rile scad foarte mult (v. fig.

27), in timp ce consu-

Particulele de pulberi care plutesc in aer ~i care
mul de ulei scade la 14,5%, iar impuritatile din constituie surse de uzura pentru motoare pot fi im-
ulei la 14%.
partite arbitrar in doua categorii: particule cu di-
mensiuni de peste 1 /lm ~i particule cu dimensiuni
sub 1 /lm. Particulele de praf atmosferic sint cu-
C'uft7tru de (Jersl prinse intre 1 ~i 150 /lm, in timp ce particulele de
filtru de de/in
serie fum rezultat din combustie sint cuprinse intre 0,1
1/'V101 ~i 1 /lm.
100
Pe 0 ~osea modernizata circulata s-a gasit repar-
qia dimensionala a pulberilor din tabelul 7.

%tI=
25

/00'
.
10M'
2J%
.
Cd_
Un autoturism cu 0 capacitate
2 000 cm3 consuma in medie aproximativ
cilindrica

Tabelul 7
de
4 000 1
75
50 Rcparatia dimensional a proccntuala
2..5 a pulberiIor atmosferice de pe 0
~osea modernizata
100 ya
75 Dimensiunile
particulelor, Cantitatca in grculate,
50 ILm %
2.';

/00 1 0,07
75 1-3 0,13
50 3-5 1,8
5-10 60
25, !WI 0% 10-50 38
/00
Cuz/netiilinfei de aer pe minut sau 240 m3/ora. Daca acest aer
75 de (Jrbore
50 contine diverse impuritati intr-o con centra tie nor-
25. ."".. - mala, de exemplu, de 0,05 g/m3, cantitatea totala
0.5% de impuritati care ar patrunde in motor ar fi de
12 g/ora. Daca se admite ca filtrul de aer al auto-
Fig. 27. Uzura medie a organe- mobilului retine 99% din impuritati, cantitatea to-
lor unui motor in absen~a ~i in tala de impuritati care patrunde in motor este de
prezenta filtrelor de aer ~i ulei. 0,12 g/ora. Daca viteza medie a automobilului este
72 73
 de 50 km/ora, atunci, dupa un parcurs de 4000 km culul trebuie sa d:spuna de mai multe filtre de aer
(d:stanta parcursa intre doua schimbari a uleiului), cu eficienta ridicata.
motorul acumuleaza 0 cantitate de 9,6 g praf, su- Se admit urmatoarele concentratii de pulberi:
ficient pentru a determina uzuri importante moto- - pentru un autoturism care se deplaseaza pe
rului, dadi nu ar fi filtrul de ulei. Cum ins a un bun o ~osea modernizata, 0,005 gfm3;
filtru de ulei cu strat filtrant nu poate retine, la - pentru vehicu]e grele sau cu caracter indus-
inceputul functionarli lui, particule mai mici de trial (frigorifere de exemplu), care se deplaseaza pe
5 IJ.m, se intelege ca uzurile nu pot fi inlaturate diferite drumuri ~i zone industriale, 0,05-0,1 g/m1;
total, chiar prin folosirea filtrelor. pentru vehicule care lucreaza in zone tropi-
Din totalul impuritatilor care trec prin filtrul de cale sau pe ~antiere, 1 gfm3;
aer, 300/0 parasesc motorul prin gazele de ardere, - in conditii de praf stirn it de vinturi puternice,
cca. 10-20% ramin pe galeriile de admisie ~i numai 3 gfm3 praf.
50-60% ajung efectiv in motor, fiind antrenate de Particulele de pulberi din atmosfera ridicate de
circuitul de ulei. pe sol de mi~carea aerului au tendinta normala de
Uzurile determinate de pulberile atmosferice sint a se rea~eza. Viteza de cadere a acestora este in-
conditionate de mai multi factori, ~i anume: com- fluentata de densitatea ~i de dimensiunea lor. Part i-
pozitia chimica ~i mineralogica din care provin, va- culele de 10 IJ.m plutesc in aer calm timp de 0 ora,
rietatea solului ~l a climei, tipul autovehiculului, cele de 2-3 IJ.m plutesc aproximativ 2 ore, iar cele
repartitia granulometrica a pulberii, viteza de ca- de 1 IJ.m nu se pot depune practic.
dere pe sol ~i al ti factori secundari. Cantitatea de poluanti din aer care patrund in
Natura chimica a pulberilor este anorganidi, con- motor este conditionata ~i de pozitia prizei de aer
stituita dintr-o variata gama de silicati ~i bioxid de fata de distanta de la sol ~i de pozitia acesteia pe
siliclu (nisip), cel mai agresiv agent de uzura, care autovehicul. In general, priza de aer de pe autotu-
pe scara duritatii Mohs are valoarea 7 (otelurile risme este plasata in compartimentul motorului sau
carbon tratate prin calire sau depuneri electrolitice al portbagajului, iar la autovehiculele grele la un
de crom ating duritatea 6,5). Silicatli determina nivel cit mai ridicat fata de sol. Cantitatea de pulberi
uzuri mult mai moderate, deoarece duritatea aces- aspirata in motor in functie de inaltimea fata de sol
tora este sub 7. a prizei de aer este data in tabelul 8, valorile res-
pective trebuind accept ate in sens general ~i in con-
Compozitia chimica ~i mineralogidi a pulberE di- ditii normale de functionare. In cazul unoI' vinturi
fera de la 0 zona la alta. Luirid in considerare acest
puternice sau la depiasari pe ~osele prafuite, cifrele
fapt, filtrarea devine exltrem de anevoiOiasa pentru din tabel trebuie dublate.
vehicule obligate sa circule intr-o regiune foarte
calda, uscata, pe soluri silicioase ~i mai ales pe dru- In aprecierea reala a poluarii atmosferei trebuie
muri neamenajate. Pentru asemenea conditii vehi- sa se mai tina seama de modu'l de deplasare a auto-

74 75
 TIPURI DE FILTREDE AER
vehieulului: singur pe ~osea, sau in eoloana. In
eazul deplasarii in coloana sint doua situatii dife- Filtrarea aerului pe un autovehieul se poate rea-
rite: cind autovehiculul este plasat in fruntea sau liza prin doua procedee principale:
Tabelul 8
_ prin absorbtia prafului intr-o baie lichida (ulei
mineral) ~i retinerea acestuia de un sistem de ~i-
Concentratia pulberilor atmosferice cane;
aspirate de motor la diverse inaI-
timi fata de sol ale prizei de aer
- prin captarea pulberilor pe un strat filtrant.
In primul caz filtrul se nume~te umed, iar in al
doilea caz - uscat. In cele ce urmeaza se vor de-
Inal!imea fala
de sol, Concentratia
g/m"
p11lberilor. scrie pe scurt cele doua tipuri de fiItre, cu avanta-
m
jele ~i dezavantajele lor ~i se vor prezenta tendin-
tele aetuale de dezvoItare.
0,5 4,8
1 4,2 Filtrul umed
1,5 2,4
2 0,6 Filtrul umed funetioneaza pe baza eapacitatii ule-
iului mineral de a umecta impuritatile din aer eare
in eoada coloanei, deoarece poluarea cre~te din
spre eapul spre coada coloanei ~i se intensifica cu apoi sint retinute de un sistem de ~icane.
ere~terea numarului de vehicule care alcatuiesc co- Aerul absorbit din exterior, ca urmare a depre-
loana. Daca se presupune 0 coloana formata din siunii formate prin functionarea pistoanelor, este
10 autoturisme, iar pentru autoturismul din frun- barbotat prin baia de ulei mineral care se afla la
baza filtrului. Particulele mai mari sint retinute la
tea coloanei gradul de poluare este de 0,2 g/m3,
pentru eel din coada gradul de poluare atinge acest prim contact cu ule~ul ~i ramin in baie: In con-
1,2 g/m3. Pentru diminuarea efectelor poluarii la tinuare, aerul in care at cu picaturi de lichid este obli-
deplasarea in coloana, se reeomanda ca distanta din- gat sa tread printr-o impletitura metalica sau din
tre doua vehicule care se deplaseaza in aceea~i di- fibre sintetice inmuiate in ulei. Aerul se purifiea pe
reetie sa fie mai mare de 60 m. masura ce traverseaza un strat mai gros de umplu-
Aetualele filtre de automobile pot functiona un tura. Dar pe masura ce cantitatea de umplutura
timp limitat pina la 0 concentratie de max. 2,5 g/m3, cre~te, cre~te ~i rezistenta opusa aerului la inaintare,
iar in notitele tehnice ale autoturismelor se reco- fiind deci necesar sa existe un compromis intre cali-
manda, in general, reducerea intervalului de utili- tatea filtdirii ~i pierderile de presiune la treeerea
zare a elementului filtrant pina la jumatate, in ca- aerului.
zul in care se cireula pe drumuri nemodernizate.
77
76
 Pentru exemplificare, se va descrie filtrul umed
care echipeaza motorul autoturismului Renauld-Gor- de etan~are 6. In capacul superior 1 se ana montat
al doilea element filtrant, 2, pentru retinerea parti-
dini (fig. 28), un tip de filtru perfectionat ~i eficace.
culelor fine, care au scapat din prima retea de ~i-
cane. Elementul fin se fixeazii de capac prin inter-
mediul unui taler 3 ~i a unui ~urub fluture. Capacul
superior se prinde de corpul filtrului prin interme-
diu I unei bratari de asamblare 10 ~i a unei garnituri
de etan~are 4.
Aerul piitrunde in filtru printr-un tub montat in
corpul filtrului, coboara in jos pin a in baia de ulei,
barboteaza uleiul si strabate cele doua elemente fil-
trante, ie~ind din filtru printr-o mufa de racordare,
prin care se prinde de conducta de alimentare a car-
buratorului.
()
Cu toate ca filtrul umed este satisfacator din punc-
s tul de vedere al nivelului de despriifuire realizat, ra-
mine un dispozitiv mai dificil de exploatat. La inter-
valele fixate de instructiunile de exploatare, trebuie
g demontat ~i spalat cu benzina, pentru indepartarea
prafului ~i a lacurilor care se formeaza pe suprafe-
Fig. 28. Filtrul umed de aer al autoturismului Renault- tele metalice prin oxidarea peliculei de ulei. Dupa
Gordini:
1 - capac superior; 2 - element de filtrare fina; 3 _ taler pen- curatire se introduce ulei proaspat.
tru 4 -
5 - fixarea
corpul
elementului
filtrului; 6 -in 8 -capac;
garnitura
garnitura
rezervorului; 7 _
capacului;
garnitura
9 _ baia
Filtrele umede au fost inlaturate de pe auto-
elementului
de ulei;
filtrat grosier;
10 - bratara
element filtrant
de asamblare;
grosier;
11 - cleme de asamblare.
turisme in mare masura, tendinta care va continua ~i
in vii tor.
Este format dintr-un corp din tabla de forma cilin-
drica 5 prevazut cu douii capace. Capacul inferior Filtrul uscat
cuprinde, la baza lui, baia de ulei 9. Pe deasupra baii
de ulei se plaseaza un prim strat de ~icane din im- In aceasta categorie intra filtrele cu strat filtrant
pletitura de sirma 8, considerat ca element de fil- din hirtie ~i alte tipuri mai putin uzuale (filtru ei-
trare grosiel'a. Capacul inferior, impreuna cu baia de elon, centrifugal etc.). Conceputa initial ca mediu de
ulei ~i filtrul grosier, se prinde de corpul filtrului filtrare pentru ulei, hirtia impregnata s-a dovedit,
prin intermediul a trei eleme 11 ~i a unei garnituri dupii ce a suferit unele modificari ~i perfectionari,
un me diu tot atit de bun ~i pentru filtrarea aerului.
78
79
 Hirtia impregnata este fabricata din de~euri de
bumbac, cu adaosuri, in diferite proportii, de celu-
loza sulfat, matase artificiala, lina, fire sintetice etc.
Uniformitatea dimensionala a porilor hirtiei im-
pregnate este factorul care prelunge~te substantial
viata filtrului.
Problema principala a acestui tip de filtru este
sensibilitatea fata de pulberile foarte fine. Sensibili-
tatea este maxima pentru particulele de fum care
produc 0 infundare rapida. La un examen vizual, in-
fundarea este foarte putin sau chiar deloc vizibila,
de aceea nici Un conducator auto. nu poate aprecia
momentul dnd acest fapt s-a produs. Folosirea aeru-
lui comprimat pentru curatirea f:1trului prin suflare
este inutila. Infundarea cu funingine are loc in spe-
cial in medii urbane sau pe ~osele de mare trafic ru-
tier. Motoarele diesel. in special dnd functioneaza
deIectuos, devin surse intense de poluanti sub forma
de fum. Mersul continuu in spatele unui vehicul care
elimina fUm din abundenta ameninta direct andu-
ranta filtrelor din hirtie.
Capacitatea de retinere a prafului este la nivelul
celei a filtrelor umede.
Filtrul de hirtie are insa alte avantaje care nu pot
fi neglijate .!?icare justifica marea raspindire, in spe-
cial pe autoturisme .!?ianume:
- poate fi montat in orice pozitie ~i poate lua
orice forma pentru a permite instalarea lui pe un
autoturism modern;
- este foarte u!;>orde inlocuit .!?inu necesita inter-
venti a personalului calificat a unei staW service;
- nu exista pericolul deversarii peste margini_a
uleiului din filtru, a!?a cum se intimpla la filtrul
80
umed, in special la cre.!?terea rapida a acceleratiei,
dnd debitul de aer consumat de motor cre!;>te intens.
Functionarea unui motor cu filtrul de aer infundat
are consecinte negative imediate asupra randamen-
tului !?i consumului de combustibil, deoarece gradul
de umplere a cilindrilor cu amestec aer-benzina
scade, turbulenta se mic!;>oreaza, amestecul devine
mai bogat !?i cre!?te sensibil gradul de poluare atmos-
ferica, prin cre!?terea cantitatilor de oxizi de carbon
!?i a fumului la e~apament. Functionarea motorului
in regimuri de turatii inalte sau de tranzitie (ac-
celeratie, deceleratie) este deficitara.
Pentru u1;;urarea conditiilor in care lucreaza un
filtru de aer din hirtie, in scopul adoptarii lor pe ve-
hicule grele, alaturi de elementul filtrant din hirtie
s-au montat dispozitive de desprafuire centrifugaHi
sau cu cidon. Aceste complexe de filtrare se intil-
nesc la autovehicule grele, care lucreaza in conditii
deosebite de poluare (pe !?antierele de constructii, in
car:erele de piatra, in agricultura etc.).
Filtrul de aer de pe autoturismul Dacia 1300 este
un filtru cu strat filtrant din hirtie. Se compune din-
tr-o carcasa metalica in care se introduce elementul
filtrant din hirtie, confectionat dintr-o foaie de hirtie
impregnata in forma de cllindru, avind la capete
doua garnituri de etan!?are din material plastic prin
care elementul este montat etan!? in corpul filtrului
(fig. 29). Constructia este consolidata prin interme-
diul a doua carcase de protectie, una interioara !?i
alta exterioara, ambele incastrate in garnitura de
material plastic. Hirtia de filtru corespunde aproxi-
mativ tipului 4 din tabelul 5.
6 - FiItre pentru automobile 81
 Dimensiunile
4100 mmx 166 mm
sup1'afetei
-
de hi1'tie desfa1?u1'ate
insumeaza 0 suprafata fil-
_ testarea finetei de filtrare se efectueaza cu pulberi
de dimens:uni cunoscute;
t1'anta mai mare de 0 jumatate de metru patrat. - colmatarea este cel mai important parametru,
deoarece exprima randamentul de filtrare a elemen-
tului.
Randamentul de filtrare se determina la un debit
de aer redus, eu un impurifiant silicos, cu 0 dis-
persie granulometrica cunoscuta ~i constanta,
in prize de cite 5 g. Limita inferioara a eficacitatii
de retinere trebuie sa fie de 96%, ceea ce reprezinta
randamentul de filtrare.
Conditiile de calitate de mai sus sint completate
cu alte probe function ale, 1?i anume: urmarirea de-
fectiunilor de carburatie la montarea :Ciltrului pe
motor; determinarea nivelului sonor; reexaminarea
eficacitatii filtrului prin evaluarea uzurii motorului
1?i a cre1?terii consumului de carburanti dupa 0 de-
plasare de lunga durata, pe zone foarte dificile ale
traficului rutier.
Fig. 29. Element filtrant
pentru aer de pe Dacia
1300.
FILTRE DE AER PENTRU AUTOTURI5ME.
INTERVAL DE 5CHIMB 51 RECOMANDARI
Filtrul de hirtie este ca1'acte1'izat functional de 0 DE INTRETI'NERE
serie
anume:de factori similari cu cei ai filtrului de ulei, ~i
Cea mai mare parte a autoturismelor fabricate in
- pie1'derea de presiune (sarcina) Ap, care repre- ultimii ani folosesc cu prioritate filtru de hirtie,
zinta diferenta de presiune la intrarea 1?iie~irea din Dacia 1100 si Renault 10-M. Aceste autoturisme
filtru prin traversarea lui de un curent de aer de folosesc eleme~ti filtranti din hirtie de forma circu-
o anumita presiune; daca se masoara pierderile de lara (fig, 30). El~mentul ~e introduce intr-o cutie me-
sarcina plecind de la un debit nul pina la un debit talica de forma cilindrica - corpul filtrului - a!?e-
maxim, se po ate trasa 0 curba care caracterizeaza zata deasupra motorului, peste carburator.
elementul filtrant respectiv; Elementul filtrant se inlocuieste in mod normal
- finetea de filtrare, care corespunde limitei dupa 10000 km parcur1?i, daca s-'a circulat pe 1?osele
superioare a dimensiunilor porilor stratului filtrant; curate, modernizate; pe drumuri prafuite sau in Cl)-
82 6. 83

1
loana pe drumuri aglomerate, ~ntervalul de schimb
se reduce la 7 000-8 000 km. Este recomandabil ca
la intervale mai mari, odata sau de doua ori intr-un
Fig. 30. Element filtrant
pentru aer de pe Dacia .
1100.
schimb, sa se faca 0 despMUlir0 superficiala a ele-
mentului cu un jet de aer.
Operatia de inlocuire a elementului filtrant se exe-
cuta astfel:
se desface ~urubul fluture de pe capacul filtru-
lui;
se inlatura racordul prizei de aer, tragind afara
conducta (furtunul) de aspiratie ~i tubul de cauciuc
al ventilatiei carterului;
- se ridica u~or filtrul ~i, dupa 0 aplecare inapoi,
se ridica capacul ~i se scoate elementul filtrant;
- se curata interiorul filtrului (capacul ~i talerul
inferior) ~i se introduce noul element;
- la remontare se urmare~te succesiunea inversa
a operatiilor, avind grija sa nu se deplaseze sau sa
se piarda garniturile de etan~are.
Dacia 1300 ~i Rcnault 12 (R1170, Rl171, RI330).
Filtrul este compus dintr-un corp in forma cilindrlca
alungita, montat in compartimentul motorului in
Lu
plan orizontal, in care se introduce elementul fil-
trant. Corpul filtrului este fabricat in mai muIte va-
riante (Lautrette, Tecalemit etc.).
In conditiile normale de c:rculatie pe drumuri mo-
dernizate se recomanda ca elementul filtrant sa fie
schimbat dupa 15 000 km, iar in cazul circulatiei
frecvente pe drumuri nemodernizate la 10000 km
parcur~i. In afara de aceasta, 0 desprafuire a ele-
mentului filtrant cu un jet de aer din 5 000 in
5 000 km parcur~i este utHa.
Pentru a inlocui elementul filtrant se proc~deaza
astfel:
_ se deschide colierul conductei de aer care
merge la carburator ~i se trage afara furtunul de as-
piratie a aerului;
_ se de~urubeaza cele trei ~uruburi de fixare ~i
_
se trage intreg filtru afara;
se deschide
~urubului fluture
capacul filtrului prin desfacerea
~i se seoate afara elementul fil-
trant;
_ se inlocuie~teelementul filtrant (sau se curata
__
de praf);
se curata praful din interiorul corpului filtrului:
se remonteaza in succesiune inversa.
Renault Dauphine-Gordini. Pe acest autoturism
sint montate fiItre de aer umede, aceasta constituind
conceptia constructiva la data proiectarii acestor mo-
toare. Autoturismele care au fost importate in tara
sint dotate cu filtre de aer tip "compound", (fig. 28),
destinate pentru regiunile cu muIt praf atmosferic.
Cei doi elementi filtranti din componenta filtrului
se curata la fie care 5 000 km parcur~i. Operatiile de
demontare ~i curatire se succed in urmiHoarea 01'-
dine:
85
__
 - se demonteaza colierul furtunului de pe capa-
cuI filtrului ~i se scoate furtunul; apoi se deschide lui dupa 10000-12000
clema de asamblare ~i se scoate capacul superior al
filtrului; cu cele de pe Renault 10.
- se demonteaza elementul filtrant fixat in capac
printr-o tija ~i discul de sustinere;
- elementul filtrant. discul de sustinere ~i inte-
riorul capacului se spala cu benzina, dupa care se
usuca; apoi se trece pe deasupra cu 0 pensulii in-
muiata in ulei mineral;
- se fixeaza elementul filtrant la locul lui ~i se
remonteaza capacul pe corpul filtrului, a!;'ezind co-
rect garnitura capaculu:;
- se demonteaza apoi capacul inferior, prin des-
chidel'ea demeloI' de fixare, unde se gase~te rezer-
varul de ulei ~i filtrul grosier din tesatura metalica;
- se scurge uleiul uzat ~i se spala atit elementul,
cit ~i rezervorul de ulei cu amestec de benzina ~i pe-
trol, sau white-spirit; se umple din nOli rezervorul
de ulei pina la semn;
- se remonteaza filtrul grosier in baia de ulei,
apai impreuna cu acesta se prinde de corpul filtru-
lui prin c1emele de fixare, avind grija sa se a~eze
carect garnitura centrala;
- se monteaza furtunul de pe capacul Iiltrului ~i
se stringe colierul de prindere.
Renault 16 (R1150; R1151; R1152.) Acest autotu-
rism este dotat cu un filtru cu element filtrant din
hirtie de forma circulara aplatisata, dar similar con-
structiv cu filtrul de pe RIO (fig. 31), plasat in com-
partimentul motorului, deasupra carburatorului.
Elementul filtrant se inlocuie~te dupa 20 000 km
parcur~i. In caz ca autoturismul se deplaseaza frec-
86
-------
I
...
vent pe drumuri prafuite, se recomanda schimbarea
km.
Operatiile de inlocuire a elementului sint similare
Fig. 31. Element filtrant pe:ltra
aer de pe Renault 16.
Fiat 600D. Filtrul de aer, situat deasupra carbu-
ratorului, dispune de un element filtrant din hirtie,
care se inlocuie~te dupa 10000 km parcur~i, sau
mai frecvent daca se parcurg drumuri foarte pra-
fuite. La 5 000 km este necesara 0 desprafuire a ele-
mentului prin suflare cu un jet de aer. Elementul
se inlocuie~te prin simpla demontare a capacului fil-
trului, fixat cu un ~urub fluture.
Fiat 850. Filtrarea aerului se face pe un filtru us-
cat cu element din hirtie. Elementul se schimba dupa
10000 km parcur~i. Se are in vedere reducerea in-
tervalului de s'chimb pina la 8 000 km, in cazul
functionarii motorului in atmosfera foarte poluata.
Pentru inlocuire, se desfac cele trei cleme de prin-
dere ale capacului.
Fiat HOOD. Filtrarea aerului are loc pe un
filtru cu element din hirtie. Periodicitatea de inlo-
cuire a elementului filtrant este de 10 000 km par-
:87
- -""-------
 Moskvici 408; 41'2; 426; 433. Motorul dispune de
cur~i. In cazul deplasarii pe drumuri foarte prafuite
un filtru umed cu baie de ulei. Operatiile de intreti-
se va reduce intervalulla 6000-7000 km. La juma- I

tatea perioadei de schimb se recomanda desprafui-
rea elementului cu un jet de aer. Pentru inlocuirea
sau desprafuirea elementului se desface 1?urubul flu-
ture situat pe capacul corpului filtrului ~i se extrage
elementul filtrant.
Fiat 1300 si Fiat 1500. Filtrul de aer este asema-
niHor constructiv cu tipurile des crise mai sus. 1nlo-
cuirea elementului se face dupa 10000 km parcur~i.
Se recomanda 0 reducere a intervalului de folosinta
la 0 circulatie pe drumuri foarte prafuite 1}i0 despra-
fuire a elementului cu un jet de aer. 1nlocuirea ele-
mentului se face la reI ca la Fiat 600.
Fiat 2300. Filtrarea aerului are loc pe Un filtru
cu element din hirtie. Inlocuirea elementului filtrant
se face dupaun rulaj de 15 000 km. Operatia de in-
locuire consta din desfacerea ~urubului fluture de pe
capac, deschiderea capacului ~i inlocuirea elementu-
lui filtrant. La jumiHatea intervalului de schimb este
recomandabila 0 operatie de euratire
pe element, prin suflare cu un jet de aer.
a prafului de
I nere se fac periodic la 6 000 km parcur~i in exploa-
tare normaUi 1?ila 3 000 km sau mai des, la 0 func-
I tionare intr-o atmosfera poluata cu praf. Baia de
I ulei prezinta doua nivele de umplere; in timpul verii
nivelul atinge 16 mm (0,68 1 ulei), iar iarna 9 mm
I (0,45 I).
Filtrul este constituit dintr-o cuva (baia de ulei)
peste care se suprapune elementul filtrant, fixat in
corpul superior. Corpul superior este 0 constructie
metalica nedemontabila. Baia de u1ei se fixeaza de
I
corpul superior prin intermediul a trei cleme. E1e-
mentul filtrant contine 0 umplutudi de fibre din ka-
pron 1?ise fixeaza in corpul superior nedemontabil aI
filtrului.
\
_ Pentru spalarea filtrului se procedeaza asHe1:
se desfac clemele de fix are a baii de ulei care
se spala cu benzina 1?i se toarna ulei proaspat (ni-
_
velul de vara sau iarna);
baia se fixeaza la locul ei 1?ise controleaza in-

Fiat 125. Filtrarea aerului are loc pe un filtru de

I
_
tegritatea garniturii de pis1a de etan1?are;
elementul filtrant se poate spala, de asemenea,
in benzina sau petrol.
,
aer cu element uscat din hirtie tratata. Elementul Pobeda M-20. Autoturismul dispune de un filtru
se schimba dupa 10000 km parcursi, iar in cazul umed, situat, impreuna eu amortizorul de zgomot, pe
circulatiei pe drumuri cu praf, inlocuirea se va efec- I racordul superior al carburatorului 1?:pe un suport
tua dupa 8 000 km. metalic fixat pe chiulasa. Corpul filtrului se prinde
La jumatatea intervalului dintre doua sehimburi deasupra racordului amortizorului de zgomot prin
este recomandab:la 0 desprafuire a elementului prin intermediul unei piulite fluture, situate 1a partea sU-
scuturare 1?isuflare cu un jet de aer. Operatia de in- per:oara. La parte a de jos a filtru1ui se ana baia
locuire consta in desfacerea 1?urubului fluture situat de ulei.
pe capacul filtrului, ridicarea capaeului 1}i seoaterea 1nlocuirea uleiului din baie se face la fiecare
I 5000 km parcur~i. Pentru aceasta se desface 1?urubu1
elementului filtrant.
II
I
89
88

1__ _ -...---------
fluture, se inUitura capacul ~i elementul filtrant, se rulaj pe drumuri prafuite. Suceesiunea operatiHor
seoate uleiul vechi ~i se inlocuie~te cu ulei proaspat. de intretinere este urmatoarea:
Volga M-21; M-21B; M-21G; M-21V; M-21D; M-21I;
M-21A; M-21K. Sistemul de filtrare este identic eu
_ se desurubeaza surubul fluture situat in cen-
eel descris la autoturismul Pobeda M-20. ElementuJ trul filtrul~i ~i se sc~ate partea superioara cu ele-
mentul filtrant;
filtrant este constituit la ultimele tipuri din fire po-
-se demonteaza partea inferioara de pe carbura-
liamidice (kapron). Elementul din fire sintetice se
spaJii eu benzina oelaUi eu schimbul de ulei din tor care cuprinde baia de ulei ~i se inlatura uleiul
baie. la fiecare 5000 km pareur~i. uzat dupa care se spala in benzina;
Voiga GAZ 2,1. Acest autoturism este echipat cu _ se adauga ulei proaspat de motor in cantitate
de eea. 350 em:!, pina la nivelul indieat de sageata;
filtru umed eu baie de ulei, situat pe parte a stinga a
motorului. FiltruJ are la partea superioara un capac _ se remonteaza filtrul la locul lui, verificind
mare, care acopera carburatorul ~i locul de a~ezare starea garniturilor de etan~are.
a elementului. Elementul este constituit din a~chii Skoda 1000MB ~i Skoda S100. Filtrul de aer eu
de plastic prinse intr-o plasa metalica. Capacitatea amortizorul zgomotelor de aspiratie, de forma unui
baii de ulei: 0,55 1. eilindru a~ezat in pozitie orizontala deasupra earbu-
Filtrul se spala periodic la fiecare 6000-6500 km ratorului, dispune de un element filtrant din hirtie.
parcuq;i. Pentru aceasta se procedeaza astfel: Periodicitatea de schimb a elementului este de
-- se desface colierul de deasupra carburatorului, 10000 km parcur~i, in exploatare normaUi ~i de
se inlatura furtunul de aspiratie ~i se scoate capacul eea. 6 000 km pe drumuri prafuite. La jumatatea
prin desehiderea celor patru cleme; intervalului de sehimb se recomanda 0 desprafuire
- se elibereaza ~i colierul mare care prinde cor- eu un jet de aer comprimat, concomitent cu scutu-
pul filtrului pe suportul fixat de bloeul motorului; rarea lui prin mid lovituri u~oare.
- se spala elementul filtrant in benzina neeti- Pentru demontarea filtrului ~i eliberarea elemen-
lata, se arunca uJeiul uzat ~i se curatk"i interiorul fil- tului filtrant se deschid cele doua cleme de fixare a
trului; eapaeului.
- se remonteaza totul in ordinea inversa de mon- Trahant 600 ~i 601. Filtrul de aer este de tip umed
tare 1?ise adauga ulei pro asp at in baia filtrului. simplificat, de la care lipse~te baia de ulei ~i ele-
Warszawa 203. 203P ~i 203T. Filtrarea aerului mentul de filtrare grosiera. Este constituit dintr-un
are loc pe un filtru eu baie de ulei, situat deasupra corp cilindric alungit, montat orizontal, la unul din
earburatorului. Intretinerea filtrului consta in sehim- capete aflindu-se elementul filtrant ~i priza de aer.
bare a uleiului din baia filtrului la un rulaj de Filtrul are, in general, 0 efidenta scazuta 1?itrebuie
6000 km in exploatare normaHi ~i la 3000 km la un curatat cit mai des, ~i anume la 2 000 km parcur~i,
90 91

.1_ --
 in cazul circulatiei pe drumuri
1 000 km pe drumuri cu praf.
modernizate 1ji la
1 Volkswagen 1200; 1300; 1500. Filtrul de aer, de
tip umed, cu baie de ulei la partea inferioara 1ji
urmiitor:
Pentru curatirea filtrului se procedeaza in modulo element filtrant situat deasupra baiL Periodicitatea
de intretinere nu poate depa1ji 5000 km parcur1ji in
-
se desface clema de prindere a capacului 1ji se
scoate afara elementul filtrant; exploatare normaUi; aceasta este mai frecventa la 0
circulatie pe drumuri prafuite.
- curiitirea filtrului se face cu benzina sau white- Pentru demontarea filtrului se procedeaza astfel:
spirit (petrosin); nu se va folosi benzina etilata; - se demonteaza furtunul ventilatiei carterului.
- nu se recomandii spalarea elementului filtranf bratara de pe furtunul de aer preinciilzit ~i racordul
intr-o baie de solvent, ci se va prefera trecerea unui de la filtrul de aer;
jet de agent de spalare curat peste element, in sen- - se demonteaza c1ema de prindere de la cablul
suI invers de trecere a aerului. pentru ca sa se evite de sirma pentru reglarea clapetei de aer cald;
piitrunderea
pus in interiorul elementului a prafului de....
pe suprafata; - se de1jurubeaza 1jurubul suportului din tabla al
cama1jii cablului din sirma 1ji se trage cama1ja afara;
-dupii curatire, elementul Iiltrant se usuca 1ji se - se de1jurubeaza 1juruburile de prindere ale fil-
umeze~te partea a1jezata spre sensu 1 de intrare a trului de aer de pe galeria de asp:ratie a carburato-
aerului,
mineral; prin trecerea unei pensule inmuiate in ulei rului 1ji 1juruburile hexagon ale de la pilnia filtrului
1ji se trage capacul cu elementul filtrant; capacul nu
- se spala in benzina 1ji capacul filtrului 1ji se trebuie a1jezat cu elementul filtrant deasupra, pentru
monteazii impreuna
filtrului. cu elementul filtrant pe corpul ca impuritatile sa nu patrunda la partea superioara a
elementului;
Wartburg 1000. Dispune de un filtru umed fara - baia de ulei se curata cti grija 1ji se umple cu
baie de ulei,
tr-o retea cu un element de filtrare constituit din-
de sirmii. ulei proaspat pina la nivelul marcat, la VW 1200 1ji
VW 1300 : 0,25 1 ulei, iar la VW 1500 : 0,4 I;
Intervalele de intretinere sint de 5 000 km parcur1jL - elementul filtrant nu necesita 0 curatire; daca
Pentru intretinere se procedeaza in modul urmator: este prea imbicsit astfel incH orificiile de la partea
- se demonteaza capacul filtrului, care se prinde inferioara sint colmatate, se va indeparta crusta de
de baza filtrului in doua cleme externe; murdarie;
- se scoate elementul filtrant din local?ul lui 1ji
se spala in benzina (neetilata); - inainte de remontare, se va controla funct~ona-
rea u1joara a cla}:'.etei de reglaj a aerului preincalzit;
- elementul
ajutorul filtrant
unei pensule; se umecteaza cu ulei, cu - la rem on tare a filtrului se va da atentie ca axa
racordului de aspiratie sa fie paralela cu axa carca-
- se procedeaza
capacului filtruluL la remontarea elementului 1ji a sei suflantei, astfel ca sa permita in1jurubarea 1juru-
bului de la tabla de protectie a filtrului de aer; 1juru-
92
93

-.- - --
 .
bul de prea
stringe flxaremuIt;
a racordului carburatorului nu se va pacul ~i se string clemele de inchidere; apoi se re-
a~aza priza de aspiratie in pozitia ei initiala;
- se prinde cro~etul cablului pentru clapeta de - dupa 50000 km parcur~i, se inlocuie~te elemen-
reglare a aerului cald de pirghia de actionare a cla- tul filtrant cu unul nou.
petei.
Tipurile 200D ~i 220D echipate cu motor diesel
Mercedez Benz 200, 220, 200D ~i 220D. Fenti'u OM615 dispun de un filtru umed cu baie de ulei.
tipurile 200 ~i 220 echipate cu motor M115, filtrul In cazul circulatiei pc drumuri cu importante dega-
de aer este cu element filtrant din hirtie. Intervalul jari de praf, IiItrul va Ii curEI\at la un maxim
de schimb este fixat la 50 000 km parcur~i, dnd se 2 500 km parcur~i, sau chiar zilnic. In cazul circula-
circula pe drumUl'i modernizate. In cazul utilizarii tiei pe drumuri modernizate se va curata dupa
automobilului pe drul11Uri prafuite se va reduce acest 5 000 km parcun;,i. Se va completa uleiul, iar dadi
interval, iar dcsprafuirea elementului filtrant se va baia este prea murdanl se va curata astfel:
face mai frecvent, la maxim 2500 km parcur~i, pro-
- se ridica capacul filtrului, inlaturind colierul
portional cu rulajul in aceste conditii. de pe conducta de evacuare a aerului filtrat; pentru
Operatiile de intretinere sint urmatoarele: a elibera capacul se deschid cele trei cleme de fixare;
- se extrage elementul filtrant, prin apucarea mi-
-se deschide ~urubul de fixare ~i se impinge in nerului situ at deasupra, ~i se spala in benzina ne-
jos
afara din de
priza aspiratie, pina ce ~urubul de fixare iese
loca~; etilata;
- se curata capacul cu un tHon sau de~euri tex-
- se deschid
elementul filtrant; apoi c1emele capacului ~l se extrage tile inmuiate in benzina si se scoate uleiul din baie,
curatind interiorul filtruiui, dupa care se introduce
- se trece peste elementul fiItrant un jet de aer o cant:tate de ulei proaspat ~i se a~aza elementul fil-
trant la loc;
comprimat cu pre3iunea de maxim 5 kgfjcm2 intr-o
pozitie oblica, aUt la exterior dt ~i la interior, ~i in - se fixeaza corect garnitura inelara a capacului,
acela~i timp se scutura elementul prin lovituri se string clemele de fixare ~i se monteaza colierul
u~oare de un corp solid; in !ipsa aerului com;-.rimat de pe conducta de evacuare.
se poate scutura elementul in acela~i mod, bineinteles
cu rezultate muIt mai slabe; FILTREDE AER PENTRUAUTOTURISMEDE TEREN
~I AUTOUTILITARE.INTERVALDE SCHIMB
- se ~terge interiorul corpului filtrului ~i a capa-
cului cu un material textil uzat, imbibat in benzina
~I RECOMANDARI DE INTRETINERE
Autoturisme de teren
neetilata, avind grija sa nu scape impuritati in ori-
ficiul de ie~ire a aerulu~;
IMS-59. Pe acest autoturism se folose~te un fil-
- se introduce elementulla locullui si se verifica tru de tip umed, montat direct pe carburatorul moto-
starea garniturilor de etan~are; se centreaza bine ca- rului (fig. 32).
95

--- -- - -- - - -
 In conditii normale de exploatare a autovehicu- ARO M461. Motorul M-207 care echipeaza acest
lului, elementul filtrant se spaHi la un interval de autovehicul este prevazut cu un filtru umed montat
500 km parcur~i, iar uleiul din baia filtrului se pe torpedou ~i legat printr-o tubulatura cu carbura~
schimba la 1800 km. In cazul circulatiei pe drumuri torul (fig. 33). Elementul de filtrare este 0 construc-

Fig. 32. Filtrul de aer de pe IMS-59:

1 - eapaeul filtrului; 2 - eorpul superior al
filtrului eu elementul filtrant; 3 - eorpul in- Fig. 33. Filtrul de aer de
ferior eu baia de ulei. pe motorul M-207 (ARO
M-461 ~i autoutilitarele
prafuite, spalarea elementului filtrant se face zilnic, TV):
iar uleiul din baia filtrului se va schimba dupa 300 km 1 - eapaeul superior; 2 - eor-
pul filtrului; 3 - element fil-
parcur~i. Operatiile de intretinere sint urmatoarele: trant; 4 - eorpul inferior ell
bala de ulei.
- se de~urubeaza piulita de deasupra capacului ~i
se trage in SU3 corpul superior, impreuna cu elemen- tie nedemontabila, confectionata din plasa de sirma,
tul de filtrare; infa~urata pe tubul interior al corpului filtrului.
- elementul se spala in petrol sau in benzin a ~i Introducerea uleiului din filtru se face dupa un ru-
se sufla cu aer; se umeze~te cu ulei ~i se lasa sa se laj de 3 000 km. Pentru aceasta se desfac cele trei
scurga excesul, dupa care se monteaza la loc in cor- cleme de care se prfnde capacul inferior, se trage in
pul superior; jos, se inlatura uleiul uzat, se umple cu ulei pro asp at
- pentru schimlJarea uleiului se demonteaza cor- !i'ise monteaza la loco
pul inferior de pe racordul carburatorului, se gole~te Dupa un rulaj de 12 000 km se curatii intreg filtru
uleiul, se spala baia ~i se adauga ulei proaspat. de aer. Pentru aceasta se procedeaza astfel:
96 t 7 - Filtre pentru automobile 97
I
i
 T
- se deschide racordul de la carburator, se de- In regim de exploatare normala, spalarea elemen-
tului filtrant si schimbarea uleiului din baie se fac
monteaza filtrul de pe torpedou ~i se de~urubeaza
piulita capacului superior ~i toto data clemele capa- dupa 1800 km' parcur~i, astfel:
cului inferior; - se demonteaza filtrul de pe flan1?a, dupa ce in
- se spala corpUil riltrului, cu element'lll de fil- prealabil s-a desfacut tubul de ventilatie a carterului;
trare, in petrol sau in benzina, se sufla cu aer com-
primat ~i apoi se umeze~te cu ulei proaspat;
- se inlocuie~te uleiul din baie ~i se remonteaza
intreg dispozitivulla loco
ARO 240. Autoturismul este echipat cu acela~i
tip de filtru ca 1?ieel descris la ARO M-461. Schim-
barea uleiului din baie 1?ispalarea elementului de fil-
trare se face periodic dupa 3 000 km parcur~i. In pe-
rioada de rodaj, inlocuirea uleiului se va face dupa
1 500 km parcur~i.
Fig. 34. Filtrul de aer de pe
autocamionul SR 101;
Auto uti Iita re 1 - capacul
superior; 3
filtrului;
- tubul
2 - corpul
central;
Autoutilitare TV eu motor IMS-59. Aceste autove- 4 - corpul inferior;
filtrant; 6 - intrarea
5 - element
aerului din
ventilatla carterului.
hicule au acela1?i motor cu autoturismele de teren
IMS 59, acela~i filtru ~i deci aceea~i intretinere.
Autoutilitarele TV eu motor M-207. Tipul de filtre - se de~urubeaza piulita capacului filtrului ~i se
elibereaza elementul de filtrare;
~i modul de intretinere este similar cu eel descris la
autoturismele de teren echipate cu acela~i motor - se evacueaza uleiul din baie, iar elementul ~i
ARO M-461. baia de ulei se spala in benzina ~i se sufla cu aer
comprimlilt;
FILTRE DE AER PENTRU AUTOCAMIOANE. - se toarna ulei proaspat in baie, pina la semn,
INTERVAL DE SCHIMB $1 RECOMANDARI
~i se umeze~te elementul de filtrare cu ulei; se re-
DE INTRETINERE
monteaza totul la loc, in aceea~i ordine.
In regim cu mult praf, operatiile de intretinere se
Autoeamionul SR-l'Ol. Acest autocamion dispune fac la intervale de 25-30 ore de function are sau
de un filtru de aer cu baie de ulei, montat direct pe chiar zilnic.
carburator (fig. 34). Elementul de filtrare este con- Autocamioanele Carpati ~i Bucegi (SR131; SR132;
fectionat dintr-o impletitura de sirma, infa~urata in SR113; SR114; SR115; SR116; 7BAl; 5BR; 18BR).
jurul tubului central. Aceste autocamioane sint echipate cu motor SR-211
7* 99
 1
~i dispun fie de un filtru de aer uscat, fie de un filtru
umed.
Filtrul uscat (fig. 35) se compune dintr-o carcasa
metalica exterioara, care se prinde de prezonul fixat
lui interventiile asupra elementului filtrant sint mai
frecvente, la 3000 km parcur~i.
La filtrul umed spalarea elementului de filtrare ~i
a baii de ulei se efectueaza dupa 3 000 km parcur1?i

Fig. 36. Filtrul de aer umed de

Fig. 35. Filtrul de aer us- pe autocamioanele SR Carpati .;;i
cat de pe autocamioanele Bucegi:
Carpati ~i Bucegi: 1 - corpul superior cu elementul de
1 - piulita fluture cu tije de filtrare; 2 -- corpul inferior cu baia
prindere a filtrului; 2 - car- de ulei; 3 garnitura de etan~are.
cas a filtrului; 3 - elementul
filtrant; 4 - garnitura de cau-
ciuc. in timpul rodajului 1?idupa 6 000 km, in exploatare
normala. Pentru aceasta se fac urmatoarele operatE:
pe carburator cu 0 piulita fluture. In carcasa filtrului - se demonteaza filtrul, se spala elementul in
se a1?azaelementul filtrant din hirtie, cu garnitura de benzina, care apoi se evaporeaza cu un jet de aer,
etan1?are din cauciuc. se umecteaza elementul cu ulei, lasind sa 'se scurga
Filtrul umed (fig. 36), la fel ca toate filtrele din excesul;
aceasta categorie, se compune din corpul inferior, cu - se spala baia 1?ise introduce ulei proaspat pina
baia de ulei, corpul superior cu elementul de filtrare la nivelul permis;
1?i0 garnitura de etan1?are. Elementul de filtrare este - se monteaza filtrul avind grija de garnitura de
confectionat din par de cal, sau fibre de relon. Tot etansare.
ansamblul se fixeaza pe carburator prin intermediul Dupa un rulaj de 36 000 km se recomanda inlo-
cuirea elementului filtrant. Autocamioanele care
prezonului central.
circula mult timp in praf excesiv vor fi dotate cu
Elementul filtrant al filtrului uscat se inlocuie1?te
la un interval de 36000 km iar la fie care 6000 km filtru umed care trebuie curatit zilnic.
Autocamioane 'tip GAZ-51 ~i GAZ 63. Tipul de
s'? scoate afara 1?ise sufla cu aer. In timpul rodaju- filtrare folosit este identic cu filtrul de pe autoturis-
100 101
 T
mul de teren IMS-59. Intervalul de intretinere ~i ope-
ratiile sint acelea~i.
Autocamioanele IRoman. Ambele tipuri; cu motoare
de 135 ~i 215 CP dispun de filtre cu baie de ulei
(fig. 37). Filtrul, montat pe un suport, se compune
Operatiile de curatire cons tau in inlocuirea uleiu-
lui din baie, prin demontarea bazinului care se prinde
la partea inferioara prin trei cleme de zavorire. Se
spala baia ~i se inlocuie~te uleiul. Se demonteaza piu-
lita fluture de pe corpul superior, se scoate corpul
~i se extrage elementul filtrant, care se spala intr-un
solvent. Corpul superior se spala de asemenea cu

Fig. 37. Filtrul de aer

de pe autocamionul Ro-
man:
1 - capacul superior; 2 -
corpul intermediar cu ele-
mentul filtrant; 3 - corpul Fig. 38. Filtrul de
.4-
inferior cu baia de ulei ;
tub central. aer de pe autoca-
mionul Skoda 706:
1 - prefiltrul ciclon;
din corpul superior care functioneaza ca un filtru 2 - sertar de evacua-
re a pulberii captate;
--
eiclon, corpul central, in care se gase~te elementul fil- 3 element filtrant;
4 carcasa baii de
trant ~i corpul inferior, cu baia de ulei. Elementul ulei; 5 - distribuitorul
filtrant este 0 impletitura metalica infa~urata in ju- cu palete; 6 - talerul
rul tubului central. inferior; 7 -
ulei al
nivelul
baii.
de

Lucrarile de intretinere ale filtrului se executa benzina sau petrol. Se remonteaza totul la loc, asi-
dupa fie care 5 000 km parcur~i in conditii normale de gurindu-se etan~eitatea.
exploatare ~i mai frecvent la 0 functionare in at- Autocamionul Skoda 706 RT. Ca ~i alte automo-
mosfedi poluata cu praf. In perioada de rodaj, intre- bile echipate cu acela~i motor (Skoda 706), dispune
tinerile se fac dupa 500, 2 500 ~i 5000 km parcur~i. de un filtru de aer de tip umed (fig. 38), cu baia de
102 103
 1
ulei situata in carcasa, care face corp comun cu un montat pe puntea din spate. Filtrul de aer (fig. 39)
prefiltru uscat de tip ciclon, situat deasupra. Aerul e-ste 0 construc~ie din tabla ambutisata ~i cuprinde
trece prin sita exterioara, care acopera prefiltrul, ~i corpul propriu-zis al filtrului, cu elementul de fil-
este turbionat in interiorul lui. Sub efectul for~elor
centrifuge, particulele cele mai grele se separa ~i sint
evacuate prin sertara~ul de la baza filtrului. In con-
tinuare, aerul coboara prin tubul central spre baza
~i strabate distribuitorul cu palete care produce 0 tur-
bionare a aerului. Apoi aerul este trimis de talerul in-
ferior spre elementul filtrant. In drumul lor, parti-
culele de praf se lovesc, la baza filtrului, de suprafata
baii de ulei, unde in parte sint captate; prin antre-
narea particulelor de ulei care umecteaza elementu-
lui filtrant se re~in particulele mai fine.
In exploatare normala, opera~iile de curatire a fil-
trului se fac dupa 1 600 km parcur~i. Se indepar- Fig. 39. Filtrul de
teaza impuritatile grosiere de pe sertara~ul prefil- aer pentru autobu-
trului. Se controleaza uleiul din bale, in care scop se zele TV:
desfac cele trei cleme de sustinere a carcasei baii de 1 - tubul central de
aspiratie; 2 - corpul
ulei ~i se trage carcasa in jos. Se verifica starea de superior al filtrului;
degradare a uleiului din baie ~i se schimba daca este
3
4 -- elementul filtrant;
cleme de asambla-
ingro~at de impuritatile re~inute. Cind se inlocuie~te re; 5 - corpul inferior,
cu baia de ulei.
uleiul uzat se spala carcasa baii de ulei, talerul re-
flector ~i distribuitorul cu palete.
trare ~i corpul inferior, cu baia de ulei. Corpul in-
In cazul circula~iei in atmosfera foarte poluata cu ferior se prinde de corpul filtrului prin intermediul
praf, opera~iile de mai inainte se repeta zilnic. a trei cleme. Elementul filtrant este confec~ionat din
fire de relon.
FILTRE DE AER PENTRU AUTOBUZE.
INTERVAL DE SCHIMB ~I RECOMANDARI
Aerul patrunde prin tubul central, trece deasupra
DE INTRETINERE
baii de ulei, traverseaza elementul de filtrare ~i iese
fitrat prin tubullateral.
Autobuze TV (TV 2U; TV 2R; TV 20U; TV 20R; In exploatare normala, dupa fiecare 6000 km, iar
TV 71R). Filtrele sint de tip umed, cu mare capa- in perioada de rodaj la fiecare 3 000 km parcur~i, se
citate filtranta, ~inindu-se seama ca motorul este e.fectueaza urmatoarele oper.atii de intretinere:
104 105
 - se de~urubeaza piulita bridei ~i se elibereaza
filtrul de aer de pe suportul sau, dupa care se scoate
capacul superior ~i elementul filtrant;
- prin deschiderea celor trei deme, se elibereaza
baia de ulei, apoi se inUitura uleiul murdar, se spaUi
baia ~i se adauga 0 noua cantitate de ulei;
- se spala elementul filtrant din fire de relon cu
benzina ~i se usudi prin suflare cu aer comprimat;
elementul de filtrare se umeze~te cu ulei;
- se remonteaza totul, verifidndu-se calitatea
garniturilor de etan~are.
Autohuzul A-7, tip IRA Grivita Bucure~ti. Aceste
vehicule construite pe ~asiul 7BA 1 sint echipate
eu motor SR211. Filtrul de aer si instructiunile
exploatare sint la fel ca ~i pentru autocamioanele
Bucegi, dotate cu acela~i motor.
Autohuzul Skoda SM-H. Acest autobuz dispune
de un filtru de aer de tip uscat, cu mare capacitate
filtranta, cu priza de aer situata in fata, la mica
distanta de sol. Elementul filtrant (fig. 40) are forma
unui cilindru marginit de capacul superior ~i infe-
rior ~i 0 garnitura de etan~are. Stratul de hirtie este
desfa~urat intre doua armaturi din tabla perforata.
La 0 circulatie normala pe drumuri urbane se re-
eomanda 0 inlocuire a elementului filtrant dupa
10000 km parcur~i, interval care coincide cu 0 revi-
zie tehnica a motorului. Operatia de inlocuire consta
in deschiderea celor trei deme ale capacului filtru-
lui ~i a piulitei de fix are a elementului in interiorul
corpului filtrului ~i schimbarea elementului filtrant.
La remontare se urmare~te etan~area corecta a gar-
niturilor.
Dat fUnd faptul ca priza de aer ~i canalizatia de
aspiratie sint plasate sub plan~eu, se interzice circu-
106
latia cu acest autovehicul pe stdizi inundate, la care
nivelul apei poate depa~i pozitia prizei de aer. In
cazul in care, din neatentie, apa a patruns in filtru,
se va controla imediat starea filtrului, se va evacua
apa ~i se va schimba elementul filtrant.
de
Fig. 40. Element fil-
trant din hirtie pen-
tru filtrul de aer al
autobuzului Skoda
SM-H.
Autobuzul Iltarus 556-180. Acest autobuz dispune
de un filtru de aer de tip umed (fig. 41), executat
din tabla ambutisata din doua bucati, care se prind
in patru deme. La partea inferioara se gase~te un
distribuitor cu palete care produce 0 turbionare a
aerului, in vederea proiectarii pe pereti a picaturi-
lor de ulei antrenate din baie ~i a particulelor grele
de praf.
In perioada de rodaj, intretinerea filtrului se face
dupa 2 500 km, iar ulterior dupa 5 000 km parcur~i.
Pentru curatire se desfac cele patru cleme ~i se trage
107
 in jos partea inferioara a filtrului, se scoate ele- A doua varianta a filtrului de aer (fig. 43) se com-
mentul filtrant 1;>ise spala in benzina. Se inlatura pune din corpul inferior al filtrului, in spatiul caruia
uleiul uzat din baie, se spala baia 1;>ise adauga ulei se introduce baia de ulei ~i elementul filtrant, aco-
proaspat. Se introduce elementul filtrant la loc 1;>ise perit de un capac, care se fixeaza de corp prin inter-
fixeaza totul prin intermediul clemelor de fixare.
7

I
{;
2\
J
4 ----.....j.ilftOlI I l I:%T\"I I L' I III I . -11 .j

{;

Fig. 41. Filtrul de aer umed Fig. 42. Filtrul de aer de pa Fig. 43. Filtrul de aer de
de pe autobuzul Ikarus: autobuzul Leyland (varianta pe autobuzul Leyland (va-
I) : rianta II):
1 - corp
prindere;
superior;
3 - 2
element
- cleme de
de filtra- 1 - corpul superior; 2 - ~urub 1 - prezonul central cu piu-
re; 4 - distribuitor cu palete; cu piuli~a fluture; -
- deflector;
3 elementul li~ii; 2 - capacul filtrului;
- - de filtrare; 4 5 - ni- 3 - garnituri de etan~are;
--
5 baia de ulei; 6 corp in- velul de ulei al biiii; 6 - gar- 4 elementul de filtrare;
ferior.
nituri de etan~are; 7 - suport 5 carcasa filtrului; 6 - baia
de fixare. de ulei.

Autobuzul Leyland- (Israel). Filtrul de aer de tip

umed este construit in doua variante. Varianta I este mediul prezonului central, pe care se in1;>urubeaza
prezentata in fig. 42. piulita cu doua brate. In cavitatea formata de capac
Dupa un rulaj de 1 600 km sau saptaminal se re- se gase1;>te canalizatia de acces a aerului, care trece
prin tubul central. spre baia de ulei 1;>i se ridica pen-
comanda sa se completeze uleiul din baie, iar dupa tru a trece prin elementul filtrant. Periodicitatea de
8 000 km sa se curete interiorul filtrului, inclusiv
elementul de filtrare. Pentru aceasta se demons- intretinere a acestui filtru este aceea1;>i. .
treaza filtrul, prin deschiderea celor trei piulite, se
spala in interior, se spala elementul filtrant 1;>ise
controleaza garniturile de etan1;>are.
108
 perturb a function area pompei de injectie sau 0 dere-
gleaza, cu consecinte neplaeute.
Impurifiantii din eombustibili sint: rugina, apa,
substantele minerale ~i produsele organice.
Rugina apare in combustibil ea 0 suspensie fin di-
vizata datoritii eontaminarii eombustibilului eu oxizii
F/LTRAREACOMBUST/B/LULU/ de fier din vasele de depozitare ~i stoeare, din cis-
ternele de transport, sau ehiar din rezervorul de
eombustibil al autovehieulului.
IMPURITATILE DIN COMBUSTIBIL $1 NECESITATEA Apa este un element care impurifiea freevent eom-
FILTRARII ACESTORA bustibilii, in special eei pentru motoare diesel. De
eele mai multe ori apa ajunge in eombustibil ea ur-
mare a manipuUirilor neatente in vase insuficient
Tipul ~i dimensiunile filtrului de combustibil sint
eontrolate, in care a patruns apa din precipitatiile
condition ate de earacteristicile fizico-chimice ale
combustibilului folosit pe motor. atmosferice. Uneori apa este prezenta in com-
bustibil chiar din fabricatie. Aceasta formeaza cu
Pentru benzina, filtrarea are loc pe filtre de di- motorina 0 emulsie foarte persistenta. Dupa dezemul-
mensiuni mici. La motoarele de mic consum filtrele sionare, apa ramine depozitata in rezervorul de com-
pot lipsi sau pot fi constituite din site de sirma mon- bustibil ~i cireula eu aeesta la locul de utilizare. Apa
tate in conducta de alimentare a carburatorului. nu duee la deteriorarea motorului, in sehimb deter-
Pentru motorina dispozitivele de filtrare sint mai mina aparitia eoroziunii.
complicate dar ~i mult mai eficiente. De multe ori se Unieul mijloe de inlaturare a apei eonsta in mon-
folosesc baterii de doua filtre de constructie similara tarea in cireuitul de alimentare au combustibil a
sau de constructii diferite, montate in serie in cir- unui prefiltru decant or (pahar deeantor). Paharele
cuitul de alimentare, primul filtru functionind ca deeantoare se folosese in mod obi~nuit pe motoarele
filtru grosier, iar al doilea ca filtru fin. Eficienta ma- care functioneaza eu eombu~tibil grei, deoareee ace~-
rit<1a filtrului de motorina este impusa de urmatoa- tia sint mai freevent impurifieati cu apa. In benzi-
rele considerente: echipamentul de injectie cu care nele cu cifra octanica ridicata (CO 90 sau CO 98), fa-
este dotat un motor diesel este 0 aparatura fina, bricate in cea mai mare parte prin procese ehimice
complexa ca functionare, iar intretinerea sau in-
secUlIldare (refo.rmare ea1Jalitica) ~i aditivari eu tetra-
Iocuirea pompei de injectie este costisitoare; frac- etil plumb, prezenta apei are un caracter cu totul in-
~iunile petroliere grele care se afla in compozitia timplator; in schimb, in benzina normala cu CO 75,
motorinei sint susceptibile de a forma depuneri, care care rezulta in cea mai mare cantitate din distil area
ilO
HI
 primara a titeiului, ca ~i in combustibilii diesel, pre-
zenta apei este mai frecventa.
In timpul iernii apa poate ingheta, cu riscul for-
marii de dopuri pe conductele de circulatie a com-
bustibilului de la rezervor la motor. 0 astfel de
pana pe timpul iernii este foarte greu de inlaturat.
Substantele minerale, inclusiv praful, ajung in
combustibil in cantitati care depind de conditiile de
transport ~i depozitare. In cazul in care conditiile de
stocaj nu sint cele mai 'satisfacatoare ~i, cu cit tim-
pul de stocaj este mai indelungat, combustibilii
fi impurtif[cati. Contaminarea cu impuritati este mai
intensa in cazul rezervoarelor de stocare ingropate,
decit a celor dispuse aerian ~i al depozitarii ~i trans-
portarii in mai multe etape pina la lOOllllde eonsum.
Impurificarea combustibilului continua ~i pe auto-
mobil. Aceasta se produce cu aUt mai intens, cu cit
arificiul de aerisire al rezervorului este plasat mai
aproape de curentul
autovehiculului. de aer format prin deplasarea
lmpuritiitile de originii organicii sint prezente cu
deosebire in combustibilii grei. Acestea se formeaza
prin oxidarile lente ce au loc intre compu~ii chimici
mai complec~i din compozitia combustibilului ~i oxi-
genul din aer. Aceste impuritati nu determina uzuri,
in schimb influenteaza negativ functionarea moto-
rului prin colmatarea partiala sau total a a orificiilor
~i a sectiunilor foarte inguste de. acces in carbu-
rator sau in pompa de injectie :;;iinjectoare. Benzi-
nele u~oare nu formeaza gume, decit dupa 0 lunga
depozitare, in schimb benzinele inferioare, care
cantin in amestec uneori si fractiuni de cracare ter-
mic~ pot depune gume i~ cantitati insemnate. For-
marea gumelor are loc in timp :;;i,in consecinta, can-
112
titatea lor va cre~te cu timpul de stocaj. Din acest
motiv, atunci cind se cunoa~te faptul ca benzin a
care urmeaza sa fie utilizata pe autovehicul a fost
stocata in prealabil un timp mai indelungat, aceasta
va trebui obligator filtrata inainte de a ajunge in
rezervorul autovehiculului.
TIPURI DE FILTRE PENTRU COMBUSTIBIL
Pentru filtrarea combustibilului sint folosite, cu
pot prioritate, filtre cu strat filtrant. Stratul filtrant,
forma :;;i dimensiunile filtrului sint deosebite dupa
tipul automobilului :;;ial combustibilului utilizat, deo-
sebindu-se urmatoarele categorii;
- autoturismele care folosesc benzine cu cifra oc-
tanica ridicata, peste CO 85 sint prevazute cu filtre
de dimensiuni mici din tesatura metalica, foarte fina,
de cele mai muIte ori integrate in conducta de ali-
men tare, inainte sau dupa pompa de benzina, even-
tual chiar in carburator;
- autoturismele de teren :;;i autoutilitare, care fo-
losesc benzine inferioare cu minim CO 75 sint do-
t tate cu fiItre de dimensiuni mai mari, cu elemente
filtrante din hirtie, pisla etc;
- autocamdoanele ~i aurtobU0ele, in ca<rul in care
sint alimentate cu benzina, dispun de filtre din hir-
tie sau aIt material similar cu filtrele de pe autouti-
litare; in caz ca sint alimentate cu motorina, dispun
de filtre din hirtie, care de muIte ori formeaza 0
baterie cu doua elemente in serie.
Toate filtrele pentru combustibil sint montate in
serie in circuitul de alimentare al motorului.
In fabricatia de automobile din uItimii ani s-au im-
pus filtrele de hirtie.
8 - Filtre pentru automobile113
 Constructiv, un element filtrant pentru combusti-
bil nu se deosebe~te de un element pentru filtrarea octanica sub 80, sau la motoarele care functioneazi'i
uleiului. In fig. 44 aliHurata se pot vedea mai muIte cu injectie de benzina. Filtrarea combustibilului este
preluata de site metalice sau din materiale plastice,
montate in diferite punete pe circuitul de alimentare:
in amonte sau aval de pompa de benzina, pe con-
ducta dintre pompa ~i earburator sau, frecvent, chiar
intr-o cavitate in carburator. Acestea nu se intretin
in mod special, curatirea lor facindu-se concomitent
cu operatiile de intretinere ale carburatorului sau ale
pompei de benzina.
Unele autoturisme care functioneaza cu 0 benzina
cu cii'ra octaniea sdizuta, spre exemplu modelul War-
szava 203, dispun de un pahar decantor situat in par-
Fig. 44. EI~menti filtranti pentru filtrarea combustibi- tea de jos a pompei de :alimentJare. Aieeasta se demon-
lului. teaza prin simpla de~uruibare, sau printr ulIl sistem
de fixare eu cleme. OUiraVirea se face aJtiTtla interior,
tipuri de elemente filtrante pentru combustibil, cu dt ~i la exterior eu benzina sau toluen. La remontare
strat de hirtie sau pisla. La fel ca ~i filtrele de ulei se veri fica etan~eitatea.
sau de aer confectionate din hirtie tratata, fUnctio- Autoturismele cu motor diesel dispun intotdeauna
narea filtrelor de combustibil este conditionata de de un filtru de combustibil. Astfel autoturismele
cele trei caracteristici principale: debitul, finetea de Mercedes 200D ~i 220D au in circuitul de alimentare
filtrare ~i indicele de penetrabilitate (gradul de co 1- un filtru de combustibil constituit dintr-un corp ci-
matare). lindric, metalie, in care se introduce un element fil-
t
Cei trei factori se evalueaza potrivit specificatiilor trant. Acesta se inlocuieste la intervale de 10000 km.
STAS 7636-66. Operatiile de inlocuire sint similare cu cele de la fil-
trele de ulei.
FllTRE DE COMBUSTIBll PENTRU AUTOTURISME.
RECOMANDARI DE INTRETINERE FlLTRE PENTRU AUTOTURISME DE TEREN, AUTOUTIUTARE
AUTOBUZE ~I AUTOCAMIOANE.
RECOMANDARllE DE INTRETINERE
Prezenta unui filtru propriu-zis in circuitul de ali-
men tare cu combustibili pe un motor de autoturism
este rar intilnita, dar ~i atunci se limiteaza numai la Autoturismul de teren IMS-59 si autoutilitarele
motoarele care consuma benzina inferioara cu cifra TV. Acestea sint echipate eu un motor M-59 ~i dis-
pun de un dispozitiv de filtrare format din doua fil-
114
8" 115
 tre: unul situat intre rezervor ~i pompa de benzina
~i al doilea la baza pompei de benzina.
Primul filtru, limpezitor-decantor (fig. 45), este
campus dintr-o carcasa turnata, constituita din doua
cite ori se observa impuritati decantate la baza luL
Pentru demontare se deschide brida de prindere fi-
xata prin intermediul unei piulite cu cap fluture.
Autoturismul de teren AHO M-461 si autoutilita-
rele TV eehipate eu motor M-207. Filt~area benzinei
se face in trei etape: in paharul decantor al pompei
de benzina, pe filtrul situat intre pompa ~i carbura-
tor ~i pe filtrul mic, montat in interiorul carbura-
torului.
Primul filtru este identic cu filtrul de pe motorul
M-59 (IMS-59) ~i are aceea~i periodicitate de intre-
tinere. Cel de-al doilea, montat intre pompa de ben-
zina 1?ioarbur:wor (fig. 46), este cons.truit din doua

Fig. 45. Filtrul limpezitor-decantor

de combustibil de pe IMS-59 I?i
SR 101:
1 - carcasa superioard: 2 - carcasa
inferioard; 3 - element filtrant; 4 - bu-
~on de evacuare.

parti: carcasa superioara fixata pe motor ~i carcasa

inferioara sub forma de clopot, prevazut cu Un ori-
ficiu de go lire a impuritatilor. In interior se afla ele-
mentul de filtrare, format dintr-o sita metalica in-
fa~urata de mai multe ori pe tubul central.
Curatirea filtrului se efectueaza dupa 12000 km
parcur~i. Pentru aceasta se desfac conductele de ben-
zina ale filtrului, se deschide ~urubul central, se eli-
bereaza carcasa inferioara ~i se evacueaza impurita-
tile. Elementul filtrant se spala in benzin a curata.
La remontare se urmare~te etan~eitatea garniturii Fig. 46. Filtrul de benzina de pe Fig. 47. Ele-
dintre cele doua corpuri. motorul M 207: mentul filtrant
I - carcasa exterloard de carton a de benzina al
Cel de-al doilea filtru, de la baza pompei de ali- elementului
trant;
filtrant;
3 - tubul
2 -
interior
element fil-
din tabId.
motorului
men tare, se curata dupa 3000 km parcur~i ~i ori de al elementului; 4 - carcasa filtrulul. M207.
116 117
 carcase din tabla ambutisata, care se asambleaza prin
in~urubare eu mina, iar in interiorul earora se ga-
se~te elementul filtrant din hirtie (fig. 47).
Periodieitatea de sehimb al aeestui filtru este de
36000 km. La 12000 km se reeomanda 0 spalare a
elementului, eoneomitent eu euratirea depozitelor
formate la baza filtrului. UItimul filtru este 0 sita
fina, montata pe un ~urub situ at in earburator. Fil-
trul se eurata eoneomitent eu operatiile de intretinere
ale earburatorului, la 12000 km (300 ore) pareur~i.
Autoturismul de teren ARO 240 ~i ARO 241. Fil-
trarea benzinei are loc in trei etape succesive: pe fil-
trul eu element din hirtie montat intre rezervor ~i
pompa de benzina, pe filtrul pompei de benzina ~i
pe filtrul din interiorul earburatorului.
Filtrul eu elementul din hirtie este identic eu eel
deseris la motorul M-207 (ARO M-461), dar periodi-
citatea de sehimb a elementului se reduce la
20000 km. Filtrul pompei de benzina se eurata la
3000 km (80 ore), odata eu intretinerea pompei de
benzina. Filtrul interior al earburatorului, similar eu
eel de pe motorul M-207, se curata la acela~i inter-
val speeificat la ARO M-461, eoneomitent eu opera-
tiile de euratire ale earburatorului.
Autocamionul SR 101. Filtrarea benzinei are loe
suceesiv pe doua nItre. Primul filtru, deeantor-lim-
pezitor, montat intre rezervor ~i pompa de benzina,
este identic eu filtru de pe IMS-59, eu aeeea~i pe-
riodieitate de intretinere. Al doilea, eel de la pompa
de benzina, a fost deseris la aeela~i autoturism, eu
aeela~i interval de intretinere.
Autocamioanele Carpati ~i Bucegi. Pe cireuitul de
alimentare sint montate in serie trei filtre: filtrul
limpezitor-deeantor, situat intre rezerVOr ~i pompa
118
de benzina, ident~e eu eel de pe IMS-59 !?iSR-IOl, cu
aeeea~i perioada de intretinere; filtrul pompei de
benzina; filtrul interior al earburatorului, identic
eu eel deseris la ARO M-461.
i
Filtrul pompei de benzina prezinta un element de
forma eilindriea ~i are eareasa de plastic. Curatirea
I
se face dupa 12000 km pareur~i in eonditii normale,
iar in timpul rodajului, la 1 500 km.
t Autocamionul GAZ-51 si GAZ-63. Sistemul de ali-
1 mentare conVine dona fiIt~e montate in serie: nitrul
limpezitor-deeantor, situat intre rezervor ~i pompa,
, identic eu eel deseris la IMS-59, SR-IOl, Carpati ~i
. Bueegi, eu aeeea~i periodieitate de intretinere; fil-
I trul de la baza pompei de benzina, similar eu eel
care se monteaza pe IMS-59 ~i SR-101.
Autocamioanele Roman. Pe cireuitul de alimentare
al autocamionului cu motor de 135 CP se gase~te un
dispozltiv de filtrare eonstituit din doua filtre iden-
tiee ca forma, eu elemente filtrante similare (fig.48).
Filtrul de pe prima treapta are rol de filtru gro-
sier, iar eel pe de a doua treapta, de filtru fin. Fie-
care din aeeste fiItre, este eonstituit din corpul su-
perior, un pahar transparent ~i un spatiu central, in
care se instaleaza elementul filtrant. Elementul este
o eonstruetie din tabla ambutisata, nedemontabila, in
care se introduce h'irtia de filtru. La partea inferioara
a paharului decantor se ana dopul de evacuare a im-
puritatilor eoleetate, fixat eu 0 piulita randalinata.
I Paharul este eonfeetionat din material plastic trans-
parent. Elementul filtrant de pe prima treapta de
1
filtrare se schimba dupa 2500. km parcur~i, iar eel
de pe a doua treapta dupa 7 500 km.
r
I Impuritati!e de la fundul paharului vor fi elimi-
nate saptaminal, prin deschiderea dopului de golire.
119

Autocamioanele cu motor de 215 CP dispune de
un dispozitiv de filtrare cu doua filtre insa diferit de
eel descris mai inainte. Capacul superior ~ste comun
ambelor filtre. Acestea se inlocuiesc dupa 60 000 km
2
/ montate sub acela1?i capac. Fiecare din elementele de
s 1
I
6
Fig. 48. Filtrul de combustibil de pe auto-
camioanele Roman:
1 - filtrul grosier; Z - f11trul fin; 3 _ $urub
de montare; 4 - capac superior; 5 _ element
filtrani; 6 - evacuare
pahar transparent; 7 _ bU$on de
impUritAt!.
parcur~i. Elementul CU functie de filtrare grosiera se
supune unei operatii de curatire cu 0 trusa speciaUi
Bosch, la fiecare 10000 km. Pentru aceasta se oJ:>tu-
n Autobuzul Skoda SM-H. dispune de un sistem de
reaza orificiile de la cele doua capete ale elementului
iar cu 0 perie inmuiata in motorina sau petrol se
curata la exterior. Se clate~te cu rhotorina curata.
Se deschide apoi unul din capetele obturate ~i se in-
sufla aer cu presiune scazutit Se repeta operatiile
pin a la eliberarea completa de impuritati.
120
1
Pe acest motor se gase~te ~i un prefiltru cu ele-
ment de filtrare din impletitura metalica, care se
curata la fiecare 10 000 km.
Autocamioanele Skoda 706 RT. Filtrarea are loc
pe un filtru jumelat, cu filtru grosier 1?ifiltru fin,
filtrare este montat in interiorul unui dopot alungit
~i se prinde de capac prin intermediul unei tevi file-
tate, care traverseaza orificiul central al elementului
fabricat din hirtie.
Durata de serviciu a elementelor filtrante este
functie de calitatea motorinei utilizate. Pentru am-
bele fiItre intervalul de inlocuire se situeaza intre
15000 km (375 ore) 1?i25 000 km (625 ore) 1?iori de
cite ori se constata debitarea unei cantitati insufi-
ciente de motorina 1a pompa de injectie, pusa in evi-
denta de un mers neregu1at a1 motorului sau de
oprirea lui. In10cuirea e1emente1or filtrate se face 1a
ambele fiItre.
Prefiltru1 de combustibil, montat in paharul de-
cantor de 1a pompa de motorinii, format dintr-o sitii,
se curata 1a 15 000 km, iar paharul este verificat
zilnic.
filtrare format dintr-un prefiltru ~i un filtru jumelat
in doua trepte, identic cu ce1 de pe autocamionul
Skoda 706 RT, cu aceea1?i intretinere.
Prefiltru1 este situat 1a baza pompei de alimentare
~i este constituit dintr-un pahar decantor ~i un ele-
ment din sita metalica. Contro1ul filtru1ui se face zil-
'nic, iar in conditii norma1e de functionare se cuditii
1a 15 000 km, odata eu schimbu1 e1ementelor filtrante
de 1a filtru1 jume1at.
 Autobuzul Ikarus 556 si 180. In sistemul de ali-
mentare se afHi un prefiitru montat pe pompa de BIBLIOGRAFIE
alimentare, la baza acesteia, ~i aIte doua filtre a~ezate
intre pompa de aliment are ~i pompa de injectie.
Prefiltrul este identic cu cel de pe autobuzul
Skoda SM-H. La fiecare 5 000 km (la rodajul :
2500 km) se spala sita paharului decantor. Filtru] I'
dublu, situat dupa pompa de alimentare este de ase-
menea similar cu cel de pe autobuzul Skoda SM-ll.
GII 1
Elementul de filtrare grosiera din sit a se spala in Ji l 1. S chi II i n g, A. Les huiles pour moteurs et I.
graissage des moteurs. Editions Technique, Paris
benzina, initialla 2500 km ~i apoi la 5000 km par- 1962.
cur~i; spalarea se face cu 0 perie fina inmuiata in
solvent, dupa care se sufla cu aer comprimat de la 2. G r 0 f f. J. L. E. ABC du graissage. Editions Tech
interior spre exterior. Elementul de filtrare fin a din nique. Paris. 1961.
hirtie se inlocuie~te la intervalele specificate mai
sus. In locul elementului de filtrare grosiera se 3. Nag Y. I. Korszeru levegoszures. In: Mrmuvek Me
poate folosi ~i elementul de filtrare fina; in acest caz zogazdasagi Gepek. R.P.U. Vol. 15. oct. 1968.
elementele de pe ambele fiItre se vor schimba odaHi. 4. Hie b n i k 0 v, I. P. Analiz konstruktivnih shen
Autobuzul Leyland (Israel). Filtrarea motorinei suhih kombinirovanih vozduhoocistitelei. In: Trak
are loc in trei etape succesive; pe filtrul sita de la re- tori i selhozma~ini. U.R.S.S. nr. 6. 1968.
zervorul de motorina, pe filtrul decantor plasat in-
tre rezervor ~i pompa de motorina ~i pe filtrul dublu 5. B u c k man, K. E. Resin impregnated paper fil
montat in aval de pompa de alimentare. ter for air and natural gaz. In: Filtration and Se
Filtrul decantor este un pahar in interiorul caruia paration. Anglia. iulie. 1969.
se afla un element filtrant format din 15 straturi de
pisla de doua grosimi diferite, suprapuse succesiv 6. G rig 0 r i e r v, M. A. ~.a. Polnopotocinaia filtra
pe un suport din teava perforata. Dupa 8 000 km tia masla dvigateliah. In: Avtomobilnaia promi~len
parcur~i se recomanda curatirea filtrului ~i schim- nosti. U.R.S.S.. nr. 6. 1969.
barea pislei.
7. A I be r t e, T. New filter media, air cleaners fo
Filtrul dublu, cu ambele carcase montate sub ace- OTR trucks. In: Diesel and gas turbine progress
la~i capac, folose~te elemente flltrant~ tip CA V, care S.UA. iunie, 1970.
.de functionare ca filtru gro-
se schimba dupa 25~Z: .
8. T u r 0 v s chi. V. Filtre de combustibili, lubrifianl
. .
sier ~i dupa 500 o*~~ltr.u ..
fin. Operatiile de de-
montare si montard' slJif/stmi lare cu cele descrise la ~i aer. In: Mecanizarea agriculturii R.S.R., septem
. ~ 7Q~t:.:z.. .

brie. 1972.
autocamioanele Sk.tda,
'.~.
.1"hl&an'etc..
C.tlt.;;. '0' ~' "
123
""'''.- T waUit:~ ":'
~-7'b--"
 ,.

r
Ill:
nt
]
:;k
!.
h
n
~]
)E
:L
o
n
Ii
u
Ie
Ie

.r,
e:
rE
[l(
Redactor: ing. MARIAANTOINETTE IONESCU
Tehnoredactor: ELLV GORUN
Coperta colectiei: NICOLAECLAUDIU
Bun de tipar: 08.05.1974
Coli de tipar: 3,875
Tiraj: 10500+140 bro$ate
C.Z.: 621.431.73
Tiparul executat sub comanda nr. 203
la Intreprinderea poligrafica "Criflana". Oradea
str. Moscovei nr. 5
Republica Socialista RomAnia
ie:
10
ut

.
,ei 5

EDITURA TEHNICA
VOR AP!4REA:
AltTOTURISMUL
DACIA1300 AUTOMOBILEROMAN
CU MOTOAREDIESEL