Sunteți pe pagina 1din 7

1.

Se regăsesc printre circumstanţele atenuante prevăzute de politica în


domeniul concurenţei:
a) rolul de iniţiator al practicii;
b) practicarea unor măsuri de sancţionare asupra companiilor care nu doresc să participe la
înţelegerile de tip anticoncurenţial;
c) refuzul de a coopera cu experţii Consiliului Ministerial;
d) deţinerea rolului de „follow my leader”.

2. În legătură cu politica în domeniul concurenţei, nu este adevărată


afirmaţia:
a) raţiunea principală a politicii în domeniul concurenţei este de a spori bunăstarea
consumatorilor;
b) politica în domeniul concurenţei este prima politică sectorială autentic supranaţională;
c) Parlamentul este organismul care stabileşte principalele reguli în domeniul concurenţei,
efectuează investigaţiile şi decide soluţia care trebuie adoptată;
d) în domeniul concurenţei, cele mai importante servicii administrative sunt Secretariatul
General şi Serviciul Legal.

3. Conform principiului subsidiarităţii:


a) conţinutul şi forma de acţiune a Uniunii nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea
obiectivelor propuse;
b) toţi participanţii la grupare trebuie să înlocuiască instrumentele naţionale cu instrumente
comune;
c) toţi partenerii sunt obligaţi să-şi declare acordul cu privire la pachetul de acţiuni cerute de
elaborarea şi aplicarea unor politici comune coerente;
d) Uniunea intervine numai în măsura în care obiectivele acţiunii preconizate nu pot fi atinse
satisfăcător de către statele membre.

4. Nu este corectă următoarea afirmaţie:


a) se consideră că o firmă are o poziţie dominantă când cota sa de piaţă depăşeşte 40%;
b) aranjamentele care limitează producţia şi vânzările nu pot face obiectul excepţiilor
individuale;
c) politica în domeniul ajutoarelor de stat este considerată cel mai original segment al politicii în
domeniul concurenţei ;
d) Comisia poate aplica o procedură de analiză simplificată a fuziunii, atunci când firmele care
fuzionează sau sunt preluate operează în acelaşi sector.

5. Nu reprezintă un obiectiv al politicii în domeniul concurenţei:


a) integrarea pieţelor;
b) protejarea firmelor mici şi mijlocii;
c) crearea unei zone de stabilitate monetară în Europa;
d) creşterea bunăstării consumatorilor.

6. Reprezintă una dintre condiţiile necesare pentru ca un aranjament, în


principiu interzis, să beneficieze de o excepţie individuală :
a) aranjamentul are ca scop distribuţia exclusivă a produselor;
b) aranjamentul trebuie să fie doar între concurenţi;
c) aranjamentul să nu producă o afectare semnificativă a concurenţei;
d) aranjamentul să fie notificat Comisiei cu cel puţin o lună înainte de a se încheia.

7. Nu este corectă următoarea afirmaţie:


a) pentru practici anticoncurenţiale cu impact limitat asupra concurenţei, amenzile sunt între
1000 şi 1 milion de euro;
b) la finele anilor 70 politica comunitară în domeniul concurenţei a fost considerată
supercentralizată şi superambiţioasă;
c) integrarea pozitivă presupune dereglementarea structurală şi eliminarea obstacolelor
comerciale;
d) prima etapă a realizării UEM a prevăzut convergenţa indicatorilor macroeconomici ai ţărilor
membre;
8. O fuziune are o dimensiune comunitară fiind necesară notificarea sa
Comisiei atunci când:
a) în cel puţin 3 ţări membre cifra de afaceri agregată a cel puţin două companii depăşeşte 5
mil. Euro;
b) cifra de afaceri agregată la nivel global depăşeşte 1 miliard de euro;
c) cifra de afaceri a fiecăreia dintre firmele participante, realizată la nivel comunitar depăşeşte 20
milioane de Euro;
d) cel puţin două dintre firmele implicate au realizat o cifră de afaceri la nivel european de peste
250 mil. Euro;

9. Aranjamentele de integrare orizontală :


a) au loc între firme situate în stadii diferite ale procesului creator de valoare;
b) au loc între firme situate în aceleaşi stadii ale procesului creator de valoare;
c) implică acorduri privind distribuţia exclusivă;
d) reglementează acordurile de franşizare.

10. Parlamentul European are cel mai important rol în cadrul procedurii
decizionale de:
a) cooperare;
b) cooperare consolidată;
c) consens;
d) codecizie.

11. Nu reprezintă una din atribuţiile Consiliului European:


a) oferă un impuls general în vederea progresului Comunităţii;
b) aprobă bugetul comunitar în ansamblul său şi validează raportul Curţii Europene de Conturi;
c) abordează subiecte care sunt de competenţă comunitară;
d) este locul unor informări reciproce între factorii principali de conducere ai statelor membre.

21. Uniunea Europeană a Plăţilor s-a caracterizat prin:


a) cuprindea o zonă care deţinea 70% din comerţul mondial;
b) la aceasta au participat doar ţările care au constituit ulterior Comunităţile europene;
c) a vizat realizarea unei zone de stabilitate monetară într-un climat monetar internaţional tot mai
volatil;
d) a impus mecanismul de decontare în ECU.

12. Printre particularităţile Parlamentului European nu regăsim:


a) este singurul organism comunitar ales în mod democratic;
b) are 27 de comitete şi 15 grupuri politice;
c) membrii săi nu dispun de o cultură politică autentic europeană;
d) are o natură multiculturală şi multilingvistică.

13. Reprezintă o caracteristică definitorie a Comisiei Europene:


a) adoptă deciziile prin majoritate dublă;
b) este cel mai înalt for de decizie la nivelul U.E.;
c) este purtătorul de cuvânt al U.E. în cadrul negocierilor internaţionale
d) are în structura sa actuală 25 de comisari;

14. Printre obiectivele prevăzute în Cartea Albă vizând realizarea Pieţei


Unice Interne nu regăsim:
a) asigurarea coeziunii economice;
b) armonizarea politicilor sociale ale ţărilor membre;
c) cooperare monetară;
d) diminuarea importanţei Parlamentului European în procesul de adoptare a deciziilor.
15. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:
a) serviciile pasive presupun deplasarea prestatorului în ţara consumatorului de servicii;
b) singurul segment al asigurărilor complet liberalizat în Uniunea Europeană este domeniul
reasigurărilor;
c) în cazul serviciilor de corespondenţă, consumatorul şi prestatorul de servicii rămân în ţara lor
de reşedinţă;
d) trăsăturile specifice ale serviciilor sunt: caracterul temporar şi de activitate independentă.
16. Printre criteriile de aderare la Uniunea Europeană nu regăsim:
a) criteriul social;
b) criteriul politic;
c) criteriul economic;
d) criteriul administrativ.

17. Reprezintă o axă a reformei activităţilor Comisiei Europene:


a) cultură bazată pe servicii;
b) preluarea unor abilităţi legislative în materie de concurenţă.;
c) consolidarea controlului asupra activităţii Parlamentului European;
d) creşterea gradului de centralizare a procesului decizional;

18. Nu este corectă următoarea aserţiune:


a) facilitatea pe termen foarte scurt presupunea emiterea de monedă de către o bancă centrală a
unei ţări pentru nevoile unei ţări partenere;
b) sprijinul monetar pe termen mediu permitea accesul automat la un credit pe termen mai lung
în baza cotelor deţinute la FECOM;
c) asistenţa financiară pe termen mediu era definită prin condiţionarea finanţării de realizarea
unor obligaţii asumate,
d) pentru menţinerea cursurilor valutare în marja convenită de variaţie era obligatorie apelarea la
împrumuturi de la FMI.

19. Nu se află printre principalele responsabilităţi ale SEBC:


a) elaborarea politicii monetare unice;
b) gestionarea rezervelor valutare oficiale ale ţărilor membre;
c) promovarea şi administrarea operaţiunilor legate de sistemele de plăţi;
d) aprobarea strategiilor valutare ale băncilor comerciale.

20. Crearea sau extinderea unei grupări integraţioniste nu depinde


semnificativ de:
a) interesele strategice ale autorităţilor guvernamentale din ţările participante;
b) grupurile de interese din ţările participante;
c) prevederile statutelor organizaţiilor internaţionale;
d) grupurile de interese din ţările terţe.

21. Ţara care a aderat la 1 ianuarie 2009 la UME este:


a) Malta;
b) Slovenia;
c) Cipru;
d) Slovacia.

22. Legea-cadru europeană reprezintă un act legislativ:


a) care nu are caracter obligatoriu;
b) care are caracter general, obligatoriu în toate elementele sale şi aplicat direct de către toate
statele membre;
c) care obligă orice stat membru destinatar în ceea ce priveşte rezultatele ce trebuie obţinute,
lăsând statelor membre competenţa alegerii formei şi mijloacelor;
d) cu caracter de recomandare.
23. Nu este considerată practică restrictivă şi nu este interzisă conform
reglementărilor comunitare:
a) stabilirea directă sau indirectă a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de
comercializare;
b) practicarea de restricţii considerate necesare pentru atingerea obiectivelor specifice ale
companiei respective;
c) încheierea de aranjamente care conduc la limitarea sau controlul producţiei, pieţelor,
dezvoltării tehnologice sau investiţiilor;
d) stabilirea de condiţii diferite în cazul partenerilor comerciali plasându-i în dezavantaj
competitiv.

24. Integrarea pozitivă nu presupune:


a) crearea de condiţii egale pentru funcţionarea componentelor economice;
b) participarea mai activă, permanentă şi flexibilă;
c) obiective clar definite, care odată negociate şi înscrise în tratate,devin obligatorii pentru
guverne, companii şi cetăţeni;
d) crearea de instituţii comune.

25. Nu era obligatorie folosirea euro în perioada 1999-2002 pentru:


a) politicile monetare şi cele de curs de schimb ale SEBC;
b) decontarea tranzacţiilor efectuate de companii;
c) tranzacţiile în cadrul sistemelor de plăţi ale SEBC;
d) noile emisiuni de titluri de stat ale ţărilor membre.

26. Conform Tratatului de la Lisabona, unanimitatea se va menţine ca


procedură decizională în cazul:
a) măsurilor vizate de realizarea Pieţei Interne Unice;
b) politicii comerciale;
c) politicii agricole ;
d) PESC.

27. Sistemului Monetar European a avut ca obiectiv fundamental:


a) liberalizarea comerţului cu bunuri şi servicii în cadrul Comunităţilor Europene;
b) realizarea integrală a stadiului de uniune vamală la nivel european;
c) crearea condiţiilor pentru reformarea Sistemului Monetar Internaţional;
d) crearea unei zone de stabilitate monetară în Europa;

28. Nu este corectă următoarea afirmaţie:


a) companiile producătoare percep presiunile concurenţei drept mijloace de a le limita libertatea
de mişcare;
b) în materie de concurenţă, procesul decizional al Comisiei este foarte sensibil şi politizat;
c) de la prevederile privind politica în domeniul concurenţei fac excepţie agricultura şi unele
aranjamente din domeniul transporturilor şi energiei;
d) Curtea Europeană de Primă Instanţă se ocupă de respectarea drepturilor omului în UE.

29. Printre rolurile care au revenit Comisiei Europene regăsim:


a) controlul politic asupra Consiliului European;
b) elaborarea politicilor monetară şi fiscală comună;
c) aprobă bugetul comun în ansamblul său;
d) principalul iniţiator al legislaţiei comunitare.

30. Debutul procesului de integrare monetară pe continentul european a fost


marcat de :
a) adoptarea sistemului numit „ şarpele monetar european”;
b) instituţionalizarea Uniunii Europene a Plăţilor;
c) Lansarea Programului Werner vizând realizarea stadiului de uniune economică şi monetară;
d) procesul lansat cu ocazia Conferinţelor de la Bretton Woods.
31. Trecerea la moneda unică Euro nu s-a bazat pe:
a) realizarea conversiei într-o manieră eficientă;
b) asigurarea unui mecanism de ajustare voluntară pentru sectorul privat;
c) existenţa unor structuri legale coerente;
d) procesul de trecere la moneda unică este unul reversibil.

32. Printre principiile metodei standard de extindere nu regăsim:


a) statele membre folosesc extinderea pentru externalizarea problemelor interne;
b) statele candidate trebuie să accepte în întregime acquis-ul comunitar;
c) se preferă negocierea cu grupuri mari de state care au deja relaţii strânse de colaborare;
d) problemele care apar din caracterul mai divers al grupării sunt rezolvate printr-o reformă
fundamentală.

33. Reprezintă unul dintre efectele politice directe pe care integrarea le are
asupra noilor membri:
a) liberalizarea comercială;
b) noi echilibre macroeconomice ca urmare a criteriilor de convergenţă;
c) participarea la procesul decizional al UE;
d) restructurarea sectorială.

34. Printre dezavantajele introducerii monedei unice Euro se regăseşte:


a) expansiunea pieţelor financiare;
b) centralizarea puterii la nivel comunitar;
c) creşterea transparenţei preţurilor;
d) reducerea costurilor de tranzacţie.

35. Printre modificările propuse de Tratatul de la Lisabona asupra arhitecturii


instituţionale a U.E. se regăseşte:
a) extinderea domeniilor în care să se utilizeze unanimitatea ca modalitate de adoptare a
deciziilor;
b) creşterea importanţei Consiliului Ministerial în procesul de adoptare a deciziilor;
c) Parlamentul va avea un număr maxim de 650 de membri;
d) Consiliul European va avea un preşedinte desemnat pentru un mandat reînnoibil de 2,5 ani.

36. Este corectă următoarea afirmaţie:


a) BCE nu are personalitate juridică;
b) dezideratul de stabilitate al BCE nu presupune coordonarea politicii monetare şi fiscale;
c) Pactul de stabilitate şi creştere a stipulat penalizarea ţărilor care depăşesc deficitul bugetar
peste limita impusă de criteriile de convergenţă;
d) BCE este condusă de un Consiliu Executiv format din preşedinte, vicepreşedinte şi 4 membri
desemnaţi pentru un mandat de 1an.

37. Nu este corectă următoarea aserţiune:


a) Parlamentul European are dreptul de a controla activităţile Comisiei Europene.
b) Consiliul European a fost Instituţionalizat prin Actul Unic European;
c) deciziile privind derogările de la prevederile tratatelor se iau prin majoritate calificată;
d) extinderea Uniunii Europene depinde de pregătirea internă a ţărilor candidate.

38. Rolul concret al grupurilor de interese în influenţarea deciziilor


comunitare nu depinde de:
a) volumul informaţiilor disponibile;
b) puterea de implementare;
c) reprezentativitatea la nivel internaţional;
d) caracterul anticipativ al acţiunilor derulate.

39. Printre facilităţile de finanţare folosite în cadrul SME nu regăsim:


a) facilitatea pe termen foarte scurt;
b) împrumuturile de la Banca Europeană de Investiţii;
c) sprijinul monetar pe termen mediu;
d) asistenţa financiară pe termen mediu.

40. Nu este corectă următoarea aserţiune:


a) cazurile de încălcare a regulilor concurenţei corecte sunt supuse analizei Parlamentului
European.
b) deseori regulile de monitorizare a mediului concurenţial lasă puţine alternative decidenţilor;
c) sistemul de excepţii cadru va îmbunătăţi climatul concurenţial prin intensificarea controlului
“ex post”;
d) se consideră că o firmă are o poziţie dominantă pe o piaţă dacă cota sa de piaţă depăşeşte
40%.