Sunteți pe pagina 1din 94

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

Facultatea de Biologie
Specializarea Consiliere de Mediu

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Şef lucrări dr. COSTICĂ MIHAI

Absolvent:
HALICI Daniela-Mariana

IAȘI
Iulie 2014
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
Facultatea de Biologie
Specializarea Consiliere de Mediu

Conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar din situl


Natura 2000-ROSCI0184 Pădurea Zamostea-Luncă, județele
Botoșani și Suceava

Coordonator științific:
Şef lucrări dr. COSTICĂ MIHAI

Absolvent:
HALICI Daniela Mariana

IAȘI
Iulie 2014
2
"Oamenii au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă în armonie cu
natura; naţiunile au dreptul suveran de a exploata resursele proprii, fără
însă a cauza distrugeri ale mediului în afara graniţelor proprii."
(Declaraţia de la Rio)

3
4
Cuprins

INTRODUCERE ............................................................................................................................................... 7

I. INFORMAŢII GENERALE ........................................................................................................................... 10

I.1.Repere conceptuale ........................................................................................................................... 10

I.2. Localizarea geografică şi administrativă a sitului ............................................................................. 11

II .INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR PĂDUREA ZAMOSTEA-


LUNCĂ, JUDEŢELE BOTOŞANI ŞI SUCEAVA ................................................................................................. 15

II.1. Date privind ariile naturale de interes comunitar ........................................................................... 15

II.2. Situl ROSCI0184 Pădurea Zamostea – Luncă ................................................................................ 15

II.3. Descrierea tipurilor de habitate existente în rezervație.................................................................. 19

II.4. Descrierea speciilor de plante existente în Rezervația naturală ,,Pădurea Zamostea-Luncă” ........ 23

III. Conservarea speciilor de plante și a habitatelor prezente în situl Natura 2000-ROSCI0184 Pădurea
Zamostea-Luncă .......................................................................................................................................... 31

III.1. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate ................................................................ 31

III.2 Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate ....................................................................... 37

III.3. Lista impacturilor ............................................................................................................................ 39

III.4. Evaluarea impacturilor asupra speciilor ......................................................................................... 41

III.5 Evaluarea starii de conservare a speciei de interes conservativ Cypripedium calceolus ............... 44

III.6. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ ....................................... 51

III.7. Informații socio-economice și culturale, impacturi şi ameninţări .................................................. 61

III.8. Comunităţile locale și factorii interesaţi ........................................................................................ 62

IV.Măsuri de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar................................................... 66

IV.1. Măsuri generale de conservare pentru situl ROSCI0184 Pădurea Zamostea-Luncă ...................... 66

IV.2. Măsuri de conservare pentru habitatele de interes comunitar 91F0 şi 91Y0 ................................ 66

IV.3. Măsuri de conservare pentru speciile de plante de interes comunitar și național ........................ 67

5
V. Implicarea Echipei Verzi a Școlii generale ,,George Hazgan” , Vîrfu Cîmpului în conservarea speciilor de
plante şi a habitatelor din situl „Pădurea Zamostea-Luncă” ...................................................................... 68

VI. Metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informațiilor privind speciile și habitatele de
importanță comunitară și națională ........................................................................................................... 76

VI.1. Metode de cercetare a florei.......................................................................................................... 76

Concluzii ...................................................................................................................................................... 77

Anexe .......................................................................................................................................................... 79

Referințe bibliografice ................................................................................................................................ 92

6
Introducere

Alegerea acestei teme de disertaţie ,,Conservarea speciilor și habitatelor de interes


comunitar din situl Natura 2000-ROSCI0184 Pădurea Zamostea-Luncă, județele Botoșani și
Suceava “ a fost făcută din dragoste și interes pentru natură și pentru speciile de plante de interes
comunitar, dar și pentru cele de interes național,care au o importanță, dar și o frumusețe
deosebită în acest ecosistem de pădure. Pădurea, pentru mine depășește de cele mai multe ori
limitele spațiale ale unui simplu ecosistem, amintindu-mi și de zilele copilăriei când în vacanțele
de vară ,,hoinăream” cu prietenii ore în șir la umbra deasă pe care ne-o oferea pe vreme
caniculară.
Menționez că studiul meu din această lucrare se referă doar la speciile de plante și la
habitatele de interes comunitar prevăzute în formularul standard al acestui sit.
Această rezervație naturală de interes comunitar se află în apropierea comunei mele
natale, comuna Vârfu Câmpului, județul Botoșani și mi-a atras atenția încă din copilărie, când
eram încă elevă pe acele plaiuri, deoarece colegi de ai mei aduceau la școală niște flori frumoase,
nemaiîntâlnite până atunci. Am descoperit mai târziu că acele minunate plante erau declarate
monumente ale naturii și că nu ar fi trebuit rupte, iar asta m-a determinat acum să fac un studiu
asupra a ceea ce se mai întâmplă în această zonă.

Lucrarea este alcătuită din 6 capitole. Aceste capitole duc la evaluarea impactului existent
în această arie naturală protejată și sunt următoarele:
Capitolul I: Informaţii generale (2 subcapitole)
Capitolul II: Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar (4 subcapitole)
Capitolul III: Conservarea speciilor de plante și a habitatelor prezente în situl Natura 2000-
ROSCI0184 Pădurea Zamostea-Luncă (8 subcapitole)
Capitolul IV: Măsuri de reducere a impactului (3 subcapitole)
Capitolul V: Implicarea Echipei Verzi a Școlii generale ,,George Hazgan” , Vîrfu Cîmpului în
conservarea speciilor de plante şi a habitatelor din situl „Pădurea Zamostea-Luncă”
Capitolul VI: Metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informaţiilor privind speciile
de plante şi habitate de importanţă comunitară (1 subcapitole)
7
Concluzii
Anexe

Primul capitol este alcătuit din informaţii generale despre habitate și specii de interes
comunitar, dar și despre conservarea acestora (definiţii), date despre localizarea geografică și
administrativă a judeţului Suceava şi comunei Zamostea.
Al doilea capitol este structurat în 4 subcapitole, care descriu în amănunt aria naturală
protejată ,,Pădurea Zamostea-Luncă”. În acest capitol, obiectivul a fost cunoașterea ariei
(localizare), dar și monitorizarea stării de conservare a speciilor de plante de interes comunitar și
național și a habitatelor existente aici . Am inventariat numărul indivizilor speciilor de plante, am
fotografiat speciile pentru care am realizat acest studiu, aceste observații fiind făcute pe parcursul
unui an (din vara anului 2013 ).
În capitolul trei am prezentat analiza datelor preluate din teren şi am realizat prelucrarea
lor în vederea conservării speciilor de plante și a habitatelor din aria naturală protejată.
Capitolul patru a fost destinat pentru măsurile de conservare ce pot fi luate în această
rezervație naturală. Am realizat prezentarea măsurilor ce ar putea fi luate pentru aria naturală
protejată în general și pentru habitate și speciile de plante.
Capitolul V al acestei lucrări este reprezentat de un proiect pe care îl realizez împreună cu
elevii și unii dintre profesorii Școlii generale ,, George Hazgan” Vîrfu Cîmpului, proiect ce se
referă la implicarea și conștientizarea tinerei generații despre aspectele conservării biodiversității
în aria naturală protejată.
În următorul capitol sunt prezentate metodele specifice de teren privind speciile și
habitatele de importanță comunitară (metode de inventariere a florei).
Ultimul capitol reliefează concluziile finale la care am ajuns în urma acestui an de studiu
și de muncă de teren.

Am realizat studiul pe această arie naturală protejată cu scopul de a cunoaște starea de


conservare a speciilor de floră și a habitatelor existente aici, dar și cu dorința de a putea schimba
ceva în comportamentul oamenilor față de acestă zonă, prin derularea proiectului cu elevii școlii

8
la care am fost elevă , dar și prin informarea cu date cât mai corecte a tuturor celor interesați de
această arie naturală protejată.

Nu în ultimul rând mulțumesc domnului lector doctor Mihai Costică pentru ajutorul și
îndrumarea ce mi le-a oferit oricând întâmpinam vreo problemă și de asemenea îi mulțumesc și
pentru răbdarea pe care a avut-o cu mine pe tot parcursul acestui an în care i-am fost discipol.

9
I. INFORMAŢII GENERALE

I.1.Repere conceptuale

Habitatul reprezintă o suprafaţă locuită de o populaţie, de o specie de plante sau de


animale.
Habitatele de interes comunitar sunt acele habitate naturale de pe teritoriul Uniunii
Europene care îndeplinesc cel puţin una din condiţiile următoare:
 sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;

 au un areal natural redus;

 sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe regiuni
biogeografice

Dintre acestea, se consideră a fi prioritare acele habitate naturale aflate în pericol de


dispariţie, cărora Comunitatea Europeană le acordă o atenţie deosebită. Acest statut este
evidenţiat printr-un asterisc (*) în Anexa nr. I a Directivei 92/43/CEE.

Speciile de interes comunitar sunt acele specii de pe teritoriul Uniunii Europene care
îndeplinesc cel puţin una din următoarele condiţii:

 sunt periclitate, cu excepţia populaţiilor care sunt situate la limita arealului şi care nu sunt
nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică;

 sunt vulnerabile (speciile a căror încadrare în categoria celor periclitate este probabilă
într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă);

 sunt rare (populaţii mici care, chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile,
riscă să devină; aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt
fragmentat dispersate pe suprafeţe largi);

10
 sunt endemice la nivel european şi necesită o atenţie specială datorită caracteristicilor
specifice ale habitatului lor şi/sau a impactului potenţial pe care îl are exploatarea
acestora asupra stării lor de conservare

Starea de conservare a unui habitat natural este dată de totalitatea factorilor care acţionează
asupra sa şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung
răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice.
Starea de conservare a unei specii este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi
care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei pe teritoriul vizat,
respectiv pe teritoriul Uniunii Europene.

I.2. Localizarea geografică şi administrativă a sitului

Judeţul Suceava are o suprafaţă de 8.553 km2 (3,6% din suprafaţa ţării) fiind al doilea ca
mărime din ţară. Dealurile şi munţii sunt formele de relief predominante. Suprafaţa fondului
forestier reprezintă 53% din cea a judeţului, ocupând din acest punct de vedere primul loc pe
ţară. Este situat în partea de nord-est a României, între Pietrosul Călimanului (2.022 m altitudine)
și albia Siretului (233 m), într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central şi nord-
est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, pe coordonatele geografice 24˚57’-
26˚40’ longitudine estică și 47˚4’55” – 47˚57’31” longitudine nordică, cu o așezare în formă de
amfiteatru. Perimetrul său cuprinde 5 municipii, 11 oraşe şi 96 de comune.
Judeţul Botoşani este o regiune cuprinsă între râurile Siret şi Prut, în extremitatea de nord
- est a ţării, la graniţa cu Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se
învecinează cu judeţele Suceavaşi Iaşi. Municipiul reşedinţă de judeţ este oraşul Botoşani, situat
în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga văii Siretului (în vest) şi cea a
dealurilor joase a Câmpiei Moldovei (către est). Suprafaţa judeţului este de 4.986 Km2 (respectiv
2,1 % din teritoriul ţării).

11
Fig 1.1 Localizarea județelor Botoșani și Suceava
Sursă:http://www.google.ro/imgres?q=harta+judetelor

Comuna Zamostea este situată în estul judeţului Suceava, pe partea dreaptă a râului Siret.
La nord se învecinează cu Grămeşti, la nord-est cu judeţul Botoşani, la vest cu Calafindeşti, iar la
est cu Zvoriştea.Pe teritoriul comunei există o rezervaţie naturală numită "Pădurea Zamostea-
Luncă".
Această rezervaţie naturală este răspândită în aceste 2 judeţe în proporţii diferite, aşa cum
va fi precizat în tabelul de mai jos:
Regiunea administrativă
Judeţ Pondere (%)
RO012-Botoşani 23.00
RO015-Suceava 77.00

12
Fig 1.2 Localizarea comunei Zamostea în județul Suceava
Sursă: http://maps.google.ro

În cazul rezervaţiei naturale ,,Pădurea Zamostea-Luncă” declarată prin Comitetului


executiv al Consiliului popular judeţean Suceava nr. 492 din 29 octombrie 1973, cu suprafaţa de
115,30 ha, s-a extins, având suprafaţa actuală de 299 ha, comform publicaţiei din Monitorul
Oficial al României nr. 846 din 29 noiembrie 2011 ce anunţă modificarea Ord. MMDD nr. 1964
/2007 cu Ord. MMP nr. 2387/2011 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a
siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000
în România.(http://apmsv.anpm.ro)
Localizarea sitului:
Latitudine: N 47º 52' 35''
Longitudine: E 26º 15' 29''
Altitudine (m): - minimă 271 m
-maximă 303 m
-medie 283 m
Căi de acces: Din Suceava pe DN 29A până în Zvoriştea şi apoi pe DJ 191A până în Zamostea
după care pe drum forestier.

13
Descrierea suprafeţei: Cuprinde parcelele şi subparcelele silvice: 53A, B, C, D, E, 56A, B, C,
D, E, 59A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, din UP VIII a OS Adâncata.

Fig.1.3. Localizarea rezervaţiei naturale ,,Pădurea Zamostea-Luncă”


Sursă: http://apmsv.anpm.ro

14
II .INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE
INTERES COMUNITAR PĂDUREA ZAMOSTEA-LUNCĂ,
JUDEŢELE BOTOŞANI ŞI SUCEAVA

II.1. Date privind ariile naturale de interes comunitar


Conservarea naturii se realizează cu ajutorul principalului instrument al Uniunii
Europene, rețeaua Natura 2000. Este o rețea de zone naturale sau semi-naturale, unde specii de
plante și animale vulnerabile dar și habitate naturale trebuie protejate.
Scopul acestei rețele este de a proteja biodiversitatea continentului european, implicit și a
României, dar și de a promova activități economice benefice pentru conservarea biodiversității.
Rețeaua Natura 2000 mai are rolul de a stopa declinul biodiversității, prin conservarea pe
termen lung a celor mai valoroase și periclitate specii (de plante și animale) și habitate de interes
european, având ca principal obiectiv identificarea, menținerea și refacerea arealelor pentru
protejarea speciilor de floră și faună sălbatică, precum și a coridoarelor de legătură dintre
acestea.

II.2. Situl ROSCI0184 Pădurea Zamostea – Luncă

Caracteristici generale ale sitului:


CLASE DE HABITAT PONDERE ÎN %
NO6- Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 24.00
N12- Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de 6.00
rotaţie cu dezmirişte)
N15- Alte terenuri arabile 3.00
N16- Păduri caducifoliate 67.00
TOTAL SUPRAFAŢĂ HABITAT
Tabel 2.1 Formular standard
Situl protejează un vechi fragment de pădure de luncă inundată periodic de Siret, formată
în principal de stejari bătrâni în asociaţie cu mai multe specii, care se află într-o stare foarte bună
de conservare şi care, împreună cu ecosistemele acvatice pe care le mărgineşte, oferă condiţii de
habitat ideal pentru mai mule specii de interes comunitar de peşti, reptile, lilieci, insecte şi
plante.

15
Situată la contactul tectonic dintre orogenul carpatic şi platforma cratogenică moldo-
podolică, lunca Zamostei se prelungeşte de la altitudinea de 290 m a terasei inundabile a
Siretului spre piemontul colinar. Clima este caracterizată de precipitaţii abundente (700-800 mm
anual), dar şi de temperatura medie cuprinsă între 6-8o C, determinând caracterul vegetaţiei
locale; poartă amprenta autenticităţii, fiind puţin denaturată de factorul antropic. Prezintă sol
cenuşiu de pădure pseudogleizat, aluvial molic (intens-moderat), estival jilav-umed. Pe lângă
conţinutul variabil de argilă, acest sol prezintă o acumulare de humus care scade repede pe profil.
Solul este format de depozite grele, argiloase sau luto-argiloase, având un grad de saturaţie în
baze ridicat, cu reacţie slab acidă sau chiar neutră.Reţeaua hidrografică este tributară râului Siret,
cele două pâraie din zona, Verehia şi Baranca, neinfluenţând major microrelieful zonei. Pe
teritoriului sitului se regăsesc meandrele braţului vechi al Siretului (aflate pe teritoriul judeţului
Botoşani) care constituie un habitat aparte, ele formând în perioada dintre inundaţii numeroase
bălţi dar şi zone stuficole înmlăştinite.
Compoziţia floristică a ariei naturale ,,Pădurea Zamostea-Luncă” prezintă o asemănare
deosebită cu cea descrisă de Alexandru Borza(1937) din Republica Moldova sub denumirea de
Querceto – Carpinetum bessarabicum. Nicolae Boşcaiu, Alexandru Filipaşcu şi Taraș Seghedin
(40), pe baza releveurilor din rezervaţie (1976), fac o descriere a florei şi a faunei. Referitor la
compoziţia vegetaţiei, se revine la asociaţia descrisă de Al.Borza (1937), dar se propune
denumirea de Euonymo nanae-Carpitenium(Borza 37), după una din cele mai reprezentative
specii sub aspect fitogeografic, chiar dacă în privinţa participării sale cantitative rămâne mai
puţin reprezentativă.
Flora specifică întâlnită în rezervația studiată este reprezentată prin ghioceii (Galanthus
nivalis şi Leucojum vernum), viorele (Scilla bifolia), care îmbracă suprafeţe întinse ale
rezervaţiei lăsând vizitatorului în cursul lunilor aprilie-mai o imagine de neuitat ,sor cu frate
(Melampyrum bihariense), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), dalacul (Paris quadrifolia),
hepatica (Hepatica nobilis), tătăneasa (Symphytum cordatum), creţuşca (Filipendula ulmaria),
slăbănogul (Impatiens noli-tangere), rodul pământului (Arum maculatum), lăcrămioara
(Convallaria majalis), coada cocoşului (Polygonatum latifolium), cerenţel (Geum urbanum),
urzici (Urtica dioica şi Urtica kioviensis) ş.a. În rezervație mai sunt întâlnite laleaua pestriţă
(Fritillaria meleagris) şi papucul doamnei (Cypripedium calceolus) care înfloresc primăvara și
care sunt declarate monumente ale naturii.
16
Rezervaţia este un stejăret de luncă cu stratul freatic la suprafaţă la care se adaugă, în anii
cu precipitaţii, inundaţiile râului Siret. Speciile lemnoase, dominante în această pădure sunt
stejarului (Quercus robur),frasinul (Fraxinus excelsior), care a fost în mare parte redus prin
extracţie, carpenul (Carpinus betulus), destul de bine reprezentat, iar teiul (Tilia cordata),cireşul
sălbatic (Prunus avium), paltinul de câmp (Acer platanoides) şi plopul tremurător (Populus
tremula) sunt destul de frecvente.
Dintre elemente arbustive, apar: jugastrul (Acer campestre), alunul(Corylus avellana),
sângerul (Cornus sanguinea), ulmul de câmp (Ulmus laevis), păducelul(Crataegus monogyna),
salba moale (Evonymus europaea), iedera(Hedera helix), şi sporadic monumentul naturii, salba
mică (Evonymus nana).
Fauna specifică acestui tip de habitat şi întâlnită aici este alcătuită din căprior (Capreolus
capreolus), mistreţul (Sus scrofa), pisica sălbatică (Felis silvestris), vulpea(Vulpes vulpes),
iepurele (Lepus europaeus), jderul(Martes martes) ş.a.
S-au întâlnit cazuri când au fost găsite coarne semifosile de cerb, ceea ce indică prezenţa
odinioară a cerbului comun, aşa-numitul ,,lidvan” (Cervus elaphus hippelaphus) în luncile
Siretului, biotop clasic pentru această specie, până la intervenţia omului.
Prezenţa unui număr mare de păsări ce alcătuiesc o ornitocenoză bine stabilizată a fost
determinată de caracterul de pădure de luncă, dominată de stejari în asociaţie cu frasini. La
aceasta mai contribuie şi faptul că vechile meandre ale Siretului care străbat rezervaţia alcătuiesc,
în perioada inundaţiilor sau a ploilor, numeroase bălţi şi formaţiuni stuficole înmlăştinate, care
atrag speciile de baltă. Prezenţa stejarilor bătrâni permite o intensă populare cu specii care
nidifică în scorburi ca graurul (Sturnus vulgaris), stâncuţa (Coloeus sp.), etc. Tot în această
rezervaţie mai sunt întâlnite şi alte specii de păsări precizate în Formularul Standard din
2007,specii protejate cum ar fi: Acrocephalus palustris (Lăcar de mlaștină), Cuculus canorus
(Cuc), Ficedula parva (Muscar mic), Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic), Upupa epops
(Pupăza), Caprimulgus europaeus (Caprimulg), Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar),
Ixobrychus minutus (Stârc pitic).Ca element autohton este fazanul (Phasianus colchicum
torquatus), naturalizat prin colonizări repetate, care a găsit aici un mediu foarte prielnic.
Importanţa deosebită a rezervaţiei pentru conservarea sistemelor relictare este confirmată
de alcătuirea floristică a vegetaţiei din lunca Zamostei şi impune mărirea perimetrului şi

17
interzicerea oricărei extrageri, chiar sub forma de tăieri de igienă, pentru a se asigura protecţia
vegetaţiei din întreaga zonă forestieră aferentă.
(REZERVAȚIILE NATURALE DIN BUCOVINA,Taras George Seghedin,Bucureşti :
Sport-Turism)

Foto 2.1 Aspect general Pădurea Zamostea-Luncă (foto original)

Caracteristici generale ale sitului:


În această rezervaţie a fost identificată prezenţa unor habitate, iar în tabelul de mai jos
este prezentată importanţa acestora.

Reprezentativitate: A-excelentă, B-bună, C-semnificativă, D-nesemnificativă


Suprafaţa relativă: A-100≥p>15%, B-15≥p>2%, C-2≥p>0%
Starea de conservare: A-excelentă, B-bună, C-medie sau redusă
Evaluare globală: A-valoare excelentă, B-valoare bună, C-valoare considerabilă

COD Pondere Reprezentativitate Suprafaţă Stare de Evaluare


relativă conservare globală

18
91Y0 Păduri dacice de 99.00 A C A A
stejar şi carpen
91 F0 Păduri ripariene 1.00 B C B B
mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia,
din lungul marilor
râuri
Tabel 2.2. Formular standard
În formularul standard al sitului sunt precizate următoarele specii de plante.

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


COD NUME POPULAŢIE EVALUAREA SITULUI
Populaţie Conservare Izolare Evaluare
globală
1902 Cypripedium R C C B B
calceolus
Tabel 2.3. Formular standard

Alte specii importante de floră


A-Lista roşie de date naţionale, B-endemic, C-convenţii internaţionale (Berna,Bonn,etc), D-alte
motive
CATEGORIE COD DENUMIRE ŞTIINŢIFICĂ POPULAŢIE
Plante Fritillaria meleagris 200-400 i D
Plante 1866 Galanthus nivalis 250-450 i A
Plante Leucojum vernum 30-50 i D
Tabel 2.4. Formular standard

II.3. Descrierea tipului de habitat existent în rezervație

În legătură cu habitatele întâlnite în ROSCI0184 Pădurea Zamostea-Luncă, acestea au


statut de habitate protejate în lista comunitară.

19
În accepţiunea dată în Directiva Habitate şi preluată pentru programul Natura 2000,
habitatul reprezintă un ecosistem sau grup de ecosisteme (Doniţă et al., 2005). Acest lucru
rezultă din denumirea şi descrierea tipurilor de habitate, în care se fac referiri la caracteristicile
ecotopului, dar și la cele ale biocenozelor ce ocupă staţiunile respective.
Ecosistemele naturale și seminaturale din România reprezintă aproximativ 47% din
suprafața țării. Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotopes au fost
identificate și caracterizate un număr de 783 tipuri de habitate (13 habitate de coastă, 89 de zone
umede, 196 de pajiști, 206 de pădure, 54 de mlaștină, 90 de stâncării/nisipuri și 135 agricole) în
261 de zone analizate de pe întreg teritoriul țării.
Ţara noastră este gazda unor tipuri unice şi extinse de habitate, de la păduri mature aproape
virgine, pajişti şi stepe bogate în specii floristice, la mlaştini întinse, posibil, fără echivalent în
Uniunea Europeană.

II.3.1 91Y0 Pãduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagussylvatica), tei (Tilia cordata)
cu Carex pilosa

Rãspândire: în dealurile din nordul țării (Podișul Sucevei, Dealurile Dorohoiului), în etajul
nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun
Stațiuni:Altitudini: 200–500 m; Clima;temperatura :9–7,50C;precipitații = 500–650 mm
Relief: versanți slab sau mediu înclinați, cu diferite expoziții, văi largi, platouri, culmi late
Roci: marne, gresii calcaroase, depozite lutoargiloase
Soluri: de tip faeoziom (sol cenușiu), luvosol, profunde, slab acide, hidric echilibrate (cu
posibile deficite vara), eutrofice
Structură: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale și caucaziene. Stratul arborilor,
compus, în etajul superior, din gorun (Quercus petraea ssp. petraea, dalechampii) frecvent și
stejar pedunculat (Quercus robur), tei (Tilia tomentosa,T. platyphyllos, T. cordata), frasini
(Fraxinus excelsior, F. coriariaefolia), paltini (Acer platanoides, A. pseudoplatanus),
cireș(Prunus avium), ulmi (Ulmus glabra, U. minor), la altitudini mai mare cu
participareafagului (Fagus sylvatica ssp. moesiaca),iar în etajul inferior carpen (Carpinus
betulus), jugastru (Acer campestre), sorbde câmp (Sorbus torminalis), măr (Malus sylvestris), păr
(Pyrus pyraster), arțar tătărăsc(Acer tataricum); are acoperire 80–90%și înălțimi de 22–30 m la
20
100 de ani. Stratularbuștilor, în general dezvoltat variabil,este compus din Cornus mas, C.
sanguinea, Corylus avellana, Sambucus nigra, Staphyllea pinnata, Crataegus monogyna ș.a.
Stratul ierburilor și subarbuștilor, (Galium odoratum, Asarum europaeaum, Stellaria
holostea),cu unele specii de răspândire regional(Carexbrevicollis, Dentariaquinquefolia).
Compoziție floristică:
Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica), Tiliatomentosa, Fraxinus excelsior,
Carpinusbetulus.
Specii caracteristice: Carexbrevicollis, Dentaria quinquefolia.
Altespecii importante: Allium ursinum, Arumorientale, Ajuga reptans, A. genevensis,
Brachypodium sylvaticum, Carex sylvatica,C. pilosa, Dactylis polygama, Dentaria bulbifera,
Euphorbia amygdaloides, Lathyrusvenetus, Mercurialis perennis, Melica uniflora, Polygonatum
multiflorum, P. latifolium,Ranunculus auricomus, Sanicula europaea, Scutellaria altissima,
Stachys
sylvatica, Salvia glutinosa, Scrophularianodosa, Viola mirabilis, V. hirta, V. odorata, V.
reichenbachiana, Bromus benekeni.
Asociații vegetale: Aro orientalis – Carpinetum (Dobrescu et Kovacs 1973) Täuber 1992
Valoare conservativă: moderată

Foto 2.2.Lathyrus venetus (foto original)

21
Foto 2.3. Aspect de ansamblu din pădurea Zamostea-Luncă- Scilla bifolia (foto original)

II.3.2 91F0Pãduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.)
și ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantean
Rãspândire:în toatã România, în luncile râurilor mari, în zona pădurilor de stejar, ambele
subzone.
Stațiuni:Altitudini 15–150 m; Climã: temperatură = 11–9,50C, precipitații = 500-700 mm.
Relief: terase înalte plane, mai rar inundabile din luncile marilor râuri
Roci:aluviuni diverse, lutos argiloase, pietrișuri.
Soluri: de tip cambosol tânăr de luncă, aluviosol, profunde, gleizate în adâncime, umede,
eutrofice.
Structură: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale. Stratul arborilor, compus, în
etajul superior, din stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (în general Fraxinus angustifolia
iar în sudul țării și F. pallisae), ulmi (Ulmus laevis, U. minor), pe locuri mai înalte tei (Tilia
tomentosa, T. cordata), carpen (Carpinus betulus), mai rar plopi (Populus alba, Populus nigra),
iar în etajul inferior Acer campestre, Malus sylvestris, Pyrus pyraster, rar Acer tataricum; are
acoperire de 80–100% și înâlțimi de 25–35 m la 100 de ani.Stratul arbuștilor, de regulã bine
dezvoltatcompus din Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Frangula alnus, Coryllus avellana,
Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Lygustrum vulgare ș.a. Stratul ierburilor șisubarbuștilor,
cu dominarea speciilor Rubus caesius, Galium aparine, Aegopodium podagraria.
Compoziție floristică:
22
Specii edificatoare: Quercus robur, Fraxinus angustifolia, Ulmuslaevis (Populus alba).
Specii caracteristice: lipsesc
Alte specii: Brachypodium sylvaticum,Carex pilosa, Circaea lutetiana,Dactylis polygama,
Eupatorium canabinum,Festuca gigantea, Geraniumphaeum, Glechoma hederacea, G. hirsuta,
Geum urbanum, Impatiens noli-tangere, Lysimachia nummularia, Physalis alkekengi,
Polygonatum latifolium, Salvia glutinosa, Solanum dulcamara, Viola odorata, V.
reichenbachiana ș.a.
Asociații vegetale:Fraxino danubialis-Ulmetum Sanda et Popescu 1999
Valoare conservativă: moderată

II.4. Descrierea speciilor existente în Rezervația naturală ,,Pădurea


Zamostea-Luncă”

În acest capitol sunt descrise doar speciile de plante precizate în formularul standard al
sitului de importanţă comunitară, acestea fiind Cypripedium calceolus (monument al naturii),
Euonymus nanus, Fritillaria meleagris, Galanthus nivalis şi Leucojum vernum. Ultimele patru
specii de plante fiind menţionate ca specii de importanţă naţională.

Cypripedium calceolus (Papucul doamnei) –Ordinul Asparagales, Familia Orchidaceae


(MONUMENT AL NATURII)

" Când o vezi pentru prima oară, te opreşti în faţa ei ca în faţa unui tablou vestit...nu îţi
dai seama...e o bijuterie de safire, rubine şi diamante, un fluture rar sau un colibri rătăcit pe
plaiurile noastre?" (Ion Simionescu)
Denumit popular Papucul doamnei, Cypripedium calceolus este o specie foarte rară de
orhidee aparţinând genului Cypripedium. Plantă perenă având în pământ un rizom orizontal cu
numeroşi solzi. Are tulpină aeriană, ce poate ajunge la înălţimea de 50 cm, iar în unele cazuri
chiar la 70 cm şi care poartă 1-2 flori de o frumuseţe rară. Frunzele sunt sesile,eliptice sau ovate,
cu nervuri arcuate, proeminente, faţa superioară a acestora fiind de un verde-viu, iar cea
inferioară verde-palid. Floarea pare un papucel de catifea, buza de jos având marginile răsucite

23
spre interior, de culoare galben-deschis. În interior se găsesc numeroşi perişori din care picură
nectar, foarte căutat de către insecte. Labelul este înconjurat de tepale de culoare purpuriu-închis,
aşezate în cruce. Înfloreşte în lunile mai-iunie.
Floarea, prin frumuseţea şi parfumul său, i-a determinat pe excursionişti să o culeagă fără
milă, fapt ce a dus la dispariţia ei din anumite zone şi rărirea considerabilă în multe alte părţi.
Popular se mai numeşte Gluga ciobanului, Floarea cucului, Condurul doamnei. Deşi
iubeşte umbra, nu suportă coroanele copacilor de deasupra atunci când sunt dese, înflorind din ce
în ce mai rar, apoi deloc şi în cele din urmă planta moare. Este iubitoare de teren umed.
(MONUMENTE ALE NATURII DIN ROMANIA - EMIL POP, N. SALAGEANU EDITURA
MERIDIANE, BUCURESTI, 1965)

Foto 2.4. Cypripedium calceolus (papucul doamnei) (foto original)

24
Fritillaria meleagris L.(Laleaua pestriță)- Ordinul Liliales, Familia Liliaceae
(MONUMENT AL NATURII)

Dintre toate speciile genului Fritillaria, interes deosebit îl prezintă Fritillaria meleagris
L., nume cu adânci rezonanțe de mit și legendă. Cât de minunat i se potrivește denumirea
științifică dată de Carl Linne căldurășei- Fritillaria meleagris L. Aluzie la penajul de bibilică și
forma perigonului (fritillus-tablă de șah; pahar pentru aruncat zarurile).
Fritillaria meleagris L. e răspândită în cele mai multe din județele țării noastre, începând
din regiunea de șes până la altitudinea de 700 m, în fânețe, zăvoaie, câmpii, pajiști, lunci,
poienile din păduri, în locuri umede și mlaștinile turboase.
Denumiri populare
În limba română: bibilică, bibilic, lalea, lalea pestriță, dediță, oul nagâțului, cuci, coroană,
căldărușă sălbatecă, clopoței.
Descrierea plantei
Plantă perenă, Fritillaria meleagris L. are în pământ un bulb tunicat de mărimea unei
alune, format din frunze cărnoase. La exterior bulbul are culoarea cafenie-brună. De pe bulb se
desprind rădăcinile firoase. Tulpina ierboasă, cilindrică, dreaptă, ajunge până la 30-40 cm. Cele
3-5 frunze alterne, liniar lanceolate, lungi de 7-12 cm, sunt sesile. În vârful tulpinii, cu vârful
aplecat, se găsește o floare mare solitară, în formă de cupă. Perigonul roșcat, violet purpuriu
având cele 6 petale cu pete pătrate alburii, are înfățișarea unei table de șah. Florile inodore conțin
glande nectarifere așezate la baza foițelor perigonului. Cele 6 stamine libere mai scurte decît
pistilul, au filamentele albicioase sau purpurii, iar anterele galbene. Pistilul e format din 3 carpele
unite având ovar cilindric, stilul cu stifmat trifid. Căldărușa este adaptată la polenizare
încrucișată, aceasta e făcută de bondari și albine. Fructul este o capsulă triloculară, triunghiulară.
Semințele sunt turtite, plate. Modul obișnuit de înmulțire este cel pe care vegetativă.
Perioada de înmulțire diferă de la o regiune la alta. În Banat înflorește între 10-20 aprilie,
în Oltenia mai timpuriu, martie-aprilie, deși în Banat media temperaturii este mai ridicată.
Perioada de înflorire durează în general 15 zile, știind că de fiecare dată își menține podoaba 6-8
zile. Răspândită în locuri umede și mlăștinoase, dacă timpul este ploios în perioada înfloririi,
prezența ei trece neobservată și scutită de ditrugere. În perioada înfloririi în locurile mlăștinoase
25
pot fi întâlnite specii de Carex, Caltha, Ranunculus, Salix; în locuri mai puțin umede specii de
Viola, Primula, Rumex, Equisetum, Achillea.
Importanța Fritillariei meleagris L.
Plantă ornamentală. Plantă de o frumusețe rară, căldărușa a fost culeasă în scopuri
decorative încă din secolele trecute.
Plantă meliferă. Alături de numeroase specii de Allium, Hyacinthus orientalis și
Asphodeline,Fritillaria meleagris L. e vizitată în zilele călduroase și însorite de numeroși
bondari și albine atrase de culoarea florilor și de substanțele zaharoase localizate în glandele
nectarifere.
Plantă medicinală. Fritillaria meleagris L.conține o serie de alcaloizi, substanțe
organice întâlnite mai des în regnul vegetal, mai puțin la monocotiledonate. Alcaloizii au acțiuni
fizicologice intense, unii sunt otrăvuri puternice sau medicamente prețioase. Acțiunea aceasta a
plantelor este cunoscută din vremuri îndepărtate. Dintre alcaloizii genului Fritillariaamintim
fritilarina, verticilina, imperialina, peimina. Cît de puternică e acțiunea toxică a acestor alcaloizi
rezultă și din faptul că ovinele și bovinele nu pasc nici florile și nici frunzele de Fritillarie, iar
pentru porcine este toxică.
Acțiunea alcaloizilor a fost folosită în medicina populară. Era folosită contra durerilor de
stomac. Bulbii erau tăiați mărunt și se puneau în rachiu. Acesta constituia un calmant. Ceea ce
este și mai interesant e faptul că în trecut florile de căldărușă erau adunate de către farmaciști
pentru prepararea unui medicament folosit sub formă de ceai la oprirea scurgerilor de sânge.
(După relatările septuagenarei Gheațău Aclilina din Voitinel).
Plantă indicatoare. Fritillaria meleagris este un element mediteranian atlantic,care
iubeşte solul acid, căldura şi umezeala şi poate fi folosită ca plantă indicatoare în introducerea,
aclimatizarea şi cultura ceaiului în ţara noastră.

Ocrotirea Fritillariei meleagris L.


Meritul deosebit de a fi sesizat şi atras atenţia asupra importanţei floristice a căldăruşei cât şi a
ocrotirii ei îl deţine prof. univ. Mihai Guşuleac. Aprilie 1916 trebuie considerat anul când se
pune problema ocrotirii naturii în Bucovina în general şi al căldăruşei în special.
În cadrul Cosfătuirii comisiei pentru ocrotirea naturii din aprilie 1960, Suceava, cu
participarea delegatului Universităţii ,,Al.I.Cuza” din Iași, prof. univ. C. Burduja, s-a cerut luarea
26
de măsuri pentru ocrotirea Fritillariei meleagris, monument al naturii și crearea unei rezervații la
Temnic, la 4 km de Rădăuți.
Ocrotirea căldărușei a fost discutată și cu ocazia simpozionului pentru ocrotirea naturii
din octombrie 1966 de la Suceava, cu participarea prof. Val. Pușcariu, secretarul Comisiei pentru
ocrotirea monumentelor naturii. Ideea ocrotirii căldărușei a plecat în 1916, din Bucovina, și tot
de aici a apărut, în 1960, prima propunere de a se crea o rezervație pentru ocrotirea acestei
plante.
Plantă meliferă, medicinală, colorantă, indicatoare și ornamentală, căldărușa deși destul
de des întâlnită în țara noastră, totuși dispare sub ochii noștri așa cum a dispărut din Pădurea
Căldărușani (Val. Pușcariu). Dispare în primul rând în apropierea orașelor unde este culeasă fără
milă și comercializată.

Foto 2.5. Fritillaria meleagris (foto original)

27
În perioada lunilor februarie-martie, în pădurea declarată rezervaţie naturală, Zamostea-
Luncă mai poate fi întâlnită o specie de ghiocei, Galanthus nivalis aparţinâd familiei
Amaryllidaceae ce au o înălţime de 10-30 (40) cm şi pot fi găsiţi solitari sau grupaţi. Au bulbi
puţini, globuloşi sau ovoidali, cu lungimea de 13-15 până la 25 mm şi diametrul de 9-11 mm, cu
tunici brune, care învelesc 2 serii anuale de solzi, în timpul înfloririi. Frunzele în număr de 2,
care apar împreună cu florile, pot ajunge până la 20-35 cm lungime şi 2-15 mm lăţime, iar teaca
membranoasă care înveleşte baza acestora este transversal trunchiată şi lungă de 15-100 mm.
Tulpina acestei specii de ghiocei este comprimată şi lungă de 7-40 cm. Pedicelul floral este drept
la ieşire din sol, devenind apoi nutant, lung de 15-50 mm.
Florile sunt albe, cu foliole perigoniale externe obovat alungite, obovate sau eliptice,
atenuate la bază, lungi de (12) 15-25 mm şi late de (3) 8-10 mm, concave, iar cele interne de
două ori mai scurte, pe faţa externă albe, la vârf cu o pată verde, rar gălbuie, uneori chiar
inexistentă. Seminţele sunt lungi, de 3-4,5 mm, cu un înveliş subţire, albicios sau bruniu, având
un apendice alungit, iar la vârf încovoiat.(Acad. T. Săvulescu, Al. Beldie, I. Grinţescu,
M.Guşuleac, I.Morariu,A. Nyarady, Acad. E.I. Nyarady, A. Paucă, M. Răvăruţ, I.Şerbănescu,
I.Tudor, Em. Ţopa- FLORA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE(cap. VI-XI),Editura
Academiei Republicii Populare Române ,1958).

28
Foto 2.6. Galanthus nivalis (foto original)

Leucojum vernum (Ghiocei bogaţi) aparţine Ordinului Asparagales, Familiei


Amaryllidaceae
Au înălţimea de 10 până la 50 cm cu un bulb ovoidal,cu gât alungit (20-40 mm) şi
diamentrul de 10-20 mm, cu tunici cenuşii deschise, care au 8-12 solzi tubuloşi, întregi. Frunzele
acestei plante sunt verzi, obtuze, cu lungimea de 15-35 mm şi late de 4-15 până la 24 mm, mai
lungi sau uneori mai scurte decât tulpina. Tulpina este solitară, însă poate fi şi câte 2,
bimuchiată, înaltă de 10-35 (50) cm, la bază având 2-4 teci membranoase. Pedicelul este mai
lung decât ovarul, 25-30 mm. Florile sunt slab mirositoare, câte 2 sau 3, solitare. Capsula cu 7-14
seminţe, lungă de 15-18 mm, cu un diametru de 10 mm are pereţi cărnoşi, moi, care se deschid

29
doar în condiţii de umezeală, în timpul secetei rămân pieloase. Sămânţa acestor ghiocei este
alungit eliptică sau globuloasă, uşor colorată, lungă de aproximativ 7 mm.
Ghioceii bogaţi au fost întâlniţi în zonele umede ale pădurii Zamostea-Luncă, în lunile
martie-aprilie.

Foto 2.7. Leucojum vernum (foto original)

30
III. Conservarea speciilor de plante și a habitatelor prezente
în situl Natura 2000-ROSCI0184 Pădurea Zamostea-Luncă

III.1. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate


Tabel 3.1. Date privind existența speciei Fritillaria meleagris în aria naturală protejată

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Fritillaria meleagris Specie din categoria alte specii importante în Formularul standard
2. Informaţii specifice Specie din Lista roșie de plante superioare din România
speciei
3. Distribuţia speciei Populația este reprezentată de indivizi răspândiți mai mult sau mai
[interpretare] puțin uniform pe o suprafață de aproximativ 2 ha.
4. Statutul de prezenţă o rezident,
[temporal]
5. Statutul de prezenţă o izolată,
[spaţial]
6. Statutul de prezenţă o nativă,
[management]
7. Abundenţă  rară
8. Perioada de Martie, 2014
colectare a datelor
din teren

Tabel 3.2. Distribuţia speciei Fritillaria meleagris

Cod Parametru Descriere


A.1 Frutillaria Specie din categoria alte specii importante în Formularul standard
meleagris
A.2 Tipul populaţiei  Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
speciei în aria
naturală protejată
A.3 Localizarea grupul de indivizi a fost identificat în locul numit Pădurea Zamostea-
speciei [descriere] Luncă

31
A.4 Mărimea a) 24 000 i
populaţiei speciei
în locul respectiv
A.5. Calitatea datelor  bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa densităţii  Medie;
speciei
A.7. Confidenţialitate  Informaţii publice;

Hartă 3.1. Distribuţia speciei Fritillaria meleagris

Tabel 3.3 Date privind existența speciei Cypripedium calceolus în aria naturală protejată

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
9. Cypripedium Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
calceolus 92/43/CEE
10. Informaţii specifice Specie din Lista roșie de plante superioare din România
speciei

32
11. Distribuţia speciei Populația este reprezentată de indivizi răspândiți izolat pe o
[interpretare] suprafață de aproxiomativ 500 m2
12. Statutul de prezenţă o rezident,
[temporal]
13. Statutul de prezenţă o izolată,
[spaţial]
14. Statutul de prezenţă o nativă,
[management]
15. Abundenţă  rară
16. Perioada de Mai,2014
colectare a datelor
din teren

Tabel 3.4. Distribuţia speciei Cypripedium calceolus


Cod Parametru Descriere
A.1 Cypripedium Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
calceolus 92/43/CEE
A.2 Tipul populaţiei  Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
speciei în aria
naturală protejată
A.3 Localizarea grupului de indivizi a fost identificat în locul numit
speciei [descriere]
A.4 Mărimea 47 i
populaţiei speciei
în locul respectiv
A.5. Calitatea datelor  bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa densităţii  Medie;
speciei
A.7. Confidenţialitate  Informaţii publice;

33
Hartă 3.2. Distribuţia speciei Fritillaria meleagris

Tabel 3.5. Date privind existența speciei Leucojum vernum în aria naturală protejată

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
17. Leucojum vernum Specie din categoria alte specii importante în Formularul standard
18. Informaţii specifice Specie din Lista roșie de plante superioare din România
speciei
19. Distribuţia speciei Populația este reprezentată de indivizi răspândiți izolat pe o
[interpretare] suprafață de aproxiomativ 100m2
20. Statutul de prezenţă o rezident,
[temporal]
21. Statutul de prezenţă o izolată,
[spaţial]
22. Statutul de prezenţă o nativă,
[management]
23. Abundenţă  rară
24. Perioada de Februarie, 2014
colectare a datelor
din teren

34
Tabel 3.6. Distribuţia speciei Leucojum vernum

Cod Parametru Descriere


A.1 Leucojum vernum Specie din categoria alte specii importante în Formularul standard
A.2 Tipul populaţiei Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
speciei în aria
naturală protejată
A.3 Localizarea grupului de indivizi a fost identificat în locul numit
speciei [descriere]
A.4 Mărimea 15 i
populaţiei speciei
în locul respectiv
A.5. Calitatea datelor  bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa densităţii  Scăzută
speciei
A.7. Confidenţialitate  Informaţii publice;

Hartă 3.3. Distribuţia speciei Leucojum vernum

35
Tabel 3.7. Date privind existența speciei Galanthus nivalis în aria naturală protejată

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
25. Galanthus nivalis Specie din categoria alte specii importante în Formularul standard
26. Informaţii specifice Specie din Lista roșie de plante superioare din România
speciei
27. Distribuţia speciei Populația este reprezentată de indivizi răspândiți izolat pe o
[interpretare] suprafață de aproxiomativ 1 ha
28. Statutul de prezenţă o rezident,
[temporal]
29. Statutul de prezenţă o izolată,
[spaţial]
30. Statutul de prezenţă o nativă,
[management]
31. Abundenţă  rară
32. Perioada de Februarie, 2014
colectare a datelor
din teren

Tabel 3.8. Distribuţia speciei Galanthus nivalis

Cod Parametru Descriere


A.1 Galanthus nivalis Specie din categoria alte specii importante în Formularul standard
A.2 Tipul populaţiei Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
speciei în aria
naturală protejată
A.3 Localizarea grupului de indivizi a fost identificat în locul numit Pădurea
speciei [descriere] Zamostea-Luncă

A.4 Mărimea 1500 i


populaţiei speciei
în locul respectiv

36
A.5. Calitatea datelor  bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa densităţii  Scăzută
speciei
A.7. Confidenţialitate  Informaţii publice;

Hartă 3.4. Distribuţia speciei Galanthus nivalis

III.2 Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate


III.2.1.Evaluarea presiunilor actuale asupra tipurilor de habitate
Tabel 3.9. Evaluarea presiunilor actuale asupra habitatului 91F0 Păduri ripariene mixte cu
Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor
râuri (Ulmenion minoris)
Cod Parametru Descriere

37
G.1 Păduri ripariene  tip de habitat de importanţă comunitară;
mixte cu
Quercus robur,
Ulmus laevis,
Fraxinus
excelsior sau
Fraxinus
angustifolia, din
lungul marilor
râuri (Ulmenion
minoris)
G.2 Codul unic al 91F0
tipului de habitat
G.4 Localizarea Presiune cu fără urmări în cazul aparitiei condițiilor
presiunii actuale mezohigrofile
asupra tipului de
habitat
[descriere]
G.5 Intensitatea  Scazută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului
localizata a de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ
presiunii actuale afectată
asupra tipului de
habitat
G.6 Confidenţialitate  Publice

38
Tabelul 3.10. Evaluarea presiunilor actuale asupra habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și
carpen
Cod Parametru Descriere
G.1 Păduri dacice de  tip de habitat de importanţă comunitară;
stejar și carpen
G.2 Codul unic al 91Y0
tipului de habitat
G.4 Localizarea Presiune cu urmări în cazul aparitiei condițiilor
presiunii actuale mezohigrofile
asupra tipului de
habitat
[descriere]
G.5 Intensitatea  Scazută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului
localizata a de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ
presiunii actuale afectată
asupra tipului de
habitat
G.6 Confidenţialitate  Publice

III.3. Lista impacturilor


III.3.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Tabel 3.11. Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate


Cod Parametru Descriere
A.1 F Rar populația din așezările limitrofe utilizează speciile de
Folosirea cormofite în scop medicinal, ornamental sau comercial
resurselor
biologice, altele
decât agricultura
și silvicultura

39
A.2 Detalii Presiunea descrisă mai sus are efect izolat și ocazional
F04. Ocazional se prelevează plante mai ales ornamentale
Luare/prelevare
de plante
terestre, în
general
Detalii Presiunea F04 este resimțită mai ales de Galanthus
nivalis, Leucojum vernum și Cypripedium calceolus
F04.02 Această presiune are acțiune premergătoare fiindcă
colectare reprezintă aspectul mercantil al interesului pentru resurse
a (ciuperci, vegetale, interes extins și asupra indivizilor de specii
licheni, fructe de aflate în categoria celor protejate. Este necesară o
pădure etc) informare și instruire a populației din localitățile
limitrofe

III.3.2.Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate


Tabelul 3.12. Lista ameninţărilor viitoare asupra ariei naturale protejate sunt
Cod Parametru Descriere
J02 În apropiere se construiește barajul de la Vârfu Câmpului
Schimbar ceea ce va duce la modificarea nivelului apei freatice
i provocate de
oameni in
sistemele
hidraulice (zone
umede si mediul
marin
K02 Evoluţie Odată cu modificarea umidității din pădure vor fi
biocenotică, constatate și modificări în fitocenozele aceste păduri
succesiune

40
III.4. Evaluarea impacturilor asupra speciilor
III.4.1. Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor
Tabelul 3.13. Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei Leucojum vernum
Cod Parametru Descriere
E.1 Specia Leucojum vernum
E.3 Localizarea Specia este afectată de recoltarea indivizilor cu tot cu
presiunii actuale organele vegetative subterane
asupra speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea  Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a
localizată a speciei, în locul respectiv, este semnificativ
presiunii actuale afectată
asupra speciei
E.5 Confidenţialitate  Informaţii publice

Tabel 3.14. Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei Galanthus nivalis


Cod Parametru Descriere
E.1 Specia Galanthus nivalis
E.3 Localizarea Specia este afectată de recoltarea indivizilor cu tot cu
presiunii actuale organele vegetative subterane
asupra speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea  Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a
localizată a speciei, în locul respectiv, este semnificativ
presiunii actuale afectată
asupra speciei
E.5 Confidenţialitate  Informaţii publice

41
Tabel 3.15. Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei Cypripedium calceolus
Cod Parametru Descriere
E.1 Specia Cypripedium calceolus
E.3 Localizarea Specia este afectată de recoltarea indivizilor cu tot cu
presiunii actuale organele vegetative subterane
asupra speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea  Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a
localizată a speciei, în locul respectiv, este semnificativ
presiunii actuale afectată
asupra speciei
E.5 Confidenţialitate  Informaţii publice

Tabel 3.16. Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei Fritillaria meleagris


Cod Parametru Descriere
E.1 Specia Fritillaria meleagris
E.3 Localizarea Specia este afectată de recoltarea indivizilor cu tot cu
presiunii actuale organele vegetative subterane
asupra speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea  Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a
localizată a speciei, în locul respectiv, este semnificativ
presiunii actuale afectată
asupra speciei
E.5 Confidenţialitate  Informaţii publice

III.4.2. Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra speciilor

Tabel 3.18. Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra speciei Leucojum vernum


Cod Parametru Descriere
42
F.1 Specia Leucojum vernum
F.3 Localizarea Specia este mezohigrofilă. Amenințare este numai dacă
ameninţării condițiile vor deveni higrofile
viitoare asupra
speciei
[descriere]
F.4 Intensitatea  Scazută (S) – viabilitatea pe termen lung a
localizata a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ
ameninţării afectată
viitoare asupra
speciei
F.5 Confidenţialitate  Informaţii publice

Tabelul 3.19. Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra speciei Galanthus nivalis


Cod Parametru Descriere
F.1 Specia Galanthus nivalis
F.3 Localizarea Specia este mezofilă. Amenințare este ridicată în
ameninţării condițiile apariției gradului ridicat de umiditate la nivel
viitoare asupra mezohigrofil
speciei
[descriere]
F.4 Intensitatea  Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a
localizata a speciei, în locul respectiv este foarte afectată
ameninţării
viitoare asupra
speciei
F.5 Confidenţialitate  Informaţii publice

43
Tabelul 3.20. Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra speciei Cypripedium calceolus
Cod Parametru Descriere
F.1 Specia Cypripedium calceolus
F.3 Localizarea Specia este mezofilă. Amenințare este ridicată în
ameninţării condițiile apariției gradului ridicat de umiditate la nivel
viitoare asupra mezohigrofil
speciei
[descriere]
F.4 Intensitatea Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a speciei,
localizata a în locul respectiv este major afectată
ameninţării
viitoare asupra
speciei
F.5 Confidenţialitate  Informaţii publice

III.4.3. Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra tipurilor de habitate

Condițiile vor deveni mezohigrofile parțial, iar fondul floristic la nivelul stratului
ierbos va suferi modificări în compoziție. Intensitatea presiunii este medie

III.5 Evaluarea starii de conservare a speciei de interes conservativ


Cypripedium calceolus
III.5.1. Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei
specieiCypripedium calceolus

Tabel 3.21. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al
populaţiei

Nr Parametru Descriere
A.1. Specia Cypripedium calceolus

44
A.2. Tipul populaţiei  Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
speciei în aria
naturală protejată
A.3. Mărimea 47 i
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată
A.4. Calitatea datelor  bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
referitoare la
populaţia speciei
din aria naturală
protejată
A.5. Tendinţa actuală a  ”0” – stabilă,
mărimii populaţiei
speciei
A.6. Calitatea datelor  bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
privind tendinţa
actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.7. Structura  nu există date privind structura populaţiei.
populaţiei speciei
A.8. Starea de  ”FV” – favorabilă,
conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
A.9. Tendinţa stării de  ”x” – este necunoscută
conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei

45
A.10. Starea de  ”XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili că
conservare starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei
necunoscută din nu este în nici într-un caz favorabilă.
punct de vedere al
populaţiei

III.5.2 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Cypripedium
calceolus

Tabelul 3.22 . Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al
habitatului speciei

Nr Parametri Descriere
A.1. Specia Cypripedium calceolus
A.2. Tipul populaţiei  Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
speciei în aria
naturală protejată
B.3. Suprafaţa 500 m2
habitatului speciei
în aria naturală
protejată
B.4. Calitatea datelor  bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
pentru suprafaţa
habitatului speciei
B.5. Tendinţa actuală a  ”0” – stabilă,
suprafeţei
habitatului speciei

46
B.6. Calitatea datelor  bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
privind tendinţa .
actuală a
suprafeţei
habitatului speciei
B.7. Calitatea  bună (adecvată)
habitatului speciei
în aria naturală
protejată

B.8. Tendinţa actuală a  ”0” – stabilă,


calităţii
habitatului speciei
B.9. Calitatea datelor  bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
privind tendinţa .
actuală a calităţii
habitatului speciei
B.10. Tendinţa actuală  ”0” – stabilă,
globală a
habitatului speciei
funcţie de tendinţa
suprafeţei şi de
tendinţa calităţii
habitatului speciei
B.11. Starea de  ”FV” – favorabilă,
conservare din
punct de vedere al
habitatului speciei

47
B.12. Tendinţa stării de  ”0” – este stabilă,
conservare din
punct de vedere al
habitatului speciei

III.5.3 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Cypripedium calceolus

Tabelul 3.23. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor

Nr Parametru Descriere
A.1 Specia Cypripedium calceolus
A.2. Tipul populaţiei  Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
speciei în aria
naturală protejată
C.3. Tendinţa viitoare  ”0” – stabilă,
a mărimii
populaţiei
C.4. Perspectivele  X – perspective necunoscute
speciei din punct
de vedere al
populaţiei
C.5. Tendinţa viitoare  ”0” – stabilă,
a suprafeţei
habitatului speciei
C.6. Perspectivele  X – necunoscute.
speciei din punct
de vedere al
habitatului speciei
C.7. Perspectivele
speciei în viitor  ”X” – necunoscute

48
C.8. Efectul cumulat al  Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau
impacturilor ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat
asupra speciei în mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ
viitor viabilitatea pe termen lung a speciei;

C.9. Intensitatea  Mediu presiuni actuale care vor genera în viitor un efect
presiunilor actuale cumulat mediu asupra speciei, dacăefectul cumulat al
asupra speciei impacturilor asupra speciei în viitor [C.10.] a fost estimat ca
fiind ridicat sau mediu;

C.10. Intensitatea  Ridicat - se vor încadra în această categorie acele ameninţări


ameninţărilorviito viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat ridicat
are asupra speciei asupra speciei, dacăefectul cumulat al impacturilor asupra
speciei în viitor [C.10.] a fost estimat ca fiind ridicat;

C.11. Viabilitatea pe  nu există suficiente informaţii pentru a aprecia gradul de


termen lung a asigurare al viabilităţii pe termen lung al speciei

speciei
C.12. Starea de  ”X” – necunoscută
conservare din
punct de vedere al
perspectivelor
speciei în viitor
C.13. Tendinţa stării de
conservare din  ”x” – este necunoscută
punct de vedere al
perspectivelor
speciei în viitor

49
C.14. Starea de  “XU” - starea de conservare din punct de vedere al
conservare perspectivelor speciei în viitor este necunoscută dar nu este în
necunoscută din nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau
punct de vedere al nefavorabilă - rea);
perspectivelor
speciei în viitor

III.5.4. Evaluarea globală a speciei Cypripedium calceolus

Tabelul 3.24. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei
naturale protejate

Nr Parametru Descriere
A.1. Specia Cypripedium calceolus
A.2. Tipul populaţiei :
speciei în aria  Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
naturală protejată
D.3. Starea globală de  ”X” – necunoscută
conservare a
speciei
D.4. Tendinţa stării  ”x” – este necunoscută
globale de
conservare a
speciei
D.5. Starea globală de  ”XU” - starea globală de conservare este necunoscută dar nu
conservare este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă -
necunoscută inadecvată sau nefavorabilă -rea);

50
III.6. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes
conservativ

III.6.1. Evaluarea stării de consevare a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen din punct de
vedere al suprafeţei acoperite de către habitat

Tabelul 3.25. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitauluit din punct de vedere al
suprafeţei ocupate

Nr Parametru Descriere
E.1. Păduri dacice de  tip de habitat de importanţă comunitară;
stejar și carpen
E.2. Codul unic al 91Y0
tipului de habitat
E.3. Suprafaţa ocupată 210 ha
de tipul de habitat
în aria naturală
protejată
E.4. Calitatea datelor  bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
pentru suprafaţa
ocupată de tipul
de habitat în aria
naturală protejată
E.5. Tendinţa actuală a  ”0” – stabilă,
suprafeţei tipului
de habitat
E.6. Starea de Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al
conservare a suprafeţei ocupate se determină pe baza matricii 8 ca având una din
tipului de habitat valorile:
din punct de  ”FV” – favorabilă,
vedere al
suprafeţei ocupate

51
E.7. Tendinţa stării de  ”0” – este stabilă,
conservare a
tipului de habitat
din punct de
vedere al
suprafeţei ocupate

52
III.6.2. Evaluarea stării de consevare a habitatului91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen din punct de
vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului

Tabelul 3.26. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de
vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice

Nr Parametru Descriere
E.1. Păduri dacice de  tip de habitat de importanţă comunitară;
stejar și carpen
E.2. Codul unic al 91Y0
tipului de habitat
F.3. Structura şi  structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale
funcţiile tipului de tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative;
habitat
F.4. Starea de  ”FV” – favorabilă,
conservare a
tipului de habitat
din punct de
vedere al structurii
şi al funcţiilor
specifice
F.5. Tendinţa stării de  ”0” – este stabilă,
conservare a
tipului de habitat
din punct de
vedere al structurii
şi al funcţiilor
specifice

53
III.6.3 Evaluarea stării de consevare a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen din punct de
vedere al perspectivelor habitatului în viitor

Tabelul 3.27. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de
vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr Parametru Descriere
E.1. Păduri dacice de  tip de habitat de importanţă comunitară;
stejar și carpen
E.2. Codul unic al 91Y0
tipului de habitat
G.3. Tendinţa viitoare  ”0” – stabilă,
a suprafeţei tipului 
de habitat
G.4. Perspectivele  X – perspective necunoscute
tipului de habitat
în viitor
G.5. Efectul cumulat al  Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi
impacturilor ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau
asupra tipului de nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând
habitat în viitor
semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;

G.6. Viabilitatea pe  viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat nu este


termen lung a asigurată
tipului de habitat
G.7. Intensitatea  Scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni
presiunilor actuale actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut
asupra tipului de asupra tipului de habitat, dacăefectul cumulat al impacturilor
habitat
asupra tipului de habitat în viitor [G.6.] a fost estimat ca
fiind ridicat, mediu sau scăzut;

G.8. Intensitatea  Mediu - se vor încadra în această categorie acele ameninţări


ameninţărilorviito viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat mediu
are asupra tipului asupra tipului de habitat, dacăefectul cumulat al impacturilor
de habitat
asupra tipului de habitat în viitor [G.6.] a fost estimat ca
fiind ridicat sau mediu;

54
G.9. Starea de  ”FV” – favorabilă,
conservare a
tipului de
habitatul din punct
de vedere al
perspectivelor sale
viitoare
G.10. Tendinţa stării de
conservare a  ”0” – este stabilă,
tipului de
habitatul din punct
de vedere al
perspectivelor sale
viitoare

III.6.4 Evaluarea globală a stării de conservare a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Tabelul 3.28. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr Parametru Descriere
E.1. Păduri dacice de  - tip de habitat de importanţă comunitară;
stejar și carpen

E.2. Codul unic al 91Y0


tipului de habitat
H.3. Starea globală de  ”FV” – favorabilă,
conservare a
tipului de habitat
H.4. Tendinţa stării  ”0” – este stabilă,
globale de
conservare a
tipului de habitat

55
III.6.5. Evaluarea stării de consevare a habitatului 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion
minoris)din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către habitat

Tabelul 3.29. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitauluit din punct de vedere al
suprafeţei ocupate

Nr Parametru Descriere
E.8. Păduri ripariene  tip de habitat de importanţă comunitară;
mixte cu Quercus
robur, Ulmus
laevis, Fraxinus
excelsior sau
Fraxinus
angustifolia, din
lungul marilor
râuri (Ulmenion
minoris)
E.9. Codul unic al 91F0
tipului de habitat
E.10. Suprafaţa ocupată 30 ha
de tipul de habitat
în aria naturală
protejată
E.11. Calitatea datelor  bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
pentru suprafaţa
ocupată de tipul
de habitat în aria
naturală protejată

56
E.12. Tendinţa actuală a  ”0” – stabilă,
suprafeţei tipului
de habitat
E.13. Starea de Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al
conservare a suprafeţei ocupate se determină pe baza matricii 8 ca având una din
tipului de habitat valorile:
din punct de  ”FV” – favorabilă,
vedere al
suprafeţei ocupate
E.14. Tendinţa stării de  ”0” – este stabilă,
conservare a
tipului de habitat
din punct de
vedere al
suprafeţei ocupate

III.6.6. Evaluarea stării de consevare a habitatului91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris
din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului

Tabelul 3.30. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de
vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice

Nr Parametru Descriere

57
E.1. Păduri ripariene  tip de habitat de importanţă comunitară;
mixte cu Quercus
robur, Ulmus
laevis, Fraxinus
excelsior sau
Fraxinus
angustifolia, din
lungul marilor
râuri (Ulmenion
minoris)
E.2. Codul unic al 91F0
tipului de habitat
F.6. Structura şi  structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale
funcţiile tipului de tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative;
habitat
F.7. Starea de  ”FV” – favorabilă,
conservare a
tipului de habitat
din punct de
vedere al structurii
şi al funcţiilor
specifice
F.8. Tendinţa stării de  ”0” – este stabilă,
conservare a
tipului de habitat
din punct de
vedere al structurii
şi al funcţiilor
specifice

58
III.6.7. Evaluarea stării de consevare a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen din punct de
vedere al perspectivelor habitatului în viitor

Tabelul 3.31. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de
vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr Parametru Descriere
E.1. Păduri ripariene  tip de habitat de importanţă comunitară;
mixte cu Quercus
robur, Ulmus
laevis, Fraxinus
excelsior sau
Fraxinus
angustifolia, din
lungul marilor
râuri (Ulmenion
minoris
E.2. Codul unic al 91F0
tipului de habitat
G.11. Tendinţa viitoare  ”0” – stabilă,
a suprafeţei tipului 
de habitat
G.12. Perspectivele  X – perspective necunoscute
tipului de habitat
în viitor
G.13. Efectul cumulat al  Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi
impacturilor ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau
asupra tipului de nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând
habitat în viitor
semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;

G.14. Viabilitatea pe  viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat nu este


termen lung a asigurată
tipului de habitat
G.15. Intensitatea  Scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni
presiunilor actuale actuale care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut
asupra tipului de asupra tipului de habitat, dacăefectul cumulat al impacturilor
habitat
asupra tipului de habitat în viitor [G.6.] a fost estimat ca
fiind ridicat, mediu sau scăzut;

59
G.16. Intensitatea  Mediu - se vor încadra în această categorie acele ameninţări
ameninţărilorviito viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat mediu
are asupra tipului asupra tipului de habitat, dacăefectul cumulat al impacturilor
de habitat
asupra tipului de habitat în viitor [G.6.] a fost estimat ca
fiind ridicat sau mediu;

G.17. Starea de  ”FV” – favorabilă,


conservare a
tipului de
habitatul din punct
de vedere al
perspectivelor sale
viitoare
G.18. Tendinţa stării de
conservare a  ”0” – este stabilă,
tipului de
habitatul din punct
de vedere al
perspectivelor sale
viitoare

III.6.8. Evaluarea globala a stării de conservare a habitatului 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion
minoris)

Tabelul 3.32. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr Parametru Descriere
E.1. Păduri ripariene  - tip de habitat de importanţă comunitară;
mixte cu Quercus
robur, Ulmus
laevis, Fraxinus
excelsior sau
Fraxinus
angustifolia, din
lungul marilor
râuri (Ulmenion
minoris)

60
E.2. Codul unic al 91F0
tipului de habitat
H.5. Starea globală de  ”FV” – favorabilă,
conservare a
tipului de habitat
H.6. Tendinţa stării  ”0” – este stabilă,
globale de
conservare a
tipului de habitat

III.7. Informații socio-economice și culturale, impacturi şi ameninţări


III.7.1. Informații socio-economice, impacturi şi ameninţări
Printre modificările fizice de amploare induse de activităţile socio-economice amintim:
despădurirea, distrugerea vegetaţiei ierboase, deteriorarea solului, distrugerea biotopurilor

 Despădurirea:
- suprafeţe forestiere diminuate drastic;
- reducerea şi degradarea suprafeţelor împădurite;
- pierderea capacității conservative și protective a pădurii
 Distrugerea vegetației ierboase:
- incendiile (- extincția unor specii de plante declarate monumente ale naturii: Laleaua
pestriță (Fritillaria meleagris) ) şi a papucului doamnei (Cypripedium calceolus);
- defrișările;
- pășunatul în păduri;
- distrugerea habitatelor propice hrănirii și înmulțirii animalelor existente.
 Deteriorarea solului:
- eroziunea unor suprafețe considerabile;
- solul își pierde prin spălare substanțele nutritive
 Distrugerea biotopurilor:

61
- dispariția speciilor;
- risipa de resurse naturale.

III.7.2. Informații socio-economice şi culturale


Activitățile culturale desfășurate în apropierea ariei naturale protejate ,, Pădurea
Zamostea-Luncă” nu au impact negativ asupra speciilor de plante de interes comunitar și
național și a habitatelor de interes comunitar.

III.8. Comunităţile locale și factorii interesaţi

Tabel 3.33. Lista celor mai importanți factori


Denumire factor
Nr. Tip Aria de interes
interesat
1 Autorităţi publice locale Decizional Buna desfășurare a dezvoltării socio-
economice
2 Consilii Judeţene Decizional Buna desfășurare a dezvoltării socio-
economice
3 Primării Decizional Buna desfășurare a dezvoltării socio-
economice
4 Consilii locale Decizional Buna desfășurare a dezvoltării socio-
economice
5 Administratori ai ariilor Implement Manangementul ariei naturale
naturale protejate, are protejate
custozi
6 Agenţii naţionale de Protecția Asigurarea unui mediu sănătos
profil - mediu, protecţia mediului
naturii
7 Academia Română – Cercetare Promovarea ştiinţelor

62
Comisia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii
8 Organizaţii Protecția Conservarea resurselor naturale

neguvernamentale de mediului
profil (fundaţii și
asociaţii)
9 Şcolile Comunicar Educație
e
10 Mass media Comunicar Informare
e
11 Formatori de opinie Comunicar Conservarea ariei naturale protejate
e

Tabel 3.34. Caracterizarea factorilor interesați


Nr. Denumire factor Cunoştiinţe Atitudini Practici
interesat Calificativ Descriere Calificati Descrier Califica Descriere
v e tiv
Autorităţi publice mediu Cunoștințe mediu Pasive scăzut Nu
locale medii desfășoa

activități
de
conserva
re
Consilii Judeţene scăzut Cunoștințe scăzut Pasive scăzut Nu
scăzute desfășoa

activități
de
conserva
re

63
Primării ridicat Cunoștințe mediu Pasive scăzut Nu
ridicate desfășoa

activități
de
conserva
re
Consilii locale mediu Cunoștințe mediu Pasive scăzut Nu
medii desfășoa

activități
de
conserva
re
Administratori ai ridicat Cunoștințe ridicat Active ridicat Inițiază
ariilor naturale ridicate activități
protejate, custozi de
conserva
re
Agenţii naţionale ridicat Cunoștințe ridicat Active ridicat Inițiază
de profil - mediu, ridicate activități
protecţia naturii de
conserva
re
Academia Română ridicat Cunoștințe Ridicat Active mediu Participă
– Comisia pentru ridicate la
Ocrotirea activități
Monumentelor de
Naturii conserva
re

64
Organizaţii ridicat Cunoștințe Ridicat Active scăzut Nu
neguvernamentale ridicate desfășoa
de profil (fundaţii ră
și asociaţii) activități
de
conserva
re
Şcolile mediu Cunoștințe scăzut Pasive scăzut Nu
medii desfășoa

activități
de
conserva
re
Mass media scazut Cunoștințe scăzut Pasive scăzut Nu
scăzute desfășoa

activități
de
conserva
re
Formatori de ridicat Cunoștințe mediu Pasive scăzut Nu
opinie ridicate desfășoa

activități
de
conserva
re
Calificativul poate fi una din valorile: ridicate, medii, scăzute

65
IV.Măsuri de conservare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar
În acest sit pot fi luate mai multe măsuri pentru conservarea speciilor și habitatelor de
interes comunitar, dar și a speciilor de interes național.

IV.1. Măsuri generale de conservare pentru situl ROSCI0184 Pădurea


Zamostea-Luncă
- monitorizarea activităților turistice în interiorul sitului;
- educarea și conștientizarea comunității locale cu privire la protejarea speciilor de interes
comunitar și a habitatelor;
- reducerea impactului antropic în sit ;
-sunt interzise orice activităţi de obţinere, cultivare, depozitare, prelucrare, comercializare a
organismelor vii modificate genetic în interiorul sitului;
- este interzisă distrugerea oricărui panou de informare și semnalizare a sitului;
- este interzisă abandonarea deșeurilor în alte locuri decât cele special amenajate;
- este interzisă spălarea atât în interiorul sitului, cât şi în vecinătatea sitului a vehiculelor, a altor
utilaje şi agregate mecanice, precum şi a ambalajelor sau obiectelor care conţin substanţe
periculoase;
- controlarea factorilor perturbatori care pot afecta situl;
- monitorizarea speciilor de interes comunitar și național, precum și a habitatelor acestora.

IV.2. Măsuri de conservare pentru habitatele de interes comunitar


91F0 şi 91Y0

- promovarea regenerărilor naturale ale pădurii;


- se vor efectua tăieri selective sau prin rotaţie ;
- interzicerea plantării/împăduririi cu alte specii decât cele specifice habitatelor;
- menținerea în pădure a arborilor parțial uscați, bătrâni sau rupți care prezintă cavități și
scorburi; menținerea în ecosistem a crengilor căzute pe sol;
- reglementarea activităţilor de colectare de plante;
66
medicinale, ciuperci, fructe de pădure sau alte activităţi similare ;
- protejarea stratului ierbos prin interzicerea pășunatului în pădure;
- reglementarea/controlul strict al activităților turistice (vetre de foc, crearea de noi poteci);
- interzicerea arderii vegetației.

IV.3. Măsuri de conservare pentru speciile de plante de interes


comunitar și național

- interzicerea/limitarea turismului necontrolat;


- interzicerea arderii vegetaţiei în sit şi zonele limitrofe;
- controlul factorilor perturbatori reprezentaţi de poluare (chimica, menajeră etc) ;
- interzicerea oricărei forme de recoltare a florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea sau
distrugerea cu intenţie a acestei plante , în oricare dintre stadiile ciclulu biologic ;
- interzicerea pășunatului în sit.

67
V. Implicarea Echipei Verzi a Școlii generale ,,George
Hazgan” , Vîrfu Cîmpului în conservarea speciilor de plante şi
a habitatelor din situl „Pădurea Zamostea-Luncă”

Şcoala: Şcoala Generală ,,George Hazgan”, Vîrfu Cîmpului, judeţul Botoşani


Număr elevi participanţi: 100
Locul de desfăşurare a proiectului: Comuna Zamostea, judeţul Suceava, România Durata
proiectului: 12 luni
Rezumatul proiectului
Problemele identificate în sit sunt reprezentate de :
- despăduriri (reducerea și degradarea suprafeței împădurite; pierderea capacității
conservative și protective a pădurii);
- distrugerea covorului vegetal ( incendii, pășunatul, distrugerea habitatului propice
hrănirii și înmulțirii speciilor de plante menționate în capitolele de mai sus);
- distrugerea biotopurilor (dispariția unor specii);

Obiectiv general: Creşterea gradului de implicare a elevilor Şcolii generale ,,George Hazgan”,
Vîrfu Cîmpului în conservarea biodiversităţii sitului ROSCI0184 “Pădurea Zamostea-Luncă”.

Obiective specifice: 1.Creşterea capacităţii de recunoaştere a speciilor de interes comunitar; 2.


Îmbunătăţirea calităţii solului prin activităţi de ecologizare; 3. Ridicarea gradului de
conştientizare a impactului activităţilor antropice asupra biodiversităţii sitului.
Activităţile prin care sunt atinse obiectivele: campanie de informare-conştientizare,
identificarea speciilor de interes comunitar, campanie de ecologizare, reciclare, drumeţii,
concursuri şcolare cu teme de ecologie şi protecţia mediului.
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul este alcătuit din 100 elevi ai Şcolii generale,,
George Hazgan” din comuna Vîrfu Cîmpului.
Partenerii de proiect: Primaria Vîrfu Cîmpului, Primăria Zamostea, Consiliul Local Vîrfu
Cîmpului, Consiliul Local Zamostea, Agenția de Protecția Mediului Suceava, custodele ariei
naturale protejate, Direcţia Silvică Suceava.

68
Justificarea proiectului
Prin acest proiect ne propunem educarea populaţiei tinere într-un spirit mult mai sensibil
faţă de probleme de mediu. Tinerii, în procesul instructiv-educativ, beneficiază de o mare
cantitate de elemente teoretice şi mai puţin practice. De aceea, considerăm necesară abordarea
unor activităţi de educaţie nonformală şi informală, pentru sensibilizarea tinerilor în protejarea
naturii. Activităţile pe care propunem să le desfăşurăm în cadrul acestui proiect pot ajuta la
rezolvarea problemelor identificate (despăduriri- reducerea și degradarea suprafeței împădurite,
pierderea capacității conservative și protective a pădurii; distrugerea covorului vegetal - incendii,
pășunatul, distrugerea habitatului propice hrănirii și înmulțirii speciilor de plante și animale
prezente în sit; distrugerea biotopurilor - dispariția unor specii). Implicarea tinerilor va duce la
rezolvarea parțială a problemelor din sit.
Aceste probleme identificate mai sus pot genera efecte negative asupra florei şi faunei.
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul este alcătuit de 100 elevi ai Şcolii generale,,
George Hazgan”, din comuna Vîrfu Cîmpului, întrucât tinerii sunt mai receptivi, uşor de instruit,
putând fi modelaţi ca viitori cetăţeni responsabili faţă de problematica de mediu. Prin practicarea
activităţilor de bird-watching responsabil, aceştia pot contribui la dezvoltarea potenţialului
turistic al comunei Zamostea.
În urma activităţilor desfăşurate se îmbunătăţeşte starea de conservare a biodiversităţii.
Printre beneficiile aduse de acest proiect se regăsesc o mai bună informare, pricepere şi lărgirea
perspectivelor în procesul de planificare; înţelegerea adevăratelor perspective de către grupul
ţintă asigură planuri realiste, eficiente şi durabile; participanţii dobândesc mai multe cunoştinţe
referitoare la probleme, resurse ,se întăresc relaţiile dintre diferite instituţii şi/sau comunităţi; se
înlesneşte comunicarea.

Obiectivele proiectului

Obiectiv general:

Creşterea gradului de implicare a elevilor Şcolii generale ,,George Hazgan”, Vîrfu Cîmpului în
conservarea biodiversităţii sitului ROSCI0184 “Pădurea Zamostea-Luncă”.
Impactul estimat:
 Adoptarea de practici ecologice de către grupul ţintă în aria naturală protejată
69
 Reducerea cantităţii de deşeuri abandonate în această arie protejată
 Reducerea distrugerii speciilor de plante şi a habitatelor propice creşterii şi dezvoltării
animalelor
 Creşterea bunăstării comunităţii locale: diversificarea activităţilor economice pe care le
pot desfăşura (turism de tip bird-watching);

Obiective specifice:
1. Creşterea capacităţii de recunoaştere a speciilor de interes comunitar.
Implicarea sporită a grupului ţintă privind metodele de învăţare a speciilor de plante şi
animale.
Realizări imediate:
 Grupul ţintă informat şi conştient asupra importanţei speciilor de interes comunitar și
național şi a metodelor de protejare a acestora
 Identificarea speciilor de interes comunitar cu ajutorul mini-determinatoarelor
 100 materiale realizate în scopul identificării speciilor de interés comunitar
 100 persoane informate cu privire la importanţa acestor specii
 1 campanie de informare organizată în Şcoala generală ,,George Hazgan”, Vîrfu
Cîmpului

2. Îmbunătăţirea calităţii solului prin activităţi de ecologizare


Redirecţionarea interesului elevilor de la aruncarea deşeurilor în sit către reciclarea şi
valorificarea acestora prin realizarea de suveniruri.

3. Ridicarea gradului de conştientizare a impactului activităţilor antropice asupra


biodiversităţii
 Implicarea grupului ţintă în activităţi care nu au efect negativ asupra speciilor de interes
comunitar.
 Menţinerea metodelor tradiționale de păşunat şi/sau cosit.
 Interzicerea păşunatului în pădure.
 Interzicerea practicării picnicurilor în limitele trupului de pădure din sit.
70
Realizări imediate:
 Drumeţii, plimbări, colectare deşeuri

Descrierea activităților

1.Campanie de informare - conştientizare - realizată de partenerii de proiect- 100 participanţi


- Şcoala Generală ,,George Hazgan”, Vîrfu Cîmpului

2. Identificarea speciilor de interes comunitar cu ajutorul mini-determinatoarelor


-este realizată de către specialişti (profesorii de biologie din comuna
Vîrfu Cîmpului) împreună cu grupul ţintă (3 specialişti,100 elevi)
-identificarea speciilor se face în sit
-persoanele responsabile sunt specialiştii

3.Campanie de ecologizare – realizată cu sprijinul partenerilor de proiect şi a grupului ţintă

- are loc în sit

- responsabilii sunt partenerii

4. Reciclarea deşeurilor (origami, hrănitori păsări, ghivece pentru flori) – este realizată de către
grupul ţintă împreuna cu profesorii școlii (100 elevi)
5. Drumeţii – realizate cu sprijinul specialiştilor și a cadrelor specializate ale Direcției Silvice
Suceava și ale Agenției de protecția mediului Suceava (100 elevi, 3 specialişti, 2 cadre
specializate ale instituțiilor menționate)
6. Realizarea de minideterminatoare - realizate de specialişti; 20 bucăți
7.chestionare iniţiale şi finale

71
Organizarea, echipa şi managementul proiectului
Structura echipei de proiect:

Manager proiect: Halici Daniela


Coordonator promovare: Filip Anamaria
Profesori biologie : Filip Anamaria
Ifrim Cristina
Sofronie Iuliana
Voluntari: Halici Daniela-Mariana

Promovarea şi vizibilitatea proiectului

Riscuri
- posibilitatea apariţiei unei epidemii în grupul ţintă;

- dialogul şi comunicarea slabă pot submina procesul de participare;

- participarea grupurlui ţintă poate crea aspiraţii realiste şi/sau dezamăgiri;

- din cauza apariţiei altor priorităţi ar putea fi necesare anumite compromisuri în obiectivele
de conservare.

Sustenabilitate/ potențialul de replicare


- Continuarea activităţilor cu ajutorul partenerilor de proiect.

Rolul Partenerului/lor în implementarea proiectului


Şcoala generală ,, George Hazgan “ Vîrfu Cîmpului ne asigură grupul ţintă format din
elevii claselor V-VIII.

Primăriile şi consiliile locale ale comunelor Vîrfu Cîmpului şi Zamostea reprezintă o


sursă de finanţare pentru tipărirea materialelor informative (broşuri,afişe,flyere,stickere).

72
Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava contribuie în cadrul acestui proiect la
transportul deşeurilor colectate din perimetrul ariei protejate.

Foto 5.1. Drumeție în aria naturală protejată ,, Pădurea Zamostea-Luncă “ (foto original)

Chestionar nr 1
Analiza nivelului de informare și conștientizare al elevilor din clasele V-VII din comunele
Rediu și Popricani cu privire la situl Natura 2000 Pădurea Zamostea-Luncă

1. Știai că în apropierea satului vostru se află o arie naturală cu numele Pădurea


Zamostea-Luncă?
 Da
 Nu

73
2. Știi pe teritoriul căror comune se întinde aria naturală Pădurea Zamostea-Luncă?
 Da
 Nu

3. Cât de bine ești informat despre aria naturală Pădurea Zamostea-Luncă?


a) Bine informat
b) Informat
c) Puțin informat
d) Nu cunosc subiectul

4. Ai auzit de rețeaua Natura 2000?


 Da
 Nu

5. Rețeaua Natura 2000 este constituită la nivel?


a) Național
b) European
c) Internațional

6. Știi ce specii de floră și faună sunt protejate în sit?


 Da
 Nu

7. Care sunt mamiferele protejate în sit?


a) Popândăul
b) Căprioara
c) Ariciul
d) Șoarecele de stepă

74
8. Care sunt speciile de amfibieni protejate în sit?
9. Tritonul cu creastă
a) Broasca țestoasă de baltă
b) Brotăcelul
c) Salamandra

10. Ce plante rare cresc în situl Natura 2000 Pădurea Zamostea-Luncă?


a) Laleaua pestriță
b) Varza turcească
c) Papucul doamnei
d) Păpădia

11. De ce crezi că este importantă protejarea sitului?


a) Speciile de plante și animale care cresc și trăiesc în sit sunt specii rare.
b) Speciile de plante și animale care cresc și trăiesc în sit nu găsesc aici condiții propice.

12. Care crezi că sunt acțiunile sau situațiile care pun în pericol speciile și habitatele din
situl Natura 2000 Pădurea Zamostea-Luncă?
a) Pășunatul
b) Tăierea copacilor
c) Agricultura care se practică în sit
d) Gunoiul menajer aruncat în sit.

13. Ești interesat să participi la proiecte care să protejeze situl Natura 2000 Pădurea
Zamostea-Luncă?
 Da
 Nu

75
VI. Metodele specifice de teren folosite pentru culegerea
informațiilor privind speciile și habitatele de importanță
comunitară și națională
VI.1. Metode de cercetare a florei

Studiul conservării speciilor și habitatelor de interes comunitar din acest sit a fost realizat pe
parcursul anului terminal de master, adunând informații și realizând ieșiri în teren periodic pentru a
acoperi întreaga suprafață la care se face referire în prezentul studiu. Aceste deplasări au fost făcute în
perioadele propice apariției tuturor speciilor de plante de interes comunitar și național luate în
studiu. În cadrul deplasărilor în teren, am făcut observaţii directe asupra vegetaţiei, am
identificat speciile menționate în capitolul II și am inventariat indivizii fiecărei specii.
În cadrul ieșirilor pe teren pentru a putea inventaria corect speciile de plante am lucrat cu
metoda transectului. Am măsurat suprafața în care se afla fiecare specie, iar pentru a inventaria
indivizii mi-am ales un pătrat cu dimensiunea de 25 m2, am numărat indivizii din pătratul
respectiv. Am împărțit suprafața totală la suprafața unui pătrat pentru a afla numărul de pătrate
din suprafața totală, după care am calculat numărul de indivizi de pe toată suprafața.
O altă etapă parcursă de mine a fost realizarea de imagini foto. Următorul pas a fost corelarea
informaţiilor teoretice cu cele preluate din teren.

76
Concluzii
Prezenta lucrare conţine atât studii teoretice cât şi cercetări practice, desfășurate pe
parcursul perioadei iunie 2013- iunie 2014. În urma acestei perioade de observații pe teren, am
ajuns la următoarele concluzii:
 Speciile Fritillaria meleagris și Cypripedium calceolus sunt specii rare în aria naturală
protejată, însă densitatea acestora în locul unde se întâlnesc este medie
 Speciile Leucojum vernum și Galanthus nivalis sunt specii rare în aria de studiu, însă și
densitatea acestora este scăzută
 Presiunile actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate sunt reprezentate de către
folosirea resurselor biologice, de către prelevarea de plante terestre, dar și de către
colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de pădure, acestea fiind rezultatul neinstruirii
comunitățiilor locale limitrofe
 Ameninţările viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate sunt
reprezentate de către schimbările provocate de oameni în sistemele hidraulice
(construirea barajului de la Vîrfu Cîmpului) și evoluţia biocenotică a pădurii
 Presiunile actuale asupra speciilor de plante studiate sunt medii, acestea fiind afectate doar
de recoltarea indivizilor cu tot cu organele vegetative subterane
 Amenințările viitoare asupra speciilor de plante pot apărea doar în cazul în care cresc
condițiile gradului de umiditate la nivel mezohigrofil
 Presiunile actuale asupra tipurilor de habitate sunt scăzute, datorită lipsei condițiilor
mezohigrofile
 Amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate sunt condițiile ce devin mezohigrofile
parțial, iar fondul floristic la nivelul stratului ierbos va suferi modificări în compoziție
 Starea de conservare a speciei Cypripedium calceolus din punctul de vedere al populaţiei
și din punctul de vedere al habitatului este favorabilă
 Starea de conservare a habitatelor de interes comunitar 91Y0 și 91F0 existente în aria
naturală protejată din punct de vedere al suprafețelor ocupate, al structurii şi funcţiilor
specifice, al perspectivelor viitoare este favorabilă

77
 Impactul socio-economic și cultural asupra ariei naturale studiate este datorat lipsei
informării cu privire la aspectele unei arii naturale protejate
 Majoritatea factoriilor interesați nu se implică activ în activitățile desfășurate în aria
naturală protejată.

78
Anexe
1. Statut conservare a speciei
Nr COD Denumire RO Denumire EN
1. EX Dispărut Extinct
2. EW Dispărut în sălbăticie Extinct in the Wild
3. CR Critic Periclitat Critically Endangered
4. EN Periclitat Endangered
5. VU Vulnerabil Vulnerable
6. NT Aproape ameninţat Near Threatened
7. LC Preocupare minima Least Concern
8. DD Date Deficiente Data Deficient
9. NE Neevaluat Not Evaluated

2. Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii


Clasă Mărimea populaţiei
Minim Maxim
0 0 10
1 10 50
2 50 100
3 100 500
4 500 1 000
5 1 000 5 000
6 5 000 10 000
7 10 000 50 000
8 50 000 100 000
9 100 000 500 000
10 500 000 1 000 000
11 1 000 000 5 000 000
12 5 000 000 10 000 000
13 10 000 000 50 000 000
14 50 000 000 100 000 000

79
3. Calitatea datelor
Acest nomenclator prezinta scara de evaluare a calităţii datelor utilizare la aprecierea
diverselor aspecte din cadrul planului de management.
Nr Cod Descriere
1. bună estimări statistice robuste sau inventarieri complete
2. medie date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor
obţinute prin măsurători parţiale
3. slabă date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători
prin eşantionare
4. insuficientă date absente

4. Densitate speciei
Acest nomenclator prezintă lista de valori utilizate pentru a defini densitate speciei

Nr Cod Descriere
1. R Ridicată;
2. M Medie;
3. S Scăzută

5. Tendinţa actuală şi/sau viitoare


Acest nomenclator prezinta lista de valori pentru notarea evaluării populaţiei unei specii
sau a suprafeţei habitatului.
Nr Cod Descriere
1. Crescătoare: influenţele pozitive (de ex. din măsurile de
+ management) cel mai probabil vor depăşi influenţele negative ale
impactului
2. Descrescătoare: influenţele negative cel mai probabil vor depăşi
-
influenţele pozitive
3. 0 Stabilă: scăderile şi creşterile vor fi cel mai probabil în balanţă
4. x Necunoscută: Nu există suficiente date pentru estimarea tendinţei

6. Abundeanţa speciei
Acest nomenclator prezintă lista valorilor pentru precizarea abundenţei speciei.
Nr Cod Descriere
1 PC prezenţă certă
2 PI prezenţă incertă
3 FR foarte rar
4 CO comună

80
5 R rară

7.Densitatea populaţiei
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de densităţi ale populaţiei speciei..
Nr Cod Descriere
1. DE densă,
2. DI dispersă,
3. IZ izolată

8. Tipuri de factori interesaţi


Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de factori interesaţi.
Nr Cod Denumire
1. FI.1 Președinţie
2. FI.2 Parlament
3. FI.3 Guvern (în ansamblu)
4. FI.4 Minister
5. FI.5 Autorităţi publice locale
6. FI.6 Consilii Judeţene
7. FI.7 Primării
8. FI.8 Consilii locale
Administratori ai ariilor naturale protejate,
9. FI.9
custozi
10. FI.10 Regii de profil
Agenţii naţionale de profil - mediu, protecţia
11. FI.11
naturii
Academia Română – Comisia pentru Ocrotirea
12. FI.12
Monumentelor Naturii
13. FI.13 Mediul academic, universitar sau gimnazial
14. FI.14 Institute de cercetare
15. FI.15 Comunităţi rurale de diverse
Organizaţii neguvernamentale de profil (fundaţii
16. FI.16
și asociaţii)
Organizaţii interguvernamentale și instituţii
17. FI.17 finanţatoare internaţionale (ONU – PNUD, GEF,
Banca Mondială etc.)
Secretariate şi alte organisme ale Convenţiilor
18. FI.18
internaţionale de mediu
19. FI.19 Uniunea Europeană
Ţări/instituţii internaţionale donatoare
20. FI.20
(ambasade, fundaţii etc.)
81
21. FI.21 Ţări străine interesate (ţări vecine)
22. FI.22 Şcolile
23. FI.23 Biserica
24. FI.24 Mass media
25. FI.25 Formatori de opinie
26. FI.26 Personalităţi publice/locale
Dezvoltatori imobiliari interesaţi în realizarea
27. FI.27
unor proiecte în zone sensibile
Societăţi comerciale ce desfăşoară activităţi
28. FI.28
Acvacultură/ Pescării
Societăţi comerciale ce desfăşoară activităţi
29. FI.29
comerciale sau de extracţie
30. FI.30 Alţii

9. Activităţi, presiuni actuale şi ameninţări viitoare


Lista activităţilor pentru indicarea impacturilor, respectiv al presiunilor actuale şi al
ameninţărilor viitoare şi corespondenţa cu nomenclatorul activităţilor din perioada 1996 - 2011:

order code nume selectabil old_code nume_vechi


1 A Agricultura n
2 A01 Cultivare y 100 Cultivare
3 A02 modificarea practicilor de cultivare y 101 Modificarea practicilor de cultivare
4 A02.01 agricultură intensivă y
5 A02.02 schimbarea culturii y
6 A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile y
7 A03 cosire/taiere a pășunii y 102 Cosire/Taiere
8 A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii y
9 A03.02 cosire ne-intensivă y
10 A03.03 abandonarea/lipsa cosirii y
11 A04 pășunatul y 140 Pășunatul
12 A04.01 pășunatul intensiv y
13 A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor y
14 A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor y
15 A04.01.03 pășunatul intensiv al cailor y
16 A04.01.04 pășunatul intensiv al caprelor y
17 A04.01.05 pășunatul intensiv în amestec de animale y
18 A04.02 pășunatul neintensiv y
19 A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor y
20 A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor y
21 A04.02.03 pășunatul ne-intensiv al cailor y
22 A04.02.04 pășunatul ne-intensiv al caprelor y
23 A04.02.05 pășunatul ne-intensiv în amestec de animale y
abandonarea sistemelor pastorale, lipsa
24 A04.03 pășunatului y 141 Abandonarea sistemelor pastorale
creşterea animalelor şi creşterea animalelor
25 A05 (fără păşunat) y
26 A05.01 creșterea animalelor y 170 Creșterea animalelor
27 A05.02 furajare y 171 Furajare stocuri de animale
28 A05.03 lipsa creșterii animalelor y
29 A06 culturi anuale și perene nelemnoase y

82
30 A06.01 culturi anuale pentru producţia de alimente y
culturi anuale intensive pentru producţia de
alimente/intensificarea culturilor anuale pt
31 A06.01.01 producţia de alimente y
culturi anuale ne-intensive pentru producţia de
32 A06.01.02 alimente y
33 A06.02 culturi perene nelemnoase y
culturi perene nelemnoase intensive/
34 A06.02.01 intensificarea culturilor perene nelemnoase y
35 A06.02.02 culturi perene nelemnoase neintensive y
36 A06.03 Producţie de biocombustibili y
37 A06.04 Abandonarea culturii pentru producţie y
utilizarea produselor biocide, hormoni şi
38 A07 substanţe chimice y 110 Utilizarea pesticidelor
39 A08 Fertilizarea (cu îngrăşământ) y 120 Fertilizarea
40 A09 Irigarea y 130 Irigarea
41 A10 Restructurarea deţinerii terenului agricol y 150 Restructurarea deţinerii terenului agricol
îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau
42 A10.01 tufișurilor y 151 Îndepărtarea haturilor si crângurilor
43 A10.02 îndepărtarea zidurilor din piatră și a digurilor y
44 A11 Alte activităţi agricole decât cele listate mai sus y 190 Alte activităţi agricole decât cele listate mai sus
45 B Silvicultură n 160 Managementul forestier general
46 B01 plantarea de pădure pe teren deschis y
plantare pădure, pe teren deschis (copaci
47 B01.01 nativi) y 161 Plantare de pădure
plantare artificială, pe teren deschis (copaci
48 B01.02 nenativi) y 162 Plantare artificiala
49 B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantaţiei y
50 B02.01 replantarea pădurii y 163 Replantare
51 B02.01.01 replantarea pădurii (arbori nativi) y
52 B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi) y
53 B02.02 curăţarea pădurii y 164 Curătarea pădurii
54 B02.03 îndepărtarea lăstărișului y 165 Îndepărtarea lăstărișului
îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de Îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de
55 B02.04 uscare y 166 uscare
producţia lemnoasă ne-intensivă (lăsarea
56 B02.05 lemnului mort / neatingerea de copacii vechi) y
57 B02.06 decojirea scoarţei copacului y
exploatare forestieră fără replantare sau
58 B03 refaceree naturală y 167 Exploatare fără replantare
folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor
59 B04 (în pădure) y
60 B05 folosirea de îngrăşăminte (în pădure) y
61 B06 pășunatul în pădure/în zona împădurită y
62 B07 Alte activităţi silvice decât cele listate mai sus y 190 Alte activităţi silvice decât cele listate mai sus
Minerit, extracţia de materiale şi de producţie
63 C de energie n
64 C01 Industria extractivă y
65 C01.01 Extragere de nisip si pietriș y 300 Extragere de nisip si pietris
66 C01.01.01 cariere de nisip și pietriș y 301 Cariere
67 C01.01.02 scoaterea de material de pe plaje y 302 Îndepărtarea materialului plajelor
68 C01.02 Puţuri de argilă (lut) și chirpici y
69 C01.03 Extracţia de turbă y 310 Extragerea turbei
70 C01.03.01 extragerea manuală a turbei y 311 Tăierea manuală a turbei
71 C01.03.02 extragerea mecanizată a turbei y 312 Îndepartarea mecanică a turbei
72 C01.04 Mine y 330 Mine
73 C01.04.01 minerit de suprafaţă y 331 Minerit de suprafaţă
74 C01.04.02 minerit subteran y
75 C01.05 Saline y 340 Saline
76 C01.05.01 saline abandonate y
77 C01.05.02 saline modificate y
78 C01.06 Prospecţiuni geotehnice y
Minerit si activităţi de extragere la care nu se Minerit si activitati de extragere la care nu se
79 C01.07 referă mai sus y 390 refera mai sus

83
80 C02 Exploatarea și extracţia de petrol și gaze y 320 Mine
81 C02.01 foraj de explorare y
82 C02.02 foraj de producţie y
83 C02.03 instalaţii de foraj y
84 C02.04 instalaţii semi-submersibile y
85 C02.05 Foraj cu ajutorul navelor speciale pt foraj y
Utilizarea energiei din surse regenerabile
86 C03 abiotice y
87 C03.01 utilizarea energiei geotermale y
88 C03.02 utilizarea energiei solare y
89 C03.03 utilizarea energiei eoliene y
90 C03.04 utilizarea energiei mareice y
91 D Reţele de comunicaţii n
92 D01 Drumuri, poteci și căi ferate y 500 Reţele de comunicare
93 D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism y 501 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism
94 D01.02 drumuri, autostrăzi y 502 Drumuri, drumuri auto
95 D01.03 parcuri auto și parcări y
96 D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză y 503 Linii de cale ferata, TGV
97 D01.05 poduri, viaducte y 507 Pod, viaduct
98 D01.06 tunele y 508 Tunel
99 D02 Linii de utilităţi și servicii y
100 D02.01 linii electrice și de telefonie y 510 Transportul energiei
101 D02.01.01 linii electrice și de telefon suspendate y 511 Linii electrice
linii electrice și de telefon
102 D02.01.02 subterane/scufundate y
103 D02.02 conducte y 512 Conducte
104 D02.03 piloni și antene de comunicare y
105 D02.09 alte forme de transport de energie y 513 Alte forme de transportare a energiei
106 D03 rute navale, porturi, construcţii marine y
107 D03.01 zona portuară y 504 Porturi
108 D03.01.01 rampe y
109 D03.01.02 diguri/zone turistice și de agrement y
110 D03.01.03 zone de pescuit y
111 D03.01.04 zona industrial portuară y
112 D03.02 Navigaţie y 520 Navigaţie
113 D03.02.01 benzi de marfă y
114 D03.02.02 benzi de transport de pasageri (de mare viteză) y
115 D03.03 Constrcuţii marine y
116 D04 aeroporturi, rute de zbor y
117 D04.01 aeroport y 505 Aeroport
118 D04.02 aerodrom, helioport y 506 Aeroport, heliport
119 D04.03 rute de zbor y
120 D05 Îmbunătăţirea accsului în zonă y 530 Îmbunătăţirea accesului la zona
121 D06 Alte forme de transport şi comunicaţie y 590 Alte forme de transport şi comunicaţie
Urbanizare, dezvoltare rezidenţială și
122 E comercială n 4
Zone urbanizate, habitare umana(locuinţe
123 E01 umane) y 400 Zone urbanizate, habitare umana
124 E01.01 urbanizare continua y 401 Urbanizare continua
125 E01.02 urbanizare discontinua y 402 Urbanizare discontinua
126 E01.03 habitare dispersata (locuinţe risipite, disperse) y 403 Habitare dispersata
127 E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe y 409 Alte modele (tipuri) de habitare
128 E02 Zone industriale sau comerciale y 410 Zone industriale sau comerciale
129 E02.01 fabrici y 411 Fabrici
130 E02.02 depozite industriale y 412 Stocare industrială
131 E02.03 alte zone industriale/comerciale y 419 Alte zone industriale/comerciale
132 E03 Descărcări y 420 Descărcări
depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri
133 E03.01 provenite din baze de agrement y 421 Depozitarea deșeurilor menajere
134 E03.02 depozitarea deșeurilor industriale y 422 Depozitarea deșeurilor industriale
135 E03.03 depozitarea materialelor inerte (nereactive) y 423 Depozitarea materialelor inerte (nereactive)
136 E03.04 Alte tipuri de depozitări y 424 Alte tipuri de depozitări
137 E03.04.01 Depuneri costiere de nisip/creșterea plajelor y
138 E04 Infrastructuri, construcţii în peisaj y

84
139 E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj y 430 Structuri agricole
140 E04.02 Baze și construcţii militare în peisaj y
141 E05 Depozite de materiale y 440 Stocuri de materiale
Alte activităţi de urbanizare și industriale Urbanizarea, industrializarea si alte activitati
142 E06 similare y 490 similare
143 E06.01 demolarea de clădiri și structuri umane y
144 E06.02 reconstrucţia, renovarea clădirilor y
Folosirea resurselor biologice, altele decât
145 F agricultura și silvicultura n
146 F01 Acvacultura marină și de apă dulce y 200 Acvacultura : peşte şi scoici
147 F01.01 piscicultură intensivă, intensificată y
148 F01.02 culturi suspendate y
149 F01.03 culturi bentonice y
150 F02 Piscuit și recoltarea resurselor acvatice y
151 F02.01 Pescuit profesional pasiv y 210 Pescuit profesionist(industrial)
152 F02.01.01 pescuit cu capcane, vârşe, vintire etc. y 211 Pescuit într-o locaţie fixă
Pescuit cu plasa în derivă (de ex. pescuit la
153 F02.01.02 pescuit cu plasa y 213 scrumbie)
154 F02.01.03 pescuit cu paragate, în zona litorală y
155 F02.01.04 cu paragate, în zona pelagică y
156 F02.02 Pescuit profesional activ y
157 F02.02.01 traule în zona bentonică sau litorală y
Pescuit cu plasa tractată (de ex. pescuit cu
158 F02.02.02 traule în zona pelagică y 212 trauler)
pescuit de adâncime într-o locatie fixa (pescuit
159 F02.02.03 cu setca/ava, în zona litorală) y
pescuit pelagic într-o locaţie fixa (pescuit cu
160 F02.02.04 setca/plasa-pungă, în zona pelagică) y
161 F02.02.05 dragare bentonică y
162 F02.03 Pescuit de agrement y 220 Pescuit sportiv
163 F02.03.01 săpat după momeala/colectare y 221 Săpat după momeala
164 F02.03.02 pescuit cu undiţa y
165 F02.03.03 pescuit cu ostia y
Vânătoarea și colectarea animalelor sălbatice
166 F03 (terestre) y
167 F03.01 Vânătoare y 230 Vânătoare
prejudicii cauzate prin vânătoare (densitatea
168 F03.01.01 populaţională în exces) y
169 F03.02 Luare / prelevare de fauna (terestră) y 240 Luare / prelevare de fauna
colectare de animale
170 F03.02.01 (insecte,reptile,amfibieni…) y 241 Colectare (insecte,reptile,amfibieni…)
171 F03.02.02 luare din cuib y 242 Luare din cuib (şoimi)
172 F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj y 243 Braconaj, otrăvire, capcane
173 F03.02.04 controlul prădătorilor y
174 F03.02.05 captură accidentală y
175 F03.02.09 alte forme de luare (extragere) fauna y 244 Alte forme de luare (extragere) fauna
176 F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general y 250 Luare/prelevare de flora
prădarea staţiunilor floristice (rezervaţiile Prădarea staţiunilor floristice (rezervaţiile
177 F04.01 floristice) y 251 floristice)
colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
178 F04.02 etc) y
179 F04.02.01 adunare manuală y
180 F04.02.02 colectare manuală y
181 F05 Luare ilegală/prelevare de faună marină y
182 F05.01 dinamită y
183 F05.02 pescuit de scoici y
184 F05.03 pescuit prin otrăvire y
185 F05.04 braconaj y
186 F05.05 vânătoare cu arma y
187 F05.06 luarea în scop de colecţionare y
188 F05.07 altele (ex.cu plase derivante) y
Alte activităţi de vânătoare, pescuit sau Alte activităţi de vânătoare, pescuit sau colectare
189 F06 colectare decât cele de mai sus y 290 decât cele de mai sus
190 F06.01 staţii de creștere a păsărilor/vânatului (în y

85
general)
191 G Intruziuni și dezechilibre umane n
Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a
192 G01 timpului liber, activităţi recreative y 620 Activităţi sportive şi recreative în aer liber
193 G01.01 sporturi nautice y 621 Sporturi nautice
194 G01.01.01 sporturi nautice motorizate y
195 G01.01.02 sporturi nautice non-motorizate y
mersul pe jos, călărie şi vehicule non-
196 G01.02 motorizate y 622 Plimbare, călarie şi vehicule nemotorizate
197 G01.03 vehicule cu motor y 623 Vehicule motorizate
198 G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate y
conducerea în afara drumului a vehiculelor
199 G01.03.02 motorizate y
200 G01.04 Drumeţii montane, alpinism, speologie y 624 Drumeţii montane, alpinism, speologie
201 G01.04.01 alpinism şi alpinism y
202 G01.04.02 speologie y
203 G01.04.03 vizite de agrement în peșteri y
204 G01.05 planorism, delta plan, parapantă, balon y 625 Planorism, delta plan, parapantă, balon
205 G01.06 ski in afara pârtiilor y 626 Ski in afara pistelor
scubadiving, snorkeling (scufundări cu
206 G01.07 scafandru autonom sau cu snorkel) y
207 G01.08 alte activitati sportive si recreative in aer liber y 629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber
208 G02 complexe sportive și de odihna y 600 complexe sportive și de odihna
Zone de practicare a activităţilor sportive (de ex.
209 G02.01 terenuri de golf y 601 golf etc.)
210 G02.02 complex de ski y 602 Complex de ski
211 G02.03 stadion y 603 Stadion
212 G02.04 circuite auto y 604 Piste, circuite
213 G02.05 hipodrom y 605 Hipodrom
214 G02.06 parc de distracţii y 606 Parcuri de atracţie (distracţie)
Zone de practicare a activităţilor sportive (de ex.
215 G02.07 baze sportive y 607 golf etc.)
locuri de campare si zone de parcare pentru Locuri de campare si zone de parcare pentru
216 G02.08 rulote y 608 rulote
217 G02.09 observatoare ale faunei sălbatice y
218 G02.10 alte sporturi / complexe de agrement y 609 Alte complexe sportive/de odihnă
219 G03 Centre de practicare activităţi demonstrative y 610 Centre de practicare activităţi demonstrative
Utilităţi militare și antrenament civil (mişcări
220 G04 civile) y
221 G04.01 Manevre militare y 730 Manevre militare
222 G04.02 Utilităţi militare abandonate y
Schimbari provocate de oameni in sistemele
223 G05 Alte intruziuni şi dezechilibre umane y 790 hidraulice (zone umede si mediul marin)
225 G05.01 tasarea, supraexploatarea y 720 Instalaţii utilizate în exces
abraziune de suprafaţa / deteriorare mecanică
226 G05.02 a suprafeţei fundului de mare y
penetrare / deteriorarea suprafeţei fundului
227 G05.03 mării y
228 G05.04 vandalism y 740 Vandalism
întreţinerea intensivă a parcurilor publice /
229 G05.05 curăţarea plajelor y
curăţarea copacilor, tăierea pentru siguranţa
publică, îndepărtarea de copaci pe marginea
230 G05.06 drumului y
lipsa sau îndreptarea greșită a măsurilor de
231 G05.07 conservare y
232 G05.08 închiderea peșterilor sau a galeriilor y
233 G05.09 garduri, îngrădiri y
234 G05.10 survolarea cu aeronave (agricol) y
235 G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune y
236 H Poluare n 700 Poluarea
Poluarea apelor de suprafaţă (limnice, terestre,
237 H01 marine si salmastre) y 701 Poluarea apei
238 H01.01 poluarea apelor de suprafaţă de către y

86
combinate industriale
239 H01.02 poluarea apelor de suprafaţă prin inundaţii y
240 H01.03 alte surse de poluare a apelor de suprafaţă y
poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin
241 H01.04 inundaţii sau scurgeri urbane y
poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată
242 H01.05 de activităţi agricole şi forestiere y
poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată
de transport și de infrastructura fără conectare
243 H01.06 la canalizare / maşini de măturat străzi y
poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată
244 H01.07 de platformele industriale abandonate y
poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată
245 H01.08 de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate y
poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată
246 H01.09 de alte surse care nu sunt enumerate y
Poluarea apelor subterane (surse punctiforme
247 H02 şi difuze) y
poluării apelor subterane cu scurgeri din zone
248 H02.01 contaminate y
poluării apelor subterane cu scurgeri provenite
249 H02.02 din zone în care sunt depozitate deșeuri y
poluarea apelor subterane asociată cu
250 H02.03 infrastructura din industria de petrol y
poluarea apelor subterane prin evacuarea
251 H02.04 apelor de mină y
poluarea apelor subterane cauzată de
252 H02.05 descărcarea apei contaminate de infiltraţie y
poluarea difuză a apelor subterane cauzată de
253 H02.06 activităţi agricole şi forestiere y
poluarea difuză a apelor subterane cauzată de
254 H02.07 non-canalizare y
poluarea difuză a apelor subterane cauzată de
255 H02.08 terenurile urbane y
256 H03 Poluarea apei marine y
257 H03.01 deversărilor de petrol în mare y
descărcarea de materiale toxice chimice în
258 H03.02 mare y
259 H03.02.01 contaminare cu compuși non-sintetici y
260 H03.02.02 contaminare cu compuși sintetici y
261 H03.02.03 contaminare cu radionuclizi y
introducerea de alte substanţe (de exemplu,
262 H03.02.04 lichide, gaze) y
macro-poluare marină (de exemplu, pungi de
263 H03.03 plastic, polistiren) y
Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea
264 H04 aerului y 702 Poluarea aerului
265 H04.01 ploi acide y
266 H04.02 poluare cu azot (compuşi azotaţi) y
267 H04.03 Alte forme de poluare a aerului y
Poluarea solului şi deşeurile solide (cu excepţia
268 H05 evacuărilor) y 703 Poluarea solului
269 H05.01 gunoiul şi deşeurile solide y
270 H06 excesul de energie y
271 H06.01 Zgomot, poluare fonică y 710 Poluare fonica
272 H06.01.01 poluarea fonică cauzată de o sursa neregulată y
poluarea fonică cauzată de o sursa difuză sau
273 H06.01.02 permanentă y
274 H06.02 Poluare luminoasă y
275 H06.03 încălzire termică a corpurilor de apă y
276 H06.04 modificări electromagnetice y
277 H06.05 Explorare seismică, explozii y
278 H07 Alte forme de poluare y 709 Alte forme de poluare
279 I Specii invazive, alte probleme ale speciilor şi n

87
genele
280 I01 specii invazive non-native (alogene) y 954 Invazia unei specii
282 I02 specii native (indigene) problematice y
283 I03 organisme modificate genetic (OMG) y
284 I03.01 poluare genetică (animale) y 964 Poluarea genetică (animale)
285 I03.02 poluare genetică (plante) y 974 Poluarea genetică (plante)
286 J Modificări ale sistemului natural n
287 J01 focul şi combaterea incendiilor y 180 Incendiere
288 J01.01 incendii y
289 J01.02 combaterea incendiilor naturale y
290 J01.03 lipsa de incendii y
Schimbari provocate de oameni in sistemele Schimbari provocate de oameni in sistemele
291 J02 hidraulice (zone umede si mediul marin) y 890 hidraulice (zone umede si mediul marin)
Umplerea bazinelor acvatice cu pământ, Umplerea bazinelor acvatice cu pământ,
293 J02.01 îndiguirea și asanarea: generalităţi y 800 îndiguirea și desecarea pământului: generalităţi
“polderizare” –îndiguire în vederea creării unor “polderizare” –îndiguire în vederea creării unor
294 J02.01.01 incinte agricole, silvice, piscicole etc. y 801 incinte agricole, silvice, piscicole etc.
recuperarea de terenuri din mare, estuare sau Recuperarea terenului din mare, estuare sau
295 J02.01.02 mlaștini y 802 mlaştini
umplerea șanţurilor, zăgazurilor, heleșteelor, Umplerea cu pământ a șanţurilor, zăgazurilor,
296 J02.01.03 iazurilor, mlaștimilor sau gropilor y 803 heleșteelor, iazurilor, mlaștimilor sau gropilor
297 J02.01.04 recultivarea zonelor miniere y
298 J02.02 Inlaturarea de sedimente (mâl. ..) y 820 Înlaturarea sedimentelor (mâl)
299 J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice y
300 J02.02.02 dragare în estuare şi de coastă y
301 J02.03 Canalizare şi deviere de apă y
302 J02.03.01 deviere a apei, la scară mare y
303 J02.03.02 canalizare y 830 Canalizare
304 J02.04 Modificări de inundare y
305 J02.04.01 inundare y 840 Inundarea
306 J02.04.02 lipsa de inundaţii y
307 J02.05 Modificarea funcţiilor hidrografice, generalităţi y 850 Modificarea funcţiilor hidrografice
modificarea debitului de apă (maree și curenţi
308 J02.05.01 marini) y 851 Modificarea curenţilor marini
modificarea structurii cursurilor de apa Modificarea structurii cursurilor de apa
309 J02.05.02 continentale y 852 continentale
310 J02.05.03 modificarea apelor stătătoare y
311 J02.05.04 rezervoare y
312 J02.05.05 hidrocentrale mici, stăvilare y
313 J02.05.06 modificărea gradului de expunere la valuri y
314 J02.06 Captarea apelor de suprafaţă y
315 J02.06.01 captări de apă de suprafaţă pentru agricultură y
captări de apă de suprafaţă pentru alimentarea
316 J02.06.02 cu apă y
317 J02.06.03 captări de apă de suprafaţă pentru industrie y
captări de apă de suprafaţă pentru producţia de
318 J02.06.04 energie electrică (de răcire) y
captări de apă de suprafaţă pentru fermele
319 J02.06.05 piscicole y
captări de apă de suprafaţă pentru hidro-
320 J02.06.06 centrale y
captări de apă de suprafaţă pentru cariere /
321 J02.06.07 deschise (cărbune) y
322 J02.06.08 captări de apă de suprafaţă pentru navigare y
captări de apă de suprafaţă pentru transferul
323 J02.06.09 de apă y
324 J02.06.10 alte captări importante de apă de suprafaţă y
325 J02.07 Captarea apelor subterane y
326 J02.07.01 captări de apă subterană pentru agricultură y
captări de apă subterană pentru alimentarea
327 J02.07.02 publică cu apă y
328 J02.07.03 captări de apă subterană pentru industrie y
captări de apă subterană pentru cariere /
329 J02.07.04 deschise (cărbune) y

88
alte captări importante de apă subterană
330 J02.07.05 pentru agricultură y
Creşterea nivelului apelor subterane /
331 J02.08 recircularea artificială a apelor subterane y
evacuări în apele subterane în scopuri de
332 J02.08.01 recirculare artificială y
recircularea de apă subterană la bazinul freatic
333 J02.08.02 de la care a fost extrasă y
334 J02.08.03 recircularea apei de mină y
335 J02.08.04 alte recirculări importante a apelor subterane y
336 J02.09. Salinizarea apelor subterane y
337 J02.09.01 intruziune de apă sărată y
338 J02.09.02 alte intruziuni y
managementul vegetatiei acvatice si de mal in Managementul vegetatiei acvatice si de mal in
339 J02.10 scopul drenarii y 810 scopul drenarii
Variaţiile ratei de înnămolire, de descărcare,
340 J02.11 depozitarea materialului dragat y
Depozite de deşeuri, materiale rezultate din
341 J02.11.01 descărcarea, depozitarea materialului dragat y 860 dragări
342 J02.11.02 Alte modificări ale ratei de înnămolire y
343 J02.12 Stăvilare, diguri, plaje artificiale , generalităţi y 870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale
Lucrări de protecţie a mării sau a coastei, baraje
344 J02.12.01 maree y 871 Lucrări de protecţie, costieră sau marină
diguri de apărare pentru inundaţii în sistemele
345 J02.12.02 de apă interioare y
346 J02.13 Abandonarea gestionării cursurilor de apă y
Deteriorarea calităţii apei din cauza
347 J02.14 modificărilor antropice de salinitate y
Alte schimbări ale condiţiilor hidraulice cauzate
348 J02.15 de activităţi umane y
349 J03 Alte modificări ale ecosistemelor y
reducerea sau pierderea de caracteristici
350 J03.01 specifice de habitat y
reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv
351 J03.01.01 cadavre, rămășiţe) y
reducerea conectivităţii de habitat, din cauze
352 J03.02 antropice y
353 J03.02.01 reducerea migraţiei / bariere de migraţie y
354 J03.02.02 reducerea dispersiei y
355 J03.02.03 reducerea schimbului genetic y
356 J03.03 reducere, lipsa sau prevenirea eroziunii y
357 J03.04 cercetări aplicative (industriale) distructive y
Procesele naturale biotice şi abiotice (fără
358 K catastrofe) n
359 K01 procesele naturale abiotice (lente) y
360 K01.01 eroziune y 900 Eroziune
361 K01.02 colmatare y 910 Colmatare
362 K01.03 secare y 920 Secare
363 K01.04 inundare y 930 Inundare
364 K01.05 salinizarea solului y
365 K02 Evoluţie biocenotică, succesiune y 950 Evoluţie biocenotică
366 K02.01 schimbarea compoziţiei de specii (succesiune) y
367 K02.02 acumularea de material organic y 951 Uscare/acumulare de material organic
368 K02.03 eutrofizare (naturală) y 952 Eutrofizare
369 K02.04 acidifiere (naturală) y 953 Acidifierea
370 K03 relaţii interspecifice faunistice y 960 Relaţii interspecifice ale faunei
371 K03.01 competiţia y 961 Competiţia (exemplu: pescăruș/chiră)
372 K03.02 parazitism y 962 Parazitism
373 K03.03 introducere a unor boli (patogeni microbieni) y 963 Introducerea de boli
374 K03.04 prădătorism y 965 Prădătorismul
antagonism care decurge din introducerea de Apariţia antagonismului ca urmare a introducerii
375 K03.05 specii y 966 unor specii
376 K03.06 antagonism cu animale domestice y 967 Antagonism cu animalele domestice
377 K03.07 alte forme de competiţie interspecifică y 969 Alte forme sau forme mixte de competitie

89
faunistice interspecifica a faunei
378 K04 Relaţii interspecifice ale florei y 970 Relaţii interspecifice de flora
379 K04.01 competiţie y 971 Competiţia
380 K04.02 parazitism y 972 Parazitismul
381 K04.03 introducere a unor boli (patogeni microbieni) y 973 Introducerea de boli
382 K04.04 lipsa de agenţi de polenizare y 975 Lipsa agenţilor polenizatori
daune cauzate de erbivore (inclusiv specii de Pagube produse de speciile introduse pentru
383 K04.05 vânat) y 976 vânătoare
Alte forme sau forme mixte de competiţie
384 K05 fecunditate redusă / depresie genetică y 979 interspecifică a florei
fertilitate redusă / depresie genetică la animale
385 K05.01 (consangvinizare) y 990 Alte procese naturale
fertilitate redusă / depresie genetică la plante
386 K05.02 (inclusiv endogamia) y
alte forme sau forme mixte de competitie
387 K06 interspecifica a florei y
388 L Evenimente geologice, catastrofe naturale n 940 Catastrofe naturale
389 L01 activitate vulcanică y 945 Activitate vulcanică
390 L02 valuri mareice, tsunami y 947 Tsunami (val mareic)
391 L03 cutremure y 946 Cutremure
392 L04 avalanșe y 942 Avalanşe
393 L05 prăbușiri de teren, alunecări de teren y 943 Alunecările de teren
394 L06 prăbușiri subterane y
395 L07 furtuni, cicloane y 944 Furtuni, cicloane
396 L08 inundaţii (procese naturale) y 941 Inundaţii
397 L09 incendii (naturale) y 948 Incendii
398 L10 alte catastrofe naturale y 949 Alte catastrofe naturale
399 M Schimbări globale n
400 M01 Schimbarea condiţiilor abiotice y
schimbarea temperaturii (ex. creșterea
401 M01.01 temperaturii și extremele) y
402 M01.02 secete și precipitaţii reduse y
403 M01.03 inundaţii și creșterea precipitaţiilor y
404 M01.04 schimbarea pH-ului y
405 M01.05 modificări de debit (limnic, mareic, oceanic) y
406 M01.06 modificarea valurilor y
407 M01.07 modificarea nivelului mărilor y
408 M02 Schimbarea condiţiilor biotice y
409 M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului y
410 M02.02 desincronizarea proceselor y
411 M02.03 declinul sau dispariţia speciilor y
412 M02.04 migraţia speciilor (nou veniţi, natural) y
416 U Presiune sau ameninţare necunoscută y
413 X Nu există presiuni sau ameninări y
Presiunile şi ameninţările din afara teritoriului
415 XE UE y
414 XO Presiunile şi ameninţările din afara României y

10. Tipuri de status de prezenţă


Acest nomenclator prezintă listastatuturilor de prezenţă spaţială a speciilor.
Nr Cod Descriere
1. T Temporală
2. S Spaţială
3. M Management

90
11.Statut de prezenţă spaţială a speciilor
Acest nomenclator prezintă listastatuturilor de prezenţă spaţială a speciilor.
Nr Cod Descriere
1. M marginală
2. I izolată
3. L larg răspândită

91
Referințe bibliografice
1. Baltag, E., Pocora, V., 2009 - Reţeaua Natura 2000 în regiunea Moldovei. România.
Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
2. Botnariuc, N., 2010- De ce trebuie ocrotită biodiversitatea?, Ocrotirea Naturii, Editura
Academia Română, București
3. Bruun, B., Delin, H., Svensson, L., 1999 – Păsările din România şi Europa.
Determinator ilustrat. Societatea Ornitologică Română, Hamlyn Guide
4. Cenuşă, E., 2009 – Specii şi habitate de interes comunitar din siturile natura 2000 –
Judeţul Suceava, Suceava.
5. Chifu, T., Mînzu, C., Zamfirescu, O., 2006 – Flora şi vegetaţia Moldovei. Vol I şi Vol
II, Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Vol I.,
6. Chifu, T., Murariu A., 1998- Bazele protecției mediului înconjurător, Editura
Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”, Iași”.
7. Cozari, T., Munteanu, A., Vladimirov, M., 2003- Lumea animală a Moldovei(Volum
II) , Editura Știința, Chișinău.
8. Direcția Silvică Suceava, Planul de management al sitului ,,Pădurea Zamostea-Luncă”.
9. Doniță, N., Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriș, I., 2005- Habitatele din
România, Editura Tehnică Silvică, București.
10. Gafta, D., Mountford, O., 2008- Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din
România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
11. Ion, C., Doroșencu, A., Baltag, E., Bolboacă, L., 2009- Migrația peseriformelor din
Estul României, Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
12. Ion, I., Ion, C., 2002- Mamiferele din Ceahlău, Editura Corson, Iași.
13. Ion, C., Stoleriu, C., Baltag, E., Mânzu, C., Ursu, A., Ignat, A., 2011- Păsările și
habitatele din zonele umede ale Moldovei, Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza",
Iaşi.
14. Ivănescu, L., 2012- Metodologia studiilor de impact (curs)
15. Mac, I., 2003 - Ştiinţa mediului, Editura Europontic, Cluj-Napoca

92
16. Monah, F., 2001- Flora și vegetația cormofitelor din Lunca Siretului,Editura
,,Constantin Matasă”, Piatra-Neamț.
17. Monitorul oficial al României: Legi, decrete, hotărîri și alte acte: Volumul 21,Ediţiile
126-150
18. Munteanu, A., Lozanu, M., 2004- LUMEA ANIMALĂ A MOLDOVEI (Mamifere),
Editura Știința, Chișinău.
19. Popa, L., Moglan, I., Jdanchin, T., 2003- Fluturi din România și Republica Moldova,
Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”, Iași”.
20. Pop, E., Salageanu, N., 1965- Monumente ale naturii din România, Editura Meridiane,
București.
21. Săvulescu, T., Beldie, Al., Grinţescu, I., Guşuleac, M., Morariu, I., Nyarady, A.,
Nyarady, E.I., Paucă, A., Răvăruţ, M., Şerbănescu, I., Tudor, I., Ţopa, Em. 1958-
FLORA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE (cap. VI-XI), Editura Academiei
Republicii Populare Române, București.
22. Sârbu, I., Ivănescu, L., Ştefan, N., Mânzu, C., 2001 – Flora ilustrată a plantelor
vasculare din estul României (determinator Vol I şi Vol II), Editura Universităţii
"Alexandru
23. Seghedin, T., 1983 – Rezervaţiile naturale din Bucovina, Editura Sport-Turism,
Bucureşti
24. Seghedin, T., Filipașcu, A., Boșcaiu, N., 1977- Cercetări biocenologice în rezervația
naturală lunca Zamostei (Județul Suceava), Studii și comunicări de ocrotirea naturii
(volum IV), Suceava
25. Socaciu, P., 1977- Fritillaria meleagris L.- Monument al naturii, Studii și comunicări de
ocrotirea naturii (volum IV), Suceava
26. Tufescu, V., Tufescu, M., 1981- Ecologia și activitatea umană, Editura Albatros,
București.
Ioan Cuza", Iaşi
27. http://apmsv.anpm.ro/
28. http://apmbt.anpm.ro/
29. http://www.natura2000.ro/
30. http://www.lifenatura2000.ro/
31. *****http://www.iucnredlist.org
93
94