Întroducere 2
I. Calcule tehnologice 4
Alimentaţia publică este prezentată ca una din ramurile de bază care se bucură de o mare aplicare
în zilele noastre , ea se caracterizază prin aplicarea ei atît în măsuri individuale, adică prelucrarea şi
prepararea bucatelor în condiţii casnice, cît şi deservirea consumatorilor în întreprinderi de alimentaţie
publică.
Întreprinderile de alimentaţie publică se caracterizază prin diversitatea lor, prin tipul şi caracterul
de deservire. Fiecare tip de întreprindere corespunde contingentului său de deservire precum şi
nivelului său de organizare.
Proiect se numeşte un document complex care include în sine un text de lămurire, calcule
tehnologice, caracteristica ramurei precum şi proiectul tehnic (care include în sine proiectul
întreprinderii), specificaţii caracteristice materialelor, caracteristica utilajului care urmează a fi folosit,
precum şi amplasarea corectă alui conform destinaţiei sale. Pe baza acestor particularităţi se
proiectează întreprinderile de alimentaţie publică.
O parte deosebită în proiectarea întreprinderii o are partea tehnologică. Ea include în sine calcule
tehnologice şi schemile de planificare a întreprinderii cu indicarea punctelor de amplasare a utilajelor,
precum şi punctele de aprovizionare a sistemelor de apă, canalizare, termice, de comunicare, precum şi
gazificarea întreprinderii în secţiile care necesită gazificare.
Pag.
Astfel compartimentul de proiectare este foarte important pentru ramura de alimentaţie publică
deoarece ea reprezintă şi formează această ramură, prin proiectarea noilor întreprinderi, care sunt
caracterizate printr-un nivel înalt de dezvoltare, prin apartenenţa la o anumită ramură şi specific
caracteristic fiecărei întreprinderi .
În acesastă lucrare voi prezenta model de proiectare şi de lucru a secţiei patiserie a unei cafenele
bazata pe placinte, care deserveşte 100 de locuri.
Pag.
Ni=P*φ*X/100 (1.1)
Unde: Ni-numărul de consumatori pentru ora dată;
Ni = 100x3x50 = 150
100
Pag.
n=N*m (1.2)
m=1,0
Tabelul 2
Sortimentul minim, %
Denumirea aluatului Produse de patiserie, buc
% Sortiment
minim, denumiri
Aluat dospit 20 2-3 561
Pandispan 5 1-2 93
Total Σ=1870
Pag.
Programul de producere a sectiei de patiserie a fost elaborat reesind din datele prezentate in tab. 2,
prezentate mai jos:
8* Chifla de casa 50 61
Pandispan 94
Pag.
N1 =∑ n . (2.1)
Hxλ
Unde: N1-numarul de lucratori necesar pentru asigurarea si indeplinirea procesului de producere a
sectiei, lucratori;
H-productivitatea unui lucrător in indeplinirea unei operatii aparte, kg/ora
n - numărul de portii
λ- coeficient care corespunde cresterii intensit. operatiilor de producere; λ=1,14
H- /Berdicevschii, pag.178, Anexa.2/
Determinarea numarului de lucratori
Tabelul 4
Pag.
N2 = N1xk1 (2.2)
Unde: : N1-numarul de lucratori necesar pentru asigurarea si indeplinirea procesului de producere
a sectiei, persoane;
K1- coeficient de recalculare; k1=(1,32 - 1,56)
Ni
8
7
6
5
4
3
2
1
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 τ,ore
Pag.
G=gxn/1000 (3.1)
Unde: G-cantitatea de materie prima de acelasi tip,kg;
g-consumul necesar de materie prima conform retetei pentru o portie,g;
n-numarul de produse de patiserie.
Exemplu: Placinta”poale-n briu” cu brinza
Faina: G=37,5x200/1000=7,5 kg
Drojdie: G=2x200/1000=0,4 kg
Tabelul 5
N Denumirea Gr.1 Num. de Denumirea materiei prime, g/kg
reţetei produselor de buc. produse făină zahăr drojdii margarina ouă ulei sare ceapa
patiserie ,g de
patiserie,
n
21* Placinta „Poale-n 100 200 37,5/ 2,0/ 1,0/ 0,3/ 0,025/
briu” cu varza 7,5 0,4 2,0 0,06 0,5
18* Invirtita 120 150 47,5/ 4,0/ 2,5/ 7,5/1,125 1/2/ 0,4/
moldoveneasca 7,125 0,6 0,375 54buc 0,06
23* Rulada cu dovleac 130 150 50,0/ 10,5/ 2,0/ 4,0/0,6 1/8/ 4,5/ 0,55/
7,5 1,6 0,3 15buc 0,7 0,083
8* Chifla de casa 50 61 36,5/ 0,5/ 1,0/ 2,0/0,12 1,5/ 0,5/ 0,5/
2,23 0,31 0,061 2buc 0,03 0,03
47* Pateuri cu brinza 50 74 28,3/ 16,7/1,23 1/8/ 0,25/
2,1 6buc 0,02
48* Placinta cu mere 100 150 23,2 6,5/ 13,6/2,04 2,8/ 0,2/
/3,5 0,97 9buc 0,03
399** Placinta cu brinza 100 150 50,5/ 37,8/5,67 1/2/ 0,33/
7,6 67buc 0,5
31* Placinta cu brinza 100 100 36,0/ 1/8/ 1,0/ 1,0/
de Moldova si 3,6 12buc 0,1 0,1
brinza de oi
33* Placinta cu brinza 100 100 32,0/ 1/10/ 1,0/ 1,0/
si marar 3,2 10buc 0,1 0,1
34* Placinta cu varza 100 100 32,0/ 1,5/ 7,0/ 1,3/ 20,0/
3,2 3buc 0,7 0,13 2,0
35* Saralie cu miez 100 74 20,0/ 25,0/ 0,9/ 12,2/ 0,3/
de nuca 1,48 1,85 2buc 0,9 0,022
61* Placinta cu brinza 100 100 36,0/ 6,0/0, 15,0/1,5 1/6/ 0,1/
de vaci si stafide 3,6 6 18buc 0,01
62* Placinta cu mere 100 100 30,0/ 20,0/ 18,0/1,8 1/5/ 0,15/
3,0 2,0 20buc 0,015
56* Bărcuţe cu 40 80 29,0/ 0,75/ 5,5/0,55 2,0/ 0,5/ 0,3/
caşcaval 2,9 0,075 3buc 0,05 0,03
386** Placinta cu cartofi 100 100 33,0/ 5,0/0,5 6,7/ 0,3/ 13,0/
fierti 3,3 0,67 0,03 1,3
388** Placinta cu cartofi 100 87 33,0/ 6,7/0,58 6,7/ 0,3/
si brinza 2,87 0,58 0,026
93*** Rulada cu magiun 50 94 2,56/ 2,55/ 3,0/ 0,09/
0,24 0,239 6buc 0,008
Total G,kg 64,95 8,169 1,211 15,715 227buc 5,83 1,254 3,8
Pag.
Pag.
Pag.
Pag.
Tabelul 6
Pag.
Pag.
∑5,4
31* Placinta cu brinza de Moldova 100 100
si brinza de oi:
-brinza telemea 1,7 1,7
-brinza „Moldova” 1,7 1,7
-oua de masa 0,6 0,6
-gris 0,5 0,5
∑4,5
Pag.
Pag.
Qnec = 73 = 34,76(kg/oră).
2,1
Selectam in prealabil masina de cernut faina МПМВ –300 (0,46х0,38х0,51)
treal = G (4.2)
Qreal
Unde : treal -timpul real (ore);
Qreal -productivitatea masinii selectate (kg/ora);
Pag.
Vprod= G /ρ (4.4)
Unde: Vprod-volumul produsului supus prelucrarii mecanice, l;
ρ- densitatea produsului( Anexa 20 Berdicevschi), kg/l;
G-cantitatea aluatului, kg.
Vprod= 22,2/0,55= 40,36 l
Deoarece durata de lucru a masinii alese e mai mica de 2,1 alegem o singura unitate( 0,5<2,1)
Selectam in prealabil maşina de întins aluatul (aluat în foi) MRT 60M (1,05x0,8x1,35)
Pag.
Tabelul 10
Deoarece volumul aluatului pandispan constituie 34,96 l, alegem in prealabil masina de spumat
compozitie MB - 35 (750x630x1.180)
Pag.
Tabelul 11
m=n/a (5.2)
m= 200/15=14 (denum.)
Pag.
Tabelul 12
Pentru păstrarea aluatului în foi se alege masă cu frigider СОЭCМ -2 (1080x840x860) Е=50kg
Sînt foi, tave, forme rotunde, care se folosesc pentru odihnirea, răcirea şi coacerea aluatului.
= Tx60 / t (7.2)
Unde: T - 7 ore;
t - timpul de folosire a inventarului;
t = todihnă + tcoacere + tpentru răcire
tcoacere - /Berdicevschi, pag.187, Anexa.24 /
Pag.
Tabelul 13
N Denumirea Gr. 1 Numărul Denumirea a t ni
reţet bucatelor buc. buc. inventar
ei
21* Placinta „Poale-n 100 200 Tava 15 90 4,6 5,8
briu” cu varza
18* Invirtita 120 150 Tava 20 95 4,4 3,4
moldoveneasca
23* Rulada cu dovleac 130 150 Foaie 15 85 4,9 4
8* Chifla de casa 50 61 Foaie 50 90 4,6 0,5
47* Pateuri cu brinza 50 74 Foaie 25 55 7,6 0,8
48* Placinta cu mere 100 150 Tava 20 55 7,6 2
399* Placinta cu brinza 100 150 Tava 15 55 7,6 2,6
* si marar
31* Placinta cu brinza 100 100 Tava 15 90 4,6 2,9
de Moldova si
brinza de oi
33* Placinta cu brinza 100 100 Tava 15 90 4,6 2,9
si marar
34* Placinta cu varza 100 100 Tava 15 90 4,6 2,9
35* Saralie cu miez 100 74 Tava 20 95 4,4 1,7
de nuca
61* Placinta cu brinza 100 100 Tava 15 55 7,6 1,8
de vaci si stafide
62* Placinta cu mere 100 100 Tava 15 55 7,6 1,8
56* Bărcuţe cu 40 80 Foaie 50 55 7,6 0,4
caşcaval
386* Placinta cu cartofi 100 100 Tava 15 45 9,3 1,4
* fierti
388* Placinta cu cartofi 100 87 Tava 15 45 9,3 1,3
* si brinza
93** Rulada cu magiun 100 94 Foaie 0,75 55 7,6 33
*
Total ∑=69,2
≈70buc
Exemplu: =420/90=4,66
ni=200/15x4,6x0,5=5,8 buc
Pag.
Tabelul 14
lungime lăţime h.
=5,996
k=0,3
Pag.