ERASMUS KA2

Platforma online de educatie non-formala

NEVOIA CONSTATA:

Necesitatea unei platforme de cursuri online pentru elevi si profesori care sa integreze resurse de educatie non-
formala si lucrul in echipa intre profesori.

BIBLIOGRAFIE:

http://www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdf
https://www.academia.edu/3356979/Efecte_si_rezultate_ale_utiliz%C4%83rii_TIC_%C3%AEn_educatie
http://www.elearning.ro/wp-content/revista-elearning-romania/77.pdf
http://www.ccd-bucuresti.org/images/PDF/Documente_CCD/GENT_2016_CCD_Bucuresti.pdf
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/08/Cultura-elevilor-si-invatarea.pdf
ARGUMENTAREA NEVOII:
Criterii ERASMUS:
INTRODUCERE IN SUBIECT:
Este bine stiut faptul că sistemul educațional din România este mult prea preocupat de cadrul formal drept dovadă
fiind schimbarile curriculare tot mai des intalnite care produc dezechilibru si incertitudine in procesul de invatare.
Astfel profesorii sunt tot mai preocupați să adopte noile schimbări curriculare și cerințele birocratice cerute,
acestea ducând la scăderea calității actului educațional, reflectându-se în rezultatele școlare ale elevilor și in
lipsa intereseului acestora pentru materiile predate.
In tot acest context, evolutia societatii, dinamica sociala, viteza de circulație a informației impun practic o resetare
și o nouă abordare a procesului instructiv-educativ, o abordare bazata pe transmiterea informatiei de la profesor
la elev, si nu numai, într-o manieră modernă.
Copiii, chiar preșcolarii, sunt captați de aceste noi tehnologii, ei utilizandu-le de la fragede vârste cu o ușurința
miraculoasă. În acest context , societatea românescă , implicit sistemul românesc de învățământ , se află în fața
unei mari provocări: regândirea conținuturilor, ceea ce s-a întâmplat deja, modernizarea metodelor utilizate in
procesul instructiv-educativ, un alt aspect în mare parte realizat prin organizarea cursurilor de perfecționare cu
țintă directă spre acest aspect , dar și dotarea cu mijloace corespunzătoare, astfel încât toți cei implicați în actul
educativ sa beneficieze de dotări moderne, avându-se în vedere ca sănatatea fizică și psihică să nu fie afectate.
Scena actului didactic nu mai are doar doi actori, ci trei sau cel puțin acesta ar fi idealul. Putem reflecta câte puțin
asupra fiecăruia: cadul didactic –este cel care are rolul de a selecta softul educațional potrivit , ținând cont de
particularitățile individuale și de vârstă, de conținutul pe care îl vizează , de obiectivele stabilite ; softul educațional
-, alături de celelalte componente necesare utilizării lui, este acel ”actor” care mijlocește , facilitează accesul la
informație , o cosmetizează, pentru a fi interesantă și atractivă, pentru a stimula activitatea elevului , care are
nevoie de aceste mijloace si de metode moderne pentru a învăța activ și conștient,cu plăcere și interes, pentru
a fi motivat și hotărât să rezolve sarcinile date, să aprofundeze conținuturile predate, să investigheze.
Până la acest moment puteam să punem neimplementarea unor astfel de metode, bazate pe sisteme software
educaționale, pe seama dotării insuficiente cu calculatoare a salilor de clasă sau a lipsei de internet. Acum fiecare
elev are la dispoziție cel putin un telefon inteligent, un calculator sau poate avea acces cu usurinta la acestea, iar
internetul a devenit o unealtă la indemâna tuturor.
Exemplu de implementare a unui sistem software in mediul educațional:
La nivelul sectorului 3 prin efortul susținut al Direcției de Învățământ din cadrul Primăriei sau făcut investiții
remarcabile pentru a se asigura dotarea fiecărei săli de clasă cu videoproiector, ecran de proiecție, sistem audio,
conexiune wireless la internet. De asemenea, fiecare cadru didactic a primit un laptop și a beneficiat de formare
în vederea implementării și utilizării aplicației ecatalog, aplicație care a a adus numeroase facilități atât pentru
profesori cât și pentru elevi și părinți. În ceea ce privește cadrele didactice, putem menționa: comunicarea rapidă
și eficientă cu părinții, generarea de rapoarte și statistici (situația absențelor în clasă, statistici note/medii,
modificări/anulări note sau absențe), motivarea automată a absențelor pe baza scutirilor medicale, calculul
automat al mediilor, monitorizarea activității profesorilor de către directori. Pentru elevi și părinți beneficiile sunt
următoarele: notificări în timp real prin e-mail sau SMS cu privire la absențe, note, alte observații (teme
neefectuate, abateri disciplinare), vizualizarea grafică a evoluției elevului,
113
colaborarea cu cadrele didactice prin intermediul mesageriei integrate în portal, distribuire de materiale școlare
prin intermediul modului de comunicare, atât de la profesori la elevi cât și direct între elevi, accesul la platformă
de pe orice dispozitiv mobil prin mijloace de comunicare securizate. Iată o statistică realizată la finalul semestrului
I al anului școlar 2015-2016, după 5 luni de implementare a acestei aplicații:
Sunt 32374 de elevi in total din care:
Valoare nominală Valoare procentuală
Conturi active 26535 81.9%
Primesc notificari prin SMS 25928 80.08%
Primesc notificari prin email 21324 65.86%
 În aceeași perioadă, utilizarea catalogului on-line cu toate facilitățile amintite mai sus, a condus la scăderea
numărului de absențe. Astfel, în învățământul gimnazial s-a înregistrat o diminuare cu 21,17%, în învățământul
liceal-tehnologic numărul de absențe a scăzut cu 24.19% iar în învățământul liceal-teoretic cu 36.05%.
Un studiu realizat de SIVECO arată faptul că peste 90% dintre profesori au o atitudine deschisă în ceea ce
privește utilizarea noilor tehnologii la clasă. Într-o societate supertehnologizată, școala nu poate rămâne în urmă.
Ea trebuie să devină un mediu în care este încurajată învățarea prin descoperire, creativitatea, în care elevul să
poată experimenta sub îndrumarea profesorului care devine facilitator al unor experiențe de învățare.

SURSA: http://www.ccdbucuresti.org/images/PDF/Documente_CCD/GENT_2016_CCD_Bucuresti.pdf

IMPACT:

IMPACTUL TIC ASUPTRA ELEVILOR SI CADRELOR DIDACTICE

Impactul TIC asupra elevilor

În continuare s‐a urmărit evidențierea impactului folosirii TIC asupra profesorilor și elevilor lor.
Modificările la nivelul comportamentelor intelectuale, emoționale, sociale ale elevilor sunt traduse și concretizate
în aspecte precum:
􀂃 creșterea interesului de a învăța;
􀂃 creşterea frecvenței la ore;
􀂃 obținerea unei mai bune concentrări;
􀂃 stimularea lucrului în echipă;
􀂃 îmbunătățirea rezultatelor școlare;
􀂃 dezvoltarea competenței de comunicare;
􀂃 optimizarea managementului proiectelor;
􀂃 dezvoltarea capacității de rezolvare a problemelor.

Registrul atitudinal este remarcat de către respondenți a fi vizibil modificat în sensul pozitivării lui
(media de 3,64) Procente identice au înregistrat următoarele aspecte: creșterea intersul pentru învățătură,
creșterea frecvenței la ore, rezultate școlare mai bune. Din punct de vedere psihologic și pedagogic, cele trei se
află în relație de cauzalitate directă (lanțul cauzal: creșterea interesului induce freventarea cursurilor care, la
rândul său, poate optimiza rezultatele școlare).
Tabelul 8. Impactul utilizării Procente per variantă de răspuns
TIC, la nivelul elevilor Care
dintre următoarele 1= 2 3 4 5 = total de
modificări com‐ deza acord
portamentale au fost ‐
observate de dvs. ca cord
urmare a utilizării total
calculatoarelor la clasă?
(a) Un interes mai mare de 14,1 % 10,9 % 14,1 % 23,4 % 37,5 %
a învăța
(b) Creşterea frecvenței la 15,6 % 12,5 % 7,8 % 26,6 % 37,5 %
ore
(c) O concentrare mai bună 4,8 % 19,0 % 15,9 % 30,2 % 30,2 %
(d) Se lucrează mai bine în 20,6 % 9,5 % 12,7 % 22,2 % 34,9 %
echipă
(e) Rezultate şcolare mai 8,2 % 9,8 % 24,6 % 26,2 % 31,1 %
bune
(f) Îmbunătățirea 14,3 % 12,7 % 22,2 % 28,6 % 22,2 %
competențelor de
comunicare
(g) Un management al 14,5 % 17,7 % 11,3 % 22,6 % 33,9 %
proiectelor mai bun
(h (h) Capacitate îmbunătățită 11,3 % 12,9 % 21,0 % 24,2 % 30,6 %
de rezolvare a problemelor
(i) O atitudine mai pozitivă 14,1 % 14,1 % 6,3 % 25,0 % 40,6 %
la clasă

Tabelul 9. Media, abaterea

standard şi varianța în cazul
aprecierilor cadrelor didactice cu
privire la modificările
comportamentale observate la
nivelul elevilor ca urmare a utilizării
calculatoarelor la clasă Care dintre
următoarele modificări
comportamentale au fost
observate de dvs. ca urmare a
Media Abaterea Varianța
utilizării calculatoarelor la clasă?
standard

(a) Un interes mai mare de a învăța 3,59 1,43 2,06

(b) Creşterea frecvenței la ore 3,57 1,48 2,19

(c) O concentrare mai bună 3,61 1,23 1,51

(d) Se lucrează mai bine în echipă 3,41 1,54 2,38

(e) Rezultate şcolare mai bune 3,62 1,24 1,55

(f) Îmbunătățirea competențelor 3,31 1,33 1,78

de comunicare

(g) Un management al proiectelor 3,43 1,47 2,16

mai bun

(h) Capacitate îmbunătățită de 3,50 1,34 1,81

rezolvare a problemelor

(i) O atitudine pozitivă la clasă 3,64 1,47 2,18

Impactul TIC asupra cadrelor didactice
În ceea ce priveşte percepția cadrelor didactice asupra propriului nivel de eficiență în utilizarea TIC, peste
jumătate (54,7%) se declară încrezători în nivelul competenței informatice. Un procent de 39,1% se erijează în
rolul de îndrumători în utilizarea computerului, recunoscut fiind faptul că elevii sunt cunoscători ai tehnologiei de
la o vîrstă fragedă. Semnalată deseori în rapoartele de cercetare, lipsa de pregătire a cadrelor didactice pentru
integrarea TIC în lecție nu se reflectă îngrijorător în datele studiului de față

Tabelul 10. Distribuția procentuală a răspunsurilor Procente

cadrelor didactice la itemul privind propriul nivel de
eficiență în utilizarea TIC Credeți că ştiți mai multe despre
folosirea eficientă a calculatoarelor decât elevii dvs.? Cu
care dintre următoarele afirmații sunteți de acord?

Da, sunt competent(ă) şi ştiu mai multe decât elevii mei 54,7 %

Da, mă descurc cu calculatorul şi ştiu la fel de multe ca 25,0 %

elevii mei

Nu, nu mă descurc să folosesc un calculator şi ştiu mai 1,6 %

puțin decât elevii mei
 Deşi mă descurc cu cunoştințele mele despre 12,5 %
calculatoare, elevii mei ştiu mai multe decât mine

Deşi elevii mei s‐ar putea să cunoască mai bine 39,1 %

tehnologia, îi pot învăța cum să folosească foarte bine
calculatoarele şi internetul

SURSA: http://www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdf

IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC AL IMPLEMENTARII TIC

Impactul pozitiv asupra nivelului economic şi calitătii vietii este un efect indirect, de multe ori, al programelor care
introduc TIC în educatie cu scopul de a ameliora rezultatele şcolare sau de a facilita activitatea cadrelor didactice
(- deci fără a-şi asuma obiective al căror grad de realizare nu îl pot estima). De exemplu, competenTele de
utilizare a noilor tehnologii dobândite de elevi ca efect secundar al unui program prin care softuri educationale
sunt utilizate pentru predare-învătare se pot dovedi esentiale pentru parcursul profesional ulterior al elevilor
beneficiari, ceea ce conduce, în cazul programelor semnificative la nivel national, la creşteri economice
observabile şi măsurabile pe termen lung şi foarte lung. Însă putine studii sunt contractate pentru a estima efectele
în acest plan. În plus, evaluări specifice sunt foarte dificil de realizat din diverse motive: dificultăti metodologice,
costuri mari pentru evaluări longitudinale, interes pentru rezultate imediate etc.
Impactul economic este evidentiat precis în câteva studii care se referă la creşterea calitătii educatiei în general,
a duratei educatiei şi a rezultatelor şcolare, însă indirect şi la îmbunătătirea conditiilor învătării prin utilizarea
tehnologiilor moderne. Studiile de analiză a politicilor şi a programelor nationale care sprijină reformele din
educatie pe baza TIC iau întotdeauna în calcul acest gen de date pentru a-şi argumenta optiunile:
•O tară capabilă să obtină rezultate la alfabetizare cu 1% mai mari decât media internatională va atinge un nivel
de productivitate a muncii şi un nivel al PIB pe cap de locuitor cu 2,5% şi respectiv 1,5% mai mari decât cele ale
altor Tări. – Barro 2001,OECDn 2009.
•Rezultatele şcolare influentează creşterea economică: 1 deviatie standard la nivel de tară (adică 47 puncte la
PISA 2000, matematică) în ceea ce priveşte rezultatele la teste înseamnă o creştere anuală a PIB-ului cu ~1%;
1 deviatie standard în plus la rezultatele la matematică în liceu înseamnă câştiguri anuale cu 12% mai mari (SUA);
efecte similare cu privire la aceste aspecte au fost remarcate atât în cazul Tărilor dezvoltate cât şi al celor în curs
de dezvoltare; proliferarea alfabetizării de bază şi creşterea proportiei elevilor care depăşesc pragul performantei
de vârf au efecte independente, pozitive asupra creşterii economice. – Hanushek (Banca Mondială), 2007.
•Pentru bărbatii în vârstă de 25 de ani sau mai mult, PIB-ul pe cap de locuitor creşte cu 0,44% pt. fiecare an în
plus de educatie, ceea ce înseamnă o rentabilitate de 7%. – Barrow, 2000, apud Kozma, 2005.
•O examinare a unor studii la nivel microeconomic din 42 de Tări indică o creştere de 9,7% a veniturilor personale
pentru un an în plus de şcolarizare. – Psacharopoulos şi Patrinos, 2002, apud Kozma, 2005.
•Diferenta dintre rata de rentabilitate brută şi cea netă a studiilor universitare a fost de 1,1 (Canada) şi 1,9 (SUA).
Pe baza acestor calcule, impozitul pe venituri asociat cu câştiguri mai mari duce la o creştere de ~2% a beneficiilor
sociale ale învăTământului superior. – Riddell, 2006
•În SUA, o creştere a ratei de absolvire a liceului de 1% va reduce costurile criminalităTii cu ~1,4 miliarde de
dolari pe an. – Riddell, 2006.
Impactul socio-profesional estimat de beneficiari sau de potenŃiali beneficiari ai programelor de elearning apare
ca evident de fiecare dată când opinia acestora este cerută în ceea ce priveşte avantajele sau dezavantajele pe
care le au pe termen lung ca urmare a accesului la tehnologii. Părerile asupra efectului pozitiv sau negativ al
utilizării noilor tehnologii în diverse circumstanŃe probabile într-un orizont suficient de mare de timp tind în mod
firesc către consensul celor consultati:
•Majoritatea elevilor (eşantion de 3.953 de elevi) consideră că aceia dintre ei care nu au acces la calculator vor
fi dezavantajati mai târziu (90,4%), în timp ce doar 8,7% consider că problema accesului nu este determinantă în
acest sens. 87% dintre elevi recunosc pericolul reprezentat de utilizarea fără măsură a calculatorului, doar 12,1%
dintre aceştia considerând că utilizarea excesivă nu poate avea efecte negative. – Potolea, 2008.
•Utilitatea TIC din perspectiva pregătirii şi insertiei profesionale a tânărului absolvent este evidentă pentru 98%
din cadrele didactice. CompetenŃa tehnologică este o competentă primară în exercitarea majorităŃii profesiilor.
1,6% care neagă prioritatea TIC pentru profesionalizare, în general. – Făt, 2009.
•Utilizarea TIC la şcoală poate contribui la reducerea diviziunilor sociale prin reducerea decalajului digital. –
Balanskat, 2006.
•72% din furnizorii de formare la locul de muncă şi 81% dintre profesionişti sunt de acord că TIC au dus la
multiplicarea oportunitătilor de învătare continuă disponibile. – BECTA,2008.
•Competentele digitale sunt esentiale pentru "o lume a schimbărilor rapide". -CRF andAssociates, 2001.
•Ca urmare a programului [Plato Learning], s-a constatat conştientizarea importanŃei tehnologiei din partea
membrilor comunitătii şi sprijinul pentru utilizarea acesteia, precum şi facilitarea implementării legii “Niciun copil
nu este lăsat în urmă”. 75% dintre profesori au folosit emailul pentru a comunica cu membrii conducerii, cu părinŃii
şi cu elevii. Membrii comunitătii doresc să lucreze sau lucrează deja cu şcoala pentru a dezvolta politici şi strategii
pentru a creşte utilizarea tehnologiei în comunitate. -CRF and Associates, 2003.
SURSA: https://www.academia.edu/3356979/Efecte_si_rezultate_ale_utilizării_TIC_în_educatie

IMPORTNATA IMPLEMENTARII TIC IN SISTEMUL EDUCATIONAL:

Elevii din ziua de astăzi sunt diferiţi de generaţia părinţilor şi a bunicilor lor. Majoritatea acestora, mai ales în
mediul urban, au deja ca rutină folosirea internetului şi a email-ului, a sms-urilor sau a reţelelor de socializare de
tip Yahoo sau Facebook. Acest mod de comunicare se face simţit şi în modul lor de a învăţa. Chiar dacă profesorul
foloseşte sau nu la clasă tehnologia informaţiei şi a comunicării (TIC), elevii menţionaţi vor folosi cu siguranţă
acasă mijloacele moderne de informare ca sprijin pentru teme.
Comunicarea scurta sau abreviata de tip chat sau sms se face simţită deja se la nivelul standardelor gramaticale
şi al ortografiei şi este clar că folosirea TIC acasa deja crează inegalităţi între elevi. Că vrem sau nu, când se
schimbă contextul de viaţă, se schimbă şi felul în care elevul învaţă. Profesorul trebuie să se simtă liber să
răspundă critic, dar în acelaşi timp creativ noilor tehnologii şi sub nici o formă nu poate să ignore acest aspect
dacă vrea să comunice cu elevii.
De ce este important tipul de învăţare care include TIC?
Adevărata importanţă a tipului de predare–învăţare-eveluare care combină metodele pedagogice tradiţionale cu
TIC ţine de potenţial. Acest tip de învăţare este o oportunitate în a crea experienţe care pot furniza tipul de
predare-învăţare potrivit într-un anumit moment, loc şi pentru un anumit elev nu numai la şcoală, ci şi acasă.
Acest tip de învăţare ar putea deveni global, ar putea transcede graniţele formale ale ţărilor şi ar putea aduce
împreună grupuri de elevi din culturi şi meridiane diferite. În acest context, generalizarea folosirii TIC în şcoală ar
putea deveni una dintre realizările importante ale secolului nostru.
În psihologia cognitivă tradiţională, cunoaşterea e văzută ca un fel procesare, adică pare simplu să spui că
aceasta va atinge cote cu atât mai înalte cu cât mintea elevului va fi programată cu ajutorul cât mai multor strategii
meta-cognitive. Într-un mod cu totul diferit, în tradiţia socio-culturală de tip vigotskian, cunoaşterea este înţeleasă
în termeni de învăţare a folosirii instrumentelor culturale. Ca o consecinţă a faptului că acestea sunt totdeauna
specifice unor anumite contexte social-istorice este dificil de trasat modele de învăţare care să fie general valabile,
excepţie fiind câteva instrumente culturale care care traversează cel mult câteva contexte diferite.
În era digitală în care trăim, paradigma cunoaşterii trebuie să fie una a dialogului, educaţia trebuie să meargă
dincolo de intrumentele culturale specifice, dar făra a fi redusă la abstracţia oferită de psihologia cognitivă.
Dezvoltarea educaţiei în direcţia dialogului nu poate fi decât rezultatul unui mod de predare-învăţare-evaluare la
un nivel de conceptualizare mai ridicat decât în trecut. Pentru că dialogul presupune deschidere, lărgirea
oriontului şi adâncime, acest mod de învăţare este atât o direcţie individuală pentru elev, cât şi una socială pentru
şcoală ca întreg.
Dezvoltarea în direcţia unei gândiri creative libere poate fi promovată prin îndepărtare unor factori de
constrângere şi încurajarea schimbului de perspective între elevi.
În tradiţia socio-culturală, TIC este definită ca miloc de mediere pentru cunoaştere, iar din perspectiva dialogică,
e văzută ca mijloc de deschidere, adâncire şi lărgire a aspaţiilor de dialog. Nu trebuie să uităm că învăţarea nu
presupune doar acumulare de cunoştinţe, ci creştere, îmbogăţire, evoluţie.
Până la urmă, nu e nimic nou soare, deci nici tehnologiile moderne nu sunt ceva ieşit din comun. Papirus şi hârtie,
cretă şi carte tipărită, retroproiectoare, jucării şi emisiuni educative, toate au fost văzute ca inovaţii la început.
PC-ul, Internetul, cd-ul şi mai noile tehnologii complementare mobile sau wireless nu sunt decât cele mai noi
dovezi ale creativităţii umane pe care le putem vedea în jurul nostru. Ca şi celelate inovaţii menţionate, acestea
pot fi asimilate în practica pedagogică fără să afecteze fundamentele învăţării.

Astazi, metodele de instruire se coagulează în strategii din ce mai inovative pentru a face din fiecare oră o cale
de acces la metode şi instrumente de cunoaştere. De cele mai multe ori, profesorii sunt nevoiţi să apeleze la
cursuri de formare continuă pentru a afla ce este inovator şi pentru a se putea adapta la specificul materiei
predate. Reţelele parteneriale sunt o soluţie a realizării formării profesionale a cadrelor didactice, iar aceste reţele
se pot susţine pe o bază informaţională foarte bine pusă la punct. Noile tehnologii pot contribui la dezvoltarea
profesională cadrelor didactice şi fac posibile rezultate din cele mai interesante.
Elevii pe care îi formăm trăiesc într-o societate care nu mai este aceeaşi în care né-am dezvoltat personalitatea
majoritatea dintre noi. Dacă noi am început să lucrăm cu calculatorul la o anumită vârstă, acum majoritatea dintre
ei se nasc cu calculatorul în casă, îl folosesc de la vârste fragede când pot să asimileze cunoştinţe în mod natural,
fără să conştientizeze greutatea celor învăţate. În acelaşi timp, este necesar ca noi, profesorii, să avem aceeaşi
deschidere către societatea informaţională în care producerea de informaţie şi folosirea ei în cele mai neaşteptate
moduri constituie o provocare pentru toţi. Astfel, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor sunt instrumente de
bază, iar această societate informaţională devine una reală. Adaptarea presupune schimbarea modului de
gândire pentru a né adapta la noile cerinţe. Dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice trebuie văzută
din două perspective:
- pentru perfecţionarea metodelor de instruire în vederea dezvoltării profesionale proprii;
- pentru adaptarea la noile cerinţe ale generaţiei de elevi.
Formarea continuă a cadrelor didactice în folosirea noilor tehnologii poate aduce numai avantaje pentru aplicarea
lor la nivelul clasei de elevi. Folosirea acestora în predarea la clasă duce la o înţelegere mult mai bună a noţiunilor
predate şi a aplicabilităţilor acestora în viaţa practică. Posibilitatea de a vizualiza anumite demonstraţii pe
calculator, de a folosi instrumente de prezentare multimedia (PC, Internet, DVD Player) duc la o înţelegere mult
mai aprofundată a noţiunilor predate, o înţelegere integrată a acestora şi se încurajează abordările
interdisciplinare. Astfel, formarea cadrelor didactice ar trebui să fie în sensul abordării materiei pe care o predau
interdisciplinar, iar conlucrarea între profesori să fie în sensul trimiterii elevului către viaţa reală, către diversele
semnificaţii ale unei noţiuni predate din perspectiva mai multor discipline. Iar noile tehnologii pot fi un suport real
în realizarea acestor formări.

SURSA: http://www.elearning.ro/wp-content/revista-elearning-romania/77.pdf
OPINIA ELEVILOR SI A PROFESORILOR FATA DE IMPLEMENTAREA TIC IN SISTEMUL
EDUCATIONAL SI IN CE MASURA II POATE AJUTA ACESTA IN MOD DIRECT SI
INDIRECT:

Nr. Tip răspuns frecvenţa %

1 programul prea 265 25%

lung, încărcat
2 relaţiile dintre elevi 138 13%
și unii profesori

3 relaţiile cu unii copiii 51 5%

mai mari decât mine

4 relaţiile cu unii copiii 61 6%

din clasa mea sau
din clasele paralele
5 profesorii prea 87 8%
exigenţi
6 lipsa disciplinei din 108 10%
clasă/școală
7 regulile prea stricte 121 11%
impuse de școală
(punctualitate,
uniformă etc.)

8 nerespectarea 100 9%
regulilor de către toţi
9 ceea ce se predă la 47 4%
școală
10 altceva 32 3%

11 nu mă nemulţumește 33 3%
nimic

12 nu știu 30 3%

13 nonrăspuns 0 0%

Motive de nemulţumire ale elevilor în școală

Probleme ale elevilor în școală

Nr. Tip răspuns frecvenţa %

1 prea multe teme 203 20%
pentru acasă
2 prea multă materie 237 23%
de învăţat
3 manuale prea dificil 41 4%
de parcurs
4 lipsa de disciplină din 67 7%
școală
5 lipsa de seriozitate și 49 5%
interes din partea
unor cadre didactice
6 persecutarea din 25 2%
partea colegilor mai
mari sau de aceeași
vârstă
7 persecutarea din 26 3%
partea profesorilor
8 neglijarea din partea 27 3%
profesorilor
9 climatul de lucru 43 4%
ostil, neprietenos
10 agresiunea verbală 127 12%
dintre elevi
(înjurăturile)
11 agresiunea fizică 72 7%
dintre elevi (bătaia)
2 altceva 16 2%
13 nu există probleme 46 4%
pentru mine
14 nu știu 42 4%
0 nonrăspuns 0 0

Dintre concluziile studiului legat de folosirea tehnologiei in scoli:

Profesorii recunosc că școala nu mai este singura (probabil nici cea mai influentă) sursă de
învăţare, se simt în competiţie cu alţi agenti de informare și educare a copiilor și percep un
dezechilibru între încărcătura rolului lor – cu responsabilităţi crescânde – și resursele modeste pe
care le au la dispoziţie.

Noile tehnologii și internetul sunt văzute ca o oportunitate în formarea tinerei generaţii, fiind
utilizate ca surse de informare, mijloace de comunicare, de exersare a competenţelor dobândite
etc. Profesorii le percep însă și ca reale pericole în dezvoltarea copiilor și tinerilor. Ei le reproșează
elevilor (și părinţilor, care nu-și supraveghează suficient de bine copiii) dependenţa faţă de noile
tehnologii și faţă de mediul virtual, care îi acapareaza într-atât încât nu mai reușesc să facă faţă
solicitărilor legate de școală. Oboseala, lipsa de concentrare a atenţiei, superficialitatea,
inconsecvenţa sunt doar câteva dintre efectele colaterale pe care profesorii le-au observat la
copiii care abuzează de utilizarea internetului și a noilor tehnologii.

Elevii doresc ca orele să se desfășoare mai plăcut, interactiv, să cuprindă mai multe activităţi
ludice, întrucât jocul este încă o nevoie la această vârsta; ei doresc schimbarea sistemului de
învăţământ astfel încât să existe mai multă flexibilitate în configurarea programului educaţional
(atât în ceea ce privește numărul de ore, cât și disciplinele pe care să le studieze; acestea ar
trebui să poată fi alese de către elevi în funcţie de talentele și interesele lor specifice). Elevii
semnalează nevoia de a avea mai multe activităţi recreative, artistice, practice și sportive în cadrul
școlii, care să poată fi accesate în funcţie de înclinaţiile individuale.

Profesorii doresc și au validat deja unele soluţii: o comunicare mai bună cu elevii (eventual chiar
folosind noile tehnologii, pe care elevii le apreciază atât de mult!), crearea unui climat pozitiv,
destins, plăcut în timpul petrecut la școală, cunoașterea nevoilor și intereselor specifice ale
fiecărui elev, individualizarea în procesul educaţional, accesibilizarea și actualizarea
cunoștinţelor, accentuarea dimensiunii practice, aplicative a celor învăţate, utilizarea metodelor
activ-participative, care să stimuleze învăţarea activă, utilizarea mai intensă a evaluarii formative,
valorizarea grupului de egali și stimularea învăţării prin colaborare, valorizarea educaţiei
nonformale și informale dobândite de elevi în afara școlii, organizarea unor activităţi extrașcolare,
care să coaguleze comunitatea educaţională.

SURSA: studiu Cultura elevilor si invatarea – Institutul de Stiinte ale Educatiei

Mediul de rezidenţă frecvenţă
Zona urbană 307 elevi
Zona rurală 176 elevi
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/08/Cultura-elevilor-si-invatarea.pdf
CONCLUZIE:
Implementarea unei platforme de cursuri online pentru elevi si profesori care sa integreze
resurse de educatie non-formala si lucrul in echipa intre profesori, reprezinta:
- acoperirea unei nevoi la nivel educational;
- o imbunatatire a actului educativ prin utilizarea noilor tehnologii;
- o mai buna comunicare intre elevi si profesori prin intermediul resurselor educative non-
formale;
- o mai buna comunicare intre profesori prin intermediul platformei de comunicare dedicata
acestora.