Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Schimbări socio-rezidențiale
în Municipiul Pitești

Îndrumător științific:
Conf. Dr. Nae Mariana

Absolvent:
Stere D. Radu-Petrișor

- BUCUREȘTI -
2019
- Schimbări socio-rezidențiale în Municipiul Pitești -

CUPRINS
0

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1. Considerații generale


1.1. Conceptul de „Zonă metropolitană” și „zonă periurbană”
1.2. Metodologie
1.3. Zona de studiu
Capitolul 2. Premisele expansiunii teritoriale a Municipiului Pitești
2.1. Rolul factorilor favorizanți și restrictivi
2.1.1. Accesibilitatea spațială și probleme legate de organizarea rețelei de transport
2.1.1.1. Infrastructura rutieră
2.1.1.2. Infrastructura feroviară
2.1.1.3. Transportul în comun
2.1.2. Favorabilitatea reliefului pentru dezvoltarea rezidențială
2.1.2.1. Hipsometria
2.1.2.2. Geodeclivitatea
2.1.2.3. Alti parametrii ai reliefului
2.1.2.4. Procesele geomorfologice
2.1.3. Favorabilitatea geologiei pentru dezvoltarea rezidențială
2.1.4. Favorabilitatea climei pentru dezvoltarea rezidențială
2.1.4.1. Tepmeratura aerului
2.1.4.2. Precipitațiile atmosferice
2.1.4.3. Vânturile
2.1.4.4. Topoclimatul
2.1.5. Favorabilitatea hidrografiei pentru dezvoltarea rezidențială
2.1.5.1. Apele de suprafață
2.1.5.2. Apele Subterane
2.1.6. Favorabilitatea solului pentru dezvoltarea rezidențială
2.1.6.1. Tipuri și clase de sol
2.1.6.2. Procese pedologice
2.1.7. Favorabilitatea vegetației și faunei pentru dezvoltarea rezidențială
2.2. Rolul factorilor declanșatori

Stere D. Radu-Petrișor 2|Pagina


- Schimbări socio-rezidențiale în Municipiul Pitești -

CUPRINS
0

2.2.1. Situația economică


2.2.2 Schimbarea regimului politic
2.2.3. Migrația externă
Capitolul 3. Evoluția teritorială a Municipiului Pitești
3.1. Evoluția spațială a Municipiului Pitești
3.1.1. Evoluția Municipiului Pitești pe baza documentelor istorice
3.1.2. Evoluția Municipiului Pitești pe baza documentelor cartografice
3.2. Evoluția geo-demografică a Municipiului Pitești
3.2.1. Evoluția numerică a populației
3.2.2. Densitatea populației
3.2.3. Mișcarea naturală a populației
3.2.3.1. Natalitatea
3.6.3.2. Mortalitatea
3.2.4. Mișcarea migratorie a populației
3.2.5. Bilantul total al populatiei
3.2.6. Structura populației
3.2.6.1. Structura pe grupe de vârstă și sex
3.2.6.2. Structura etnică și confesională
3.3. Delimitarea spațiului periurban
3.4. Delimitarea spațiului Metropolitan
3.5. Delimitarea ariei de influență
Capitolul 4. Structura urbană şi funcţională
4.1. Zonele funcționale
4.2. Dinamica funcțiilor urbane
4.2.1. Funcția rezidențială
4.2.2. Funcția industrială
4.2.3. Funcția comercială
4.2.4. Alte funcții urbane

Bibliografie
Concluzii

Stere D. Radu-Petrișor 3|Pagina


- Schimbări socio-rezidențiale în Municipiul Pitești -

INTRODUCERE
0
CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. Conceptul de „Zonă metropolitană” și „zonă periurbană”

Stere D. Radu-Petrișor 4|Pagina


- Schimbări socio-rezidențiale în Municipiul Pitești -

INTRODUCERE
0

Stere D. Radu-Petrișor 5|Pagina


- Schimbări socio-rezidențiale în Municipiul Pitești -

INTRODUCERE
0

3.5. Delimitarea ariei de influență

‘’Zona de influenţă, ca entitate teritorială, este percepută ca atare de specialişti, inclusiv de


geografi, dar mai rar folosită sub acest termen. Există două tendinţe contradictorii: pe de o parte
una care îi restrânge conţinutul limitându-l la ceea ce se cheamă banlieue, suburbs, urban fringe,
vorvort1, mediu urban înconjurător, iar pe de altă parte alta care exagerează extinderea spaţială,
prin utilizarea unor termeni ca: regiune polarizată, regiune urbană, regiune funcţională, regiune de
organizare etc. În literatura geografică românească sunt utilizate şi noţiuni similare, precum zona
periurbană, zona preorăşenească sau sfera de influenţă, toate definind un teritoriu ce influenţează
sau este influenţat de un oraş. Stabilirea şi studierea zonelor de influenţă reprezintă o necesitate
atât pentru dezvoltarea urbană cât şi rurală, având în vedere numărul mare de sate cuprinse în
directa coordonare a oraşelor. Zonele de influenţă justifică modul în care oraşele reflectă starea
spaţiului în care se dezvoltă, putând fi factori de amplificare sau de blocare a dinamicii acestora.’’2

Urbanizarea și dezvoltarea regională sunt strâns asociate. Alocarea facilităților de ordin mai mare
și mai mic precum și expansiunea urbană influențată de relațiile economice care difuzează
beneficiile sale către peisajul rural înconjurător. Nivelul optim al extinderii urbane depinde de
capacitatea unui centru urban de a oferi facilități pentru populație într-o manieră echitabilă.
Creșterea ierarhică a centrelor urbane în asociere cu locația facilităților civice induce dezvoltarea
regională în dimensiune ierarhică care este comună cu problema dezvoltării economiei. Ulterior,
câteva dintre centrele urbane sunt cu număr mare de facilități în timp ce altele lipsesc
corespunzător cu dimensiunea populației. Formularea modelului de planificare pragmatică
reprezintă salvarea de diminuare a astfel de probleme. Este o încercare de a analiza creșterea
ierarhică a centrelor urbane asociate cu potențialitatea lor funcțională și difuzarea impulsurilor de
dezvoltare urbană la partea din mediul rural din jur.3

Zona de influență o municipiului Slatina (planșa nr. 11) cuprinde pe lângă zona urbană propriu-
zisă alte 24 de comune, această zona a fost determinată pe baza hărții lui Ioan Ianoș folosind
formula Reilly-Converse, toate aceste comune se bazează pe agricultură, din punct de vedere

1
Termeni din literatura străină pentru definirea zonelor de influență ale orașelor, ariilor metropolitane sau a zonelor
periurbane
2
Vasile O.A., 2010, Modificări in structura urbană şi social-economică a municipiului Focșani, rezumatul tezei de
doctorat, București, pag.41
3
Md. Julfikar ALI , Deepika Varshney, spatial modelling of urban growth and urban influence: approach of regional
development in developing economy (India), Journal of Urban and Regional Analysis, vol. IV 2, 2012, pag. 129

Stere D. Radu-Petrișor 6|Pagina


- Schimbări socio-rezidențiale în Municipiul Pitești -

INTRODUCERE
0
demografic acestea au o dinamică dezechilibrată cu declin accentuat și tendință de
îmbătrânire, unul din factorii cei mai importanți fiind chiar deplasarea în Municipiul Slatina.

http://www.recensamantromania.ro/

Stere D. Radu-Petrișor 7|Pagina