CURS NR 2 – PARODONTOLOGIE

A 3-a generaţie de periuţe sunt cele sonice ̸ ultrasonice

-au efect de la nivelul gingiei parodontale până la 5 mm adâncime

-au o sursa piezoelectrică care facilitează o curăţare superioară faţă de generaţiile anterioare

-efectuează un masaj eficient al ţesutului gingival

-gradul de uzură este minim chiar la jumatate de an de utilizare

Periuţele ionice

-sunt fabricate în Japonia

-eliberează constant un flux de ioni negativi care schimbă structura şi polaritatea dintelui

- placă dentară este desprinsă chiar şi în situsurile unde periuţă nu a acţionat direct

-nu necesită obligatoriu folosirea pastei de dinţi

Periuţele electrice

Tipuri de mişcări ale părţii active în cazul periuţelor electrice :

-deplasări oscilatorii sub formă de arc de cerc (60o) de la gingia fixă spre marginea liberă a dintelui

-deplasări orizontale (mişcare rectilinie alternativă, în sens MD asemănătoare tehnicilor manuale)

-deplasări combinate (oscilatorii - orizontale)

-de rotaţie complexă a părţii active

Clasificarea periuţelor electrice

a)După sursa de energie:

-cu alimentare directă – de la reţeaua de curent electric

-cu baterii care pot fi schimbate sau nu

-cu acumulator (reîncărcabil)

Viteza de mişcare a părţii active variază, în funcţie de model, fiind cuprinsa între 3800 şi 40 000 de cicluri
pe minut.

b)După forma capului activ, există periuţe:

-pentru adulţi, la care capul activ poate fi:

-mic, suprafaţă activă cu formă rotundă sau conică

-asemănător celor manuale, suprafaţa activă a filamentelor putând fi plata, pe două niveluri, crenelată
sau angulata

-pentru copii:

-capul activ este, în mod obişnuit, rotund, mai mic şi cu filamente mai scurte

-periuţele interdentare, capul activ este asemănător periuţelor manuale, el montându-se la mânerul
periuţei mecanice

Indicaţii :

-la copii mici

-purtători de aparate ortodontice

-persoane cu handicap fizic

-persoane cu manualitate redusa-persoanele leneşe

-bolnavi necooperanţi

TEHNICĂ

-partea activă a periuţei se aşează între un unghi cuprins între 45-90 de grade , în axul lung al dintelui pe
suprafaţa coronară , în timp ce gura este aproape închisă

- se menţine 5 sec pe zona aplicată după care se deplasează pe dintele următor în aceeaşi poziţie

-forţă aplicată trebuie să fie blândă

-mişcările trebuiesc efectuate pe toate suprafeţele dintelui, se începe dinspre D spre anterior, insistând
la nivelul şanţului gingival
-se recomandă ca perii periuţei să fie moi;

-pasta de dinţi asociată, în cantitate redusă şi să fie aplicată direct pe dinte.

Pastele de dinţi
-sunt utilizate împreună cu periuţele de dinţi la îndepărtarea mecanica a depozitelor moi, acumulate la
nivelul coroanelor dentare şi al marginii gingivale libere, în scop preventiv, dar şi terapeutic

-pot fi utilizate cu periuţe manuale sau mecanice

- conţin pe lângă substanţe abrazive: detergenţi, aromatizanţi sau îndulcitori

-sunt utilizate - în scop cosmetic(de îndepărtare a plăcii şi a detritusului)

- în scop terapeutic (se adresează sensibilităţii dentare)

Compoziţia de baza :

- detergenţi 1-2%, agenţi de legare

-agenţi de curăţare şi lustruire 20-40%

-umectanţi 20-40%

-aromatizanţi 1-1,5%

-apă 20-40%

-agenţi terapeutici 1-2%

-conservanţi, îndulcitori

-agenţi de colorare 2-3%.

Detergenţii

-acţionează prin reducerea tensiunii superficiale, permiţând penetrearea şi îndepărtarea depozitelor

moi şi a coloraţiilor exogene

-permit emulsifierea depozitelor dentare moi, în scopul indepărtarii prin periaj

-trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:

1- să nu fie toxici

2-să rămână activi în mediu acid sau alcalin

3-să fie compatibili cu celelalte ingrediente

4-să nu mascheze aromele

5-să prezinte acţiune de spumare

Agenţii de curăţare şi lustruire

- sunt substanțe abrazive, de tip :

-oxid de Al

-oxid de Si

-bicarbonat de sodiu

-silicatul de zirconiu

-carbonatul de calciu

-granule de cloruri polivinilice.

-trebuie să realizeze curăţirea şi lustruirea suprafeţelor dentare

-prin acţiunea lor se obţin suprafeţe dentare netede şi lucioase, improprii acumulărilor ulterioare de
placă şi coloraţii

Gradul de abrazare al unei paste dentare depinde de:

-duritatea şi forma particulelor abrazive, conţinute de pasta de dinţi

-tehnica de periere folosită

-caracteristicile salivei

Caracteristicile unui abraziv ideal :

-trebuie să realizeze suprafețe perfect netede , fără să ducă la pierderi de substanţă dura dentară

-să fie compatibil cu restul ingredientelor.

Agenţii de curăţare şi lustruire conţin particule sferice de 20 microni care realizeaza curăţirea şi cele de 1
micron care realiz lustruirea. (cel mai utiliz bicarbonatul de sodiu)
Agenţii de îngroşare

-au rolul de a preveni, pe durata depozitării, separarea componentelor solide de cele lichide

-aceste substanţe trebuie să fie stabile, compatibile cu celelalte ingrediente şi să nu fie toxice

- sunt coloizi organici, alginate sau derivaţi de celuloză.

Umectanţii

- au rolul de a păstra umiditatea pastei şi de a stabiliza proporţiile

- se utilizează glicerina, sorbitol, propilen-glicol;

-trebuie să fie substanțe stabile, lipsite de toxicitate.

Conservanţii

- previn înmulţirea microorganismelor

-cresc termenul de valabilitate al produsului

-substanţe utilizate: formaldehidă, fenol, benzoatul de sodiu

Aromatizanţii

- au rolul de a masca gustul neplăcut, având componente active.

-sunt utilizate: uleiuri esenţiale de mentă, de scorţişoară, îndulcitori artificiali necariogeni- xylitol
manitol, sorbitol

Agenţii de îndulcire

- au rolul de a conferi un gust dulce

-se folosesc: glicerină, sorbitolul, manitolul, xilitolul, zaharina, ciclamatul de sodiu.

Agenţii de colorare

- se utilizează de obicei coloranţi vegetali

-scopul lor este pur comercial şi trebuie să nu producă coloraţii ale dinţilor.

Agenţii terapeutici - agenţi antiplaca şi antihipersensibilitate dentară.

Desensibilizanţi - azotat de sodiu;

Remineralizanti:

-monoclor fosfatul de sodiu;

-cu rol antimicrobian - triclosan, sangvinarina

Stimulator pt secreţia salivară - sulfat de sodiu şi sulfatul de potasiu

Agenţi anti-tartru - pirofosfat.

Mijloace suplimentare (secundare) de igienă dentară

-periajul clasic gingivo-dentar nu poate să îndepărteze eficient placa şi detritusul organic de la nivelul
suprafețelor aproximale şi zonele furcaţiei considerate zone unde apar cel mai frecvent pungile
parodontale.

Aţa dentară (Dental floss-ul)

 -Frecvenţa de utilizare : o dată pe zi, seara.

 -Folosirea ei eficientă realizează următoarele obiective :

-îndepărtează în totalitate placa şi detritusul organic din spaţiul interdentar atât la dinţii naturali cât şi la
cei care sunt acoperiţi protetic

-lustruieşte suprafeţele pe care acţionează

-poate să reducă sângerarea gingivală deoarece limitează acumularea de placă

-realizează un masaj blând al papilei interdentare

-permite aplicarea unor agenţi terapeutici la nivelul suprafeţelor dentare curăţite sau la al celor
subgingivale

-se reduce sângerarea gingivală prin limitarea acumulării plăcii şi a tartrului

Un fir este util pentru a pune în evidenţă factori iritativi parodontali prin scămoşarea lui după
îndepărtarea din spaţiul interproximal.

Principiile de utilizare

- se poziţionează în contact cu suprafaţa proximală dinspre marginea liberă a dintelui

-se depăşeşte cu blândeţe punctul de contact spre colet fără să traumatizăm papilă

-se execută mişcări de du-te-vino, dinspre V spre O şi invers.

-priza poate fi manuală sau montate în dispozitive speciale.

-pentru fiecare spaţiu interdentar utilizăm o altă porţiune curată de fir.

Scobitorile din lemn sau plastic

-pentru pacienţii care au ambrazuri deschise datorită recesiunii papilei ( în cazul diastemelor, în jurul
implantelor dentare, la aplicaţiile ortodontice sub arcuri, sub punţile dentare)

Forma de prezentare:

-rotund-conică: din lemn moale de balsa şi de mesteacăn, fixate la capătul unui mâner din plastic

-piramidal-triunghiulară: din lemn de tei, mesteacăn sau din plastic (cele din lemn oferă o duritate
convenabilă; cele din plastic au avantajul folosirii repetate), manevrate prin prinderea lor cu degetele
unei mâini

Mod de utilizare:

-la cele triunghiulare: mişcări du-te-vino, vestibulo-oral, şi invers

-la cele conice: mişcări circulare.

Periuţele interdentare

-au mâner şi parte activă care este asemănătoare periei de spălat sticla

-mânerul poate să fie propriu sau detaşabil

-sunt de 2 tipuri: care se montează la un mâner special fabricat şi care au mâner propriu

-forma lor este cilindrică sau tronconică

-au filamentele din plastic, cu capătul activ rotunjit, sunt moi şi sunt prinse la mijlocul lor într-un mâner
din sârmă împletită

Se indică:

- la curăţarea spaţiilor interdentare libere

-la curăţarea furcaţiilor expuse

-la pacienţii cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrări protetice complexe sprijinite pe implanturi

-în zona imobilizărilor dentare şi intermaxilare, efectuate în parodontologie sau chirurgie

Mişcări recomandate

- o mişcare dinspre V spre O

-uşoară presiune pe suprafaţa dentară

-dimensiunea trebuie aleasă astfel încât să fie sensibil mai mare decât spaţiul destinat.

-se poate utiliza cu adaos de pastă.

Periuţele cu un singur smoc

- partea activă prezintă o singură cupa, sau un număr redus de cupe dispuse circular, cu un

diametru de 3-6 mm.

Indicate:

-pentru curăţirea fetelor aproximale, meziale sau distale ale dinţilor care mărginesc spaţiile edentate
neprotezate

-în cazul furcaţiilor expuse

-în cazul implanturilor

-la feţele distale ale ultimilor molari

-la spaţiile interdentare cu papilă decapitată (mişcări circulare, cu uşoară presiune, în sens V-O)

Superfloss-ul

-prezintă un capăt rigid urmat de o zonă mai groasă realizată dintr-o reţea de filamente de nailon cu
care curăţim şi un al 2-lea capăt, mai lung decât primul şi având diametrul primului

-formă de prezentare: individuale.

-se introduc uşor cu ajutorul capătului rigid

-mişcarea de curăţire este una verticală sau orizontală, în functi de zona de curăţat

Indicaţii:

-pentru curăţirea spaţiilor interdentare cu papilă uşor retrasă

-faţă mucozala a intermediarilor punţilor dentare

-componentele aparatelor ortodontice fixe

- implanturi

- furcaţii expuse

Pamblica dentară (knitting yarn)

-este o suprafaţă textilă lată şi plată care se utilizează vaselinata

-se recomandă ca aceste benzi să fie colorate pentru a pune în evidenţă mai facil placa dentară.

Indicaţii :

-pentru spaţii interdentare largi, acolo unde nu există un punct de contact ferm

-la nivelul suprafeţelor aproximale ale dinţilor care mărginesc treme şi diasteme

-la nivelul elementelor de agregare

Mişcarea recomandată:

- de ştergere a suprafeţelor în sens V-O.

Stimulatoarele gingivale

-Sunt dispozitive de formă conică sau piramidală din plastic sau cauciuc montate fie pe mâner propriu
sau la extremitatea periuţelor de dinţi.

-efectul stimulatorului gingival este similar cu a periuţelor interdentare.

-cele mai recomandate sunt cele din cauciuc pentru că sunt mai puţin traumatizante şi mai flexibile

Indicaţii :

-pentru masajul ţesutului gingival, stimulând în aceste fel şi keratinizarea

-pentru îndepărtarea plăcii microbiene din spaţiile interdentare cu papilă decapitată

- la nivelul zonelor unde avem furcaţii expuse

-după tehnici de chirurgie parodontală când nu se poate face un periaj.

Mod de utilizare :

- Se aplică cu partea activă perpendicular pe axul lung al dintelui

-se introduce în spaţiul interdentar

-mişcările sunt circulare cu o uşoară presiune.

-se recomandă 10 mişcări pentru fiecare spaţiu interdentar

-frecvenţa de utilizare: o dată pe zi, seară.

Dușul bucal

-proiectează un jet de aer sub presiune, capătul activ utilizează o tijă din plastic angulata la 90 grade sau
canulă subgingivala.

-se recomandă a fi efectuată de către pacient acasă pentru igienizarea punţilor dentare, a lucrărilor
protetice complexe, purtători de implanturi dentare, în boala parodontală se face lavajul parodontal cu
ajutorul canulelor după administarea unor substanțe topice pt pacient, la pacienţii cu diabet zaharat .

-poate penetra la nivelul pungii parodontale pe o adâncime de 2-3 mm.

-cu vârful special pt aplicaţiile subgingivale poate să parcurgă 90% din adâncimea pungii.
-putem utiliza agenţi antimicrobieni (clorhexidină 0,06%, clorură de staniu 0,4%, soluţie de metronidazol
0,5%)

Contraindicaţii

-la pacienţii cu risc de bacteriemie

-la pacienţii care au prezente în cavitatea bucală complicaţii acute a BP

-la pacienţi neîndemânatici.

Alegerea mijlocului secundar de îndepărtare a plăcii dentare microbiene după cele 3 grade de ocupare
a ambrazurii gingivale de către papilă.

-grad 1 - AG = total ocupată de papilă

-grad 2 - AG - uşoară retracţie a papilei, periuţă interdentară de dimens mici sau scobitoarea.

-grad 3 - AG liberă (papilă total retrasă) - periuţă interdentară de dimens mai mari sau periuţă cu un
singur smoc.

Clătirea gurii

-este un act indispensabil după orice periaj gingivo-dentar

-are rolul de a îndepărta resturile de placă şi de detritus organic de pe gingie şi dinţi.

-îndepărtează celulele epiteliale descuamate

-realizează masaj gingival mai ales la nivelul papilelor, prin contracţia musculaturii, obrajilor şi limbii
astfel încât lichidul de lavaj traversează zgomotos spaţiul interdentar.

Mijloacele chimice de control al plăcii

-au scopul de a limita dezvoltarea şi proliferarea microorganismelor

-sunt nişte adjuvanţi ai controlului mecanic al plăcii

-poate constitui un mijloc principal de îndepărtare al plăcii doar pe perioade scurte de timp în cazuri
speciale.
Proprietăţi :

-specificitate: efect doar la nivelul cavităţii orale,

-eficacitate: acţionează doar pe microorganismele răspunzătoare de apariţia cariei sau a

parodontopatiilor

-să rămână activă pe o perioada de timp într-o zona ţintă, unde ţesuturile o absorb

-să prezinte siguranţă de utilizare;

-să necesite aplicări la o frecvenţa redusă

-să acţioneze şi asupra halenei fetide

Substanţele antiplaca se împart în:

1.Antiseptice

2.Antibiotice

3.Enzime

4.Agenţi non-enzimatici

1.Antisepticele

-Biguanida: clorhexidina

-Compuşi fenolici: triclosanul, listerina

-Alcaloizi vegetali: sangvinarina

-Compuşi cuaternari de amoniu: clorhidrat de cetilpiridinium, hexitidina

- Sărurile metalelor: citratul de zinc, clorură de sodiu, fluorurile

-Agenţi de oxidare

Biguanidele

-sunt polimeri cationici solubili în apă şi au un spectru larg bactericid şi bacteriostatic.

-au acţiune antifungica, efect antiinflamator, efect remanent.

Mecanismul de acţiune :

-se leagă de cristalele de hidroxiapatita, se absorb şi în acest fel inhibă colonizarea microbiană.

-în funcţie de concentraţia utilizată poate să pătrundă în citoplasmă microbiană, unde produce
precipitarea proteinelor, cu efect bactericid, la o concentraţie de 100 g̸ml, sau bacteriostatic, la o
concentraţie de 0,1 g̸ml

Efecte secundare :

-colorează dinţii, mucoasa, limba în maro, brun,

-gust amar

-pierderea temporară a gustului

-uscăciunea gurii

-hipersensibilitate dentinara

-după folosiri îndelungate poate să ducă la tumefieri parotidiene

-în cazul unor plăgi osoase (extracţia dentară) inhibă formarea cheagului sangvin.

Indicaţiile clorhexidinei sunt multiple.Poate fi folosită:

1 -ca soluţie dezinfectantă, la decontaminarea suprafeţelor, la dezinfecţia instrumentarului sau a

mucoaselor

2 -ca apă de gură sau gel în gingivita ulcero necrotică, în candidoze

3 -recomandat pentru lavajul bucal pre şi post chirurgical la pacienţii iradiaţi,

4 -la pacienţi purtători de implanturi dentare

5 -la pacienţi cu boli grave infecţioase, pentru reducerea halitozei, în tratamentul bolii parodontale;

-Se face lavaj bucal între 30-60 sec de 2 ori pe zi.

-se poate utiliz pe zonele cutanate după intervenţie terapeutică.

Ex:-în apă de gură, clorhexidina se utilizează în conc de 0,12% (Peridex - SUA), Europa 0,2% (Lacalut
activ)
-în pastele de dinţi 0,06; 1% (Lacalut activ)

-se mai prezintă şi sub formă de gel sau spray concentraţie 2%.

Recomandat la pacienţii cu carioactivitate intensă o dată pe luna, într-o concentraţie mare de 40% timp
de 15 min.

Pentru a evita apariţia efectelor scundare, clorhexidina se administrează pentru perioade scurte de timp,
de maximum 21 zile.

Compuşii fenolici

Listerina

-este o apă de gură hidro-alcoolică

-conţine mentol, eucaliptol, timol şi metil salicilat

-are efect bactericid

-efectul antiplaca al listerinei este evaluat însă la 35 % din cel realizat prin folosirea corectă a celor cu
clorhexidină ei se face pe perioade lungi de timp, de ordinul lunilor, pentru un efect antiplaca vizibil

Recomandări:

-clătiri de 2 ori ̸ zi, cu 20ml soluţie, timp de 30 s

Triclosanul

-este un agent antimicrobian cu spectru larg

-are efect bactericid, dar acţiune bacteriostatică mai redusă comparativ cu clorhexidina

-în concentraţii mai mari de 0,5% provoacă modificări ale percepţiei gustative

-efectul antiplaca este mai redus 65% comparativ cu clorhexidina şi este utilizat în conc de 0,1% în apa
de gură.

-se mai găseşte sub formă de gel în aplicaţii locale.

-se foloseşte la fabricarea apelor de gură (ex: PLAX, a firmei Colgate) sau a pastelor de dinţi (ex: Colgate
Total)

Alcaloizii vegetali

Sanguinaria

-este extract din plantă sanvinarina cadensis.

-are efect antiinflamator şi antimicrobian.

Mecanism de acţiune :

1- Reduce aderenţa microbiană

2 -Reduce depunerea de placă

3 -Inhibă metabolismul glucidic

4 -Menţine un PH neutral local

5 -Are un efect bactericid prin legare de lipoproteinele membranei celulare

Ex: -Se găseşte în apa de gură Vivadent 0,03%.

Lemnul dulce

-ramurile arborelui se transformă în adevărate periuţe de dinţi prin mestecarea lor la unul din capete

-pe lângă efectul mecanic de periere, acţionează şi chimic, prin intermediul acizilor graşi, al compusilor
fenolici, al fitosterolilor şi al flavonelor conţinute

Extractele naturale din plante

-prin proprietăţile lor antiseptice, antiinflamatorii, analgezice şi regeneratoare pot fi încorporate în

variatele reţete ale apelor de gură, ale gumelor de mestecat sau ale unor paste de dinţi.

Se folosesc:

- mentă, muşeţelul, cimbrul, cuişoarele, anasonul, rubarba, eucaliptolul.

Agenţii de oxidare

Peroxidul de hidrogen

- în concentraţie de 3% sub formă de apă oxigenata este folosit ca dezinfectant în aplicaţii topice, dar şi
în clătiri orale, la concentraţii de 0,3-0,5 %

-are şi acţiune hemostatică şi de îndepărtare a detritusurilor organice

-în concentraţie de 30% are efect cauterizant şi o putem utiliza în gingivita hiperplazica indusă de
sarcină.

Cloramină B

-eliberează clor activ

- în combinaţie cu apă, în soluţie de 3% eliberează oxigen activ, este indicat în spălături locale

Oxigenul monobaric sau hiperbaric

-introdus subgingival produce acelaşi efect că şi apă oxigenata, el fiind indicat mai ales în tratamentul
osteomielitei

Sărurile de metale

-Soluţiile apoase hipertone cu Clorură de sodiu, Bicarbonat de sodiu sau Sulfat de magneziu, prin
presiunea osmotică creată determină atragerea apei din interiorul celulei, mecanism prin care se reduce
edemul inflamator sau cel post-traumatic

-au că efect stimularea circulaţiei sangvine şi a secreţiei salivare.

-Clorură de staniu: reduce sângerările şi scade numărul de spirochete din şanţul gingival.

Antibiotice

-administrate sistem sau local dovedesc un înalt potenţial de inhibare al formării plăcii dentare, supra şi
subgingivale, însă folosirea îndelungată este interzisă (duce la modificarea nişei ecologice,la producerea
rezistenţei microbiene sau a infecţiilor oportuniste, poate produce alergii)

-de-a lungul timpului au fost testate o serie de antibiotice precum: tetraciclina, eritromicina, canamicina,
metronidazol, spiramycina.
-cele care au demonstrat bune efecte locale sunt utilizate în tratamentul parodontopatiilor

-efecte benefice sunt produse de fibrele impregnate cu tetraciclină sau de pastele cu tetraciclină-
metronidazol care introduse direct în pungă parodontală au eficienţă, de exmplu, în tratarea
parodontopatiilor juvenile cât şi asupra AAC-ului

Enzime

Dextranaza- dizolvă şi inhibă formarea plăcii bacteriene