Sunteți pe pagina 1din 15

SR 4839 – 97 INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE. Numărul anual de grade –zile.

Obiect şi domeniu de aplicare


Standardul stabileşte modul de calcul al numărului anual de grade-zile, corespunzător perioadei de
încălzire a construcţiilor din România.
Valoarea numărului de grade-zile serveşte la estimarea şi analiza necesarului de căldură a clădirilor.

Calculul numărului de grade-zile, N


Pentru o anumită perioadă de încălzire, N se calculează cu relaţia:
z
N    i , x   e, x 
x 1

N   i   e  z
în care:  i , x - temperatura interioară medie zilnică a încăperii sau a construcţiei în perioada consid.
n

 V
j 1
j j

 i,x  n

Vj 1
j

unde: Vj – volumul încăperii j a clădirii, în m3;


 j - temperatura interioară medie zilnică a încăperii j a clădirii, în oC;
n – numărul încăperilor clădirii.
 e, x - temperatura exterioară medie zilnică a încăperii sau a construcţiei în perioada considerată;
z – numărul zilelor în perioada considerată;
 i – temperatura interioară medie a încăperii sau construcţiei, în perioada considerată:
z

 i,x
i  x 1

z
 e – temperatura exterioară medie a încăperii sau construcţiei, în perioada considerată:
z

 e, x
e  x 1

z
Temperaturi medii lunare Tabelul 4
Localitatea Lunile anului
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Timişoara -1,6 1,2 5,8 11,2 16,3 19,4 21,1 20,4 16,5 11,0 5,6 0,8
Altitudinea: 86m
Temp.medie anuală:10,6 oC
Oradea -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 20,5 19,9 16,1 10,6 5,2 0,4
Altitudinea: 137m
Temp.medie anuală:10,2 oC

Numărul anual de grade-zile de calcul, N c i , se determină pentru perioada în care temperaturile exterioare
medii zilnice nu depăşesc valoarea  e 0 =12 oC, cu excepţia:
  e 0 =14 oC pentru spitale, creşe, grădiniţe de copii, încălzite cu sobe sau
cu instalaţie de încălzire centrală proprie;
 pentru încăperi de producţie (muncă uşoară şi medie):  e 0 =(  i -8) oC.
 pentru încăperi de producţie (muncă grea):  e 0 =(  i -4) oC.

Numărul anual de grade-zile de calcul


N ci  N 20e 0   20  t i  D e 0
1. Se determină temperatura medie anuală,  a , pentru localitatea respectivă:
 a   a 0  0,005 h
în care:  a 0 - temperatura exterioară medie anuală corectată pentru nivelul mării.
Timişoara  a 0 =10,8 oC,  a =10,8-0,00586=10,37 oC
2. Se determină coeficientul de corelare climatică K în funcţie de  a şi  e 0 (12 oC) din figura 2 din
standard.

Figura 2 – Diagrama de variaţie a coeficientului de corelare climatică în funcţie de temperatura medie


anuală, a.

Timişoara  a =10,37 oC, K = 0,83


20
3. Se încadrează localitatea în zona de corelaţie (K, N  e 0 )

20
Figura 3 – Harta zonelor de corelaţie, (K, N  e 0 ).
Timişoara: zona de corelaţie II
4. În funcţie de zona de corelaţie, de K şi de  e 0 se determină din figura 4, 5a sau 5b, N  e 0 .
20

20
Figura 5a – Diagramă pentru determinarea valorii N  e 0 în zona II (altitudinea 650 m).

Timişoara N 20e 0 =3180 grade-zile

5. Din figura 6 se determină durata convenţională a perioadei de încălzire, D e 0


Figura 6 – Diagramă pentru determinarea duratei convenţionale a perioadei de încălzire, D e 0 . Timişoara
D =190 zile
e0

Utilizarea standardelor:
SR 1907/2 – 97 INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE. NECESARUL DE CĂLDURĂ DE CALCUL. Temperaturi
interioare convenţionale de calcul.
SR 4839 – 97 INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE. Numărul anual de grade –zile
în cadrul normativului
C 107 – 2005 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE
CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

C 107/1 Partea 1 – NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE


IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE


1.1. Prevederile prezentei reglementări tehnice stabileşte modul de calcul al coeficientului global de izolare
termică (G) care exprimă pierderile totale de căldură la clădirile de locuit.
1.3. Prevederile prezentei reglementări se aplică la toate tipurile de clădiri de locuit şi anume:
- clădiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau înşiruite, tip duplex, ş.a.);
- clădiri de locuit, cu mai multe apartamente;
- cămine şi internate;
- unităţi de cazare din hoteluri şi moteluri.
1.4. Coeficienţii globali de izolare termică – G – au în vedere :
- pierderile de căldură prin transfer termic, aferente tuturor suprafeţelor perimetrale, care delimitează
volumul încălzit al clădirii;
- pierderile de căldură aferente unor condiţii normale de reîmprospătare a aerului interior;
- pierderile de căldură suplimentare datorate infiltraţiei în exces a aerului exterior, prin rosturile
tâmplăriei.
Coeficienţii globali nu ţin seama de aportul solar şi nici de aportul de căldură datorat ocupării locuinţelor.
1.5. Respectarea prevederilor prezentei reglementări tehnice este o condiţie obligatorie atât pentru
elaboratorii proiectelor, pentru specialiştii verificatori şi experţi atestaţi, cât şi pentru investitori şi
executanţi, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare.
Verificarea proiectelor sub aspectul exigenţelor de izolaţie termică şi de economie de energie este
obligatorie la obţinerea autorizaţiei de construire.

7. METODĂ PENTRU DETERMINAREA NECESARULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU


ÎNCĂLZIRE PE BAZA COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE

7.1 GENERALITĂŢI
7.1.1 Necesarul anual de căldură utilizată pentru încălzirea, în perioada rece, a clădirilor, este un indicator
important care reflectă gradul de protecţie termică în ceea ce priveşte economia de energie şi
reprezintă principala caracteristică energetică a clădirilor.
Prevederile conţinute în acest capitol se aplică …la clădirile de locuit noi cât şi la clădirile de locuit
existente … .
7.1.2 Prevederile conţinute în acest capitol nu se aplică la următoarele categorii de clădiri de locuit:
- clădirile proiectate pentru un aport activ de căldură solară;
- clădirile prevăzute cu instalaţii de ventilare acţionate mecanic, cu sau fără recuperarea căldurii.
7.1.4 Prevederile din prezentul capitol nu se utilizează pentru dimensionarea instalaţiilor de încălzire ci
numai pentru evaluarea performanţei termo-energetice a anvelopei clădirilor în faze preliminare şi
intermediare de proiectare.

7.2 NECESARUL ANUAL DE CĂLDURĂ


Necesarul anual de căldură pentru încălzire aferent unui m3 de volum interior, se calculează cu relaţia:
24
Q= C. N 12i .G  (Qi  Qs ) [ kWh/(m3. an)] (10)
1000
în care:
Q necesarul anual de caldură pe metru cub de volum încălzit, [ kWh/m3. an];
G coeficientul global de izolare termică a clădirii, care se determină în conformitate cu
prevederile din capitolul 3, [W/(m3K)];
C coeficient de corecţie, [-];
i
N 12 numărul anual de grade-zile de calcul, corespunzător localităţii unde este amplasată clădirea,
calculat pentru temperatura interioară medie în perioada de încălzire (i) şi pentru
temperatura exterioară medie zilnică care marchează începerea şi oprirea încălzirii (eo = +
12oC); se exprima in [K.zile];
Qi aportul util de căldură rezultat din locuirea clădirii, aferent unui m 3 de volum încălzit
[kWh/m3. an];
Qs aportul util de căldură provenită din radiaţia solară, aferent unui m 3 de volum încălzit
[kWh/m3. an].

7.3 NUMĂRUL ANUAL DE GRADE–ZILE DE CALCUL


Numărul anual de grade–zile de calcul se determină pe baza prevederilor din standardul SR 4839 -1997, cu
relaţia:
i
N 12 = N 12 - (20 - i) D12
20
[K.zile] (11)
în care:
N 12 numărul anual de grade-zile de calcul, pentru i=+20oC şi pentru eo=+12oC, [K.zile]
20

i temperatura interioară medie a clădirii [oC]


D12 durata convenţională a perioadei de încălzire, corespunzătoare temperaturii exterioare care
marchează începerea şi oprirea încălzirii eo=+12oC, [zile]
7.3.1 Temperatura interioară medie a clădirii se calculează cu relaţia:
i 
 ( j .Vuj ) [oC] (12)
 uj
V
în care:
Vuj volumul util al fiecăreia din încăperile direct încălzite (prevăzute cu corpuri de încălzire) ale
clădirii [m3]
i temperatura interioară de calcul a încaperilor direct încălzite ale clădirii [oC]
Volumul util al încăperilor Vuj se determină prin înmulţirea ariei utile (Auj) cu înălţimea liberă (huj)
măsurată între faţa superioară a pardoselii şi tavan.
Dacă încaperile au aceiaşi înălţime liberă, se poate folosi relaţia:
i 
 ( j . Auj ) [oC] (13)
 uj
A
în care:
Auj aria utilă a fiecăreia din încăperile direct încălzite ale clădirii [m2].

NUMĂRUL ANUAL DE GRADE-ZILE DE CALCUL ŞI DURATA CONVENŢIONALĂ


A PERIOADEI DE ÎNCĂLZIRE Tabelul 7.1
20 20
Nr. a D12 Nr. a D12
crt.
Localitatea N 12 crt.
Localitatea N 12
o o
C K .zile zile C K .zile zile
1. Adamclisi 10,8 3 120 193 41 Miercurea Ciuc 6,5 4 250 242
Odorheiul
2. Alba Iulia 8,9 3 460 210 42 7,7 3 940 227
Secuiesc
3. Alexandria 10,7 3 150 189 43 Oradea 10,2 3 150 195
4. Arad 10,4 3 020 192 44 Oraviţa 10,9 3 000 187
5. Bacău 9,0 3 630 209 45 Păltiniş-Sibiu 4,5 5 170 266
6. Baia Mare 9,5 3 350 201 46 Petroşani 7,6 3 960 227
7. Bârlad 9,6 3 460 200 47 Piatra Neamţ 8,7 3 560 198
8. Bistriţa 7,9 3 850 224 48 Piteşti 9,7 3 420 199
9. Blaj 8,9 3 530 210 49 Ploieşti 10,1 3 390 196
Poiana Stampei
10. Botoşani 9,0 3 630 209 50 4,0 5 290 284
(Suceava)
11. Braşov 7,5 4 030 227 51 Predeal 4,8 5 090 259
12. Brăila 10,5 3 170 190 52 Râmnicu Sărat 10,6 3 170 190
13. Bucureşti 10,6 3 170 190 53 Râmnicu Vâlcea 10,3 3 120 194
14. Buzău 10,7 3 150 189 54 Reşiţa 10,1 3 130 196
15. Calafat 11,4 2 980 181 55 Roman 8,8 3 700 210
16. Călăraşi 11,2 3 010 185 56 Satu Mare 9,4 3 370 201
17. Câmpina 8,9 3 530 210 57 Sebeş 9,1 3 470 208
Câmpulung SfântuGheorghe
18. 6,5 4 270 242 58 7,0 4 140 235
Moldovenesc (Covasna)
Câmpulung
19. 7,9 3 820 224 59 Sibiu 8,5 3 660 215
Muscel
20. Caracal 10,9 3 100 187 60 Sighişoara 8,3 3 640 216
21. Caransabeş 10,1 3 180 196 61 Sinaia(cota 1500) 3,6 5 650 325
22. Cluj 8,3 3 730 218 62 Slatna 10,6 3 200 190
23. Constanţa 11,5 2 840 186 63 Slobozia 10,6 3 150 190
24. Craiova 10,6 3 170 190 64 Suceava 7,5 4 080 230
25. Curtea de Argeş 8,8 3 540 210 65 Sulina 11,3 3 000 190
26. Deva 9,6 3 300 200 66 Târgovişte 10,1 3 390 196
27. Dorohoi 8,4 3 850 217 67 Târgu Jiu 10,1 3 390 196
28. Drăgaşani 10,4 3 120 192 68 Târgu Mureş 8,8 3 540 210
29. Făgăraş 7,7 3 930 227 69 Târgu Ocna 9,3 3 410 205
30. Focşani 9,9 3 350 196 70 Târgu Secuiesc 6,8 4 370 237
31. Galaţi 10,5 3 190 190 71 Tecuci 9,8 3 390 198
32. Giurgiu 11,1 3 030 185 72 Timişoara 10,6 3 180 190
33. Gura Honţ(Arad) 9,8 3 290 198 73 Tulcea 11,0 3 070 191
34. Griviţa (Ialomiţa) 10,5 3 190 190 74 Turda 8,7 3 560 198
35. Huşi 9,7 3 420 199 75 Turnu Măgurele 11,2 3 010 185
36. Iaşi 9,4 3 510 201 76 Turnu Severin 11,6 2 810 181
37. Joseni 4,9 4 960 259 77 Urziceni 10,6 3 170 190
38. Lugoj 10,4 3 100 192 78 Vaslui 9,3 3 570 205
39. Mangalia 11,4 2 880 187 79 Vatra Dornei 5,3 4 580 257
40. Medgidia 11,5 2 960 187 80 Zalău 9,5 3 300 201
a temperatura medie anuală
20
numărul anual de grade zile de calcul, calculat pentru temperatura interioară medie a clădirii în perioada de
N 12
încălzire i = + 20 oC şi pentru temperatura exterioară medie zilnică care marchează momentul începerii şi
opririi încălzirii eo = + 12oC
D12 durata convenţională a perioadei de încălzire, corespunzătoare unei temperaturi eo= + 12oC

7.4 COEFICIENTUL DE CORECŢIE


Coeficientul de corecţie (C) ţine seama de:
- reducerea temperaturii interioare pe durata nopţii;
- variaţia în timp a temperaturii exterioare;
- dotarea instalaţiei interioare de încălzire cu dispozitive de reglare termostatată a temperaturii
interioare;
- regimul de exploatare a instalaţiei de încălzire.
Coeficientul de corecţie (C) se determină, în funcţie de numărul de grade-zile N 1220 , din fig.7.1;
FIG. 7.1

COEFICIENTUL DE CORECTIE "C"

20
12

LEGENDA
1. Instalatii dotate cu dispozitive de reglare termostatata.
2. Instalatii fara dispozitive de reglare termostatata.
a. Punct termic/statie termica compacta/centrala termica
locala - automatizata.
b. Punct termic cu reglaj manual.
c. Centrala termica de cartier, neautomatizata.

7.5 APORTUL DE CĂLDURĂ INTERNĂ


7.5.2 La clădirile de locuit aportul de căldură internă specific se va considera cu valoarea
Qi = 7 kWh/(m3. an)
7.6 APORTUL DE CĂLDURĂ PROVENIT DIN RADIAŢIILE SOLARE
7.6.1 Aportul de căldură al radiaţiei solare (Qs) se consideră că se realizează numai prin suprafeţele vitrate
(ferestre şi uşi exterioare, prevăzute cu geamuri). ...
Aportul de căldură utilă specific al radiaţiei solare se calculează cu relaţia:
AFij
Qs = 0,40 . I
ij
Gj  gi .
V
[kWh/m3. an] (14)
în care:
Qs cantitatea de căldură datorată radiaţiei solare, recepţionată de o clădire, pe durata sezonului
de încălzire, pe un m3 volum încălzit;
IGj radiaţia solară globală disponibilă corespunzătoare unei orientări cardinale “j” [kWh/m2.
an];
gi gradul de penetrare a energiei prin geamurile “i” ale tâmplăriei exterioare;
AFij aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamuri clare de tipul “i” şi dispusă după orientarea
cardinală “j” [m2];
V volumul interior, încălzit – direct sau îndirect – al clădirii, [m3].
7.6.2 Radiaţia solară globală (directă şi difuză) disponbilă se determină cu relaţia:
24
IGj = D12  I Tj [kWh/(m2.an)] (15)
1000
in care:
D12 durata convenţională a perioadei de încălzire, corespunzătoare temperaturii exterioare care
marchează începerea si oprirea încălzirii eo=+12C [zile];
ITj intensitatea radiaţiei solare totale, cu valori în funcţie de orientarea cardinală “j” şi de
localitatea în care este amplasată clădirea [W/m2].

Suprafeţele având o înclinare faţă de orizontală, egală sau mai mare de 30o vor fi considerate suprafeţe
verticale, iar cele cu o inclinare mai mică de 30o - suprafeţe orizontale.
7.6.3 Gradul de penetrare a energiei solare (g i) prin geamurile clare ale tâmplăriei exterioare se va considera
astfel:
- geamuri duble (2 geamuri simple, sau un geam termoizolant
dublu) ………………………………………………………. g = 0,75
- geamuri triple (3 geamuri simple, sau un geam simplu + un
geam termoizolant dublu, sau un geam termoizolant triplu) …… g = 0,65
- geam termoizolant dublu, având o suprafaţă tratată cu un
strat reflectant al razelor infraroşii …………………………… g = 0,50
- geamuri triple (un geam simplu + un geam termoizolant
dublu sau un geam termoizolant triplu), având o suprafaţă
tratată cu un strat reflectant al razelor infraroşii……………… g = 0,45
- geam termoizolant triplu, având 2 suprafeţe tratate cu straturi
reflectante ale razelor infraroşii…………………………………… g = 0,40

INTENSITATEA RADIAŢIEI SOLARE TOTALE (ITj)- VALORI MEDII ZILNICE Tabelul 7.2.
2
ITj (W/m )
VERTICAL
LOCALITATEA
SV V NV ORIZONTAL
S N
SE E NE
Alexandria 91,1 74,9 46,8 25,5 20,2 80,8
Bacău 83,9 70,4 46,0 26,2 20,5 83,2
Bârlad 86,3 71,8 46,0 25,5 19,9 81,7
Botoşani 84,8 71,0 46,0 25,8 20,0 82,8
Bucureşti 92,5 76,0 47,4 25,7 20,3 82,0
Calafat 91,3 74,5 45,7 24,4 19,4 77,4
Călăraşi 95,0 77,6 47,6 25,2 19,8 81,1
Câmpina 96,0 79,5 50,3 27,7 21,8 89,3
Caransebeş 85,4 70,7 44,9 25,0 19,9 78,8
Cluj Napoca 88,2 74,2 48,5 27,7 21,5 88,4
Constanţa 97,8 79,8 48,8 25,7 20,2 83,2
Craiova 92,5 76,0 47,4 25,7 20,3 81,7
Curtea de Argeş 96,5 80,0 50,6 27,8 21,8 89,6
Dorohoi 83,0 69,8 45,7 26,3 20,6 83,4
Drăgăşani 97,8 80,1 49,3 26,1 20,5 84,8
Galaţi 92,1 75,6 46,8 25,0 19,6 80,6
Iaşi 82,1 68,4 44,0 24,7 19,4 78,6
Oradea 87,1 71,9 45,1 24,5 19,1 78,9
Predeal 92,4 78,0 52,1 32,4 26,8 98,8
Râmnicu Sărat 99,8 81,4 49,6 25,7 19,9 84,8
Roşiorii de Vede 93,8 76,4 46,6 24,6 19,5 78,8
Satu Mare 86,0 71,5 45,4 24,9 19,3 80,5
Sibiu 86,7 72,9 47,8 27,4 21,6 84,9
Sighet 88,6 74,2 47,9 26,6 20,3 86,6
Târgu Jiu 91,5 75,6 47,6 26,0 20,5 83,3
Târgu Mureş 85,3 71,8 47,1 27,0 21,1 85,6
Târgu Secuiesc 94,9 79,9 52,5 30,6 24,4 96,8
Timişoara 85,2 70,3 44,2 24,3 19,3 76,9
Turnu Măgurele 91,3 74,8 46,3 25,0 19,9 79,2
Turnu Severin 93,4 75,9 46,0 24,1 19,2 77,4

Fig. 7.2

VALORILE MEDII  Gj IN FUNCTIE DE


ORIENTAREA CARDINALA " j "

NV NE

V E

SV SE

7.7 NECESARUL ANUAL DE CĂLDURĂ ÎN CONDIŢII COMPARABILE


7.7.1 Pentru calcule comparative, precum şi pentru verificarea încadrării clădirilor de locuit în valorile
normate, se consideră următorii parametrii (climatici şi de exploatare a instalaţiei de încălzire) unificaţi la
valori considerate medii pe ţară:
- numărul de grade zile de calcul …….. N12i  N 1220  3400 grade-zile
- radiaţia solară globală ……………….IGj = IGE = 210 kWh/(m2.an)
- coeficientul de corecţie ……………… C = 0,9

7.7.2 În aceste condiţii, relaţia de calcul (1) devine:


84
Q = 73,44.G – [7+
V
  g i  AFi  ] [kWh/m3. an] (17)
în care:
G coeficientul global de izolare termică a clădirii, [W/m3K];
V volumul interior, încălzit, al clădirii, [m3];
gi gradul de penetrare a energiei prin geamurile “i” ale tâmplăriei exterioare, determinat
conform pct. 7.6.3;
AFi aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamurile “i”, determinată conform pct. 7.6.4, [m2].

7.8 NECESARUL ANUAL DE CĂLDURĂ, PENTRU ÎNCĂLZIRE, NORMAT

7.8.1 Pentru clădirile de locuit noi, proiectate după intrarea în vigoare a prezentului Ghid, se stabilesc valori
normate (QN) pentru necesarul anual de căldură pentru încălzire, determinat în condiţii comparabile,
conform pct. 7.7.
Valorile normate ale necesarului de căldură pe m3 de volum încălzit (QN) se dau în tabelul 7.3 şi în fig.7.3 –
în funcţie de raportul A/V, în care:
A aria anvelopei clădirii de locuit, [m2].
V volumul interior, încălzit, al clădirii, [m3].

7.8.2 Se va respecta condiţia obligatorie ca necesarul anual de căldură, calculat cu relaţia (17) să fie mai mic
decât necesarul de căldură normat, astfel:
Q  QN1 pentru clădirile care se vor proiecta înainte de 01.01.2006;
Q  QN2 pentru clădirile care se vor proiecta după 01.01.2006.

Tabelul 7.3
A/V QN1 QN2 A/V QN1 QN2
m-1 kWh/(m3. an) m-1 kWh/(m3. an)
 0,2 17,00 15,0 0,7 34,5 27,5
0,3 20,50 17,5 0,8 38,0 30,0
0,4 24,00 20,0 0,9 41,5 32,5
0,5 27,50 22,5 1,0 45,0 35,0
0,6 31,00 25,0  1,1 48,5 37,5
FIG. 7.3

NECESARUL ANUAL DE CALDURA


PENTRU INCALZIRE, NORMAT
( QN ) LA CLADIRILE DE LOCUIT NOI

LEGENDA
1. CLĂDIRI DE LOCUIT PROIECTATE ÎNAINTE DE 01.01.2006 (QN1)
2. CLĂDIRI DE LOCUIT PROIECTATE DUPĂ 01.01.2006 (QN2)

7.8.5 În cazul în care se doreşte ca necesarul anual de căldură să fie raportat la metru pătrat de arie utilă, se
folosesc relaţiile de calcul:
Vu = Au . hu = 0,8.V [m3] (20)
Au = 0,32.V [m2] (21)
3
V = 3,125. Au [m ] (22)
Q = 3,125.Q [kWh/(m2. an)] (23)
2
QN = 3,125.QN [kWh/(m . an)] (24)
în care:
Au aria utilă totală a clădirii, egală cu suma ariilor utile ale tuturor apartamentelor, la care se
adaugă ariile tuturor spaţiilor şi circulaţiilor comune (casa scării, holuri de intrare în clădire,
spălatorii, uscătorii etc.), [m2];
Vu volumul util al clădirii, [m3];
hu înălţimea liberă a încăperilor, care se consideră cu valoarea unică, convenţională :
hu = 2,50 m;
Q necesarul anual de căldură aferent unui metru pătrat de arie utilă, [kWh/(m2. an)];
QN necesarul anual de caldură, normat, aferent unui metru pătrat de arie utilă, [kWh/(m2. an)].
Rezultă următoarele valori normate exprimate în kWh/(m2. an) :
Tabelul 7.4
A/V QN 1 QN 2 A/V QN 1 QN 2
-1 2 -1 2
m kWh/(m . an) m kWh/(m . an)
 0,2 53,12 46,88 0,7 107,81 85,94
0,3 64,06 54,69 0,8 118,75 93,75
0,4 75,00 62,50 0,9 129,69 101,56
0,5 85,94 70,31 1,0 140,63 109,38
0,6 96,88 78,12  1,1 151,56 117,19

7.9 NECESARUL ANUAL DE COMBUSTIBIL ŞI EMISIA ANUALĂ DE BIOXID DE CARBON


Pe baza necesarului anual de căldură, determinat conform pct. 7.2...7.6 sau conform pct. 7.7, se pot calcula:
- necesarul anual de combustibil;
- emisiile anuale de CO2, SO2, CO, NO2, ş.a.
În tabelul 7.5 se dau unele date utile pentru determinarea necesarului anual de combustibil şi pentru
evaluarea emisiei anuale de bioxid de carbon.

Tabelul 7.5
Consum specific Emisie de CO2
Combustibilul UM
UM/kWh kg/kWh
Combustibil lichid l 0,10 0,29
Gaz natural m3 0,10 0,19
Termoficare Gcal 8,6 x 10-4 0,24
Lemn m3 1 x 10-3 0,36
Cărbune kg 0,20 0,33...0,40

C 107/2 Partea a 2-a – NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE


IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE CU ALTĂ DESTINAŢIE DECÂT CEA DE LOCUIRE

1. Obiect şi domeniu de aplicare


Prezentul normativ are ca obiect stabilirea metodei de calcul a caracteristicii de performanţă termoenergetică
globală a clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuire, a căror regim de înălţime nu depăşeşte P +10
etaje.

Utilizarea standardelor:
SR 1907/2 – 97 INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE. NECESARUL DE CĂLDURĂ DE CALCUL. Temperaturi
interioare convenţionale de calcul.
SR 4839 – 97 INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE. Numărul anual de grade –zile în cadrul normativului
în normativul
 NP 048 – 2000NORMATIV PENTRU EXPERTIZAREA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A
CLĂDIRILOR EXISTENTE ŞI A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI
CALDE DE CONSUM AFERENTE

Consumul anual normal de caldura se calculeaza cu relatia (1) din NP 048:


S 
an
Qinc  0,024 E  0,33  B1  n a  V   C  N GZ [kWh/an]
 R 
în care:
SE
- suprafaţa totală a anvelopei, în m2;
R - rezistenţa termică medie a elementelor de construcţie care delimitează spaţiul
încălzit de mediul înconjurător, în (m2K)/W;
B1 - coeficint de corecţie;
na - numărul de schimburi de aer cu exteriorul, în h-1;
V - volumul interior al spaţiului încălzit, în m3;
C - coeficint de corecţie;
NGZ - numărul corectat de grade-zile characteristic sezonului de încălzire;

3.1.2. Determinarea numărului corectat de grade-zile pentru încălzire


Începutul şi sfârşitul sezonului de încălzire se determină din verificarea condiţiei de identitate între
temperatura interioară redusă din spaţiul încălzit, t iR, şi temperatura exterioară de referinţă caracteristică
spaţiului încălzit, teR.
S inc
t iR  t i  a
SE
 0,33  B1  naV
R
în care:
ti – temperatura interioară rezultantă medie a spaţiului încălzit al clădirii, identică cu
tempeartura interioară medie de calcul a clădirii, determinată în conformitate cu SR 4839 –
97 – „Numărul anual de grade-zile”;
a – aporturi interioare de căldură;
Sînc – suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite, în m2;
SE 
 R  0,33 B1  f ta   na  V   t ev  0,33  na  V  t e
t eR   
SE
 0,33  B1  na  V
R
în care:
tev - reprezintă temperatura exterioară virtuală a clădirii şi se determină cu relaţia:

S Pej S Fn S
R
j
 t E Pej  
n R Fn
 t E Fn   P  t p
p RP
Pej
t ev 
SE
R
t E - temperatura exterioară echivalentă caracteristică peretelui exterior opac „j”;
Pej
 abs j
t EPej 
e
c sj   
 I T j  1  c s j I dif j  t e

t E Fn - temperatura exterioară echivalentă caracteristică peretelui exterior transparent sau


translucid „n”;
   
t EFn    n c sn  I Tn  1  c sn I difn  t e

în care:  as
- coeficient de absorbţie a radiaţiei solare a suprafeţei exterioare a
j

paretelui exterior „j”;


 e = 17 W/(m2K);
   n factor optic mediu al elementelor de construcţie transparente sau
translucide;
ITj, ITn - intensitatea radiaţiei solare totale pe planul elementului de construcţie,
în W/m2;
Idif j, Idif n - intensitatea radiaţiei solare difuze pe planul elementului de
construcţie, în W/m2;
cs j, cs n – factor de însorire a suprafeţei receptoare de radiaţie solară directă:
cs O =0,70 – suprafeţe orizontale;
cs V =0,55 – suprafeţe verticale;

te – temperatura medie a aerului exterior pentru perioada considerată, în oC;

tp – temperaturile interioare de referinţă ale spaţiilor anexe neîncălzite, , în oC;

S-ar putea să vă placă și