REFERAT: IMPACTUL DESEURILOR DIN PLASTIC ASUPRA

MEDIULUI

Omul ca orice fiinta vie, nu se afla in afara legilor care guverneaza viata
pe planeta noastra, ci s-a format si dezvoltat in interactiune cu mediul natural.
Acesta a influentat dintotdeauna dezvoltarea societatii, dar gradul in care a
exercitat aceasta influenta a fost diferit de la o epoca istorica la alta.
Relatia dintre om si mediu s-a alterat vizibil prin introducerea in mediu a
reziduurilor industriale, prin scurgerile de petrol, prin depozitarile de deseuri
radioactive, prin administrarea necorespunzatoare a ingrasamintelor chimice, a
insecticidelor, a pesticidelor, prin risipa de resurse naturale, prin poluarea
aerului, apei si solului.
Mediul a devenit impropriu pentru viata vegetala, animala, umana iar
aceste procese au dus la schimbarea climei, cauzata de efectul de sera, subtierea
stratului de ozon, iradierea provocata ca urmare a accidentelor de la reactoarele
nucleare.

Cauza degradarii mediului rezida in ignorarea si modificarea nerationala a

echilibrului biologic din natura, iar motivul determinat a fost si este dorinta unui
trai mai bun, mai confortabil, mai distractiv in sensul unui progres al civilizatiei
si al mentinerii unui standard de viata ridicat pentru o populatie care se
inmulteste vertiginos.
O sursa importanta de poluare a mediului inconjurator este evacuarea
neglijenta a deseurilor industriale si menajere. Deseurile care se valorifica in cea
1
mai mare masura sau integral sunt : metalele feroase, neferoase si pretioase,
deseurile chimice (din cauciuc, deseurile din hartie, textile, sticla, plastic, etc).
Prin reintroducerea in procesul de fabricare a cioburilor de sticla se pot
obtine 20% reduceri ale consumului de energie, 10% reduceri de combustibil,
50% reducere de costuri la materiile prime din care se fabrica sticla.
Deseul este o parte dintr-o materie sau material rezultat in urma unui
proces tehnologic de realizare a unui produs si neutilizabil in cursul aceluiasi
proces.
In contrast cu factorii poluanti din mediu care merita o tratare speciala
pentru a fi eliminati, exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu
polueaza natura. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma,
se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de hartie, mancare,
materiale de lana, sunt biodegradabile. Materialele plastice nu sunt rezistente la
uzura, la rupere si la actiuni chimice, ele formeaza depozite dupa utilizare.
Pentru materialele plastice chimistii au inventat metode de reciclare. Unele
materiale plastice sunt rupte in bucati si folosite apoi la fabricarea aglomeratelor,
a materialelor de constructie sau pentru asfaltarea drumurilor.
Procesul reciclarii industriale a materialelor refolosibile sau a deseurilor
include anumite operatii tehnologice prin care materialele respective sunt
transformate in produse ce pot fi reutilizate, reintrand in circuitul economic.
Orice produs care are pe el un semn de reciclare format din trei sageti in
triunghi, poate fi refolosit.
Reciclarea inseamna colectarea separata a materialelor refolosibile,
procesarea lor si cumpararea produselor reciclate.
Scopul reciclarii este economizarea resurselor naturale ale Terrei,
rezolvarea acumularii gunoaielor in exces si economisirea de energie si bani.
Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de
deseuri sunt recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si
sanatate publica.
Formele de impact si risc determinate de depozitele de deseuri sunt:
2
 - modificarea de peisaj si disconfort vizual;
- poluarea aerului;
- poluarea apelor de suprafata;
- modificari ale fertilitatii solului si ale compozitiei biocenozelor pe
terenurile invecinate.
Actualele practici de colectare, transport si depozitare a deseurilor urbane
faciliteaza inmultirea si disiminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora:
insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.
Deseurile in special cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate
datorita continutului lor in substante toxice: metale grele, pesticide, solventi,
uleiuri uzate.
Materialele periculoase (produsele petroliere, reziduri de la vopsitorii, zguri
metalurgice) depozitate in comun cu deseurile degradabile pot genera aparitia
unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive pe de o parte,
iar pe de alta parte prezenta reziduurilor menajere usor degradabile pot facilita
descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea
mediului.
Multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele
nereciclabile fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si
biologic, recuperarea lor fiind dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania sunt:
- depozitarea pe teren descoperit;
- depozitele existente sunt amplasate in locuri sensibile ca de exemplu in
apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de
agrement;
- depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia
mediului, conducand la poluarea apelor si a solului din zonele respective;
- depozitele actuale nu acopera periodic cu materiale inerte in vederea
prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute, mijloacele de

3
 transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite, multe nu sunt prevazute
cu imprejmuiri si cu panouri de avertizare;
- terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt terenuri degradabile, care
nu mai pot fi utilizabile in scopuri agricole, astfel ca in Romania peste
12.000 ha de terenuri sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau
industriale;

- colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv, ele

sunt amestecate pierzandu-si o mare parte a potentialului lor util (hartia,
sticla, metale, materiale plastice);
Reciclarea este un concept modern in gestionarea deseurilor si reprezinta
reprocesarea materialelor in produse noi.
Materialele reciclabile provenite din gospodariile particulare si diferitele
industrii sunt: sticla, hartia, aluminiul, asfaltul, fierul, textile, plasticul, etc.
Toate deseurile reciclabile trebuiesc sortate si separate pe tipuri de
produse. Colectarea deseurilor se poate face in doua moduri si anume: firma
care le proceseaza le ia direct de la producator care la sortat in pungi sau saci pe
categorii, sau producatorul le duce prin mijloace proprii la centrul de colectare.
Un eveniment care a initiat eforturile de reciclare a avut loc in 1989, cand
BERKELEY a interzis folosirea poliesterenului pentru impachetare ce se folosea
in reteaua Mac Donalds pentru a pastra hamburgerii calzi. Un efect al acestei
interdictii a fost efortul depus de marile companii producatoare de materiale
plastice pentru a demonstra ca plasticul poate fi reciclat. Pana in 1999 au aparut
1677 companii doar in S.U.A implicate in industria reciclarii materialelor
plastice.
Cine nu stie ca pungile de plastic aruncate in mediul inconjurator dispar in
aproape 100 de ani, iar sticlele de plastic nu se biodegradeaza complet niciodata,
se descompun in granule care sunt mancate de diverse vietati (pesti, pasari) si
raman in stomacul lor pana mor.

4
 O tona de plastic inseamna 20.000 de sticle de 2 litri sau 120.000 de pungi
de plastic.
Ambalejele de plastic Pet-uri (“sticle”din plastic) pungile de plastic,
recipientele de detergenti se pot recicla si colecta la centrele de colectare.
Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de fabricatie mai ieftin fata
de cele realizate din materii prime.
Plasticul a fost inventat in 1980 de Alexander Parkes din petrol, benzina si
carbune. In prezent exista 40 de tipuri de plastic, fiecare avand o compozitie
chimica si proprietati diferite .
Descompunerea lui poate dura sute si chiar mii de ani, aruncarea unei
sticle de plastic la intamplare, pe care nimeni nu o ridica va fi gasita acolo de
multe generatii dupa noi.
Recicland o sticla de plastic economisim energia suficienta pentru
functionarea unui bec de 60W timp de 6 ore .
Etapele colectarii corecte ale sticlelor de plastic sunt:
- spalarea obiectelor din plastic;
- strivirea lor pentru a ocupa spatiu mai putin;
- depozitarea in locuri special amenajate pentru colectarea
plasticului.
Solutii pentru colectarea deseurilor menajere:
- inlocuirea conteinerelor de gunoi traditionale din jurul blocurilor;
- dotarea cu pubele de plastic a fiecarei gospodarii individuale, a
unitatilor de invatamant, unitatilor publice si economice;
- colectare selectiva a deseurilor de hartie, sticla, plastic.
Colectarea selectiva a deseurilor presupune: valorificarea ca materii prime
a unei importante cantitati de deseuri; diminuarea cantitatii de deseuri greu
degradabile; scaderea cheltuielilor de procesare a deseurilor prin recuperarea lor
prin vanzarea unor deseuri ca materii prime si in acest mod localitatile vor fi mai
curate, iar mediul va avea mai putin de suferit. Suntem datori sa lasam
generatiilor viitoare conditii de viata cel putin la fel de bune ca cele pe care le-
5
am primit si suntem datori sa inlaturam efectele poluarii de care pana in prezent
nimeni nu a tinut seama. Dreptul la un mediu ambiant curat implica si obligatia
de a face totul pentru evitarea poluarii, iar resursele limitate ale planetei trebuie
gestionate cu grija si responsabilitate. Persoanele fizice au dreptul sa depuna
separat deseurile si ambalajele reciclabile, acolo unde exista recipiente special
destinate acestui scop.
Pana la sfarsitul acestui an va fi interzisa distribuirea pungilor din plastic
pe care comerciantii le ofera gratuit consumatorilor si gasirea unor alternative
ecologice. Pungile din material plastic ar urma sa fie inlocuite cu cele
biodegradabile care au o perioada de descompunere in mediu de cateva luni, fata
de circa 100-400 de ani la pungile din plastic.
Formarea elevilor cu o constiinta si o conduita ecologica, reprezinta
obiectiv de mare actualitate. Aducerea omului in situatia de a respecta valorile
naturii si ale peisajului in care traieste, se face prin instruire si educatie.
Educatia ecologica trebuie sa fie un proces activ, continuu desfasurat in
toate mediile, clasele si categoriile sociale. Este o educatie despre mediu, prin
mediu si in mediu. Conduita ecologica, comportamentul ecologic, etica
ecologica este felul cum constinta ecologica determina actiuni si atitudini etice
fata de viata inconjuratoare. Campaniile de distrugere sau exterminare de orice
fel contravin eticii ecologice. Elevul trebuie ajutat: sa obtina cunostinte de baza
necesare solutionarii problemelor mediului inconjurator; sa afirme dorinta de a
ocroti, respecta si proteja natura prin implicarea copiilor in activitati de colectare
a deseurilor; sa-si insuseasca norme de comportament necesare pentru
asigurarea echilibrului pentru sanatatea individului; sa cunoasca plantele si
animalele ocrotite de lege; sa cerceteze modalitatile de reabilitare a starii
mediului inconjurator prin antrenarea elevilor in activitati de ingrijire a spatiilor
verzi, de reciclare a deseurilor, de salubrizare a localitatilor si sa afirme o
atitudine de dezaprobare fata de cei care incalca normele si legile ecologice.
Ocrotirea planetei este o problema mondiala, si, tocmai de aceea, fiecare om
trebuie sa-si asume acesta responsabilitate.
6
 BIBLIOGRAFIE

- Ungureanu Irina: „ Omul si natura in mediul III”, Edit. Instit. European,

2003
- Gheorghe Nicolaescu: „Educatie pentru mediu”, Edit. Cominis, 2000
- „Educatia Ecologica si Voluntariatul in protectia mediului” elaborat de
catre „Fundatia Pentru Cultura si Educatie Ecologica ECOTOP si Centrul
National de Voluntariat PRO-VOBIS”, iunie, 2005