depășire într-un an (interval mediu de recurență IMR=50 ani).

Valoarea încărcării caracteristice pe sol, , se alege în funcție de amplasamentul
geografic al construcției. Valorile corespunzătoare se pot extrage din normativul CR 1-1-3
– 2012 de la Anexa A, din Tabelul A1 sau se pot citi de pe harta cu zonarea teritorială a
României, de la pagina 29 a normativului. Aceste valori se regăsesc și în SR EN 1991-1-
3/NA în tabelele de la paginile 3.-5. respectiv de pe harta cu zonarea teritorială de la
pagina 2.
Pentru altitudinile peste 1000m, A>1000m se schimbă valoarea încărcării caracteristice pe
sol, , după cum urmează:
respectiv,
.
Pentru localitatea Suceava vom extrage din Tabelul A1 din normativul CR 1 1 3 – 2012,
valoarea încărcării caracteristice pe sol, .
Astfel valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș, este:
În cazul acoperișurilor terasă cu atic trebuie calculată și aglomerarea de zăpadă în spatele

parapetului.
Figura 3.3 Distribuția coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă

aglomerată – Figura 7.4, pg. 28 ... (***, CR 1-1-3/2012, Cod de proiectare. Evaluarea
acțiunii zăpezii asupra construcțiilor. 2012)
În figura de mai înainte coeficientul de formă al încărcării din zăpadă aglomerată pe
acoperiș în dreptul parapeților se va lua ca minimul dintre:
relații în care:
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol , în
amplasamentul construcției;

reprezintă greutatea specifică a zăpezii și se va considera egală cu ;
h este înălțimea parapetului;
b este lățimea clădirii corespunzătoare direcției de calcul.
Lungimea zonei de acumulare de zăpadă, , se va lua minimul dintre 5h, b si 15m.
În cazul modelului de calcul se vor considera h=1,1m și b=29,70m.
{
Astfel valoarea coeficientului de formă va fi , corespunzător valorii minime
dintre cele trei relații.
Relația cu ajutorul căreia se calculează valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe
porțiunile cu aglomerări, :
3.1.3. Evaluarea încărcării dată de vânt
Evaluarea încărcării date de vânt se realizează pe baza codului de proiectare CR 1-1-

4/2012 (***, CR 1-1-4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra
construcțiilor. 2012).
3.1.3.1. Calculul presiunii vântului pe suprafețele rigide extereioare ale

structurii
Presiunea și / sau sucțiunea vântului, , la înălţimea z deasupra terenului pe suprafeţe

rigide exterioare ale structurii se determină cu relaţia 3.1 de la pagina 25 a normativului:
în care:
este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze;
este înălțimea de referință pentru presiunea exterioară;
este coeficientul aerodinamic de presiune / sucțiune pentru suprafețe exterioare;
este factorul de importanță – expunere.
Presiunea rezultantă (totală) a vântului pe un element este diferența dintre presiunile
(orientate către suprafață) și sucțiunile (orientate dinspre suprafață) pe cele două fețe ale
elementului, presiunile și sucțiunile se iau cu semnul lor. Convenția de semne este ca
presiunile să fie considerate cu semnul (+) iar sucțiunile cu semnul (-).

Viteza de referință a vântului
Valoarea de referință a vitezei vântului (viteza de referință a vântului), , este viteza
caracteristică a vântului mediată pe o durată de 10 minute, determinată la o înălțime de
10m, independent de direcția vântului, în câmp deschis (teren de categoria II cu lungimea
de rugozitate convențională, ) și având o probabilitate de depășire într-un an
de (ceea ce corespunde unei valori având intervalul mediu de recurență de IMR = 50
ani).
Valoarea de referință a vitezei vântului cu un interval mediu de recurență de 50 ani pentru
un amplasament situat la o altitudine mai mică sau egală cu 1000m, se determină pe baza
valorii de referință a presiunii dinamice corespunzătoare amplasamentului (conform hărții
de zonare din Figura 3.1., la pagina 21 și Tabelului A.1., anexa A, la pagina 93 a
normativului CR-1-1-4-2012 ) și se calculează cu relația:
√ √
Unde este densitatea aerului, egală cu 1,25kg/m3, și , este valoarea de referință a

presiunii dinamice a vântului măsurată în .
Valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului pentru Suceava este
.
√
Viteza medie a vântului
Viteza medie a vântului, , variază cu înălţimea, depinde de rugozitatea terenului și de
viteza de referinţă a vântului (fără a lua în considerare ortografia amplasamentului):
în care:
este factorul de rugozitate pentru viteza vântului.
Factorul de rugozitate pentru viteza vântului, , modelează variația vitezei medii a
vântului la înălțimea, ,deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate
prin lungime de rugozitate ) în funcție de viteza de referință a vântului (relaţia 2.3, pg. 11,
CR 1-1-4/2012).
( )
{
unde factorul de teren, , este dat de relația (relaţia 2.5, pg. 13, CR 1-1-4/2012):
( )
Valorile și sunt date în Tabelul 3.10.

În cazul nostru clădirea este amplasată în zonă urbană, deci vom alege categoria de teren
IV cu următoarele caraceristici:
Turbulența vântului
Intensitatea turbulenței vântului, , caracterizează fluctuațiile vitezei instantanee a vântului
în jurul vitezei medii.
Intensitatea turbulenței la înălțimea, , se determină cu relația:
√
( )
( )
{
Valorile √ sunt date în Tabelul 3.11.
Tabelul 3.10 Lungimea de rugozitate, , în metri, pentru diverse categorii de teren –

Tabelul 2.1, pg. 11 ... (***, CR 1-1-4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii
vântului asupra construcțiilor. 2012)
z0 z.min
Categoria Descrierea terenului [m] [m]
de teren
Mare sau zone costiere expuse vânturilor venind disnpre
0 0,003 1
mare;
Lacuri sau terenuri plate, orizontale cu vegetație neglijabilă
I 0,01 1
și fără obstacole;
Câmp deschis – terenuri cu iarbă și/sau obstacole izolate
II (copaci, clădiri) aflate la distanțe de cel puțin de 20 de ori 0,05 2
înălțimea obstacolului.
Zone acoperite uniform cu vegetație, sau cu clădiri, cu
obstacole izolate aflate la distanțe de cel mult de 20 de ori
III 0,3 5
înălțimea obstacolului (de ex., sate, terenuri subterane,
păduri);
Zone în care cel puțin 15% din suprafață este acoperită cu
IV construcții având mai mult de 15m înălțime (de ex. zone 1,0 10
urbane);

Tabelul 3.11 Valori ale lui √ în funcție de categoria de teren – Tabelul 2.3, pg. 14 …
(***, CR 1-1-4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra
construcțiilor. 2012)
Categoria 0 I II III IV
teren
√ 2,74 2,74 2,66 2,35 2,12
Factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului, , la înălțimea, ,

deasupra terenului se definește ca raportul dintre valoarea de vârf a presiunii dinamice a
vântului (produsă de rafalele vântului) și valoarea medie a presiunii dinamice a vântului
(produsă de viteza medie a vântului) la înălțimea, , respectiv:
Factorul de expunere (sau combinat), se definește ca produsul dintre factorul de

rafală, și factorul de rugozitate,
Variația factorului de expunere este reprezentată, pentru diferite categorii de teren, în

Figura 2.2 Factorul de expunere, pg. 21, din normativul CR-1-1-4-2012.
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, , la o înălțime, , deasupra terenului,
se poate exprima sintetic în funcție de factorul de expunere, și de valoarea de
referință a presiunii dinamice a vântului, :
Factorul de importanță – expunere

Pentru evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor, fiecărei clase de importanță –
expunere (I-IV) i se asociează un factor de importanță – expunere, , aplicat la valoarea
caracteristică a acesteia. Valorile factorului de importanță – expunere, , pentru acțiunile
din vânt sunt:
 pentru construcțiile din clasele de importanță – expunere I și II;
 pentru construcțiile din clasele de importanță – expunere III și IV.
Se recomandă ca factorul de importanță a clădirii să fie considerate conform Tabelul A1,
deasemenea regăsit în CR-1-1-4-2012, pg. 17, Tabelul 3.1.
Coeficienții aerodinamici de presiune/sucțiune

Generalități
Coeficienții aerodinamici de presiune/sucțiune exterioară, , pentru clădiri și părți
individuale din clădiri depind de mărimea suprafeței expuse (A). Aceștia sunt dați în tabele
pentru arii expuse (A) de 1m2 și 10m2, pentru configurații tipice de clădiri, sub notațiile,
, pentru coeficienți locali, respectiv, , pentru coeficienți globali.

Valorile , sunt folosite la proiectarea elementelor de dimensiuni reduse și ale
prinderilor cu o arie pe element de cel mult 1m2 (de exemplu, elemente de fațadă sau de
acoperiș). Valorile , sunt folosite la proiectarea elementelor cu o arie pe element de
cel mult 10m2 sau a structurii de rezistență a clădirii. Valoriile și din Tabelele 4.1
... 4.5 din CR-1-1-4-2012, sunt date pentru direcțiile ortogonale ale vântului de 0°, 90° și
180°.
Pentru valori intermediare ale ariei expuse, variația valorilor coeficienților aerodinamici
poate fi obținută conform Figurii 4.2 din CR 1-1-4-2012 (Figura 3.4). Pentru suprafețe mai
mici, respectiv mai mari decât 1m2, respectiv 10m2, valorile coeficienților aerodinamici de
presiune /sucțiune se vor lua cele pentru 1m2, respectiv 10m2.
Notă:
Figura 3.4 Variaţia coeficientului aerodinamic de presiune / sucțiune exterioară cu

dimensiunile ariei expuse vântului A – Figura 4.2, pg. 28 … (***, CR 1-1-4/2012, Cod
de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor. 2012)
La pereţii verticali a clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan, în funcţie de raportul
se disting mai multe valori pentru înălţimile de referinţă, .
a) pentru clădirile la care înălțimea este mai mică decât se va considera o singură
zonă;
b) pentru clădirile la care înălțimea, , este mai mare decât , dar mai mică decât
se vor considera două zone: o zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului
până la o înălțime egală cu și o zonă superioară;
c) pentru clădirile la care înălțimea, , este mai mare de se vor considera mai multe
zone astfel: o zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o
înălțime egală cu , o zonă superioară extinzându-se de la vârful clădirii în jos pe o
înălțime , o zonă de mijloc, între zonele precedente, divizată în benzi orizontale cu
o înălțime, , așa cum este arătată în Figura 3.5 (Figura 4.4, pg. 30 ... (***, CR
1-1-4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor.

2012). Pentru simplificarea calculului benzile se iau de lățimea identică cu înălțimea
de nivel.
Figura 3.5 Înălţimea de referinţă ze, și profilul corespondent al presiunii vântului în

funcţie de h şi b – Figura 4.4, pg. 30 … (***, CR 1-1-4/2012, Cod de proiectare.
Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor. 2012)
Notă: Direcția de acțiune a vântului este perpendiculară pe planul definit de h și b.

Pentru determinarea profilului presiunii / sucțiunii vântului pe pereții laterali și pe peretele
din spate (zonele A, B, C și E conform Figura 3.6 – Figura 4.5, pg. 32 … (***, CR 1-1-
4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor. 2012)
înălțimea de referință, ze, este egală cu înălțimea clădirii.
Figura 3.6 Notații pentru pereții verticali – Figura 4.5, pg. 37 … (***, CR 1-1-4/2012,
Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor., 2012)
Zonele A, B, C, D, și E pentru care sunt definiți coeficienții aerodinamici de presiune /
sucțiune exterioare, și sunt date în Figura 3.6. Valorile coeficienților
aerodinamici de presiune / sucțiune exterioare, și , sunt date în Tabelul 3.12 în
funcție de raportul . Valorile intermediare pot fi obținute prin interpolare. Valorile din
Tabelul 3.12 pot fi aplicate și pereților clădirilor cu acoperișuri cu una sau două pante.

Tabelul 3.12 Valori ale coeficienților aerodinamici de presiune / sucțiune exterioară
pentru pereții verticali ai clădirilor cu forma dreptunghiulară în plan – Tabelul 4.1,
pg. 31 … (***, CR 1-1-4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra
A B C D E
Zona
⁄
5 -1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,8 +1,0 -0,7
1 -1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,8 +1,0 -0,5
-1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,7 +1,0 -0,3
A) Cazul în care vântul acționează pe direcția transversală a clădirii

În acest caz vântul acționează perpendicular pe latura lungă a clădirii (b), și paralel cu
latura scurtă a clădirii (d) conform Figura 3.7.
Figura 3.7 Vântul acționează pe direcția transversală a clădirii

Figura 3.8 Înălțimea de referință și profilul corespondent al presiunii vântului

 latura lungă a clădirii, perpendiculară pe direcția de acțiune a vântului:
 latura scurtă a clădirii, paralelă cu direcția de acțiune a vântului:
 înălțimea clădirii de la cota terenului amenajat (C.T.A.):
Se poate remarca din Figura 3.8 că este mai mică decât , așadar se consideră o
singură zonă și înălțimea de referință va fi egală cu înălțimea clădirii.
=>
 zona A:
 zona B:
 zona D:
 zona E:

unde:
 Factorul de importanță – expunere
Conform CR-1-1-4-2012, pentru construcțiile din clasele de importanțe – expunere I și II,
este egală cu:
;
 Coeficienții aerodinamici de presiune/sucțiune exterioare
Se determină în funcție de raportul ⁄ dinTabelul 3.12, știind că ariile expuse

pentru acțiunea vântului sunt mai mari de .
Fiind mai mare decât , conform Figura 3.7 avem
următoarele zone:
 zona A: ;
 zona B : ;
 zona D: ;
 zona E: se obține prin interpolare.
 Valoarea de vârf a presiunii dinamice,
unde:
Factorul de expunere, este egală cu:
=1,476
√
, fiind
( ) ( )
În cazul nostru √ , (Tabelul 3.11) datorită faptului că amplasamentul clădirii este în

zonă urbană și categoria terenului este IV.

B) Cazul în care vântul acționează pe direcția longitudinală a clădirii
În acest caz vântul acționează perpendicular pe latura scurtă a clădirii (b), și paralel cu
latura lungă a clădirii (d) (Figura 3.9).
Figura 3.9 Vântul acționează pe direcția longitudinală a clădirii
Figura 3.10 Înălțimea de referință și profilul corespondent al presiunii vântului
 latura scurtă a clădirii, perpendiculară pe direcția de acțiune a vântului:
 latura lungă a clădirii, paralelă cu direcția de acțiune a vântului:

Se poate observa din Figura 3.5 că este mai mare decât , dar mai mică decât ,
așadar se consideră două zone și se calculează două înălțimi de referință: o zonă
inferioară de la nivelul terenului până la o înălțime egală cu și o zonă superioară egală
cu ).
=> {
a) Presiunea / sucțiunea vântului la înălțimea de referință, , este egală cu:

 zona A:
 zona B:
 zona C:
 zona D:
 zona E:
unde:
− Factorul de importanță – expunere
;
− Coeficienții aerodinamici de presiune/sucțiune exterioare
Sunt determinați în funcție de raportul ⁄ din Tabelul 3.12, știind că ariile expuse
pentru acțiunea vântului sunt mai mari de .
Fiind mai mică decât conform Figura 3.9 avem
următoarele zone:
 zona A: ;
 zona B : ;
 zona C: ;
 zona D: se obține prin interpolare;
 zona E: se obține prin interpolare.
− Valoarea de vârf a presiunii dinamice,
unde:
Factorul de expunere, este egală cu:
=1,393
√
, fiind
( ) ( )
√ , Tabelul 3.11.

( ) ( ) fiind
( ) ( )
b) Presiunea / sucțiunea vântului la înălțimea de referință, , este egală cu:

 zona A:
 zona B:
 zona C:
 zona D:
 zona E:
Valoarea de vârf a presiunii dinamice, este determinate în punctul A, când vântul
acționează pe direcția transversală a clădirii.
Notă:
Datorită efectului sucțiunii vântului pe cele două laturi paralele cu direcția vântului, care
reprezintă efecte de aceeași intensitate, dar de sens opus (zonele A, B și C), influența
acestor zone va fi neglijată în calculul de ansamblu al structurii de rezistență. Nu se poate
neglija însă efectul sucțiunii asupra elementelor de închidere, în special în cazul
închiderilor pe structură ușoară.

3.1.3.2. Calculul presiunii vântului pe acoperişurile plate
Un acoperiş va fi considerat plat dacă unghiul de înclinare (panta) este în intervalul de

-5°<a <5°.
Acoperişurile vor fi divizate în zone de expunere conform Figura 3.11.
Înălțimea de referință pentru acoperișurile plate prevăzute cu atic (cu parapete) va fi
considerată ca fiind , Figura 3.11
Figura 3.11 Notații pentru acoperișurile plate – Figura 4.6, pg.33 … (***, CR 1-1-
4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor. 2012)
Coeficienții aerodinamici de presiune / sucțiune pentru fiecare zonă sunt dați în Tabelul
3.13.

Tabelul 3.13 Valori ale coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucțiune exterioară
pentru acoperișuri plate – Tabelul 4.2, pg. 33 … (***, CR 1-1-4/2012, Cod de
proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor. 2012)
Zona
F G H I
Tip de acoperiș
+0,2
Margini drepte -1,8 -2,5 -1,2 -2,0 -0,7 -1,2
-0,2
+0,2
⁄ -1,6 -2,2 -1,1 -1,8 -0,7 -1,2
-0,2
+0,2
Cu parapete ⁄ -1,4 -2,0 -0,9 -1,6 -0,7 -1,2
-0,2
+0,2
⁄ -1,2 -1,8 -0,8 -1,4 -0,7 -1,2
-0,2
+0,2
⁄ -1,0 -1,5 -1,2 -1,8 -0,4
-0,2
Streașină +0,2
⁄ -0,7 -1,2 -0,8 -1,4 -0,3
curbă -0,2
+0,2
⁄ -0,5 -0,8 -0,5 -0,8 -0,3
-0,2
+0,2
-1,0 -1,5 -1,0 -1,5 -0,3
-0,2
Streașină la +0,2
-1,2 -1,8 -1,3 -1,9 -0,4
mansardă -0,2
+0,2
-1,3 -1,9 -1,3 -1,9 -0,5
-0,2
Nota 1. Pentru acoperișuri cu parapete(atic) sau streașini curbe în cazul valorilor intermediare ale
hp/h și r/h se poate utiliza interpolarea liniară.
Nota 2. Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.
Rezultanta coeficientului aerodinamic de presiune pe atic / parapet se determină utilizând

prevederile articolului 4.4 din CR-1-1-4-2012.
Notă:
Datorită efectului favorabil a vântului pe acoperișul structurii studiate efectul sucțiunii pe
acoperiș va fi neglijat. Nu se poate neglija însă efectul sucțiunii vântului asupra
elementelor de acoperiș și nici în cazul acoperișurilor din elemente / structuri ușoare.

A) Cazul în care vântul acționează pe direcția transversală a clădirii
Figura 3.12 Vântul acționează transversal pe acoperișul clădirii

 latura lungă a clădirii, perpendiculară pe direcția de acțiune a vântului:
 latura scurtă a clădirii, paralelă cu direcția de acțiune a vântului:
 înălțimea aticului:
Valorile coeficienților aerodinamici de presiune / sucțiune exterioare pentru acoperișuri

plane sunt date în funcție de ariile care sunt expuse la acțiunea vântului și de raportul ⁄
în cazul acoperișurilor plate cu atic (cu parapete), conform Tabelul 3.13.
 zona F: se obține prin interpolare;

 zona G : se obține prin interpolare;
 zona H: ;

 zona I: , ; - se consideră valorile cu ambele semne
Presiunea / sucțiunea vântului pe acoperișul structurii la înălțimea de referință,

, este egală cu:
 zona F:
 zona G:
 zona H:
 zona I: {
B) Cazul în care vântul acționează pe direcția longitudinală a clădirii
Figura 3.13 Vântul acționează longitudinal pe acoperișul clădirii
 latura scurtă a clădirii, perpendiculară pe direcția de acțiune a vântului:
 latura lungă a clădirii, paralelă cu direcția de acțiune a vântului:

 înălțimea aticului:
Valorile coeficienților aerodinamici de presiune / sucțiune exterioare pentru acoperișuri

plane sunt date conform Tabelul 3.13, știind că ariile, care sunt expuse la acțiunea vântului
sunt mai mari de 10m2 cu excepția zonei F.
 zona F: se obține prin interpolare;

 zona G : se obține prin interpolare;
 zona H: ;
 zona I: , ; - se consideră valorile cu ambele semne
Presiunea / sucțiunea vântului pe acoperișul structurii la înălțimea de referință,

, este egală cu:
 zona F: a
 zona G:
 zona H:
 zona I: {

3.1.4. Calculul forței tăietoare de bază
Pentru calculul structurii s-a propus realizarea unui model de calcul spaţial, bazat pe
metoda de calcul modal cu spectre de răspuns. Totuși pentru verificarea preliminară a
forței tăietoare de bază obținută în urma calculului modal se va calcula forța tăietoare de
bază (pg. 65, P100-1/2013)
Forţa tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental, pentru fiecare
direcţie orizontală principală considerată în calculul clădirii, se determină după cum
urmează:
unde:
– perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii (în secunde) în planul care conţine
direcţia orizontală considerată;
Pentru estimarea perioadei fundamentale de translaţie , la proiectarea preliminară a
clădirilor cu înălţimi până la 40 m, se poate utiliza următoarea formulă simplificată:
unde:
este un coeficient ale cărui valori sunt funcție de tipul structurii, după cum urmează:
pentru cadre spațiale din oțel,
pentru cadre spațiale din beton armat sau din oțel cu contravântuiri excentrice;
pentru celelalte tipuri de structuri;
înălțimea clădirii, în metri, măsurată de la nivelul fundaţiei sau de la extremitatea
superioară a infrastructurii considerată rigidă, .
⁄
ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei

fundamentale (pentru );
Spectrul normalizat de răspuns elastic (pentru )
masa totală a clădirii calculată ca suma a maselor de nivel mi, ( 3);
3
Valoare calculată ulterior, pe baza dimensiunilor elementelor obţinute din predimensionare

factorul de importanţă al construcţiei pentru seism, asociate fiecărei clase de
importanţă – expunere , (Tabelul 2.1);
factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acestuia, ale cărui valori sunt:
dacă şi clădirea are mai mult de două niveluri;
în celelate situații.
Distribuția forțelor seismice orizonatale pe niveluri
Calculul simplificat al structurilor la încărcări seismice se realizează cu metoda forței

laterale echivalente. În calculul simplificat al cadrelor etajate la încărcări orizontale se pot
utiliza forțele seismice de nivel. În acest calcul efectele acţiunii seismice se determină prin
aplicarea forţelor seismice orizontale asociate nivelurilor cu masele .
Distribuția forței seismice pe înălțimea clădirii se face cu relația (pg.66, P100-1/2013), în
funție de inerția fiecărui nivel:
∑
unde:
și reprezintă înălțimea până la nivelul i și respectiv, j măsurată față de baza
construcției considerată în calcule;
n reprezintă numărul de niveluri.
Forţele seismice orizontale se aplică sistemelor structurale ca forţe laterale la nivelul

fiecărui planşeu (considerat indeformabil în planul său).
⁄
∑
⁄
∑
⁄
∑
⁄
∑

⁄
∑
⁄
∑
Figura 3.14 Distribuţia forţelor seismice pe înălţimea clădirii

În calculul simplificat greutatea fiecărui nivel ( ) este constituită din câte 1/2 din greutatea
structurii verticale a nivelului inferior și superior. La această greutate se adaugă greutatea
planșeului de la nivelul respectiv.
Greutatea structurii verticale pe 1/2 din înălțimea primului nivel (la încastrarea structurii) se
neglijează, această zonă fiind considerată solidară cu fundația rigidă a clădirii.

Greutatea și masa totală a clădirii
Ultimul etaj
Tabelul 3.14 Încărcări gravitaționale, provenite din planșeul terasă necirculabilă
Valoare coef. de valoare de
Aaf
caracteristică grupare calcul
Nume încărcare/Element
Planșeu terasă
Permanente 6,60 540,54 1,00 3567,57
necirculabilă
Variabile Încărcare din zăpadă 2,64 540,54 0,40 570,81
Σ 9,24 4138,38
Tabelul 3.15 Încărcări gravitaționale, provenite din grinzi și pereți exteriori

Laf
Atic 5,12 93,80 1,00 480,26

Grinzi longitudinale
2,00 116,80 1,00 233,60
25cmx32cm
Permanente
Grinzi transversale
2,63 106,20 1,00 279,31
25cmx42cm
Pereți exterior (1/2 E5) 2,99 93,80 1,00 279,99
Σ 12,74 1273,16

Tabelul 3.16 Încărcări gravitaționale, provenite din stâlpi
n Haf
buc.
Stâlp marginal
(1/2 E5) 6,25 16 1,47 1,00 147,00
50cmx50cm
Permanente
Stâlp central
(1/2 E5) 7,56 8 1,47 1,00 88,91
55cmx55cm
Σ 13,81 235,91
⁄ ⁄
Etaj curent (E1 –E4)
Tabelul 3.17 Încărcări gravitaționale, provenite din planșeul curent

Aaf
Planșeu curent cu
Permanente 5,42 540,54 1,00 2929,73
pard. caldă / rece
Încărcări utile pentru
2,50 540,54 0,30 405,41
Variabile birouri, vestiare, băi
Pereți despărțitori 0,80 540,54 0,30 129,73
Σ 8,72 3464,87

Laf
2,00 116,80 1,00 233,60
25cmx32cm
Permanente Grinzi transversale
2,63 106,20 1,00 279,31
25cmx42cm
Pereți exteriori 5,97 93,80 1,00 559,99
Σ 10,60 1072,90

n Haf
buc.
Stâlp marginal
6,25 16 3,07 1,00 307,00
50cmx50cm
Permanente
Stâlp central
7,56 8 3,07 1,00 185,67
55cmx55cm
Σ 13,81 492,67
⁄ ⁄

Parter
Tabelul 3.17 rămâne valabil și pentru încărcările gravitaționale la acest nivel.

Laf
2,00 116,80 1,00 233,60
25cmx32cm
Permanente
Grinzi transversale
2,63 106,20 1,00 279,31
25cmx42cm
Σ 4,63 512,91

n Haf
buc.
Stâlp marginal
(1/2 P) 6,25 16 1,79 1,00 179,00
50cmx50cm
Permanente
Stâlp central
(1/2 P) 7,56 8 1,79 1,00 108,26
55cmx55cm
Σ 13,81 287,26
⁄ ⁄

3.2. Grupări și combinații de încărcări
Proiectarea prin metoda coeficienților parțiali de siguranță constă în verificarea tuturor

situaţiilor de proiectare, astfel încât nici o stare limită să nu fie depăşită atunci când în
modelele de calcul sunt utilizate valorile de proiectare pentru acţiuni şi efectele lor pe
structură şi valorile de proiectare pentru rezistenţe.
Metoda coeficienţilor parţiali de siguranţă se referă la verificările la starea limită ultimă şi la
starea limită de serviciu a structurilor supuse la încărcări statice, precum şi la cazurile în
care efectele dinamice pe structură sunt determinate folosind încărcări statice echivalente
(de exemplu efectele dinamice produse de vânt), (CR 0 – 2012).
3.2.1. Determinarea valorilor de proiectare
Ipotezele, principiile de proiectare, regulile de aplicare sunt preluate din CR 0 – 2012

 Valori de proiectare ale acţiunilor :
unde:
valoarea caracteristică a acțiunii;
valoare reprezentativă a acțiunii;
coeficient parţial de siguranță pentru acțiune ce ține seama de posibilitatea unor
abateri nefavorabile și nealeatoare ale valorii acțiunii de la valoarea sa caracteristică;
este după caz, sau sau .
Valoarea de proiectare, , a acțiunii seismice va fi determinată conform codului P100-1-

2013 (paragraful 3.1, pg. 43.).
unde:
valoarea caracteristică a acțiunii seismice;
factorul de importanță și expunere a construcției.
 Valori de proiectare ale efectelor acțiunilor :
unde:
efectul pe structură al acțiunii;
coeficient parțial de siguranță.

 Valori de proiectare ale proprietăților/rezistențelor materialelor
unde:
valoarea caracteristică a proprieţătii/rezistenţei materialului;
coeficientul parţial de siguranţă pentru proprietatea/rezistenţa materialului ce ţine
seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile şi nealeatoare ale proprietăţii/rezistenţei
materialului de la valoarea sa caracteristică;
valoarea medie a factorului de conversie a rezultatelor încercărilor experimentale în
rezultate pentru proiectare, ce ţine seama de efectele de volum, scară, umiditate,
temperatură, timp şi de alţi parametri asupra proprietăţii/rezistenţei materialului testat.
 Valori de proiectare pentru datele geometrice :
Valorile de proiectare pentru datele geometrice, cum sunt dimensiunile elementelor
structurale, pot fi reprezentate de valorile lor nominale.
În cazurile în care efectele abaterilor în datele geometrice (poziţia reazemelor sau

poziţiile de aplicare ale acţiunilor) sunt semnificative pentru siguranţa structurii (de
exemplu provoacă momente de ordinul doi) valorile de proiectare ale datelor geometrice
vor fi definite sub forma:
,
unde ia în considerare abaterile, erorile nefavorabile faţă de valorile nominale şi efectul
cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice.
3.2.2. Combinarea sau gruparea (efectelor) acțiunilor (conform CR 0-2012)
Pentru fiecare caz de încărcare, valorile de proiectare ale efectelor acţiunilor, , vor fi
determinate combinând valorile provenind din acţiuni ce sunt considerate că se pot
produce simultan.
Efectele acțiunilor ce nu se produc simultan nu vor fi considerate împreună în proiectare.
Valorile factorilor , și pentru combinarea/gruparea (efectelor) acțiunilor ce se pot
produce simultan sunt indicate în Tabelul 3.22, unde semnificațiile simbolurilor sunt
următoarele:
– Factor pentru valoarea de grupare a acțiunii variabile;
– Factor pentru valoarea frecventă a acțiunii variabile;
– Factor pentru valoarea cvasipermanentă a acțiunii variabile.

Tabelul 3.22 Valori recomandate pentru factorii de grupare (combinare) a acțiunilor
variabile la clădiri și structuri – Tabelul 7.1, pg. 26 … (***, CR 0-2012, Cod de
proiectare. Bazele proiectării construcțiilor. 2012)
Factori de grupare
Acțiunea
Acțiuni din exploatare provenind din funcțiunea
clădirii:
Rezidențială 0,7 0,5 0,3
Birouri 0,7 0,5 0,3
Întrunire / Adunare 0,7 0,7 0,6
Spații comerciale 0,7 0,7 0,6
Spații de depozitare 1,0 0,9 0,8
Acoperișuri 0,7 0 0
Acțiuni din trafic:
Greutatea vehiculelor 0,7 0,7 0,6
Greutatea vehiculelor 30 … 160 kN 0,7 0,5 0,3
Acțiuni din zăpadă 0,7 0,5 0,4
Acțiuni din vânt 0,7 0,2 0
Acțiuni din variații de temperatură 0,6 0,5 0
Notă:
Valorile factorilor de grupare pot fi specificate și în celelalte coduri, însă datorită sintetizării
acestora în Tabelul 7.1 din CR 0-2012 în continuare vom utiliza valorile preluate
dinTabelul 3.22.
3.2.2.1. Stări limită ultime
Combinarea (efectelor) acţiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime poate fi clasificată
în următoarele trei tipuri de grupări:
 Combinarea (efectelor) acţiunilor în Gruparea fundamentală pentru situaţiile de
proiectare persistentă sau normală şi tranzitorie:
∑ ∑
 Combinarea (efectelor) acţiunilor în Gruparea accidentală pentru situaţia de

proiectare accidentală:
∑ ∑
 Combinarea (efectelor) acţiunilor în Gruparea seismică pentru situaţia de proiectare

seismică:

∑ ∑
unde:
Coeficient parţial pentru acţiunea permanentă j;
Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiuni de precomprimare;
Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiuni variabile, ce ţine seama de
incertitudinile modelului şi de variaţii dimensionale;
Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiunea variabilă i (i = 1,2…);
Factor pentru valoarea de grupare a acțiunii variabile;
Factor pentru valoarea frecventă a acțiunii variabile;
Factor pentru valoarea cvasipermanentă a acțiunii variabile;
Valoare de proiectare a efectului acţiunilor;
Valoare caracteristică a acţiunii permanente j;
Valoare reprezentativă a acţiunii precomprimării;
Valoare caracteristică a principalei acţiuni variabile, 1;
Valoare caracteristică a unei acţiuni variabile asociate, i;
Valoare de proiectare a acţiunii accidentale;
Valoare de proiectare a acţiunii seismice.

Proiectarea elementelor structurale va fi efectuată utilizând combinaţiile de acţiuni de mai
sus şi valorile de proiectare ale acţiunilor calculate cu coeficienţii parţiali de siguranţă din
Tabelul 3.23 și Tabelul 3.24.
Tabelul 3.23 Stări limită ultime de pierdere a capacității de rezistență STR/GEO.
Coeficienți parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situații
de proiectare persistente și tranzitorii (Gruparea fundamentală) – Tabelul 7.2, pg.27
… (***, CR 0-2012, Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor. 2012)
Alte acțiuni
Acțiuni permanente,
Acțiunea variabile,
Acțiuni Cu efect Cu efect variabilă
Cea Altele
caracteristice nefavorabil favorabil predominantă,
principală
asupra asupra
(dacă există)
siguranței siguranței
Coeficient
parţial de -
siguranță
Valori ale
coeficienților 1,35 1,0 1,5 -
*
parțiali
*Pentru valorile vezi Tabelul 3.22.

Observații:
În cazurile în care acţiunile variabile (predominantă sau alte acţiuni) au efect favorabil asupra
siguranţei, efectele acestor acţiuni se pot neglija în gruparea fundamentală de proiectare.

Coeficienți parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situațiile
de proiectare accidentală și seismică (Gruparea accidentală și Gruparea seismică) –
Tabelul 7.4, pg. 29 … (***, CR 0-2012, Cod de proiectare. Bazele proiectării
Alte acțiuni
Acțiuni permanente Acțiunea
variabile,
accidentală
Cu efect Cu efect Cea
Acțiuni predominantă
nefavorabil favorabil principală Altele
caracteristice sau Acțiunea
asupra asupra (dacă
seismică ,
siguranței, siguranței, există)
sau
Coeficienții
acțiunilor în sau
1,0 1,0 1,0
gruprarea
accidentală
Coeficienții
acțiunilor în
1,0 1,0 1,0
gruprarea
seismică
Valoarea de proiectare a acțiunii seismice: ;
Valoarea caracteristică a acțiunii seismice;
Factor de importanță și expunere a construcției la cutremur (vezi codul P100-1);
3.2.2.2. Stări limită de serviciu
Pentru verificarea la o stare limită de serviciu a structurii şi elementelor sale componente

se va folosi relaţia:
unde:
este valoarea de proiectare a efectului combinat al acţiunilor, asociat criteriului de
serviciu respectiv, determinată pe baza combinaţiei de acţiuni specificate în cod;
este valoarea limită a unui criteriu de serviciu specificat.
Combinarea (efectelor) acţiunilor pentru proiectarea la stări limită de serviciu poate fi
clasificată în următoarele trei tipuri de grupări:

 Combinația (gruparea) caractersitică:
∑ ∑
Gruparea caracterstică a acţiunilor se utilizează la verificarea stărilor de serviciu având

efecte ireversibile prin limitarea tensiunilor. Frecvența de apariție a acestei grupări este
de o singură dată la 50 de ani.
 Combinația (gruparea) frecventă:
∑ ∑
Gruparea frecventă a acţiunilor este utilizată la calculul și verificarea stărilor de serviciu

având efecte reversibile, precum deplasările laterale ale clădirii sau deschiderea
fisurilor produse elementelor pretensionate. Frecvența de apariție a acestei grupări
este 300 de ori în fiecare an.
 Combinația (gruparea) cvasipermanentă:
∑ ∑
Gruparea cvasipermanentă a acţiunilor este utilizată pentru efectele de lungă durată și

de aspectul structurii, cum ar fi deschiderea fisurilor elementelor din beton armat și
precomprimat Această grupare a încărcărilor este considerată aplicată practic în mod
permanent.
Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru stările limită de serviciu vor fi luaţi egali cu 1,0 cu
excepţia altor valori indicate în Tabelul 3.25 sau în codurile de specialitate.
Tabelul 3.25 Coeficienți parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor
în verificările la stări limită de serviciu – Tabelul 7.5, pg. 29 … (***, CR 0-2012, Cod
de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor. 2012)
Acțiuni permanente Acțiuni variabile
Cu efect Cu efect
Acțiunea Altele
Combinația/gruparea nefavorabil favorabil
principal sau acțiuni
de acțiuni asupra asupra
predominantă,
siguranței, siguranței,
Caracteristică 1,0
Frecventă 1,0 1,0
Cvasi - permanentă

Pentru situaţia de proiectare seismică (gruparea seismică), valoarea de proiectare a
acţiunii seismice pentru starea limită de serviciu este indicată în codul P100-1-2013 la
punctul 4.6.3. și la anexa E, pg. 293. Conform indicațiilor din anexa E se verifică
deplasările laterale de nivel.
3.2.2.3. Evaluarea încărcărilor de proiectare
Evaluarea încărcărilor de proiectare conform CR 0-2012 pe planșeul curent și pe cel de

terasă sunt sistematizate în Tabelul 3.26 și Tabelul 3.27, în care:
 gruparea fundamentală (GF) reprezintă combinația factorizată a acțiunilor care
cuprinde exclusiv sarcini gravitaționale;
 gruparea seismică (GS) reprezintă combinația factorizată a acțiunilor care cuprinde
și acțiunea seismică cu valoarea de proiectare.
Tabelul 3.26 Încărcări gravitaționale, uniform distribuite pe placă
Valoare Grupare Fundamentală
Grupare Seismică (GS)
caracteristică (GF)
coef. de valoare de coef. de valoare de
Nume încărcare grupare proiectare grupare proiectare
Planșeu curent cu
5,27 1,35 7,12 1,00 5,27
pardoseală caldă
Permanente
Planșeu curent cu
5,56 1,35 7,51 1,00 5,56
pardoseală rece
Planșeu terasă
6,60 1,35 8,91 1,00 6,60
necirculabilă
Încărcări utile scări,
3,0 1,50 4,5 0,30 0,90
coridoare
2,5 1,50 3,75 0,30 0,75
Variabile
birouri, vestiare, băi
Pereți despărțitori 0,8 1,50 1,2 0,30 0,24
Încărcare din zăpadă 2,64 1,50 3,96 0,40 1,06

Tabelul 3.27 Încărcări gravitaționale, uniform ditribuite pe grinzile perimetrale
Valoare Grupare Fundamentală
caracteristică (GF)
coef. de valoare de coef. de valoare de
Nume încărcare grupare proiectare grupare proiectare
Încărcare din pereți

6,29 1,35 8,49 1,00 6,29
exteriori (Parter)
Permanete

5,97 1,35 8,06 1,00 5,97
exteriori (Etaj)
Încărcare din atic 5,12 1,35 6,92 1,00 5,12
3.3. Predimensionarea elementelor structurale
Predimensionarea elementelor structurale are un rol important, deoarece în cazul

structurilor din beton armat însăși greutatea proprie a structurii reprezintă încărcarea
gravitațională preponderentă, și în același timp un procent important a masei dinamice.
În predimensionarea elementelor structurale se consideră condiții tehnologice, condiții de
rigiditate, de ductilitate, însă pot exista și alte condiții de luat în considerare.
Materialele utilizate pentru structura dimensionată vor fi beton clasa C25/30 şi oţel
Bst500S. Prin clasa de beton utilizată se urmăreşte reducerea dimensiunilor elementelor
structurale, chiar dacă s-ar obţine procente de armare mai ridicate.
3.3.1. Predimensionarea plăcii din beton armat
Într-o construcţie corect alcătuită pentru preluarea încărcărilor seismice, planşeele trebuie
să acționeze ca diafragme orizontale infinit rigide, având un rol esenţial prin:
 preluarea eforturilor de întindere din încovoiere;
 colectarea forţelor de inerţie şi transmiterea lor la elementele verticale ale structurii;
 transmiterea reacţiunilor la reazeme, pereţi sau grinzi de cadru, prin legătura dintre
aceste elemente şi placa planşeului;
 acţiunea de diafragmă orizontală, care asigură angajarea solidară, coordonată, a
elementelor verticale în preluarea forţelor seismice orizontale.
Proiectarea planşeelor cu alcătuiri neregulate (cu forme neregulate şi cu goluri relativ mari
etc.) şi proiectarea planşeelor în structuri neregulate (cu lipsă de uniformitate în plan şi pe
verticală) se va baza pe modelele de calcul în măsură să evidenţieze suficient de fidel
comportarea acestor elemente la cutremur.

Codul P100-1/2013 prevede că la fiecare nivel al construcțiilor etajate în vederea asigurării
diafragmelor practic infinit rigide şi rezistente la forţe aplicate în planul lor grosimea minimă
de placă să fie de 80 mm. Îndeplinirea condițiilor menționate permite adoptarea unor
modele de calcul structural simplificate, caracterizate de manifestarea a numai 3 deplasări
la fiecare nivel (2 translaţii în plan orizontal şi o rotaţie faţă de axa verticală).
Plăcile din beton armat se predimensionează pe baza calculelor și verificărilor în stările
limită ultime sau de exploatare normală, luând în considerare condițiile economice, de
armare, de cofrare și criteriile tehnologice de execuție.
 Condiții tehnologice
Grosimea plăcii din beton armat turnat monolit se va stabili astfel încât să fie
multiplu de 10 mm.
 Condiții de rigiditate
Ochiurile de placă au descărcare bidirecțională având raportul laturilor
⁄ , de aceea grosimea minimă a plăcilor se va lua după cum urmează:
⁄ – pentru situația în care placa este simplu rezemată pe contur;
⁄ – când placa este încastrată elastic pe contur.
din ochiul de placă cel mai mare.

Deschiderea plăcii, între fețele reazemelor (lumina) , se determină cu relația:
În care reprezintă deschiderea axială a plăcii, și indică lățimea elementului de

reazem, așa cum este reprezentat pe Figura 3.15. Trebuie menţionat însă că aceste
dimensiuni nu coincid cu deschiderile de calcul indicate de SR EN 1992-1-1:2004.
hs
ln
t t
Figura 3.15 Definirea deschiderii efective la placă

⁄
 Condiție de grosime minimă:

Grosimea minimă a unei plăci din beton armat turnată monolit este de:
 Condiție de diafragmă orizontală (P100-1/2013)

Plăcile care fac parte din structuri amplasate în zone seismice, unde plăcile se consideră
diafragme orizontale, grosimea minimă a plăcii de beton armat va fi:
 Condiții de rezistență la foc

Suplimentar față de condițiile anterioare, în vederea asigurării gradului de rezistență impus
plăcile trebuie să respecte și grosimea minimă corespunzăroare. Prin tema proiectului s-a
prevăzut rezistența la foc de 60 minute.
Tabelul 3.28 Grosimea minimă a plăcii și distanțele minime din axul armăturilor la
fața inferioară a plăcii – Tabelul 5.8, pg. 52 ... (***, SR EN 1992-1-2, Eurocod 2:
Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale – Calculul comportării
la foc, 2004)
Dimensiunile minime (mm)
Distanțele minime a din axul armăturilor la fața
Rezistența la
plăcii
Grosimea
Tipul
inferioară a plăcii
foc plăcii
Rezemare pe Rezemare pe patru laturi
hs [mm]
două laturi ly/lx<1,5 1,5<ly/lx<2
0 1 2 3 4 5
REI 30 60 10* 10* 10*

Simplu rezemată
REI 60 80 20 10* 15*
REI 90 100 30 15* 20
REI 120 120 40 20 25
REI 180 150 55 30 40
REI 240 175 65 40 50

Nota 1.: lx și ly sunt deschiderile unei plăci rezemată pe patru laturi (în unghi drept), ly este
deschiderea cea mare.
Nota 2.: Distanțele minime a din axul armăturilor la fața inferioară a plăcii în coloanele 4 și 5
pentru plăci rezemate pe patru laturi, dacă nu este cazul ele vor fi tratate ca plăci rezemate pe
două laturi.
Nota 3.: *Acoperirea cerută de EN 1992-1-1 este în mod normal determinantă.
Pentru gradul de protecție prevăzut (60 min) conform Tabelul 3.28 (coloana 2), grosimea
plăcii din condiția de rezistență la foc este de:
.

Din aceste condiții pentru grosimea plăcii se poate adopta valoarea rotunjită de 130mm,
cu observaţia că la această valoare a grosimii (sub valoarea recomandată de formulelel de
predimensionare) este necesară verificarea deplasărilor care pot să apară la plăci:
.
3.3.2. Predimensionarea grinzilor
Conform (Z. Kiss 2008)

În lipsa informațiilor privind starea de eforturi în grinzi, în această fază de proiectare,
grinzile se predimensionează de regulă pe baza unui criteriu care vizează asigurarea
rigidității la încovoiere a grinzilor, rezistența și ductilitatea urmând să fie asigurate prin
dispunerea de armătură longitudinală și transversală.
Dimensiunile secțiunii transversale a grinzilor trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
La grinzile monolite dimensiunile secțiunii transversale din considerente practice se
stabilesc de regulă multiplu de 50mm.
– multiplu de 50mm
 Condiții geometrice (conform P100-1/2013, pct. 5.3.2.1.):
Lăţimea grinzilor va fi cel puţin 200 mm ( ),
Raportul între lăţimea, , şi înălţimea secţiunii, , nu va fi mai mic decât 1/4,
Excentricitatea axului grinzii, în raport cu axul stâlpului la noduri, va fi cel mult 1/3 din
lăţimea, , a stâlpului, normală la axa grinzii.
 Condiții de rigiditate
Pentru grinzile principale și riglele de cadru înălțimea minimă se determină în funcție e
deschiderea de calcul:
( )
Grinzile au în direcție transversală și longitudinală deschideri maxime de 6,20m,
respectiv 6,50m.
Rezultă valori pentru grinzile transversale, situate între
respectiv pentru grinzile longitudinale .
Conform P100-2013 raportul dintre lățimea și înălțimea secțiunii transversale nu
va fi mai mic decât , dar se recomandă următoarele valori pentru
grinzile cu secțiuni dreptunghiulare și pentru grinzile cu secțiunea în T.
Pentru asigurarea rezistenței la foc în cazul grinzilor, trebuie respectate prevederile
stabilite Tabelul 3.29, din care rezultă că lățimea minimă a grinzilor trebuie să fie mai
mare decât 120mm.

Tabelul 3.29 Lățimea minimă a grinzii și distanțele minime din axul armăturilor la
fața betonului pentru grinzi simplu rezemate din beton armat sau precomprimat –
Tabelul 5.5, pg. 49 / 5.6, pg. 50 ... (***, SR EN 1992-1-2, Eurocod 2: Proiectarea
structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul comportării la foc 2004)
Dimensiuni minime (mm)
Mod de Rezistența la
Combinații posibile de a și bmin, a este distanța medie din
rezemare foc standard
axul armăturii la fața elementului și bmin este lățimea grinzii
0 1 2 3 4 5 6
bmin 80 120 160 200
R30
a 25 20 15* 15*
bmin 120 160 200 300
R60
a 40 35 30 25
bmin 150 200 300 400
R90
Simplu a 55 45 40 35
rezemate bmin 200 240 300 500
R120
a 65 60 55 50
bmin 240 300 400 600
R180
a 80 70 65 60
bmin 280 350 500 700
R240
a 90 80 75 70
bmin 80 160
R30
a 15 12*
bmin 120 200
R60
a 25 12*
bmin 150 250
R90
a 35 25
Continue
bmin 200 300 450 500
R120
a 45 35 35 30
bmin 240 400 550 600
R180
a 60 50 50 40
bmin 280 500 650 700
R240
a 75 60 60 50
* Acoperirea cerută de EN 1992-1-1 este în mod normal determinantă.
Din condițiile de mai sus rezultă că dimensiunile secțiunii transversale a grinzilor vor fi
determinate pe baza criteriilor de rigiditate. Se vor adopta următoarele valori:
 pentru grinzi transversale

Se alege: , .
 pentru grinzi longitudinale
Se alege: , .
3.3.3. Predimensionarea stâlpilor
Predimensionarea se va efectua pentru trei tipuri de stâlpi, cu solicitări considerabil

diferite: stâlp de colț (calculele se efectuează pentru stâlpul de la intersecția axelor A și 1),
stâlp marginal (intersecţia axelor B și 1 sau A și 2) și stâlp central (intersecția axelor A și
2). În etapa de predimensionare se aleg acei stâlpi, care sunt susceptibili să aibă forță
axială maximă din încărcările cauzate de aria aferentă de planșeu.
Dimensiunile secțiunii transversale a stâlpilor trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
Forme uzuale de stâlpi sunt cele pătrate ( ) sau dreptunghiulare ( ).
Ca și la grinzi, dimensiunile secțiunii transversale ale stâlpilor din considerente
practice (dimensiuni cofraje tipizate) se stabilesc de regulă multiplu de 50mm.
– multiplu de 50mm
Conform indicativului P100-1/2013 (punctul 5.3.2.2., pg. 93), dimensiunea minimă a
secțiunii nu va fi mai mică de 300m.
,
În etapa de predimensionare se vor impune dimensiunile minime pentru secțiunea
rectangulară a stâlpilor pe baza prevederilor SR EN 1992-1-2:2006 (***, SR EN 1992-
1-2, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale -
Calculul comportării la foc 2004) și a anexei naționale corespunzătoare.
Pentru verificarea rezistenței la foc a stâlpilor standardul prezintă două metode de calcul.
În cazul metodei A pentru cazurile enumerate la punctul 2 (cap. 5.3.2, pg. 41, SR EN
1992-1-2, Eurocod 2 ), care în cazul clădirii studiate pot fi îndeplinite, dimensiunile și
distanțele minime dintre axa armăturii și suprafața stâlpului sunt indicate în Tabelul 3.30.

Tabelul 3.30 Dimensiunile și distanțele minime dintre axa armăturii și suprafață
pentru stâlpi pentru secțiune rectangulară sau cilindrică – Tabelul 5.2a, pg.42 … (***,
SR EN 1992-1-2, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli
generale - Calculul comportării la foc 2004)
Dimensiuni minime (mm)
Latura stâlpilor bmin/ distanța axa- suprafață a pentru barele principale
Rezistența la Stâlp expus pe o
foc standard Stâlp expus pe mai mult de o latură
singură latură
μfi=0.2 μfi=0.5 μfi=0.7 μfi=0.7
1 2 3 4 5
200/32
R30 200/25 200/25 155/25
300/27
200/36 250/46
R60 200/25 155/25
300/31 350/40
200/31 300/45 350/53
R90 155/25
300/25 400/38 450/40**
250/40 350/45** 350/57**
R120 175/35
350/35 450/40** 450/51**
R180 350/45** 350/63** 450/70** 230/55
R240 350/61** 450/75** - 295/70
** minimum 8 bare
În tabelul de mai sus, , reprezintă factorul de reducere pentru nivelul încărcării de calcul
în situația incendiului, exprimată prin μfi=NEd,fi/NRd, unde, este sarcina axială de calcul
în situația incendiului, iar , este rezistența de calcul a stâlpului la temperatura normală,
calculată conform SR EN 1992-1-1, Eurocod 2, cu pentru calculul la temperatură
normală, inclusiv efectele de ordinul doi și o excentricitate inițială egală celei de .
Utilizând factorul de reducere, , în loc de și presupunând expunerea stâlpului pe mai
mult de o latură pentru dimensiunile minime ale secțiunii transversale se vor avea în
vedere valorile din coloana 3. Pentru rezistența la foc prevăzută de 60 minute în cazul
acoperirii de 31 mm dimensiunea minimă a secțiunii transversală este de 300 de mm.
 Condiții de ductilitate locală
În faza de predimensionare se urmărește limitarea efortului axial normalizat de
compresiune în stâlpi pentru asigurarea ductilității acestora. Ductilitatea elementelor
lungi de beton armat este strâns legată de nivelul de solicitare axială.
Limitarea efortului axial normalizat de compresiune este specificată de P100 –
2013 (punctul 5.3.4.2.2., pg. 99 și punctul 5.4.4.2.2., pg. 106):
{

În etapa de predimensionare limitele efortului axial normalizat sunt utilizate pentru
stabilirea dimensiunilor preliminare ale stâlpilor, iar aceleași limite mai apoi sunt
utilizate petru verificarea stâlpilor în urma calculul static al structurii (Capitolul 3.4.)
În faza de predimensionare greutatea planșeului curent s-a calculat ca medie
aritmetică a greutății planșeului curent cu pardoseală caldă și a planșeului cu
pardoseală rece .
În această etapă la determinarea greutății grinzilor nu se mai ia în considerare

grosimea plăcii ( ), aceasta fiind deja considerate la greutatea planșeului:
(greutatea grinzilor transversale);
(greutatea grinzilor longitudinale).
Tabelul 3.31 Încărcări gravitaționale, uniform distribuite pe planșeul terasei

Valoare
caracteristică
coef. de valoare de
Nume încărcare grupare proiectare
Planșeu terasă
Permanente 6,60 1,00 6,60
necirculabilă
Variabile Încărcare din zăpadă 2,64 0,40 1,06
Σ 9,24 7,66
Tabelul 3.32 Încărcări gravitaționale, uniform ditribuite pe grinzile perimetrale peste

ultimul etaj (E5)
Valoare
caracteristică
coef. de valoare de
Permanente Încărcare din atic 5,12 1,00 5,12
Σ 5,12 5,12

Tabelul 3.33 Încărcări gravitaționale, uniform distribuite pe planșeul curent
Valoare
caracteristică
coef. de valoare de
Planșeu curent cu
pardoseală caldă/rece
2,5 0,30 0,75
birouri, vestiare, băi
Variabile
Pereți despărțitori 0,8 0,30 0,24
Σ 8,72 6,41
Tabelul 3.34 Încărcări gravitaționale, uniform ditribuite pe grinzile perimetrale, peste

parter (P) și etaj curent (E1 -> E4)
Valoare
caracteristică
coef. de valoare de

exteriori (Etaj)
Σ 5,97 5,97

Figura 3.16 Modul de descărcare a încărcărilor pe stâlpi

 Stâlp colț (intersecția axelor: A – 4)
La baza stâlpului de colț cel mai solicitat, forța axială, produsă de încărcările
gravitaționale asociate grupării speciale de încărcări are valoarea :
∑( ) ∑( ) *∑( ) ∑( )+
( )
*( ) + *(
) + * +
( )
unde:
∑ suma încărcărilor uniform distribuite pe planșeul terasei;
∑ suma încărcărilor uniform distribuite pe planșeul curent;
aria aferentă stâlpului, ;
încărcarea uniform distribuită pe grindă, peste ultimul etaj, (E5);
încărcarea uniform ditribuită pe grindă, peste parter și etaj current, (P, E1 …
E4);

lungimea pe care acționează încărcarea , aferentă stâlpului;
numărul de niveluri;
greutatea proprie a stâlpului pe etaj;
greutatea proprie a stâlpului pe parter.
√ √
 Stâlp marginal (intersecția axelor: D – 4)
La baza stâlpului marginal cel mai solicitat, forța axială produsă de încărcările gravitaționale
asociate grupării speciale de încărcări are valoarea :
∑( ) ∑( ) *∑( ) ∑( )+
( )
*( ) + *(
) + * +
( )
unde:
√ √
 Stâlp central (intersecția axelor: D – 3)

La baza stâlpului central cel mai solicitat, forța axială produsă de încărcările gravitaționale
asociate grupării speciale de încărcări are valoarea :
∑( ) ∑( ) *∑( ) ∑( )+
( )

*( ) + *( ) +
* + ( )
unde:
√ √
Figura 3.17 Dimensiunile elementelor structurale în urma predimensionării
3.4. Calcul static
În calculul structurilor se urmărește crearea unui model, care să reflecte în mod cât mai
fidel comportarea reală a structurii studiate sub acțiunea încărcărilor considerate. Modelul
de calcul realizat trebuie să respecte geometria și caracteristicile fizico-mecanice ale
structurii de rezistență. Încărcările impuse modelului de calcul și gruparea acestora trebuie
să descrie toate acele situații de proiectare posibilă, care pot apărea pe durata de viață
prevăzută a construcției (cu respectarea Capitolului 3.2). Încărcările dinamice din vânt și
seism vor fi modelate prin încărcări statice echivalente în locul efectelor dinamice.
Elementele structurale ale construcției se vor dimensiona pe baza rezultatelor obținute din
calculul static, cu respectarea normelor/standardelor specifice. Este de menționat însă

faptul, că nici un program de calcul nu poate înlocui raționamentul ingineresc necesar
aprecierii rezultatelor și sintetizării prevederilor de normative.
În modelarea și calculul structurii o problemă specială reprezintă efectul cutremurelor
asupra construcției. Cutremurele reprezintă mişcările bruşte şi puternice ale terenului, care
generează oscilații și care se propagă în toate direcțiile. Aceste mișcări seismice
(dinamice) generează mișcări periodice ale structurii de rezistență, denumite vibrații.
Datorită masei dinamice a clădirii în urma acestor vibrații iau naștere forțe de inerție
dinamice, care acționează asupra structurii de rezistență. Răspunsul dinamic al structurii
de rezistență sub efectul acțiunii dinamice este reprezentat de ansamblul de eforturi,
deformații și deplasări produs de aceste forțe de inerție dinamice. Acțiunea seismică prin
vibrațiile induse în construcţii poate cauza cele mai însemnate daune.
La Capitolul 2.4 s-au prezentat metodele de calcul utilizate pentru acțiunea seismică de
proiectare. Metoda recomandată de codul P100-1/2013 pentru proiectarea curentă este de
calcul static liniar, prin metoda forțelor laterale statice echivalente sau prin metoda
calculului modal cu spectre de răspuns. În calculul static liniar se presupune că deplasările
structurii sunt mici și materialele utilizate au comportare liniară chiar și sub efectul
încărcărilor exterioare (se respectă legea lui Hooke), iar diagrama forță-deplasare se
consideră liniară.
Metoda forțelor laterale statice echivalente este o metodă simplificată, care poate furniza
rezultate aproximative corespunzătoare în cazul unor structuri simple. În cazul acestei
metode nivelul de performanță seismică a structurii se stabilește în funcție de
seismicitatea zonei, de performanța dinamică a structurii (evaluată prin perioada proprie
de vibrație și de tipul structurii, care determină capacitatea de disipare a energiei), precum
și de nivelul de ductilitate prevăzut.
Metoda calculului modal cu spectre de răspuns reprezintă metoda aproximativă
recomandată de P100-1/2013, în general tuturor tipurilor de clădiri. Spectrul de răspuns
seismic reprezintă valorile de vârf ale răspunsului seismic, exprimat prin deplasări relative,
viteze relative, accelerații absolute etc., exprimat în funcție de perioada proprie de vibrație
și gradul de amortizare al structurii. Astfel calculul cu utilizarea spectrelor de răspuns
stabilește răspunsul seismic (deplasări, viteză, accelerațieâ etc.), luând în considerare
caracteristicile dinamice ale structurii și ale amplasamentului (Stratan 2007). În Tabelul
3.35 sunt prezentate rezultatele obținute în urma analizei modale (frecvenţa, perioada și
masele relative și totale implicate în fiecare mod de vibrație.
Structura are înălțime de până la 30m și o perioadă proprie de vibrație sub T<1,50s,
prezentând regularitate în elevație și chiar și în plan, deci îndeplinește condițiile de
redundanță structurală prevăzute în P100-1/2013. Conform Tabelul 2.6 în această situație
ar fi posibilă utilizarea modelului de calcul plan, utilizând metoda forței laterale echivalente,
totuși pentru aplicabilitate mai generală pentru structura din temă, calculul s-a realizat pe
un model de calcul spaţial. Pentru determinarea deplasărilor şi eforturilor se utilizează
model spațial de calcul ori de câte ori construcţia prezintă distribuţie neuniformă a maselor
şi a rigidităţilor elementelor structurale (Anexa C, P100-1/2013).

Pentru gruparea fundamentală de încărcări (reprezentând grupări ale acţiunilor pentru
situaţiile de proiectare persistente sau normale şi tranzitorii, definite conform CR0-2012,
prezentate în Capitolul 3.2.2, se utilizează modulul de rigiditate redus al elementelor
structurale fisurate în conformitate cu recomandările normativului de proiectre NP007/97
(***, NP007/97 - Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat 1997).
Astfel în calculul la starea limită ultimă modulul de rigiditate al stâlpilor (comprimați) se
considera 0.8EcIc, iar modulul de rigiditate al grinzilor cadrelor de 0.6 EcIc.
Pentru verificarea deplasărilor în gruparea specială se va considera modulul de rigiditate
redus al elementelor structurale (stâlpi, grinzi) la 0.5 EcIc. Această rigiditate se utiliează
atât pentru deplasările în starea limită ultimă, cât și în starea limită de serviciu (Anexa E
din P100-1/2013).
Secvența procesului de proiectare a urmărit stabilirea dimensiunilor finale ale elementelor
structurale, verificate prin deplasările și deformatele limită impuse, urmată de
determinarea valorilor de proiectare ale eforturilor.
Modelul de calcul al structurii este unul spațial, considerând stâlpii încastrați la nivelul
fundațiilor izolate. Pentru calculul static s-a utilizat programul de calcul structural Autodesk
Robot Structural Analysis Professional 2015.
În calculul spațial planșeul de beton armat s-a considerat având rigididate și rezistență
suficientă pentru a prelua eforturile produse de forțele laterale. Datorită regularității și
omogenității structurii planșeul va fi considerat indeformabil în planul său. Elementele
structurale liniare ale suprastructurii (stâlpi și grinzi) au fost modelate folosind elemente
finite de tip bară. Nodurile dintre stâlpi și grinzi au fost considerate practic nedeformabile.
Tabelul 3.35 Rezultatele analizei modale (frecvențe, perioade, masele relative și
totale) pentru modurile de vibrație studiate
Cur. Cur. Cur. Total Total Total
Frequnecy Period
Mode
Mas. UX Mas. UY Mas. UZ mass UX mass UY mass UZ

[Hz] [sec]
[%] [%] [%] (kg) (kg) (kg)
1 1.48 0.67 0.86 68.51 0 4877862.1 4877044.2 4877510.9
2 1.59 0.63 89.41 1.41 0 4877862.1 4877044.2 4877510.9
3 1.78 0.56 0.62 20.59 0 4877862.1 4877044.2 4877510.9
4 4.43 0.23 0.08 5.87 0 4877862.1 4877044.2 4877510.9
5 4.74 0.21 7.04 0.14 0 4877862.1 4877044.2 4877510.9
6 5.33 0.19 0.05 1.55 0 4877862.1 4877044.2 4877510.9
7 7.41 0.13 0.03 0.97 0 4877862.1 4877044.2 4877510.9
8 7.89 0.13 1.32 0.04 0 4877862.1 4877044.2 4877510.9
9 8.81 0.11 0.01 0.32 0 4877862.1 4877044.2 4877510.9
10 9.96 0.1 0.01 0.25 0.05 4877862.1 4877044.2 4877510.9
11 10.29 0.1 0 0 86.57 4877862.1 4877044.2 4877510.9

3.4.1. Verificări preliminare în urma calculului static
3.4.1.1. Verificarea deformatelor plăcilor
Deoarece grosimea plăcii planșeului s-a stabilit cu grosime mai mică decât grosimea
minimă prevăzută din condiții de rigiditate este recomandată verificarea deformatei
maxime a fiecărui panou de placă (în special cele cu deschideri mari). Valorile maxime ale
săgeților și gruparea de încărcare, în care apare această valoare, precum și limitele
impuse sunt prezentate în Tabelul 3.36 şi Tabelul 3.37
Deformațiile verticale și orizontale în cazul structurilor de beton, se calculează conform SR
EN 1990 și SR EN 1992 folosind combinația de acțiuni potrivită în concordanță cu
Capitolul 3.2.2.2 ținând seama de criteriile de exploatare:
 funcționarea structurii sau a elementelor structurale în condiții normale de
exploatare;
 comfortul în exploatare al ocupanților;
 aspectul construcției (în contextul stării de exploatare aspectul se referă la criterii ca
deformații mari și fisuri extinse, nu la estetică).
Se disting stările limită de exploatare reversibile (pentru care se utilizează gruparea
frecventă și/sau cvasipermanentă) și irreversibile (utilizând gruparea caracteristică).
Dacă se consideră aspectul sau funcționarea structurii, sau avarii ale structurii, ale
finisajelor, sau ale elementelor nestructurale (pereți despărțitori, pereți cortină sau alte
închideri cu sensibilitate la deplasări etc.), verificarea la săgeată ia în considerare efectele
acțiunilor permanente și variabile care apar după execuția elementului sau a finisajului.
S-a verificat aspectul general al panourilor de placă (săgețile produse) utilizând
combinațiile cvasipermanente ale acţiunilor pentru calculul deformațiilor în starea limită de
serviciu. Deși pentru funcționalitatea elementelor se recomandă utilizarea combinațiilor
caracteristice, limitele deformațiilor în SR EN 1992-1-1:2004, Capitolul 7.4. (***, SR EN
1991-1-1:2004, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale.
Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri 2004) sunt date pentru
combinațiile cvasipermanente.
În general doar săgeata excesivă a unui element structural nu cauzează nici colaps local
și nici general, însă poate cauza daune majore elementelor nestructurale legate de
structură (ex. pereți despărțitori, vitraje, rețele, finisaje) sau celorlalte elemente structurale,
care reazămă pe elementul deformat. SR EN 1992-1-1:2004 în Capitolul 7.4 indică pentru
verificările de aspect și funcționalitatea generală a structurii limita de l/250, unde l
reprezintă deschiderea. Pentru verificările deformațiilor susceptibile să deterioreze
elementele structurale legate de elementul studiat limita recomandată este de l/500. Alte
limite pot fi stabilite în funcție de sensibilitatea elementelor adiacente, de destinația și
poziția elementului în construcție etc.

Standardul național STAS 16107/0-90 (***, STAS 16107/0-90 - Calculul și alcătuirea
elementelor structurale din beton armat si beton precomprimat 1990), care și-a pierdut
valabilitatea odată cu intrarea în vigoare a Eurocodurilor a prevăzut limite diferite pentru
săgeata de lungă și de scurtă durată, astfel:
 Săgeată de scurtă durată limită la l/350 în cazul planșeelor sălilor de spectacole,
inclusiv cele ale balcoanelor acestora, precum și pe gradenele tribunelor cu
aglomerări de oameni;
 Săgeata de lungă durată de l/400 pentru planșee care susțin sau sunt atașate unor
elemente nestructurale, care pot fi deteriorate de deformații mari ale planșeelor.
Această valoare nu include săgeata de scurtă durată inițială;
 Săgeata de lungă durată de l/250 pentru planșee, care nu susțin sau nu sunt
atașate unor elemente nestructurale, care pot fi deteriorate de deformațiile mari ale
planșeelor. Din valoarea săgeții de lungă durată se scade săgeata de scurtă durată
inițială înainte de comparație.
Deși aceste limite ale săgeților nu sunt prevăzute în SR EN 1992-1-1:2004, și există
diferențe între grupările de acțiuni utilizate pentru calculul deformatelor, limitele menţionate
mai sus pot fi utilizate în cazul unor cerințe speciale.
Combinațiile de încărcări utilizate în calculul săgeților:
 combinația cvasipermanentă
Tabelul 3.36 Valorile maxime ale săgeţilor plăcilor în gruparea cvasipermanentă

SLS - Grupare cvasipermanentă
Panou Panou Panou
wmax wlim=L/250 wmax wlim=L/250 wmax wlim=L/250
de de de
[cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm]
placă placă placă
6.00 x 4.20 x 6.50 x
1.00 2.40 0.40 2.32 1.10 2.60
5.80 5.80 5.80
6.00 x 4.20 x 6.50 x
1.10 2.48 0.55 2.48 1.20 2.60
6.20 6.20 6.20
6.00 x 4.20 x 6.50 x
1.00 2.40 0.40 2.28 1.10 2.60
5.70 5.70 5.70
 combinația caracteristică

Tabelul 3.37 Valorile maxime ale săgeţilor plăcilor în gruparea caracteristică
SLS - Grupare caracteristică
Panou Panou Panou
wmax wlim=L/250 wmax wlim=L/250 wmax wlim=L/250
de de de
[cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm]
placă placă placă
6.00 x 4.20 x 6.50 x
1.10 2.40 0.50 2.32 1.20 2.60
5.80 5.80 5.80
6.00 x 4.20 x 6.50 x
1.25 2.48 0.65 2.48 1.35 2.60
6.20 6.20 6.20
6.00 x 4.20 x 6.50 x
1.10 2.40 0.50 2.28 1.20 2.60
5.70 5.70 5.70
În tabelele de mai sus s-au utilizat următoarele notații:

L – reprezintă deschiderea panoului de placă față de reazemele adiacente;
wmax – săgeta totală datorită încărcărilor permanente și variabile ale grupării relevante de
acțiuni în starea limită de exploatare;
wlim – valori limită corespunzătoare ale săgeților, ținând cont de natura elementelor
structurale.
3.4.1.2. Verificarea deplasărilor laterale
Deplasările laterale maxime apar în cazul grupărilor de încărcări, care includ acțiunea
vântului cu efect predominant. Valorile maxime ale deplasărilor laterale în starea limită de
serviciu se determină pentru gruparea frecventă și limitele impuse sunt prezentate în
Tabelul 3.38 şi Tabelul 3.39.
Deplasările laterale ale structurilor cu mai multe niveluri sunt reprezentate schematic în
Figura 3.18 – Figura A1.2, pg. 47 ... (***, SR EN 1990:2004 - Eurocod:Bazele proiectării
structurilor 2004).

Figura 3.18 Definirea deplasărilor orizontale (***, SR EN 1990:2004 - Eurocod:Bazele

proiectării structurilor 2004)
Pe figură s-au utilizat următorele notații:

deplasasrea orizontală totală pe înălțimea totală a clădirii, , cu elemente fragile
atașate fațadei, având limita ;
deplasarea orizontală totală pe înălțimea de nivel, Hi.
Combinarea (efectelor) acţiunilor pentru verificarea deplasărilor laterale structurale în
gruparea frecventă se ia după Capitolul 3.2.2.2 , după cum urmează:
unde:
– este valoarea efectului acţiunilor permanente pe structură, calculată cu valoarea
caracteristică a acţiunilor permanente;
– valoarea efectului acţiunii vântului pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a
acţiunii vântului cu efect predominant pe structură;
– valoarea efectului datorat exploatării, calculat cu valoarea caracteristică a încărcării
din exploatare.

Tabelul 3.38 Valorile maxime ale deplasărilor laterale pe direcţia longitudinală
SLS - Grupare frecventă
Etaj
daSLS dr.aSLS
dreSLS [cm]
[cm] Nr. h [m] [cm]
0.7 V. 3.2 0.1 1.07

0.6 IV. 3.2 0.1 1.07
0.5 III. 3.2 0.1 1.07
0.4 II. 3.2 0.1 1.07
0.3 I. 3.2 0.2 1.07
0.1 P 3.3 0.1 1.10
Tabelul 3.39 Valorile maxime ale deplasărilor laterale pe direcţia transversală

SLS - Grupare frecventă
Etaj
daSLS dr.aSLS
dreSLS [cm]
[cm] Nr. h [m] [cm]
1.1 V. 3.2 0.1 1.07

1.0 IV. 3.2 0.1 1.07
0.9 III. 3.2 0.2 1.07
0.7 II. 3.2 0.2 1.07
0.5 I. 3.2 0.2 1.07
0.3 P 3.3 0.3 1.10
unde:
reprezintă deplasarea absolută la fiecare nivel (deplasări nodale obţinute din
calculul structural);
reprezintă deplasarea relativă de nivel;
reprezintă deplasarea admisă pe o înălțime de nivel ( ), .

3.4.1.3. Verificarea deplasărilor laterale în Gruparea Specială
Se recomandă ca în cazul structurilor etajate în cadre din beton armat (având o flexibilitate
mai mare decât cele duale sau cu pereți portanți) verificarea deplasărilor laterale să
urmeze imediat calculului structural, deoarece în majoritatea cazurilor deplasările laterale
pot determina dimensiunile definitive ale elemenetelor structurale (în special ale stâlpilor și
grinzilor).
Deplasările laterale se verifică pentru ambele direcții principale ale structurii. În cazul temei
studiate direcțiile principale s-au considerat direcțiile X și Y, deoarece primele două moduri
de vibrații sunt de translație, cu rotație neglijabilă. Verificările s-au efectuat pentru cele
două stări limită: starea limită de serviciu (SLS) și starea limită ultimă (ULS), pe baza
criteriilor date în Capitolul 2.3.
Din grupările de încărcări care includ combinațiile seismice s-au identificat cadrele cu
deplasările de nivel cele mai mari pe direcția longitudinală și pe direcția transversală ale
structurii, după care s-au extras deplasările absolute la fiecare nivel (deplasări nodale
obţinute din calculul structural), iar prin diferență s-au determinat deplasările relative de
nivel.
Verificarea explicită este prezentată în Tabelul 3.40,Tabelul 3.41,Tabelul 3.42 şiTabelul
3.43.
În primul pas conform Tabelul 2.5, Capitolul 2.3, s-a stabilit factorul de comportare, q.
Pentru zona cu seismicitate medie (M) având structură regulată în cadre (Tabelul 2.5) s-a
ales .
În cazul de față valorile, , în starea limită de serviciu (SLS), se estimează în ipoteza
rigidității secționale a elementelor structurale în stadiul nefisurat, cu rigiditate de
conform Tabelul 2.3 (componentele nestructurale contribuie la rigiditatea de ansamblu a
structurii), iar în starea limită ultimă (ULS) rigiditatea la încovoiere a elementelor
structurale de beton armat, se consideră redusă la jumătate din valoarea corespunzătoare
secțiunilor nefisurate, adică .
Tabelul 3.40 Deplasări de nivel în starea limită de serviciu pe direcţia longitudinală
Starea limită de serviciu (SLS)
Etaj
daSLS(EI)
dreSLS(EI) [mm] ν q drSLS [mm] dr.aSLS [mm]
[mm] Nr. h [m]
-18 18 V. 3.2 1.0 2.36 16

-17 17 IV. 3.2 2.0 4.73 16
-15 15 III. 3.2 2.0 4.73 16
0.5 4.725
-13 13 II. 3.2 3.0 7.09 16
-10 10 I. 3.2 4.0 9.45 16
-6 6 P 3.3 6.0 14.18 16.5

Spre exemplificare s-a calculat deplasarea relativă de nivel la nivelul IV.:
Tabelul 3.41 Deplasări de nivel în starea limită ultimă pe direcţia longitudinală

Starea limită ultimă (ULS)
Etaj
daULS(0.5EI)
dreULS(0.5EI) [mm] c q drULS [mm] dr.aULS [mm]
[mm] Nr. h [m]
-36 36 V. 3.2 2.0 9.45 80

-34 34 IV. 3.2 4.0 18.90 80
-30 30 III. 3.2 4.0 18.90 80
1 4.725
-26 26 II. 3.2 6.0 28.35 80
-20 20 I. 3.2 8.0 37.80 80
-12 12 P 3.3 12.0 56.70 82.5
Tabelul 3.42 Deplasări de nivel în starea limită de serviciu pe direcţia transversală

Starea limită de serviciu (SLS)
Etaj
daSLS(EI)
dreSLS(EI) [mm] ν q drSLS [mm] dr.aSLS [mm]
[mm] Nr. h [m]
-22 23 V. 3.2 1.0 2.36 16

-21 22 IV. 3.2 2.0 4.73 16
-19 20 III. 3.2 4.0 9.45 16
0.5 4.725
-16 16 II. 3.2 4.0 9.45 16
-12 12 I. 3.2 6.0 14.18 16
-6 6 P 3.3 6.0 14.18 16.5
Tabelul 3.43 Deplasări de nivel starea limită ultimă pe direcţia transversală

Starea limită ultimă (ULS)
Etaj
daULS(0.5EI)
dreULS(0.5EI) [mm] c q drULS [mm] dr.aULS [mm]
[mm] Nr. h [m]
-44 46 V. 3.2 2.0 9.45 80

-42 44 IV. 3.2 4.0 18.90 80
-38 40 III. 3.2 8.0 37.80 80
1 4.725
-32 32 II. 3.2 8.0 37.80 80
-24 24 I. 3.2 12.0 56.70 80
-12 12 P 3.3 12.0 56.70 82.5

3.4.1.4. Verificarea forței axiale normalizate în Gruparea Specială
După verificarea deplasărilor se verifică forțele axiale normalizate ale stâlpilor la limitatele
impuse de P100-1/2013 pentru fiecare clasă de ductilitate. Aceste valori au fost deja
utilizate în etapa de predimensionare pentru stabilirea unor dimensiuni, care să asigurare
ductilitatea stâlpilor, însă în urma calculului structural pot să apară valori mai mari ale
forțelor axiale normalizate în special în stâlpii marginali și cei de colț (datorită excentricității
acestora). Forțele axiale normalizate se calculează din combinațiile de acțiuni care cuprind
și acțiunea seismică.
Pentru exemplul de față Codul P100-1/2013 (paragraful 5.4.4.2.2) recomandă limitarea
valorii efortului axial normalizat la 0,50 (caz în care nu este necesară verificarea explicită a
capacității necesare de deformare) sau 0,65 (caz în care este necesară verificarea explicită
a capacității necesare de deformare).
Valoriile solicitărilor axiale și verificarea forțelor axiale normalizate sunt reprezentate în
Tabelul 3.44.
Tabelul 3.44 Valorile solicitărilor axiale şi forţelor axiale normalizate
Stâlp central Stâlp marginal Stâlp colț

Scțiune [cm] 55x55 Scțiune [cm] 50x50 Scțiune [cm] 50x50
Arie stâlp [cm2] 3025 Arie stâlp [cm2] 2500 Arie stâlp [mm2] 2500
Forța axială [kN] 1873.77 Forța axială [kN] 1810.45 Forța axială [kN] 1879.34
νd 0.37 νd 0.43 νd 0.45
Spre exemplificare s-a calculat efortul axial normalizat în stâlpul central:
Nu se propune schimbarea secțiunii stâlpilor pe înățimea clădirii, pentru a evita variația

rigidității etajelor, al căror efect defavorabil a fost pus în evidență prin calcule dinamice și
prin degradările suferite de acest tip de clădiri la cutremure.

3.4.2. Dimensionarea elementelor structurale
(conform P100-1/2013 şi SR EN 1991-1-1:2004)
3.4.2.1. Condiții generale
În proiectarea structurilor pentru crearea unui mecanism favorabil de disipare a energiei,

articulațiile plastice trebuie să apară prima dată la capătul grinzilor, și abia după aceea pot
să apară articulații plastice la capătul stâlpilor. Ruperea casantă a elementelor structurale
este interzisă. Pentru a se conforma spiritului proiectării seismice, ordinea corectă a
operațiunilor de dimensionare este:
 determinarea armăturilor longitudinale din grinzi,
 determinarea armăturilor longitudinale din stâlpii, luând în considerare momentele
capabile ale grinzilor dimensionate anterior,
 determinarea armăturilor transversale din calcul la forţă tăietoare în grinzi,
 determinarea armăturilor transversale din calcul la forţă tăietoare în stâlpi,
verificarea nodurilor de cadre, dacă este cazul.
Succesiunea etapelor este determinată și de modul de calcul al eforturilor de
dimensionare dat de codul de proiectare P100/1-2013. Scopul acestei succesiuni este
dirijarea formării mecanismului optim de plastifiere prin controlul suprarezistenței
elementelor la încovoiere. Suprarezistența este definită ca raportul dintre momentul
capabil al unei secțiuni ( ) față de momentul obținut din calculul static al acțiunii forței
seismice de proiectare corespunzătoare ( ).
Mecanismul optim de plastificare sub acțiunea seismică al unui cadru transversal din
structură este reprezentat în Figura 3.19.
În vederea formării mecanismului optim de plastificare zonele critice cu potențial disipativ
trebuie distribuite relativ uniform în întreaga structură, în zone cu cerinţe de ductilitate
mărită. Distribuirea uniformă a articulațiilor plastice va limita nivelul degradării structurii,
distribuind cantitatea de energie de disipat în mod uniform zonelor plastic potențiale. Astfel
se va evita concentrarea deformaţiilor plastice în doar câteva zone relativ slabe și colapsul
local al unor elemente structurale care să conducă la colapsul global.
În cazul structurilor în cadre etajate amplasate în zone seismice deformaţiile plastice
datorate acțiunilor seismice apar în mod firesc în zonele de la extremităţile grinzilor şi în
zonele de la baza stâlpilor, imediat deasupra nivelului teoretic de încastrare (Figura 3.19).
Aceste zone vor fi prevăzute cu capacitate suplimentară de preluare a forțelor tăietoare
aferente secțiunii plastifiate, astfel încât cedarea de tip fragil să fie evitată.

Figura 3.19 Mecanismul optim de plastificare pentru structura studiată sub acțiunea
seismică
Figura 3.22 reprezintă evoluția momentelor încovoietoare la capătul grinzii, solicitate de
acțiunile gravitaționale și acțiunea seismică, obținută prin suprapunerea efectelor celor
două tipuri de acțiuni. Momentul încovoietor din acțiunile gravitaționale (Figura 3.20)
rămâne constant, în timp ce momentul datorat acțiunii seismice (Figura 3.21) crește, până
ce momentul încovoietor din câmp – din acțiunile gravitaționale și seismice (Figura 3.22) –
se deplasează din mijlocul deschiderii (din doar încărcările gravitaționale) către zona de
reazem. „Rotirea” diagramei din încărcările gravitaționale cu unghiul dat de diagrama din
încărcarea seismică (prin suprapunerea de efecte) va rezulta creșterea momentului
negativ la celălalt capăt al grinzii (Figura 3.22). Astfel în cazul acțiunii seismice momentele
maxime pe grinzi pot să apară în secțiunea din vecinătatea reazemului (stâlpului), pentru
ambele direcții de aplicare ale acțiunii seismice. Apariția momentelor maxime în aceste
secțiuni permite formarea controlată a articulațiilor plastice (prin plastifierea armăturilor
longitudinale). Acest fenomen este caracteristic în special amplasamentelor cu
seismicitate mare (însă poate să apară și în cazul zonelor cu seismicitate moderată), și
doar structurilor multietajate, la care încărcarea seismică nu poate fi preluată de pereți
structurali.

Figura 3.20 Moment încovoietor sub acțiunea încărcărilor gravitaționale
Figura 3.21 Moment încovoietor sub acțiunea încărcărilor seismice
Figura 3.22 Moment încovoietor prin suprapunerea acțiunilor din încărcările

gravitaționale și seismice
Legendă:
AP+ Articulație plastică pozitivă, datorată curgerii armăturii de la partea de jos;
AP- Articulație plastică negativă, datorată curgerii armăturii de la partea de sus.

Capacitatea de mobilizare a mecanismului de disipare a energiei în zonele critice ale
elementelor structurale de beton armat poate fi asigurată prin proiectarea antiseismică
corespunzătoare, fără însă ca rigiditatea şi/sau rezistenţa elementelor să fie semnificativ
reduse. Această proiectare va urmări:
1. Evitarea ruperilor cu caracter neductil. Ruperile în secțiuni înclinate datorate acţiunii
forţei tăietoare nu sunt permise. În acest sens se prevăd procente minime de armare
ale elementelor încovoiate astfel ca încărcarea suplimentară în cazul fisurării betonului
(pentru armare sub nivelul corespunzător eforturilor de fisurare ale secțiunilor) să nu
solicite suplimentar armăturile longitudinale, astfel evitând ruperea armăturilor
longitudinale solicitate la întindere.
2. Se va evita strivirea betonului comprimat – betonul nefiind un material ductil - înainte
de intrarea în curgere a armăturilor întinse prin limitarea înălțimii zonei comprimate.
Armarea transversală va fi astfel dimensionată încât să asigure îndeplinirea cerințelor
de ductilitate prin capacitatea de deformare minimală în toate secțiunile, dispunând
armătură transversală suplimentară pe lungimea critică a elementelor. O astfel de
dispunere a armăturii transversale asigură și împiedicarea expulzării betonului cauzată
de flambajul armăturilor longitudinale în secțiunile comprimate.
3. Proprietățile betonului și oțelului să fie corespunzătoare: calitățile materialelor utilizate
la structuri care participă la preluarea acțiunilor seismice trebuie să îndeplinească
condiții de ductilitate. Clasa betonului se stabilește astfel încât să aibă o rezistență
suficientă la compresiune și o capacitate de deformare suficientă (în clasa de ductilitate
înaltă (H) se vor utiliza betoane cel puțin de clasă C20/25, iar în clasa de ductilitate
medie (M) betoane cu clasă minimă de C16/20). Oțelurile utilizate trebuie să aibă o
clasă de ductilitate minimă de B sau C. Clasa de ductilitate a oțelurilor se stabilește în
funcție de cerințele de ductilitate: în clase de ductilitate înaltă (H), în zonele critice se
utilizează oțel din clasa C, în afara zonelor critice se poate utiliza și oțel din clasa B. La
armarea elementelor de clasa de ductilitate medie (M) se va utiliza cel puțin oțel din
clasa B. În același timp se impune ca raportul dintre rezistenţa oţelului şi limita lui de
curgere să nu fie excesiv de mare (orientativ ≤1,4).
4. Reducerea incertitudinilor referitoare la rezistenţa elementelor structurale: dimensiunile
elementelor structurale vor fi astfel stabilite încât abaterile de execuţie, încadrate în
toleranţele admise, să nu influenţeze semnificativ comportarea structurală şi/sau să nu
sporească exagerat efectele de ordinul doi. Se va dispune pe toată deschiderea grinzii
la partea superioară o armare minimă, care să acopere diferenţele dintre distribuţia
reală a momentelor încovoietoare şi diagramele de momente rezultate din calcul.
Armătura minimă se va prevedea și la partea inferioară a grinzilor pe reazeme, pentru
a asigura o capacitate suficientă de rezistenţă pentru momentele pozitive care pot
apărea în aceste secţiuni, chiar și în cazul în care acestea nu rezultă din calculul în
situaţia de proiectare seismică. Armarea minimă la partea inferioară asigură și o
capacitate suficientă de deformare post-elastică.

3.4.2.2 Plăci
3.4.2.2.1. Prevederi pentru dimensionarea plăcilor
conform (EC2) şi (A. Ionescu 1998)

Condiția generală acceptată pentru armarea plăcii pe două direcții, fundamentată în
compatibilitatea deformatelor și raportul între încărcările preluate de fiecare direcție, este
ca raportul dintre laturi să fie în intervalul [0,5÷2,0]. În cazul clădirii din temă raportul dintre
laturile panourilor de placă se încadrează în acest interval, așadar armarea plăcii se va
efectua pe două direcții. Chiar dacă această condiție nu ar fi fost îndeplinită pentru toate
panourile plăcii continue totuși armarea s-ar efectua pe două direcții din condiții de
continuitate pe reazeme ale panourilor – condiție luată în considerare în modelul de calcul
static, pe baza cărora s-au obținut rezultatele. De altfel asigurarea șaibei rigide necesare
distribuirii încărcărilor orizontale din seism presupune armarea pe două direcții ale plăcii
planșeului.
3.4.2.2.2. Valorile de proiectare ale eforturilor în placă
Solicitările de calcul (momentele încovoietoare și forțele tăietoare) pe placa planșeului

curent s-au obținut din gruparea fundamentală, deoarece grupările de acțiuni, care au
inclus și încărcarea seismică, rezultă solicitări evident mai reduse în plăci. Valorile de
proiectare pentru fiecare panou în parte s-au obținut din înfășurătoarea combinațiilor de
încărcări în starea limită ultimă.
3.4.2.2.3. Dimensionarea plăcii
Stratul de acoperire cu beton

Acoperirea reprezintă distanța dintre suprafața exterioară a armăturii (incluzând agrafele și
etrierii, precum și armăturile de suprafață, dacă este cazul) și cea mai apropiată suprafață
a betonului.
Acoperirea nominală se determină pe planuri, ca acoperirea minimă plus o
suplimentare , care ține seama de toleranțele de execuție.
Acoperire minimă,
Stratul de acoperire minim asigură:
 bună transmitere a eforturiloe de aderență;
 protecția armăturilor împotriva coroziunii (durabilitate);
 rezistență la foc convenabilă.
Se aplică valoarea cea mai mare, dintre valorile care satisfac în același timp cerințele
referitoare la aderență și condițiile de mediu.

în care:
acoperirea minimă față de cerințele de aderență;
acoperirea minimă față de cerințele de mediu;
coeficient suplimentar de siguranță, în lipsa unor specificații se poate lua 0;
reducerea acoperirii minime în cazul oțelului inoxidabil, valoarea
recomandată în situații obișnuite este 0.
reducerea acoperirii minime în cazul unei protecții suplimentare, valoarea
recomandată în lipsa unor precizări suplimentare este 0.
Condiții de aderență
Pentru a se asigura transmiterea eforturilor de aderență, și un beton suficient de compact,
este prevăzut că acoperirea minimă să nu fie mai mică decât valorile , indicate în
Tabelul 3.45.
Tabelul 3.45 Acoperire minimă, , din condiţia de aderenţă – Tabelul 4.2, pg. 45
... (***, SR EN 1992-1-1:2004, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-
1: Reguli Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi
reguli pentru clădiri 2004)
Cerințe față de aderență

Dispunerea armăturilor Acoperire minimă,
Armătura individuală Diametrul barei
Pachet de armături Diametrul echivalent**
* Dacă dimensiunea nominală a celei mai mari granule de agregat este mai mare de 32 mm,
se recomandă să se mărească cu 5mm;
** În cazul unui pachet de bare se aplică regulile de la Capitolul 8.9 SR EN 1992-1-1-2004.
Condiții de mediu
Acoperirea minimă a armăturilor pentru beton armat și armăturilor pretensionate într-un
beton de masă volumică normală este . Valoarea acoperirii minime ține seama de
clasa de expunere și de clasele structurale.
Clasa structurală recomandată este clasa S4, cu o durată de utilizare de 50 de ani, dar în
funcție criteriilor enumerate de mai jos, această clasă se poate schimba conform Tabelul
3.46.
Criterii pentru clasificarea structurală:
I. Durata de utilizare din proiect de 100 ani;
II. Clasa de rezistență;
III. Element asimilabil unei plăci (poziția armăturilor neafectată de procesul de
construcție);
IV. Control special al calității de producție a betonului.

Tabelul 3.46 Clasificare structurală recomandată – Tabelul 4.3N, pg.6 … (***, SR EN
1992-1-1/NB:2008, Euocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională 2004)
Clasa structurală
Clasa de expunere
Criteriu
XD3/XS2/
X0 XC1 XC2/XC3 XC4 XD1 XD2/XS1
XS3
Majorare Majorare Majorare Majorare Majorare Majorare Majorare

I. cu două cu două cu două cu două cu două cu două cu două
clase clase clase clase clase clase clase
≥C30/37 ≥C30/37 ≥C35/45 ≥C40/50 ≥C40/50 ≥C40/50 ≥C45/55
II. micșorare micșorare micșorare micșorare micșorare micșorare micșorare
cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă
micșorare micșorare micșorare micșorare micșorare micșorare micșorare
III.
micșorare micșorare micșorare micșorare micșorare micșorare micșorare
IV.
Tabelul 3.47 Valori ale acoperirii minime, , cerute de condiția de durabilitate

în cazul armăturilor pentru beton armat conform EN10080 – Tabelul 4.4N, pg.4 …
(***, SR EN 1992-1-1/NB:2008, Euocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-
1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională 2004)
Cerință de mediu pentru cmin,dur (mm)

Clasa Clasa de expunere
structurală X0 XC1 XC2/XC3 XC4 XD1/XS1 XD2/XS2 XD3/XS3
S1 10 10 10 15 20 25 30
S2 10 10 15 20 25 30 35
S3 10 10 20 25 30 35 40
S4 10 15 25 30 35 40 45
S5 15 20 30 35 40 45 50
S6 20 25 35 40 45 50 55
În cazul în care betonul este turnat pe șantier peste alte elemente de beton (monolite sau
prefabricate), acoperirea minimă în legătură cu interfața poate fi redusă la valoarea,
corespunzând condițiilor de aderență, dacă:
 clasa de rezistență a betonului este cel puțin C25/30;
 durata de expunere la mediul exterior a suprafeței betonului nu depășete termenul
de 28 de zile;
 suprafața de contact este făcută rugoasă (este curățată, spălată sau aspirată).

Pentru supafețele exterioare, neregulate, denivelate (ex.: beton cu agregate aparente),
este recomandat că acoperirea minimă să se mărească cu cel puțin 5mm.
Toleranțe de execuție
Ținând seama de abaterile de execuție, pentru determinarea acoperirii nominale ,
acoperirea minimă trebuie mărită cu valoarea absolută a abaterii acceptate.
Se utilizează valoarea recomandată, pentru toate elementele structurale,
cu excepția plăcilor, pentru care, .
În anumite situții abaterea aceptate , poate fi redusă:
 când fabricația este asigurată cu un sistem care permite supravegherea și
măsurarea acoperirii:
;
 când utilizează aparat de măsură foarte precis pentru supraveghere precum și
pentru respingerea elementelor neconforme (elemente prefabricate):
.
Când betonul turnat intră în contact cu supafețe neregulate sau denivelate se recomandă
să se mărească acoperirea minimă cu diferența cauzată de iregularitate.
Astfel acoperirea minimă trebuie să fie egală, cel puțin cu:
 40 mm pentru beton turnat în contact cu un sol care a fost pregătit (inclusiv prin
beton de egalizare);
 75mm pentru beton turnat în contact direct cu solul (ex.: fundații).
În cazul nostru stratul de acoperire cu beton este:
unde:
– S-a stabilit în funcție de diametrul maxim presupus pentru armătura longitudinală
, Tabelul 3.45);
– Se obține în funcție de clasa de expunere, Tabelul A.3, și clasa structurii,
Tabelul 3.46. În funcție de condițiilor de mediu, clasa de expunere a structurii se consideră
XC1. Clasa structurală este S4, cu durată de viață de 50 de ani cu Dar
conform Tabelul 3.46, criteriul III., clasa se reduce cu 1, astfel devine S3 cu
);
Toleranța admisibilă este 5mm, .
Conform Tabelul 3.28, distanța minimă până la centrul de greutate al armăturilor de

rezistență este, (REI=60min). Dacă se adoptă pentru armătura longitudinală
diametrul de 10mm, distanța efectivă până la centrul de greutate rezultă:

Înălțimea utilă a plăcii

Deoarece placa va fi armată pe două direcții, la determinarea înălțimii utilă a plăcii trebuie
să ținem cont de direcțiile de armare (longitudinale și transversale). Astfel este necesar
calculul înălțimii utile după fiecare direcție în parte (Figura 3.23)
C.S.P. R
c
h - 2c
h
R R
d
d
C.I.P.
R
Figura 3.23 Înălţimea utilă a plăcii

Legendă:
direcție armătură, rândul x;
direcție armătură, rândul y;
acoperire de beton pentru armătura superioară
acoperire de beton pentru armătura inferioară;
grosime planșeu;
înălțimea utilă pe direcția x;
înălțimea utilă pe direcția y;
C.S.P. cota superioară planșeu;
C.I.P. cota inferioară planșeu.

Observație:
Deoarece diametrul maxim presupus pentru armătura longitudinală este
Distanța minimă până la centrul de greutate al armăturilor de rezistență

Rezistența la foc a plăcilor de beton armat sau precomprimat poate fi considerată
satisfăcătoare dacă respectă criteriile prezentate în Tabelul 3.28.
Distanța dintre armăturile de beton armat

Distanța dintre bare în secțiunea transversală a elementelor beton armat trebuie să
permită turnarea și compactarea corespunzătoare a betonului, prin acestt lucru asigurând
dezvoltarea unei bune aderențe.
Distanța liberă (orizontală și verticală) între barele paralele sau între rândurile orizontale
de bare paralele trebuie să fie mai mare sau egală decât cea mai mare dintre valorile
următoare:
sau {
unde:
, distanța liberă (orizontal și vertical) între bare sau între rânduri orizontale de
bare paralele, pentru a permite vibrarea corespunzătoare a betonului și asigurarea unei
bune compactări a betonului.
diametrul maxim al barelor longitudinale;
dimensiunea celui mai mare agregat.
Pentru înnădirea barelor prin suprapunere se poate admite că acestea sunt în contact pe
lungimea de suprapunere. Înnădirea barelor se calculează conform Capitolului 8.7 din SR
EN 1992 -1-1-2004.
În cazul plăcilor se recomandă ca distanța între bare să nu fie mai mare de , care
este egală cu:
 pentru armăturile principale, ;

 pentru armăturile secundare,
unde:
este grosimea totală a plăcii.
În zonele solicitate de încărcări concentrate sau în zonele de moment maxim, aceste
prevederi devin:
 pentru armăturile principale, ;
 pentru armăturile secundare, .
Dimensionarea armăturii din încovoiere

Armarea plăcilor de beton armat se poate realiza cu plase sudate sau cu bare
independente asociate în plase legate.
Procentul minim și maxim de armare se calculează conform prevederilor (***, SR EN
1992-1-1:2004, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli Eurocod 2:
Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri, 2004):
 secțiunea minimă a armăturii longitudinale întinse
unde:
este lățimea fâșiei de calcul pentru placă ( );
valoarea medie a rezistenței betonului la întindere directă;
limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat.
Secțiunile care conțin o cantitate de armătură mai mică de sunt considerate
nearmate.
 secțiunea maximă a armăturii longitudinale întinse întinse sau comprimate în afara
zonelor de suprapunere:
,(4% din aria secțiunii de beton).
Cu considerarea acestor prevederi pentru înălțimea utilă de 105 mm secțiunile minime și
maxime de armătură vor fi:
Planșeele structurii studiate vor fi armate pe două direcții, utilizând bare independente,
unde diametrul maxim al barelor de rezistență trebuie să respecte condiția de mai jos:

Figura 3.24 Dispunerea armăturii de rezistenţă pe două direcţii sub formă de bare
independente
În vederea obţinerii unui consum de oţel mai redus este posibilă reducerea armăturilor în
zona de reazem, paralel cu acestea, conform SR EN 1992-1-1:2004 (Figura 3.25), dar şi
în această situaţie se vor respecta distanţele maxime prevăzute între armăturile de
rezistenţă.
Figura 3.25 Determinarea lăţimii fâşiilor

Armarea plăcii în vecinătatea reazemului
În cazul reazemelor marginale în lungul cărora există posibilitatea producerii unei
încastrări parțiale neluate în considerare în calcule, se recomandă să fie dispuse armături
superioare și să fie capabile să reziste la cel puțin 25% din momentul maxim al traveei
adiacente). Aceste armături se recomandă să fie prelungite pe o lungime de cel puțin 0,2
ori lungimea traveei adiacente, măsurată de la fața reazemului, să fie continue în dreptul
reazemelor intermediare și să fie ancorate la reazemele marginale.
Figura 3.26 Modul de armare şi locul de oprire al barelor de rezistenţă în vecinătatea

reazemului
Armarea plăcii în câmp

În general este necesară armarea plăcii în partea inferioară în zona câmpului cu bare de
rezistență, calculată pe una sau pe două direcții în funcție de modul de descărcare al
planșeului. În cazul plăcilor armate pe două direcții - datorită rigidității mai mari pe direcția
scurtă - se recomandă ca armătura pe direcția scurtă să fie dispusă mai aproape de
partea inferioară a plăcii (Z. Kiss 2008). În cazul plăcilor continue, din considerente
tehnologice, ordinea de dispunere a armăturilor inferioare va fi păstrată neschimbată
pentru întreaga placă.
Dacă este necesară dispunerea armăturilor secundare de repartiție la partea superioară a
plăcilor acestea vor reprezenta minim 20% din armăturile principale. Aceste armături se
utilizează la realizarea rețelei de armătură la partea superioară (sau, în cazul plăcilor
armate pe o singura direcție, la realizarea rețelei de armătură în partea inferioară a plăcii).
Diametrul minim pentru barele de rezistență și de repartiție în câmp:
 pentru barele de rezistență: ;
 pentru barele de repartiție ;
Distanța dintre armăturile secundare de repartiție va respecta condițiile stabilite în
Capitolul 3.4.2.2.3: Distanţa dintre armăturile de beton.

Figura 3.27 Modul de armare şi locul de oprire al barelor de rezistenţă în câmp
Armarea plăcii la marginile libere

În lungul unei laturi libere (nerezemată) a unei plăci în mod normal sunt prevăzute armături
longitudinale și transversale, dispuse ca în Figura 3.28. Astfel de situații sunt frecvent
întălnite la balcoane, podeste la casa de scară etc. Margini libere pot fi considerate și
marginile golurilor tehnologice în planșee, însă în această situație pot fi necesare și alte
armături de bordare ale golurilor.
Figura 3.28 Armarea marginii libere a plăcii
Calculul ariilor de armătură necesare

Valoarea momentului redus ( ) se determină:
unde:
valoarea de calcul a momentului încovoietor;
fâșia de calcul pentru placă;
înălțimea utilă de placă;
valoarea de calcul a rezistenței la compresiune a betonului.
Pentru betoane de clasă de rezistență ≤C50/60 și oțelul Bst500S µlim=0,372.
Cantitatea de armătură longitudinală ( ) se determină cu relația:
Unde reprezintă procentul de armare mecanic, obținut din tabele în funcție de

caracteristicile de materiale sau calculat cu formula:
√

Tabelul 3.48 Caracteristici planșeu
Grosime placă hs 13 cm
Strat de acoperire cu beton cnom 1,5 cm
Diam. maxim pentru barele longitudinale max.sl 10 mm
Înălțimea utilă în direcția longitudinală dx 110 mm
Înălțimea utilă în direcția transversală dy 100 mm
Înălțimea utilă medie dmed 105 mm
Procent minim de armare As.min 2,73 cm2
Procent maxim de armare As.max 42 cm2
Tabelul 3.49 Caracteristicile de rezistență ale materialelor folosite pentru
dimensionarea elementelor de rezistență
Beton C25/30 Oțel Bst500S

fck 25 N/mm2 fyk 500N/mm2
fctm 2,6 N/mm2 fyd 434,78 N/mm2
fctk0.05 1,8 N/mm2
fcd 16,67 N/mm2
fctd 1,20 N/mm2

Tabelul 3.50 Armarea plăcii peste subsol pe direcţia longitudinală
Fâșia
Direcția
de MEd dx Asl.nec ∅ snh Asl.eff

Zona Poziția μ ω
placă [kNm/m] [cm] [cm2/m] 2
[mm] [mm] [cm /m]
interax
A-B 13.6 0.07 0.07 2.95 8 170 2.96
B-C 7.42 0.04 0.04 1.58 8 200 1.89
câmp
C-D 14.04 0.07 0.07 3.05 8 160 3.14

D-E 13.81 0.07 0.07 2.99 8 160 3.14
E-F 13.17 0.07 0.07 2.85 8 170 2.96
1-2 A 20.11 0.10 0.11 4.44 8 11 4.57
B 26.39 0.13 0.14 5.94 10 130 6.04
reazem
C 23.23 0.12 0.12 5.17 10 150 5.24

D 28.39 0.14 0.15 6.43 10 120 6.54
E 27.9 0.14 0.15 6.31 10 120 6.54
F 24.47 0.12 0.13 5.47 10 140 5.61
A-B 14.97 0.07 0.08 3.26 8 150 3.35
B-C 5.98 0.03 0.03 1.27 8 200 1.89
câmp
C-D 15.29 0.08 0.08 3.33 8 150 3.35

Longitudinală
D-E 13.81 0.07 0.07 2.99 8 150 3.35

E-F 14.6 0.07 0.08 3.17 8 150 3.35
2-3 A 21.08 11 0.10 0.11 4.67 8 100 5.03
B 27.03 0.13 0.14 6.09 10 120 6.54
reazem
C 24.61 0.12 0.13 5.51 10 140 5.61

D 28.8 0.14 0.15 6.53 10 120 6.54
E 27.97 0.14 0.15 6.32 10 120 6.54
F 24.65 0.12 0.13 5.51 10 140 5.61
A-B 14.12 0.07 0.07 3.06 8 160 3.14
B - C* 15.15 0.08 0.08 3.30 8 140 3.59
câmp
C-D 14.46 0.07 0.07 3.14 8 150 3.35

D-E 14.12 0.07 0.07 3.06 8 160 3.14
E-F 13.56 0.07 0.07 2.94 8 170 2.96
3-4 A 17.5 0.09 0.09 3.83 8 130 3.93
B 22.62 0.11 0.12 5.03 10 150 5.24
reazem
C 21.5 0.11 0.11 4.76 10 150 5.24

D 27.33 0.14 0.15 6.17 10 120 6.54
E 26.39 0.13 0.14 5.94 10 130 6.04
F 21.02 0.10 0.11 4.65 8 100 5.03

Tabelul 3.51 Armarea plăcii peste subsol pe direcţia transversală
Fâșia
Direcția
de MEd dx Asl.nec ∅ snh Asl.eff

Zona Poziția μ ω
placă [kNm/m] [cm] [cm2/m] [mm] [mm] [cm 2
/m]
interax
1-2 10.66 0.06 0.07 2.54 8 190 2.65
câmp
2-3 12.93 0.08 0.08 3.10 8 150 3.35

3-4 12.51 0.08 0.08 2.99 8 150 3.35
A-B 1 15.05 0.09 0.09 3.63 8 130 3.87
reazem
2 19.99 0.12 0.13 4.91 10 160 4.91

3 21.65 0.13 0.14 5.35 10 140 5.61
4 15.34 0.09 0.10 3.71 8 130 3.87
1-2 6.76 0.04 0.04 1.59 8 200 1.89
câmp
2-3 6.99 0.04 0.04 1.64 8 150 3.35

3-4 13.05 0.08 0.08 3.13 8 150 3.35
B-C 1 14.85 0.09 0.09 3.58 8 130 3.87
reazem
2 19.9 0.12 0.13 4.89 10 160 4.91

3 21.63 0.13 0.14 5.35 10 140 5.61
4* 15.45 0.09 0.10 3.74 8 130 3.87
1-2 10.91 0.07 0.07 2.60 8 190 2.65
câmp
Transversală
2-3 12.89 0.08 0.08 3.09 8 150 3.35

3-4 12.67 0.08 0.08 3.03 8 150 3.35
C-D 1 16.59 10 0.10 0.11 4.03 8 120 4.19
reazem
2 22.2 0.13 0.14 5.50 10 140 5.61

3 24.34 0.15 0.16 6.08 10 120 6.54
4 20.37 0.12 0.13 5.01 10 150 5.24
1-2 10.82 0.06 0.07 2.58 8 190 2.65
câmp
2-3 11.11 0.07 0.07 2.65 8 190 2.65

3-4 11.97 0.07 0.07 2.86 8 170 2.96
D-E 1 16.29 0.10 0.10 3.95 8 120 4.19
reazem
2 22.31 0.13 0.14 5.53 10 140 5.61

3 24.14 0.14 0.16 6.03 10 120 6.54
4 20.34 0.12 0.13 5.00 10 150 5.24
1-2 10.57 0.06 0.07 2.51 8 190 2.65
câmp
2-3 10.49 0.06 0.07 2.49 8 190 2.65

3-4 11.75 0.07 0.07 2.81 8 170 2.96
E-F 1 14.25 0.09 0.09 3.43 8 120 4.19
reazem
2 21.35 0.13 0.14 5.27 10 140 5.61

3 22.25 0.13 0.14 5.51 10 140 5.61
4 18.95 0.11 0.12 4.64 8 100 5.03

Legendă pentru utilizarea Tabelurilor 3.50 şi 3.51:
Moment încovoietor de Aria armăturii necesare

calcul
Diametrul armăturii
Identificarea panourilor de Valoarea redusă a
necesare
placă momentului încovoietor de
calcul
Fâșia de
Direcția
MEd dx Asl.nec ∅
snh Asl.eff
placă Zona Poziția μ ω
interax [kNm/m] [cm] [cm /m] [mm] [mm] [cm2/m]
2
Zona de Înălţimea utilă pe direcţia Coeficient de Distanţa dintre

calcul a plăcii x respective y aramare armăturile de
rezistenţă
Aria armăturii efective
Verificarea plăcii la forță tăietoare

În ceea ce privește prevederile constructive, armături de forță tăietoare într-o placă sunt
prevăzute dacă grosimea plăcii este cel puțin 200mm.
De obicei, în cazul plăcilor subțiri obișnuite (cum este și în cazul structurii studiată), la care
| | ⁄ , armăturile de forță tăietoare pot consta numai din bare ridicate, din
etrieri sau agrafe.
Distanța între etrieri sau agrafe trebuie să fie:
unde reprezintă înclinarea armăturilor de forță tăietoare.

Distanța între barele înclinate trebuie să fie mai mică decât înălțimea utilă a plăcii.
Distanța între armăturile de forță tăietoare pe direcția transversală este indicată de:

3.4.2.3. Proiectarea structurii de rezistență supusă la încărcări seismice
Condiţia generală pentru asigurarea mecanismului structural de disipare de energie

prevăzută de normativ este exprimată prin formula 5.4 din P100-1/2013. Astfel în fiecare
nod grindă – stâlp al structurilor tip cadru şi al structurilor duale cu cadre predominante
este necesară verificarea condiţiei generale în vederea îndeplinirii condițiilor de ductilitate
globală și locală. Îndeplinirea condiţiei asigură dirijarea mecanismului de plastificare în
structură, evitând plastificarea stâlpilor în zona nodurilor:
∑ ∑
unde:
∑ suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor care intră
în nod, în secţiunile învecinate nodului; se consideră valorile minime corespunzătoare
variaţiei posibile a forţelor axiale în combinaţia seismică de proiectare;
∑ suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile în grinzile care intră în
nod, în secţiunile învecinate nodului;
factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al oţelului, care
se va considera 1,3 pentru clasa de ductilitate înaltă (DCH) şi 1,2 pentru clasa de
ductilitate medie (DCM).
Nu se va verificare îndeplinirea condiției generale la capătul superior al stâlpilor de la
ultimul nivel al construcției (recomandare P100).
Verificarea de mai sus se aplică pentru fiecare nod în parte și trebuie îndeplinită în cele 2
planuri principale de încovoiere. Se consideră ambele sensuri ale acţiunii momentelor din
grinzi în jurul nodului (orar şi antiorar), sensul momentelor din stâlpi fiind opus totdeauna
momentelor din grinzi.
Dacă ar fi structura de tip cadru dezvoltată doar într-o singura direcție, ar fi suficientă
satisfacerea relaţiei doar pentru aceea direcție.
Codul de proiectare seismică furnizează o verificare alternativă pentru îndeplinirea
condiției de ductilitate globală. Astfel în locul verificării condiţiei 5.4 din P100-1/2013 la
fiecare nod în parte se poate aplica la fiecare nivel, pentru fiecare grindă în ansamblu
următoarea condiţie globală:
∑ ∑
în care:
∑ suma momentelor capabile ale grinzilor în secţiunile situate de o parte şi de
alta a nodurilor, corespunzătoare sensului considerat al acţiunii seismice, pentru o grindă
în ansamblu la un anumit nivel;
∑ suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor care
intersectează grinda considerată, corespunzătoare sensului considerat al acţiunii
seismice, în secţiunile din vecinătatea nodurilor; se consideră valorile minime,
corespunzătoare variaţiei posibile a forţelor axiale în combinaţia seismică de proiectare;

– factorul de suprarezistenţă, considerat 1,3 pentru DCH şi 1,2 DCM.
Figura 3.29 Formarea momentelor capabile în secţiunile situate de o parte şi de alta

a nodurilor (grindă, stâlp) corespunzătoare sensului considerat al acţiunii seismice
a) sensul de acţiune seism, stânga – dreapta b) sensul de acţiune seism dreapta –
stânga
Deși metoda alternativă reduce substanțial numărul verificărilor necesare, în lipsa
recomandărilor clare cu privire la modul de distribuire a rigidităţilor pe nodurile grinzii
studiate există riscul apariţiei nodurilor sub- şi supraarmate. În consecinţă pentru evitarea
acestui fenomen în exemplul prezentat se va utiliza doar verificarea la nivel de nod, care
impune efectuarea a patru verificări în toate nodurile structurii în cadre.
În consecinţă la dimensionarea grinzilor se va urmări obținerea unei armări optime, evitând
pe cât posibil supradimensionarea şi consecinţele supradimensionării. Se vor evita ruperile
fragile și deformaţiile neliniare datorate forţei tăietoare. Metoda de calcul propusă de P100
pentru stabilirea forţei tăietoare aferente momentelor capabile urmăreșe îndeplinirea
acestor principii. Energia produsă de acțiunea seismului este disipată prin apariţia
plastificării din încovoiere a elementelor structurale în zonele de capăt ale grinzilor.
Practic prin dimensionarea întregii structuri la forțe tăietoare aferente plastifierii din
încovoiere a elementelor structurale ruperile de tip fragil sunt complet evitate pentru forța

laterală corespunzătoare intensității maxime a acțiunii seismului considerat în proiectare,
care produce mobilizarea mecanismului global de plastificare.
3.4.2.4. Proiectarea grinzilor participante la structuri antiseismice
3.4.2.4.1. Valorile de proiectare ale eforturilor încovoietoare
Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare sunt cele obţinute direct din
înfășurătoarea diagramelor de momente pe fiecare grindă, determinată prin suprapunerea
diagramelor de momente obținute din calculul static al structurii sub acțiunea combinațiilor
de încărcări care cuprind numai acțiunile gravitaționale și acțiunea seismică.
La dimensionarea grinzilor vom considera valorile momentelor reduse la fața stâlpilor atât
pentru momentele pozitive cât și pentru cele negative. Aria de armătură longitudinală
necesară se va obține din momentul maxim negativ pe fiecare reazem al grinzii și din
momentele maxime pozitive pe cele două reazeme (dacă apar) și în câmp. La alegerea
armăturii trebuie respectate condițiile constructive prevăzute de normele specifice.
Figura 3.30 Momentele încovoietoare de proiectare pe grinzi
3.4.2.4.2. Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare
Forțele tăietoare de proiectare în grinzi se determină din echilibrul fiecărei deschideri sub
încărcarea gravitațională din gruparea seismică și momentele de la extremitățile grinzii,
corespunzătoare fiecărui sens de acțiune seismică, la formarea articulației plastice în
grinzi sau în elementele verticale conectate în nod.
La fiecare secțiune de capăt, se determină valorile forțelor tăietoare minime, și
maxime, , corespunzând valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative,
(Mdb,i), care se dezvoltă la cele 2 extremități (stânga sau dreapta) i=1 (stânga) și i=2
(dreapta) ale grinzii:

Figura 3.31 Forţele tăietoare de proiectare pe grinzi a) sensul de acţiune seism

stânga – dreapta b) sensul de acţiune seism dreapta – stânga
Forța tăietoare asociată plastificării grinzii la capete se determină cu relația:
şi
Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare nu se vor lua mai mici decât valorile rezultate
din calculul structural în combinația seismică de proiectare multiplicate cu .
Momentele maxime ce pot să apară la extremitățile grinzii, , se pot calcula cu relația:
∑
( )
∑
unde:
deschiderea liberă a grinzii;
încărcarea echivalentă uniform distribuită pe grinda corespunzătoare încărcărilor
gravitaționale din combinația seismică;
valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în sensul
corespunzător sensului de acţiune a forţelor orizontale;
∑ sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor care întră în
nodul învecinat secţiunii de calcul, corespunzătoare sensului considerat al acțiunii
seismice;
∑ sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale grinzilor care întră în
nodul învecinat secţiunii de calcul, corespunzătoare sensului considerat al acțiunii
seismice;
factor de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului.
pentru clasa de ductilitate înaltă (H);
pentru clasa de ductilitate medie (M);

3.4.2.4.3. Asigurarea cerințelor de ductilitate locală
Zonele critice (disipative), unde poate interveni curgerea în cazul combinației seismice de
proiectare, se consideră zonele de la extermitățile grinzilor măsurate de la fața stâlpilor,
precum și zonele situate de o parte și de alta a unei secțiuni din câmpul grinzii, cu lungime
de:
pentru clasă de ductilitate (H);
pentru clasă de ductilitate (M).
Cel puţin jumătate din secţiunea de armătură întinsă se prevede şi în zona comprimată a
acestor secțiuni.
(conform P100-1/2013)
Armături longitudinale
Coeficientul de armare longitudinală din zona întinsă, ⁄ , satisface condiția:
ceea ce arată că secțiunea minimă a armăturii întinse în zonele seismice indiferent de

clasa de ductilitate va fi egală cu:
în care:
valoarea medie a rezistenței la întindere a betonului;
valoarea caracteristică a limitei de curgere a oțelului;
înălțimea utilă a secțiunii transversale;
este lățimea medie a zonei întinse (pentru o grindă în T, cu placa în zona
comprimată, se consideră numai lățimea inimii ).
(conform P100-1/2013)
În cazurile obișnuite procentele medii de armare recomandate sunt între 0,8% și 2,0% dar
nu va depăși 4% din aria secțiunii de beton.
(conform SR EN 1992-1-1/2004)
Armăturile longitudinale se vor dimensiona astfel încât înălţimea zonei comprimate, , să
nu se depăşească valoarea de ( – înălțimea utilă a secțiunii). La calculul lui , se
va ţine seama şi de contribuţia armăturilor din zona comprimată.
Se prevede armare continuă pe toată deschiderea grinzii. Astfel:
 la partea superioară şi inferioară a grinzilor se prevăd cel puţin câte două bare cu
suprafaţa profilată cu diametrul ;
 cel puţin un sfert din armătura maximă de la partea superioară a grinzilor se
prevede continuă pe toată lungimea grinzii.
(conform P100-1/2013)

a)
b) c)
Figura 3.32 Armarea şi ancorarea armăturilor longitudinale a) grinzi continue b)

nodurile exterioare c) nodurile interioare
Armături transversale
Etrierii prevăzuţi în zona critică trebuie să respecte condiţiile : (

− diametrul etrierilor ;
− distanța dintre etrieri, , va fi astfel încât:
{ ⁄ } pentru clasă de ductilitate înaltă (H);
{ ⁄ } pentru clasă de ductilitate medie (M);
în care:
este diametrul minim al armăturilor longitudinale,
înălțimea grinzii (în milimetri).
(conform P100-1/2013)
În afara zonelor critice, distanța maximă longitudinală dintre etrieri, , nu se
recomandă să fie mai mare de:

în care:
este înclinarea armăturilor de forță tăietoare față de axa longitudinală a grinzii.
Distanța maximă longitudinală între barele ridicate, , nu se recomandă să fie mai
mare de:
Distanța maximă transversală între ramurile verticale într-o serie de etrieri sau agrafe
de forță tăietoare se recomandă să nu fie mai mare de:
(conform SR EN 1992-1-1/2004)
Procentul de armare trasnversală, , este indicat de expresia următoare:
în care:
este aria secțiunii armăturilor de forță tăietoare dispuse pe lungimea ;
este distanța dintre armăturile de forță tăietoare, măsurată de-a lungul axei
longitudinale a elementului;
este lățimea inimii elementului;
este unghiul între armăturile de forță tăietoare și axa longitudinală (pentru etrieri
și )
Conform SR EN 1992-1-1/2004 valoarea coeficientului de armare transversală trebuie să
fie mai mare decât
( √ )
(conform SR EN 1992-1-1/2004)

Figura 3.33 Distanţa maximă între armăturile transversale şi zonele critice la grinzi
3.4.2.4.4. Dimensionarea grinzii
Figura 3.34 . Etapele de dimensioanre ale grinzilor

3.4.2.4.4.1. Stratul de acoperire cu beton
Acoperirea nominală se determină ca acoperirea minimă plus o suplimentare
care ține seama de toleranțele de execuție.
Øsl
Øsw
cnom,sw
cnom,sl
Cnom
Cnom
Figura 3.35 Stratul de acoperire cu beton

Acoperirea minimă ( ), se stabilește pe de o parte în funcție de diametrul maxim
presupus pentru armătura longitudinală ( ), și pentru armătura transversală
( ), pe de altă parte în funcție de prevederile pentru clasa de expunere și clasa
structurii (Figura 3.35).
unde:
s-a stabilit în funcție de diametrul maxim presupus pentru armătura
longitudinală ;
transversală ;
se obține în funcție de clasa de expunere, Tabelul 3.47, și clasa structurii,
Tabelul 3.46. În funcție de condițiile de mediu, clasa de expunere a structurii se consideră
XC1. Clasa structurală este S4, cu durată de viață de 50 de ani cu

 Acoperirea nominală pentru armătura longitudinală
 Acoperirea nominală pentru armătura transversală
 Stratul de acoperire cu beton
Conform Tabelul 3.29 distanța minimă de la centrul de greutate a armăturilor longitudinale

până la fibra extremă inferioară este (pentru grinzi cu rezemare continuă cu
latura de 250mm și rezistență la foc R60min).
Dacă se adoptă pentru armătura longitudinală diametrul de 20mm, și pentru armătura
transversală diametrul de 8mm, distanța efectivă până la centrul de greutate rezultă:
3.4.2.4.4.2. Înălțimea utilă a grinzii

3.4.2.4.4.3. Distanța dintre armăturile de beton armat

Distanța între barele longitudinale ( ), sau între rânduri orizontale de bare paralele,
longitudinale ( ), trebuie să fie suficient de mare ca să asigure turnarea și compactarea
în bune condiții a betonului pentru asigurarea conlucrării.
sau {
unde:
, distanța liberă (orizontal și vertical) între bare sau între rânduri orizontale de
bare paralele, longitudinale;
diametrul maxim a barelor longitudinale;
dimensiunea celui mai mare agregat.

3.4.2.4.4.4. Dimensionarea armăturii longitudinale
Procentul minim și maxim de armare se calculează conform prevederilor stabilite la
Capitolul 3.4.2.4.3 (Asigurarea cerințelor de ductilitatea locală).
Secțiunea minimă , respectiv maximă , a armăturii întinsă sau comprimată:
Valoarea momentului redus ( ) se determină:
unde:
valoarea de calcul a momentului încovoietor;
lățimea grinzii;
înălțimea utilă a grinzii;
valoarea de calcul a rezistenței la compresiune a betonului.
Dacă este necesară armarea dublă. Valoarea coefeicientului se stabileşte în
funcție de clasa betonului și tipul oțelului.
De regulă la alegerea armăturilor longitudinale inferioare se păstrează cantitatea de
armătură neschimbată pe toată deschiderea grinzii (obținută din momentele pozitive
maxime pe cele două reazeme și în câmp). În situațiile în care totuși există diferențe
substanțiale între valorile ariilor de armătură necesară pe cele două reazeme și în câmp,
este posibilă suplimentarea armăturii doar în zona mai solicitată. Este posibilă și
reducerea armăturii longitudinale inferioare pe reazeme (cu condiția ancorării a minim 50%
din armăturile dispuse în câmp) dacă scopul urmărit este limitarea momentului capabil în
zona plastic potențială și obținerea unor economii în consumul de oțel.
Pentru betonul cu clasă de rezistență C≤50/60, , are următoarele valori, în funcție de
tipul oțelului utilizat:
Tip oțel
OB37 0,425
PC52 0,403
PC60 0,390
S500 0,372

Cantitatea de armătură longitudinală, , se determină cu relația:
unde:
√
În cazul grinzilor cu secțiunea în formă de T, lățimea zonei aferente de placă la fața
stâlpului se calculează:
 stâlpi marginali
 stâlpi interiori
unde:
reprezintă lățimea stâlpului;
repezintă grosimea plăcii.

Tabelul 3.52 Armarea longitudinală a grinzilor longitunale A – D
Grupare Fundamentală Grupare Seismică Înfăşurătoare (Envelope) Poziţia axei neutre / Determinarea cantităţii de armătură
Direcția
reazem reazem reazem reazem câmp reazem

Grinda
Poziție câmp cp. / rz. câmp câmp

Nivel M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed beff x
μ-1.st μ-1.dr μ+2.bw.ax.n. μ+2 ω-1.st ω-1.dr ω +2
[kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [m] [cm]
P 109.41 142.68 71.38 206.78 213.42 79.47 175.76 181.41 79.47 0.261 0.269 0.118 1.02 1.11 0.029 0.309 0.321 0.029
G.L. 2_A - B
1 114.53 140.93 69.52 214.22 218.90 79.93 182.09 186.07 79.93 0.270 0.276 0.119 1.02 1.11 0.029 0.322 0.331 0.030
2 117.17 136.81 69.20 198.62 201.98 71.61 168.83 171.68 71.61 0.251 0.255 0.106 1.02 1.11 0.026 0.294 0.300 0.026
M
3 120.30 132.41 68.63 173.70 175.87 59.34 147.65 149.49 68.63 0.219 0.222 0.102 1.02 1.11 0.025 0.251 0.254 0.025
4 126.06 128.74 67.43 146.11 144.67 52.03 124.19 122.97 67.43 0.184 0.183 0.100 1.02 1.11 0.025 0.206 0.203 0.025
5 114.46 129.06 74.36 114.70 125.26 59.22 97.50 109.70 74.36 0.145 0.163 0.110 1.02 1.11 0.027 0.157 0.179 0.027
Grinda
Poziție
Nivel
M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed beff x
P 34.40 73.32 22.03 211.14 210.86 156.61 179.47 179.23 156.61 0.267 0.266 0.233 1.33 1.44 0.044 0.317 0.316 0.045
Longitudinală
G.L. 2_B -C
1 33.46 70.25 22.86 217.80 217.06 165.60 185.13 184.50 165.60 0.275 0.274 0.246 1.33 1.44 0.046 0.329 0.328 0.047
2 33.73 63.99 21.93 194.80 193.82 142.41 165.58 164.75 142.41 0.246 0.245 0.211 1.33 1.44 0.040 0.287 0.285 0.041
I
3 34.54 56.76 21.07 160.46 159.18 107.67 136.39 135.30 107.67 0.203 0.201 0.160 1.33 1.44 0.030 0.229 0.227 0.031
4 37.49 50.96 21.13 117.41 116.92 62.27 99.80 99.38 62.27 0.148 0.148 0.092 1.33 1.44 0.017 0.161 0.160 0.018
5 48.93 54.20 15.78 82.67 83.67 19.97 70.27 71.12 19.97 0.104 0.106 0.030 1.33 1.44 0.006 0.110 0.112 0.006
Grinda
Poziție
Nivel
P 122.35 151.98 72.30 210.91 211.39 64.23 179.27 179.68 72.30 0.266 0.267 0.107 1.33 1.44 0.020 0.316 0.317 0.020
G.L. 2_C-D
1 125.23 149.46 71.48 219.18 216.22 66.76 186.30 183.79 71.48 0.277 0.273 0.106 1.33 1.44 0.020 0.332 0.326 0.020
2 128.16 145.86 71.11 204.90 201.46 61.74 174.17 171.24 71.11 0.259 0.254 0.106 1.33 1.44 0.020 0.305 0.299 0.020
I
3 131.40 141.84 70.62 181.79 178.19 58.04 154.52 151.46 70.62 0.229 0.225 0.105 1.33 1.44 0.020 0.264 0.258 0.020
4 135.63 138.01 69.99 154.75 149.16 53.24 131.54 126.79 69.99 0.195 0.188 0.104 1.33 1.44 0.020 0.219 0.210 0.020
5 134.78 141.41 73.25 131.89 135.75 57.82 114.56 120.20 73.25 0.170 0.179 0.109 1.33 1.44 0.020 0.188 0.198 0.021

Tabelul 3.53 Armarea longitudinală a grinzilor longitudinale A – D (continuare)
Aria de armătură necesară Diametrul armăturii efective Aria armăturii efective Zona comprimată Moment capabil
Direcția
reazem reazem reazem reazem
Grinda
câmp câmp câmp câmp
Poziție
Nivel
Astsl1.nec Adrsl1.nec Asl2.nec st
sl1.eff
dr
sl1.eff sl2.eff Astsl1.eff Adrsl1.eff Asl2.eff xust xudr MstRb1 MdrRb1 MRb2
2 2 2 2 2 2
[cm ] [cm ] [cm ] [buc/mm] [buc/mm] [buc/mm] [cm ] [cm ] [cm ] [cm] [cm] [kNm] [kNm] [kNm]
P 11.89 12.36 4.61 4/20 4/20 3/14 12.56 12.56 4.62 8.29 8.29 219.53 219.53 80.75
G.L. 2_A - B
1 12.42 12.55 4.61 4/20 4/20 3/14 12.56 12.56 4.62 8.29 8.29 219.53 219.53 80.75
2 11.32 11.56 4.15 2/20, 2/18 4/20 3/14 11.36 12.56 4.62 7.03 8.29 198.55 219.53 80.75
M
3 9.66 9.80 3.98 2/20, 2/16 2/20, 2/16 3/14 10.30 10.30 4.62 5.93 5.93 180.03 180.03 80.75
4 7.92 7.83 3.91 2/18, 2/14 2/18, 2/14 3/14 8.16 8.16 4.62 3.69 3.69 142.62 142.62 80.75
5 6.05 6.89 4.31 4/14 3/18 3/14 6.16 7.62 4.62 1.61 3.13 107.67 133.18 80.75
Grinda
Poziție
Nivel

sl1.eff
dr
2 2 2 2 2 2
P 12.20 12.18 9.17 4/20 4/20 3/20 12.56 12.56 9.42 3.28 3.28 219.53 219.53 164.65
Longitudinală
G.L. 2_B -C
1 12.54 12.55 9.70 4/20 4/20 2/20, 2/16 12.56 12.56 10.30 2.36 2.36 219.53 219.53 180.03
2 11.06 10.99 8.32 4/20 4/20 3/20 12.56 12.56 9.42 3.28 3.28 219.53 219.53 164.65
I
3 8.81 8.73 6.26 2/20, 2/16 2/20, 2/16 2/16, 2/14 10.30 10.30 7.10 3.34 3.34 180.03 180.03 124.10
4 6.21 6.18 3.59 2/18, 2/14 2/18, 2/16 2/14, 1/12 8.16 9.10 5.34 2.94 3.92 142.62 159.05 93.33
5 4.26 4.31 1.15 3/18 3/18 2/14 7.62 7.62 3.08 4.74 4.74 133.18 133.18 53.83
Grinda
Poziție
Nivel

sl1.eff
dr
2 2 2 2 2 2
P 12.18 12.22 4.18 4/20 4/20 3/14 12.56 12.56 4.62 8.29 8.29 219.53 219.53 80.75
G.L. 2_C-D
1 12.51 12.55 4.13 4/20 4/20 3/14 12.56 12.56 4.62 8.29 8.29 219.53 219.53 80.75
2 11.76 11.52 4.11 4/20 4/20 3/14 12.56 12.56 4.62 8.29 8.29 219.53 219.53 80.75
I
3 10.19 9.95 4.08 2/20, 2/16 2/20, 2/16 3/14 10.30 10.30 4.62 5.93 5.93 180.03 180.03 80.75
4 8.45 8.11 4.04 2/18, 2/16 2/18, 2/14 3/14 9.10 8.16 4.62 4.67 3.69 159.05 142.62 80.75
5 7.23 7.61 4.23 3/18 3/18 3/14 7.62 7.62 4.62 3.13 3.13 133.18 133.18 80.75

Tabelul 3.54 Armarea longitudinală a grinzilor longitudinale D – F
Direcția

Grinda
Poziție câmp câmp/reazem câmp câmp
Nivel M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed
μ-1.st μ-1.dr μ+2.bw.ax.n.
beff x
μ+2 ω-1.st ω-1.dr ω +2
P 118.29 149.09 68.31 210.75 210.87 63.93 179.14 179.24 68.31 0.266 0.266 0.101 1.33 1.44 0.019 0.316 0.316 0.019
G.L. 2_D-E
1 120.77 145.73 67.85 215.92 216.48 66.76 183.53 184.01 67.85 0.273 0.273 0.101 1.33 1.44 0.019 0.326 0.327 0.019
2 120.89 147.85 67.90 201.07 201.61 60.22 170.91 171.37 67.90 0.254 0.255 0.101 1.33 1.44 0.019 0.298 0.299 0.019
I
3 123.60 142.39 67.42 177.56 178.19 56.52 150.93 151.46 67.42 0.224 0.225 0.100 1.33 1.44 0.019 0.257 0.258 0.019
4 126.13 139.10 67.11 148.73 149.37 52.24 126.42 126.96 67.11 0.188 0.189 0.100 1.33 1.44 0.019 0.210 0.211 0.019
Longitudinală
5 134.34 137.35 68.04 132.82 132.06 54.29 114.19 116.75 68.04 0.170 0.173 0.101 1.33 1.44 0.019 0.187 0.192 0.019
Grinda
Poziție
Nivel
P 105.61 136.65 64.10 213.87 205.55 80.04 181.79 174.72 80.04 0.270 0.259 0.119 1.02 1.11 0.029 0.322 0.306 0.030
G.L. 2_E-F
1 102.33 141.90 62.70 215.88 213.88 79.60 183.50 181.80 79.60 0.273 0.270 0.118 1.02 1.11 0.029 0.325 0.322 0.029
2 103.74 139.69 62.96 198.04 197.55 70.52 168.33 167.92 70.52 0.250 0.249 0.105 1.02 1.11 0.026 0.293 0.292 0.026
M
3 103.74 141.23 62.96 171.28 172.50 57.33 145.59 146.63 62.96 0.216 0.218 0.094 1.02 1.11 0.023 0.247 0.249 0.023
4 107.42 137.29 63.10 137.65 145.25 50.06 117.00 123.46 63.10 0.174 0.183 0.094 1.02 1.11 0.023 0.192 0.204 0.023
5 124.11 116.92 70.24 125.14 111.77 56.49 106.37 99.38 70.24 0.158 0.148 0.104 1.02 1.11 0.026 0.173 0.160 0.026

Tabelul 3.55 Armarea longitudinală a grinzilor longitudinale D – F (continuare)
Direcția
Grinda
Poziție
Nivel
st dr st dr st dr st dr st
A sl1.nec A sl1.nec Asl2.nec sl1.eff sl1.eff sl2.eff A sl1.eff A sl1.eff Asl2.eff xu xu M Rb1 MdrRb1 MRb2
2 2 2 2 2 2
P 12.17 12.18 3.95 4/20 4/20 2/14, 1/12 12.56 12.56 4.21 8.71 8.71 219.53 219.53 73.58
G.L. 2_D-E
1 12.54 12.55 3.92 4/20 4/20 2/14, 1/12 12.56 12.56 4.21 8.71 8.71 219.53 219.53 73.58
2 11.49 11.53 3.92 4/20 4/20 2/14, 1/12 12.56 12.56 4.21 8.71 8.71 219.53 219.53 73.58
I
3 9.91 9.95 3.89 2/20, 2/16 2/20, 2/16 2/14, 1/12 10.30 10.30 4.21 6.35 6.35 180.03 180.03 73.58
4 8.08 8.12 3.88 2/18, 2/14 2/18, 2/14 2/14, 1/12 8.16 8.16 4.21 4.12 4.12 142.62 142.62 73.58
Longitudinală
5 7.21 7.39 3.93 3/18 3/18 2/14, 1/12 7.62 7.62 4.21 3.56 3.56 133.18 133.18 73.58
Grinda
Poziție
Nivel

sl1.eff
dr
2 2 2 2 2 2
P 12.39 11.80 4.61 4/20 4/20 3/14 12.56 12.56 4.62 8.29 8.29 219.53 219.53 80.75
G.L. 2_E-F
1 12.54 12.40 4.59 4/20 4/20 3/14 12.56 12.56 4.62 8.29 8.29 219.53 219.53 80.75
2 11.28 11.25 4.09 4/20 2/20, 2/18 3/14 12.56 11.36 4.62 8.29 7.03 219.53 198.55 80.75
M
3 9.50 9.58 3.64 2/20, 2/16 2/20, 2/16 3/14 10.30 10.30 4.62 5.93 5.93 180.03 180.03 80.75
4 7.41 7.87 3.65 2/18, 2/14 2/18, 2/14 3/14 8.16 8.16 4.62 3.69 3.69 142.62 142.62 80.75
5 6.66 6.18 4.07 3/18 3/18 3/14 7.62 7.62 4.62 3.13 3.13 133.18 133.18 80.75

Tabelul 3.56 Armarea longitudinale a grizilor transversale 1 – 4
Direcția

Grinda
Poziție câmp cp. / rz. câmp câmp
Nivel M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed M-Ed.st M-Ed.dr M+Ed
μ-1.st μ-1.dr μ+2.bw.ax.n.
beff x
μ+2 ω-1.st ω-1.dr ω +2
P 195.10 146.51 85.69 255.72 237.79 110.41 217.36 202.12 110.41 0.207 0.192 0.105 1.02 0.92 0.026 0.235 0.216 0.026
GT D_1-2
1 154.75 181.63 81.98 240.22 247.73 100.59 204.19 210.57 100.59 0.194 0.201 0.096 1.02 0.92 0.023 0.218 0.226 0.024
2 153.05 167.93 80.47 219.41 223.40 87.42 186.50 189.89 87.42 0.178 0.181 0.083 1.02 0.92 0.020 0.197 0.201 0.021
M
3 150.45 156.38 78.67 189.14 190.56 69.49 160.77 161.98 78.67 0.153 0.154 0.075 1.02 0.92 0.018 0.167 0.168 0.019
4 154.00 144.34 75.81 158.58 150.06 56.03 134.79 127.55 75.81 0.128 0.121 0.072 1.02 0.92 0.018 0.138 0.130 0.018
5 128.23 157.59 88.61 112.75 134.80 65.88 109.00 133.95 88.61 0.104 0.128 0.084 1.02 0.92 0.021 0.110 0.137 0.021
Grinda
Poziție
Nivel
P 215.21 188.02 93.52 254.54 248.70 83.42 216.36 211.40 93.52 0.206 0.201 0.089 1.33 1.20 0.017 0.233 0.227 0.017
Transversală
GT D_2-3
1 186.52 211.43 93.50 249.19 254.46 83.54 211.81 216.29 93.50 0.202 0.206 0.089 1.33 1.20 0.017 0.228 0.233 0.017
2 183.15 203.52 93.71 230.19 235.02 78.14 195.66 199.77 93.71 0.186 0.190 0.089 1.33 1.20 0.017 0.208 0.213 0.017
I
3 179.50 195.06 93.79 202.84 207.19 70.21 172.41 176.11 93.79 0.164 0.168 0.089 1.33 1.20 0.017 0.180 0.185 0.017
4 176.48 186.01 94.16 170.42 173.01 60.92 150.01 158.11 94.16 0.143 0.151 0.090 1.33 1.20 0.017 0.155 0.164 0.017
5 168.24 172.84 84.85 145.86 147.48 61.74 143.00 146.91 84.85 0.136 0.140 0.081 1.33 1.20 0.015 0.147 0.151 0.015
Grinda
Poziție
Nivel
P 192.56 171.11 84.47 244.98 249.95 102.82 208.23 212.46 102.82 0.198 0.202 0.098 1.02 0.92 0.024 0.223 0.228 0.024
GT D_3-4
1 165.85 198.51 84.59 243.44 247.68 76.78 206.92 210.53 84.59 0.197 0.200 0.081 1.02 0.92 0.020 0.222 0.226 0.020
2 159.38 192.14 84.22 219.85 226.97 83.46 186.87 192.92 84.22 0.178 0.184 0.080 1.02 0.92 0.020 0.197 0.205 0.020
M
3 152.83 184.50 83.74 187.88 196.73 68.88 159.70 167.22 83.74 0.152 0.159 0.080 1.02 0.92 0.020 0.166 0.174 0.020
4 147.54 180.87 82.54 149.62 165.08 57.88 127.18 153.74 82.54 0.121 0.146 0.079 1.02 0.92 0.019 0.130 0.159 0.019
5 159.52 138.16 91.33 136.89 117.29 67.93 135.59 117.44 91.33 0.129 0.112 0.087 1.02 0.92 0.021 0.139 0.119 0.022

Tabelul 3.57 Armarea longitudinale a grinzilor transversale 1 – 4 (continuare)
Direcția
Grinda
Poziție
Nivel
st dr st dr st dr st dr st
A sl1.nec A sl1.nec Asl2.nec sl1.eff sl1.eff sl2.eff A sl1.eff A sl1.eff Asl2.eff xu xu M Rb1 MdrRb1 MRb2
2 2 2 2 2 2
P 11.28 10.38 5.13 2/20, 2/18 2/20, 2/18 2/14, 2/12 11.36 11.36 5.34 6.28 6.28 247.94 247.94 116.55
GT D_1-2
1 10.50 10.88 4.61 2/20, 2/18 2/20, 2/18 2/14, 1/12 11.36 11.36 4.62 7.03 7.03 247.94 247.94 100.84
2 9.48 9.67 4.05 2/20, 2/16 2/20, 2/16 2/14, 1/12 10.30 10.30 4.62 5.93 5.93 224.81 224.81 100.84
M
3 8.04 8.10 3.64 2/18, 2/14 2/18, 2/16 2/14, 1/12 8.16 9.10 4.62 3.69 4.67 178.10 198.62 100.84
4 6.63 6.25 3.50 3/18 3/18 2/14, 1/12 7.62 7.62 4.62 3.13 3.13 166.31 166.31 100.84
5 5.28 6.59 4.10 4/14 3/18 2/14, 1/12 6.16 7.62 4.62 1.61 3.13 134.45 166.31 100.84
Grinda
Poziție
Nivel

sl1.eff
dr
2 2 2 2 2 2
P 11.22 10.93 4.32 2/20, 2/18 2/20, 2/18 2/14, 1/12 11.36 11.36 4.62 7.03 7.03 247.94 247.94 100.84
Transversală
GT D_2-3
1 10.95 11.22 4.32 2/20, 2/18 2/20, 2/18 2/14, 1/12 11.36 11.36 4.62 7.03 7.03 247.94 247.94 100.84
2 10.00 10.24 4.33 2/20, 2/16 2/20, 2/16 2/14, 1/12 10.30 10.30 4.62 5.93 5.93 224.81 224.81 100.84
I
3 8.68 8.89 4.33 2/18, 2/16 2/18, 2/16 2/14, 1/12 9.10 9.10 4.62 4.67 4.67 198.62 198.62 100.84
4 7.45 7.89 4.35 3/18 2/18, 2/14 2/14, 1/12 7.62 8.16 4.62 3.13 3.69 166.31 178.10 100.84
5 7.07 7.28 3.92 3/18 3/18 2/14, 1/12 7.62 7.62 4.62 3.13 3.13 166.31 166.31 100.84
Grinda
Poziție
Nivel

sl1.eff
dr
2 2 2 2 2 2
P 10.74 10.99 4.77 2/20, 2/18 2/20, 2/18 2/14, 2/12 11.36 11.36 5.34 6.28 6.28 247.94 247.94 116.55
GT D_3-4
1 10.66 10.87 3.91 2/20, 2/18 2/20, 2/18 2/14, 1/12 11.36 11.36 4.62 7.03 7.03 247.94 247.94 100.84
2 9.50 9.85 3.90 2/20, 2/16 2/20, 2/16 2/14, 1/12 10.30 10.30 4.62 5.93 5.93 224.81 224.81 100.84
M
3 7.98 8.39 3.87 2/18, 2/16 2/18, 2/16 2/14, 1/12 9.10 9.10 4.62 4.67 4.67 198.62 198.62 100.84
4 6.23 7.65 3.82 2/18, 2/14 2/18, 2/14 2/14, 1/12 8.16 8.16 4.62 3.69 3.69 178.10 178.10 100.84
5 6.68 5.72 4.23 3/18 3/16 2/14, 1/12 7.62 6.03 4.62 3.13 1.47 166.31 131.61 100.84

Legendă pentru utilizarea Tabelurilor 3.52 , 3.54, 3.56.
Poziţia stâlpilor cu Moment pozitiv din calculul static, în Valoarea redusă a momentului de
care intersectează grupare specială – zona de reazem sau proiectare negativ – reazem stânga /
grinda zona intermediară (câmp) (F.S. sau) reazem dreapta
Coeficienţi de armare
Tipul ginzii Moment negativ din calculul static, în Verificarea poziţiei axei neutre
grupare specială - reazem stânga
(F.S. ) / reazem dreapta (F.S. )
Direcția

Grinda
câmp cp. / rz. câmp câmp

Poziție
Nivel
M-Ed.st M-Ed.dr +
M Ed M-Ed.st M-Ed.dr +
M Ed M-Ed.st M-Ed.dr +
M Ed beff x
Moment negativ din calculul static, în Moment de proiectare negativ – Lăţimea activă a plăcii
grupare fundamentală - reazem reazem stânga / reazem dreapta
stânga / reazem dreapta
Valoarea redusă a momentului de
Moment de proiectare pozitiv– zona proiectare pozitiv – câmp, în funcţie
Moment pozitiv din calculul static, în intermediară a grinzii (câmp) de poziţia axei neutre
grupare fundamentală – zona
intermediară a grinzii (câmp)

Legendă (continuare) pentru utilizarea Tabelurilor 3.53, 3.55, 3.57.
Aria de armătură necesară – reazem Diametrul armăturii efective – reazem Verificarea înălţimii zonei
stânga, reazem dreapta şi câmp stânga, reazem dreapta şi câmp comprimate – reazem stânga şi
reazem dreapta
Direcția

Grinda

Poziție
Nivel

sl1.eff
dr
2 2 2 2 2 2
Aria de armătură efectivă – reazem Moment capabil – reazem stânga,

stânga, reazem dreapta şi câmp reazem dreapta şi câmp

Notă:
 Valoarea de proiectare a momentului încovoietor pe grindă:
 Poziţia axei neutră:
Dacă -> axa neutră este în placă ( ) ->

secţiune T;
Dacă -> axa neutră se află în grindă ( ) –>
secţiune dreptunghiulară, ;
 Verificarea zonei comprimate pe reazeme:
 Moment capabil grindă:
3.4.2.4.4.5. Dimensionarea armăturii transversale

După determinarea forței tăietoare de calcul trebuie verificat următoarele condiții pentru
dimensionarea armăturii transversale:
− Elementul nu necesită armături de calcul la forța tăietoare;
− Elementul necesită armături pentru forța tăietoare;

A) Elemente ce nu necesită armături de calcul la forța tăietoare
Dacă este satisfăcută relația, , elementul se armează constructiv pentru forța
tăietoare.
este forța tăietoare de calcul în secțiunea considerată;
este forța tăietoare capabilă de calcul a elementelor de beton, fără armături
transversale. Se calculează după cum urmează:
⁄
* +
dar valoarea minimă este cel puțin:
( )
în care:
este rezistența caracteristică la compresiune, N/mm2;
√ cu d în mm
este aria secțiunii armăturilor întinse, prelungite pe o lungime ≥(lbd+d) dincolo

de secțiunea considerată
este cea mai mică lățime a secțiunii în zona întinsă, în mm;
, în N/mm2;
este forța axială acționând pe secțiune, datorită încărcărilor exterioare aplicate și /
sau precomprimării, în newtoni ( pentru compresiune). Influența deformațiilor
impuse asupra poate fi neglijată;
este aria secțiunii transversale de beton, în mm2.
Valorile lui , și sunt date în anexa națională.
Valoarea recomandată pentru:
Figura 3.36 Definirea în secțiunea considerată A-A (SR EN 1992-1-1-2004/pg.78)

Conform Capitolului 3.4.2.4.3 armarea constructivă trebuie să îndeplinească următoarele
relații:
( √ )
unde:
(diametrul etrierilor);
( – numărul ramurilor de forfecare);
;
( pentru etrieri);
B) Elemente la care sunt necesare armături pentru forța tăietoare

Dacă este satisfăcută relația, , elementul de beton necesită armături
transversale pentru preluarea forței tăietoare.
Calculul elementelor de beton cu armături transversale pentru preluarea forței tăietoare, se
bazează pe un model de grindă cu zăbrele alcătuită din talpa comprimată (reprezentată de
fibra comprimată de beton), talpa întinsă (reprezentată de armătura longitudinală întinsă),
montanții întinși (reprezentaţi de etrierii întinși) și diagonalele comprimate (reprezentate de
bielele comprimate de beton).
A – fibră comprimată B – biele C – fibră întinsă

Figura 3.37 Model de grindă cu zăbrele folosit la calculul acţiunii forţei tăietoare
unde:
este unghiul între armăturile de forță tăietoare și axul grinzii perpendicular pe
direcția forței tăietoare (măsurat pozitiv);
este unghiul între biela comprimată și axul grinzii perpendicular pe direcția forței
tăietoare;
este valoarea de calcul a forței de întindere din armătura longitudinală;
este valoarea de calcul a forței de compresiune în beton pe direcția axului
longitudinal al elementului;
este lățimea minimă a secțiunii cuprinse între fibra întinsă și fibra comprimată;
este brațul de pârghie al forțelor interne, la un element de înălțime constantă,
corespunzător momentului de încovoiere al elementului. Pentru calculul la forța tăietoare a

ueni secțiuni de beton armat fără forță axială, se poate, în mod normal, să se adoptă
valoarea aproximativă .
Valoarea unghiului , trebuie să respecte limitele recomandate de anexa națională:
Pentru elementele cu armături verticale, rezistența la forță tăietoare, , este cea mai
mică dintre valorile de mai jos:
și
în care:
este aria secțiunii armăturilor pentru forță tăietoare;

este distanța dintre etrieri;
este rezistența de calcul a armăturilor pentru forță tăietoare;
este un coeficient care ține seama de starea de efort în fibra comprimată;
Valoarea recomandată pentru este:
1 pentru structuri fără precomprimare;
(1+ ) pentru ;
1,25 pentru ;
pentru .
unde este efortul de compresiune mediu în beton datorită forței axiale de calcul,
măsurate pozitiv.
este un coeficient de reducere a rezistenței betonului fisurat la forță tăietoare;
Pentru elementele din beton armat sau din beton precomprimat, dacă efortul de calcul în
armăturile pentru forța tăietoare este mai mic de 80% din limita caracteristică de
elasticitate, , se poate adopta pentru
pentru
pentru
În acest caz se poate reduce valoarea la .
În cazul în care condiția stabilită de mai sus, nu se îndeplinește, valoarea lui va fi egală
cu:
[ ]
În acest caz valoarea nu se reduce.
Pentru elementele cu armături înclinate, forța tăietoare capabilă este cea mai mică din
valorile de mai jos:

și
În funcție de tipul armăturii transversale utilizată (verticală sau înclinată), la fiecare element
trebuie verificată condiția, dacă capacitatea portantă a diagonalelor comprimate de
beton, , este mai mare decât valoarea de calcul a forței tăietoare, .
Dacă inegalitatea de mai sus nu este satisfăcută, secțiunea elementului de beton trebuie
redimensionată.
După verificarea condiției, , pentru determinarea armăturii transversale,
urmează următoarele etape de calcul:
Se determină cantitatea de armătură transversală necesară, și distanța dintre etrieri, cu
următoarele condiții:
( );
pentru etrieri;
;
( )
Luând în considerare prevederile stabilite în paragraful 3.4.2.2.4. pentru asigurarea

ductilității locale în grindă, se stabilește diametrul etrierilor ( ), numărul ramurilor
de forfecare ( ) determinând aria ramurilor de armătură efectivă ( ) după care se
calculează distanța efectivă dintre etrieri ( ), respectând limitele date ( ) de P100-
1/2013 pentru clasa de ductilitate înaltă sau pentru clasa de ductilitate medie, în zona
critică sau în afara zonelor critice și să fie multiplu de 50mm.
În lungul elementului se alege în concordanță cu diagrama forței tăietoare
( ).
Se verifică relația:
( ) ( )
Pentru a avea cedare ductilă:
( )

Tabelul 3.58 Armarea transversală a grinzilor longitudinale A – D
seismică Mst.+Rb2 Mst.-Rb1 Mdr.+Rb2 Mdr.-Rb1 M+db.st M-db.st M+db.dr M-db.dr VEd.b.g st VEd.b.g dr VEd.b.seism.st VEd.b.seism.dr VEd.b.st VEd.b.dr VEdst VEd dr
Direcția
Grinda
Zona
Nivel
lcl
gRd
[kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
[m]
inf. sup. inf. sup. inf. sup. inf. sup. Grupare seismică F.S. F.S.  F.S. F.S.  F.S. F.S.  F.S. F.S.  Valoare de calcul
P 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 63.12 -60.50 -50.05 50.05 -50.05 50.05 13.07 113.17 -110.55 -10.45 113.17 110.55
GL 2_A - B
1 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 68.83 -59.95 -50.05 50.05 -50.05 50.05 18.78 118.88 -110.00 -9.90 118.88 110.00
6.00
2 80.75 198.55 80.75 219.53 80.75 198.55 80.75 219.53 63.84 -59.80 -50.05 46.55 -50.05 46.55 13.79 110.39 -109.85 -13.25 110.39 109.85
M
1
3 80.75 180.03 80.75 180.03 80.75 180.03 80.75 180.03 63.79 -59.68 -43.46 43.46 -43.46 43.46 20.33 107.25 -103.14 -16.22 107.25 103.14
4 80.75 142.62 80.75 142.62 80.75 142.62 80.75 142.62 64.94 -59.36 -37.23 37.23 -37.23 37.23 27.71 102.17 -96.59 -22.13 102.17 96.59
5 80.75 107.67 80.75 133.18 80.75 107.67 80.75 133.18 70.41 -70.40 -35.66 31.40 -35.66 31.40 34.75 101.81 -106.06 -39.00 101.81 106.06
seismică
Mst.+Rb2 Mst.-Rb1 Mdr.+Rb2 Mdr.-Rb1 M+db.st M-db.st M+db.dr M-db.dr VEd.b.g st VEd.b.g dr VEd.b.seism.st VEd.b.seism.dr VEd.b.st VEd.b.dr VEdst VEd dr
Grinda
Zona
Nivel
lcl
gRd
[m]
P 164.65 219.53 164.65 219.53 164.65 219.53 164.65 219.53 29.10 -28.61 -91.47 91.47 -91.47 91.47 -62.37 120.57 -120.08 62.86 120.57 120.08
Longitudinală
GL 2_B - C
1 180.03 219.53 180.03 219.53 180.03 219.53 180.03 219.53 28.95 -28.23 -95.13 95.13 -95.13 95.13 -66.18 124.08 -123.36 66.90 124.08 123.36
4.20
2 164.65 219.53 164.65 219.53 164.65 219.53 164.65 219.53 29.04 -28.12 -91.47 91.47 -91.47 91.47 -62.43 120.51 -119.59 63.35 120.51 119.59
M
1
3 124.10 180.03 124.10 180.03 124.10 180.03 124.10 180.03 29.15 -28.03 -72.41 72.41 -72.41 72.41 -43.26 101.56 -100.44 44.38 101.56 100.44
4 93.33 142.62 93.33 159.05 93.33 142.62 93.33 159.05 28.66 -27.92 -60.09 56.18 -60.09 56.18 -31.43 84.84 -88.01 28.26 84.84 88.01
5 53.83 133.18 53.83 133.18 53.83 133.18 53.83 133.18 32.82 -33.06 -44.53 44.53 -44.53 44.53 -11.71 77.35 -77.59 11.47 77.35 77.59
seismică
Grinda
Zona
Nivel
lcl
gRd
[m]
P 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 63.65 -61.94 -46.20 46.20 -46.20 46.20 17.45 109.85 -108.14 -15.74 109.85 108.14
GL 2_C - D
1 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 64.12 -61.31 -46.20 46.20 -46.20 46.20 17.92 110.32 -107.51 -15.11 110.32 107.51
6.50
2 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 64.23 -61.11 -46.20 46.20 -46.20 46.20 18.03 110.43 -107.31 -14.91 110.43 107.31
M
1
3 80.75 180.03 80.75 180.03 80.75 180.03 80.75 180.03 64.28 -60.99 -40.12 40.12 -40.12 40.12 24.16 104.40 -101.11 -20.87 104.40 101.11
4 80.75 159.05 80.75 142.62 80.75 159.05 80.75 142.62 64.66 -60.55 -34.36 36.89 -34.36 36.89 30.30 101.55 -94.91 -23.66 101.55 94.91
5 80.75 133.18 80.75 133.18 80.75 133.18 80.75 133.18 72.68 -71.73 -32.91 32.91 -32.91 32.91 39.77 105.59 -104.64 -38.82 105.59 104.64

Tabelul 3.59 Armarea transversală a grinzilor longitudinale A – D (continuare)
(Asw/s)nec
Condiţia 1
Condiţia 2
Condiţia 3
Condiţia 4
Condiţia 5
(Asw/s)eff
Direcția
Grinda
rl st rl dr VRd.c.st VRd.c.dr VRd.c.min

Nivel
Astsl1.eff Adrsl1.eff rw.min z s .min s .eff Asw.nec n Aøw.nec Aøw.eff Asw.eff rw.ef VRd.s VRd.max
[cm ]2
[cm ]2
[kN] [kN] [kN] [%] [cm] [mm] [mm] [mm2] [buc] [mm2] [mm2] [%] [kN] [kN]
rl.lim =0.02 [mm2] [mm]
P 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.72 80.57 2 40.29 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.32% 1 1 1 158.2 395.7 1
GL 2_A - B
1 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.76 84.64 2 42.32 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.34% 1 1 1 158.2 395.7 1
112.00
0.08%
2 11.36 12.56 0.011 0.012 62.64 64.78 39.17 0 36.18 100 0.70 78.6 2 39.30 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.31% 1 1 1 158.2 395.7 1
3 10.30 10.30 0.010 0.010 60.63 60.63 39.17 0 36.18 100 0.68 76.36 2 38.18 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.31% 1 1 1 158.2 395.7 1
4 8.16 8.16 0.008 0.008 56.10 56.10 39.17 0 36.18 100 0.65 72.74 2 36.37 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 158.2 395.7 1
5 6.16 7.62 0.006 0.008 51.08 54.84 39.17 0 36.18 100 0.67 75.51 2 37.76 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 158.2 395.7 1
(Asw/s)nec
Condiţia 1
Condiţia 2
Condiţia 3
Condiţia 4
Condiţia 5
(Asw/s)eff
Grinda

Nivel
[cm ]2
[cm ]2
rl.lim =0.02 [mm2] [mm]
P 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.77 85.84 2 42.92 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.34% 1 1 1 158.2 395.7 1
Longitudinală
GL 2_B - C
1 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.79 88.35 2 44.17 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.35% 1 1 1 158.2 395.7 1
112.00
0.08%
2 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.77 85.8 2 42.90 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.34% 1 1 1 158.2 395.7 1
3 10.30 10.30 0.010 0.010 60.63 60.63 39.17 0 36.18 100 0.65 72.31 2 36.16 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 158.2 395.7 1
4 8.16 9.10 0.008 0.009 56.10 58.18 39.17 0 36.18 100 0.56 62.66 2 31.33 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.25% 1 1 1 158.2 395.7 1
5 7.62 7.62 0.008 0.008 54.84 54.84 39.17 0 36.18 100 0.49 55.24 2 27.62 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.22% 1 1 1 158.2 395.7 1
(Asw/s)nec
Condiţia 1
Condiţia 2
Condiţia 3
Condiţia 4
Condiţia 5
(Asw/s)eff
Grinda

Nivel
[cm2] [cm2] [kN] [kN] [kN] [%] [cm] [mm] [mm] [mm2] [buc] [mm2] [mm2] [%] [kN] [kN]
rl.lim =0.02 [mm2] [mm]
P 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.70 78.21 2 39.11 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.31% 1 1 1 158.2 395.7 1
GL 2_C - D
1 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.70 78.54 2 39.27 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.31% 1 1 1 158.2 395.7 1
112.00
0.08%
2 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.70 78.62 2 39.31 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.31% 1 1 1 158.2 395.7 1
3 10.30 10.30 0.010 0.010 60.63 60.63 39.17 0 36.18 100 0.66 74.33 2 37.17 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 158.2 395.7 1
4 9.10 8.16 0.009 0.008 58.18 56.10 39.17 0 36.18 100 0.65 72.3 2 36.15 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 158.2 395.7 1
5 7.62 7.62 0.008 0.008 54.84 54.84 39.17 0 36.18 100 0.67 75.18 2 37.59 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 158.2 395.7 1

Tabelul 3.60 Armarea transversală a grinzilor longitudinale D – F
Direcția
Grinda
Zona
Nivel
lcl
gRd
[m]
P 73.58 219.53 73.58 219.53 73.58 219.53 73.58 219.53 60.98 -61.03 -45.09 45.09 -45.09 45.09 15.89 106.07 -106.12 -15.94 106.07 106.12
GL 2_D - E
1 73.58 219.53 73.58 219.53 73.58 219.53 73.58 219.53 60.83 -61.09 -45.09 45.09 -45.09 45.09 15.74 105.92 -106.18 -16.00 105.92 106.18
6.50
2 73.58 219.53 73.58 219.53 73.58 219.53 73.58 219.53 60.79 -61.15 -45.09 45.09 -45.09 45.09 15.70 105.88 -106.24 -16.06 105.88 106.24
M
1
3 73.58 180.03 73.58 180.03 73.58 180.03 73.58 180.03 60.73 -61.22 -39.02 39.02 -39.02 39.02 21.71 99.75 -100.24 -22.20 99.75 100.24
4 73.58 142.62 73.58 142.62 73.58 142.62 73.58 142.62 60.61 -61.24 -33.26 33.26 -33.26 33.26 27.35 93.87 -94.50 -27.98 93.87 94.50
5 73.58 133.18 73.58 133.18 73.58 133.18 73.58 133.18 70.32 -70.39 -31.81 31.81 -31.81 31.81 38.51 102.13 -102.20 -38.58 102.13 102.20
Longitudinală
seismică
Grinda
Zona
Nivel
lcl
gRd
[m]
P 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 57.89 -61.28 -46.20 46.20 -46.20 46.20 11.69 104.09 -107.48 -15.08 104.09 107.48
GL 2_E - F
1 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 80.75 219.53 56.57 -62.60 -46.20 46.20 -46.20 46.20 10.37 102.77 -108.80 -16.40 102.77 108.80
6.50
2 80.75 219.53 80.75 198.55 80.75 219.53 80.75 198.55 56.21 -62.85 -42.97 46.20 -42.97 46.20 13.24 102.41 -105.82 -16.65 102.41 105.82
M
1
3 80.75 180.03 80.75 180.03 80.75 180.03 80.75 180.03 55.94 -63.01 -40.12 40.12 -40.12 40.12 15.82 96.06 -103.13 -22.89 96.06 103.13
4 80.75 142.62 80.75 142.62 80.75 142.62 80.75 142.62 54.85 -64.24 -34.36 34.36 -34.36 34.36 20.49 89.21 -98.60 -29.88 89.21 98.60
5 80.75 133.18 80.75 133.18 80.75 133.18 80.75 133.18 67.59 -68.84 -32.91 32.91 -32.91 32.91 34.68 100.50 -101.75 -35.93 100.50 101.75

Tabelul 3.61 Armarea transversală a grinzilor longitudinale D – F (continuare)
(Asw/s)nec
Condiţia 1
Condiţia 2
Condiţia 3
Condiţia 4
Condiţia 5
(Asw/s)eff
Direcția
Grinda

Nivel
[cm ]2
[cm ]2
rl.lim =0.02 [mm2] [mm]
P 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.67 75.56 2 37.78 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 158.2 395.7 1
GL 2_D - E
1 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.68 75.6 2 37.80 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 158.2 395.7 1
112.00
0.08%
2 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.68 75.65 2 37.82 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 158.2 395.7 1
3 10.30 10.30 0.010 0.010 60.63 60.63 39.17 0 36.18 100 0.64 71.37 2 35.68 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 158.2 395.7 1
4 8.16 8.16 0.008 0.008 56.10 56.10 39.17 0 36.18 100 0.60 67.29 2 33.64 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.27% 1 1 1 158.2 395.7 1
5 7.62 7.62 0.008 0.008 54.84 54.84 39.17 0 36.18 100 0.65 72.77 2 36.38 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 158.2 395.7 1
Longitudinală
(Asw/s)nec
Condiţia 1
Condiţia 2
Condiţia 3
Condiţia 4
Condiţia 5
(Asw/s)eff
Grinda

Nivel
[cm ]2
[cm ]2
rl.lim =0.02 [mm2] [mm]
P 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.68 76.52 2 38.26 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.31% 1 1 1 158.2 395.7 1
GL 2_E - F
1 12.56 12.56 0.012 0.012 64.78 64.78 39.17 0 36.18 100 0.69 77.46 2 38.73 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.31% 1 1 1 158.2 395.7 1
112.00
0.08%
2 12.56 11.36 0.012 0.011 64.78 62.64 39.17 0 36.18 100 0.67 75.34 2 37.67 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 158.2 395.7 1
3 10.30 10.30 0.010 0.010 60.63 60.63 39.17 0 36.18 100 0.66 73.43 2 36.71 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 158.2 395.7 1
4 8.16 8.16 0.008 0.008 56.10 56.10 39.17 0 36.18 100 0.63 70.21 2 35.10 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.28% 1 1 1 158.2 395.7 1
5 7.62 7.62 0.008 0.008 54.84 54.84 39.17 0 36.18 100 0.65 72.45 2 36.22 50.3 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 158.2 395.7 1

Tabelul 3.62 Armarea transversală a grinzilor transversale 1 – 4
Direcția
Grinda
Zona
Nivel
lcl
gRd
[m]
P 116.55 247.94 116.55 247.94 116.55 247.94 116.55 247.94 68.40 -67.20 -63.95 63.95 -63.95 63.95 4.45 132.35 -131.15 -3.25 132.35 131.15
GT D_1 - 2
1 100.84 247.94 100.84 247.94 100.84 247.94 100.84 247.94 69.53 -66.24 -61.19 61.19 -61.19 61.19 8.34 130.72 -127.43 -5.05 130.72 127.43
5.70
1.00
2 100.84 224.81 100.84 224.81 100.84 224.81 100.84 224.81 70.10 -65.69 -57.13 57.13 -57.13 57.13 12.97 127.23 -122.82 -8.56 127.23 122.82
M
3 100.84 178.10 100.84 198.62 100.84 178.10 100.84 198.62 70.50 -65.17 -52.54 48.94 -52.54 48.94 17.96 119.44 -117.71 -16.23 119.44 117.71
4 100.84 166.31 100.84 166.31 100.84 166.31 100.84 166.31 72.57 -63.36 -46.87 46.87 -46.87 46.87 25.70 119.44 -110.23 -16.49 119.44 110.23
5 100.84 134.45 100.84 166.31 100.84 134.45 100.84 166.31 78.06 -81.21 -46.87 41.28 -46.87 41.28 31.19 119.34 -128.08 -39.93 119.34 128.08
seismică
Grinda
Zona
Nivel
lcl
gRd
[m]
P 100.84 247.94 100.84 247.94 100.84 247.94 100.84 247.94 76.68 -76.31 -56.25 56.25 -56.25 56.25 20.43 132.93 -132.56 -20.06 132.93 132.56
Transversală
GT D_2 - 3
1 100.84 247.94 100.84 247.94 100.84 247.94 100.84 247.94 76.48 -76.71 -56.25 56.25 -56.25 56.25 20.23 132.73 -132.96 -20.46 132.73 132.96
6.20
1.00
2 100.84 224.81 100.84 224.81 100.84 224.81 100.84 224.81 76.56 -76.74 -52.52 52.52 -52.52 52.52 24.04 129.08 -129.26 -24.22 129.08 129.26
M
3 100.84 198.62 100.84 198.62 100.84 198.62 100.84 198.62 76.63 -76.77 -48.30 48.30 -48.30 48.30 28.33 124.93 -125.07 -28.47 124.93 125.07
4 100.84 166.31 100.84 178.10 100.84 166.31 100.84 178.10 76.94 -76.55 -44.99 43.09 -44.99 43.09 31.95 120.03 -121.54 -33.46 120.03 121.54
5 100.84 166.31 100.84 166.31 100.84 166.31 100.84 166.31 83.80 -83.92 -43.09 43.09 -43.09 43.09 40.71 126.89 -127.01 -40.83 126.89 127.01
seismică
Grinda
Zona
Nivel
lcl
gRd
[m]
P 116.55 247.94 116.55 247.94 116.55 247.94 116.55 247.94 70.14 -68.84 -62.84 62.84 -62.84 62.84 7.30 132.98 -131.68 -6.00 132.98 131.68
GT D_3 - 4
1 100.84 247.94 100.84 247.94 100.84 247.94 100.84 247.94 67.60 -73.15 -60.13 60.13 -60.13 60.13 7.47 127.73 -133.28 -13.02 127.73 133.28
5.80
1.00
2 100.84 224.81 100.84 224.81 100.84 224.81 100.84 224.81 67.02 -73.69 -56.15 56.15 -56.15 56.15 10.87 123.17 -129.84 -17.54 123.17 129.84
M
3 100.84 198.62 100.84 198.62 100.84 198.62 100.84 198.62 66.61 -74.04 -51.63 51.63 -51.63 51.63 14.98 118.24 -125.67 -22.41 118.24 125.67
4 100.84 178.10 100.84 178.10 100.84 178.10 100.84 178.10 65.40 -75.58 -48.09 48.09 -48.09 48.09 17.31 113.49 -123.67 -27.49 113.49 123.67
5 100.84 166.31 100.84 131.61 100.84 166.31 100.84 131.61 83.14 -80.17 -40.08 46.06 -40.08 46.06 43.06 129.20 -120.25 -34.11 129.20 120.25

Tabelul 3.63 Armarea transversală a grinzilor transversale 1 – 4 (continuare)
(Asw/s)nec
Condiţia 1
Condiţia 2
Condiţia 3
Condiţia 4
Condiţia 5
(Asw/s)eff
Direcția
Grinda

Nivel
[cm ]2
[cm ]2
rl.lim =0.02 [mm2] [mm]
P 11.36 11.36 0.009 0.009 72.64 72.64 48.91 0 45.18 100 0.67 75.46 2 37.73 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 197.61 494.16 1
GT D_1 - 2
1 11.36 11.36 0.009 0.009 72.64 72.64 48.91 0 45.18 100 0.67 74.53 2 37.27 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 197.61 494.16 1
112.00
0.08%
2 10.30 10.30 0.008 0.008 70.31 70.31 48.91 0 45.18 100 0.65 72.54 2 36.27 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 197.61 494.16 1
3 8.16 9.10 0.007 0.007 65.06 67.47 48.91 0 45.18 100 0.61 68.10 2 34.05 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.27% 1 1 1 197.61 494.16 1
4 7.62 7.62 0.006 0.006 63.59 63.59 48.91 0 45.18 100 0.61 68.10 2 34.05 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.27% 1 1 1 197.61 494.16 1
5 6.16 7.62 0.005 0.006 59.24 63.59 48.91 0 45.18 100 0.65 73.03 2 36.51 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 197.61 494.16 1
(Asw/s)nec
Condiţia 1
Condiţia 2
Condiţia 3
Condiţia 4
Condiţia 5
(Asw/s)eff
Grinda

Nivel
[cm ]2
[cm ]2
rl.lim =0.02 [mm2] [mm]
P 11.36 11.36 0.009 0.009 72.64 72.64 48.91 0 45.18 100 0.68 75.79 2 37.90 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 197.61 494.16 1
Transversală
GT D_2 - 3
1 11.36 11.36 0.009 0.009 72.64 72.64 48.91 0 45.18 100 0.68 75.81 2 37.91 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 197.61 494.16 1
112.00
0.08%
2 10.30 10.30 0.008 0.008 70.31 70.31 48.91 0 45.18 100 0.66 73.70 2 36.85 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 197.61 494.16 1
3 9.10 9.10 0.007 0.007 67.47 67.47 48.91 0 45.18 100 0.64 71.31 2 35.65 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 197.61 494.16 1
4 7.62 8.16 0.006 0.007 63.59 65.06 48.91 0 45.18 100 0.62 69.30 2 34.65 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.28% 1 1 1 197.61 494.16 1
5 7.62 7.62 0.006 0.006 63.59 63.59 48.91 0 45.18 100 0.65 72.42 2 36.21 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 197.61 494.16 1
(Asw/s)nec
Condiţia 1
Condiţia 2
Condiţia 3
Condiţia 4
Condiţia 5
(Asw/s)eff
Grinda

Nivel
[cm ]2
[cm ]2
[kN] [kN] [kN] [%] [cm] [mm] [mm] [mm ] [buc] [mm2]
2
[mm2] [%] [kN] [kN]
rl.lim =0.02 [mm2] [mm]
P 11.36 11.36 0.009 0.009 72.64 72.64 48.91 0 45.18 100 0.68 75.82 2 37.91 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 197.61 494.16 1
GT D_3 - 4
1 11.36 11.36 0.009 0.009 72.64 72.64 48.91 0 45.18 100 0.68 75.99 2 38.00 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 197.61 494.16 1
112.00
0.08%
2 10.30 10.30 0.008 0.008 70.31 70.31 48.91 0 45.18 100 0.66 74.03 2 37.01 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.30% 1 1 1 197.61 494.16 1
3 9.10 9.10 0.007 0.007 67.47 67.47 48.91 0 45.18 100 0.64 71.65 2 35.83 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 197.61 494.16 1
4 8.16 8.16 0.007 0.007 65.06 65.06 48.91 0 45.18 100 0.63 70.51 2 35.26 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.28% 1 1 1 197.61 494.16 1
5 7.62 6.03 0.006 0.005 63.59 58.82 48.91 0 45.18 100 0.66 73.67 2 36.83 50.30 Ø8 100.6 1.01 0.29% 1 1 1 197.61 494.16 1

Legendă pentru utilizarea tabelelor 3.58, 3.60, 3.62.
Moment capabil grindă – Moment maxim grindă – Forţa tăietoare din încărcări Forţa tăietoare asociată
Identificarea reazem stânga (inf. / sup.) şi reazem stânga (inf. / sup.) şi seismice– reazem stânga / plastificării grinzii – reazem
grinzii reazem dreapta (inf. / sup.) reazem dreapta (inf. / sup.) stânga / reazem dreapta
reazem dreapta
seismică
Mst.+Rb2 Mst.-Rb1 Mdr.+Rb2 Mdr.-Rb1 M+db.st M-db.st M+db.dr M-db.dr VEd.b.gst VEd.b.g dr VEd.b.seism.st VEd.b.seism.dr VEd.b.st VEd.b.dr VEdst VEddr
Direcția
Grinda
Zona
Nivel
lcl
gRd
[m]
Zona
Lungimea de
Factor de Forţa tăietoare din încărcări
seismică suprarezistenţă gravitaţionale în grupare Valoarea de proiectare a
calcul (interax)
(M / H) specială – reazem stânga / forţei tăietoare – reazem
a grinzii
reazem dreapta stânga / reazem dreapta
F.S.  sensul de acţiune a forţei seismice stânga – dreapta;

F.S.  sensul de acţiune a forţei seismice dreapta – stânga;

Legendă (continuare), pentru utilizarea Tabelelor 3.59, 3.61, 3.63.
Forţa tăietoare
Aria armăturii capabilă fără armătură Distanţa maximă Aria necesară a Aria şi diametrul
longitudinale întinse – transversală reazem dintre etrieri armăturii etrierilor (necesar Procent de
reazem stânga / drepta stânga / dreapta în zona critică transversale - efectiv) armare efectiv
(Asw/s)nec
Condiţia 1
Condiţia 2
Condiţia 3
Condiţia 4
Condiţia 5
(Asw/s)eff
Astsl1.eff Adrsl1.eff rl st rl dr VRd.c.st VRd.c.dr VRd.c.min rw.min z s.min s.eff Asw.nec n Aøw.nec Aøw.eff Asw.eff rw.ef VRd.s VRd.max
[cm ]2
[cm ]2
rl.lim =0.02 2
[mm ] [mm]
Coeficient de armare Procent minim Distanţa efectivă Numărul Aria efectivă a Forţa tăietoare
longitudinală – reazem de armare dintre etrieri ramurilor de armăturii capabilă a
stânga / dreapta în zona critică forfecare transversale grinzii cu etrieri
Forţa tăietoare
capabilă, minimă fără
armatură transversală

Notaţii:
 Condiţia 1
 1 – armare constructivă;
 0 – necesită armătură transversală;
 Condiţia 2
 1 – cantitate de armătură corespunzătoare;

 0 - cantitate de armătură necorespunzătoare;
 Condiţia 3
( ) ( )
 1 - distanţa corespunzătoare dintre etrieri;

 0 - distanţa necorespunzătoare dintre etrieri;
 Condiţia 4
( )
 1 – cedare ductilă;
 0 – cedare casantă;
 Condiţia 5
 1 – rezistă la forfecare;
 0 – trebuie redimensionată grinda;

3.4.2.5. Proiectarea stâlpilor participanți la structuri antiseismice
3.4.2.5.1. Valorile de proiectare ale eforturilor încovoietoare
Dacă în cazul grinzilor valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare sunt cele
obţinute direct din înfășurătoarea diagramelor de momente pe fiecare grindă, în cazul
stâlpilor valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare se stabilesc, prin amplificarea
momentelor rezultate din calcul sub acțiunea forțelor laterale și verticale în funcție de
momentele capabile ale grinzilor. Scopul urmărit este de a obține un mecanism favorabil
de disipare a energiei induse de seism, cu articulații plastice numai la baza stâlpilor și
eventual la ultimul nivel.
Codul de proiectare P100 nu furnizează metodă de calcul pentru determinarea valorilor de
proiectare ale momentelor încovoietoare pentru stâlpi, însă se impune ca armarea
stâlpului să fie astfel stabilită încât relația dintre momentele capabile ale stâlpilor și
momentele capabile ale grinzilor (formula 5.4 din P100-1/2013, prezentată la 3.4.2.3.) să
fie îndeplinită.
Codul de proiectare P100-1/2006 prezintă o formulă alternativă pentru determinarea
momentului de proiectare în stâlp, obținut prin multiplicarea momentelor încovoietoare
obținute din calculul structural în gruparea de acțiuni care cuprinde și acțiunea seismică cu
un raport de amplificare obținut pentru fiecare grindă și factorul de suprarezistență.
Raportul de amplificare se obține pentru fiecare grindă separat pentru cele două sensuri
de rotire și exprimă raportul dintre suma momentelor capabile și suma momentelor
încovoietoare obținute din calculul static pe grinzi, adică un raport de supradimensionare
al grinzilor, care evidențiază responsabilitatea alegerii armăturilor longitudinale
corespunzătoare ale grinzilor în obținerea unei armări optime pentru întreaga structură.
Formula prezentată la cap. 5.2.3.3.2 din P100-1/2006 așadar arată astfel:
∑
∑
unde
valoarea de proiectare a momentului încovoietor în stâlp (gruparea
seismică);
∑ suma momentelor capabile din grinzi, considerată pentru întreaga grindă
pentru un singur sens de rotire, corespunzător sensului acțiunii seismice;
∑ suma momentelor din grinzi rezultate din calculul structural la toate
extremitățile din toate deschiderile la nivelul considerat pentru un singur sens de rotire,
corespunzător sensului acțiunii seismice;
momentul în stâlp rezultat din calculul structural sub încărcările seismice de
proiectare pentru sensul considerat al acțiunii seismice;
factor de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului în
domeniul plastic; pentru DCH și pentru DCM.

Această metodă alternativă - deși poate fi utilizată la obținerea momentelor de proiectare
în stâlpi – permite crearea nodurilor sub- și supradimensionate, de aceea nu elimină
necesitatea verificării condiției generale de asigurare a mecanismului structural de disipare
de energie.
Formula alternativă 5.5 din codul de proiectare P100-1/2013 (prezentat la cap. 3.4.2.3) are
avantajul de a putea fi utilizată în proiectarea propriu-zisă cu productivitate mai ridicată,
fiind aplicabilă la nivel de grindă (față de formula 5.4, care se aplică la nivel de nod), însă
reprezintă o formulă de verificare, și nu una de dimensionare. Așadar efectuarea verificării
presupune stabilirea prealabilă a armăturilor longitudinale în stâlpi. Față de verificarea la
nivel de nod în această situație se utilizează suplimentar un coeficient supraunitar de 1.2,
care are menirea de a evita apariția nodurilor subdimensionate, însă în același timp
reprezintă și o sursă de posibilă supradimensionare. Altfel spus această posibiliă
supradimensionare reprezintă costul verificării mai eficiente a condiției generale de
mecanism de disipare.
În exemplul de calcul se va încerca obținerea unei cantități cât mai reduse de armătură, de
aceea se va utiliza verificarea îndeplinirii condiției generale de mecansim de disipare la
nivel de nod. Deoarece în cazul structurilor în cadre amplasate în zone cu seismicitate s-a
remarcat îndeplinirea condițiilor de forță axială normalizată și deplasări laterale de nivel
pentru stâlpi cu secțiune transversală mai mare, pentru verificare vom utiliza procentul
minim de armare prevăzut prin P100-1/2013, iar în cazul neîndeplinirii condiției cu
majorarea proporțională a armăturilor longitudinale în stâlp (în funcție de rigiditatea relativă
a stâlpului la partea inferioară și superioară a nodului).
Este important de remarcat, că în urma verificării se pot confirma armăturile longitudinale
în stâlpi atât dedesubt cât și deasupra nodului. Verificările trebuie efectuate și pentru
valorile solicitărilor efective din grupările de încărcări considerate.
3.4.2.5.2. Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare
Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare se determină din echilibrul stâlpului la fiecare
nivel, sub acțiunea momentelor de la extremități, corespunzând, pentru fiecare sens al
acțiunii seismice, formării articulațiilor plastice, care pot apărea fie în grinzi, fie în stâlpii
conectați în nod.

Figura 3.38 Forţele tăietoare de proiectare pe stâlpi a) sensul de acţiune seism

stânga – dreapta b) sensul de acţiune seism dreapta – stânga
Se determină forța tăietoare de proiectare, , cu relația:
în care:
înălțimea liberă a stâlpului;
Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare nu se vor lua mai mici decât valorile rezultate
din calculul structural în combinația seismică de proiectare multiplicate cu .
Momentele de la extremitățile stâlpului, , se determină cu relația:
∑
( )
∑
valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i (sus sau jos),
corespunzătoare sensului considerat al acţiunii seismice;
∑ ∑ sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor și
grinzilor care întră în nodul învecinat secțiunii de calcul, corespunzătoare sensului
considerat al acţiunii seismice. Reprezintă valorile momentelor capabile utilizate la
verificarea la nivel de nod a îndeplinirii condiției globale de mecanism de disipare de
energie;

factor care introduce efectul consolidării oțelului și al fretării betonului în zonele
comprimate;
 clasa de ductilitate înaltă (H):
 pentru nivelul de la baza construcției;
 pentru restul nivelurilor;
 clasa de ductilitate medie (M):
 indiferent de nivel.
Zonele critice (disipative) ale stâlpilor se vor considera zonele de la extremitățile stâlpilor
pe o distanță .
În afara cazului când este determinată printr-un calcul mai riguros, lungimea fiecărei zone
critice se determină cu:
 pentru clasa de
ductilitate înaltă (H):
pentru zonele critice ale stâlpilor

de la baza stâlpilor de la fiecare
etaj;
pentru restul zonelor critice ale

stâlpilor.
 pentru clasa de
ductilitate medie (M):
.
unde:
este cea mai mare
dimensiune a secțiunii stâlpului;
Figura 3.39 Dispunerea armăturii transversale şi este înălțimea liberă
determinarea zonelor critice la stâlpi participanţi
a stâlpului la fiecare etaj.
la structuri antiseisimice
Dacă , întreaga lungime
a stâlpului se consideră zonă critică și se va arma în consecință.
La baza stâlpilor zona critică se măsoară de la partea superioară a fundațiilor.
Dacă există o pardoseală rigidă deasupra fundațiilor, care poate fi echivalată cu blocarea
deplasărilor laterale la acest nivel, lungimea , se va măsura începând de la pardoseală,
iar zona critică totală se consideră începând de la baza stâlpului.

În interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri şi agrafe care să asigure ductilitatea
necesară şi împiedicarea flambajului local al barelor longitudinale.
conform ( P100-1/2013) şi (Z. Kiss 2008)
Figura 3.40 Armarea nodurilor superioare şi intermediare monolite ale cadrelor

etajate
Armături longitudinale
Pentru zone seismice, diametrul minim al armăturilor longitudinale se recomandă 12mm
(Z. Kiss 2008).
Coeficientul de armare longitudinală totală, , în funcție de clasa de ductilitate va fi cel
puțin:
 clasa de ductilitate înaltă (H): ;
 calsa de ductilitate medie (M): .
este aria secțiunii transversale de beton.
(conform P100-1/2013)
Procentul maxim total de armare longitudinală se consideră 4%. În dreptul suprapunerilor
(înnădirilor), această limită poate fi mărită până la .
(conform SR EN 1992-1-1/2004)
Pentru stâlpii de secțiune poligonală sunt dispuse cel puțin o bară în fiecare colț, iar în
zonele seismice pe fiecare latură se va prevedea, între armăturile din colțuri, câte o bară
intermediară.
Distanța dintre barele longitudinale consecutive, cuprinse de etrieri sau agrafe nu
depășește:
 clasa de ductilitate înaltă (H): 200mm;
 clasa de ductilitate medie (M): 250mm.
(conform P100-1/2013)

Figura 3.41 Armarea longitudinală a stâlpilor în diferite clase de ductilitate
Armături transversale
Coeficientul de armare transversală cu etrieri va fi cel puțin:
 clasa de ductilitate înaltă (H):
− 0,5% în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel;
− 0,035% în restul zonelor critice;
 clasa de ductilitate medie (M):
− 0,035% în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel;
− 0,025% în restul zonelor critice.
Distanța dintre etrieri în zonele critice nu va depăși:
- clasa de ductilitate înaltă (H):
Observație: Condiția de mai sus se înlocuiește la baza stâlpului (deasupra secțiunii

teoretice de încastrare) cu condiția .
- clasa de ductilitate medie (M):
în care:
latura minimă a secțiunii utile (situate în interiorul etrierului perimetral);
diametrul minim al barelor longitudinale.
În clasa de ductilitate înaltă, la primele două niveluri ale clădirilor cu peste 5 niveluri și la
primul nivel în cazul clădirilor mai joase se vor prevedea la bază etrieri îndesiţi şi dincolo
de zona critică pe o distanţă egală cu jumătate din lungimea acesteia.
(conform P100-1/2013)
Diametrul armăturilor transversale (etrieri, bucle sau fretă) se recomandă să nu fie mai mic
de 6mm sau un sfert din diametrul maxim al barelor longitudinale, dacă această ultimă

valoare este mai mare. Diametrul sârmelor sau plaselor sudate folosite pentru armături
transversale se recomandă să nu fie mai mic de 5mm.
Diametrul, al etrierilor este egal cel puțin cu:
√
În care:
diametrul maxim al barelor longitudinale;
limita de curgere de calcul a armăturilor longitudinale;
limita de curgere de calcul a armăturilor transversale.
(conform SR EN 1992-1-1/2004)
3.4.2.5.4. Dimensionare stâlp
3.4.2.5.4.1. Stratul de acoperire cu beton

Acoperirea minimă ( ), se stabilește pe de o parte în funcție de diametrul maxim
presupus pentru armătura longitudinală ( ), și pentru armătura transversală
( ), pe de altă parte în funcție de prevederile pentru clasa de expunere și clasa
structurii. Pentru mai multe detalii, vezi Capitolul 3.4.2.2.3.
unde:
longitudinală ;
transversală ;
se obține în funcție de clasa de expunere, Tabelul 3.46, și clasa structurii,
Tabelul 3.47. În funcție de condițiile de mediu, clasa de expunere a structurii se consideră
XC1. Clasa structurală este S4, cu durată de viață de 50 de ani cu
 Acoperirea nominală pentru armătura longitudinală
 Acoperirea nominală pentru armătura transversală

 Stratul de acoperire cu beton
Conform Tabelul 3.30 distanța minimă de la centrul de greutate a armăturilor longitudinale

până la fața betonului, pentru stâlpi cu secțiune dreptunghiulară, pentru o rezistență la foc,
R180, este . Lăţimea minimă a secţiunii stâlpului trebuie să fie mai mare de
45cm.
Dacă se adoptă pentru armătura longitudinală diametrul de 20mm, și pentru armătura
transversală diametrul de 8mm, distanța efectivă până la centrul de greutate rezultă:
nu verifică
verifică
3.4.2.5.4.2. Înălțimea utilă de stâlp

 pentru stâlpi marginali cu secțiune de 50cm x 50cm
 pentru stâlpi centrali cu secțiune de 55cm x 55cm
3.4.2.5.4.3. Distanța dintre armăturile pentru beton armat

Distanța între barele longitudinale ( ), sau între rânduri orizontale de bare paralele,
longitudinale ( ), trebuie să fie suficient de mare ca să asigură turnarea și compactarea
în bune condiții a betonului pentru asigurarea conlucrării.
sau {
unde:
, – distanța liberă (orizontal și vertical) între bare sau între rânduri orizontale de
bare paralele, longitudinale;
– diametrul maxim a barelor longitudinale;
– dimensiunea celui mai mare agregat.

3.4.2.5.4.4. Dimensionarea armăturii longitudinale
Procentul minim şi maxim de armare longitudinală pe secţiunea stâlpului, în zona seismică
medie, se determină pe baza regurilor de armare stabilite în Capitolul 3.4.2.5.3.
(Asigurarea cerințelor de ductilitate locală).
 pentru stâlpi marginali cu secțiune de 50cm x 50cm
 pentru stâlpi centrali cu secțiune de 55cm x 55cm
Valoarea redusă a momentului încovoietor ( ) se determină:
Etapele de calcul:
− Determinarea procentului minim de armare în funcţie de zona seismică,
− Stabilirea momentelor capabile corespunzătoare fiecărui sens de rotire (sub și
deasupra nodului),
− Verificarea condiției generale de mecansim de disipare la nivel de nod. Dacă
condiția nu este îndeplinită, se majorează cantitatea de armătură longitudinală
prevăzută în funcție de raportul dintre suma momentelor capabile pe grindă
înmulțită cu factorul de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului
∑ și suma momentelor capabile pe stâlp ∑ ,
− Verificarea capacității de rezistență în raport cu valorile de calcul.

Tabelul 3.64 Armarea longitudinală a stâlpului D - 2
Zona seismică
Secţiune [cm]
Asl.min.tot / / / Asl.eff.tot / Asl.eff.tot / Asl.eff.tot / N+Ed.x N-Ed.x N+Ed.y N-Ed.y

n +.x n -.x n +.y n -.y
Nivel
Stâlp
sl.min.tot sl.min.tot
Nod A.st r.l.min
secţiune secţiune latură secţiune hc bc [kN] [kN] [kN] [kN] n .x n .y
stâlp [cm2] [%]
2
[cm ] [buc/diam.] [buc/diam.] [cm2] [cm ]2
[cm ]2
F.S. F.S.  F.S. F.S.  F.S. F.S.  F.S. F.S. 

inf. 4Ø20 2Ø20 1973.00 1970.60 2000.12 1921.54
55x55 P 3025 0.008 24.2 24.88 9.36 9.36 0.39 0.39 0.40 0.38 0.39 0.40
sup. 8Ø14 2Ø14 1921.55 1918.46 1970.62 1892.97
inf. 4Ø20 2Ø20 1643.56 1641.49 1661.96 1607.33
55x55 1 3025 0.008 24.2 24.88 9.36 9.36 0.33 0.33 0.33 0.38 0.33 0.38
sup. 8Ø14 2Ø14 1603.43 1601.36 1637.59 1583.59
inf. 4Ø20 2Ø20 1322.50 1320.10 1299.40 1333.65
55x55 2 3025 0.008 24.2 24.88 9.36 9.36 0.26 0.26 0.26 0.26 0.26 0.26
D_2
sup. 8Ø14 2Ø14 1280.48 1286.08 1274.93 1309.90

M
inf. 4Ø20 2Ø20 1002.94 1000.21 990.10 1008.39
55x55 3 3025 0.008 24.2 24.88 9.36 9.36 0.20 0.20 0.20 0.20 0.20 0.20
sup. 8Ø14 2Ø14 973.71 970.98 965.53 984.65
inf. 4Ø20 2Ø20 684.49 682.04 678.66 686.30
55x55 4 3025 0.008 24.2 24.88 9.36 9.36 0.14 0.14 0.13 0.14 0.14 0.14
sup. 8Ø14 2Ø14 658.45 656.00 654.18 662.56
inf. 4Ø20 2Ø20 368.78 367.28 366.65 369.11
55x55 5 3025 0.008 24.2 24.88 9.36 9.36 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07
sup. 8Ø14 2Ø14 344.29 342.79 342.46 345.37

Tabelul 3.65 Armarea longitudinală a stâlpului D – 2 (continuare)
Secţiune [cm]
Nivel
Stâlp
d / hc
Nod Mcap.x MEd.x Mcap.y MEd.y MRdc.x MRdc.y
ω.x.tot ω.y.tot μ.x μ.y x.x x.y es2.x es2.y s.s2.x s.s2.y
stâlp [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
inf. 339.94 349.90 0.56 0.57 0.0026 0.0026 434.78 434.78 494.655 496.235
55x55 P 0.161 0.161 0.13 0.17 0.17 354.57 354.57
sup. 128.40 171.60 0.55 0.56 0.0025 0.0025 434.78 434.78 327.025 330.102
inf. 203.35 210.58 0.47 0.48 0.0024 0.0024 434.78 434.78 469.046 470.789
55x55 1 0.161 0.161 0.13 0.16 0.17 333.71 354.57
sup. 191.67 211.28 0.46 0.47 0.0023 0.0024 434.78 434.78 300.708 304.063
inf. 158.34 175.87 0.38 0.38 0.0021 0.0021 416.65 419.02 425.840 428.187
55x55 2 0.161 0.161 0.13 0.15 0.15 312.85 312.85
D_2
sup. 194.76 201.61 0.37 0.37 0.0020 0.0021 408.62 413.92 263.454 266.631
inf. 121.14 141.72 0.29 0.29 0.0016 0.0016 326.37 328.38 344.355 346.019
55x55 3 0.161 0.161 0.13 0.13 0.13 271.14 271.14
sup. 177.78 177.45 0.28 0.28 0.0016 0.0016 315.15 319.42 216.055 217.895
inf. 81.38 101.67 0.20 0.20 0.0008 0.0008 152.54 153.98 220.359 221.268
55x55 4 0.161 0.161 0.13 0.12 0.12 250.28 250.28
sup. 149.02 144.34 0.19 0.19 0.0007 0.0007 130.89 134.42 157.425 158.259
inf. 35.38 59.23 0.11 0.11 0.0001 0.0001 19.56 18.80 101.393 101.183
55x55 5 0.161 0.161 0.13 0.09 0.09 187.71 187.71
sup. 106.10 103.16 0.10 0.10 -0.0019 -0.0019 -388.42 -385.02 88.214 88.471

Legendă pentru utilizarea Tabelului 3.64
Numărul şi diametrul minim,

total al barelor longitudinale în
secţiunea stâlpului
Forţa axială la baza stâlpului Efort axial normalizat la baza
când forţa seismică acţionează stâlpului când forţa seismică
Identificarea Aria totală a armăturii Aria totală a armăturii pe direcţia longitudinală acţionează pe direcţia longitudinală
nodului (superior / necesară longitudinală în longitudinală, efectivă în respectiv transversală a clădirii respectiv transversală a clădirii
inferior) secţiunea stâlpului secţiunea stâlpului
Zona seismică
Secţiune [cm]
Asl.min.tot / / / Asl.eff.tot / Asl.eff.tot / Asl.eff.tot / N+Ed.x N-Ed.x N+Ed.y N-Ed.y

n +.x n -.x n +.y n -.y
Nivel
Stâlp
Nod A.st r.l.min sl.min.tot sl.min.tot

secţiune secţiune latură secţiune hc bc [kN] [kN] [kN] [kN] n .x n .y
stâlp [cm2] [%]
2
[cm ] [buc/diam.] [buc/diam.] [cm2] [cm ]2
[cm ]2
F.S. F.S.  F.S. F.S.  F.S. F.S.  F.S. F.S. 
Aria totală a armăturii

Aria secţiunii Procent minim longitudinală, efectivă pe înălţimea Valoarea de calcul al efortului axial
stâlpului de armare respectiv pe lăţimea stâlpului normalizat când forţa seismică
acţionează pe direcţia longitudinală
respectiv transversală a clădirii
Numărul şi diametrul minim,
total al barelor longitudinale
pe o latură a stâlpului
F.S.  sensul de acţiune a forţei seismice stânga – dreapta;

F.S.  sensul de acţiune a forţei seismice dreapta – stânga;

Legendă (continuare) pentru utilizarea Tabelului 3.65:
Moment redus determinat pe ambele direcţii

principale ale stâlpului pe baza diagramelor [KISS]
(pg. 59 -64), în funcţie de ω.x.tot / μ.x şi ω.y.tot / μ.y.
Valoarea momentului Aderenţa armăturii de beton Moment capabil după

încovoietor la care rezistă pe ambele direcţii pricipale direcţiile principale ale
Coeficient de armare
stâlpul pe ambele direcţii ale stâlpului
determinat pe ambele direcţii
forţei seisimice, pg. 59 (Z.
principale ale stâlpului
Kiss 2008)
Efort unitar în armătură
Secţiune [cm]
Nivel
Stâlp
d / hc
Nod Mcap.x MEd.x Mcap.y MEd.y MRdc.x MRdc.y
ω.x.tot ω.y.tot μ.x μ.y x.x x.y es2.x es2.y s.s2.x s.s2.y
stâlp [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
Raport între înălţimea utilă Deformaţia armăturii de beton pe

Moment încovoietor pe stâlp
şi înălţimea stâlpului ambele direcţii principale
la acţiunea forţei seisimice
pe ambele direcţii

Notă:
 Determinarea procentului minim total şi - efectiv total de armare:
 Repartizarea armăturilor longitudinale şi stabilirea ariei de armătură pe o latură

(armare simetrică):
 Determinarea valoarii momentului redus, , pe baza diagramelor de dimensionare

ale stâlpilor, pg.59. – 64. ... (Z. Kiss 2008), cu ajutorul coeficienţilor şi .
Unde de exemplu:

 Valoarea momentului capabil la care rezistă stâlpul pe ambele direcţii principale:
 Moment încovoietor capabil pentru stâlp:
( )
Unde:
3.4.2.5.4.5. Dimensionarea armăturii transversală

Ca şi în cazul grinzilor după determinarea forței tăietoare de calcul trebuie verificate
următoarele condiții pentru dimensionarea armăturii transversale:
− Elementul nu necesită armături de calcul la forța tăietoare;
− Elementul necesită armături pentru forța tăietoare;
Armăturile transversale se dimensionează la fel ca şi la grinzi, prezentată în Capitolul
3.4.2.4.4.5.

Tabelul 3.66 Armarea transversală a stâlpului D - 2
Zona seismică
Secţiune [cm]
MRb.1.x .st_dr. MRb.2.x.st. MRb.2.x.dr. MRb.1.y.st_dr. MRb.2.y.st. MRb.2.y.dr. ∑MRb.x ∑MRb.y Mdc.x Mdc.y
Nivel
Stâlp
Nod MRc.x MRc.y ∑MRc.x ∑MRc.y
gRd
[kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
stâlp [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
sup. inf. inf. sup. inf. inf. F.S. F.S.  F.S. F.S.  F.S. F.S.  F.S. F.S. 
inf. 494.65 496.24 - - - - - - - - - - - - - - - -
55x55 P
sup. 327.03 330.10 124.89 124.89 145.19 151.73
222.26 81.75 81.75 250.41 117.71 101.84 1 304.01 304.01 352.25 368.13 796.07 800.89
inf. 469.05 470.79 179.12 179.12 207.07 216.40
55x55 1
sup. 300.71 304.06 125.83 125.83 146.27 146.27
222.26 81.75 81.75 250.41 101.84 101.84 1 304.01 304.01 352.25 352.25 726.55 732.25
inf. 425.84 428.19 178.19 178.19 205.98 205.98
55x55 2
sup. 263.45 266.63 122.57 122.57 143.14 143.14
D_2
M 201.02 81.75 81.75 227.05 101.84 101.84 1 282.78 282.78 328.89 328.89 607.81 612.65
inf. 344.35 346.02 160.21 160.21 185.75 185.75
55x55 3
sup. 216.06 217.89 130.71 130.71 150.06 150.06
182.27 81.75 81.75 200.60 101.84 101.84 1 264.02 264.02 302.44 302.44 436.41 439.16
inf. 220.36 221.27 133.31 133.31 152.38 152.38
55x55 4
sup. 157.43 158.26 137.56 137.56 158.26 158.26
144.40 81.75 81.75 167.97 101.84 101.84 1 226.15 226.15 269.81 269.81 258.82 259.44
inf. 101.39 101.18 88.60 88.60 101.18 101.18
55x55 5
sup. 88.21 88.47 134.84 81.75 81.75 167.97 101.84 101.84 1 216.59 216.59 269.81 269.81 88.21 88.47 88.21 88.21 88.47 88.47

Tabelul 3.67 Armarea transversală a stâlpului D – 2 (continuare)
s .min.
Condiţia 1
Condiţia 2
Condiţia 3
Condiţia 4
Condiţia 5
(Asw/s)nec
(Asw/s)eff
Nivel
Stâlp
Nod Mdc lcl VEd Asl.eff VRd.c VRd.c.min rw.min z zona s .ef Asw.nec n Aøw Aøw.eff Asw.eff rw.ef VRd.s VRd.max
rl st
stâlp [kNm] [m] [kN] [cm2] [kN] [kN] [%] [cm] crtică [mm] [mm2] [buc] [mm2] [mm2] [%] [kN] [kN]
[mm]
[mm2] [mm]
inf. -
P 3.85 39.41 9.36 0.004 98.33 84.85 1 0.035% 40.59 175 150 0.22 39.08 4.00 9.77 50.30 Ø8 201.20 1.34 0.268% 1 1 1 236.72 887.91 1
sup. 151.73
inf. 216.40
1 3.2 113.33 9.36 0.004 98.33 84.85 0 0.025% 40.59 175 150 0.64 112.38 4.00 28.10 50.30 Ø8 201.20 1.34 0.268% 1 1 1 236.72 887.91 1
sup. 146.27
inf. 205.98
2 3.2 109.10 9.36 0.004 98.33 84.85 0 0.025% 40.59 175 150 0.62 108.19 4.00 27.05 50.30 Ø8 201.20 1.34 0.268% 1 1 1 236.72 887.91 1
sup. 143.14
D_2
inf. 185.75
3 3.2 104.94 9.36 0.004 98.33 84.85 0 0.025% 40.59 175 150 0.59 104.06 4.00 26.02 50.30 Ø8 201.20 1.34 0.268% 1 1 1 236.72 887.91 1
sup. 150.06
inf. 152.38
4 3.2 97.07 9.36 0.004 98.33 84.85 1 0.025% 40.59 175 150 0.55 96.26 4.00 24.07 50.30 Ø8 201.20 1.34 0.268% 1 1 1 236.72 887.91 1
sup. 158.26
inf. 101.18
5 3.2 59.27 9.36 0.004 98.33 84.85 1 0.025% 40.59 175 150 0.34 58.77 4.00 14.69 50.30 Ø8 201.20 1.34 0.268% 1 1 1 236.72 887.91 1
sup. 88.47

Legendă pentru utilizarea Tabelului 3.66.
Suma momentelor capabile de Moment maxim la extremităţile

Moment capabil pe Momentul capabil al Momentul capabil al proiectare ale grinzilor care stâlpilor pe ambele direcţii
ambele direcţii grinzilor care intră în nod grinzilor care intră în nod intră în nod pe direcţia principale
principale ale stâlpului pe direcţia longitudinală pe direcţia transversală longitudinală / transversală
Zona seismică
Secţiune [cm]
MRb.1.x .st_dr. MRb.2.x.st. MRb.2.x.dr. MRb.1.y.st_dr. MRb.2.y.st. MRb.2.y.dr. ∑MRb.x ∑MRb.y Mdc.x Mdc.y
Nivel
Stâlp
Nod MRc.x MRc.y ∑MRc.x ∑MRc.y
gRd
[kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
stâlp [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
sup. inf. inf. sup. inf. inf. F.S. F.S.  F.S. F.S.  F.S. F.S.  F.S. F.S. 
Suma momentelor capabile

de proiectare ale stâlpilor
care intră în nod pe direcţia
longitudinală / transversală

Legendă (continuare) pentru utilizarea Tabelului 3.67:
Valoarea de calcul al Forţa tăietoare capabilă

fără armătură Distanţa maximă
momentului maxim la
transversală dintre etrieri Aria necesară a Aria şi diametrul
capetele stâlpului
În zona critică armăturii etrierilor (necesar
Procent de
transversale - efectiv)
armare efectiv
Procent minim
Lungimea de de armare
calcul al stâlpului
s .min.
Condiţia 1
Condiţia 2
Condiţia 3
Condiţia 4
Condiţia 5
(Asw/s)nec
(Asw/s)eff
Nivel
Stâlp
Nod Mdc lcl VEd Asl.eff st VRd.c VRd.c.min rw.min z zona s .ef Asw.nec n Aøw Aøw.eff Asw.eff rw.ef VRd.s VRd.max
rl
stâlp [kNm] [m] [kN] [cm2] [kN] [kN] [%] [cm] crtică [mm] [mm2] [buc] [mm2] [mm2] [%] [kN] [kN]
[mm]
[mm2] [mm]
Distanţa efectivă Numărul Aria efectivă a

Coeficient de armare Forţa tăietoare
dintre etrieri ramurilor de armăturii
longitudinală capabilă a
În zona critică forfecare transversale grinzii cu etrieri
Forţa tăietoare
Aria armăturii capabilă, minimă fără
longitudinale întinse armătură transversală

Notă:
M M M M
M M M M
 Condiţia 1
 1 – armare constructivă;
 0 – necesită armătură transversală;
 Condiţia 2
 1 – cantitate de armătură corespunzătoare;

 0 - cantitate de armătură necorespunzătoare;
 Condiţia 3
( ) ( )
 1 - distanţa corespunzătoare dintre etrieri;

 0 - distanţa necorespunzătoare dintre etrieri;
 Condiţia 4
( )
 1 – cedare ductilă;
 0 – cedare casantă;
 Condiţia 5
 1 – rezistă la forfecare;
 0 – trebuie redimensionată grinda;

3.4.2.6. Noduri de cadru
3.4.2.6.1. Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare în noduri
Figura 3.42 Influenţa forţelor tăietoare asupra nodurilor
Nodurile se proiectează astfel încât, să preia forțele tăietoare care acționează asupra lor în
plan orizontal și vertical.
Forța tăietoare de proiectare în nod se stabilește corespunzător situației plastificării
grinzilor care intră în nod, pentru sensul de acțiune cel mai defavorabil al acțiunii seismice.
Astfel se evită formarea zonelor disipative în interiorul nodului, unde eventuale intervenții
de reparații structurale sunt practic imposibile.

Figura 3.43 Calculul forţei tăietoare de proiectare la nivelul nodurilor

Unde:
Din echilibrul de forţe în noduri:
Valoarea de proiectare a forței tăietoare în nod se determină:

 pentru toate nodurile, cu excepția celor de capăt:
 ( )
 pentru noduri de capăt:
unde:
, reprezintă forţele de întindere din armăturile longitudinale, care intră în nod;
reprezintă ariile armăturilor longitudinale întinse care intră în nod în direcția
acțiunii seismice considerate;

reprezintă rezistenţa oţelului la întindere luând în considerare şi efectul de
consolidare postelastică;
, reprezintă forţele de compresiune din betonul comprimat şi din armătura
comprimată
forţa tăietoare din stâlpul aflat la partea superioară respectiv inferioară a
nodului corespunzătoare situaţiei considerate;
factor de suprarezistență al oțelului, egal cu 1,1 pentru clasa de ductilitate
înaltă (H) și 1,0 pentru clasa de ductilitate medie (M).
3.4.2.6.2. Verificarea nodurilor
Se verifică dacă forța de compresiune înclinată produsă în nod de mecanismul de

diagonală comprimată, să nu depășească rezistența la compresiune a betonului solicitat
transversal la întindere.
Figura 3.44 Mecanism de diagonală comprimată asociat forţelor interioare

dezvoltate în beton
Cerința de mai sus se consideră satisfăcută dacă:
− la toate nodurile cu excepția celor exterioare:

− la nodurile exterioare:

unde:
forța tăietoare de proiectare în nod;
lățimea de proiectare a nodului;
lățimea inimii grinzii;

înălțimea secțiunii transversale a stâlpului;
lățimea stâlpului.

Figura 3.45 Valoarea de proiectare a lăţimii nodului

Prin limitarea eforturilor de forfecare în nod se urmărește evitarea cedării prin zdrobirea
betonului datorită compresiunii diagonale.
În cazul în care inegalitățile nu sunt satisfăcute, trebuie crescute dimensiunile nodului (prin
creșterea dimensiunilor stâlpului) și/sau calitatea betonului.

Tabelul 3.68 Forța tăietoare de proiectare în nod
Vjhd≤0,3bjhcfcd Vjhd≤0,3bjhcfcd
Forţa tăietoare din stâlpul

aflat la partea superioară Forța tăietoare de Forța tăietoare de
respectiv inferioară a nodului proiectare în nod proiectare în nod Înălţimea secţiunii
transversale a stâlpului
Aria armăturilor Aria armăturilor

longitudinale întinse longitudinale întinse
care intră în nod în Lățimea de
Identificarea care intră în nod în proiectare a nodului
direcția acțiunii direcția acțiunii
nodului de cadru seismice considerate
seismice considerate
Verificare
Verificare
Asts1.b Adrs2.b Adrs1.b Asts2.b 0,3 b j h c
Direcția
Vjhd Vjhd
Nodul
Nivel
Vc 2 2 2 2 bj hc
[cm ] [cm ] [kN] [cm ] [cm ] [kN] f cd
[kN] [mm] [mm]
[kN]
F.S. → F.S. ←
P 113.33 12.56 4.21 616.17 OK 12.56 4.62 634.00 OK
Longitudinală
1 109.1 12.56 4.21 620.40 OK 12.56 4.62 638.23 OK

D_2
2 104.94 12.56 4.21 624.56 OK 12.56 4.62 642.39 OK

1444 525 550
3 97.07 10.3 4.21 534.12 OK 10.3 4.62 551.95 OK
4 59.27 8.16 4.21 478.83 OK 8.16 4.62 496.66 OK
5 0 7.62 4.21 514.61 OK 7.62 4.62 532.44 OK
P 113.33 11.36 4.62 581.80 OK 11.36 5.34 613.12 OK
Transversală
1 109.1 11.36 4.62 586.03 OK 11.36 4.62 586.03 OK

D_2
2 104.94 10.3 4.62 544.08 OK 10.3 4.62 544.08 OK

1444 525 550
3 97.07 9.1 4.62 499.75 OK 9.1 4.62 499.75 OK
4 59.27 7.62 4.62 473.17 OK 7.62 4.62 473.17 OK
5 0 7.62 4.62 532.44 OK 7.62 4.62 532.44 OK

Se determină armătura transversală necesară din nod, , pentru asigurarea integrității
acestuia după fisurarea înclinată:
− la toate nodurile cu excepția celor de capăt:

− la noduri de capăt:

unde:
și – reprezintă ariile armăturilor întinse de la partea superioară şi, respectiv,
inferioară ale grinzilor care intră în nod în direcţia considerată a acţiunii seismice, stabilite
funcţie de sensul acţiunii seismice;
– forța axială normalizată în stâlpul inferior.
Armătura transversală care contribuie eficient la preluarea forței tăietoare din nod, este
ceea dispusă în interiorul secțiunii efective (bj, hj), distribuită uniform pe înălțimea nodului.
Armăturile rombice sau poligonale contribuie la preluarea forței tăietoare din nod numai
prin proiecția eforturilor paralele cu direcția acestora. Agrafele mai scurte de 1/3 hj se
neglijează deoarece posibil să nu intersecteze planul de rupere.
Pentru asigurarea ductilității armarea transversală a nodurilor se consideră similar ca și în
zonele critice deasupra sau de sub nod. Astfel, cu etrierii dispuși la distanță de 100 mm,
pe direcție longitudinală (hjw= 37 cm) se consideră trei rânduri de etrieri cu patru ramuri de
forfecare, iar pe direcţie transversală (hjw=47cm) patru rânduri cu patru ramuri de forfecare
.
Pentru integritatea nodului după fisurarea înclinată, armătura transversală necesară este
mai mare (vezi Tabelul 3.69), pentru care etrierii se dispun la interax de 75 mm, astfel
încât să intre în nod șase și șapte rânduri de etrieri pe direcție longitudinală, respectiv
transversală.
În cazul în care nu există grinzi care intră în nod în direcție transversală acțiunii seismice,
pe ambele fețe laterale ale nodului, armătura rezultată din calcul, Ash, se sporește cu 25%.

Tabelul 3.69 Verificarea armăturii transversale în noduri D_2
Aria armăturilor Aria armăturilor

longitudinale întinse longitudinale întinse
care intră în nod în care intră în nod în Armătura
direcția acțiunii direcția acțiunii transversală
Forța axială seismice considerate seismice considerate efectivă în nod
normalizată în
stâlpul inferior
Armătura Armătura
transversală As.sh.eff≥As.sh.nec transversală
necesară din nod necesară din nod
Identificarea
nodului de cadru
Verificare
Verificare
st dr dr st
A A As.sh.nec A A As.sh.nec
Direcția
s1.b s2.b s1.b s2.b

Nodul
Nivel
nd 2
nd As. sh. ef f .
[cm ] 2
[cm ] 2 [cm ] [cm ] 2
[cm ] 2 [cm2]
[cm2]
F.S. →
F.S. ←
P 0.4 12.56 4.21 9.12 OK 0.4 12.56 4.62 9.35 OK
Longitudinală
1 0.32 12.56 4.21 9.98 OK 0.32 12.56 4.62 10.23 OK

2 0.26 12.56 4.21 10.63 OK 0.26 12.56 4.62 10.89 OK
D_2
12.07
3 0.2 10.30 4.21 9.75 OK 0.2 10.30 4.62 10.03 OK
4 0.13 8.16 4.21 8.87 OK 0.13 8.16 4.62 9.16 OK
5 0.07 7.62 4.21 8.93 OK 0.07 7.62 4.62 9.24 OK
P 0.4 11.36 4.62 8.69 OK 0.4 11.36 5.34 9.08 OK
Transversală
1 0.32 11.36 4.62 9.51 OK 0.32 11.36 6.34 10.54 OK

2 0.26 10.3 4.62 9.45 OK 0.26 10.3 7.34 11.18 OK
D_2
14.08
3 0.2 9.1 4.62 9.22 OK 0.2 9.1 8.34 11.72 OK
4 0.13 7.62 4.62 8.77 OK 0.13 7.62 9.34 12.16 OK
5 0.07 7.62 4.62 9.24 OK 0.07 7.62 10.34 13.56 OK
Se verifică dacă armătura verticală care trece prin nod, incluzând armătura longitudinală
intermediară a stâlpului (situată între barele de la colțuri) este suficientă
( )
 nodul pe direcţie longitudinală:
( )
 nodul pe direcţie transversală:
( )
în care:
distanţa interax între armăturile de la partea superioară şi cea inferioară a grinzilor;
distanţa interax între armăturile marginale ale stâlpilor.

Inegalitatea fiind îndeplinită, armătura verticală este suficientă, ca să preia prin
mecanismul de grindă cu zăbrele, fracțiunea 2/3 din forța tăietoare verticală din nod.
Armătura orizontală a nodului nu va fi mai mică decât armătura transversală îndesită din
zonele critice ale stâlpului.
Trebuie prevăzută cel puţin o bară verticală intermediară (între barele de la colţurile
stâlpului) pe fiecare latură a nodului dacă distanța dintre armăturile longitudinale este mai
mare de 250 mm.
În zonele seismice cu clase de ductilitate medie, armătura orizontală de confinare în
nodurile de cadru ale elementelor seismice principale va fi cel puţin egală cu cea dispusă
în zonele critice adiacente ale stâlpilor care concură în nod, cu excepţia cazurilor, dacă în
nod intră grinzi pe toate cele 4 laturi şi lăţimea acestora este cel puţin egală cu 3/4 din
lăţimea stâlpului, paralelă cu secţiunea transversală a grinzii, distanţa între etrierii
orizontali se poate mări, fără însă a depăşi 150 mm.
Etrierii orizontali calculaţi cu relaţiile folosite la verificarea nodurilor se vor distribui uniform
pe înălţimea nodului.
În cazul nodurilor exterioare, etrierii vor cuprinde capetele îndoite ale armăturilor
longitudinale din grindă.
Armătura orizontală a nodului nu va fi mai mică decât armătura transversală îndesită din
zonele critice ale stâlpului.


BIBLIOGRAFIE
***. „ P118-99: Normativ de siguranță la foc a construcțiilor.” 1999.
***. „CR 0-2012, Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor.” 2012.
***. „CR 1-1-3/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.”
2012.
***. „CR 1-1-4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor.”
2012.
***. NP007/97 - Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat. Bucuresti:
INCERC, 1997.
***. „P100-1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I – Prevederi de proiectare pentru
clădiri.” 2013.
***. „Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături:cerinţe şi criterii de
performanţă, indicativ ST 009-2011.” 2011.
***. SR EN 1990:2004 - Eurocod:Bazele proiectării structurilor. București: ASRO, 2004.
***. SR EN 1991-1-1:2004, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni
generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri. Asociaţia
de Standardizare din România (ASRO), 2004.
***. SR EN 1991-1-2/NA, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-2: Acţiuni
generale. Acţiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexă națională. București:
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA (ASRO), 2006.
***. SR EN 1991-1-2:2004, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-2: Acţiuni
generale. Acţiuni asupra structurilor expuse la foc. Asociaţia de Standardizare din
România (ASRO), 2004.
***. SR EN 1992-1-1/NB:2008, Euocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională. Asociaţia de Standardizare
din România (ASRO), 2004.
***. SR EN 1992-1-1:2004, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli
pentru clădiri. Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), 2004.
***. SR EN 1992-1-2, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli
generale - Calculul comportării la foc. Asociația de Standardizare din România
(ASRO), 2004.
***. „STAS 16107/0-90 - Calculul și alcătuirea elementelor structurale din beton armat si
beton precomprimat.” București, 1990.
A. Ionescu, C. Mircea. Manual pentru proiectarea plăcilor plane dreptunghiulare din beton
armat. Ed. Risoprint, 1998.
Encipedia.org. fără an. http://www.encipedia.org.
Stratan, Aurel. Dinamica structurilor şi inginerie seismică. Timişoara: Editura Orizonturi
Universitare, 2007.
T. Oneţ, R.I. Olar. Beton Armat, a II-a Ed. Cluj Napoca: U.T. Press, 2004.
Z. Kiss, T. Oneţ. Proiectarea structurilor de beton după SR EN 1992-1. Editura Abel, 2008.


PRINCIPALELE NOTAȚII UTILIZATE
La editarea lucrării s-au utilizat următoarele notații generale:
Litere latine mari
Aria aferentă
Aria secţiunii de beton
Valoare de proiectare a acţiunii accidentale
Valoarea de proiectare a acţiunii seismice
Valoarea caracteristică a acţiunii seismice
Aria secţiunii armăturilor pentru beton armat
Aria secţiunii armăturilor superioare pentru beton armat
Aria secţiunii armăturilor inferioare pentru beton armat
Aria secţiunii maxime de armătură
Aria secţiunii minime de armătură
Aria secţiunii necesare de armătură
Aria secţiunii efective de armătură
Aria armăturilor transversale
Forţa de compresiune din betonul comprimat şi din armătura comprimată
Valoarea limită a unui criteriu de serviciu specificat
Coeficientul de expunere al amplasamentului construcției
Coeficientul termic
DCH Clasa de ductilitate înaltă
DCM Clasa de ductilitate medie
DCL Clasa de ductilitate joasă
Modulul de elasticitate
Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armăturilor pentru beton
armat
Rigiditate la încovoiere
Valori de proiectare ale efectelor acţiunilor
Efectul total maxim
Valoarea de proiectare a efectului acţiunilor cu efect defavorabil asupra
stabilităţii
Valoarea de proiectare a efectului acţiunilor cu efect favorabil asupra
stabilităţii
Efectul acțiunii seismice în modul, , de vibrație
Efectul maxim în modul propriu, , de vibrație
Efectul pe structură al acțiunii
Forţa tăietoare de bază

Valoarea de calcul al forței de compresiune în beton pe direcția axului
longitudinal al elementului;
Valoarea caracteristică a acțiunii
Valoare reprezentativă a acțiunii;
Valoarea de calcul a forței de întindere din armătura longitudinală;
, Valoare caracteristică superioară / inferioară a acţiunii permanente .
Valoare caracteristică a acţiunii permanente j
Greutatea stâlpului
Greutatea totală a clădirii
Greutatea nivelului I şi respectiv, j
Înălțimea clădirii, în metri, măsurată de la nivelul fundaţiei sau de la
extremitatea superioară a infrastructurii considerată rigidă
Înălţimea aferentă
Momentul de inerţie al secţiunii elementului
Intensitatea turbulenţei vântului
Lungimea aferentă
Deschiderea elementului față de reazemele adiacente
IMR Interval mediu de recurență
Momentele maxime ce pot să apară la extremitățile, i, ale grinzilor / stâlpilor
Valoarea de calcul al momentului încovoietor
∑ Suma momentelor din grinzi rezultate din calculul structural la toate
extremitățile din toate deschiderile la nivelul considerat pentru un singur sens
de rotire, corespunzător sensului acțiunii seismice;
Valoarea de proiectare a momentului încovoietor în stâlp (gruparea
seismică);
Momentul în stâlp rezultat din calculul structural sub încărcările seismice de
proiectare pentru sensul considerat al acțiunii seismice;
∑ Suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile în grinzile care intră în
nod, în secţiunile învecinate nodului
Valoarea de proiectare a momentului capabil în grinzi la capătul i
∑ Suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor care intră
în nod, în secţiunile învecinate nodului
Valoarea de proiectare a momentului capabil în grinzi la capătul i
Momentul capabil al unei secțiuni
Numărul modurilor proprii considerate
Valoarea de proiectare a forţei axiale
Sarcina axială de calcul în situația incendiului
Rezistența de calcul a stâlpului la temperatura normală
Forţa axială la baza stâlpului de colţ în gruparea seismică
Forţa axială la baza stâlpului central în gruparea seismică

Forţa axială la baza stâlpului marginal în gruparea seismică
Valoare reprezentativă a acţiunii precomprimării
Valoarea caracteristică a încărcărilor utile concentrate
Valoare caracteristică a unei acţiuni variabile asociate, i;
Valoare caracteristică a principalei acţiuni variabile, 1;
Valoarea de proiectare a rezistenţei având aceeaşi natură fizică cu efectul
acţiunii
Direcție armătură, rândul x
Direcție armătură, rândul y
Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale mişcării terenului
Ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei .
Spectrul de răspuns elastic de acceleraţii pentru componentele orizontale ale
acceleraţiei terenului
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe porțiunile cu aglomerări
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în
amplasamentul construcției
Stare limită de serviciu
Stare limită ultimă
Perioada de vibraţie a unui sistem cu un grad de libertate dinamică şi cu
răspuns elastic
Forţa de întindere din armăturile longitudinale
, , Perioadele de control (colţ) ale spectrului de răspuns elastic pentru
componenta verticală a acceleraţiei terenului
Perioada proprie în modul propriu de vibrație,
Perioada proprie de vibrație a ultimului mod de vibrație considerat
Perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii (în secunde)
Valoarea efectului datorat exploatării, calculat cu valoarea caracteristică a
încărcării din exploatare
Forţa tăietoare din stâlpul aflat la partea superioară respectiv inferioară a
nodului corespunzătoare situaţiei considerate
Valoarea de proiectare a forţei tăietoare
Forța tăietoare de proiectare în nod
Valoarea efectului acţiunii vântului pe structură, calculată cu valoarea
caracteristică a acţiunii vântului
Forța tăietoare capabilă de calcul a elementelor de beton, cu armături
transversale
Forța tăietoare capabilă de calcul a elementelor de beton, fără armături
transversale
Modulul de rezistenţă axial al secţiunii transversale
Valori de proiectare ale proprietăților/rezistențelor materialelor

Valoarea caracteristică a proprtietăţii / rezistenţei materialului
Valoarea efectului acţiunii zăpezii pe structură, calculată cu valoarea
caracteristică a acţiunii zăpezii
Litere latine mici
Distanța medie din axul armăturii la fața elementului

Valori de proiectare pentru datele geometrice
Distanţa efectivă dintre centrul de greutate al armăturilor de rezistenţă şi cea
mai apropiată suprafață a betonului
Distanţa minimă dintre centrul de greutate al armăturilor de rezistenţă şi cea
mai apropiată suprafață a betonului
Valorile nominale ale dimensiunilor geometrice
Valoarea de proiectare a acceleraţiei terenului
Abaterile, erorile nefavorabile faţă de valorile nominale
Lăţimea structurii (dimensiunea perpendiculară pe direcţia vântului dacă nu
se specifică altfel)
Fâșia de calcul pentru placă
Latura minimă a secțiunii utile (situate în interiorul etrierului perimetral)
Lăţimea secţiunii stâlpului
Lăţimea de placă a unei grinzi cu secțiunea în formă de „T” la faţa stâlpului
Lățimea de proiectare a nodului
Lăţimea secţiunii grinzii
Lăţimea secţiunii grinzii transversală
Lăţimea secţiunii grinzii longitudinală
Diametrul
Lungimea structurii (dimensiunea paralelă la direcţia vântului dacă nu se
specifică altfel)
Diametrul minim al armăturilor longitudinale
Dimensiunea celui mai mare agregat
Înălțimea utilă a unei secţiuni transversale pe direcția x
Înălțimea utilă a unei secţiuni transversale pe direcția y
Înălțimea medie a unei secţiuni transversale
Factorul de amplificare a deplasărilor
Valoarea abaterii de execuţie acceptate
Acoperirea minimă de beton
Stratul de acoperire cu beton
Factorul de rugozitate pentru viteza vântului
Factorul de expunere
Factorul de rugozitate
Coeficientul aerodinamic de presiune / sucţiune pentru suprafețe exterioare

Factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului
Deplasarea absolută la fiecare nivel
Deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică
Valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel
Excentricitatea forţei sau distanţa până la margine
Valoarea de calcul a rezistenţei la compresiune a betonului
Valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune a betonului, măsurată
pe cilindri ∅150x300mm la 28 de zile
Valoarea medie a rezistenţei la compresiune a betonului, măsurată pe cilindri
Valoarea medie a rezistenţei la întindere directă a betonului
Rezistenţa la întindere a armăturilor pentru beton armat
Rezistenţa caracteristică la întindere a armăturilor pentru beton armat
Limita de elasticitate a armăturilor pentru beton armat
Limita de elasticitate de calcul a armăturilor pentru beton armat
Limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat
Limita de curgere de calcul al armăturilor transversale
Acceleraţia gravitaţională
Valoarea caracteristică a încărcărilor din atic
Valoarea caracteristică a încărcărilor din planşeu curent cu pardoseală caldă
Valoarea caracteristică a încărcărilor din planşeu curent cu pardoseală rece
Valoarea caracteristică a încărcărilor din planşeu terasă necircualbilă
Valoarea caracteristică a încărcărilor din pereţi exterior( – etaj
curent), ( – parter)
Factorul de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii
Factorul de importanță – expunere pentru acţiunea vântului
Încărcări gravitaţionale în gruparea seismică
Înălţimea structurii / Înălţimea totală a secţiunii transversale
Înălţimea secţiunii stâlpului
Distanţa interax între armăturile marginale ale stâlpilor
Distanţa interax între armăturile de la partea superioară şi cea inferioară a
grinzilor
Înălţimea aticului
Înălțimea pereților exteriori la nivelul etajului curent, în direcția longitudinală
Înălțimea pereților exteriori la nivelul etajului curent, în direcția transversală
Înălțimea pereților exteriori la nivelul parterului.
Grosimea plăcii
Înălţimea secţiunii grinzii
Înălţimea secţiunii grinzii longitudinale
Înălţimea secţiunii grinzii transversale
Factorul de teren
Lungimea de ancorare de proiectare necesară

Deschiderea liberă a grinzii
Lungimea zonei critice în cazul combinaţiilor seisimice
lungimea maximă
lungimea minimă
lungimea de calcul
deschiderea plăcii pe direcţia y
deschiderea plăcii pe direcţia x
Masa totală a clădirii
masa nivelului i şi respectiv, j
Masa modală efectivă asociată modului propriu de vibrație, ;
Masa totală a structurii
Numărul elementelor (ex.:nivelurilor, stâlpilor etc.)
Factorul de comportare al structurii utilizat la determinarea forței seisimice de
proiectare
Valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului
Încărcări gravitaţionale, uniform distribuite în gruparea fundamental
Încărcări gravitaţionale, uniform distribuite în gruparea specială
Încărcări uniform distribuite pe planșeul curent în gruparea specială
Încărcări uniform distribuite pe planșeul terasei în gruparea specială
Valoarea caracteristică a încărcărilor utile uniform distribuite;
Greutatea grinzii transversale
Greutatea grinzilor longitudinale
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze
Numărul minim de moduri proprii care trebuie considerate
Densitatea aerului
Raza
Distanța între bare / etrieri
Distanța maximă longitudinală între barele ridicate
Distanța efectivă dintre etrieri
Distanța maximă între bare
, Distanța liberă (orizontal și vertical) între bare sau între rânduri orizontale de
bare paralele
Distanța maximă transversală între ramurile verticale într-o serie de etrieri
sau agrafe de forță tăietoare
Lăţimea grinzii
Deplasasrea orizontală totală pe înălțimea totală a clădirii
Deplasarea orizontală totală pe înălțimea de nivel
Viteza de referință a vântului
Viteza medie a vântului
Presiunea vântului

Valori limită corespunzătoare ale săgeților, ținând cont de natura elementelor
structurale
Săgeta totală datorită încărcărilor relevante, ținând cont de natura
elementelor structurale
Înălţimea zonei comprimate
Înălţimea deasupra terenului
Înălțimea de referință pentru presiunea exterioară
și Reprezintă înălțimea până la nivelul i și respectiv, j
Lungimea de rugozitate
Înălţime minimă
Înălţime maximă
Simboluri grecești
Înclinarea armăturilor de forță tăietoare față de axa longitudinală a grinzii

Unghi de pantă (acoperişuri)
Factorul de multiplicare a forţei seismice orizontale corespunzător apariţiei
primei articulaţii plastice în sistem
Coeficient care ține seama de starea de efort în fibra comprimată
Factorul de multiplicare a forţei seismice orizontale corespunzător formării
mecanismului cinematic global
Factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale a terenului
de către un sistem cu un grad de libertate dinamică
Spectrul normalizat de răspuns elastic al accelerațiilor absolute
Greutatea specifică a zăpezii
Coeficient parţial de siguranță pentru acțiune ce ține seama de posibilitatea
unor abateri nefavorabile şi nealeatoare ale valorii acţiunii de la valoarea sa
caracteristică
Coeficient parţial pentru acţiunea permanentă j
Factorul de importanţă şi expunere a construcţiei pentru acţiunea seismică
Coeficientul parţial de siguranţă pentru proprietatea/rezistenţa materialului ce
ţine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile
Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiuni de precomprimare
Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiuni variabile
Coeficient parţial de siguranţă pentru acţiunea variabilă i
Coeficient parțial de siguranță
Deformaţie specifică la compresiune a betonului
Deformaţie specifică ultimă a betonului la compresiune
Deformaţia specifică elastică
Deformaţia specifică plastică
Deformaţie specifică a armăturilor înglobate în beton

Unghiul între biela comprimată și axul grinzii perpendicular pe direcția forței
tăietoare
Factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu
fundamental prin masa modală efectivă asociată acestuia
Valoarea momentului redus
Coeficientul de formă în funcţie de unghiul de înclinare al acoperişului
Factorul de reducere pentru nivelul încărcării de calcul în situația incendiului
Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș
Factorul de reducere care ţine seama de intervalul de recurenţă mai redus al
acţiunii seismice
Efortului axial normalizat de compresiune primei articulaţii plastice în sistem
Valoarea convenţională a fracţiunii din amortizarea critică
Valoarea medie a factorului de conversie a rezultatelor încercărilor
experimentale în rezultate pentru proiectare
Factorul de reducere
Coeficient de armare
Coeficientul de corelație dintre modurile proprii, și ;
Procentul de armare transversală
Efort unitar de compresiune în beton
Efort unitar de compresiune în beton datorită unei forţe axiale sau
precomprimării
Efort unitar de compresiune în beton corespunzând deformaţiei ultime la
compresiune
Diametrul unei bare de armătură
Diametrul maxim al unei bare de armătură;
Coeficient de grupare
Factor pentru valoarea de grupare a acțiunii variabile
Factor pentru valoarea frecventă a acțiunii variabile
Factor pentru valoarea cvasipermanentă a acțiunii variabile
Coeficient de armare mecanică

LISTA TABELELOR
Tabelul 2.1. Valorile factorului de importanţă pentru acţiunea seismică, .................... 13

Tabelul 2.2 Perioadele de control (colț) TB, TC, TD ale spectrului de răspuns pentru
componentele orizontale ale mișcării seismice – Tabelul 3.1, pg. 45 … (***, P100-1/2013:
Cod de proiectare seismică. Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri, 2013)....... 15
Tabelul 2.3 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru structuri de beton –
Tabelul E.1, pg. 293 … (***, P100-1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I –
Prevederi de proiectare pentru clădiri, 2013) .................................................................... 18
Tabelul 2.4 Valori admisibile ale deplasării relative de nivel – Tabelul E.2, pg. 293 … (***,
P100-1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I – Prevederi de proiectare pentru
clădiri, 2013)...................................................................................................................... 18
Tabelul 2.5 Valorile factorului de comportare q pentru acțiuni seismice orizonatale –
Tabelul 5.1, pg. 85 … (***, P100-1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I – Prevederi
de proiectare pentru clădiri, 2013)..................................................................................... 19
Tabelul 2.6 Modul de considerare a regularității structurale asupra proiectării seismice –
Tabelul 4.1, pg. 56 … (***, P100-1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I – Prevederi
de proiectare pentru clădiri, 2013)..................................................................................... 22
Tabelul 3.1– Planșeu curent cu pardoseală caldă ............................................................ 28
Tabelul 3.2 – Planșeu curent cu pardoseală rece ............................................................. 28
Tabelul 3.3– Planșeu terasă necirculabilă ......................................................................... 29
Tabelul 3.4– Pereți exteriori .............................................................................................. 29
Tabelul 3.5 – Atic .............................................................................................................. 30
Tabelul 3.6 Valoarea caracteristică a încărcărilor utile – Tabelele NA 6.1, pg. 5 şi NA 6.2,
pg. 6 (parțial), (***, SR EN 1991-1-2/NA, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-2:
Acţiuni generale. Acţiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexă națională. 2006) ......... 31
Tabelul 3.7 Valorile factorului de importanță – expunere pentru acțiunea zăpezii – Tabelul
4.1, pg. 9 ... (***, CR 1-1-3/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra
construcțiilor. 2012) ........................................................................................................... 37
Tabelul 3.8 Valorile coeficientului de expunere – Tabelul 4.2, pg. 12 … (***, CR 1-1-
3/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor. 2012) .......... 37
Tabelul 3.9 Valoarea coeficientului de formă în funcție de unghiul de înclinare al
acoperișului α[0] – Tabelul 5.1, pg. 13 … (***, CR 1-1-3/2012, Cod de proiectare.
Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor., 2012)..................................................... 38
Tabelul 3.10 Lungimea de rugozitate, , în metri, pentru diverse categorii de teren –
Tabelul 2.1, pg. 11 ... (***, CR 1-1-4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului
asupra construcțiilor. 2012) ............................................................................................... 42
Tabelul 3.11 Valori ale lui în funcție de categoria de teren – Tabelul 2.3, pg. 14 … (***,
CR 1-1-4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor. 2012)
.......................................................................................................................................... 43
Tabelul 3.12 Valori ale coeficienților aerodinamici de presiune / sucțiune exterioară pentru
pereții verticali ai clădirilor cu forma dreptunghiulară în plan – Tabelul 4.1, pg. 31 … (***,

CR 1-1-4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor. 2012)
.......................................................................................................................................... 47
Tabelul 3.13 Valori ale coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucțiune exterioară pentru
acoperișuri plate – Tabelul 4.2, pg. 33 … (***, CR 1-1-4/2012, Cod de proiectare.
Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor. 2012) ..................................................... 54
Tabelul 3.14 Încărcări gravitaționale, provenite din planșeul terasă necirculabilă ............. 61
Tabelul 3.15 Încărcări gravitaționale, provenite din grinzi și pereți exteriori....................... 61
Tabelul 3.16 Încărcări gravitaționale, provenite din stâlpi .................................................. 62
Tabelul 3.17 Încărcări gravitaționale, provenite din planșeul curent .................................. 62
Tabelul 3.22 Valori recomandate pentru factorii de grupare (combinare) a acțiunilor
variabile la clădiri și structuri – Tabelul 7.1, pg. 26 … (***, CR 0-2012, Cod de proiectare.
Bazele proiectării construcțiilor. 2012) ............................................................................... 67
Coeficienți parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situații de
proiectare persistente și tranzitorii (Gruparea fundamentală) – Tabelul 7.2, pg.27 … (***,
CR 0-2012, Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor. 2012) ............................. 68
Coeficienți parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situațiile de
proiectare accidentală și seismică (Gruparea accidentală și Gruparea seismică) – Tabelul
7.4, pg. 29 … (***, CR 0-2012, Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor. 2012) 69
Tabelul 3.25 Coeficienți parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în
verificările la stări limită de serviciu – Tabelul 7.5, pg. 29 … (***, CR 0-2012, Cod de
proiectare. Bazele proiectării construcțiilor. 2012) ............................................................. 70
Tabelul 3.26 Încărcări gravitaționale, uniform distribuite pe placă ..................................... 71
Tabelul 3.27 Încărcări gravitaționale, uniform ditribuite pe grinzile perimetrale ................. 72
Tabelul 3.28 Grosimea minimă a plăcii și distanțele minime din axul armăturilor la fața
inferioară a plăcii – Tabelul 5.8, pg. 52 ... (***, SR EN 1992-1-2, Eurocod 2: Proiectarea
structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale – Calculul comportării la foc, 2004) ..... 74
Tabelul 3.29 Lățimea minimă a grinzii și distanțele minime din axul armăturilor la fața
betonului pentru grinzi simplu rezemate din beton armat sau precomprimat – Tabelul 5.5,
pg. 49 / 5.6, pg. 50 ... (***, SR EN 1992-1-2, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
Partea 1-2: Reguli generale - Calculul comportării la foc 2004) ........................................ 76
Tabelul 3.30 Dimensiunile și distanțele minime dintre axa armăturii și suprafață pentru
stâlpi pentru secțiune rectangulară sau cilindrică – Tabelul 5.2a, pg.42 … (***, SR EN
1992-1-2, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale -
Calculul comportării la foc 2004) ....................................................................................... 78
Tabelul 3.31 Încărcări gravitaționale, uniform distribuite pe planșeul terasei ..................... 79
Tabelul 3.32 Încărcări gravitaționale, uniform ditribuite pe grinzile perimetrale peste ultimul
etaj (E5) ............................................................................................................................. 79

Tabelul 3.33 Încărcări gravitaționale, uniform distribuite pe planșeul curent ..................... 80
Tabelul 3.34 Încărcări gravitaționale, uniform ditribuite pe grinzile perimetrale, peste parter
(P) și etaj curent (E1 -> E4)............................................................................................... 80
Tabelul 3.35 Rezultatele analizei modale (frecvențe, perioade, masele relative și totale)
pentru modurile de vibrație studiate .................................................................................. 85
Tabelul 3.36 Valorile maxime ale săgeţilor plăcilor în gruparea cvasipermanentă ............ 87
Tabelul 3.37 Valorile maxime ale săgeţilor plăcilor în gruparea caracteristică .................. 88
Tabelul 3.38 Valorile maxime ale deplasărilor laterale pe direcţia longitudinală ............... 90
Tabelul 3.39 Valorile maxime ale deplasărilor laterale pe direcţia transversală ................ 90
Tabelul 3.40 Deplasări de nivel în starea limită de serviciu pe direcţia longitudinală ........ 91
Tabelul 3.41 Deplasări de nivel în starea limită ultimă pe direcţia longitudinală ................ 92
Tabelul 3.42 Deplasări de nivel în starea limită de serviciu pe direcţia transversală ......... 92
Tabelul 3.43 Deplasări de nivel starea limită ultimă pe direcţia transversală .................... 92
Tabelul 3.44 Valorile solicitărilor axiale şi forţelor axiale normalizate ................................ 93
Tabelul 3.45 Acoperire minimă, , din condiţia de aderenţă – Tabelul 4.2, pg. 45 ...
(***, SR EN 1992-1-1:2004, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli
pentru clădiri 2004) ........................................................................................................... 99
Tabelul 3.46 Clasificare structurală recomandată – Tabelul 4.3N, pg.6 … (***, SR EN
1992-1-1/NB:2008, Euocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională 2004) .................................................. 100
Tabelul 3.47 Valori ale acoperirii minime, , cerute de condiția de durabilitate în
cazul armăturilor pentru beton armat conform EN10080 – Tabelul 4.4N, pg.4 … (***, SR
EN 1992-1-1/NB:2008, Euocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională 2004) .................................................. 100
Tabelul 3.48 Caracteristici planșeu ................................................................................. 108
Tabelul 3.49 Caracteristicile de rezistență ale materialelor folosite pentru dimensionarea
elementelor de rezistență ................................................................................................ 108
Tabelul 3.50 Armarea plăcii peste subsol pe direcţia longitudinală ................................. 109
Tabelul 3.51 Armarea plăcii peste subsol pe direcţia transversală.................................. 110
Tabelul 3.52 Armarea longitudinală a grinzilor longitunale A – D .................................... 124
Tabelul 3.53 Armarea longitudinală a grinzilor longitudinale A – D (continuare) ............. 125
Tabelul 3.54 Armarea longitudinală a grinzilor longitudinale D – F ................................. 126
Tabelul 3.55 Armarea longitudinală a grinzilor longitudinale D – F (continuare) ............. 127
Tabelul 3.56 Armarea longitudinale a grizilor transversale 1 – 4 ..................................... 128
Tabelul 3.57 Armarea longitudinale a grinzilor transversale 1 – 4 (continuare) ............... 129
Tabelul 3.58 Armarea transversală a grinzilor longitudinale A – D .................................. 137
Tabelul 3.59 Armarea transversală a grinzilor longitudinale A – D (continuare) .............. 138
Tabelul 3.60 Armarea transversală a grinzilor longitudinale D – F .................................. 139
Tabelul 3.61 Armarea transversală a grinzilor longitudinale D – F (continuare) .............. 140
Tabelul 3.62 Armarea transversală a grinzilor transversale 1 – 4 ................................... 141
Tabelul 3.63 Armarea transversală a grinzilor transversale 1 – 4 (continuare) ............... 142
Tabelul 3.64 Armarea longitudinală a stâlpului D - 2 ....................................................... 155

Tabelul 3.65 Armarea longitudinală a stâlpului D – 2 (continuare) .................................. 156
Tabelul 3.66 Armarea transversală a stâlpului D - 2 ........................................................ 161
Tabelul 3.67 Armarea transversală a stâlpului D – 2 (continuare) ................................... 162
Tabelul 3.68 Forța tăietoare de proiectare în nod ............................................................ 170
Tabelul 3.69 Verificarea armăturii transversale în noduri D_2 ......................................... 172

LISTA FIGURILOR
Figura 1.1 Plan nivel curent ................................................................................................ 6

Figura 1.2. Plan dispunere elemente structurale ................................................................. 7
Figura 1.3. Secţiune transversală........................................................................................ 8
Figura 1.4. Detaliu 1 – Pardoseală caldă ............................................................................ 9
Figura 1.5. Detaliu 2 – Pardoseală rece .............................................................................. 9
Figura 1.6. Detaliu 3 – Atic la terasă necirculabilă ............................................................ 10
Figura 1.7. Detaliu 4 – Pereţi exteriori ............................................................................... 10
Figura 1.8. Detaliu 5 – Pereţi despărţitori tip Knauf cu structură metalică şi placare dublă 11
Figura 2.1. Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare , cu IMR
= 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani – Figura 3.1., pg. 44 … (***, P100-
1/2013: Cod de proiectare seismică. Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri 2013)
.......................................................................................................................................... 15
Figura 2.2 Zonarea teritorilului României în termeni de perioadă de control (colț) a
spectrului de răspuns – Figura 3.2, pg. 46 … (***, P100-1/2013: Cod de proiectare
seismică. Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri 2013) ..................................... 16
Figura 2.3 Grade de libertate dinamică la nivelul „i” în ipoteza planșeului indeformabil în
planul său – P100-1/2013 ................................................................................................. 25
Figura 3.1 Schemă de dispunere încărcări de exploatare de nivel curent......................... 34
Figura 3.2 Distribuția coeficientului de formă – Figura 5.2, pg.14 ... (***, CR 1-1-3/2012,
Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor. 2012) ....................... 38
Figura 3.3 Distribuția coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă aglomerată –
Figura 7.4, pg. 28 ... (***, CR 1-1-3/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii
asupra construcțiilor. 2012) ............................................................................................... 39
Figura 3.4 Variaţia coeficientului aerodinamic de presiune / sucțiune exterioară cu
dimensiunile ariei expuse vântului A – Figura 4.2, pg. 28 … (***, CR 1-1-4/2012, Cod de
proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor. 2012)................................... 44
Figura 3.5 Înălţimea de referinţă ze, și profilul corespondent al presiunii vântului în funcţie
de h şi b – Figura 4.4, pg. 30 … (***, CR 1-1-4/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii
vântului asupra construcțiilor. 2012).................................................................................. 45
Figura 3.6 Notații pentru pereții verticali – Figura 4.5, pg. 37 … (***, CR 1-1-4/2012, Cod
de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor., 2012)............................. 46
Figura 3.7 Vântul acționează pe direcția transversală a clădirii ........................................ 47
Figura 3.8 Înălțimea de referință și profilul corespondent al presiunii vântului .................. 48
Figura 3.9 Vântul acționează pe direcția longitudinală a clădirii ........................................ 50
Figura 3.10 Înălțimea de referință și profilul corespondent al presiunii vântului ................ 50
Figura 3.11 Notații pentru acoperișurile plate – Figura 4.6, pg.33 … (***, CR 1-1-4/2012,
Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor. 2012) ...................... 53
Figura 3.12 Vântul acționează transversal pe acoperișul clădirii ....................................... 55
Figura 3.13 Vântul acționează longitudinal pe acoperișul clădirii ...................................... 56
Figura 3.14 Distribuţia forţelor seismice pe înălţimea clădirii ............................................ 60
Figura 3.15 Definirea deschiderii efective la placă ............................................................ 73

Figura 3.16 Modul de descărcare a încărcărilor pe stâlpi .................................................. 81
Figura 3.17 Dimensiunile elementelor structurale în urma predimensionării ..................... 83
Figura 3.18 Definirea deplasărilor orizontale (***, SR EN 1990:2004 - Eurocod:Bazele
proiectării structurilor 2004) ............................................................................................... 89
Figura 3.19 Mecanismul optim de plastificare pentru structura studiată sub acțiunea
seismică ............................................................................................................................ 95
Figura 3.20 Moment încovoietor sub acțiunea încărcărilor gravitaționale .......................... 96
Figura 3.21 Moment încovoietor sub acțiunea încărcărilor seismice ................................. 96
Figura 3.22 Moment încovoietor prin suprapunerea acțiunilor din încărcările gravitaționale
și seismice ......................................................................................................................... 96
Figura 3.23 Înălţimea utilă a plăcii ................................................................................... 102
Figura 3.24 Dispunerea armăturii de rezistenţă pe două direcţii sub formă de bare
independente ................................................................................................................... 105
Figura 3.25 Determinarea lăţimii fâşiilor .......................................................................... 105
Figura 3.26 Modul de armare şi locul de oprire al barelor de rezistenţă în vecinătatea
reazemului ....................................................................................................................... 106
Figura 3.27 Modul de armare şi locul de oprire al barelor de rezistenţă în câmp ............ 107
Figura 3.28 Armarea marginii libere a plăcii .................................................................... 107
Figura 3.29 Formarea momentelor capabile în secţiunile situate de o parte şi de alta a
nodurilor (grindă, stâlp) corespunzătoare sensului considerat al acţiunii seismice a) sensul
de acţiune seism, stânga – dreapta b) sensul de acţiune seism dreapta – stânga .......... 113
Figura 3.30 Momentele încovoietoare de proiectare pe grinzi ......................................... 114
Figura 3.31 Forţele tăietoare de proiectare pe grinzi a) sensul de acţiune seism stânga –
dreapta b) sensul de acţiune seism dreapta – stânga ..................................................... 115
Figura 3.32 Armarea şi ancorarea armăturilor longitudinale a) grinzi continue b) nodurile
exterioare c) nodurile interioare ....................................................................................... 117
Figura 3.33 Distanţa maximă între armăturile transversale şi zonele critice la grinzi....... 119
Figura 3.34 . Etapele de dimensioanre ale grinzilor ........................................................ 119
Figura 3.35 Stratul de acoperire cu beton ....................................................................... 120
Figura 3.36 Definirea în secțiunea considerată A-A (SR EN 1992-1-1-2004/pg.78) .. 133
Figura 3.37 Model de grindă cu zăbrele folosit la calculul acţiunii forţei tăietoare ........... 134
Figura 3.38 Forţele tăietoare de proiectare pe stâlpi a) sensul de acţiune seism stânga –
dreapta b) sensul de acţiune seism dreapta – stânga ..................................................... 148
Figura 3.39 Dispunerea armăturii transversale şi determinarea zonelor critice la stâlpi
participanţi la structuri antiseisimice ................................................................................ 149
Figura 3.40 Armarea nodurilor superioare şi intermediare monolite ale cadrelor etajate. 150
Figura 3.41 Armarea longitudinală a stâlpilor în diferite clase de ductilitate .................... 151
Figura 3.42 Influenţa forţelor tăietoare asupra nodurilor .................................................. 166
Figura 3.43 Calculul forţei tăietoare de proiectare la nivelul nodurilor ............................. 167
Figura 3.44 Mecanism de diagonală comprimată asociat forţelor interioare dezvoltate în
beton ............................................................................................................................... 168
Figura 3.45 Valoarea de proiectare a lăţimii nodului........................................................ 169

ANEXA 1 – CARACTERISTICILE BETOANELOR UZUALE
Tabelul A1 Clase de importanță – expunere pentru construcții – Tabelul A1.1 pg. 31

… (***, CR 0-2012, Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor. 2012)
Clasa de
importanță Clădiri Construcții inginerești
- expunere
(a) Spitale și alte clădiri din sistemul de (a) Rezervoare de apă, stații de tratare,
sănătate cu servicii de urgență și săli epurare și pompare a apei;
de operație; (b) Stații de transformare a energiei;
(b) Stații de pompieri, sedii de poliție și (c) Construcții speciale care conțin
garaje de vechicule ale serviciilor de materiale radioactive;
urgență de diferite tipuri; (d) Construcții cu funcțiuni esențiale
(c) Stații de producere și distribuție a pentru ordinea publică, apărarea și
energiei și/sau care asigură servicii securitatea națională;
esențiale pentru celelalte categorii de (e) Turnuri de telecomunicații;
Clasa I - construcții; (f) Turnuri de control pentru activitatea
Construcții (d) Clădiri care conțin gaze toxice, aeroportuară și navală;
esențiale explozivi și alte subsatnțe periculoase; (g) Stâlpi ai liniilor de distribuție și
pentru (e) Centre de comunicații și coordonare transport a energiei electrice;
societate a situațiilor de urgență; Și alte construcții de aceeași natură;
(f) Adăposturi pentru situații de urgență;
(g) Clădiri cu funcțiuni esențiale pentru
ordinea publică, apărarea și securitatea
națională;
(i) Clădiri foarte înalte, indiferent de
funcțiune (clădiri cu înalțimea totală
supraterană de 45 m sau mai mult)
și alte clădiri de aceeași natură;
(a) Spitale și alte clădiri din sistemul de (a)Tribune de stadioane sau săli de
Clasa II -
sănătate, altele decât cele din clasa I, sport;
Construcții
cu o capacitate de peste 100 de (b)Construcții în care se depoziteză
care pot
personae în aria totală expusă; explozivi, gaze toxice și alte subsatnțe
provoca,
(b) Școli, licee, universități sau alte periculoase;
în caz de
clădiri din sistemul de educație, cu o (c)Rezervoare supraterane și subterane
avariere,
capacitate de peste 250 persoanre în pentru stocarea materiale inflamabile
un pericol
aria totală expusă; (gaze, lichide);
pentru
(c) Aziluri de bătrâni, crese grădinițe, și (d)Castele de apă;
viața
alte spații de îngrijire a persoanelor, cu (e)Turnuri de răcire pentru centrale
oamenilor
o capacitate de peste 150 de personae termoelectrice, parcuri industrial și alte
în aria totală expusă; construcții de aceeași natură.

Clasa de
importanță Clădiri Construcții inginerești
- expunere
(d) Clădiri rezidențiale, de birouri sau cu
funcțiuni comerciale, cu o capacitate de
peste 300 persoane în aria totală
expusă;
(e) Săli de conferințe, spectacole sau
expoziții, cu o capacitate de peste 200
Clasa II -
de persoane în aria totală expusă;
Construcții
(f) Clădiri din patrimoniul cultural
care pot
național, muzee s.a.;
provoca,
(g) Clădiri de tip mall, cu o capacitate
în caz de
de peste 3000 de persoane în aria
avariere,
totală expusă;
un pericol
(h) Penitenciare;
pentru
(i) Clădiri care deservesc direct:
viața
centrale electrice , stații de tratare,
oamenilor
epurare , pompare a apei, stații de
producere și distribuție a energiei,
centre de telecomunicații;
(j) Clădiri înalte, indiferent de funcțiune
(clădiri cu înălțimea totală supraterană
cuprinsa între 28 m și 45 m);
Alte clădiri de aceeași natură.
Clasa III Toate celelalte construcți cu excepția celor din clasele I, II și IV.
Construcții temporare, agricole, clădiri pentru depozitare etc. caracterizate de un
Clasa IV
pericol redus de pierderi de vieți omenești.

ANEXA 2 – CARACTERISTICILE BETOANELOR UZUALE
Tabelul A.2.1 Caracteristicile de rezistență ale betoanelor de clase uzuale

stabilite în SR EN 1992-1-1:2004 [1]
Clase de rezistență pentru beton
C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60
fck
12 16 20 25 30 35 40 45 50
(MPa)
fck,cube
15 20 25 30 37 45 50 55 60
(MPa)
fcm
20 24 28 33 38 43 48 53 58
(MPa)
fctm
1,6 1,9 2,2 2,6 2,9 3,2 3,5 3,8 4,1
(Mpa)
fctk,0.05
1,1 1,3 1,5 1,8 2,0 2,2 2,5 2,7 2,9
(MPa)
fctk,0.95
2,0 2,5 2,9 3,3 3,8 4,2 4,6 4,9 5,3
(MPa
Tabelul A.1.2 Caracteristicile de deformație ale betoanelor de clase uzuale

stabilite în SR EN 1992-1-1:2004 [1]
Clase de rezistență pentru beton
C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60
Ecm
27000 29000 30000 31000 33000 34000 35000 36000 37000
(MPa)
εc1 (‰) 1,80 1,90 2,00 2,10 2,20 2,25 2,30 2,40 2,45
εcu1
3,50
(‰)
εc2 (‰) 2,00
εcu2
3,50
(‰)
n 2,00
εc3 (‰) 1,75
εcu3
3,50
(‰)

ANEXA 3 – CLASE DE EXPUNERE ALE BETONULUI
Tabelul A.3 Clase de expunere în funcție de condițiile de mediu, conform EN 206 – 1

- SR EN 1992-1-1:2004 [1]
Exemple informative care
Notare clasă Descriere mediu înconjurător: prezintă alegerea claselor de
expunere
1. Nici un risc de coroziuune, nici de atac
Beton simplu și fără piese
metalice înglobate: orice
expunere în afară de Beton la interiorul clădirilor unde
X0 îngheț/dezgheț, de abraziune și umiditatea aerului este foarte
de atac chimic. Beton armat sau scăzută.
cu piese metalice înglobate:
foarte uscat.
2. Coroziune indusă de carbonatare
Beton la interiorul clădirilor unde
umiditatea aerului este scăzută.
XC1 Uscat sau umed în permanență
Beton imersat în permanență în
apă.
Suprafețe de beton supuse la
XC2 Umed, rareori uscat contact de lung termen cu apa.
Un mare număr de fundații.
Beton la interiorul clădirilor unde
umiditatea aerului ambiant este
XC3 Umiditate moderată
medie sau ridicată. Beton
exterior adăpostit de ploaie.
Suprafețe de beton supuse la
XC4 Alternativ umed și uscat contact cu apa, dar nu intră în
clasa de expunere XC2.
3. Coroziune indusă de cloruri
Suprafețe de beton expuse
XD1 Umiditate moderată cloruri transportate pe cale
aeriană.
Piscine;
Elemente de beton expuse la
XD2 Umed, rareori uscat
ape industriale care conțin
cloruri

Elemente de pod expuse la
stropire cu apă care conțin
cloruri
XD3 Alternativ umed și uscat
Șosele
Dale de parcaje pentru
staționare vechicule
4. Coroziune indusă de cloruri prezente în apa de mare
Expus la aer vehiculând sare
Structuri pe sau în proximitatea
XS1 marină dar fără contact direct cu
unei coaste
apa de mare
XS2 Imersat în permanență Elemente de structuri marine
Zone de maree, zone supuse la
XS3 Elemente de structuri marine
stropire sau brumă
5. Atac îngheț/dezgheț
Saturare moderată în apă, fără Suprafețe verticale de beton
XF1
agent antipolei expuse ploii și înghețului
Suprafețe verticale de beton în
Saturare moderată în apă, cu lucrări rutiere expuse înghețului
XF2
agent antipolei și aerului vehiculând agenți de
dezghețare
Saturare puternică în apă, fără Suprafețe orizontale de beton
XF3
agent antipolei expuse la ploaie și la îngheț
Drumuri și tabliere de pod
expuse la agenți de dezgheț.
Suprafețe de beton verticale
Saturare puternică în apă, cu direct expuse la stropirea cu
XF4
agent antipolei sau apă de mare agenți de dezgheț și la îngheț.
Zone ale structurilor marine
supuse la stropire și expuse la
îngheț.
6. Atacuri chimice
Mediu cu slabă agresivitate
XA1 Soluri naturale și apă în sol
chimică, după EN 206-1, tabelul 2
Mediu cu agresivitate chimică
XA2 moderată după EN 206-1, tabelul Soluri naturale și apă în sol
2
Mediu cu agresivitate chimică
XA3 Soluri naturale și apă în sol
ridicată după EN 206-1, tabelul 2

ANEXA 4 – DIAMETRE DE ARMĂTURI
Conform ... (***, Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături:cerinţe şi
criterii de performanţă, indicativ ST 009-2011 2011).
Tabelul A.4.1. Oțel beton profilat (bare, baloți de greutatea aprox. 2000 kg)
Diametre Limită de Rezistență la Denumire

Standard
[mm] curgere Re rupere Rm comercială
8,10,12,14,16,
18, 20,22,25, DIN 488/1 - 2009 ≥500 N/mm2 ≥550 N/mm2 B500
28*,32*,36*, 40*
8,10,12,14 SR 438/1-2012 ≥355 N/mm2 ≥510 N/mm2 PC52
16,18,20,22,25,
SR 438/1-2012 ≥345 N/mm2 ≥510 N/mm2 PC52
28*,32*,36*, 40*
Tabelul A.4.2. Oțel beton profilat laminat la cald (colaci cu greutatea de 2300 kg din
import sau 500÷1500 kg din producție locală)

Standard
8,10,12,14,16 DIN 488/1 - 2009 ≥500 N/mm2 ≥550 N/mm2 B500

2 2
8,10,12,14 SR 438/1-2012 ≥355 N/mm ≥510 N/mm PC52
Tabelul A.4.3. Oțel beton neted laminat la cald (colaci cu greutatea între 500÷2300 kg
din producție locală)

Standard
6, 8,10,12 SR 438/1-2012 ≥255 N/mm2 ≥360 N/mm2 OB 37

14, 16 SR 438/1-2012 ≥235 N/mm2 ≥360 N/mm2 OB 37
Notă: armăturile marcate cu * sunt disponibile de regulă doar la comandă specială.

Puskás, Virág, Faur
Diam Aria secțiunii transversale pentru n bare [cm 2 ] Masa
[mm] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 [kg/m]
6 0.283 0.565 0.848 1.131 1.414 1.696 1.979 2.262 2.545 2.827 0.222
8 0.503 1.005 1.508 2.011 2.513 3.016 3.519 4.021 4.524 5.027 0.395
10 0.785 1.571 2.356 3.142 3.927 4.712 5.498 6.283 7.069 7.854 0.617
12 1.131 2.262 3.393 4.524 5.655 6.786 7.917 9.048 10.179 11.310 0.888
14 1.539 3.079 4.618 6.158 7.697 9.236 10.776 12.315 13.854 15.394 1.208
16 2.011 4.021 6.032 8.042 10.053 12.064 14.074 16.085 18.096 20.106 1.578
18 2.545 5.089 7.634 10.179 12.723 15.268 17.813 20.358 22.902 25.447 1.998
20 3.142 6.283 9.425 12.566 15.708 18.850 21.991 25.133 28.274 31.416 2.466
22 3.801 7.603 11.404 15.205 19.007 22.808 26.609 30.411 34.212 38.013 2.984
25 4.909 9.817 14.726 19.635 24.544 29.452 34.361 39.270 44.179 49.087 3.853
32 8.042 16.085 24.127 32.170 40.212 48.255 56.297 64.340 72.382 80.425 6.313
36 10.179 20.358 30.536 40.715 50.894 61.073 71.251 81.430 91.609 101.788 7.990
40 12.566 25.133 37.699 50.265 62.832 75.398 87.965 100.531 113.097 125.664 9.865
Tabelul A.4.4. Aria secțiunii transversale și masa barelor din oțel beton
Page 197
Tabelul A.4.5. Aria secțiunii transversale la plase legate cu armături distribuite
uniform, pe un metru de lățime [cm2]
Distanța Diametrul barelor [mm]

între bare
[cm] 6 8 10 12 14 16 18 20
7.5 3.77 6.70 10.47 15.08 20.53 26.81 33.93 41.89
8.0 3.53 6.28 9.82 14.14 19.24 25.13 31.81 39.27
8.5 3.33 5.91 9.24 13.31 18.11 23.65 29.94 36.96
9.0 3.14 5.59 8.73 12.57 17.10 22.34 28.27 34.91
9.5 2.98 5.29 8.27 11.90 16.20 21.16 26.79 33.07
10.0 2.83 5.03 7.85 11.31 15.39 20.11 25.45 31.42
10.5 2.69 4.79 7.48 10.77 14.66 19.15 24.24 29.92
11.0 2.57 4.57 7.14 10.28 13.99 18.28 23.13 28.56
11.5 2.46 4.37 6.83 9.83 13.39 17.48 22.13 27.32
12.0 2.36 4.19 6.54 9.42 12.83 16.76 21.21 26.18
12.5 2.26 4.02 6.28 9.05 12.32 16.08 20.36 25.13
13.0 2.17 3.87 6.04 8.70 11.84 15.47 19.57 24.17
13.5 2.09 3.72 5.82 8.38 11.40 14.89 18.85 23.27
14.0 2.02 3.59 5.61 8.08 11.00 14.36 18.18 22.44
14.5 1.95 3.47 5.42 7.80 10.62 13.87 17.55 21.67
15.0 1.88 3.35 5.24 7.54 10.26 13.40 16.96 20.94
15.5 1.82 3.24 5.07 7.30 9.93 12.97 16.42 20.27
16.0 1.77 3.14 4.91 7.07 9.62 12.57 15.90 19.63
16.5 1.71 3.05 4.76 6.85 9.33 12.19 15.42 19.04
17.0 1.66 2.96 4.62 6.65 9.06 11.83 14.97 18.48
17.5 1.62 2.87 4.49 6.46 8.80 11.49 14.54 17.95
18.0 1.57 2.79 4.36 6.28 8.55 11.17 14.14 17.45
18.5 1.53 2.72 4.25 6.11 8.32 10.87 13.76 16.98
19.0 1.49 2.65 4.13 5.95 8.10 10.58 13.39 16.53
19.5 1.45 2.58 4.03 5.80 7.89 10.31 13.05 16.11
20.0 1.41 2.51 3.93 5.65 7.70 10.05 12.72 15.71
21.0 1.35 2.39 3.74 5.39 7.33 9.57 12.12 14.96
22.0 1.29 2.28 3.57 5.14 7.00 9.14 11.57 14.28
23.0 1.23 2.19 3.41 4.92 6.69 8.74 11.06 13.66
24.0 1.18 2.09 3.27 4.71 6.41 8.38 10.60 13.09
25.0 1.13 2.01 3.14 4.52 6.16 8.04 10.18 12.57

ANEXA 5 – LUNGIMI DE ANCORAJ ȘI LUNGIMI DE SUPRAPUNERE
RECOMANDATE
Tabelul A.5.1. Lungimi de ancorare de bază lb,rqd [cm] pentru oțel B500 (σsd=fyd=435
N/mm2)
Clasa Diametrul barelor [mm]

Aderență
betonului 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28
bună 40 53 66 80 93 106 119 132 145 165 185
C12/15
moderată 56 75 94 113 132 150 169 188 207 235 263
bună 34 45 56 67 79 90 101 112 123 140 157
C16/20
moderată 48 64 80 96 112 128 143 159 175 199 223
bună 29 39 49 58 68 78 87 97 107 121 136
C20/25
moderată 41 56 69 83 97 111 124 138 152 173 193
bună 25 33 41 49 57 65 73 81 89 101 113
C25/30
moderată 35 47 58 70 81 93 104 116 127 144 162
bună 22 29 37 44 51 58 66 73 80 91 102
C30/37
moderată 31 42 52 63 73 83 94 104 114 130 145
bună 20 27 33 40 47 53 60 66 73 83 93
C35/45
moderată 28 38 48 57 66 76 85 95 104 118 132
bună 18 24 29 35 41 47 53 58 64 73 82
C40/50
moderată 25 34 42 50 58 67 75 83 91 104 116
bună 17 22 27 33 38 43 49 54 60 68 76
C45/55
moderată 23 31 39 46 54 62 69 77 85 96 108
bună 15 20 25 30 35 40 45 50 55 63 70
C50/60
moderată 21 29 36 43 50 58 65 72 79 90 100

Tabelul A.5.2. Lungimi de ancorare de bază lb,rqd [cm] pentru oțel PC52 (σsd=fyd=309
N/mm2 pentru diametre până la 14 mm și σsd=fyd=300 N/mm2)
Clasa Diametrul barelor [mm]

Aderență
betonului 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28
bună 29 38 47 57 66 73 82 91 100 114 128
C12/15
moderată 40 54 67 80 94 104 117 130 143 162 182
bună 24 32 40 48 56 62 70 77 85 97 108
C16/20
moderată 34 46 57 68 79 88 99 110 121 137 154
bună 21 28 35 42 49 54 60 67 74 84 94
C20/25
moderată 30 40 49 59 69 76 86 95 105 119 133
bună 18 23 29 35 41 45 50 56 62 70 78
C25/30
moderată 25 33 41 49 58 64 72 80 88 100 112
bună 16 21 26 31 37 40 45 50 55 63 70
C30/37
moderată 23 30 37 45 52 58 65 72 79 90 100
bună 15 19 24 29 33 37 41 46 50 57 64
C35/45
moderată 21 27 34 41 47 52 59 65 72 82 91
bună 13 17 21 25 29 32 36 40 44 50 56
C40/50
moderată 18 24 30 36 42 46 52 58 63 72 80
bună 12 16 20 23 27 30 34 38 41 47 52
C45/55
moderată 17 22 28 33 39 43 48 53 59 67 74
bună 11 15 18 22 25 28 32 35 38 44 49
C50/60
moderată 16 21 26 31 36 40 45 50 55 62 69

asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
Numar de Numar de Lungime Masa pe
Tipul in metri a Cod de
bare pe bare in totala Forma cu dimensiuni (mm) marca
Otelului unei bare fasonare
element total (m) (kg)
(m)
Armare
inferioara
placa 2 BST 500 8 4.4 1 73 73 321.2 0100 126.74
peste
parter
3 BST 500 8 6.7 1 234 234 1567.8 0100 618.63
4 BST 500 8 6.1 1 155 155 946.12 1100 373.32
5 BST 500 8 6.4 1 180 180 1152 0100 454.56
6 BST 500 8 6.2 1 170 170 1054.68 1100 416.16
7 BST 500 10 0.7 1 1570 1570 1099 9800 677.58
Proiectant: Intocmit: Extras nr.: EA-01

Nr. ORC: Desen nr.: R01, R02
Telefon:
Sef proiect structura de rezist.:
Revizia: 0
Proiect: ÎNDRUMTOR PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR ÎN Data: 06.2015
CADRE DIN BETON ARMAT Extras intocmit conform: SR EN ISO 3766 Pagina: - 1 -
asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
(m)
Armare
inferioara
placa
peste 1 BST 500 8 6.4 1 226 226 1447.3 1100 571.08
parter cota
+3.30
Armare
superioara
placa 8 BST 500 8 1.6 1 548 548 875.7 0011 345.54
peste
parter
9 BST 500 10 1.6 1 230 230 368 0011 226.89
10 BST 500 10 2.75 1 195 195 536.25 0011 330.62
1359.4
11 BST 500 10 3.15 1 700 700 2205 0011 6
12 OB 37 6 4 1 112 112 448 0100 99.44

Telefon:
Revizia: 0
asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
(m)
13 OB 37 6 4.3 1 76 76 326.8 0100 72.53
Armare
superioara
placa 14 OB 37 6 3 1 32 32 96 0100 21.31
peste
parter
15 OB 37 6 4.5 1 76 76 342 0100 75.91
16 OB 37 6 4.2 1 63 63 264.6 0100 58.73
TOTAL (kg) 5828

Telefon:
Revizia: 0
asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
(m)
Tip otel: BST 500
Diametru (mm) Masa (kg)
8 2906
10 2595
Masa totala BST 500 (kg): 5501
Tip otel: OB 37
6 328
Masa totala OB 37 (kg): 328

Telefon:
Revizia: 0
asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
(m)
Armare
GT1.D 1 BST 500 14 6.35 1 4 4 25.42 0011 30.71
25x55
2 BST 500 12 6.35 1 4 4 25.41 0011 22.56
3 BST 500 14 6.85 1 2 2 13.71 0011 16.56
4 BST 500 12 6.85 1 1 1 6.85 0011 6.08
5 BST 500 18 4 1 4 4 16 1100 31.96
6 BST 500 18 6.7 1 4 4 26.8 0100 53.54

Nr. ORC: Desen nr.: R03
Telefon:
Revizia: 0
asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
(m)
Armare
GT1.D 7 BST 500 20 3 1 4 4 11.98 1100 29.54
25x55
8 BST 500 20 3 1 4 4 12 0100 29.59
9 BST 500 8 1.54 1 103 103 159.03 3111 62.75
TOTAL (kg) 283

Telefon:
Revizia: 0
asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
(m)
Tip otel: BST 500
8 63
12 29
14 47
18 86
20 59

Telefon:
Revizia: 0
asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
(m)
Armare
GL1.2 1 BST 500 14 6.65 1 6 6 39.92 0011 48.24
25x45
2 BST 500 20 5.1 1 3 3 15.3 0011 37.73
3 BST 500 14 7.15 1 5 5 35.77 0011 43.22
4 BST 500 12 7.15 1 5 5 35.76 0011 31.75
5 BST 500 20 4 1 4 4 15.98 1100 39.41
6 BST 500 20 6.4 1 4 4 25.6 0100 63.13

Telefon:
Revizia: 0
asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
(m)
Armare
GL1.2 7 BST 500 20 8.2 1 2 2 16.4 0100 40.44
25x45
8 BST 500 20 3 1 4 4 11.98 1100 29.54
9 BST 500 20 3 1 8 8 24 0100 59.19
10 BST 500 8 1.34 1 165 165 221.76 3111 87.5
TOTAL (kg) 480

Telefon:
Revizia: 0
asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
(m)
Tip otel: BST 500
8 88
12 32
14 91
20 269

Telefon:
Revizia: 0
asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
(m)
Armare
stalp S2
55x55 ax 1 BST 500 20 4.95 1 4 4 19.8 0100 48.83
D/2
2 BST 500 14 5.25 1 8 8 42 0100 50.75
3 BST 500 20 4.3 1 16 16 68.8 0100 169.67
4 BST 500 14 4.6 1 32 32 147.2 0100 177.88
5 BST 500 20 3.4 1 4 4 13.62 1100 33.59
6 BST 500 14 3.4 1 8 8 27.22 1100 32.89

Telefon:
Revizia: 0
asemenea
modificare
Diametru
Indice de
Element
Lungimea
Marca
Bucati
(mm)
(m)
Armare
stalp S2
55x55 ax 7 BST 500 8 1.94 1 179 179 347.98 3111 137.31
D/2
8 BST 500 8 1.4 1 358 358 502.63 3111 198.33
TOTAL (kg) 849
Tip otel: BST 500
8 336
14 262
20 252

Telefon:
Revizia: 0

Indrumator Pentru Proiectarea Structurilor in Cadre Din Beton Armat PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumator Pentru Proiectarea Structurilor in Cadre Din Beton Armat PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndrumător pentru proiectarea

structurilor în cadre din beton armat

Clasa de ductilitate medie

Attila PUSKÁS, Jácint VIRÁG, Andrei FAUR

Director: Ing. Călin D. Câmpean

Recenzia: Prof.dr.ing. Zoltán Kiss

Tehnoredactare computerizată: ing. Szabolcs Attila Köllő

Copyright © 2015 Editura U.T.PRESS

3. PROIECTAREA STRUCTURII PENTRU CLASA DE DUCTILITATE MEDIE ............................................................... 27

Puskás, Virág, Faur Page 3

PRINCIPALELE NOTAȚII UTILIZATE ........................................................................................................................ 177

Puskás, Virág, Faur Page 4

Într-o perioadă dinamică, în care normativele de proiectare și standardele se schimbă

Puskás, Virág, Faur Page 5

Figura 1.1 Plan nivel curent

Puskás, Virág, Faur Page 6

Figura 1.2. Plan dispunere elemente structurale

Puskás, Virág, Faur Page 7

Figura 1.3. Secţiune transversală

Puskás, Virág, Faur Page 8

Figura 1.4. Detaliu 1 – Pardoseală caldă

Gresie + strat adeziv 1.8 cm

Figura 1.5. Detaliu 2 – Pardoseală rece

Puskás, Virág, Faur Page 9

Copertina, tabla zincata 1mm prinse cu agrafe

Placa placocem fixate mecanic

Figura 1.6. Detaliu 3 – Atic la terasă necirculabilă

Termoizolatie polistiren extrudat 15cm

Figura 1.7. Detaliu 4 – Pereţi exteriori

Puskás, Virág, Faur Page 10

Placi de gipscarton Knauf

2.5 7.5 2.5

Puskás, Virág, Faur Page 11

2.1. Cerințele fundamentale ale proiectării seismice

Puskás, Virág, Faur Page 12

Valoarea factorului de importanță pentru acțiunea seismică asociată fiecărei clase de

Puskás, Virág, Faur Page 13

Puskás, Virág, Faur Page 14

Valorile sunt aceleaşi pentru spectrele de răspuns elastic şi pentru spectrele

Puskás, Virág, Faur Page 15

Figura 2.2 Zonarea teritorilului României în termeni de perioadă de control (colț)

Puskás, Virág, Faur Page 16

2.3. Verificarea deplasărilor laterale ale structurilor

Îndeplinirea cerinţelor fundamentale impuse (limitarea degradărilor și siguranţa vieții) se

deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată SLS;

Puskás, Virág, Faur Page 17

Puskás, Virág, Faur Page 18

 Starea limită ultimă, ULS

Puskás, Virág, Faur Page 19

deplasarea relative de nivel sub acțiunea seismică ascociată ULS;

Puskás, Virág, Faur Page 20

2.4. Metode de calcul ale acțiunii seismice de proiectare

În funcţie de caracteristicile structurale şi de importanţa construcţiei codul permite

Puskás, Virág, Faur Page 21

2.5. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns

Această metodă este metoda de referință pentru determinarea răspunsului seismic al

Puskás, Virág, Faur Page 22

Puskás, Virág, Faur Page 23

Se realizează calculul structural pentru fiecare mod de vibrație , , considerând acțiunea

Dacă răspunsurile corespunzătoare modurilor proprii, și nu pot fi considerate

Puskás, Virág, Faur Page 24

C.M. – centrul maselor

Figura 2.3 Grade de libertate dinamică la nivelul „i” în ipoteza planșeului