UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII

PROIECT
INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE

Coordonator :

Întocmit :

2013

2
 1. FOAIE DE CAPĂT

PROIECT NR.: 01/05.06.2012

INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE PENTRU OBIECTIVUL:

DENUMIRE PROIECT:
S+P+4

AMPLASAMENT: LOCALITATEA: TULCEA

BENEFICIAR: CATEDRA – INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII

FAZA: PROIECT TEHNIC

PROIECTANT INSTALAȚII DE
STUDENT:
ÎNCĂLZIRE:

COORDONATOR:

3
 2. BORDEROU

A. Piese scrise

1. Foaie de capăt
2. Borderou
3. Tema proiectului
4. Memoriu tehnic justificativ
5. Breviar de calcul
5.1. Calculul necesarului de căldură
5.2. Alegerea corpurilor de încălzire
5.3. Calculul hidraulic al instalaţiei interioare
5.4. Alegerea cazanelor
5.5. Dimensionarea vasului de expansiune
5.6. Alegerea pompelor de circulaţie şi adaos
5.7. Alegerea cosului de fum
5.8. Alegerea panourilor solare termice pentru prepararea apei calde menajere
5.9. Dimensionarea schimbatoarelor de caldura in placi petru prepararea apei menajere
5.10.Dimensionarea sistemuli de incalzire in pardoseala (pentru o casa famileala). Pompa
de caldura sol-apa
6. Partea economică – antemăsurătoare

B. Piese desenate

1. Planul de situaţie – (01T)

2. Instalaţii de încălzire. Plan subsol – (02T)
3. Instalaţii de încălzire. Plan parter – (03T)
4. Instalaţii de încălzire. Plan etaj curent –(04T)
5. Instalaţii de încălzire. Plan ultimul etaj – (05T)
4. Centrala termică. Plan amplasare utilaje – (06T)
6. Centrala termică. Schema funcţională – (07T)
7. Instalaţii de încălzire. Schema coloanelor – (08T)
8. Instalaţii de încălzire. Plan parter.Instalatie in pardoseala (09T)

Întocmit,

4
 3. TEMA DE PROIECTARE

Sa se dimensiona instalatia de incalzire, ce va deservi cladire de tip S+P+4, precum si

centrala termica ce va asigura agentul termic pentru incalzire si prepararea apei calde menajera.
Cladirea va fi incalzita prin 2 metode:
- cu corpuri statice tip panou (din otel, iar conductele ce vor realiza distributia, coloanele si
respectiv legaturile la corpurile de incalzire vor fi din cupru)
- cu serpentine tip dublă şi spiralată prin pardoseala (din polietilena de tip PE-Xa)

Cladirea este situata in localitatea Tulcea, judetul Tulcea.

Instalatia de incalzire se dimensioneaza tinand cont de prescriptiile tehnice ale:
-SR-EN 1907-1997
-Normativ I13-2002 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
-Manualul de instalatii-Instalatii de incalzire (I).

Întocmit,

5
 4. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

În proiectul de faţă se va dimensiona instalaţia de încălzire cu apă caldă bitubulară pentru

o parte din clădire tip S+P+4 şi centralele termice situate într-o anexă exterioară clădirii. La
cererea proprietarilor, la o parte din cladire va fi dimensionată o instalaţie de încălzire prin
radiaţie executată prin pardosea.
La instalaţia de incălzire centralizată, s-au utilizat doua cazane cu combustibil solid, unul
de 70 kW si unul 50 kw, agentul termic utilizat este apa caldă cu parametri 90/70 ˚C, incalzirea
incaperilor se face cu corpuri statice tip panou din otel, iar conductele ce vor realiza distributia,
coloanele si respectiv legaturile la corpurile de incalzire vor fi din cupru de diferine diametre.
Pentru preparea apei calde menajere s-a utilizat un schimbator de caldura cu racord la
cazane, deasemenea prin tevi de cupru.
La instalaţia de incălzire locala s-a adoptat metoda incalzirii prin suprafata cu serpentine
tip duble şi spiralate prin pardoseala, cu teava din polietilena de tip PE-Xa, distributia prin
apartament pornind dintr-un distribuitor/colector cu robineti de reglaj si termometre de retur pe
fiecare circuit
În cadrul calculelor pentru aflarea necesarului de căldură s-a ţinut cont de mai mulţi
factori: precum zona climatica, structura si compozitia peretilor, izolatia folosita, temperaturile
de confort si temperaturiile conventionale de calcul si anume:
- localitatea Tulcea, conform SR1907-1, se afla in zona III climatica, adica sa considerat o
temperatura exterioara conventionala de calcul este de -15OC;
- temperaturile interioare conventionale de calcul sunt de 20OC pentru camere de locuit si
holuri, 18OC pentru bucatarii, 22OC pentru camere de baie si 10OC pentru scari, coridoare
exterioare apartamentelor si subsolul blocului;
- peretii exteriori au in compozitie urmatoarele straturi:
o tencuiala exterioara din mortar de ciment δ=3cm;
o Termoizolatie din polistiren expandat δ=15cm;
o caramida cu goluri verticale δ=25cm;
o tencuiala interioara din mortar de ciment si var δ=2cm;
- peretii interiori au in compozitie urmatoarele straturi:
o tencuiala interioara din mortar de var δ=2cm;
o caramida cu goluri verticale δ=10cm;
o tencuiala interioara din mortar de var δ=3cm.
- planseul intermediar are in compozitie urmatoarele straturi:
o parchet,gresie δ=3cm;
o sapa de egalizare beton simplu δ=5cm;
o termoizolatie din polistiren extrudat δ=5cm
o placa beton armat δ=13cm;
o tencuiala interioara din mortar de var δ=3cm.
- planseul peste subsol are in compozitie urmatoarele straturi:
o parchet sau in baie si bucatarie gresie δ=3cm;
o sapa de egalizare δ=5cm;
o termoizolatie din polistiren extrudat δ=8cm;
o placa din beton armat δ=13cm;
o tencuiala interioara din mortar de var δ=1cm.
- terasa necirculabila are in compozitie urmatoarele straturi:
o pietris margaritar δ=5cm;
o hidroizolatie δ=1cm;
o sapa de protectie beton simplu δ=5cm;
o strat de difuzie a vaporilor din polietilena δ=5cm;
o termoizolatie polistiren extrudat δ=8cm;
o beton de panta sin beton simplu δ=10cm;

6
 o placa de beton armat δ=13cm;
o tencuiala interioara din ciment si mortar de var δ=3cm.
- planseul peste sol are in compozitie urmatoarele straturi:
o parchet sau gresie δ=2cm;
o sapa de egalizare δ=5cm;
o termoizolatie din polistirent expandat δ=8cm;
o placa de beton armat δ=15cm;
o hidroizolatie din polietilena δ=5cm.
- ferestrele sunt cu tamplarie PVC si geam termopan.
Pe baza acestor date initiale sa trecut la calculul necesarului de caldura. În urma
calculelor s-au obţiut valorile căldurilor necesare pentru fiecare încăpere în parte, în baza carora
s-a efectuat dimensionare corpurilor de incalzire.
După dimensionarea corpurilor de încălzire s-a trecut la determinarea pierderilor de
sarcina din instalatia interioara, pierderile de presiune din reteaua interioara, determinarea
inaltimilor de pompare si a debitelor necesare pentru echilibrarea coloanelor si instalatiei.
Dupa echilibrare, functie de necesarul de caldura pentru incalzire si preparare apa calda
menajera s-au determinat volumele de agent termic vehiculat prin instalatie si s-au dimensionat
cazanele pt incalzire, boilerul pt preparare apa calda menajera si vasul de expansiune pentru
cazane si bolier. Datorita necesarului mare de caldura a fost necesara folosirea a doua cazane pt
incalzire, iar la prepararea apei calde menajere s-a hotarat alegerea unui boiler bivalent pt care s-
au dimensionat si doua circuite de panouri solare, cu 3 panouri pe fiecare circuit, la care s-au
dimensionat si cate un vas de expansiune.
In functie de puterile si marimile cazanelor si boilerului, de pierderile calculate, debitele
necesare si inaltimile de pompare determinate s-a trecut la alegerea pompelor. Au fost alese un
numar de 7 pompe si anume:
P1 - Pompa circulatie agent termic pentru instalatia de incalzire;
P2 - Pompa circulatie agent termic pentru prepararea a.c.m.;
P3 - Pompa circulatie cazan in caz de avarie;
P4 si P5 - Pompa circulatie agent termic pentru circuitul 1, respectiv 2 de panouri solare;
P6 - Pompa recirculare a.c.m.;
P7 - Pompa pentru umplerea instalatiei.
La apartamentele cu instalatie de incalzire locala, in functie de necesarul de caldura al
apartamentului, s-au dimenionat cazanele pt fiecare apartament in parte, iar in functie de
destinatia si necesarul de caldura al incaperii s-au dimensionat diametrele si lungimile
serpentinelor pt fiecare incapere.
In urma calculelor, toate elementele amplasate in centrala termica, dimensiunile si
lungimea tevilor, marimea radiatoarelor si lungimile serpentinelor s-au ales in varianta cel mai
bun raport calitate-pret.
Precizari finale:
Proiectarea lucrărilor de încălzire centrală şi de preparare a apei calde de consum s-a
făcut în conformitate cu prevederile normativelor I 13 şi I 9/94 precum şi cu cele la care
respectivele normative fac trimitere. Toate acestea se vor respecta şi în execuţie şi în exploatare.
Se vor respecta de asemenea :
 Normele de Protecţia Muncii aprobate cu Ord. Ministerului Muncii şi Ministerului
Sănătăţii nr.34/75 şi 60/95;
 Normele Specifice de Protecţia Muncii pentru lucrările de instalaţii tehnică-sanitare şi de
încălzire, nr.117/96
 Regulamentul de Protecţia şi Igiena Muncii în Construcţii, elaborat de MLPAT şi aprobat
cu H.G.775/94
 Normele de Prevenirea şi Stingerea Incendiilor aprobate cu Ordinul M.I. nr.381 şi
MLPAT nr.1219/NC/94
 Normele Departamentale de PSI aprobate cu Ordonanţa de Guvern nr.60/97
 Indicaţiile din fişele tehnice ale utilajelor şi materialelor.

7
Întocmit,

8
 5. BREVIAR DE CALCUL

5.1. Calculul necesarului de caldura

1. Generalitati
Prezentul standard stabileste modul de determinare a necesarului de caldura de calcul
pentru cladirile civile si industrial, in vederea proiectarii instalatiilor de incalzire.
Referinte:
- STAS 6472/3-1989 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al
elementelor de constructive ale cladirilor
- SR 1907-2:1997 - Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi
interioare conventionale de calcul.

2. Determinarea necesarului de caldura de calcul

Necesarul de caldura Q, exprimat in [W] al unei incaperi se calculeaza cu relatia:

 A  Ao 
Q  QT 1  c   Qi
 100 
unde:
QT = flux termic cedat prin transmisie, considerat in regim termic stationar, corespunzator
diferentei de temperatura intre interiorul si exteriorul elementelor de constructie care delimiteaza
incaperea;
Qi = sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul a
aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea
acestora;
Ao = adaosul pentru orientare;
Ac = adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci;

Fluxul termic cedat prin transmisie QT, exprimat in [W], se calculeaza cu relatia:
 
QT  C m  m  A  i e  QS
R

unde:
m = coeficientul de masivitate termica al elementelor de c-tii exterioare (STAS 6472)
- pt usi si ferestre m=1,2
- pereti si plansee m=1
2

A = aria suprafetei fiecarui element de constructie [m ];

i
Ө = temperatura interioara conventioanal de calcul [°C];
e
Ө = temperatura spatiilor exterioare incaperii considerate, in [°C], care se ia dupa caz:

-temperatura exterioara conventionala de calcul

-temperatura interioara conventionala de calcul pentru incaperile alaturate;

2

R’ = rezistenta termica specifica corectata a elementului de constructie considerat [m K/W];

S
Q = fluxul termic cedat prin sol;

9
 M
C = coeficientul de corectie al necesarului de caldura de calcul functie de masa specifica a

constructiei;

Fluxul cedat prin transmisie, QT este afectat de urmatoarele adaosuri:

Ao = adaosul pentru orientare, in scopul diferentierii necesarului de caldura de calcul al

incaperilor diferit expuse radiatiei solare
Ac = adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci, in scopul corectarii bilantului
termical corpului omenesc in incaperile in care elementele de constructie cu rezistenta specifica
redusa,favorizeaza intensificarea cedarii de caldura a corpului prin radiatie;
- afecteaza numai fluxul termic prin elementele de constructie ale incaperilor a caror
rezistenta termica medie, Rm, nu depaseste 10 m2K/W.
A       C M
Rm  T i e
QT
In care:
AT = aria suprafetei totale a incaperii [m2];
Өi,Өe,CM - au semnificatiile anterioare;

Sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara la temperatura interioara a

aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea acestora
Qi, se determina ca valoarea maxima intre sarcinile termice Q1i, Q2i, exprimate in [W].
Q1i = sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul la
temperatura interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si
ferestrelorsi a aerului patruns la deschidera acestora, determinata tinand seama de numarul de
schimburi de aer necesar in incapere din conditii de confort fiziologic;
 A 
Q1i  [n a 0  C M  V    c p   i   e   Qu ]1  c  [W]
 100 
Q2i = sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul la
temperatura interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si a
ferestrelor si a celui patruns la deschiderea acestora, determinata de viteza conventionala a
vantului;
 A 
Q1i  {C M  [ E  i  L  v 4 / 3  ( i   e )]  Qu }1  c 
 100 

In care:
3 3
a0
n = numarul de schimburi de aer necesar in incapere din conditii de confort fiziologic [m /s/m ]
p
N = numarul de persoane;
3

V = volumul incaperii [m ];
p i
c = caldura specifica la presiune constanta a aerului la temperatura Ө [J/kgK];
3
i
ρ = densitatea aerului la temperatura Ө [kg/m ];

E = factor de corectie de inaltime;

i = coeficient de infiltratie a aerului prin rosturi [W/mK];

10
L = lungimea rosturilor usilor si ferestrelor din fatadele supuse actiunii vantului [m];

v = viteza conventionala a vantului de calcul [m/s];

u
Q = sarcina termica pentru incalzirea aerului patruns la deschiderea usilor exterioare [W];

Qu  0,36  Au  n  ( i   e )  C M

In care:
2
u
A = aria usilor exterioare care se deschid [m ];

n = numarul deschiderilor usilor exterioare intr-o ora,in functie de specificul cladirii;

5.2. Alegera corpurilor de încălzire

Pentru dotarea imobilului cu corpuri de incalzire am ales pentru instalatia interioara de

incalzire firma PURMO. Radiatoarele se folosesc in instalatiile de incalzire cu pompa si
executate cu tevi din otel, cupru sau plastic cu bariera antidifuzie in care agentul termic este apa.
Radiatoarele PURMO se folosesc in incaperi de locuit, de birouri, de prestari de servicii in
care nu exista influenta daunatoare coroziva a substantelor aflate in aer si mai ales nu se
inregistreaza umezirea permanenta sau periodica a suprafetei radiatorului.
Corpuri de încălzire statice utilizate sunt radiatoare din tablă de oţel PURMO COMPACT
tip 22 respectiv radiatoare de baie SANTORINI C tip port-prosop care sunt alimentate cu agent
termic (apă caldă 9070C).
Radiatoarele tip panou vor fi din tabla de otel, au inaltimea H = 600 mm si lungimea
variabila in functie de necesarul de caldura al incaperii in care urmeaza a fi montat.

5.3. Calculul hidraulic al instalaţiei interioare

La alegerea centralelor termice de apartament se va tine cont de urmatoarele aspecte:

volumul minim al incaperii 18 m3 si suprafata vitrata sa reprezinte 0,03 din volum.
In baza acestor planse se va intocmi schema coloanelor.
Se numeroteaza tronsoanele pornind de la radiatorul cel mai dezavantajat (situat pe
traseul cel mai defavorabil) pana la racord (baza coloanei).
Se va calcula o pierdere specifica liniar medie cu relatia
(1  a )  H d
Rm  [Pa/m]
l
unde:
a – coeficient ce tine cont de ponderea pierderilor locale din instalatia considerata;
Hd – presiunea disponibila la racord;
Σl – reprezinta lungimea pana la cel mai defavorabil radiator de la punctul racordului si valoarea
acestei sume se va dubla tinand cont de lungimea tur respectiv retur. Se porneste calculul
propriu-zis si in tabele in functie de natura tevii se determina diametrul tevii cu viteza apei si
pierderea specifica liniara efectiva.
Cu aceste valori determinate se calculeaza pierderile de presiune liniare Rm∙l. In functie
de singularitati se determina valorile pierderilor locale.
In final se calculeaza pierderile totale pe tronson adunand pierderile liniare cu cele locale.

11
5.4. Alegerea cazanelor

Sarcina termica pentru centrala termica se calculeaza cu relatia:

Qcz  1,1  (Qnec  Qacm  Qv  Qth ) = 1,1  (53.541  3.386  0  0)  62.619 [kW]

Sarcina termica pentru preparare apa calda menajera (a.c.m.), se determina cu relatia:
Q acm  n  c  t  42  4180  35  3386.574
[W]unde:
n – debitul de apa calda necesara si se calculeaza cu formula de mai jos
N  np   1 50  35  994.11 1
n     42 [kg/s]
no 3600 10 3600
N – norma zilnica de consum [l/zi]
np – numarul de persoane
ρ – densitatea apei [kg/m3]
no – numarul de ore de functionare [h]
c – caldura specifica [kJ/kgK]
Δt – diferenta de temperatura dintre apa calda si apa rece [˚C]
t  t ac  t ar  60  10  50 ˚C

Pentru asigurarea necesarului de 100 kW alegem 2 cazane in cascada:

- VIESSMAN VITOLIG 150 DE 80 KW avand urmatoarele caracteristici:

o dimensiuni
 lungime 1640 mm
 latime 790 mm
 inaltime 1590 mm
o greutate 1075 kg
o volume
 volumul de apa din cazan 205 l
 capacitatea camerei de incarcare 465 l
o lungimea maxima a lemnelor 1000 mm
o racorduri tur si retur de 2 ½”
o diametrul cosului 225 mm

- VIESSMAN VITOLIG 150 DE 25 KW avand urmatoarele caracteristici:

o dimensiuni
 lungime 1045 mm
 latime 750 mm
 inaltime 1300 mm
o greutate 506 kg
o volume
 volumul de apa din cazan 75 l
 capacitatea camerei de incarcare 120 l
o lungimea maxima a lemnelor 500 mm
o racorduri tur si retur de 2”
o diametrul cosului 200 mm

5.5. Dimensionarea vaselor de expansiune

12
A. Pentru instalatia de incalzire(VE)

Ca sistem de siguranta vom folosi vas de expansiune inchis cu membrana. Pentru a

determina volumul vasului de expansiune trebuie sa se calculeze volumul apei din instalatie care
se calculeaza cu relatia de mai jos:
30  Qi 10  Qacm 30  53.541 10 * 3.386
Vapa      1413.38
1160 1160 1160 1160 [l]

a) Calculul volumului de dilatare

V
V  Vapa ( m  1)  1402.17  0,02  28.04 [l]
V10
unde:
Vm - volumul specific al apei la temperatura medie [l]
V10 - volumul specific al apei la temperatura de 10˚ C [l]
Vm
Pentru temperatura apei de 80˚ C valoarea parantezei (  1) este 0,02
V10

b) Volumul vasului de expansiune inchis este dat de urmatoarea relatie:

p min 1
Vo  1,1  V   1,1  28.04   53,42 [l]
p max  p min 4,5  1
Presiunea maxima din retea este considerata de 4,5 bar iar cea minima de 1 bar.
Am ales un vas de expansiune ERE-ERCE 35 avand o capacitate de 35 de litri, presiune
maxima de lucru de 10 bar, presiune de preincarcare 1,5 bar, diametru 390 mm si Ø1=3/4”.
Suporta temperaturi de lucru intre -10˚ si +110˚ C si are o membrana de cauciuc cu durata mare
de viata.

B. Pentru instalatia de panouri solare (VES1,VES2)

Se procedeaza analog ca si in cazul precedent:

30  Q ps 10  Qacm 30  10800 10  3.386
Vapa      366,38l
1160 1160 1160 1160

Vm
V  Vapa (  1)  366,38  0,04  14,66l
V10
p min 1
Vo  1,1  V   1,1  14,66   4,61l
p max  p min 4,5  1

Alegem 2 vase de expansiune ER5, avand o capacitate de 5 litri, presiune maxima de

lucru de 8 bari, presiune de preincarcare de 1,5 bar, diametru de 205 mm si Ø1 = 3/4”. Suporta
temperaturi de lucru intre -10°C si +110°C si are o membrana de cauciuc cu durata mare de
viata.

5.6. Alegerea pompelor

P1. Pompa circulatie agent termic pentru inslalatie de incalzire

Inaltimea de pompare se determina cu relatia de mai jos:

H p  p ii  p rt  p ct  1,27  2,2  3,47 [mCA]

13
unde:
p ii - reprezinta pierderea de presiune pe circuitul instalatiei interioare [mCA]
p rt - reprezinta pierderea de presiune din reteaua de transport [mCA]
p ct - reprezinta pierderea de presiune din centrala termica [mCA]

Qnec 78542  3600

Gp    / 1000  3,45 m3/h
c  t  0,98 4180  20  0,98
Obs.
Pierderea de presiune pe circuitul instalatiei interioare se va considera pierderea rezultata
din calculele hidraulice in mCA. Pierderea de presiune din reteaua de trasnport se neglijeaza
intrucat amplasamentul centralei termice este in imediata proximitate a cladirii de locuinte.
Pierderea de presiune din centrala termica se aproximeaza la 2,5 mCA.

S-a ales pompa WILO TOP-S 40/7 3~ PN 6/10 a carei fise tehnica este anexata.

P2. Pompa circulatie agent termic pentru preparare apa calda menajera (a.c.m.)
Inaltimea de pompare pentru apa calda menajera se calculeaza cu urmatoarea relatie:

H p  pii _ acm  2 mCA

Qacm 10100  3600
Gp  / 1000  / 1000  0,18 m3/h
c  t  0,98 4180  50  0,98

S-a ales pompa WILO Stratos-Z 40/1-8GG CAN PN6/10 a carei fise tehnica este
anexata.

P3. Pompa protectie cazan in caz de avarie

Alegem pompa in functie de 40% din caracteristicile P1, adica:

Gp  3,45  0,4  1,38 m3/h

Hp  3,47  0,4  1,39 mCA

S-a ales pompa WILO Stratos PICO 30/1-6 a carei fise tehnica este anexata.

P4 si P5. Pompa circulatie agent termic pentru circuitul 1 si 2 de panouri solare

Hp  2 mCA
Qps1 5400  3600
Gp  / 1000    / 1000  0,09 m3/h
c  t  0,98 4180  50  0,98

S-a ales 2 pompe WILO Stratos ECO-ST 25/1-5 a caror fisa tehnica a fost anexata.

P6. Pompa recirculare apa calda menajera (a.c.m.)

Alegem pmpa in functie de 50% din caracteristicile P2, adica:

Gp  0,18 / 2  0,09  0,1 m3/h
Hp  1 mCA

14
 S-a ales pompa WILO Stratos-Z 40/1-8GG CAN PN6/10 a carei fise tehnica este
anexata.

P7. Pompa de adaos

Aceasta pompa este utilizata doar pentru umplerea instalatiei si ca exceptie si in cazuri
de avarie a celorlalte pompe. Inaltimea de pompare necesara acestei pompe se calculeaza cu
urmatoarea relatie:
Gp  3 m3/h
p max 45,00
Hp   p  H g  H s   3,39  15  1  19,40 [mCA]
g 994,11  9,81
unde:
p max - este presiunea maxima din vasul de expansiune [N/m2]
 - densitatea apei [kg/m3]
g - acceleratia gravitationala [m/s2]
p - pierderile de presiune din retea [mCA]
Hg - inaltimea geodezica [mCA]
H s - inaltimea de siguranta [mCA]

S-a ales pompa WILO NL 32/160-1,5-2-12-50Hz a carei fise tehnica este anexata.

5.7. Alegerea panourilor solare

Alegem 6 panouri solare (2 seturi x 3 panouri solare VITOSOL 200-T SD2A de 2m2)
Fiecare panou solar are Q = 1,8 kW

Qps1=3x1,8=5,4 kW
Qps2=3x1,8=5,4 kW

Qps=6x1,8=10,8 kW >10,1 kW (Qacm)

5.8. Alegerea cazanului pentru instalatia de incalzire prin pardoseala

Pentru asigurarea necesarului de 10,648 kW/apartament, alegem cate un cazan VIESSMAN

VITODENS 300-W pentru fiecare nivel.

Caracteristici: - putere nominala=19 kW

- dimensiuni (Lxlxh) = (360x450x850) mm
- greutate = 48 kg

5.9. Dimensionarea canalelor şi coşurilor de fum

Fiecare cazan in parte trebuie prevazut cu un cos de fum individual; astfel avand 2
cazane in cascada am dimensionat 2 cosuri de fum conform diagramelor:

- pentru cazanul Viessmann VITOLIG 150 de 80 kW - diametrul tubului D = 225mm

- pentru cazanul Viessmann VITOLIG 150 de 25 kW - diametrul tubului D = 200mm

15
 Inaltimea cosurilor de fum este H = 15 m. Racordul cazanelor la cosurile de fum se face
prin tubulatura de lungime egala cu ¼ din inaltimea cosului de fum(H).

5.10. Dimensionarea boilerului bivalent pentru prepararea apa calda menajera (a.c.m.)

Alegem BOILERUL BIVANLENT VITOCELL 300-B cu capacitatea de 500 l, fisa

tehnica a boilerului este anexata.

16
 5. DIMENSIONARE INSTALATIE PRIN PARDOSEALA

Calculul analitic detaliat al unei instalatii de incalzire prin pardoseala este foarte laborios,
presupune un aparat matematic destul de complex si un consum de timp considerabil.
Prin acest calcul pornind de la necesarul de caldura al incaperii, se determina urmatoarele
elemente ale instalatiei :
• Pasul intre tevi
• Lungimea totala a unei serpentine
• Numarul de serpentine (in cazul incaperilorde dimensiuni mari)
• Regimul de temperaturi (tur si retur) din serpentine
• Debite de apa calda din serpentine
• Pierderi de presiune in serpentine
Principiile de calcul sunt reglementate pe plan european prin norma EN 1264. Multi dintre
furnizorii de astfel de sisteme si-au elaborat metodologii de proiectare proprii (inclusiv programe
pe calculator), mai mult sau mai putin complicate.
Pentru a simplifica munca celor care proiecteaza astfel de lucrari, s-a prelucrat metodologia
de calcul din norma de mai sus si s-a transpus in grafice foarte usor de utilizat in practica.
In cele ce urmeaza se va prezenta aceasta modalitate de lucru;
1. Se stabileste necesarul de caldura al fiecarei incaperi. Este indicat ca acest necesar sa
fie calculat cat mai corect, evaluarile aproximative fiind de natura sa conduca la erori
semnificative.
2. Se calculeaza incarcarea termica specifica pe mp de pardoseala:
Q
q= [w/mp]
S
unde: Q - necesarul de caldura al incaperii [w]
S - suprafata pardoselii incalzitoare (in general este aceiasi cu suprafata incaperii) [mp]

3. In functie de natura finisajului preconizat al pardoselii se extrage din una din

diagramele 4, 5, 6 sau 7 valoarea diferentei medii logaritmice de temperatura in functie de q
(calculat la pct. 2) pentru mai multe valori ale pasului intre tuburi. Se noteaza intr-un tabel.

4. Pentru fiecare valoare a diferentei medii logaritmice, in functie de temperatura

interioara dorita, se extrage si se noteaza din Diagrama 3 temperatura pe tur a agentului termic
(apa calda).

5. Cunoscand suprafata pardoselii incalzitoare (vezi pct. 2) si valorile pasului dintre tevile
alese (vezi pct. 3), se calculeaza lungimea tubului, folosind urmatoarele lungimi specifice pe mp:
- Pas de 5 cm ...…...……lsp= 20 m/mp
- Pas de 7,5cm ........……lsp= 13.3 m/mp
- Pas de 10 cm…...……..lsp= 10 m/mp
- Pas de 15 cm… ………lsp= 6.7 m/mp
- Pas de 20 cm …………lsp= 5 m/mp
- Pas de 22.5 cm….....….lsp= 4.4 m/mp
- Pas de 30 cm……….... lsp= 3.3 m/mp

Asfel lungimea totala a tubului este : Ltub = S x lsp [m]

Se retin pentru pasii urmatori numa acele cazuri in care: 50 m ≤ Ltub ≤ 100 m

6. Cu cazurile retinute de la pct. 5 se intra in Diagrama 1 si se obtine debitul de apa care

circula prin tub (in l/h ) pentru fiecare caz in parte, la o pierdere de presiune de 2000 mmCA.

17
IMPORTANT ! Dat fiind faptul ca serpentinele se afla in "sac", este necesar a se asigura vitezele
critice ale apei, care sa permita antrenarea si evacuarea aerului.
Din acest motiv, se vor selecta variantele care asigura debitele de apa din tabelul urmator :

Diametrul Diametrul Viteza critica Debit de apa

exterior al interior al a apei minim necesar
tubului tubului [m/s] [l/h]
16mm 12mm 0,26 106
18mm 14mm 0,38 210
20mm 16mm 0,40 289

7. Se calculeaza ecartul de temperatura pentru fiecare caz in parte cu relatia:

0,86  Q
Δt= [°C]
D
unde: Q = necesarul de caldura [W[
D = debitul de apa prin tub [l/h]
Se selecteaza acele cazuri in care ecartul de temperatura intre tur si retur este in plaja de valori
cuprinsa intre 4 ÷ 80oC (recomandabil in jur de 50oC).

8. Cu cazurile selectate se obtine din diagrama 2 cedarea totala de caldura a intregului

tub. Se va retine ca solutie valabila cea in care cedarea de caldura totala pe tub este egala (sau
apropiata) cu valoarea necesarului de caldura al camerei (sau a circuitului in cauza).

18