UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR
PUBLICE

SUPORT CURS

LECTOR DR.RISTI LUCIA

ARAD - 2017

1
 Cuprins

CAPITOLUL I
Contabilitatea instituţiilor publice – componentă a contabilităţii generale
şi îndeosebi a contabilităţii publice......................................................................3
1.1. Prevederi generale, obiectivul contabilităţii publice..................................3
1.2. Unele noţiuni privind conceptul şi rolul instituţiilor publice.....................7
1.3. Fondurile financiare publice – obiect al contabilităţii instituţiilor publice11

CAPITOLUL II
Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.......................... 17
2.1. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice...................17
2.2. Documentele justificative – prevederi generale şi forma de înregistrare în
contabilitatea instituţiilor publice..............................................................19
2.3. Bugetul instituţiei – condiţie de bază în demersul acestora de a efectua cheltuieli
publice........................................................................................................23
2.4. Operaţiunea de deschidere şi repartizare de credite bugetare..................31
2.5. Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor publice............33
2.6. Controlul exterior asupra iniţiativei ordonatorilor de credite de a efectua
plăţi............................................................................................................36

CAPITOLUL III
Proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică.............................41
3.1. Noţiuni teoretice privind achizişiile publice..............................................41
3.2. Tipuri de contracte , proceduri de atribuire.............................................43
3.3. Reguli privind estimarea valorii şi documentaţia de atribuire................45
3.4. Reguli de publicitate şi comunicare............................................................52
3.5. Reguli de evitare a conflictului de interese................................................56
3.6. Proceduri de atribuire.................................................................................56

CAPITOLUL IV
Organizarea auditului public intern la instituţiile publice cu privire la
formarea şi utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului
public……………………………………………………………………………63
4.1. Noţiuni teoretice privind auditul public intern………………………….63
4.2. Organizarea auditului public intern……………………………………..64
4.3. Desfăşurarea auditului public intern…………………………………….67
4.4. Competenţele legale şi profesionale ale auditorilor publici interni……69

CAPITOLUL V
MONOGRAFIA privind înregistrarea în contabilitate a principalelor
operaţiuni............................................................................................................71

PLAN DE CONTURI…………………………………………………………99

2
CAPITOLUL I
Contabilitatea instituţiilor publice – componentă a contabilităţii generale
şi îndeosebi a contabilităţii publice

Obiective urmărite:
 Noţiuni specifice privind rolul instituţiilor publice;
 Raportul fonduri publice – reflectarea fluxurilor acestora în contabilitatea
publică.

1.1 Prevederi generale, obiectivul contabilităţii publice

Contabilitatea publică constituie acea parte a contabilităţii generale care asigură
evidenţierea creanţelor bugetare ale statului şi a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi
referitoare la fondurile publice. Ea evidenţiază obligaţiile contribuabililor, a încasărilor din
aceste obligaţii, a diferenţelor din obligaţiile neonorate, precum şi responsabilitatea
ordonatorilor de credite cu privire la efectuarea plăţilor potrivit destinaţiilor aprobate din
fondurile publice.
Potrivit ultimelor reglementări româneşti1 în domeniul contabilităţii publice ar avea ca
obiect şi este definită „ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea,
gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor
obţinute din activitatea instituţiilor publice, ea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi
sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară,
performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora cât şi
pentru utilizatorii externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii clienţii, dar şi alţi utilizatori
(organismele financiare internaţionale)”.
Potrivit aceloraşi reglementări şi a art. 74 din Legea finanţelor publice nr. 500/2002
contabilitatea publică cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea
veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
b) contabilitatea Trezoreriei statului;
c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor,
care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi excedentul
sau deficitul patrimonial;
d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

Vincent Raude şi Jean Claude Pagat2 reţin pentru contabilitatea publică mai multe
definiţii: una uzuală, alte tehnică şi a treia administrativă. Astfel, definiţia uzuală este
formulată ca fiind „ansamblul de reguli aplicabile gestiunii veniturilor de stat” ce tehnică
„reguli de prezentare a conturilor publice”, iar cea administrativă are în vedere sarcinile
publice şi este definită astfel „regulile publice sunt în acelaşi timp reguli de prezentare a
conturilor şi reguli de organizare a serviciilor contabililor publici”.
1
Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1917 din 12.12.2005 publicat în Monitorul Oficial nr. 1186 din
29.12.2005 care a aprobat Normele Metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice.
2
Vincent Raude, Jean Calude Pagat – „Cours sur les régles de la comptabilité publiqe”. Ecole nationale des
services du Trésor Paris, 1991, pag 3-6

3
 Insuficienţele acestor definiţii constau în faptul că cea uzuală se referă numai la
veniturile de stat şi nu are în vedere un fundament juridic, cea tehnică este prea limitată, iar
cea administrativă nu se referă la ordonatorii de credite. În final autorii la care ne-am referit,
propun pentru contabilitatea publică următoarea definiţie care exprimă, după părerea noastră,
cel mai corect funcţiile sale, şi anume: „Regulile contabilităţii publice au ca obiect
determinarea obligaţiilor şi responsabilităţilor ordonatorilor de credite publice, ale
ordonatorilor de venituri publice şi contabililor publici”. Această definiţie dă regulilor
contabilităţi publice un contur juridic, tehnic şi cuprinde în cadrul său obligaţiile şi
responsabilităţile atât ale contabililor publici, cât şi ale ordonatorilor.
În consecinţă, contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea,
cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a
rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor juridice, trebuie să asigure înregistrarea
cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la
poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele
interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu creditorii financiari, clienţii, instituţiile publice şi alţi
utilizatori.
Deşi contabilitatea sectorului public se organizează pe baza unor planuri de conturi
distincte, cu particularităţi, atât în cea ce priveşte structura conturilor, cât şi funcţionarea
acestora, la baza contabilităţii publice stau reguli şi norme comune cu cele ale contabilităţii
generale, şi anume:
- folosirea unor modele de registre contabile şi formulare comune privind activitatea
financiară şi contabilă;
- modelele bilanţurilor contabile, ca şi planul de conturi general pentru instituţiile
publice, sunt stabilite de acelaşi organ, respectiv de Ministerul Finanţelor Publice;
în această privinţă existând o concepţie unitară în materie (plan de conturi, bilanţ şi
alte formulare specifice);
- funcţionarea acesteia este obligatoriu a se face după reguli şi metode astfel:
- contabilitatea se conduce în partidă dublă, Unele excepţii permise
pentru anumite instituţii publice care au dreptul să organizeze contabilităţi în
partidă simplă (consiliile locale comunale) nu infirmă regula;
- înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a tuturor
operaţiunilor de încasări şi plăţi în mod simultan, în debitul unor conturi şi
creditul altora;
- stabilirea totalului sumelor debitoare şi soldurilor creditoare precum şi a
soldului final al fiecărui cont;
- întocmirea, cel pubţin lunar a balanţei de de verificare care reflectă
egalitatea între totalul sumelor debitoare şi creditoare, şi totalul soldurilor debitoare şi
creditoare ale conturilor.
- prezentarea execuţiei finale lunar, trimestrial, anual, a veniturilor încasate şi
plăţilor efectuate, precum şi excedentului sau deficitului bugetar şi patrimonial.
Ca şi în cazul contabilităţii generale (financiare), contabilitatea publică trebuie să
asigure o imagine fidelă cu privire la situaţia execuţiei componentelor bugetului general
consolidat, a informaţiilor necesare pentru necesităţile proprii ale instituţiilor publice, cât şi în
ceea ce priveşte furnizarea informaţiilor acesteia către organele în drept, cu prerogative în
materie. În acest sens, contabilitatea publică trebuie să respecte, cu bună credinţă, regulile şi
normele unitare, general valabile, ale contabilităţii generale, precum şi principiile acesteia, şi
anume:
Principiul prudenţei, care nu admite subevaluarea veniturilor şi supraevaluarea
cheltuielilor, atât în procesul de întocmire a bugetelor, cât şi în cel de execuţie mai ales. Acest
principiu în contabilitatea publică trebuie să se manifeste mai ales în ceea ce priveşte corecta
evaluare şi înregistrare a drepturilor bugetare pe care le au instituţiile publice şi componentele
bugetului general consolidat.

4
 Potrivit reglementărilor la care ne-am referit principiul prudenţei presupune că
evaluarea trebuie să ţină cont de toate angajamentele apărute în cursul exerciţiului financiar
curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data
bilanţului şi data depunerii acestuia şi trebuie avut în vedere toate deprecierile.
Principiul permanenţei metodelor, care impune continuitatea regulilor şi normelor
privind modul de evaluare a veniturilor şi criteriile de stabilire a creditelor bugetare,
asigurându-se comparabilitatea în timp a informaţiilor cu privire la structura bugetelor şi mai
ales de la un exerciţiu bugetar la altul.
Principiul continuităţii activităţii, care în cazul contabilităţii publice, determină
existenţa ei atât timp cât va exista sectorul public, iar acesta va exista atât timp cât va exista
organizarea statală. În această direcţie am putea menţiona, eventual, despre o dezvoltare a
atribuţiilor contabilităţii publice, odată cu expansiunea sectorului public, ale cărui cheltuieli
publice, a raportului dintre acestea şi produsului intern brut, care a crescut în ultimul secol de
aproape cinci ori.
Principiul continuităţii activităţii – presupune că instituţia publică trebuie să-şi
continue în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de desfiinţare sau reducere
semnificativă a activităţii, iar dacă ordonatorii de credite au luat cunoştinţă de unele elemente
de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi
continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative.
Principiul independenţei exerciţiului, care determină începerea execuţie bugetare la o
anumită dată, încheierea ei la o altă dată precisă şi, în consecinţă a neadmiterii ca în această
perioadă să se înregistreze venituri şi să se efectueze cheltuieli care aparţin altor exerciţii.
Acest principiu l-am putea denumi şi al „adaptabilităţii informaţiei contabile la sistemul
execuţiei bugetare folosit”, „de gestiune”, sau „al exerciţiului”. În acest sens, sectorul public a
adoptat sistemul potrivit căruia are loc o evidenţiere anuală a creditelor bugetare, a plăţilor de
casă şi a încasărilor la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi
bugetele fondurilor speciale. Acest sistem impune valabilitatea creditelor bugetare deschise şi
repartizate numai în cadrul exerciţiului bugetare respectiv; de asemenea, plăţile de casă pot fi
efectuate numai în limita şi în cadrul termenului de valabilitate a creditelor. La partea de
venituri sunt valabile numai acele încasări care se colectează în cursul anului financiare –
bugetar, iar cele încasate după 31 decembrie se evidenţiază pe exerciţiul financiar următor.
În conformitate cu actele normative româneşti menţionate la indice nr. 1 şi în
contabilitatea publică aplicată în Romania din anul 2006 s-a impus:
- principiul contabilităţii pe baza de angajamente care presupune că efectele
tranzacţiilor şi ale altor evenitmente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele
se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau evhivalentul său este încasat sau plătit şi sunt
înregistrate în evidenţele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor de
raportare.
Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informaţii nu numai
despre tranzacţiile şi evenimentele trecute care au determinat încasări şi plăţi dar şi despre
resursele viitoare, obligaţiile de plată viitoare. Acest principiu se bazează pe independenţa
exerciţiului potrivit căruia toate veniturile şi toate cheltuielile se raportează la exerciţiul la
care se referă, fără a se ţine seama de data încasării veniturilor, respectiv data plăţii
cheltuielilor.
Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii – componentele
elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat
Principiul necompensării, care în contabilitatea publică îşi găseşte expresia cea mai
largă prin aceea că nu poate fi efectuate plăţi direct din încasări, toate veniturile se
înregistrează în buget, şi pentru orice cheltuială care se efectuează există obligaţia unei
aprobări. Unele excepţii de la această regulă, mai ales în cazul fondurilor din mijloace
extrabugetare şi speciale, nu infirmă principiul general.
Astfel spus în conformitate cu ultimele reglementări româneşti în materie:

5
 - principiul necompensării presupune că orice compensare între elemente de activ şi de
datorii sau între elemente de venituri şi cheltuieli este interzisă, cu excepţia compensărilor
între active şi datorii permise de reglementările legale, numai după înregistrarea în
contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.
Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere se aplică numai parţia în situaţia
contabilităţii publice, deoarece, în cazul fondurilor publice, veniturile cuvenite anului curent,
dar încasate în anul viitor, se înregistrează, ca venit, în anul în care s-au încasat. De asemenea,
fondurile aprobate prin bugetele anuale şi nefolosite în acel an îşi pierd valabilitatea la
sfârşitul exerciţiului. Numai în cazul anumitor bugete, ca de exemplu în cele din mijloace
extrabugetare şi fondurile speciale, care au dreptul să-şi reporteze soldul execuţiei din anul
precedent, am putea vorbi despre o anume intangibilitate a bilanţului de deschidere.
Cu alte cuvinte principiul intangibilităţii presupune că bilanţul de deschidere pentru
fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului
financiar precedent.
Principiul comparabilităţii informaţiilor – Elemente prezentate trebuie să dea
posibilitatea comparării în timp a informaţiilor
Principiul materialităţii (pragului de semnificaţie) – Orice element care are o valoare
semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare iar elementele cu valori
nesemnificative dar care au aceaşi natură sau au funcţii similare trebuie însumate şi prezentate
într-o poziţie globală. Un element patrimonial este considerat semnificativ dacă omiterea sa ar
influenţa în mod vadit decizia utilizatorilor situaţiilor financiare.
Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii asuăra aparenţei) –
Informaţiile contabile prezentate în situaţiile financiare trebuie să fie credibile, să respecte
realitatea economică a evenimentelor sau tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.
Abaterile de la principiile generale prezentate mai sus pot fi efectuate în cazuri
excepţionale. Astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum şi motivele
care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra valorii activelor,
datoriilor, poziţiei financiare şi a rezultatului patrimonial.
Faţă de regulile enunţate, în legătură cu modul de funcţionare a contabilităţii publice
în România, autorii la care ne-am mai referit, Vincent Raude şi Jean Claude Pagat în aceeaşi
lucrare3, menţionează următoarele principii fundamentale ale contabilităţii publice franceze:
- principiul distincţiei între oportunitate şi regularitate;
- principiul distincţiei între ordonatori şi contabili;
- principiul neafectării încasărilor şi cheltuielilor.
La aceste trei principii de bază s-ar mai putea adăuga:
- principiul responsabilităţii (pentru ordonatori şi contabili);
- principiul unităţii (unitate de reglementare, abilitatea de manevrare a conturilor,
unitatea de trezorerie).
În afară de frumuseţea definirii principiului unităţii reţinem principiul distincţiei între
oportunitate şi regularitate care în literatura noastră de specialitate nu este abordat.
Datorită specificului privind finanţarea instituţiilor publice în cadrul contabilităţii
acestora pe lângă noţiunile de „cheltuieli efective”, ca în cazul agenţilor economici întâlnim şi
noţiunile de „plăţi de casă” sau „plăţi njete de casă”, al căror nivel este determinat de ieşirile
de numerar prin casieria instituţiei sau prin conturile de la Trezoreria statului sau bănci şi care
numai întâmplător, coincid la sfârşitul exerciţiului bugetar cu conturile de cheltuieli efective.
În concluzie, contabilitatea publică şi, în primul rând, cea a instituţiilor publice se
aseamănă în multe privinţe cu contabilitatea generală, asemănare determinată mai ales de
regulile şi principiile contabilităţii în general, dar are multe şi esenţiale deosebiri determinate
de specificul funcţionării conturilor instituţiilor publice în ceea ce priveşte modul cum acestea

3
Vincent Raude, Jean Claude Pagat – „Cours sur les régles de la comptabilité publique”, Ecole nationale des
services du Trésor, Paris, 1991, pag. 15

6
se evidenţiază constituirea veniturilor publice şi efectuarea cheltuielilor, dar mai ales a
modului lor de închidere la sfârşitul exerciţiului financiar – bugetar.
La elaborarea politicilor contabilităţii publice trebuie respectate conceptele de bază ale
contabilităţii, şi anume: contabilitatea de angajamente, principiul continuităţii activităţii,
precum şi celelalte principii.
Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile
financiare, a unor informaţii care să fie:
- relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor
- credibile în sensul că reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a instituţiei
publice; sunt neutre; sunt prudente şi sunt completate sub toate aspectele
semnificative.
Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca
rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei
publice. Dacă totuşi se produc modificări ale politicii contabile acestea trebuiesc să asigure
utilizatorii că au fost alese în mod adecvat pentru a prezenta efectul modificării asupra
rezultatelor raportate ale perioadei, precum şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii instituţiei
publice în cauză.
Nu sunt considerate modificări ale politicii contabile:
- adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care diferă ca fond de
evenimentele sau tranzacţiile produse anterior;
- adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii ce nu au avut loc anterior
sau care au fost nesemnificative.
Faţă de cele patru componente ale contabilităţii publice prezentate puţin înainte,
potrivit reglementărilor româneşti, în actuala etapă începând cu anul 2006 instituţiile publice
sun obligate să conducă:
a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea
veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar şi,
b) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor,
care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale precum şi excedentul
sau deficitul patrimonial, urmând ca
c) „contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate” să fie
dezvoltată din punct de vedere metodologic după implementarea contabilităţii
generale de la pct b).
De asemenea contabilitatea Trezoreriei statului este o secţiune a contabilităţii publice
care face obiectul altei discipline.
În aplicarea prevederilor contabilităţilor de la pct. „a” şi „b”, planul de conturi va
cuprinde:
- conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi
determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar)
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, se realizează cu ajutorul unor
conturi speciale, deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. Aceste
conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite, potrivit
bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de
execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare.
- conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei, a cheltuielilor
şi veniturilor aferente exerciţiului, indiferent dacă veniturile au fost încasate iar
cheltuielile plătite, pentru determinarea rezultatului.

1.2. Unele noţiuni privind conceptul şi rolul instituţiilor publice

7
 După ce Parlamentul ţării şi administraţiile publice locale au stabilit volumul şi
structura resurselor financiare publice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi funcţiilor statului, o
componentă majoră a procesului formării lor este aceea a mijloacelor şi metodelor care să
asigure colectarea acestora, dar mai ales gestionarea şi utilizarea eficientă a lor.
În acest context, un rol important îl au instituţiile publice prin intermediul cărora se
derulează atât procesul de constituire, cât şi cel de utilizare a principalelor resurse financiare
publice ale statului.
În procesul de constituire a resurselor financiare publice, instituţiile de primă
importanţă sunt autorităţile speciale ale statului, precum Ministerul Finanţelor Publice,
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de
Asigurări Sociale de Sănătate, Agenţia Naţională pentru ocuparea forţei de muncă şi
administraţiile publice locale.
Dacă în procesul de constituire a resurselor financiare publice sunt câteva instituţii
publice care joacă un rol major în acest proces, respectiv instituţiile enumerate mai sus,
procesul de utilizare a fondurilor financiare publice se derulează prin intermediul tuturor
instituţiilor publice centrale şi locale, ceea ce face ca rolul şi importanţa acestora să fie de o
importanţă deosebit de mare în ceea ce priveşte utilizarea resurselor financiare publice în mod
eficient.
Resursele financiare publice centralizate la dispoziţia statului prin componentele
bugetului general consolidat au ca principală destinaţie „finanţarea sectorului public”, care,
potrivit opiniei Prof. Ghe. Manolescu4 este definit ca: „În acest sens se poate admite că
sectorul public sau statul (în calitate de agent economic) cuprinde ansamblul de activităţi,
instituţii şi organisme caracterizate prin procesul de decizie colectivă sau politică, în cadrul
cărora procedurile de alegere se realizează prin mecanismul votului”.
Principalul „consumator” al acestor fonduri publice este, deci, sectoul public şi
semipublic, prin instituţiile sale.
„Instituţia publică este denumirea generică ce include Parlamentul, Administraţia
Prezidenţială, Guvernul, ministerele, autoritatea judecătorească şi celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, a cărei activitate se desfăşoară sub
garanţia statului, prin intermediul cărora statul îşi exercită şi îndeplineşte funcţiile şi atribuţiile
sale în domeniul economic, social-cultural, de apărare, siguranţă naţională, ordine publică. Ele
pot fi de importanţă centrală, ca de exemplu Parlamentul, Administraţia Prezidenţială,
Guvernul, ministerele şi alte instituţii ale administraţiei publice centrale autonome şi de
importanţă locală respectiv autorităţile unităţilor administrativ teritorioale, consiliile judeţene,
municipale, orăşeneşti şi comunale, precum şi instituţiile publice şi serviciile publice
subordonate acestora.
Ca sistem de finanţare, instituţiile publice pot fi:
- Finanţate integral din resurse bugetare, situaţie în care veniturile pe care le
realizează acestea au obligaţia să le verse în totalitate la bugetul din care sunt
finanţate, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor;
- Finanţate din mijloace extrabugetare (venituri proprii) cu completare din fonduri
bugetare, sub forma subvenţiilor sau transferurilor bugetare (bugetul de stat sau
bugetele locale). În această situaţie veniturile proprii pe care le realizează
instituţiile în cauză se reţin pentru autofinanţare, iar cele nefolosite, după ce se
efectuează regularizarea cu bugetul din care au primit subvenţiile, se repartizează
la sfârşitul anului pentru anul următor, dacă legea care reglementează finanţarea
acestor instituţii nu prevede altfel;
- Finanţate integral din mijloace extrabugetare (venituri proprii), situaţie în care, de
asemenea, soldul acestora de la sfârşitul perioadei se reportează pentru exerciţiul
financiar următor, dacă legea care le reglementează nu prevede altfel;

4
Prof. Ghe. Manolescu n- „Buget – abordare economică şi financiară”, pag. 17

8
 Instituţiile publice organizate de stat în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale au
caracteristici care le deosebesc de persoanele juridice patrimoniale şi mai ales de agenţii
economici astfel:
a) sunt organisme prin intermediul cărora statul îşi exercită rolul, atribuţiile şi
funcţiile sale în domeniul administrativ, social-cultural, de apărare, ordine publică,
siguranţă naţională, justiţie, asistenţă socială, economic;
b) sunt entităţi care, în general, nu desfăşoară activităţi productive prin care să se
realizeze bunuri materiale sau servicii de natură economică. Ele produc utilităţi
sociale, administrative, justiţie, ordine publică, apărare şi numai întâmplător
subunităţi ale acestora pot realiza şi produce utilităţi şi servicii de natură
economică, situaţie în care acestea se supun regulilor şi principiilor după care
funcţionează finanţele private respectiv din aceea activitate trebuie să se
înregistreze cu obligaţii către componentele bugetului general consolidat.
c) în funcţie de modul lor de finanţare – integral din resurse bugetare sau parţial,
integral din mijloace extrabugetare sau fonduri speciale – veniturile proprii ale
acestora se varsă integral la bugetul din care sunt finanţate sau se reportează pentru
anul următor – în cazul finanţării din mijloace extrabugetare sau din fondurile
speciale;
d) în general nu calculează indicatori de rentabilitate, dar li se pot calcula indicatori
de eficienţă socială, educaţională, de cultură, etc.
e) îşi finanţează activitatea pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli sau numai pe
baza bugetelor de cheltuieli.

Clasificarea instituţiilor publice

a) După importanţa activităţii şi subordonarea acestora, instituţiile publice sunt grupate

astfel:
a1) instituţii publice ale administraţiei publice centrale, care cuprind: Parlamentul,
Administraţia Prezidenţială, Guvernul, ministerele şi celelalte autorităţi publice de specialitate
ale administraţiei centrale şi serviciile lor descentralizate;
Serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel judeţean sunt:
direcţiile generale ale finanţelor publice; inspectoratele şcolare judeţene şi ale Mun.
Bucureşti; direcţiile judeţene de muncă, solidaritate socială şi familiei; direcţiile judeţene
sanitare; consiliile judeţene de cultură, etc.
a2) instituţii publice ale administraţiei publice locale, care cuprind: instituţiile
administraţiei publice locale, formate din unităţile administrativ-teritoriale (comunele, oraşele,
municipiile şi judeţene), precum şi instituţiile publice subordonate acestora.
Autorităţile administraţiei publice locale prin intermediul cărora se realizează
autonomia şi administraţia publică locală în comune, oraşe şi municipii sunt: consiliile
locale alese şi primarii acestora aleşi în condiţiile legii.
Conducătorii instituţiilor publice, centrale şi locale, în funcţie de drepturile conferite
de lege în legătură cu aprobarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare poartă
denumirea de ordonatori de credite. Vincent Raude şi Jean Claude Pagat5 îl citează pe G.
Devaux, care dă ordonatorului de credite următoarea definiţie: „Este ordonator public al
încasărilor şi cheltuielilor orice persoană care are calitatea în numele statului, a unei
colectivităţi sau instituţii publice de a contracta, constata, lichida o creanţă sau de a ordona fie
încasarea unei creanţe, fie plata unei datorii”. Observăm din această definiţie că ordonatorii de
credite nu sunt ataşaţi noţiunii de încasări şi cheltuieli, ci celei de „creanţe” şi „datorii”.

5
Vincent Raude, Jean Calude Pagat – „Cours sur les regles de la comptabilite publique”, Ecole nationale des
services du Tresor, Paris, 1991, pag.31

9
 Materialele de specialitate şi reglementările româneşti 6 definesc ordonatorul de credite
ca fiind „conducător al unei instituţii bugetare, centrală sau locală, care are dreptul să dispună
de creditele bugetare aprobate prin planul de venituri şi cheltuieli al instituţiei”. Aceleaşi
drepturi şi obligaţii, reieşite din definiţia dată de Dicţionarul explicativ, rezultă şi din
materialele de specialitate şi reglementările româneşti în materie 7, care precizează că
„ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi
bugetelor fondrilor speciale sunt conducătorii autorităţilor publice, miniştrii şi conducătorii
celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale”. În cazul autorităţilor
administraţiei publice locale ordonatorii principali de credite sunt primarii consiliilor locale,
Primarul general al Municipiului Bucureşti şi preşedinţii consiliilor judeţene.
b) În conformitate cu reglementările româneşti, instituţiile publice se împart în:
b1) instituţii publice ierarhic superioare, ai căror conducători au calitatea de
ordonatori principali sau secundari de credite;
b2) instituţii publice subordonate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori
secundari sau terţiari de credite.
Ordonatorii principali de credite primesc resursele de finanţare direct de la organul
care aprobă bugetul – Parlament, consiliile judeţene sau locale – atât pentru nevoile lor
proprii, cât şi pentru cele ale instituţiilor subordonate, pe care apoi le repartizează acestora.
Sunt şi situaţii când unele instituţii publice ai căror conducători au calitatea de
ordonatori secundari de credite se găsesc în raport de subordonare faţă de ordonatorii
principali de credite şi ierarhic superior faţă de ordonatorii terţiari de credite. Aceşti
ordonatori nu au relaţie directă cu bugetul de stat, dar din creditele primite de la ordonatorii
principali de credite repartizează o parte din acestea ordonatorilor terţiari de credite aflaţi în
subordinea lor.
Aceiaşi autori, Vincent Raude şi Jean Claude Pagat8, observă că ordonatorii sunt
subdivizaţi, cum este şi cazul contabililor, în principali, secundari, mandatari, supleanţi şi
agenţi de execuţie, dar numai ordonatorii principali şi secundari de credite au calitatea juridică
de ordonatori.
O altă clasificare, după aceiaşi autori este cea de „ordonatori aleşi” şi „ordonatori
numiţi”, cei „aleşi” având responsabilitate politică.
Comparativ cu modul în care legislaţia românească a reglementat statutul
ordonatorilor de credite, mai ales în ceea ce privesc responsabilităţile şi drepturile acestora, în
literatura franceză de specialitate constatăm atribuţii şi drepturi sporite pentru ordonatorii de
credite din Franţa în materie de încasare a creanţelor bugetare. Printre atribuţiile acestora în
problema încasărilor menţionăm: „dispun execuţia încasărilor, constată drepturile
organismelor, lichidează încasările, emit ordine de încasări destinate să asigure încasarea,
notifică aceste ordine contabililor însărcinaţi cu încasarea”. Faţă de aceste responsabilităţi pe
linia încasării veniturilor a ordonatorilor publici francezi, în ţara noastră aceştia au stabilite
sarcini şi responsabilităţi puţin diferite, reglementările în domeniu subliniind mai ales
drepturile şi obligaţiile acestora în ceea ce priveşte angajarea şi efectuarea de cheltuieli.
Astfel, atribuţiile definite prin reglementările româneşti 9 ale ordonatorului de credite sunt
următoarele: au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor
şi destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiei publice
respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Ordonatorii de credite răspund deopotrivă prevederilor amintite de:
a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare
repartizate, aprobate potrivit prevederilor legale;
6
Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag.727
7

8
Vincent Raude, Jean Calude Pagat – „Cours sur les regles de la comptabilite publique”, Ecole nationale des
services du Tresor, Paris, 1991, pag.33
9
Legea finanţelor publice nr.500/11 iulie 2002, art. 20-22 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 597 din
13.08.2002

10
 b) realizarea veniturilor;
c) angajarea şi utlizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare;
d) integritatea bunuirlor încredinţate instituţiei pe care o conduc;
e) organizarea, ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiei
financiare asupra patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a
programului de lucrări de investiţii publice;
g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;
h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului conform prevederilor legale.
Cu toate că legea românească prevede pentru ordonatorii principali de credite şi
obligaţii cu privire la realizarea veniturilor, de multe ori în practică, această sarcină este
preluată de organele fiscale.
Pentru instituţiile publice centrale şi locale finanţate de la buget, din fondurile speciale
ori din mijloacele extrabugetare se face pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli întocmite şi
aprobate în fiecare an potrivit normelor legale în vigoare. În cazul bugetelor locale, fondurile
speciale şi extrabugetare cuprind, pe de o parte, veniturile, iar, pe de altă parte, creditele
bugetare aprobate pe an, trimestre, cu defalcare pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, în
limita cărora ordonatorii de credite pot efectua plăţi. În situaţia instituţiilor publice centrale
bugetele lor cuprind numai prevederile de la partea de cheltuieli, respectiv creditele bugetare
aprobate.
c) Din punct de vedere al statutului juridic, instituţiile publice se pot clasifica în:
c1) instituţii publice cu personalitate juridică, ai căror conducători au calitatea de
ordonatori de credite, calitate care le dă drept de decizie în angajarea şi efectuarea de
cheltuieli;
c2) instituţii publice fără personalitate juridică, ai căror conducători nu au calitatea de
ordonatori de credite, însă pot efectua cheltuieli în limita sumelor efectiv virate de ordonatorul
său de credite ierarhic superior în subconturi deschise pe numele lor şi care reprezintă, de
obicei, plăţi de salarii şi alte cheltuieli asimilate acestora, precum şi un volum restrâns de alte
cheltuieli, cum ar fi cele legate de întreţinerea şi funcţionarea instituţiei în cauză.

1.3 Fondurile financiare publice – obiect al contabilităţii instituţiilor publice

A) Sisteme de bugete prin intemediul cărora se finanţează instituţiile publice

Aşa cum s-a menţionat la subcapitolul precedent, acoperirea cheltuielilor privind
întreţinerea şi funcţionarea instituţiilor publice din România are trei sisteme de finanţare:
a) integral din resurse financiare bugetare
b) din venituri proprii şi în completare din resurse financiare
c) integral din venituri proprii
În resursele bugetare de la litera a) se integrează resursele financiare constituite prin
cele cinci bugete componente ale bugetului general consolidat, respectiv: bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj.
În acest cadru, instituţiile publice centrale şi cele subordonate lor sunt finanţate din
resursele financiare ale bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar
instituţiile publice locale prin intermediul bugetelor locale.
Subliniem, de asemenea, ca creditele interne sau externe contractate sau garantate de
Guvern sau cele contractate sau garantate de autorităţile publice locale, care vor fi rambursate
din resurse bugetare folosite în finanţarea instituţiilor publice, sunt asimilate resurselor
bugetare şi, în consecinţă, centrale sau locale, vor căpăta acelaşi regim şi vor trebui să se
supună aceloraşi reguli contabile ca şi în cazul utilizării resurselor financiare bugetare.

11
 Instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii folosesc acelaşi
regim şi sistem de operare în conturi prin intermediul aceluiaşi plan de conturi ca instituţiile
publice finanţate din fonduri bugetare, dar prin conturi diferite. Asimilarea veniturilor proprii
realizate de către instituţiile publice la regimul contabil al fondurilor publice s-a decis
probabil odată pentru că acestea sunt constituite şi administrate prin Treyoreria statului, banca
specială a statului care gestionează resursele financiare bugetare ale statului, şi apoi poate
pentru faptul că era absolut necesar, mai util şi eficient ca o instituţie publică în administrarea
resurselor sale financiare să folosească un singur plan de conturi.
De altfel, contribuţia veniturilor proprii în finanţarea instituţiilor publice centrale şi
locale pe exemplul exerciţiului financiar al anului 2005 era de cca. 17% (16,85%), procent
care nu se abate prea mult nici pe exerciţiul financiar al anului 2006.
În aceste condiţii, instituţiile publice, dar mai precis acţiunile şi obiectivele care
trebuie să se realizeze prin intermediul acestora, respectiv tot ceea ce practic presupune
servicii publice, apărare, ordine publică, sigutranţă naţională, învăţământ, cultură, sport,
asistenţă socială, asigurări sociale, administraţie, sunt într-o mare măsură dependente de
resursele financiare bugetare constituite din impozite, taxe şi contribuţii sociale, resurse
financiare de natură fiscală.
În aceste condiţii sunt puţine instituţii publice ca număr şi ca pondere finanţate din
venituri proprii care desfăşoară o activitate producătoare şi de bunuri şi de servicii economice
şi care prin preţ evidenţiază şi o valoare adăugată. În aceaste situaţii, planul de conturi al
instituţiilor publice prevede conturi care reflectă fluxurile financiare purtătoare de creanţe
bugetare în acelaţi fel şi regim contabil ca şi conturile din contabilitatea financiară.
În consecinţă, instituţiile publice din România sunt finanţate printr-un întreg sistem de
bugete şi planuri financiare, respectiv: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele locale, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetele din
mijloace extrabugetare, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Trezoreriei statului, bugetul
fondurilor externe contractate direct de stat sau garantate de stat, fondurile externe
nerambursabile.
Prin aceste bugete se constituie ceea ce numim fondurile financiare publice, prin
intermediul cărora statul şi instituţiile sale publice abilitate îşi acoperă cheltuielile necesare
creării de utilităţi şi servicii publice şi semipublice.
Componentele bugetului general consolidat prin intermediul cărora instituţiile publice
ăşi asigură resursele financiare necesare funcţionării lor sunt deci:
- bugetul de stat;
- bugetul asigurărilor sociale de stat;
- bugetele locale;
- bugetele din mijloace extrabugetare;
- bugetele fondurilor speciale, (sănătate şi şomaj)
- bugetul creditelor interne şi externe contractate sau garantate de stat şi
organele locale ale puterii
- bugetul fondurilor externe nerambursabile
Bugetul de stat reprezintă principalul plan financiar al statului prin intermediul căruia
se constituie şi utilizează principalele resurse financiare publice ale ţării. În bugetul de stat
sunt prezentate, pe de o parte, resursele financiare în funcţie de conţinutul lor economic şi
provenienţă, iar pe de altă parte destinaţia acestora, ordonate după o serie de criterii care ţin
de politicile bugetare pe care le promovează partidele politice aflate la putere într-o perioadă
dată de timp. În fapt, şi bugetul de stat exprimă relaţii sociale de natură economică care se
statornicesc între subiecţii din economie, practic între toţi membrii societăţii, persoane fizice
şi juridice, inclusiv instituţiile publice, pe de o parte, şi stat, pe de altă parte, în acest proces
complex de constituire şi utilizare a resurselor financiare publice.
Datorită faptului că execuţia de casă a bugetului de stat se înfăptuieşte practic pe două
paliere, de constituire a resurselor financiare publice ocupându-se, în principal, Ministerul

12
Finanţelor Publice cu organele sale teritoriale, iar utilizarea acestor resurse financiare se
realizează prin instituţiile publice ce funcţionează ca autorităţi ale statului. De aceea şi
reflectarea acestor două procese, de constituire şi utilizare, în contabilitatea publică se
realizează oarecum separat. Pe de o parte, Ministerul Finanţelor Publice, prin Trezoreria
statului organizează contabilitatea publică privind constituirea resurselor, iar pe de altă parte
instituţiile publice, prin contabilitatea proprie organizează contabilitatea privind utilizarea
acestora. De fapt, procesul de evidenţiere a cheltuielilor publice se realizează atât prin
contabilitatea Trezoreriei statului, până la un anumit nivel analitic (pe instituţii publice şi în
cadrul lor pe capitole), precum şi prin contabilitatea instituţiilor publice beneficiare, unde
conturile analitice sunt mult mai dezvoltate (pe subcapitole, criterii economice al cheltuielilor
etc.).
Instituţiile publice care folosesc în finanţarea lor resurse financiare ale bugetului de
stat întocmesc numai un buget care evidenţiază creditele bugetare aprobate în limita cărora se
pot efectua plăţi de casă, fără ca acestea să aibă posibilitatea de a cunoaşte concret modul în
care au fost constituite resursele din care ele efectuează plăţi. Altfel spus, instituţiile publice
finanţate din bugetul de stat nu cunosc cum se derulează procesul de constituire a resurselor
financiare ale bugetului de stat deoarece despre acest lucru are ştiinţă numai Ministerul
Finanţelor Publice, îndeosebi prin Trezoreria statului. Numai aici, la nivelul Ministerului
Finanţelor Publice, prin Trezoreria statului şi organele de administare a veniturilor statului se
întâlnesc informaţiile complete cu privire la modul în care s-a reuşit constituirea resurselor
bugetului de stat la nivelul preconizat, pe de o parte, şi modul în care decurge utilizarea
acestor resurse prin instituţiile publice abilitate, pe de altă parte. Numai pe baza acestor
informaţii Ministerul Finanţelor Publice are posibilitatea de a decide cât din creditele bugetare
aprobate de Parlament pot fi operaţionale în cursul exerciţiului bugetar, respectiv care este
nivelul la care se pot efectua deschideri de credite bugetare pentru ca apoi, pe această bază,
să se poată efectua plăţi.
De aceea, contabilitatea instituţiilor publice finanţate prin bugetul de stat evidenţiază
în principal procesul de utilizare a resurselor financiare bugetare, iar dacă întâmplător se
realizează şi veniturile bugetare ele se evidenţiază într-un cont colector şi apoi se varsă în
întregime la bugetul de stat.
Organizată în acest fel, contabilitatea instituţiilor publice reflectă prin conturile sale, în
primul rând, cheltuielile bugetare, respectiv faptul că ele sunt acoperite dintr-o anumită
resursă (finantare bugetară) al cărei volum şi nivel real este, cunoscut numai de către o altă
autoritate a statului, Ministerul Finanţelor Publice.
Prin bugetul de stat sunt finanţate cheltuielile publice, precum şi cele de apărare,
ordine publică, siguranţă naţională, învăţământ, cultură, religie, sport, sănătate, asistenţă
socială, unele cheltuieli economice de importanţă naţională, cheltuieli pentru finanţarea
administraţiei publice etc.
Bugetul asigurărilor sociale de stat. Instituţiile publice finanţate prin bugetul
asigurărilor sociale de stat au organizat un sistem contabil asemănător cu cel al instituţiilor
publice finanţate prin bugetul de stat, respectiv: la nivelul instituţiilor publice efectuarea
plăţilor este condiţionată numai de nivelul creditelor bugetare deschise
Şi aici, în rândul instituţiilor publice, contabilitatea reflectă nivelul de constituire al
resurselor bugetului asigurărilor sociale de stat şi, în mod separat, pe cel al utilizării acestor
resurse, totul derulându-se în cadrul aceloraşi ministere, cel al Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei şi al Miniterului Finanţelor Publice.
Instituţiile publice finanţate prin bugetul asigurărilor sociale de stat, al doilea plan
financiar ca importanţă după bugetul de stat, exprimă relaţii sociale de natură economică care
se formează în procesul constituirii şi utilizării fondurilor publice, având ca destinaţie
finanţarea pensiilor de asigurări sociale de stat, a pensiilor pentru agricultori, a indemnizaţiilor
pentru incapacitate temporară de muncă, concedii de maternitate, îngrijirea copiilor,
tratamentul balnear şi alte ajutoare sociale. Aceste resurse publice sunt formate, în principal,

13
din contribuţiile obligatorii pe care le datorează acestui buget angajatorii (persoane juridice şi
fizice) şi angajaţii. Contabilitatea acestora este organizată în mod sintetic prin Trezoreria
statului şi în mod analitic prin instituţiile publice specificate, organizate în cadrul Ministerului
Finanţelor Publice şi Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Bugetele locale. Instituţiile publice finanţate prin bugetele locale îşi au organizată
contabilitatea execuţiei cheltuielilor asemanător cu cea a contabilităţii instituţiilor publice
finanţate din bugetul de stat, specificul acesteia în cadrul acestor instituţii reprezentându-l
faptul că este obligatorie organizarea unei contabilităţi privind evidenţierea veniturilor proprii.
De asemenea, închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli privind această parte a
contabilităţii instituţiilor publice locale se face printr-un cont specific, cel de „rezultate”,
asemănător celui din contabilitatea financiară.
Bugetele locale reprezintă, deci, pentru instituţiile publice de interes local principalele
instrumente prin intermediul cărora organele administrativ-teritoriale îşi constituie fondurile
publice necesare finanţării acţiunilor social-culturale, economice etc. privind colectivităţile
locale. Şi aceste bugete exprimă, în ultimă instanţă, relaţii sociale de natură economică care se
formează în cadrul procesului de formare şi utilizare a resurselor financiare publice de interes
local între colectivităţile locale (persoane juridice şi fizice), pe de o parte, şi puterea locală
reprezentată de consiliile judeţene şi locale, pe de altă parte.
Întrucât unele instituţii publice folosesc şi regimul autofinanţării prin intermediul
mijloacelor extrabugetare sau a fondurilor speciale, contabilitatea publică care reflectă acest
sistem de finanţare este necesar să se adapteze acestui regim de finanţare, folosind conturi
specifice acestor mijloace.
Cheltuielile publice mai importante care se finanţează prin intermediul bugetelor
locale sunt cele privind gospodărirea comunală, învăţământul preuniversitar, sănătatea,
cultura, cheltuielile de asistenţă socială, cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea
administraţiei publice locale etc.
Bugetele din mijloace extrabugetare ale instituţiilor publice centrale şi locale sunt
constituite în baza unor acte normative speciale, a căror resurse financiară de natură publică se
pot folosi numai pentru întreţinerea şi funcţionarea acestor categorii şi feluri de servicii şi
activităţi. Competenţa pentru aprobarea, constituirea şi utilizarea acestor fonduri o au
instituţiile în cauză cu avizul organelor ierarhic superioare.
De asemenea, bugetele fondurilor speciale, din care face parte bugetul Fondului
naţional unic al asigurările sociale pentru sănătate, şi bugetul asigurărilor pentru şomaj,
folosite în finanţarea unor instituţii publice se aprobă anual de către Parlament ca anexe la
bugetul de stat sau la bugetul asigurărilor sociale de stat. Potrivit reglementărilor româneşti în
această situaţie se găsesc instituţiile publice din domeniul sanitar, finanţate prin bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, şi unităţile aparţinând Agenţiei
Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, finanţate prin bugetul Fondului asigurărilor
pentru şomaj.
În aceste condiţii contabilitatea publică este chemată de a evidenţia şi reflecta prin
conturile sale pe de-o parte modul prin care se constituie veniturile – resursele financiare ale
acestor bugete, acest lucru realizându-se prin conturile care evidenţiază creanţele bugetare şi
modul de încasare a lor iar pe de altă parte modul în care sunt utilizate resursele financiare ale
acestor bugetel, lucru care se realizează mai ales prin conturile care evidenţiază cheltuielile
instituţiilor publice.

14
Elemente aplicative pentru clarificarea şi consolidarea cunoştinţelor

1. Teste

1. Ce cuprinde contabilitatea publică, potrivit Legii finanţelor publice nr. 500/2002:

a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea
veniturilor şi plata cheltuielilor aferente contul Senatului şi Camerei Deputaţiilor?
b) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea
veniturilor şi plata cheltuielilor aferente Bănci Naţionale a României?
c) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea
veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar?
d) contabilitatea disponibilităţilor aflate în contul general al trezoreriei statului?

2. Care dintre următoarele principii sunt aplicabile în cazul contabilităţii instituţiilor

publice:
a) principiile evaluării, inventarierii şi prudenţei?
b) principiile prudenţei, permanenţei metodelor, independenţei exerciţiului,
necompensării ?
c) principiile compensării, permanenţei metodelor şi prevalenţei juridicului asupra
economicului?
d) principiile temporalităţii, disponibilităţii, afectării cheltuielilor?

3. Ordonatorii de credite au următoarele atribuţii:

a) orice persoană care are calitatea să efectueze plata unei datorii din disponibilităţile
Trezoreriei statului?
b) orice persoană care are calitatea în numele statului să efectueze finanţarea directă
prin Banca Naţională a României?
c) orice persoană care are calitatea în numele statului, a unei colectivităţi sau instituţii
publice să efectueze emisiune monetară?
d) orice persoană care are calitatea în numele statului, a unei colectivităţi sau instituţii
publice de a contracta, constata, lichida o creanţă sau de a ordona fie încasarea unei creanţe,
fie plata unei datorii?

4. Următoarele bugete sunt componente ale bugetului general consolidat :

a) bugetul de stat, bugetele locale , bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, bugetele mijloacelor extrabugetare, bugetul împrumuturilor de stat?
b) bugetul de stat, bugetele autonome , bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, bugetele mijloacelor extrabugetare, bugetul împrumuturilor de stat?
c) bugetul de stat, bugetele locale , bugetul asigurărilor de stat, bugetele fondurilor
speciale, bugetele mijloacelor extrabugetare, bugetul împrumuturilor de stat ?
d) bugetul de stat, bugetele locale , bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor afectate, bugetele mijloacelor extrabugetare, bugetul împrumuturilor de stat?

15
2. Întrebări

Ce se înţelege prin contabilitatea publică?

Ce înţelegeţi prin noţiunea de cheltuială publică?
Care este rolul componentelor bugetului general consolidat în execuţia operaţiunilor specifice
contabilităţii publice?
Enumeraţi principiile contabile aplicate de către contabilitatea publică?
Arătaţi rolul ordonatorului de credite?

Recomandări bibliografice

Roman C-tin., (2006), „Contabilitatea instituţiilor publice“, Editura Economică, Bucureşti.

Klein J., Marios B., (1998), „Gestion et stratégie financieres internationales“, Bordas,
Paris.
Neurrisse A., (1986), „Le Tésorier – Payeur Général“, Presses Universitaires de France,
Paris.
Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham, (1998), „Finanţe manageriale”,
Editura Economică, Bucureşti, prin traducere coordonator Lector drd. MBA Livia Ilie.
Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de
conturi şi instrucţiunile de aplicare a acestuia.

16
CAPITOLUL II
Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice

Obiective urmărite:
 cunoaşterea sistemului informaţional al contabilităţii instituţiilor publice;
 elemente specifice controlului financiar ulterior cu privire la efectuarea
cheltuielilor publice.

2.1 Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice

Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice

revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii
respective.
Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea de regulă în compartimente
distincte, conduse de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană împuternicită
să îndeplinească această funcţie.
Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic, prin respectarea succesiunii
documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate, şi sistematic, în
conturi sintetice şi analitice, în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare
în contabilitate „maestru-şah”.
a) Moneda şi cursul de înregistrare
Contabilitatea operaţiunilor economico-financiare se ţine în limba română şi în
moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda
naţională cât şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la
cursul zilei, comunicat de Bnca Naţională a României.
La data întocmirii situaţiilor financiare elementele monetare exprimate în valută
(disponibilităţi şi alte elemente asimilate, creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul
comunicat de Bnca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.
Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia
financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în Euro şi în lei, la cursul
INFO-euro.
Cursul INFO-euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este
comunicat de Banca Centrală Europeană.
Cursul INFO-euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna
curentă (n) este cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1).
Elementele monetare exprimate în euro: disponbibilităţi şi depozite bancare, creanţe şi
datorii, se reevaluează cel puţin la întocmirea situaţiilor financiare la cursul INFO-euro
comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare.
b) Corectarea erorilor contabile
Eventualele erori constatate în contabilitate după aprobarea şi depunerea situaţiilor
financiare vor fi corectate în anul în care acestea se constată.
Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice, greşelilor de
aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşte a evenimentelor şi fraudelor.
Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe
seama rezultatului reportat.

17
 În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la
erorile constatate.
c) Reguli generale de evaluare
Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se stabilesc următoarele reguli:
 Evaluarea la data intrării în instituţia publică
La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate
la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă (costul istoric), care se stabileşte astfel:
- la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros
- la cost de producţie – pentru bunurile produse în instituţie
- la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit
Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: preţul de cumpărare, taxele de import şi alte
taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale),
cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziţiei
bunurilor respective.
Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi
materialelor consumabile şi cheltuiele de producţie direct atribuibile bunului.
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al
activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe,
energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe de
producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind
legată de fabricaţia acestora.
Următoarele elemente reprezintă costuri care nu trebuiesc incluse în costurile
stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste
limite normal admise
- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare
în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie
- regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea
stocurilor în forma şi locul final
- costurile de desfacere
Prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicită în mod necesar o
perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare.
Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
bună voie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu preţul
determinat obiectiv.
Pentru bunurile care au valoare de piaţă, valoarea justă este identică cu valoarea de
piaţă.
 Evaluarea cu ocazia inventarierii
Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea
actuală a fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea
bunului, starea acestuia şi preţul pieţei, conform normelor emise în acest scop de Ministerul
Finanţelor Publice.
 Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar
La încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor
se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord
cu rezultatele inventarierii.
În acest scop, valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii,
respectiv valoarea de inventar. În acest caz se vor avea în vedere, printre altele:
- pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar
şi valoarea contabilă netă se înregistrează în contabilitate pe seama unei ajustări pentru

18
depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este temporară aceste elemente
menţinându-se la valoarea lor de intrare.
Prin valoarea contabilă netă se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi
ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între
valoarea de inventar şi valoarea de intrare se înregistrează în contabilitate pe seama
elementelor corespunzătoare de datorii.
 La fiecare dată a bilanţului:
- elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate,
cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi
raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data
încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între
cursul de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută sau cursul la care au fost
raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului
financiar, se înregistrează la venituri sau la cheltuieli financiare, după caz.
- pentru creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de
cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din
evaluarea acestora se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare.
- elementele monetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la costul istoric
(active fixe, stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării
tranzacţiei
- elementele monetare achiziţionate cu plata în valută (active fixe, stocuri) şi
înregistrate la valoarea justă trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent la data
determinării valorilor respective
Prin elemente monetare se înţeleg disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de
primit/de plătit în sume fixe sau derminabile.
 Evaluarea la data ieşirii din unitate
La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare.

Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are
ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea
patrimoniului său către instituţia publică absorbantă, în starea în care se găseşte la data
comasării.
Operaţiile care trebuie efectuate, în situaţia comasării prin absorbire, divizare sau
dizolvare sunt:
 inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii
nr.82/1991 republicată şi cu Normele privind inventarierea elementelor de
activ şi de pasiv
 întocmirea situaţiilor financiare de încetare a activităţii, pe formulare şi
conform metodologiei eleborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru
instituţii publice.
În cazul comasării prin absorbire, instituţia publică absorbantă dobândeşte toate
bunurile, drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este
absorbită. Predarea-primirea activelor şi pasivelor instituţiei absorbite, către instituţia
absorbantă are loc după publicarea în Monitorul Oficial al României.

2.2 Documentele justificative – prevederi generale şi forma de înregistrare în

contabilitatea instituţiilor publice

a) Documente justificative – prevederi generale

19
 Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar şi alte drepturi
şi obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în
contabilitate sunt interzise.
Potrivit prevederilor legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor comune şi
acelor cu regim special utilizate în activitatea financiară şi contabilă 10 orice operaţiune
economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrărilor în
contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au
înregistrat în contabilitate, după caz.
Documentele justificative sunt documente primare care probează legal o operaţiune.
Documentele justificative cuprind, cel puţin, următoarele elemente principale:
- denumirea documentului;
- denumirea şi sediul persoanei juridice care întocmeşte documentul;
- numărul şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economice (când este
cazul);
- conţinutul operaţiunii economice şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării
acesteia;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate;
- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat
şi aprobat, după caz;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.
Formularul „Fişa pentru operaţiuni bugetare” serveşte ca document pentru evidenţa
analitică astfel:
- la instituţiile publice finanţate de la buget – pentru evidenţa creditelor bugetare
aprobate, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective;
- la instituţiile publice finanţate din venituri proprii – pentru evidenţa prevederilor
din bugetul aprobat, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective
b) Formele de înregistrare în contabilitate
Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare şi
documente contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică
în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului
bugetar.
La instituţiile publice forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-
financiare este „maestru-şah”.
În cadrul formei de înregistare „maestru-şah”, principalele registre şi formulare care se
utilizează sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea-mare şi Balanţa de verificare.
La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate „maestru-
şah simplificat”. În acest caz, contabilitatea sintetică se ţine pe „Fişe de cont pentru operaţii
diverse”, deschise pentru fiecare cont sintetic în Cartea-mare (şah), iar contabilitatea analitică
se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare „maestru-şah”.
Evidenţa analitică a creditelor bugetare, plăţilor de casă şi a cheltuielor efective se ţine
cu ajutorul „Fişei pentru operaţii bugetare”.
Registrele de contabilitate obligatorii sunt:
- registrul-jurnal;
- registrul-inventar;
- cartea mare.
Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod
ordonat şi astfel completate încât să permită în orice moment identificarea şi controlul
operaţiunilor contabile efectuate.

20
 Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează în mod
cronologic operaţiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor după data de
întocmire sau intrare a acestora în unitate.
Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie şi de fiecare subunitate a acesteia cu
contabilitate proprie, zilnic sau lunar, după caz, prin înregistrarea cronologică, fără ştersături
şi spaţii libere, a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv.
Registrul-jurnal este prezentat sub forma unui registru-jurnal general şi al unor
registre-jurnal auxiliare. Principalele registre-jurnal auxiliare care pot fi utilizate sunt cele
privind aprovizionările, vânzările, trezoreria, operaţiile diverse, în funcţie de necesităţile
instituţiei. Periodic, de regulă lunar, totalurile registrelor-jurnal auxiliare se centralizează în
registrul-jurnal general.
În cazul conducerii contabilităţii cu ajutorul tehnicii de calcul fiecare operaţiune se va
înregistra în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor. În această
situaţie registrul-jurnal se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.
Registrul-jurnal parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial se completează lunar prin
preluarea totalului din registrul-jurnal obţinut cu ajutorul tehnicii de calcul.
Operaţiile de aceeaşi natură privind acelaşi loc de activitate pot fi recapitulate într-un
document centralizator care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal.
Registrul-inventar este un document obligatoriu în care se înregistrează toate
elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform
posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor legale.
Elementele patrimoniale înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere
sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil.
Registrul-inventar se întocmeşte la înfiinţarea instituţiei, anual la închiderea
exerciţiului, cu ocazia încetării activităţii, fără ştersături şi spaţii libere, pe baza datelor
cuprinse în listele de inventariere şi în procesele-verbale de inventariere, prin gruparea
elementelor de activ şi de pasiv. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii
faptice. Registrul-inventar serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare a
rezultatelor inventarierii şi ca probă în litigii.
Acest registru se numerotează şi se completează fără ştersături şi fără a se lăsa spaţii
libere.
În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în registrul-inventar se
înregistrează soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă intrările şi se scad
ieşirile de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului.
Registrul „Cartea mare” este un document contabil obligatoriu în care se inscriu
lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul-
jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele
creditoare şi soldurile finale.
Registrul „Cartea mare” stă la baza întocmirii balanţei de verificare şi se întocmeşte de
fiecare instituţie, precum şi de fiecare subunitate a acesteia cu contabilitate proprie.
Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registru sau foi volante şi
listări informatice legate sub formă de registru, după caz.
Registrele de contabilitate prevăzute se numerotează înainte sau pe măsura întocmirii
lor, iar la închiderea conturilor acestea se barează, nefiind admisă înregistrarea unor operaţii
ulterioare.
Registrul-jurnal şi registrul-inventar se numerotează şi se şnuruiesc înainte de
depunere la organele fiscale teritoriale pentru parafare şi înregistrare.
Numerotarea filelor registrelor se face în ordine crescătoare, iar volumele se vor
numerota în ordinea completării lor. Volumele următoare de registre contabile se vor
înregistra la organele fiscale teritoriale pe măsura completării celor înregistrate şi parafate
anterior, efectuându-se totodată completarea acestora fără ştersături, spaţii libere sau file lipsă.

21
 Registrele de contabilitate numerotate, şnuruite, parafate, înregistrate la organele
fiscale teritoriale şi conduse regulat pot fi admise ca probă în cazul litigiilor, precum şi în
orice alte situaţii.
Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiilor patrimoniale se
întocmeşte lunar balanţa de verificare.
Registrul „Cartea mare” serveşte la ţinerea contabilităţii sintetice a operaţiilor
economice şi financiare în unităţile care utilizează forma de înregistrare contabilă „maestru-
şah”. Acest registru poate fi suplinit de „Fişa de cont pentru operaţii diverse”.
La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate „maestru-
şah simplificat”. În acest caz, contabilitatea se ţine pe „Fişe de cont pentru operaţii diverse”,
deschise pentru fiecare cont sintetic în registrul „Cartea mare” (şah), iar contabilitatea
analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare „maestru-şah”.
Evidenţa analitică a creditelor bugetare, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se
ţine cu ajutorul „Fişei pentru operaţii bugetare”.
Balanţa de verificare
Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiilor patrimoniale se
întocmeşte lunar balanţa de verificare.
Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente:
- simbolul şi denumirea conturilor, în ordinea din planul de conturi;
- totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente;
- rulajele curente debitoare şi creditoare;
- totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii curente;
- soldurile finale debitoare şi creditoare.
Balanţa de verificare la 1 ianuarie se completează cu soldurile finale debitoare şi
creditoare ale lunii decembrie.
Cu ajutorul balanţei de verificare se pot urmări corelaţiile dintre egalităţile generate de
dubla înregistare a operaţiilor patrimoniale în contabilitate, respectiv concordanţa dintre
totalul înregistrărilor din registrul-jurnal şi totalul rulajelor debitoare şi totalul rulajelor
creditoare din balanţă, precum şi concordanţa dintre totalul soldurile finale debitoare şi
creditoare din registrul „Cartea mare” şi totalul soldurile finale debitoare şi creditoare din
balanţă.
Balanţa de verificare se întocmeşte atât pentru conturile sintetice cât şi pentru cele
analitice. Pentru conturile analitice se poate întocmi numai situaţia soldurilor.
Prin intermediul balanţei de verificare se poate urmări concordanţa dintre conturile
sintetice şi conturile lor analitice.
c)Sistemul informatic
Instituţiile publice care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor
au obligaţia să asigure respectarea normelor contabile şi controlul datelor înregistrate în
contabilitate, precum şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice.
Sistemele de prelucrare automată a datelor trebuie să permită, în orice moment,
reconstituirea elementelor şi conţinutului conturilor, a listelor şi informaţiilor supuse
verificării, pornind fie de la data de intrare, fie pornind în ordine inversă, de la conţinutul
sintetic la conturilor, listelor sau altor informaţii, pe baza cărora să se poată determina datele
de intrare.
Organele de control, cu ocazia verificărilor ce le efectuează la instituţiile care
prelucrează în sistem automat datele din evidenţa contabilă, au dreptul de acces la
documentaţia de analiză, programare şi de utilizare a tehnicii de calcul în vederea efectuării
corespunzătoare a testelor necesare.
Procedurile de prelucrare automată a datelor trebuie să fie astfel organizate încât să
permită controlul respectării reglementărilor în vigoare cu privire la securitatea datelor şi a
fiabilităţii sistemului de prelucrare.

22
 Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul tehnicii de
calcul poartă răspunderea prelucrării informaţiilor din documente, iar beneficiarii răspund
pentru exactitatea şi realitatea pe care le transmit pentru prelucrare.
Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea tehnicii de
calcul se stabilesc prin regulamente interne.
d) Păstrarea, arhivarea, reconstituirea documentelor
Potrivit prevederilor legale, registrele de contabilitate, precum şi documentele
justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhivă
timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost
întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.
În caz de încetare a activităţii persoanelor prevăzute la art.1 din Legea contabilităţii
nr.82/1991, situaţiile financiare anuale, precum şi registrele şi celelalte documente se predau
la arhivele statului, în conformitate cu prevederile legale în materie.
Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstreazăî în arhivă,
de regulă, în forma lor originală, grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine
cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care se referă. Arhivarea documentelor contabile
trebuie să asigure păstrarea şi consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.
Potrivit Legii contabilităţii nr.82/1991 republicată, în caz de pierdere, sustragere sau
distrugere a unor documente contabile se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen
de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementărilor emise în acest scop.
Documentele contabile reconstituite vor purta menţiunea „Reconstituit”.
e) Exerciţiul bugetar
Exerciţiul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia
primului an de activitate când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice prin actul
normativ de înfiinţare, potrivit uneia dintre cele două reguli, a „exerciţiului” sau a „gestiunii”.

2.3. Bugetul instituţiei – condiţie de bază în demersul acestora de a efectua

cheltuieli publice

În vederea efectuării unor cheltuieli din fondurile bugetare, ordonatorii de credite

trebuie să prezinte trezoreriilor operative ale statului bugetele de venituri şi cheltuieli cu
repartizarea acestora pe trimestre, şi aprobate de organele în drept.
În cazul instituţiilor publice finanţate integral din bugetul de stat acesta e format numai
din partea de cheltuieli, întrucât contabilitatea veniturilor este organizată şi asigurată prin
organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi care folosesc conturi specifice
conparativ cu conturile de cheltuieli folosite de instituţiile publice.
Instituţiile publice finanţate prin bugetul asigurărilor sociale de stat întocmesc, de
asemenea, un buget construit numai din prevederi la partea de cheltuieli, de venituri
ocupându-se organe speciale ale statului, respectiv Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul
Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi organele lor teritoriale.
Instituţiile publice finanţate prin bugetele locale, cele autofinanţate, precum şi
instituţiile publice finanţate prin bugetele fondurilor speciale (sănătate, şomaj) întocmesc
bugetele de venituri şi cheltuieli cu prevederi atât la venituri cât şi la cheltuieli şi, de altfel,
toate instituţiile publice care folosesc acoperirea cheltuielilor lor din venituri proprii (mijloace
extrabugetare).
Aşa cum de altfel s-a mai arătat, contabilitatea instituţiilor publice este organizată în
funcţie de modul în care instituţiile publice sunt finanţate (integral din bugetul de stat, integral
din mijloace extrabugetare sau fonduri speciale sau din resurse proprii şi în completare din
resurse bugetare).
În acest context, întreaga activitate a instituţiilor publice este condiţionată şi
direcţionată de volumul şi structura resurselor financiare prevăzute prin bugetul său. De
aceea, cu ocazia elaborării acestora fiecare din instituţiile publice este interesată ca bugetul să

23
fie prevăzut cu resurse financiare suficiente, care sa-i asigure condiţii optime pentru ca
aceasta să-şi îndeplinească în bune condiţiuni sarcinile şi obiectivele care au fost avute în
vedere la constituirea sa.
Cu ocazia construirii bugetelor instituţiile publice folosesc o serie de indicatori
specifici în vederea fundamentării prevederilor de la partea de cheltuieli, în funcţie de
domeniul în care acţionează instituţia în cauză (ordinea publică, învăţământ, sănătate, cultură,
asistenţă socială etc.).
Spre exemplu, la o instituţie publică din domeniul învăţământului superior indicatorii
care fundamentează veniturile proprii ale instituţiei sunt numărul studenţilor cu taxă, numărul
examenelor de licenţă, studenţii din cămine sau care servesc masa la cantină etc. La partea de
cheltuieli: numărul cadrelor didactice, numărul de ore de curs, de seminar, laboratoare
necesare pentru asigurarea procesului de învăţământ, suprafeţele utile pentru cursuri,
laboratoare sau seminarii etc.
Întocmirea bugetelor instituţiilor publice se detaliază pe clasificaţia indicatorilor
finanţelor publice, care presupune ordonarea veniturilor şi a cheltuielilor după criterii precis
stabilite, respectiv la venituri după natura şi provenienţa lor, iar la cheltuieli după domeniile
spre care se îndreaptă fondurile respective (învăţământ, cultură, ordine publică), precum şi a
conţinutului lor economic (cheltuieli curente, de capital, subvenţii, transferuri etc.).
Spre exemplu pentru comunităţile locale structura bugetului se prezintă astfel:
CATEGORIILE DE VENITURI ŞI CHELTUIELI CARE SE PREVĂD ÎN
BUGETELE LOCALE
CAPITOLUL I
VENITURILE ŞI CHELTUIELILE CARE SE PREVĂD ÎN BUGETELE
PROPRII ALE JUDEŢELOR

A. Venituri
(impozite, taxe şi alte venituri)

1. Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea

consiliilor judeţene
2. Cote defalcate din impozitul pe venit:
a) Cote defalcate din impozitul pe venit
b) Sume alocate de consiliul judeţean din cotele defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale
3. Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital:
a) Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital
4. Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată:
a) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor
descentralizate la nivelul judeţelor
b) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea subvenţionarea
energiei termice livrate populaţiei
c) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru sistemele centralizate de
producere şi distribuţie a energiei termice
d) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri
e) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale
5. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de
activităţi:
a) Taxa asupra mijloacelor de transport
b) Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare
6. Venituri din proprietate:
a) Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor

24
 b) Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi
c) Venituri din concesiuni şi închirieri
d) Venituri din dividende
e) Alte venituri din proprietate
7. Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi:
a) Venituri din prestări de servicii
b) Contribuţia lunară a părinţilor pentru întreţinerea copiilor în unităţile de protecţie
socială
c) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri
d) Alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi
8. Amenzi, penalităţi şi confiscări:
a) Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale
b) Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate
odată cu confiscarea potrivit legii
c) Alte amenzi, penalităţi şi confiscări
9. Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile:
a) Donaţii şi sponsorizări
b) Alte transferuri voluntare
10. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice
b) Venituri din privatizare
c) Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat
11. Subvenţii de la bugetul de stat:
a) Retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare
b) Investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe
c) Aeroporturi de interes local
d) Planuri şi regulamente de urbanism
e) Finanţarea Programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentarea cu apă
a satelor
f) Finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente
cu destinaţie de locuinţă
g) Finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap
h) Subvenţii primite din Fondul de intervenţie
i) Finanţarea lucrărilor de cadastru imobiliar
12. Subvenţii de la alte administraţii:
a) Subvenţii de la bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetele locale pentru
finanţarea programelor pentru ocuparea temporară a forţei de muncă
b) Subvenţii primite de la alte bugete locale pentru instituţiile de asistenţă socială
pentru persoanele cu handicap

B. Cheltuieli

1. Autorităţi publice şi acţiuni externe:

a) Autorităţi executive
2. Alte servicii publice generale:
a) Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale
b) Fondul de garantare a împrumuturilor externe contractate/garantate de stat
c) Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe contractate/garantate de
autorităţile administraţiei publice locale
d) Servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor

25
 e) Alte servicii publice generale
3. Dobânzi:
4. Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei:
a) Transferuri din bugetele consiliilor judeţene pentru finanţarea centrelor de zi
pentru protecţia copilului
5. Apărare:
a) Apărarea naţională (Centre militare)
6. Ordine publică şi siguranţă naţională:
a) Poliţie comunitară
b) Protecţia civilă şi protecţia contra incendiilor
7. Învăţământ:
a) Învăţământ preşcolar şi primar *)
a1) Învăţământ preşcolar *)
a2) Învăţământ primar *)
b) Învăţământ special
c) Alte cheltuieli în domeniul învăţământului
8. Sănătate:
a) Servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi
a1) Spitale generale
b) Alte cheltuieli în domeniul sănătăţii
b1) Alte instituţii şi acţiuni sanitare
9. Cultură, recreere şi religie:
a) Servicii culturale
a1) Biblioteci publice judeţene
a2) Muzee
a3) Instituţii publice de spectacole şi concerte
a4) Şcoli populare de artă şi meserii
a5) Centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale
a6) Consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice
a7) Alte servicii culturale
b) Servicii recreative şi sportive
b1) Sport
c) Servicii religioase
d) Alte servicii în domeniul culturii, recreerii şi religiei
10. Asigurări şi asistenţă socială:
a) Asistenţă acordată persoanelor în vârstă
b) Asistenţă socială în caz de boli şi invalidităţi
b1) Asistenţă socială în caz invalidităţi
c) Asistenţă socială pentru familie şi copii
d) Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale
11. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică:
a) Alimentarea cu apă şi amenajări hidrotehnice
a1) Alimentarea cu apă
a2) Amenajări hidrotehnice
b) Alte servicii în domeniile locuionţelor, serviciilor şi dezvoltării comunale
12. Protecţia mediului:
a) Salubritate şi gestionarea deşeurilor
a1) Colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor

26
 13. Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă:
a) Acţiuni generale economice şi comerciale
a1) Prevenire şi combatere inundaţii şi gheţuri
a2) Programe de dezvoltare regională şi locală
a3) Alte cheltuieli pentru acţiuni generale economice şi comerciale
14. Combustibil şi energie:
a) Energie termică
b) Alte cheltuieli privind combustibilii şi energia
15. Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare:
a) Agricultură
a1) Protecţia plantelor şi carantina fitosanitară
16. Transporturi:
a) Transport rutier
a1) Drumuri şi poduri
b) Transport aerian
b1) Aviaţia civilă
c) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor
17. Alte acţiuni economice:
a) Zone libere
b) Turism
c) Proiecte de dezvoltare multifuncţională
d) Alte acţiuni economice

VENITURILE CARE SE PREVĂD ÎN BUGETELE PROPRII

ALE COMUNELOR, ORAŞELOR, MUNICIPIILOR, SECTOARELOR
MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ŞI AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

A. Venituri
(impozite, taxe şi alte venituri)

1. Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea

consiliilor locale
2. Cote defalcate din impozitul pe venit:
a) Cote defalcate din impozitul pe venit
b) Sume alocate de consiliul judeţean din cotele defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale
3. Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital:
a) Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital
4. Impozite şi taxe pe proprietate:
a) Impozit pe clădiri
b) Impozit pe terenuri
c) Taxe juridice de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială şi alte taxe de
timbru
d) Alte impozite şi taxe pe proprietate
5. Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată:
a) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor
descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor

27
 b) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru subvenţionarea energiei
termice livrate populaţiei
c) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru sistemele centralizate de
producere şi distribuţie a energiei termice
d) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri
e) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale
6. Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii:
a) Taxe hoteliere
7. Taxe pe servicii specifice:
a) Impozit pe spectacole
b) Alte taxe pe servicii specifice
8. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de
activităţi:
a) Taxa asupra mijloacelor de transport
b) Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare
c) Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe
desfăşurarea de activităţi
9. Alte impozite şi taxe fiscale:
a) Alte impozite şi taxe fiscale
10. Venituri din proprietate:
a) Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor
locale
b) Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi
c) Venituri din concesiuni şi închirieri
d) Venituri din dividende
e) Alte venituri din proprietate
11. Venituri din dobânzi:
a) Alte venituri din dobânzi
12. Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi:
a) Venituri din prestări de servicii
b) Contribuţia părinţilor sau susţinătorilor legali pentru întreţinerea copiilor în creşe
c) Contribuţia persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social
d) Taxe din activităţi cadastrale şi agricultură
e) Contribuţia lunară a părinţilor pentru întreţinerea copiilor în unităţile de protecţie
socială
f) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri
g) Alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi
13. Venituri din taxe administrative, eliberări permise:
a) Taxe extrajudiciare de timbru
b) Alte venituri din taxe administrative, eliberări permise
14. Amenzi, penalităţi şi confiscări:
a) Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale
b) Penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de
impozite şi taxe
c) Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate
odată cu confiscarea potrivit legii
d) Alte amenzi, penalităţi şi confiscări
15. Diverse venituri:

28
 a) Vărsăminte din veniturile şi/sau disponibilităţile instituţiilor publice
b) Alte venituri
16. Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile:
a) Donaţii şi sponsorizări
b) Alte transferuri voluntare
17. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice
b) Venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului
c) Venituri din privatizare
d) Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat
18. Subvenţii de la bugetul de stat:
a) Retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare
b) Investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe
c) Planuri şi regulamente de urbanism
d) Străzi care se vor amenaja în perimetrele destinate construcţiilor de cvartale de
locuinţe noi
e) Finanţarea Programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentarea cu apă
a satelor
f) Finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente
cu destinaţie de locuinţă
g) Subvenţii primite din Fondul de intervenţie
h) Finanţarea lucrărilor de cadastru imobiliar
19. Subvenţii de la alte administraţii:
a) Subvenţii de la bugetele consiliilor judeţene pentru protecţia copilului
b) Subvenţii de la bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetele locale pentru
finanţarea programelor pentru ocuparea temporară a forţei de muncă
c) Subvenţii primite de la alte bugete locale pentru instituţiile de asistenţă socială
pentru persoanele cu handicap **)

B. Cheltuieli

1. Autorităţi publice şi acţiuni externe:

a) Autorităţi executive
2. Alte servicii publice generale:
a) Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale
b) Fondul de garantare a împrumuturilor externe contractate/garantate de stat
c) Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe contractate/garantate de
autorităţile administraţiei publice locale
d) Servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor
e) Alte servicii publice generale
3. Dobânzi
4. Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei:
a) Transferuri din bugetele consiliilor locale pentru instituţiile de asistenţă socială
pentru persoanele cu handicap
5. Apărare:
a) Apărarea naţională (Centre militare)
6. Ordine publică şi siguranţă naţională:
c) Poliţie comunitară
d) Protecţia civilă şi protecţia contra incendiilor

29
7. Învăţământ:
a) Învăţământ preşcolar şi primar
a1) Învăţământ preşcolar
a2) Învăţământ primar
b) Învăţământ secundar
b1) Învăţământ secundar inferior
b2) Învăţământ secundar superior
b3) Învăţământ profesional
c) Învăţământ posticeal
d) Învăţământ special **)
e) Servicii auxiliare pentru educaţie
e1) Internate şi cantine pentru elevi
e2) Alte servicii auxiliare
f) Alte cheltuieli în domeniul învăţământului
8. Sănătate:
a) Servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi
a1) Spitale generale
b) Alte cheltuieli în domeniul sănătăţii
b1) Alte instituţii şi acţiuni sanitare
9. Cultură, recreere şi religie:
a) Servicii culturale
a1) Biblioteci publice comunale, orăşeneşti, municipale
a2) Muzee
a3) Instituţii publice de spectacole şi concerte
a4) Şcoli populare de artă şi meserii ***)
a5) Case de cultură
a6) Cămine culturale
a7) Centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale
a8) Consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice
a9) Alte servicii culturale
b) Servicii recreative şi sportive
b1) Sport
b2) Tineret
b3) Întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi de
agrement
c) Servicii religioase
d) Alte servicii în domeniul culturii, recreerii şi religiei
10. Asigurări şi asistenţă socială:
a) Asistenţă socială în caz de boli şi invalidităţi
a1) Asistenţă socială în caz invalidităţi
b) Asistenţă socială pentru familie şi copii **)
c) Ajutoare pentru locuinţe
d) Creşe
e) Prevenirea excluderii sociale
e1) Ajutor social
e2) Cantine de ajutor social
f) Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale
11. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică:
a) Locuinţe
a1) Dezvoltarea sistemului de locuinţe
a2) Alte cheltuieli în domeniul locuinţelor

30
 b) Alimentarea cu apă şi amenajări hidrotehnice
b1) Alimentarea cu apă
b2) Amenajări hidrotehnice
c) Iluminat public şi electrificări rurale
d) Alimentarea cu gaze naturale în localităţi
e) Alte servicii în domeniile locuinţelor, serviciilor şi dezvoltării comunale
12. Protecţia mediului:
a) Salubritate şi gestionarea deşeurilor
a1) Salubritate
a2) Colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor
b) Canalizarea şi tratarea apelor reziduale
13. Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă:
a) Acţiuni generale economice şi comerciale
a1) Prevenire şi combatere inundaţii şi gheţuri
a2) Stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii
a3) Programe de dezvoltare regională şi locală
a4) Alte cheltuieli pentru acţiuni generale economice şi comerciale
14. Combustibil şi energie:
a) Energie termică
b) Alţi combustibili
c) Alte cheltuieli privind combustibilii şi energia
15. Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare:
a) Agricultură
a1) Protecţia plantelor şi carantina fitosanitară ***)
a2) Alte cheltuieli în domeniul agriculturii
16. Transporturi:
a) Transport rutier
a1) Drumuri şi poduri
a2) Transport în comun
a3) Străzi
b) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor
17. Alte acţiuni economice:
a) Fondul Român de Dezvoltare Socială
b) Zone libere
c) Turism
d) Proiecte de dezvoltare multifuncţională
e) Alte acţiuni economice

2.4 Operaţiunea de deschidere şi repartizare de credite bugetare

Operaţiunea de deschidere de credite bugetare este obligatorie pentru toate instituţiile

publice finanţate din fonduri bugetare, respectiv prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul
Fondului asigurărilor pentru şomaj şi bugetul local.
Deschiderea de credite bugetare se poate efectua numai în limita creditelor bugetare
aprobate de către organele în drept (Parlament, consiliile locale) şi constă, de fapt, într-o
aprobare pe care o solicită lună de lună fiecare instituţie publică prin ordonatorul său de la
Ministerul Finanţelor Publice.

31
 În acest sens, ordonatorii principali de credite până la data de 25 a lunii curente
solicită pentru luna viitoare deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli, cu
defalcare pe titluri, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru activitatea instituţiilor din
subordine.
Cererile pentru deschiderea de credite bugetare se aprobă de către ordonatorii
principali de credite sau de alte persoane cărora le-au fost delegate aceste atribuţii, în
condiţiile legii, şi de către conducătorii compartimentelor financiar-contabile şi se avizează
pentru control financiar preventiv.
În scopul deschiderii creditelor bugetare ministerele, Casa Naţională de Pensii şi Alte
Drepturi de Asigurări Sociale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de Muncă, după caz, completează şi prezintă Ministerului Finanţelor
Publice-Direcţia generală de programare bugetară sectorială şi securitate socială, exemplarul 1
(galben) şi 3 (roz) din formularul „Cerere pentru deschidere de credite”.
Formularul „Cerere pentru deschidere de credite” este însoţit de următoarele
documente:
- nota justificativă pentru deschiderea creditelor bugetare;
- situaţia centralizatoare a borderourilor privind transmiterea dispoziţiilor pentru
repartizarea/retragerea creditelor bugetare;
- borderou privind transmiterea dispoziţiilor pentru repartizarea/retragerea creditelor
bugetare prin trezoreria statului din judeţul/sectorul/Mun. Bucureşti;
- dispoziţie bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare
După aprobarea deschiderii de credite bugetare de către Ministerul Finanţelor Publice
(M.F.P.), ministerele şi alte instituţii publice centrale (Casa Naţională de Pensii şi Alte
Drepturi de Asigurări Sociale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de Muncă) au obligaţia de a ridica de la direcţia generală a
contabilităţii publice exemplarele nr.3 şi nr.4 din dispoziţiile bugetare privind
repartizarea/retragerea creditelor bugetare împreună cu exemplarul nr.3 (roz) din „Cererea
pentru deschiderea creditelor bugetare” vizate şi ştampilate de către persoanele cu atribuţii în
acest sens din cadrul M.F.P., prin care se confirmă deschiderea şi repartizarea/retragerea
creditelor bugetare respective.
Exemplarul nr.3 din „Dispoziţia bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor
bugetare” vizat şi ştampilat de către persoanele cu atribuţii în acest sens din cadrul M.F.P. se
transmite de către ministere, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale,
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă, ordonatorilor de credite din subordine cărora le-au fost repartizate credite bugetare,
astfel încât aceştia să aibă cunoştinţă de creditele bugetare care le-au fost repartizate pentru
luna respectivă.
În scopul înregistrării în contabilitatea Trezoreriei statului a creditelor bugetare deshise
şi repartizate/retrase din bugetul de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate în planul de conturi al Trezoreriei statului se
deschid conturi corespunzătoare care să evidenţieze acest lucru.
Conturile respective se deschid la solicitarea instituţiilor publice finanţate din bugetul
de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate şi bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj, după caz, la unităţile Trezoreriei
statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal, cu excepţia instituţiilor publice ai căror
conducători au calitatea de ordonatori principali şi secundari de credite cu sediul în Mun.
Bucureşti, precum şi a instituţiilor publice autonome cu sediul în Mun. Bucureşti ale căror
conturi se deschid la Direcţia trezorerie şi contabilitate publică a Mun. Bucureşti.
Ministerele şi alte instituţii publice centrale (Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi
de Asigurări Sociale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă) şi instituţiile subordonate organizează şi conduc evidenţa
creditelor bugetare deschise în cadrul creditelor bugetare aprobate cu ajutorul conturilor

32
speciale „Conturi în afara bilanţului” prevăzute în Planul de conturi pentru instituţii publice, şi
anume:
- Contul 806.1 „Credite deschise şi repartizate”
- Contul 806.2 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”
Cu ajutorul contului 806.1 „Credite deschise şi repartizate” instituţiile publice ai
căror conducători au calitatea de ordonatori principali şi secundari de credite ţin evidenţa
creditelor deschise pentru a fi repartizate instituţiilor subordonate. Contabilitatea analitică a
creditelor deschise de repartizat se ţine pe capitole şi titlurile bugetului aprobat.
La ordonatorii principali de credite, în debitul contului se înregistrează creditele
deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite subordonaţi, precum şi creditele
retrase de la aceştia, iar în creditul contului se înregistrează creditele repartizate acestora,
precum şi creditele retrase de Ministerul Finanţelor Publice prin rectificări bugetare.
La ordonatorii secundari de credite, în debitul contului se înregistrează creditele
repartizate de ordonatorul principal de credite pentru a fi repartizate ordonatorilor terţiari de
credite, precum şi creditele retrase de la aceştia, iar în creditul contului se înregistrează
creditele repartizate ordonatorilor terţiari de credite, precum şi creditele retrase de ordonatorul
principal.
Cu ajutorul contului 806.2 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii” instituţiile
publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, secundari sau terţiari de
credite, după caz, ţin evidenţa creditelor bugetare deschise pentru cheltuielile proprii.
Contabilitatea analitică a creditelor bugetare deschise pentru cheltuielile proprii se ţine
pe capitole şi titlurile bugetului aprobat.
Ordonatorii principali de credite înregistrează în debitul contului creditele deschise de
Ministerul Finanţelor Publice pentru cheltuieli proprii, iar în credit înregistrează creditele
retrase de Ministerul Finanţelor Publice.
Ordonatorii secundari şi terţiari de credite înregistrează în debit creditele bugetare
primite prin repartizare de la ordonatorul de credite ierarhic superior pentru cheltuieli proprii,
iar în creditul contului înregistrează creditele retrase de ordonatorul ierarhic superior.

2.5. Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor publice

Execuţia bugetară se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au

calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Ordonatorii de credite sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze
cheltuieli pe parcursul exerciţiului bugetar în limita creditelor bugetare aprobate, pe câtă
vreme plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă
denumirea generică de „contabil”.
Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în
competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza propunerilor compartimentelor
de specialitate ale instituţiei publice.
Ordonatorii de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor
generali sau altor persoane împuternicite în acest scop.
a) Angajarea cheltuielilor
Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugete în cadrul cărora se angajează, se
ordonanţează şi se efectuează plăţi reperezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.
Pentru acţiunile multianuale se înscriu distinct în buget creditele de angajamente şi
creditele bugetare. Pentru acţiunile multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente
legale în limita creditelor de angajament aprobate în buget pentru exerciţiul bugetar respectiv.
Cheltuielile de investiţii se angajează individual în cadrul angajamentelor multianuale
care reprezintă limita superioară de angajare.

33
 Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente:
1. angajamentul legal – faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act
juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice.
Angajamentul legal trebuie să se prezinte sub formă scrisă şi să fie semnat de
ordonatorul de credite. Angajamentul legal ia forma unui copntract de achiziţie publică,
comandă, convenţie, contract de muncă, acte de control, acord de împrumut etc.
Înainte de a angaja şi utiliza creditele bugetare, respectiv înainte de a lua orice măsură
care ar produce o cheltuială, ordonatorii de credite trebuie să se asigure că măsura luată
respectă principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în
special ale economiei şi eficienţei cheltuielilor.
Proiectele de angajamente legale nu pot fi aprobate de către ordonatorul de credite
decât dacă au primit în prealabil viza de control financiar preventiv, în condiţiile legii.
După semnarea angajamentului legal de către ordonatorul de credite acesta se
transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidenţa cheltuielilor
angajate.
2. angajamentul bugetar – orice act prin care o autoritate competentă, potrivit legii,
afectează fonduri publice unor anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate.
Valoarea angajamentelor legale nu poate depăşi valoarea angajamentelor bugetare şi,
respectiv a creditelor bugetare aprobate, cu excepţia angajamentelor legale aferente acţiunilor
multianuale, care nu pot depăşi creditele de angajament aprobate în buget.
Angajarea cheltuielilor trebuie să se facă întotdeauna în limita disponibilului de credite
bugetare, respectiv în limita disponibilului de credite de angajament pentru acţiuni
multianuale.
În scopul garantării acestei reguli angajamentele legale, respectiv toate actele prin care
statul sau unităţile administrativ-teritoriale contractează o datorie faţă de terţii-creditori, sunt
precedate de angajamente bugetare, respectiv de rezervarea creditelor necesare plăţii
angajamentelor legale.
b) Lichidarea cheltuielilor
Aceasta este faza din procesul execuţiei bugetare în care se verifică existenţa
angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de
exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste
operaţiunile respective.
Verificarea existenţei obligaţiei de plată se realizează prin verificarea documentelor
justificative din care să rezulte pretenţia creditorului, precum şi realitatea „serviciului
efectuat” (bunurile au fost livrate, lucrările executate şi serviciile prestate sau, după caz,
existenţa unui titlu care să justifice plata: titlu executoriu, acord de împrumut, acord de grant
etc.).
c) Ordonanţarea cheltuielilor
Ordonanţarea cheltuielilor este faza din procesul execuţiei bugetare în care se
confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata
poate fi realizată. Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că există o obligaţie
certă şi o sumă datorată, exigibilă la o anumită dată şi în acest caz ordonatorul de credite
bugetare poate emite „Ordonanţarea de plată” pentru efectuarea plăţii.
„Ordonanţarea de plată” este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă
dispoziţie conducătorului compartimentului financiar (financiar-contabil) să întocmească
instrumentele de plată a cheltuielilor.
d) Plata cheltuielilor
Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică este
eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii-creditori.
Plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă
denumirea generică de „contabil”, în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în
condiţiile dispoziţiilor legale, prin unităţile de trezorerie şi contabilitate publică la care îşi au

34
conturile deschise, cu excepţia plăţilor în valută, care se efectuează prin bănci comerciale, sau
a altor plăţi prevăzute de lege care să se efectueze prin bănci comerciale.
Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar (financiar-
contabil) în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a disponibilităţilor aflate în
conturi, după caz.
Plata nu se poate efectua în următoarele cazuri:
- când nu există credite bugetare deschise şi/sau repartizate sau disponibilităţile sunt
insuficiente;
- când nu există confirmarea serviciului efectuat şi documentele nu sunt vizate
pentru „bun de plată”;
- când beneficiarul nu este cel faţă de care instituţia are obligaţii;
- când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanţarea de plată şi nici
autorizarea prevăzută de lege.
În cazul constatării unei erori în legătură cu plata ce urmează a fi efectuată
conducătorul compartimentului financiar (financiar-contabil) suspendă plata.
Motivele deciziei de suspendare a plăţii se prezintă într-o declaraţie scrisă care se
trimite ordonatorului de credite şi spre informare persoanei împuternicite să exercite controlul
financiar preventiv.
Ordonatorul de credite poate solicita în scris şi pe propria răspundere efectuarea
plăţilor.
e) Organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.
Instituţiile publice, indiferent de suordonare şi modul de finanţare a cheltuielilor, au
obligaţia organizării evidenţei angajamentelor bugetare şi legale.
Acestea sunt asigurate prin intermediul următoarelor conturi:
- 806.0 „Credite bugetare aprobate”
- 806.6 „Angajamente bugetare”
- 806.7 „Angajamente legale”
- 806.8 „Angajamente de plată”
Cu ajutorul contului 806.0 „Credite bugetare aprobate” instituţiile publice, indiferent
de subordonare şi modul de finanţare a cheltuielilor, ţin evidenţa creditelor aprobate pentru
efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget.
Contabilitatea analitică a creditelor aprobate se ţine pe titluri, articole şi alineate în
cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
În debitul contului se înregistrează la începutul exerciţiului bugetar creditele bugetare
aprobate, cu defalcarea pe trimestre, precum şi suplimentările efectuate în cursul exerciţiului
bugetar care majorează creditele bugetare aprobate, ca urmare a unor rectificări bugetare sau
viramente de credite.
În creditul contului se înregistrează diminuările de credite efectuate în cursul
exerciţiului bugetar care micşorează creditele bugetare aprobate, ca urmare a unor rectificări
bugetare sau viramente de credite..
Soldul contului reprezintă totalul creditelor bugetare aprobate la un moment dat.
Cu ajutorul contului 806.6 „Angajamente bugetare” instituţiile publice, indiferent de
subordonare şi modul de finanţare a cheltuielilor, ţin evidenţa angajamentelor bugetare,
respectiv a sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare, în limita creditelor
bugetare aprobate.
Contabilitatea analitică a angajamentelor bugetare se ţine pe titluri, articole şi alineate
în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
În debitul contului se înregistrează angajamentele bugetare, precum şi suplimentările
efectuate în cursul exerciţiului bugetar care majorează angajamentele bugetare iniţiale.
În creditul contului se înregistrează diminuările de angajamentele bugetare efectuate
în cursul exerciţiului bugetar care micşorează angajamentele bugetare iniţiale.
Soldul contului reprezintă totalul angajamentele bugetare iniţiate la un moment dat.

35
 Soldurile conturilor 806.0 „Credite bugetare aprobate” şi 806.6 „Angajamente
bugetare” la finele exerciţiului bugetar nu se redeschid în anul următor.
La începutul fiecărui exerciţiu bugetar, în debitul contului 806.6 „Angajamente
bugetare” se preia soldul contului 806.7 „Angajamente legale” de la finele exerciţiului bugetar
anterior.
Fac excepţie angajamentele legale neplătite aferente acţiunilor multianuale, pentru
care în debitul contului 806.6 „Angajamente bugetare” se preiau numai angajamentele legale
neplătite pentru care există credite aprobate în exerciţiul curent.
Cu ajutorul contului 806.7 „Angajamente legale” instituţiile publice, indiferent de
subordonare şi modul de finanţare a cheltuielilor, ţin evidenţa angajamentelor legale, aprobate
de ordonatorul de credite în limita creditelor bugetare aprobate.
Contabilitatea analitică a angajamentelor legale se ţine pe titluri, articole şi alineate în
cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
În debitul contului se înregistrează angajamentele legale, precum şi suplimentările
efectuate în cursul exerciţiului bugetar care majorează angajamentele legale iniţiale.
În creditul contului în cursul anului se înregistrează diminuările de angajamentele
legale care micşorează angajamentele bugetare iniţiale, iar la finele anului totalul plăţilor
efectuate în contul angajamentelor legale.
Soldul contului la finele lunii reprezintă totalul angajamentele legale, iar la finele
aqnului totalul angajamentelor rămase neachitate.

2.6. Controlul exterior asupra iniţiativei ordonatorilor de credite de a efectua plăţi

Asupra iniţiativei ordonatorilor de credite de a efectua plăţi de casă, organele în drept
(trezoreriile operative) exercită un control financiar preventiv care au în vedere cheltuielile
curente, dar mai ales cele de capital. De asemenea, în cadrul acestora controlul este specializat
în funcţie de natura lor pe cheltuieli de personal, materiale, transferuri etc. şi detaliat apoi pe
componentele acestora: medicamente, alimente, reparaţii etc.
Indiferent însă de categoriile de cheltuieli iniţiate de ordonatorii de credite, organele
trezoreriilor operative urmăresc obiective şi parametri general valabil, iar în unele cazuri şi
aspecte mai analitice, specifice anumitor categorii de cheltuieli.
Dintre obiectivele şi condiţiile comune care trebuiesc îndeplinite şi care se află în
atenţia organelor trezoreriilor operative cu ocazia exercitării controlului financiar preventiv
asupra iniţiativei ordonatorilor de credite de a efectua plăţi din resursele financiare publice,
amintim:
- încadrarea plăţilor de casă în limita şi nivelul creditelor bugetare deschise sau
repartizate pe capitole şi categorii de cheltuieli. Cu această ocazie se urmăreşte
faptul ca soldul contului „Credite deschise din bugetul de stat”, analitic pe capitole
şi categoriile de cheltuieli menţionate mai sus, comparat cu soldul contului
„Cheltuieli efective” pe aceleaşi conturi să fie acoperitor;
- legalitatea plăţii în cauză, respectiv dacă aceasta este prevăzută într-un act
normativ şi poate fi finanţată dintr-un anumit buget;
- dacă plata este necesară şi oportună.
În această direcţie organele în drept verifică, pe baza documentelor şi actelor
justificative prezentate, măsura în care plăţile în cauză sunt specifice funcţionării instituţiei.
În cazul plăţilor pentru subvenţii ce se acordă instituţiilor publice ca o completare la
veniturile lor proprii, se are în vedere dacă au fost realizate evaluările privind veniturile
proprii prevăzute în buget şi dacă plata pentru care se solicită această subvenţie se justifică din
punctul de vedere al necesităţii şi oportunităţii ei. În cazul plăţilor pentru cheltuielile de
capital trezoreriilor operative li se prezintă „lista obiectivelor de investiţii cu finanţare
integrală sau parţială de la buget” aprobată de ordonatorul principal de credite, precum şi lista
poziţiei „alte cheltuieli de investiţii” defalcată pe categorii de bunuri ce urmează a fi

36
procurate. De asemenea, odată cu depunerea listelor obiectivelor de investiţii ordonatorii de
credite trebuie să aibă şi confirmarea resurselor de finanţare.
Controlul exercitat de trezoreriile operative asupăra plăţilor ce se efectuează prin
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale (sănătate, şomaj) are în
vedere, ca şi în cazul angajării de cheltuieli prin bugetul de stat, ca instituţia publică în cauză
să se încadreze în nivelul creditelor deschise sau repartizate prin Ministerul Finanţelor Publice
şi legalitatea efectuării acestor cheltuieli.
Controlul financiar preventiv pe care îl exercită organele în drept asupra cheltuielilor
instituţiilor publice care se finanţează prin bugetele locale trebui să asigure, în primul rând, ca
totalul plăţilor înregistrate să se încadreze în totalul veniturilor bugetului local (venituri
proprii + sume defalcate + subvenţii + transferurile din bugetul de stat) şi în nivelul creditelor
bugetare deschise sau repartizate.

Elemente aplicative pentru clarificarea şi consolidarea cunoştinţelor

1. Teste

1. Când se efectuează evaluarea elementelor de activ şi pasiv:

a) la data plăţii, la data achiziţiei, la data inventarierii?
b) la data încasării, la data intrării şi ieşirii din gestiune?
c) la data intrării în gestiune, la data inventarierii, la data scoaterii din funcţiune , la
data întocmirii situaţiilor financiare, la data ieşirii din unitate?
d) la data constatării lipsei din gestiune?

2. Ce sunt documentele justificative:

a) documente prime care probează o faptă?
b) documente contabile care justifică o cheltuială bugetară ?
c) documente cu regim special care aprobă o cheltuială bugetară?
d) documente primare care probează o operaţiune contabilă?

3. Ce este bugetul instituţiei:

a) un instrument financiar structurat pe venituri şi cheltuieli ?
b) o pârghie financiară ce dimensionează cheltuielile publice?
c) o metodă financiară care analizează cheltuielile publice?
d) orice persoană care are calitatea în numele statului, a unei colectivităţi sau instituţii
publice de a contracta, constata, lichida o creanţă sau de a ordona fie încasarea unei creanţe,
fie plata unei datorii?

4. Operaţiunea de deschidere de credite bugetare se referă la :

a) aprobarea acordată ordonatorului principal de credite pentru a putea efectua plăţi de
casă?
b) aprobarea acordată ordonatorului principal de credite pentru a putea repartiza
credite bugetare?
c) aprobarea acordată ordonatorului secundar de credite pentru a putea efectua plăţi de
casă?
d) aprobarea acordată ordonatorului terţiar de credite pentru a putea efectua plăţi de
casă?

37
2. Întrebări

Ce se înţelege prin evaluarea patrimoniului unei instituţii publice?

Care sunt principalele registre de contabilitate folosite de către contabilitatea publică?
Ce este acela articol bugetar?
Arătaţi rolul ordonatorului principal, secundar şi terţiar de credite?
Ce înţelegeţi prin noţiunea de repartizare de credite bugetare?

Recomandări bibliografice

Roman C-tin., (2006), „Contabilitatea instituţiilor publice“, Editura Economică, Bucureşti.

Klein J., Marios B., (1998), „Gestion et stratégie financieres internationales“, Bordas,
Paris.
Neurrisse A., (1986), „Le Tésorier – Payeur Général“, Presses Universitaires de France,
Paris.
Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham, (1998), „Finanţe manageriale”,
Editura Economică, Bucureşti, prin traducere coordonator Lector drd. MBA Livia Ilie.
Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de
conturi şi instrucţiunile de aplicare a acestuia.

38
 CAPITOLUL III
Proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică

3.1. Noţiuni teoretice privind achiziţiile publice

Scopul prezentei metodologii îl constituie:

a) promovarea concurenţei între operatorii economici;
b) garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici;
c) asigurarea transparentei şi integrităţii procesului de achiziţie publică;
d) asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de
atribuire de către autorităţile contractante.

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică sunt:

a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoaşterea reciprocă;
d) transparenţa;
e) proporţionalitatea;
f) eficienţa utilizării fondurilor publice;

Termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) acceptarea ofertei câştigătoare - actul juridic prin care autoritatea contractantă îşi
manifesta acordul de a se angaja juridic în contractul de achiziţie publică ce va fi
încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost desemnată câştigătoare;
b) acord-cadru - înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi
contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea
elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce
urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte preţul şi,
după caz, cantităţile avute în vedere;
c) candidat - oricare operator economic care a depus candidatura în cazul unei proceduri
de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv;
d) candidatură - documentele prin care un candidat îşi demonstrează situaţia personală,
capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia economică şi financiară,
capacitatea tehnică şi profesională, în vederea obţinerii invitaţiei de participare pentru
depunerea ulterioară a ofertei, în cazul aplicării unei proceduri de licitaţie restrânsă,
negociere sau dialog competitiv;
e) concurent - oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs
de soluţii;
f) contract de achiziţie publică - contractul care include şi categoria contractului sectorial,
astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau
mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori
economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse
sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă;
g) contract de concesiune de lucrări publice - contractul care are aceleaşi caracteristici ca
şi contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartidă lucrărilor executate
contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în
calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă
determinată sau acest drept însoţit de plată unei sume de bani prestabilite;
h) contract de concesiune de servicii - contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi
contractul de servicii, cu deosebirea că în contrapartidă serviciilor prestate
contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în

39
 calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau
acest drept însoţit de plată unei sume de bani prestabilite;
i) contractant - ofertantul care a devenit, în condiţiile legii, parte într-un contract de
achiziţie publică;
j) documentaţie de atribuire - documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de
obiectul contractului de achiziţie publică şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv
caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptiva;
k) drept special sau exclusiv - dreptul care rezultă din orice formă de autorizare acordată,
conform prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative, de o
autoritate competenta şi care are ca efect rezervarea desfăşurării de activităţi în
domeniul anumitor servicii publice numai de către una sau de către un număr limitat de
persoane, afectând în mod substanţial posibilitatea altor persoane de a desfăşura o astfel
de activitate;
a) l) fonduri publice - sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr.
500/2002 privind finanţele publice,
l) întreprindere publică - persoana juridică ce desfăşoară activităţi economice şi asupra
căreia se exercita direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a
participaţiilor financiare sau a regulilor specifice prevăzute în actul de înfiinţare a
întreprinderii respective, influenta dominantă a unei autorităţi contractante, astfel cum
este definită aceasta la art. 8 lit. a), b) sau c); prezumţia de exercitare a influenţei
dominante se aplică în orice situaţie în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau
mai multe autorităţi contractante definite conform art. 8 lit. a), b) sau c) se afla, direct
ori indirect, în cel puţin unul dintre următoarele cazuri:
 deţin majoritatea capitalului subscris;
 deţin controlul majorităţii voturilor în organul de conducere, cum ar fi
adunarea generală;
 pot numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de conducere
sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia;
m) licitaţie electronică - procesul repetitiv realizat după o primă evaluare completă a
ofertelor, în care ofertanţii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor
electronice, de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale
ofertei; evaluarea finală trebuie să se realizeze în mod automat prin mijloacele
electronice utilizate;
n) mijloace electronice - utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea şi
stocarea de date care sunt difuzate, transmise şi recepţionate prin cablu, radio, mijloace
optice sau prin alte mijloace electromagnetice;
o) ofertant - oricare operator economic care a depus oferta;
p) oferta - actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja
din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică; oferta cuprinde
propunerea financiară şi propunerea tehnica;
q) operator economic - oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de
lucrări - persoana fizică/juridică, de drept public său privat, ori grup de astfel de
persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţa produse, servicii
şi/sau execuţie de lucrări;
r) operatorul sistemului electronic de achiziţii publice - persoana juridică de drept public
care asigura autorităţilor contractante suportul tehnic destinat aplicării, prin mijloace
electronice, a procedurilor de atribuire;
s) procedura de atribuire - etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de
către candidaţi/ofertanţi pentru că acordul părţilor privind angajarea în contractul de
achiziţie publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitaţia
deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte,
concursul de soluţii;

40
 t) propunere financiară - parte a ofertei ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif,
alte condiţii financiare şi comerciale corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate
prin documentaţia de atribuire;
u) propunere tehnica - parte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini sau,
după caz, din documentaţia descriptiva;
v) «scris» sau «în scris» - orice ansamblu de cuvinte şi cifre care pot fi citite, reproduse şi
apoi comunicate. Acest ansamblu poate include şi informaţii transmise şi stocate prin
mijloace electronice;
b) u^1) sistem de achiziţie dinamic - proces în întregime electronic, limitat în timp şi
deschis pe întreaga sa durată oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de
calificare şi selecţie şi care a prezentat o ofertă orientativă conformă cu cerinţele
caietului de sarcini.
w) sistemul electronic de achiziţii publice - SEAP desemnează sistemul informatic de
utilitate publică, accesibil prin internet la o adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării
prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire;
x) Tratat - Tratatul pentru înfiinţarea Comunităţii Europene, încheiat la 25 martie 1957, cu
modificările şi completările ulterioare;
c) y) vocabularul comun al achiziţiilor publice - CPV - desemnează nomenclatorul de
referinţă aplicabil contractelor de achiziţie publică, adoptat prin Regulamentul nr.
2.195/2002/CE al Parlamentului European şi al Consiliului privind vocabularul comun
al achiziţiilor publice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 340 din 16
decembrie 2002, asigurând corespondenta cu alte nomenclatoare existente;
y) zile - zilele calendaristice, în afara cazului în care se menţionează că sunt zile
lucrătoare.

3.2. Tipuri de contracte, proceduri de atribuire

Tipuri de contracte de achiziţie publică

Contractele de achiziţie publică sunt:

a) contracte de lucrări;
b) contracte de furnizare;
c) contracte de servicii.

Contractul de lucrări este acel contract de achiziţie publică care are ca obiect:
a) fie execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în anexa nr. 1 sau
execuţia unei construcţii;
b) fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări sau atât proiectarea, cât şi execuţia unei
construcţii;
c) fie realizarea prin orice mijloace a unei construcţii care corespunde necesităţii şi
obiectivelor autorităţii contractante, în măsura în care acestea nu corespund prevederilor
lit. a) şi b).

Prin construcţie se înţelege rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţii de clădiri

sau lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească prin el însuşi o funcţie tehnică sau
economică.
Contractul de furnizare este acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de
lucrări, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în
rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare.
Contractul de achiziţie publică ce are ca obiect principal furnizarea de produse şi, cu
titlu accesoriu, operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune a acestora este considerat
contract de furnizare.

41
 Contractul de servicii este acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de
lucrări sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii.
Contractul de achiziţie publică care are ca obiect principal prestarea unor servicii şi, cu
titlu accesoriu, desfăşurarea unor activităţi este considerat contract de servicii.
Contractul de achiziţie publică care are ca obiect atât furnizarea de produse, cât şi
prestarea de servicii este considerat:
a) contract de furnizare, dacă valoarea estimată a produselor este mai mare decât valoarea
estimată a serviciilor prevăzute în contractul respectiv;
b) contract de servicii, dacă valoarea estimată a serviciilor este mai mare decât valoarea
estimată a produselor prevăzute în contractul respectiv.

Autorităţi contractante

Este autoritate contractantă:

a) oricare organism al statului - autoritate publică sau instituţie publică - care acţionează la
nivel central ori la nivel regional sau local;
b) oricare organism, cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi
de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care se află cel puţin în una
dintre următoarele situaţii:
 este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este
definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;
 se afla în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante,
astfel cum este definită la lit. a), sau unui alt organism de drept public;
 în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de
supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi
de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către
un alt organism de drept public;
c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele
prevăzute la lit. a) sau b);
d) oricare întreprindere publică atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică
sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi;

Reguli generale

Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiile prevăzute în relaţia cu

operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire.
Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt:
a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are
dreptul de a depune oferta;
b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-
şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune
oferta;
c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de
a-şi depune candidatură şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu
candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă
necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze
oferta finală;
d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări
cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau
mai mulţi dintre aceştia. Negocierea poate fi:
- negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

42
 - negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificata prin care autoritatea contractantă
solicita oferte de la mai mulţi operatori economici.
Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluţii, respectiv o
procedură specială prin care achiziţionează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al
proiectării urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan
sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu, cu sau fără
acordarea de premii.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică
prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă.
Aplicarea procedurilor de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice se realizează
prin intermediul SEAP.
Guvernul are dreptul de a stabili prin hotărâre obligaţia anumitor autorităţi
contractante de a aplica procedurile de atribuire a unor contracte de achiziţie publică numai
prin utilizarea mijloacelor electronice.
Guvernul are dreptul de a aproba prin hotărâre proiectarea şi implementarea unui
sistem centralizat la nivel naţional de achiziţionare specializată a anumitor produse, servicii
sau lucrări de la sau prin unităţi de achiziţii centralizate.
Unitatea de achiziţii centralizata este o autoritate contractantă, care:
a) achiziţionează în nume propriu produse şi/sau servicii, care sunt sau pot fi destinate
unei/unor alte autorităţi contractante;
b) atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru, în numele şi pentru o
altă/alte autorităţi contractante.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai
multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să
conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura garantarea protejării acelor
informaţii pe care operatorul economic le precizează că fiind confidenţiale, în măsura în care,
în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informaţii ar prejudicia interesele legitime ale
operatorului economic, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea
intelectuală.

3.3. Reguli privind estimarea valorii şi documentaţia de atribuire

Reguli de estimare a valorii contractului de achiziţie publică

Autoritatea contractantă are obligaţia de a estima valoarea contractului de achiziţie

publică pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea
contractului respectiv, fără taxă pe valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de
opţiuni şi, în măsura în care acestea pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale
suplimentari sau majorări ale valorii contractului.
În cazul în care autoritatea contractantă a prevăzut, posibilitatea de acordare a unor
premii/prime pentru candidaţi/ofertanţi, atunci determinarea valorii estimate a contractului de
achiziţie publică trebuie să includă şi valoarea premiilor/primelor respective.
Valoarea estimată a contractului de achiziţie publică trebuie să fie determinată
înainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv. Această valoare trebuie să
fie valabilă la momentul transmiterii spre publicare a anunţului de participare sau, în cazul în
care procedura de atribuire nu presupune publicarea unui astfel de anunţ, la momentul
transmiterii invitaţiei de participare.
În cazul în care, prin atribuirea contractului de furnizare, autoritatea contractantă îşi
propune să dobândească produse care necesita şi operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în

43
funcţiune, atunci valoarea estimată a acestui contract trebuie să includă şi valoarea estimată a
operaţiunilor/lucrărilor respective.
În cazul în care, la data estimării valorii contractului de furnizare, autoritatea
contractantă nu are încă stabilită modalitatea de dobândire a produselor, respectiv, cumpărare,
inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare, atunci valoarea
estimată a acestui contract trebuie să fie considerată ca fiind egală cu cea mai mare dintre
valorile ce corespund fiecărui mod de dobândire a produselor.
În cazul în care, la data estimării valorii contractului de furnizare, autoritatea
contractantă a stabilit modalitatea de dobândire a produselor, respectiv prin cumpărare în rate,
prin închiriere sau prin leasing cu sau fără opţiune de cumpărare, atunci metodă de estimare
variază în funcţie de durată contractului respectiv, astfel:
a) dacă durata contractului este stabilită şi este mai mică sau egală cu 12 luni, atunci
valoarea estimată trebuie calculată prin însumarea tuturor ratelor plătibile pe întreaga
durată a contractului respectiv;
b) dacă durata contractului este stabilită şi este mai mare de 12 luni, atunci valoarea
estimată trebuie calculată prin însumarea valorii totale a ratelor plătibile pe întreaga
durată a contractului respectiv, la care se adauga şi valoarea reziduală estimată a
produselor la sfârşitul perioadei pentru care s-a încheiat contractul;
c) dacă contractul se încheie pe o durată nedeterminată sau dacă durata acestuia nu poate
fi determinată la data estimării, atunci valoarea estimată trebuie calculată prin
multiplicarea cu 48 a valorii ratei lunare plătibile.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de furnizare
care trebuie reînnoit într-o perioadă dată, atunci estimarea valorii acestui contract trebuie să
aibă ca baza de calcul:
a) fie valoarea totală a tuturor contractelor de furnizare similare, atribuite în ultimele 12
luni, ajustată, dacă este posibil, cu modificările previzibile ce pot surveni în următoarele
12 luni în privinţa cantităţilor achiziţionate şi valorilor aferente;
b) fie valoarea estimată totală a tuturor contractelor de furnizare similare care se
anticipează că vor fi atribuite în următoarele 12 luni, începând din momentul primei
livrări.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze produse similare,
dar defalcate pe loturi a căror cumpărare se realizează prin atribuirea mai multor contracte de
furnizare distincte, atunci valoarea estimată se consideră a fi valoarea cumulata a tuturor
loturilor.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de servicii
pentru care nu se poate anticipa preţul total al prestaţiei, dar este posibilă estimarea unui tarif
mediu lunar, atunci metodă de estimare variază în funcţie de durată contractului respectiv,
astfel:
a) când durata contractului este stabilită şi nu depăşeşte 48 de luni, atunci valoarea
estimată trebuie calculată având în vedere întreaga durată a contractului;
b) când durata contractului nu poate fi determinată său depăşeşte 48 de luni, atunci
valoarea estimată trebuie calculată multiplicand valoarea lunară cu 48.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de servicii
care trebuie reînnoit într-o perioadă dată, atunci estimarea valorii acestui contract trebuie să
aibă ca baza de calcul:
a) fie valoarea totală a tuturor contractelor de servicii similare atribuite în ultimele 12 luni,
ajustată, dacă este posibil, cu modificările previzibile ce pot surveni în următoarele 12
luni, în privinţa cantităţilor achiziţionate şi valorilor aferente;
b) fie valoarea estimată totală a tuturor contractelor de servicii similare care se anticipează
că vor fi atribuite în următoarele 12 luni, începând din momentul primei prestaţii.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii similare,
dar defalcate pe loturi a căror achiziţionare face obiectul unor contracte distincte de servicii,

44
atunci valoarea estimată se consideră a fi valoarea cumulata a tuturor loturilor. În cazul în care
valoarea cumulata a tuturor loturilor depăşeşte pragul valoric prevăzut de lege, atunci
autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura cererii de oferta numai pentru
loturile care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică sau egală cu echivalentul
în lei a 75.000 euro;

b) valoarea cumulata a loturilor pentru care se aplică procedura cererii de oferta nu

depăşeşte 20% din valoarea totală a serviciilor care urmează să fie prestate.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de
asigurare, atunci valoarea estimată a acestor contracte de servicii se calculează pe baza
primelor de asigurare ce urmează a fi plătite, precum şi a altor forme de remuneraţii aferente
serviciilor respective.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii bancare
sau alte servicii financiare, atunci valoarea estimată a acestor contracte de servicii se
calculează pe baza taxelor, comisioanelor, dobânzilor şi a oricăror alte forme de remuneraţii
aferente serviciilor respective.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de
proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice, atunci valoarea estimată a acestor
contracte de servicii se calculează pe baza onorariilor ce urmează a fi plătite şi a oricăror alte
forme de remuneraţii aferente serviciilor respective.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze lucrări pentru
care urmează să pună la dispoziţie executantului materiale, utilaje, echipamente tehnologice
sau orice alte amenajări şi dotări necesare execuţiei lucrărilor, atunci valoarea estimată a
respectivului contract de lucrări trebuie să includă atât costul lucrării care urmează să se
execute, cât şi valoarea totală a facilităţilor menţionate.
În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuţia unui ansamblu de
lucrări care presupune, după caz, şi furnizarea de echipamente, instalaţii, utilaje sau alte dotări
aferente, atunci valoarea estimată se determina avându-se în vedere valoarea totală a
întregului ansamblu.
În cazul în care o lucrare permite execuţia pe obiecte/loturi, pentru care autoritatea
contractantă îşi propune să atribuie, unuia sau mai multor executanţi, contracte distincte de
lucrări, atunci valoarea estimată trebuie determinată avându-se în vedere valoarea cumulata a
tuturor obiectelor/loturilor care intra în componenţa lucrării respective. În cazul în care
valoarea cumulata a tuturor obiectelor/loturilor care intra în componenţa lucrării respective
depăşeşte pragul valoric prevăzut , atunci autoritatea contractantă are dreptul de a aplica
procedura cererii de oferta numai pentru obiectele/loturile care îndeplinesc în mod cumulativ,
următoarele condiţii:
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să organizeze un concurs de
soluţii, atunci valoarea estimată care trebuie luată în considerare se determina astfel:
a) dacă concursul de soluţii este organizat ca o procedură independenta, atunci valoarea
estimată include valoarea tuturor premiilor/sumelor care urmează a fi acordate
concurenţilor, inclusiv valoarea estimată a contractului de servicii care ar putea fi
încheiat ulterior, în cazul în care autoritatea contractantă nu a exclus această posibilitate
în anunţul de participare la concurs;
b) dacă concursul de soluţii este organizat ca parte a unei proceduri de atribuire a unui
contract de servicii, atunci valoarea estimată luată în considerare este valoarea estimată
a contractului de servicii respectiv, în care se include valoarea eventualelor premii/sume
care urmează a fi acordate concurenţilor.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să încheie un acord-cadru, atunci
valoarea estimată se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor

45
de achiziţie publică ce se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru respectiv, pe
întreaga sa durată.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să utilizeze un sistem de achiziţie
dinamic, atunci valoarea estimată se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a
tuturor contractelor de achiziţie publică ce se anticipează că vor fi atribuite prin utilizarea
sistemului de achiziţie dinamic respectiv, pe întreaga sa durată.

Reguli de elaborare a documentaţiei de atribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de atribuire

orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura
ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de
aplicare a procedurii de atribuire.
Documentaţia de atribuire trebuie să cuprindă, fără a se limita la cele ce urmează, cel
puțin:
a) informaţii generale privind autoritatea contractantă, în special cu privire la adresa -
inclusiv telefon, fax, e-mail -, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;
b) instrucţiuni privind date limita care trebuie respectate şi formalităţi care trebuie
îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire;
c) dacă sunt solicitate, cerinţele minime de calificare, precum şi documentele care
urmează să fie prezentate de ofertanţi/candidaţi pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor
de calificare şi selecţie;
d) caietul de sarcini sau documentaţia descriptiva, aceasta din urmă fiind utilizată în cazul
aplicării procedurii de dialog competitiv sau de negociere;
e) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehnice şi
financiare;
f) informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea
ofertei câştigătoare;
g) instrucţiuni privind modul de utilizare a căilor de atac;
h) informaţii referitoare la clauzele contractuale obligatorii.
Autoritatea contractantă are dreptul de a preciza în documentaţia de atribuire
instituțiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii privind
reglementările referitoare la impozitare, precum şi cele referitoare la protecţia mediului.
Autoritatea contractantă are obligaţia să precizeze în documentaţia de atribuire
regulile obligatorii referitoare la condiţiile de muncă şi de protecţie a muncii, care sunt în
vigoare la nivel naţional şi care trebuie respectate pe parcursul îndeplinirii contractului de
lucrări ori de servicii, sau să indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot
obţine informaţii detaliate privind reglementările respective. În acest caz, autoritatea
contractantă are totodată şi obligaţia de a solicita operatorilor economici să indice în cadrul
ofertei faptul că la elaborarea acesteia au ţinut cont de obligaţiile referitoare la condiţiile de
muncă şi protecţia muncii.
Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice.
Specificaţiile tehnice reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce
permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în aşa maniera încât
să corespundă necesităţii autorităţii contractante.
Specificaţiile tehnice definesc, după caz şi fără a se limita la cele ce urmează,
caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă, cerinţe privind impactul
asupra mediului înconjurător, siguranţă în exploatare, dimensiuni, terminologie, simboluri,
teste şi metode de testare, ambalare, etichetare, marcare şi instruţiuni de utilizare a produsului,
tehnologii şi metode de producţie, precum şi sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru
certificarea conformităţii cu standarde relevante sau altele asemenea. În cazul contractelor

46
pentru lucrări, specificaţiile tehnice pot face referire, de asemenea, şi la prescripţii de
proiectare şi de calcul al costurilor, la verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor
sau a tehnicilor, procedeelor şi metodelor de execuţie, ca şi la orice alte condiţii cu caracter
tehnic pe care autoritatea contractantă este capabilă să le descrie, în funcţie şi de diverse acte
normative şi reglementări generale sau specifice, în legătură cu lucrările finalizate şi cu
materialele sau alte elemente componente ale acestor lucrări.
Specificaţiile tehnice se definesc astfel încât să corespundă, atunci când este posibil,
necesităţilor/ exigenţelor oricărui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilităţi.
Specificaţiile tehnice trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de
atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să
restrângă concurenta între operatorii economici.
Fără a aduce atingere reglementarilor tehnice naţionale obligatorii, în măsura în care
acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, autoritatea contractantă are obligaţia de a
defini specificaţiile tehnice:
a) fie prin referire, de regulă în următoarea ordine de prioritate, la standarde naţionale care
adopta standarde europene, la omologări tehnice europene, la standarde internaţionale
sau la alte referinţe de natură tehnică elaborate de organisme de standardizare europene;
în cazul în care acestea nu există, atunci specificaţiile tehnice se definesc prin referire la
alte standarde, omologări sau reglementări tehnice naţionale privind utilizarea
produselor sau proiectarea, calculul şi execuţia lucrărilor. Orice astfel de referire trebuie
să fie însoţită de menţiunea sau echivalent;
b) fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funţionale solicitate, care trebuie să
fie suficient de precis descrise încât să permită ofertanţilor să determine obiectul
contractului de achiziţie publică, iar autorităţii contractante să atribuie contractul
respectiv;
c) fie atât prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale solicitate, astfel cum
sunt acestea prevăzute la lit. b), cât şi prin referirea la standardele, omologările tehnice,
specificaţiile tehnice comune, prevăzute la lit. a), ca mijloc de prezumţie a conformităţii
cu nivelul de performanţă şi cu cerinţele funcţionale respective;
d) fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale solicitate, astfel cum sunt
acestea prevăzute la lit. b), pentru anumite caracteristici, şi prin referirea la standardele
sau omologările tehnice, prevăzute la lit. a), pentru alte caracteristici.
În cazul în care autoritatea contractantă defineşte specificaţiile tehnice din caietul de
sarcini, optând pentru modalitatea prevăzută, atunci nici o ofertă nu poate fi respinsă pe motiv
ca produsele sau serviciile prevăzute în propunerea tehnică nu sunt conforme cu specificaţiile
precizate, dacă ofertantul demonstrează, prin orice mijloc adecvat, că propunerea tehnica
prezentată satisface într-o manieră echivalentă cerinţele autorităţii contractante definite prin
specificaţiile tehnice.
În cazul în care autoritatea contractantă defineşte specificaţiile tehnice din caietul de
sarcini prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale solicitate, atunci nici o
ofertă nu poate fi respinsă dacă ofertantul demonstrează prin orice mijloc adecvat ca
produsele, serviciile sau lucrările oferite asigura îndeplinirea performanţelor sau cerinţelor
funcţionale solicitate deoarece sunt conforme cu:
a) un standard naţional care adopta un standard european:
b) o omologare tehnica europeană;
c) o specificaţie tehnica comună utilizată în Comunitatea Europeană;
d) un standard internaţional;
e) alte reglementări tehnice elaborate de organisme de standardizare europene.
Un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cu specificaţiile tehnice solicitate îl poate
reprezenta dosarul tehnic al producătorului sau un raport de încercare/testare emis de un
organism recunoscut, cum ar fi, după caz, un laborator neutru de încercări şi calibrare sau un
organism de certificare şi inspecţie care asigura respectarea standardelor europene aplicabile;

47
autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta certificate emise de organisme recunoscute
în oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Performanţele şi cerinţele funcţionale prevăzute, prin care se definesc specificaţiile
tehnice, pot include şi caracteristici de mediu.
În cazul în care autoritatea contractantă solicita îndeplinirea anumitor caracteristici de
mediu în ceea ce priveşte performanţele şi cerinţele funcţionale, atunci aceasta are dreptul de
a utiliza, integral sau parţial, specificaţii definite prin "etichete ecologice" europene,
multinaţionale sau prin orice alte "etichete ecologice", dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ
următoarele condiţii:
a) specificaţiile respective sunt adecvate pentru definirea caracteristicilor produselor sau
serviciilor a căror furnizare/prestare reprezintă obiect al contractului de achiziţie
publică;
b) cerinţele pentru "eticheta ecologică" au fost elaborate pe baze ştiinţifice;
c) "eticheta ecologică" a fost adoptată printr-o procedură specifică ce a permis implicarea
tuturor părţilor interesate - organisme guvernamentale, consumatori, producători,
distribuitori, organizaţii de mediu;
d) "eticheta ecologică" este accesibilă/disponibilă oricărei persoane interesate.
Autoritatea contractantă are dreptul de a preciza în caietul de sarcini faptul că
produsele sau serviciile oferite care deţin o anumită "eticheta ecologică" sunt considerate că
îndeplinesc implicit specificaţiile tehnice solicitate. Pe de altă parte, autoritatea contractantă
nu are dreptul de a considera o propunere tehnica ca fiind neconforma, pentru singurul motiv
ca produsele sau serviciile ofertate nu deţin "eticheta ecologică" precizata, dacă ofertantul
demonstrează, prin orice mijloc adecvat ca produsele/ serviciile oferite corespund
specificaţiilor tehnice solicitate.
Se interzice definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică o
anumită origine, sursa, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un
brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor
operatori economici sau a anumitor produse.
Prin derogare, se admite o astfel de indicaţie, dar numai în mod excepţional, în
situaţia în care o descriere suficient de precisă ţi inteligibilă a obiectului contractului nu este
posibilă.
Autoritatea contractantă are dreptul de a impune în cadrul documentaţiei de atribuire,
în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, condiţii speciale de
îndeplinire a contractului prin care se urmăreşte obţinerea unor efecte de ordin social sau în
legătură cu protecţia mediului şi promovarea dezvoltării durabile.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea documentaţiei de atribuire
de către orice operator economic prin asigurarea accesului direct, nerestricţionat şi deplin,
prin mijloace electronice, la conţinutul documentaţiei de atribuire.
Prin excepţie, în situaţia în care ataşarea documentaţiei de atribuire în SEAP nu este
posibilă din motive tehnice, autoritatea contractantă are obligaţia de a pune la dispoziţia
oricărui operator economic care a înaintat o solicitare în acest sens sau, după caz, căruia i s-a
transmis o invitaţie de participare a unui exemplar din documentaţia de atribuire, pe suport
hârtie ori pe suport magnetic.
Reguli de participare la procedura de atribuire

Orice operator economic are dreptul de a participa, individual sau într-un grup de
operatori, la procedura de atribuire.
Ofertantul/candidatul care, în conformitate cu legislaţia statului în care este stabilit,
este abilitat să presteze o anumită activitate nu poate fi exclus dintr-o procedură de atribuire
pentru singurul motiv că, în conformitate cu legislaţia naţională, acest tip de activitate poate fi
prestat numai de către persoane juridice sau numai de către persoane fizice.

48
 Autoritatea contractantă are dreptul de a impune că participarea la procedura de
atribuire să fie permisă numai unor ateliere protejate sau acelor ofertanţi care se angajează să
îndeplinească contractul în contextul unor programe de angajare protejată, în cadrul cărora
majoritatea angajaţilor implicaţi sunt persoane cu dizabilităţi, care, prin natură sau gravitatea
deficientelor lor, nu pot exercita o activitate profesională în condiţii normale.
În cazul în care autoritatea contractantă decide să limiteze participarea la procedura de
atribuire, atunci această decizie trebuie să fie precizata explicit în anunţul de participare la
procedura de atribuire.
Mai mulţi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune
candidatura sau oferta comună, fără a fi obligaţi să îşi legalizeze din punct de vedere formal
asocierea.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca asocierea să fie legalizata numai în
cazul în care oferta comună este declarată câştigătoare şi numai dacă o astfel de măsură
reprezintă o condiţie necesară pentru bună îndeplinire a contractului.
Fără a i se diminua răspunderea în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a viitorului
contract de achiziţie publică, ofertantul are dreptul de a include în propunerea tehnica
posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv.
În cazul în care autoritatea contractantă solicita, ofertantul are obligaţia de a preciza
partea/părţile din contract pe care urmează să le subcontracteze şi datele de recunoaştere ale
subcontractantilor propuşi.
Fără a afecta posibilitatea operatorilor economici de a oferta pe mai multe loturi
diferite, candidatul/ofertantul nu are dreptul ca în cadrul aceleiaşi proceduri:
a) să depună două sau mai multe candidaturi/oferte individuale şi/sau comune, sub
sancţiunea excluderii din competiţie a tuturor candidaturilor/ofertelor în cauză;
b) să depună ofertă individuală/comună şi să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul
unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii ofertei individuale sau, după caz, a celei în
care este ofertant asociat.
Întreprinderile afiliate au dreptul de a participa în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire,
dar numai în cazul în care participarea acestora nu este de natură să distorsioneze concurenţa.

3.4. Reguli de publicitate şi comunicare

Reguli de publicitate

Publicarea anunţurilor

Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenta atribuirii contractelor

de achiziţie publică şi încheierii acordurilor-cadru prin publicarea, în conformitate cu
prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie, de participare şi de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare anunţurile către
operatorul SEAP, utilizând în acest sens numai mijloace electronice.
În cazurile prevăzute de lege, operatorul SEAP are obligaţia de a asigura transmiterea
în format electronic a anunţurilor spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Operatorul SEAP are obligaţia de a asigura Autorităţii Naţionale pentru
Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice accesul nerestricţionat la anunţurile
transmise de către autorităţile contractante, înainte de publicarea acestora.
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
verifica fiecare anunţ transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare în SEAP, în
măsura în care anunţul respectiv este în legătură cu aplicarea procedurii de atribuire a unui
contract cu o valoare estimată mai mare decât pragurile valorice prevăzute. În termen de două

49
zile lucrătoare de la data primirii anunţului în SEAP, Autoritatea Naţională pentru
Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are obligaţia:
a) fie să emită către operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anunţul respectiv, în
cazul în care în urma verificării nu se constată erori/omisiuni de completare;
b) fie să respingă publicarea anunţului, în cazul în care se constată erori/omisiuni de
completare, informând totodată autoritatea contractantă asupra acestei decizii, precum
şi asupra modului în care erorile/omisiunile pot fi remediate.
Operatorul SEAP are obligaţia:
a) de a transmite anunţul spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cel mult
o zi lucrătoare de la primirea acceptului de publicare, în cazul în care este prevăzută o
obligaţie în acest sens; operatorul SEAP are obligaţia de a asigura înregistrarea în
sistemul electronic a datei la care a fost transmis anunţul spre publicare, ca probă
privind momentul transmiterii;
b) de a publica anunţul în SEAP în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acceptului
de publicare.
Operatorul SEAP nu are dreptul de a publica anunţul transmis de autoritatea
contractantă sau de a-l transmite spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, fără
obţinerea acceptului de publicare emis de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi
Monitorizarea Achiziţiilor Publice.
În cazul în care, din motive de natură tehnică, operatorul SEAP nu are posibilitatea
transmiterii unui anumit anunţ spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
autorităţii contractante îi revine responsabilitatea transmiterii spre publicare a anunţului
respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP are obligaţia de a înştiinţa autoritatea
contractantă cu privire la apariţia unei astfel de situaţii, în cel mult o zi lucrătoare de la
expirarea perioadei prevăzute de lege.
După publicarea anunţului în SEAP, autoritatea contractantă are obligaţia de a
transmite anunţul şi către Regia Autonomă "Monitorul Oficial", spre publicare în Monitorul
Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii publice.
În cazul în care legislaţia prevede obligaţia publicării anunţului în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, atunci anunul respectiv nu poate fi publicat la nivel naţional înainte de data
transmiterii acestuia către Comisia Europeană.
Anunţul publicat la nivel naţional nu trebuie să conţină alte informaţii faţă de cele
existente în anunţul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi trebuie să menţioneze
data transmiterii către Comisia Europeană.

Anunţul de intenţie

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de

intenţie.
Publicarea anunţului de intenţie nu creează autorităţii contractante obligaţia de a
efectua respectivă achiziţie publică.
Anunţul de intenţie se publică:
a) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în SEAP şi în Monitorul Oficial al României,
Partea a VI-a, Achiziţii publice; sau
b) numai în SEAP, cu condiţia ca, înainte de publicare, să fi fost transmis un anunţ
simplificat de informare prealabilă către Comisia Europeană.

Anunţul de participare

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de

participare atunci când:

50
 a) iniţiază procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau
negociere, cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, pentru atribuirea
contractului de achiziţie publică sau pentru încheierea acordului-cadru;
b) lansează un sistem dinamic de achiziţie;
c) iniţiază procesul de atribuire a unui contract de achiziţie publică printr-un sistem
dinamic de achiziţii, în acest caz publicându-se un anunţ simplificat;
d) organizează un concurs de soluţii.
Anunţul de participare se publică în SEAP şi în Monitorul Oficial al României, Partea a
VI-a, Achiziţii publice şi, după caz, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toate situaţiile în care:
a) valoarea estimată a contractului/acordului-cadru de furnizare sau de servicii care
urmează să fie atribuit/încheiat este mai mare decât echivalentul în lei a 125.000 euro;
b) valoarea estimată a contractului/acordului-cadru de furnizare sau de servicii care
urmează să fie atribuit/încheiat este mai mare decât echivalentul în lei a 400.000 euro;
c) valoarea estimată a contractului/acordului-cadru de lucrări care urmează să fie
atribuit/încheiat este mai mare decât echivalentul în lei a 5.000.000 euro.

Anunţul de atribuire
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de atribuire în
cel mult 48 de zile după ce:
a) a finalizat procedura de atribuire - licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog
competitiv, negociere cu/fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, cerere
de oferte - prin atribuirea contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului-
cadru;
b) a finalizat un concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câştigător;
c) a atribuit un contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii.
a) Anunţul de atribuire se publică în SEAP şi în Monitorul Oficial al României, Partea a
VI-a, Achiziţii publice, şi, după caz, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toate situaţiile în
care:
a) valoarea contractului de furnizare sau de servicii care a fost atribuit este mai mare
decât echivalentul în lei a 125.000 euro;
b) valoarea estimată a contractului/acordului-cadru de furnizare sau de servicii care
urmează să fie atribuit/încheiat este mai mare decât echivalentul în lei a 400.000 euro;
c) valoarea contractului de lucrări care a fost atribuit este mai mare decât echivalentul în
lei a 5.000.000 euro.
Reguli speciale de transparenţă aplicabile achiziţiei publice de servicii de publicitate
În cazul atribuirii contractelor de publicitate media, cu o valoare anuală cumulată, fără
TVA, estimată ca fiind mai mare decât echivalentul în lei a 20.000 euro, autoritatea
contractantă are obligaţia de a publica un anunţ de participare şi un anunţ de atribuire, în
sistemul informatic de utilitate publică disponibil pe internet, la o adresă dedicată, precum şi
pe pagina proprie de internet.
Prin contract de publicitate media se înţelege orice contract de servicii având ca
obiect crearea, producerea şi/sau difuzarea de reclamă sau alte forme de promovare prin
intermediul mijloacelor de informare în masa scrise, audiovizuale sau electronice.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în anunţul de participare criteriile
de calificare şi selecţie şi, în situaţia în care criteriul de atribuire a contractului este oferta cea
mai avantajoasă din punct de vedere economic, algoritmul de calcul al punctajului; anunţul
trebuie să fie însoţit de un referat de oportunitate prin care se justifica raţiunea achiziţiei
serviciilor de publicitate, precizându-se totodată impactul urmărit şi criteriile de măsurare a
rezultatului obţinut.

51
 În cel mult 120 de zile de la data finalizării contractului de servicii de publicitate,
autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în sistemul informatic prevăzut un raport de
evaluare a impactului achiziţiei serviciilor de publicitate.
Contractele de publicitate media trebuie să conţină în mod obligatoriu şi următoarele
clauze specifice referitoare la obligaţia părţilor de a asigura, inclusiv pe parcursul îndeplinirii
contractului, accesul publicului cel puţin la următoarele informaţii: destinatarii finali ai
fondurilor de publicitate, criteriile de alocare a acestor fonduri, sumele alocate fiecărui
beneficiar final şi termenele de îndeplinire a prevederilor contractuale.
Accesul publicului la informaţiile menţionate se realizează prin grija autorităţii
contractante care are obligaţia de a deţine informaţii actualizate cu privire la modul de
îndeplinire a contractului.
În cazul contractelor de publicitate media este obligatorie menţionarea denumirii
autorităţii/autorităţilor contractante în materialul publicitar.

Reguli de comunicare şi de transmitere a datelor

Orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea, trebuie să fie
transmise în scris.
Orice document scris trebuie înregistrat în momentul transmiterii, respectiv în
momentul primirii.
Comunicarea, transmiterea şi stocarea informaţiilor se realizează astfel încât să se
asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor respective.
Documentele scrise pot fi transmise prin oricare dintre următoarele modalităţi:
a) prin poştă;
b) prin fax;
c) prin mijloace electronice;
d) prin orice combinaţie a celor prevăzute la lit. a)-c).
Autoritatea contractantă are dreptul de a impune, în documentaţia de atribuire,
modalităţile de comunicare pe care intenţionează să le utilizeze pe parcursul aplicării
procedurii.
Modalităţile de comunicare impuse de autoritatea contractantă trebuie să nu
restricţioneze accesul operatorilor economici la procedura de atribuire.
Instrumentele utilizate pentru comunicarea electronică, precum şi caracteristicile lor
tehnice trebuie să fie nediscriminatorii, disponibile în mod facil oricărui operator economic şi
trebuie să asigure interoperabilitatea cu tehnologiile uzuale de informare şi comunicare.
În cazul în care documentele se transmit prin mijloace electronice, acestora le sunt
aplicabile prevederile legale referitoare la semnătura electronică.
Operatorul economic are dreptul de a transmite o solicitare de participare la
procedura de atribuire prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege sau prin telefon, în
acest din urmă caz operatorul economic având obligaţia de a confirma solicitarea de
participare în scris, cât mai curând posibil.
Autoritatea contractantă are dreptul de a impune ca orice solicitare de participare la
procedura de atribuire, care a fost transmisă prin fax, să fie confirmată, într-un termen
rezonabil, prin scrisoare transmisă prin poştă sau prin mijloace electronice. În acest caz,
autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în anunţul de participare cerinţa respectivă,
precum şi termenul în care aceasta trebuie îndeplinită.
Operatorul economic are dreptul de a transmite oferta numai prin poştă sau, dacă
autoritatea contractantă prevede această posibilitate, prin mijloace electronice.
În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte că ofertele urmează să fie transmise
prin poştă, ofertantul are, în mod implicit, şi dreptul de a depune oferta direct la sediul
autorităţii contractante sau la o altă adresă indicată de aceasta.

52
 Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili că solicitările de participare şi/sau
ofertele să fie transmise prin mijloace electronice, numai dacă se asigura respectarea
următoarelor cerinţe:
a) informaţiile referitoare la posibilităţile specifice de transmitere electronică, inclusiv
criptarea, sunt disponibile pentru orice operator economic interesat;
b) dispozitivele electronice de recepţionare garantează în mod corespunzător integritatea şi
confidenţialitatea datelor recepţionate;
c) operatorii economici trebuie să transmită înainte de data limita de transmitere
documentele, certificatele, declaraţiile şi altele asemenea.
Garantarea integrităţii şi confidenţialităţii datelor recepţionate presupune faptul că
dispozitivele electronice, prin caracteristicile tehnice pe care le deţin şi/sau prin procedurile
specifice utilizate, permit îndeplinirea în mod cumulativ a cel puţin următoarelor condiţii:
a) momentul exact al primirii ofertelor sau solicitărilor de participare, precum şi, dacă este
cazul, a unor planuri/proiecte poate fi determinat cu precizie;
b) înainte de data limita de transmitere a datelor, nici o persoană nu are acces la datele
transmise;
c) în cazul în care interdicţia de acces prevăzută la lit. b) a fost încălcată, acest acces
neautorizat este clar detectabil;
d) numai persoane autorizate în acest sens au dreptul de a stabili sau modifica data de
vizualizare a datelor recepţionate;
e) accesul la datele recepţionate este posibil, în toate etapele procesului, numai printr-o
acţiune simultană a cel puţin două persoane/sisteme autorizate şi numai după data de
vizualizare stabilită conform prevederilor lit. d);
f) după data de vizualizare a datelor recepţionate, accesul la datele respective rămâne
posibil numai pentru persoanele autorizate să vizualizeze datele respective.

3.5. Reguli de evitare a conflictului de interese

Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de

a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui
conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale.
Persoana fizică sau juridică care a participat la întocmirea documentaţiei de atribuire
are dreptul, în calitate de operator economic, de a fi ofertant, ofertant asociat sau
subcontractant, dar numai în cazul în care implicarea sa în elaborarea documentaţiei de
atribuire nu este de natură să distorsioneze concurenţa.
Persoanele fizice sau juridice care participa direct în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ ofertelor nu au dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant asociat sau
subcontractant, sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire.
Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor următoarele persoane:
a) persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia
dintre ofertanţi/candidaţi sau subcontractanti ori persoane care fac parte din consiliul de
administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi
sau subcontractanti;
b) soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte
din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre
ofertanţi/candidaţi;
c) persoane despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze
imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.
Contractantul nu are dreptul de a angaja, în scopul îndeplinirii contractului de achiziţie
publică, persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplicării unei proceduri de atribuire, pe parcursul

53
unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului, sub sancţiunea nulităţii
contractului respectiv pentru cauza imorală.

3.6. Proceduri de atribuire

Etape premergătoare iniţierii procedurii de atribuire

Fără a afecta aplicabilitatea prevederilor referitoare la perioadele minime care trebuie
asigurate între, pe de o parte, data transmiterii spre publicare a anunţurilor de participare sau
data transmiterii invitaţiilor de participare şi, pe de altă parte, data limită pentru depunerea
ofertelor/candidaturilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili perioada respectivă
în funcţie de complexitatea contractului şi/sau de cerinţele specifice, astfel încât operatorii
economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient pentru
elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare care sunt solicitate prin
documentaţia de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi perioada pentru elaborarea
ofertelor în cazul în care acestea nu pot fi elaborate decât după vizitarea amplasamentelor sau
după consultarea la faţa locului a unor documente-anexa la caietul de sarcini, precum şi în
cazul în care autoritatea contractantă nu are posibilitatea de a transmite documentaţia de
atribuire sau răspunsul la solicitarea de clarificări în termenele limita stabilite de de lege, deşi
a primit în timp util o solicitare în acest sens. Într-o astfel de situaţie, data limita de depunere
a ofertelor se decalează cu o perioadă suficientă, astfel încât orice operator economic interesat
să dispună de un timp rezonabil necesar pentru obţinerea informațiilor complete şi relevante
pentru elaborarea ofertei.

A. Licitaţia deschisă
Procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară, de regulă, într-o singură etapă.
Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare
de licitaţie electronică, caz în care are obligaţia de a anunţa această decizie în anunţul de
participare şi în documentaţia de atribuire.
Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare, a unui anunţ de
participare prin care solicita operatorilor economici interesaţi depunerea de oferte.
Perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data limita de depunere a ofertelor trebuie să fie de cel
puţin 52 de zile.
În cazul în care autoritatea contractantă a publicat un anunţ de intenţie referitor la
contractul de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce
perioada prevăzută mai sus până la 36 de zile.
Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind
documentaţia de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără
ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu
trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din
partea operatorului economic.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile - însoţite de
întrebările aferente - către toţi operatorii economici care au obţinut documentaţia de atribuire,
luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective.
În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp
util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta termenul prevăzut,
aceasta din urmă are, totuşi, obligaţia de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în
care perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea răspunsului face posibilă primirea
acestuia de către operatorii economici înainte de data limita de depunere a ofertelor.

54
 Autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la data, oră şi adresa
indicate în anunţul de participare, în măsura în care nu a devenit incidentă obligaţia privind
decalarea termenului de depunere a ofertelor, conform prevederilor legale, cu excepţia cazului
în care termenul de depunere a ofertelor a fost decalat în urma suspendării procedurii.

B. Licitaţia restrânsă
Procedura de licitaţie restrânsă se desfăşoară, de regulă, în două etape:
a) etapa de selectare a candidaţilor, prin aplicarea criteriilor de selecţie;
b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi, prin aplicarea criteriului de
atribuire.
Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare
de licitaţie electronică, caz în care are obligaţia de a anunţa această decizie în anunţul de
participare şi în documentaţia de atribuire.
Licitaţia restrânsă se iniţiază prin transmiterea spre publicare, a unui anunţ de
participare prin care se solicita operatorilor economici interesaţi depunerea de candidaturi.
Orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura pentru prima etapă a
procedurii de licitaţie restrânsă.
Autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de candidaţi care vor fi
selectaţi pentru a depune oferte, cu condiţia să existe un număr suficient de candidaţi
disponibili. Atunci când selectează candidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica
criterii obiective şi nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de selecţie
prevăzute în anunţul de participare.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare criteriile
de selecţie şi regulile aplicabile, numărul minim al candidaţilor pe care intenţionează să-i
selecteze şi, dacă este cazul, numărul maxim al acestora.
Numărul de candidaţi selectaţi după prima etapă a licitaţiei restrânse trebuie să fie cel
puţin egal cu numărul minim indicat în anunţul de participare.
În cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de selecţie este mai
mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autoritatea contractantă are
dreptul:
a) fie de a anula procedura de licitaţie restrânsă;
b) fie de a continua procedura de licitaţie restrânsă numai cu acel/acei candidat/candidaţi
care îndeplineşte/îndeplinesc criteriile solicitate.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite concomitent o invitaţie de
participare la etapa a doua a procedurii de licitaţie restrânsă tuturor candidaţilor selectaţi.
Este interzisă invitarea la etapa a doua a licitaţiei restrânse a unui operator economic
care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de selecţie.
Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
a) referinţe privind anunţul de participare publicat;
b) dată şi ora limită stabilite pentru depunerea ofertelor;
c) adresa la care se transmit ofertele;
d) limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta;
e) adresa, dată şi ora deschiderii ofertelor;
f) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii
economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau completării
documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacităţii tehnice ţi
economico-financiare.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de participare însoţită de
un exemplar al documentaţiei de atribuire.
În cazul în care documentaţia de atribuire este accesibilă direct prin mijloace
electronice în SEAP, autoritatea contractantă are obligaţia de a include în invitaţia de
participare informaţii privind modul de accesare a documentaţiei respective.

55
 În cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziţie publică este mai mare
decât cea prevăzută de lege autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de
participare cu cel puţin 40 de zile înainte de data limita de depunere a ofertelor.
Orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de
atribuire.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără
ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu
trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din
partea operatorului economic.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile - însoţite de
întrebările aferente - către toţi candidaţii selectaţi, luând măsuri pentru a nu dezvălui
identitatea celui care a solicitat clarificările respective.
În măsura în care clarificările sunt solicitate în timp util, răspunsul autorităţii
contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-
limită stabilită pentru depunerea ofertelor. În cazul accelerării procedurii de licitaţie restrânsă,
răspunsul autorităţii contractante trebuie să fie transmis nu mai târziu de 4 zile înainte de data-
limită stabilită pentru depunerea ofertelor.
În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util,
punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta termenul prevăzut,
aceasta din urmă are, totuşi, obligaţia de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în
care perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea răspunsului face posibilă primirea
acestuia de către operatorii economici înainte de data limita de depunere a ofertelor.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la data, oră şi adresa
indicate în invitaţia de participare, în măsura în care nu a devenit incidentă obligaţia privind
decalarea termenului de depunere a ofertelor, sau ca urmare a depunerii unei contestaţii.

Dialogul competitiv

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de dialog competitiv pentru

atribuirea unui contract de achiziţie publică dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ,
următoarele condiţii:
a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită;
b) aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea
contractului de achiziţie publică în cauză.
Contractul de complexitate deosebită este considerat acel contract de achiziţie publică
pentru care autoritatea contractantă nu este, în mod obiectiv, în măsură:
- să definească specificaţiile tehnice capabile să îi satisfacă necesităţile şi
exigentele;
- să stabilească montajul financiar şi/sau cadrul juridic de implementare a
proiectului.
Procedura de dialog competitiv se desfăşoară în trei etape:
a) etapa de preselecţie a candidaţilor;
b) etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma preselecţiei, pentru identificarea
soluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi în baza căreia/cărora
candidaţii vor elabora şi vor depune oferta finală;
c) etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.
Dialogul competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare, a unui anunţ de
participare prin care se solicita operatorilor economici interesaţi depunerea de candidaturi.
Orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura pentru a participa la
procedura de dialog competitiv.

56
 Atunci când preselectează candidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica
criterii obiective şi nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de preselecţie
prevăzute în anunţul de participare.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare criteriile de
preselecţie şi regulile aplicabile, numărul minim al candidaţilor pe care intenţionează să îi
preselecteze şi, dacă este cazul, numărul maxim al acestora.
Numărul de candidaţi admişi în cea de-a doua etapă a dialogului competitiv trebuie să
fie cel puţin egal cu numărul minim indicat în anunţul de participare.
În cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de preselecţie este mai
mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autoritatea contractantă are
dreptul:
a) fie de a anula procedura de dialog competitiv;
b) fie de a continua procedura de dialog competitiv numai cu acel/acei
candidat/candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc criteriile solicitate.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite, concomitent, o invitaţie de
participare la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv tuturor candidaţilor admişi.
Este interzisă invitarea la etapa a doua a dialogului competitiv a unui operator
economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de
preselecţie.
Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
a) referinţe privind anunţul de participare publicat;
b) adresa la care va avea loc dialogul, precum şi data şi ora lansării acestuia;
c) limba/limbile în care se va derula dialogul;
d) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii
economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau completării
documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi
economico-financiare.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de participare însoţită de
un exemplar al documentaţiei de atribuire, care va include şi documentaţia descriptiva.
În cazul în care documentaţia de atribuire este accesibilă direct prin mijloace
electronice în SEAP, autoritatea contractantă are obligaţia de a include în invitaţia de
participare informaţii privind modul de accesare a documentaţiei respective.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a include în cadrul documentaţiei descriptive
cel puţin o descriere a necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilor autorităţii contractante, pe
baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea soluţiilor viabile, precum şi, dacă este
cazul, primele care vor fi acordate participanţilor la dialog.
Autoritatea contractantă are dreptul să prevadă în cadrul documentaţiei descriptive
posibilitatea de a realiza dialogul în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de soluţii
discutate. Reducerea succesiva a soluţiilor discutate se realizează numai pe baza factorilor de
evaluare care au fost stabiliţi în documentaţia de atribuire.
Autoritatea contractantă derulează dialogul cu fiecare candidat admis, în parte. În
cadrul acestui dialog se discută opţiunile referitoare la aspectele tehnice, montaje financiare,
mod de rezolvare a unor probleme legate de cadrul juridic, precum şi orice alte elemente ale
viitorului contract, astfel încât soluţiile identificate să corespundă necesităţilor obiective ale
autorităţii contractante.
Pe durata dialogului, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura aplicarea
principiului tratamentului egal faţă de toţi participanţii. În acest sens, autoritatea contractantă
nu are dreptul de a furniza informaţii într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea
unuia/unora dintre participanţi un avantaj suplimentar în raport cu ceilalţi.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui, fără acordul participantului în
cauză, soluţia propusă şi alte informaţii confidenţiale prezentate de acesta.

57
 Autoritatea contractantă derulează dialogul până când identifica soluţia/soluţiile
corespunzătoare necesităţilor sale obiective.
După ce a declarat închisă etapa de dialog şi a anunţat participanţii cu privire la acest
aspect, autoritatea contractantă are obligaţia de a invita participanţii selectaţi să depună oferta
finală, ofertă care se elaborează pe baza soluţiei/soluţiilor identificate în cursul acestei etape şi
care trebuie să conţină toate elementele necesare prin care se prezintă modul de îndeplinire a
viitorului contract.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de depunere a ofertei
finale cu un număr suficient de zile înainte de data limita de depunere a ofertelor, astfel încât
fiecare participant selectat să beneficieze de o perioadă rezonabilă pentru elaborarea ofertei
finale.
Perioada acordată pentru elaborarea ofertei finale nu trebuie să fie mai mică decât o
perioadă minimă stabilită de comun acord cu participanţii selectaţi pe parcursul derulării celei
de-a două etape a procedurii de dialog competitiv.
Invitaţia de depunere a ofertei finale trebuie să cuprindă cel puţin următoarele
informaţii:
a) referinţe privind anunţul de participare publicat;
b) dată şi ora limită stabilite pentru depunerea ofertelor;
c) adresa la care se transmit ofertele;
d) limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta;
e) adresa, dată şi ora deschiderii ofertelor;
f) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii
economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau completării
documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi
economico-financiare.
Pe parcursul etapei de evaluare, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita
clarificări, detalieri şi nuanţări ale ofertei. Evaluarea ofertelor se realizează pe baza criteriilor
prevăzute în documentaţia de atribuire.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului identificat că a depus cea
mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic să reconfirme anumite elemente ale
ofertei sau anumite angajamente asumate în cadrul acesteia.
Autoritatea contractantă are dreptul de a nu transmite spre publicare anunţul de
participare dacă invita la negocieri numai şi pe toţi acei ofertanţi care au îndeplinit criteriile de
calificare şi selecţie în cadrul procedurii anterioare şi care au depus oferte conform regulilor
formale prevăzute în documentaţia de atribuire.
Numărul minim al candidaţilor, indicat în anunţul de participare, trebuie să fie
suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de .
Numărul de candidaţi preselectaţi trebuie să fie cel puţin egal cu numărul minim
indicat în anunţul de participare.
În cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de preselecţie este mai
mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autoritatea contractantă are
dreptul:
a) fie de a anula procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de
participare;
b) fie de a continua procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de
participare numai cu acel/acei candidat/candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc criteriile
solicitate.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite, concomitent, o invitaţie de
participare la etapa a doua a procedurii de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de
participare tuturor candidaţilor preselectaţi.

58
 Este interzisă invitarea la etapa a doua a procedurii de negociere a unui operator
economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de
preselecţie.
Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
a) referinţe privind anunţul de participare publicat;
b) adresa la care vor avea loc negocierile, precum şi data şi ora lansării acestora;
c) limba/limbile în care se vor derula negocierile;
d) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii
economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau completării
documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi
economico-financiare;
e) informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea
ofertei câştigătoare.
Orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia
descriptivă.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără
ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu
trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din
partea operatorului economic.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile - însoţite de
întrebările aferente - către toţi candidaţii selectaţi, luând măsuri pentru a nu dezvălui
identitatea celui care a solicitat clarificările respective.
În măsura în care clarificările sunt solicitate în timp util, răspunsul autorităţii
contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-
limită stabilită pentru începerea negocierilor. În cazul accelerării procedurii de negociere,
răspunsul autorităţii contractante trebuie să fie transmis nu mai târziu de 4 zile înainte de data-
limită stabilită pentru începerea negocierilor.
În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp
util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta termenul legal,
aceasta din urmă are totuşi obligaţia de a răspunde la solicitarea de clarificare, în măsura în
care perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea răspunsului face posibilă primirea
acestuia de către operatorii economici înainte de datalimită de începere a negocierilor.
Autoritatea contractantă derulează negocieri cu fiecare candidat preselectat în parte.
În cadrul negocierilor se determina toate aspectele tehnice, financiare şi juridice ale viitorului
contract.
Pe durata negocierilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura aplicarea
principiului tratamentului egal faţă de toţi candidaţii. În acest sens, autoritatea contractantă nu
are dreptul de a furniza informaţii într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea
unuia/unora dintre candidaţi un avantaj în raport cu ceilalţi.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui, fără acordul candidatului în
cauză, propunerea de oferta sau alte informaţii confidenţiale prezentate de acesta.

Referinţe bibliografice:
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 priv.atribuirea contractelor de achiziţii
publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.72/2009 de modificare şi completare a OUG nr.
34/2006

59
 CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN LA INSTITUŢIILE PUBLICE CU
PRIVIRE LA FORMAREA ŞI UTILIZAREA FONDURILOR PUBLICE ŞI
ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI PUBLIC
4.1. Noţiuni teoretice privind activitatea de audit public intern

Termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) audit public intern - activitatea funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi
consiliere conducerii pentru bună administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice,
perfecţionând activităţile entităţii publice; ajuta entitatea publică să îşi îndeplinească
obiectivele printr-o abordare sistematica şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte
eficientă şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a
controlului şi a proceselor de administrare;
b) control intern - ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice,
inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi
cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod
economic, eficient şi eficace; include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele
şi procedurile;
c) control financiar public intern - întregul sistem de control intern din sectorul public,
format din sistemele de control ale entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de
Guvern şi dintr-o unitate centrală care este responsabilă de armonizarea şi
implementarea principiilor şi standardelor de control şi audit;
d) economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor
estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;
e) eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre
activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;
f) eficienta - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate;
g) entitate publică - autoritatea publică, instituţia publică, regia autonomă,
compania/societatea naţională, societatea comercială la care statul sau o unitate
administrativ-teritorială este acţionar majoritar şi care are personalitate juridică;
h) fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului,
bugetele instituţiilor publice autonome, fondurile provenite din credite externe
contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigura
din fonduri publice şi din fonduri externe nerambursabile;
i) instituţie publică - include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele,
celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice,
instituţii publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de
modul de finanţare a acestora;
j) instituţie publică mica - instituţia care derulează un buget anual de până la nivelul
echivalentului în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani consecutiv;
k) patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor administrativ-
teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu;
fac parte din patrimoniul public drepturile şi obligaţiile referitoare atât la bunurile din
domeniul public, cât şi din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-
teritoriale;
l) circuitul auditului - stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiile şi responsabilităţile
referitoare la acestea, precum şi arhivarea documentaţiei justificative complete, pentru
toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să permită totodată reconstituirea
operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers.

60
 4.2. Organizarea auditului public intern

Obiectivele auditului public intern sunt:

a) asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele şi activităţile
entităţii publice;
b) sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entităţii publice printr-o abordare sistematica şi
metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de
conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării.
Sfera auditului public intern cuprinde:
a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din
momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii
finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externă;
b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţa,
precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
c) administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau
închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale;
d) sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele
informatice aferente.
Auditul public intern este organizat astfel:
a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);
b) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);
c) compartimentele de audit public intern din entităţile publice.
În acest sens a fost înfiinţat Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lângă Unitatea
Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), organism cu caracter
consultativ, pentru a acţiona în vederea definirii strategiei şi a îmbunătăţirii activităţii de audit
public intern, în sectorul public.
CAPI cuprinde 11 membri, astfel:
a) preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România;
b) profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului public intern - 2 persoane;
c) specialişti cu înalta calificare în domeniul auditului public intern - 3 persoane;
d) directorul general al UCAAPI;
e) experţi din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publică, juridic, sisteme
informatice - 4 persoane.
Membrii CAPI, cu excepţia directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din
structurile Ministerului Finanţelor Publice, iar modul de nominalizare a acestora se va stabili
prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.
CAPI va fi condus de un preşedinte ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii
comitetului, pentru o perioadă de 3 ani; preşedintele convoacă întâlnirile CĂPI.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o
majoritate de jumătate plus unu din voturi.
Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI.
Membrii CAPI vor primi o indemnizaţie de şedinţa egală cu 20% din nivelul echivalent
salariului brut al secretarilor de stat; indemnizaţia se suporta din bugetul statului, prin bugetul
Ministerului Finanţelor Publice.
În realizarea obiectivelor sale CAPI are următoarele atribuţii principale:
a) dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern şi emite o
opinie asupra direcţiilor de dezvoltare a acestuia;
b) dezbate şi emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI în domeniul
auditului public intern;
c) dezbate şi avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern şi îl prezintă
Guvernului;

61
 d) avizează planul misiunilor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii
multisectoriale;
e) dezbate şi emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes naţional cu
implicaţii multisectoriale;
f) analizează importanta recomandărilor formulate de auditorii interni în cazul
divergenţelor de opinii dintre conducătorul entităţii publice şi auditorii interni, emițând
o opinie asupra consecinţelor neimplementarii recomandărilor formulate de aceştia;
g) analizează acordurile de cooperare între auditul intern şi cel extern referitor la definirea
conceptelor şi la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din
activitatea propriu-zisă de audit, precum şi pregătirea profesională comună a
auditorilor;
h) avizează numirea şi revocarea directorului general al UCAAPI.
În cadrul Ministerului Finanţelor Publice se constituie Uniunea Centrala de Armonizare
pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), structurată pe compartimente de specialitate, în
subordinea directă a ministrului finanţelor publice.
UCAAPI este condusă de un director general, numit de ministrul finanţelor publice, cu
avizul CĂPI.
Directorul general este funcţionar public şi trebuie să aibă o înalta calificare profesională în
domeniul financiarcontabil și/sau al auditului, cu o competență profesională corespunzătoare,
şi să îndeplinească cerinţele Codului privind conduita etica a auditorului intern.
În realizarea obiectivelor sale UCAAPI are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează, conduce şi aplică o strategie unitară în domeniul auditului public intern şi
monitorizează la nivel naţional această activitate;
b) dezvolta cadrul normativ în domeniul auditului public intern;
c) dezvolta şi implementează proceduri şi metodologii uniforme, bazate pe standardele
internaţionale, inclusiv manualele de audit intern;
d) dezvolta metodologiile în domeniul riscului managerial;
e) elaborează Codul privind conduita etica a auditorului intern;
f) avizează normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate în domeniul
auditului public intern;
g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activităţii de audit public intern şi
elaborează raportul anual, precum şi sinteze, pe baza rapoartelor primite;
h) efectuează misiuni de audit public intern de interes naţional cu implicaţii
multisectoriale;
i) verifica respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita
etica a auditorului intern de către compartimentele de audit public intern şi poate iniţia
măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză;
j) coordonează sistemul de recrutare şi de pregătire profesională în domeniul auditului
public intern;
k) avizează numirea/destituirea şefilor compartimentelor de audit public intern din
entităţile publice;
l) cooperează cu Curtea de Conturi şi cu alte instituţii şi autorităţi publice din România;
m) cooperează cu autorităţile şi organizaţiile de control financiar public din alte state,
inclusiv din Comisia Europeană.
Compartimentul de audit public intern se organizează astfel:
a) conducătorul instituţiei publice sau, în cazul altor entităţi publice, organul de conducere
colectivă are obligaţia instituirii cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării
activităţii de audit public intern;
b) la instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul public
intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de către compartimentele
de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice;

62
 c) conducătorul entităţii publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub
autoritatea altei entităţi publice, stabileşte şi menţine un compartiment funcţional de
audit public intern, cu acordul entităţii publice superioare; dacă acest acord nu se dă,
auditul entităţii respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern
al entităţii publice care a decis aceasta.
Compartimentul de audit public intern se constituie în subordinea directă a conducerii
entităţii publice şi, prin atribuţiile sale, nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de
control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse auditului public intern.
Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către
conducătorul entităţii publice, cu avizul UCAAPI; pentru entităţile publice subordonate,
respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, numirea/destituirea se
face cu avizul entităţii publice superioare.
Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea
şi desfăşurarea activităţilor de audit.
Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate
profesională orientată spre profit sau recompensa.
Atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt:
a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară
activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităţilor publice subordonate, respectiv
aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, cu avizul acesteia;
b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de
management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme
cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficientă şi eficacitate;
d) informează UCAAPI despre recomandările neinsusite de către conducătorul entităţii
publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din
activităţile sale de audit;
f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
g) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat
conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate.
h) verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita
etică în cadrul compartimentelor de audit intern din entităţile publice subordonate,
aflate în coordonare sau sub autoritate, şi poate iniţia măsurile corective necesare, în
cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză.

4.3. Desfăşurarea auditului public intern

Tipurile de audit sunt următoarele:

a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi
control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi
eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru
corectarea acestora;
b) auditul performantei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea
obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi
apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare
pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării
ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile.

63
 Auditul public intern se exercita asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate
publică, inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea
fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.
Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la
acestea, următoarele:
a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată,
inclusiv din fondurile comunitare;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al
statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale;
e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de
creanţa, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
f) alocarea creditelor bugetare;
g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
h) sistemul de luare a deciziilor;
i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
j) sistemele informatice.
Proiectul planului de audit public intern se elaborează de către compartimentul de audit
public intern, pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activităţi,
programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin preluarea sugestiilor conducătorului entităţii
publice, prin consultare cu entităţile publice ierarhic superioare, ţinând seama de
recomandările Curţii de Conturi.
Conducătorul entităţii publice aproba anual proiectul planului de audit public intern.
Auditorul intern desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu
caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern, în condiţiile prevăzute
la art. 15.
În realizarea misiunilor de audit auditorii interni îşi desfăşoară activitatea pe bază de ordin
de serviciu, emis de şeful compartimentului de audit public intern, care prevede în mod
explicit scopul, obiectivele, tipul şi durata auditului public intern, precum şi nominalizarea
echipei de auditare.
Compartimentul de audit public intern notifica structură care va fi auditata, cu 15 zile
înainte de declanşarea misiunii de audit; în notificare se precizează scopul, principalele
obiective şi durata misiunii de audit.
Compartimentul de audit public intern notifica, de asemenea, tematica în detaliu, programul
comun de cooperare, precum şi perioadele în care se realizează intervenţiile la faţa locului,
conform normelor metodologice.
Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile, inclusiv la cele existente în format
electronic, pe care le considera relevante pentru scopul şi obiectivele precizate în ordinul de
serviciu.
Personalul de conducere şi de execuţie din structura auditata are obligaţia să ofere
documentele şi informaţiile solicitate, în termenele stabilite, precum şi tot sprijinul necesar
desfăşurării în bune condiţii a auditului public intern.
Auditorii interni pot solicita date, informaţii, precum şi copii ale documentelor, certificate
pentru conformitate, de la persoanele fizice şi juridice aflate în legătura cu structura auditata,
iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitată. Totodată auditorii interni
pot efectua la aceste persoane fizice şi juridice orice fel de reverificări financiare şi contabile
legate de activităţile de control intern la care acestea au fost supuse, care vor fi utilizate pentru
constatarea legalităţii şi a regularității activităţii respective.
Reprezentanţilor autorizaţi ai Comisiei Europene şi ai Curţii de Conturi Europene li se
asigura drepturi similare celor prevăzute pentru auditorii interni, cu scopul protejării

64
intereselor financiare ale Uniunii Europene; aceştia trebuie să fie împuterniciţi în acest sens
printr-o autorizaţie scrisă, care să le ateste identitatea şi poziţia, precum şi printr-un document
care să indice obiectul şi scopul controlului său al inspecţiei la fața locului.
Ori de câte ori în efectuarea auditului public intern sunt necesare cunoştinţe de strictă
specialitate, conducătorul compartimentului de audit public intern poate decide asupra
oportunităţii contractării de servicii de expertiză/consultanţa din afară entităţii publice.
Auditorii interni elaborează un proiect de raport de audit public intern la sfârşitul fiecărei
misiuni de audit public intern; proiectul de raport de audit public intern reflecta cadrul
general, obiectivele, constatările, concluziile şi recomandările. Raportul de audit public intern
este însoţit de documente justificative.
Proiectul de raport de audit public intern se transmite la structura auditata; aceasta poate
trimite, în maximum 15 zile de la primirea raportului, punctele sale de vedere, care vor fi
analizate de auditorii interni.
În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere compartimentul de audit public
intern organizează reuniunea de conciliere cu structura auditata, în cadrul căreia se analizează
constatările şi concluziile, în vederea acceptării recomandărilor formulate.
Şeful compartimentului de audit public intern trimite raportul de audit public intern
finalizat, împreună cu rezultatele concilierii, conducătorului entităţii publice care a aprobat
misiunea, pentru analiza şi avizare; pentru instituţia publică mică, raportul de audit public
intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia. După avizare recomandările
cuprinse în raportul de audit public intern vor fi comunicate structurii auditate.
Structura auditata informează compartimentul de audit public intern asupra modului de
implementare a recomandărilor, incluzând un calendar al acestora. Şeful compartimentului de
audit public intern informează UCAAPI sau organul ierarhic superior, după caz, despre
recomandările care nu au fost avizate; aceste recomandări vor fi însoţite de documentaţia de
susținere.
Compartimentul de audit public intern verifica şi raportează UCAAPI sau organului
ierarhic superior, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.

4.4. Competenţele ce decurg din calitatea de auditor public intern

Auditorii interni care sunt funcţionari publici sunt selectaţi şi au drepturile, obligaţiile
şi incompatibilităţile prevăzute de Statutul funcţionarilor publici.
Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii
publice, respectiv de către organul colectiv de conducere, cu avizul conducătorului
compartimentului de audit public intern.
Auditorii interni au un nivel de salarizare corespunzător ierarhiei acestei funcţii în
cadrul sistemului de salarizare a funcţionarilor publici; totodată, auditorii interni beneficiază
de un spor pentru complexitatea muncii de până la 25% aplicat la salariul de bază brut lunar.
Pentru auditorii interni care nu sunt funcţionari publici selectarea, stabilirea drepturilor
şi obligaţiilor se fac în concordanţă cu regulamentele proprii de funcţionare a entităţii publice,
precum şi cu prevederile prezentei legi.
Auditorii interni trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent,
cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor prezentei legi şi potrivit normelor şi
procedurilor specifice activităţii de audit public intern.
Pentru acţiunile lor, întreprinse cu bună-credință în exerciţiul atribuţiilor şi în limita
acestora, auditorii interni nu pot fi sancţionaţi sau trecuţi în altă funcţie.
Auditorii interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au
constatat în cursul ori în legătura cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern.
Auditorii interni sunt responsabili de protecţia documentelor referitoare la auditul
public intern desfăşurat la o entitate publică.

65
 Răspunderea pentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor prezentate în
rapoartele de audit aparţine conducerii entităţii publice.
Auditorii interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etica a
auditorului intern.
Auditorii interni au obligaţia perfecţionării cunoştinţelor profesionale; şeful
compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entităţii publice, va asigura
condiţiile necesare pregătirii profesionale, perioada destinată în acest scop fiind de minimum
15 zile pe an.
Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu
conducătorul entităţii publice nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi publice.
Auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o
structură/entitate publică dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu
conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.
Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în
mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern
al entităţilor publice.
Auditorii interni care au responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor
finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană nu trebuie implicaţi în auditarea acestor
programe.
Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în
sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod;
această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.
Auditorii interni care se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus au obligaţia de a
informa de îndată, în scris, conducătorul entităţii publice şi şeful structurii de audit public
intern.
Încălcarea prevederilor legale privind obligaţiile ce decurg din calitatea de auditor
intern se sancţionează potrivit prevedrilor legale de către reprezentanţii împuterniciţi din
cadrul UCAAPI, în limitele sale de competentă, reprezentanţii împuterniciţi ai organului
ierarhic superior, la nivelul entităţii publice subordonate respectiv reprezentanţii împuterniciţi
de conducătorul entităţii publice. Asemenea fapte contravenţionale pot fi:
a) încălcarea obligaţiei de a institui la nivelul entităţii publice structuri organizatorice
funcţionale de audit public intern;
b) încălcarea obligaţiei de a elabora norme de audit public intern specifice entităţii publice,
precum şi neprezentarea lor spre avizare;
c) încălcarea obligaţiei de a elabora proiectul planului de audit public intern;
d) refuzul personalului de execuţie sau de conducere, implicat în activitatea auditata, de a
prezentă documentele solicitate cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern;
e) nerespectarea prevederilor referitoare la numirea/destituirea conducătorului
compartimentului de audit public intern, respectiv la numirea/revocarea auditorilor
interni.

Referinţe bibliografice:
 Legea nr. 672/2002 priv.auditul public intern;
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2004;
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.35/2009

66
CAPITOLUL V
MONOGRAFIA privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni

Obiective urmărite :
 însuşirea principalelor operaţiuni contabile specifice sistemului informaţional
contabil din cadrul instituţiilor publice

─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Nr. Descriere operaţie Simbol cont Simbol cont
Crt. debitor creditor
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
I. CONTURI DE CAPITALURI - REZERVE,
FONDURI
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
A. REZERVE, FONDURI (conturile 100-105)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Monografia privind operaţiunile cu conturile de
rezerve şi fonduri (100-105) este prezentată la
clasa 2 - Conturi de active fixe
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
B. REZULTATUL PATRIMONIAL (cont 121)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul 121 = 6xx
perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea
situaţiilor financiare)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Închiderea conturilor de venituri şi finantari la 7xx = 121
sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la
întocmirea situaţiilor financiare)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
C. REZULTATUL REPORTAT (cont 117)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
La începutul anului, preluarea excedentului 121 = 117
patrimonial aferent exerciţiului precedent
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
La începutul anului, preluarea deficitului 117 = 121
patrimonial aferent exerciţiului precedent
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
D. PROVIZIOANE (cont 151)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────

67
 Constituirea sau majorarea provizioanelor 681 = 151
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Diminuarea sau anularea provizioanelor 151 = 781
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
E. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Împrumuturi interne şi externe contractate de
stat (cont 164)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Tragerile din împrumuturi externe intrate în 513 = 164
contul de disponibil în valuta
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Acordarea de avansuri pentru realizarea 232(234,409) 513
obiectivelor prevăzute în contract - din contul
de disponibil
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Acordarea de avansuri pentru realizarea 232(234,409) = 164
obiectivelor prevăzute în contract - din contul de
împrumut (în cazul creditelor furnizor)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Decontarea avansurilor acordate, la primirea 401 = 409
bunurilor, lucrărilor, serviciilor
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Decontarea avansurilor acordate, la primirea 404 = 232 (234)
bunurilor de natura activelor fixe
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Plata furnizorilor din contul de disponibil după % = 513
decontarea avansurilor acordate şi evidentierea 401 (404)
diferenţelor de curs valutar nefavorabile 665
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Plata furnizorilor din contul de împrumut după % = 164
decontarea avansurilor acordate şi evidentierea 401(404)
diferenţelor de curs valutar nefavorabile 665
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Plata furnizorilor din contul de disponibil după 401 (404) = %
decontarea avansurilor acordate şi evidentierea 513
diferenţelor de curs valutar favorabile 765
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Plata furnizorilor din contul de împrumut după 401(404) = %
decontarea avansurilor acordate şi evidentierea 164

68
 diferenţelor de curs valutar favorabile 765
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
La finele perioadei, reevaluarea împrumuturilor 665 = 164
externe la cursul valutar din ultima zi a perioadei
şi evidentierea diferenţelor de curs valutar
nefavorabile
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
La finele perioadei, reevaluarea împrumuturilor 164 = 765
externe la cursul valutar din ultima zi a perioadei
şi evidentierea diferenţelor de curs valutar
favorabile
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
La finele perioadei, reevaluarea soldului contului 665 = 513
de disponibil şi evidentierea diferenţelor de
curs valutar nefavorabile
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
La finele perioadei, reevaluarea soldului contului 513 = 765
de disponibil şi evidentierea diferenţelor de curs
valutar favorabile
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Rambursarea la scadenta a împrumuturilor 164 = 560(561,770)
externe
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Evidentierea dobânzilor aferente împrumuturilor 666 = 168
pe termen lung
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Plata dobânzilor şi comisioanelor aferente % = 560(561,770)
împrumuturilor interne şi externe pe termen lung 168
627
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Împrumuturi interne şi externe contractate
sau garantate de autorităţile administraţiei
publice locale (conturile 162 şi 163)
Monografia operaţiunilor este prezentată la
capitolul "buget local"
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
(cont 161) -
Monografia operaţiunilor este prezentată la
capitolul "Buget local"
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
4. Alte împrumuturi şi datorii asimilate şi

69
 dobânzile aferente acestora (cont 167 şi 168)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
a.1 Leasing financiar- în situaţia în care activele
fixe achiziţionate nu se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- active fixe corporale primite conform 212,213,214 101,102,103,
contractului încheiat, la valoarea de intrare 104
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- evidentierea datoriei, inclusiv a dobânzilor % = 167
aferente 682
666
471
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- înregistrarea obligaţiei de plata a ratelor % = 404
lunare pe baza facturii emise de proprietarul 167
bunurilor 4426
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- înregistrarea plăţii ratelor de leasing 404 = 560(561,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
a.2 Leasing financiar- în situaţia în care activele
fixe achiziţionate se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- active fixe corporale primite conform 212(213,214) = 167
contractului încheiat, la valoarea de intrare
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- evidentierea dobânzilor aferente % = 168
666
471
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- înregistrarea facturii pentru rata scadenta şi % = 404
dobanda aferentă 167
168
4426
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- înregistrarea plăţii ratelor de leasing 404 = 560(561,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
b.1 Leasing operational - în situaţia în care
activele fixe achiziţionate nu se supun
amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────

70
 - înregistrarea obligaţiei de plata a ratelor % = 401
lunare pe baza facturii emise de proprietarul 612
bunurilor 4426
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- înregistrarea plăţii ratelor de leasing 401 = 560(561,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- înregistrarea intrării activului fix la valoarea 212(213,214) = 101
reziduala plus cota-parte din valoarea de intrare (102,103,104)
cuprinsă în ratele de leasing
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
b.2 Leasing operational - în situaţia în care
activele fixe achiziţionate se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- înregistrarea obligaţiei de plata a ratelor % = 401
lunare pe baza facturii emise de proprietarul 612
bunurilor 4426
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- înregistrarea plăţii ratelor de leasing 401 = 560(561,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- înregistrarea intrării activului fix la valoarea 212(213,214) = 719
reziduala plus cota-parte din valoarea de intrare
cuprinsă în ratele de leasing
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
II ACTIVE FIXE
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
A. ACTIVE FIXE NECORPORALE
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Intrarea în patrimoniu a activelor fixe
necorporale care se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- achiziţionate de la terţi 203(205,208) = 404
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- primite prin donaţie, transfer cu titlu gratuit 203(205,208) = 779
între instituţii sau redistribuiri între unităţi
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- realizate din producţie proprie 203(205,208) = 721
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- recepţionate la finalizarea investiţiei 203(205,208) = 233

71
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- constatate plus la inventar 203(205,208) = 779
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- diferenţe din reevaluare 203(205,208) = 105
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Intrarea în patrimoniu a activelor fixe
necorporale care nu se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- intrarea în patrimoniu a activelor fixe 206 = 100
necorporale care nu se supun amortizarii,
respectiv - achiziţionate de la terţi, primite
prin donaţie, transfer cu titlu gratuit, între
instituţii sau redistribuiri între unităţi,
constatate plus la inventar
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- cheltuieli cu active fixe necorporale 682 = 404
neamortizabile
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- diferenţe din reevaluare 206 = 105
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Ieşirea din patrimoniu a activelor fixe
necorporale care se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- vânzarea 461 = 791
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- scăderea din evidenta: % = 203(205,208)
- cu valoarea neamortizata 691
- cu valoarea amortizata 280
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
4. Ieşirea din patrimoniu a activelor fixe
necorporale care nu se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- ieşirea din patrimoniu a activelor fixe 100 = 206
necorporale care nu se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
5. Înregistrarea amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- cheltuieli cu amortizarea activelor fixe 6811 = 280
necorporale

72
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
6. Înregistrarea ajustarilor pentru deprecierea
activelor fixe necorporale
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- constituirea sau majorarea ajustarilor pentru 6813 = 290
deprecierea activelor fixe necorporale
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- diminuarea sau anularea ajustarilor constituite 290 = 7813
pentru deprecierea activelor fixe necorporale
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
7. Avansuri acordate furnizorilor de active fixe
necorporale
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- avansuri acordate 234 = 512(541,542,
550,551,560,
561,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- decontarea avansurilor acordate 404 = 234
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
8. Active fixe necorporale în curs de execuţie
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- realizate din producţie proprie 233 = 721
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- facturate de furnizori 233 = 404
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- la recepţia finala a investiţiei -pentru active 203(205,208) = 233
fixe necorporale amortizabile
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- la recepţia finala a investiţiei - pentru active 682 = 233
fixe necorporale neamortizabile
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- scăzute din evidenta 691 = 233
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- cedate 658 = 233
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- pierderi din calamitati 690 = 233
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────

73
 - constituirea sau majorarea ajustarilor 6813 = 293
pentru deprecierea activelor fixe
necorporale în curs de execuţie
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- diminuarea sau anularea ajustarilor 293 = 7813
constituite pentru deprecierea activelor fixe
necorporale în curs de execuţie
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
B. ACTIVE FIXE CORPORALE
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Intrarea în patrimoniu a activelor fixe
corporale care se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- achiziţionate de la terţi 211(212,213, 214) = 404

─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- primite prin donaţie, transfer cu titlu gratuit 211(212,213, 214) = 779
între instituţii sau redistribuiri între unităţi
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- realizate din producţie proprie 211(212,213, 214) = 722

─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- constatate plus la inventar 211(212,213, 214) = 779

─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- achiziţionate în regim de leasing financiar 212(213,214) = 167
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- diferenţe din reevaluare 211(212,213, 214) = 105

─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Intrarea în patrimoniu a activelor fixe
corporale care nu se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- intrarea în patrimoniu prin achizitionare de la 211(212,213,214) = 101(102,103,104)
terţi, primite prin donaţie, transfer cu titlu
gratuit între instituţii sau redistribuiri între
unităţi, realizate din producţie proprie,
constatate plus la inventar, achiziţionate în
regim de leasing financiar
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────

74
 - cheltuieli cu active fixe corporale
neamortizabile 682 = 404
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- cheltuieli cu active fixe corporale 682 = 167
neamortizabile achiziţionate în regim de
leasing financiar
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- diferenţe din reevaluare 211(212,213,214) = 105

─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- alte active ale statului (zăcăminte, resurse 215 = 101
biologice necultivate, rezerve de apa)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Ieşirea din patrimoniu a activelor fixe
corporale care se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- vânzare 461 = 791
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- scăderea din evidenta % = 211(212,213,214)
- cu valoarea neamortizata 691
- cu valoarea amortizata 281
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
4. Ieşirea din patrimoniu a activelor fixe
corporale care nu se supun amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- scăderea din evidenta 101(102,103,104) = 211(212,213,214)

─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- alte active ale statului (zăcăminte, resurse 101 = 215
biologice necultivate, rezerve de apa)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
5. Înregistrarea amortizarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- cheltuieli cu amortizarea activelor fixe
corporale 6811 = 281
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
6. Înregistrarea ajustarilor pentru deprecierea
activelor fixe corporale
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────

75
 - constituirea sau majorarea ajustarilor pentru 6813 = 291
deprecierea activelor fixe corporale
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- diminuarea sau anularea ajustarilor constituite 291 = 7813
pentru deprecierea activelor fixe corporale
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
7. Avansuri acordate furnizorilor de active fixe
corporale
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- avansuri acordate 232 = 512(541,542,
550,551,560,
561,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- decontarea avansurilor acordate 404 = 232
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
8. Active fixe corporale în curs de execuţie
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- realizate din producţie proprie 231 = 722
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- facturate de furnizori 231 = 404
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- recepţia finala a investiţiei - pentru active 211(212,213, 214) = 231
fixe corporale amortizabile
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- recepţia finala a investiţiei - pentru active 682 = 231
fixe corporale neamortizabile
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- scăzute din evidenta 691 = 231
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- cedate 658 = 231
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- pierderi din calamitati 690 = 231
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- constituirea sau majorarea ajustarilor pentru 6813 = 293
deprecierea activelor fixe corporale în curs de
execuţie
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- diminuarea sau anularea ajustarilor constituite 293 = 7813

76
 pentru deprecierea activelor fixe corporale în curs
de execuţie
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
C. ACTIVE FINANCIARE
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Titluri de participare (cont 260), Alte titluri
imobilizate (cont 265) şi Vărsăminte de efectuat
pentru active financiare (cont 269)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Monografia operaţiunilor este prezentată la
capitolele: bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Creanţe imobilizate (cont 267)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Monografia împrumuturilor pe termen lung
acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj
este prezentată la capitolul bugetul
asigurărilor pentru şomaj.
─────────────────────────────────────────────────────

───────────────────────────

- acordarea de credite ipotecare din buget 2673 = %

pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea, 551
consolidarea şi extinderea de locuinţe (prin 560
ANL)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- rambursarea ratelor de credit de către clienţi % = 2673
551
560
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- dobânzi de încasat aferente creditelor 2674 = 763
acordate
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- încasarea dobânzilor % = 2674
551
560
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- garanţii depuse şi alte creanţe imobilizate la 267 = 512(513,551,

77
 dispoziţia terţilor 560,561,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- restituirea garanţiilor depuse şi a altor 512(513,551, = 267
creanţe imobilizate 560,561,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
III STOCURI
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
A. Metoda inventarului permanent
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Achiziţionarea stocurilor
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
a. - în cazul în care s-au întocmit facturi: % = 401
301(302,303,
304,305,309,
351,354,356,
357,358,361,
371,378,381)
4426
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
b. - în cazul în care nu s-au întocmit facturi: % = 408
301(302,303,
304,305,309,
351,354,356,
357,358,361,
371,378,381)
4428
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Stocuri primite cu titlu gratuit (donaţii, % = 779
sponsorizări, comasari de unităţi, etc.) 301(302,303,
309,361,371,
381)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Stocuri rezultate din dezmembrarea imobilizarilor 301(302,303) = 791
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
4. Producţia, lucrările şi serviciile în curs de 331(332,341, = 709
execuţie precum şi produsele obţinute din 345,346,348,
producţia proprie, la sfârşitul perioadei 361,381)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
5. Reluarea producţiei, lucrărilor şi serviciilor 709 = 331
în curs de execuţie, la începutul perioadei (332,341,345,
346,348,361,
381)

78
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
6. Reţinerea din producţie proprie a produselor % = 345
finite ca materii prime, materiale, mărfuri sau 301,302,303,
ambalaje 371,381
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
7. Materii prime, materiale, produse, animale, 351 = %
mărfuri, ambalaje, bunuri date spre prelucrare 301,302,303,
sau custodie la terţi, mărfuri depuse în 345,361,371,
consignaţie 381
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
8. Primirea bunurilor de la terţi, inclusiv valoarea % = 401
serviciilor prestate 301,302,303, 351,
345,361,371,
381
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
9. Consumuri de stocuri:
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- materii prime 601 = 301
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- materiale consumabile 602 = 302
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- materiale de natura obiectelor de inventar (la 603 = 303
momentul scoaterii din folosinta)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- animale şi păsări 606 = 361
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- ambalaje 608 = 381
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- muniţii şi furnituri pentru apărare nationala, 609 = 309
ordine publica şi siguranta nationala şi alte
stocuri specifice unor instituţii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- materiale şi ambalaje pentru rezerva de stat şi 689 = 304(305)
de mobilizare
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
10. Vânzarea către terţi a stocurilor de produse 411 = %
(cont 701- 703), de materii prime, materiale, 701(702,703,
mărfuri (cont 707) precum şi facturarea 704,705,706,
serviciilor prestate (cont 704- 706) 707)
4427

79
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
11. Scăderea din evidenta a stocurilor vândute:
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- semifabricate, produse finite, produse reziduale 709 = 341(345,346)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- diferenţe de preţ între costul de producţie şi
preţul standard sau prestabilit al produselor:
- nefavorabile 348 = 709
- favorabile 709 = 348
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- mărfuri (în unităţile cu amănuntul) % = 371
607
378
4428
- mărfuri (în unităţile en-gros) 607 = 371
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- ambalaje 608 = 381
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
12. Plusuri de natura stocurilor constatate la
inventariere
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- materii prime 301 = 601
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- materiale consumabile 302 = 602
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- materiale de natura obiectelor de inventar 303 = 603
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- muniţii şi furnituri pentru apărare nationala, 309 = 609
ordine publica şi siguranta nationala şi alte
stocuri specifice altor instituţii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- produse:
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- animale şi păsări
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- achiziţionate 361 = 719
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- din producţie proprie 361 = 709

80
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- mărfuri- în unităţile cu amănuntul % = 607
371,378

- mărfuri- în unităţile en-gros 371 = 607

─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- ambalaje
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- achiziţionate 381 = 608
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- din producţie proprie 381 = 709
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
13. Lipsuri constatate cu ocazia inventarierii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- materii prime 601 = 301
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- materiale consumabile 602 = 302
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- materiale de natura obiectelor de inventar 603 = 303
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- animale şi păsări
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- achiziţionate 606 = 361
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- din producţie proprie 709 = 361
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- mărfuri 607 = 371
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- ambalaje
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- achiziţionate 608 = 381
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- din producţie proprie 709 = 381
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- muniţii şi furnituri pentru apărare nationala, 609 = 309
ordine publica şi siguranta nationala şi alte

81
 stocuri specifice unor instituţii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- materiale şi ambalaje pentru rezerva de stat şi 684 = 304(305)
de mobilizare
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- imputarea lipsurilor persoanelor vinovate:
- când sumele se cuvin bugetului 428 = 448
- când sumele rămân la dispoziţia instituţiei 428 = 719
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
B. Metoda inventarului intermitent
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Achiziţionarea stocurilor
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
a. - în cazul în care s-au întocmit facturi: % = 401
601(602,603)
4426
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
b. - în cazul în care nu s-au întocmit facturi: % = 408
601(602,603)
4428
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. La sfârşitul lunii, stabilirea stocurilor, 301(302,303) = 601(602,603)
pe baza inventarului
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. La începutul lunii următoare, trecerea pe 601(602,603) = 301(302,303)
cheltuieli a stocurilor constatate la sfârşitul
lunii anterioare, pe baza inventarului
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA
STOCURILOR
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Constituirea sau majorarea ajustarilor pentru 6814 = 391(392,393,
deprecierea stocurilor 394,395,396,
397,398)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Diminuarea sau anularea ajustarilor constituite 391(392,393, = 7814
pentru deprecierea stocurilor 394,395,396,
397,398)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
IV CONTURI DE TERŢI

82
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
A. Operaţiuni privind decontările cu furnizorii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Acordarea avansurilor către furnizorii de bunuri, 409 = 512
lucrări executate, servicii prestate (513,515,516,
550,551,560,
561,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Decontarea avansurilor acordate furnizorilor 401 = 409
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Acordarea avansurilor către furnizorii de active 232(234) = 512
fixe (513,515,516,
560,561,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
4. Decontarea avansurilor acordate furnizorilor de 404 = 232(234)
active fixe
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
5. Decontarea pe baza de efecte comerciale a 401 = 403
datoriilor fata de furnizori
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
6. Decontarea pe baza de efecte comerciale a 404 = 405
datoriilor fata de furnizorii de active fixe
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
7. Achitarea furnizorilor 401(404) = 512(513,515,
516,541,542,
550,551,560,
561,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
8. Diferenţe favorabile de curs valutar rezultate în 401 (404) = 765
urma lichidării datoriilor în valuta
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
B. Operaţiuni privind decontările cu clienţii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Vânzări către clienţi- în cazul în care s-au 411 = %
întocmit facturi 701(702,703,
704,705,706,
707,708)
4427
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Vânzări către clienţi- în cazul în care nu s-au 418 = %

83
 întocmit facturi 701(702,703,
704,705,706,
707,708)
4428
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Înregistrarea facturilor pentru operaţiunile 411 = 418
evidentiate anterior în contul 418 "Clienţi-
facturi de întocmit". Concomitent, se
înregistrează taxa pe valoarea adăugată colectata 4428 = 4427

─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
4. Diferenţe de curs valutar nefavorabile rezultate % = 411
în urma lichidării creanţelor în valuta 5124
665
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
5. Diferenţe de curs valutar favorabile rezultate în 5124 = %
urma lichidării creanţelor în valuta 411
765
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
6. Primirea avansurilor de la clienţi 560(561,5124) = 419
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
7. Decontarea avansurilor primite 419 = 411
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
8. Încasarea sumelor datorate de clienţi
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- prin casierie 531 = 411
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- prin trezoreria statului sau bănci 5124(528,557, = 411
560,561,562)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
9. Acceptarea efectelor comerciale de încasat 413 = 411
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
10. Încasarea efectelor comerciale 5124(560,561, 562) = 413

─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
11. Scăderea din evidenta a clienţilor incerti 654 = 411
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
12. Reactivarea clienţilor scazuti din evidenta 411 = 714
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────

84
C. Decontări cu personalul şi asigurările sociale
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Înregistrarea salariilor conform statelor
de salarii 641 = 421
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2219(214,220) = 167
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Înregistrarea contribuţiilor angajatorilor pentru 6453 = 4313
asigurări sociale de sănătate
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Înregistrarea contribuţiilor angajatorilor pentru 6452 = 4371
asigurări de şomaj
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
4. Înregistrarea contribuţiilor angajatorilor pentru 6454 = 4315
accidente de munca şi boli profesionale
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
5. Înregistrarea reţinerilor din salarii, conform 421 = %
statelor de salarii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări
sociale 4312
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări 4314
sociale de sănătate
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări
de şomaj 4372
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- impozitul pe venit de natura salariala 444
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- avansuri acordate personalului 425
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- reţineri din salarii datorate terţilor
(rate, chirii, etc.) 427
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- imputatii, garanţii gestionari 4282
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- alte datorii sociale 438

85
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
6. Virarea retinerilor către terţi % = 550(551,560,
561,562,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- impozitul pe venit de natura salariala 444
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- contribuţiile angajatorilor pentru asigurări
sociale 4311
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări
sociale 4312
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- contribuţiile angajatorilor pentru asigurări 4313
sociale de sănătate
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări 4314
sociale de sănătate
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- contribuţiile angajatorilor pentru asigurările 4371
de şomaj
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări
de şomaj 4372
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- reţineri din salarii datorate terţilor (rate,
chirii, etc.) 427
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- imputatii 4282
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
7. Plata avansurilor din salarii 425 = 512(513,551,
560,561,562, 770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
8. Achitarea salariilor nete ale personalului 421 = 512(513,550,
551,560,561,
562,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
9. Înregistrarea salariilor şi a altor drepturi de 421(422,423, = 426
personal neridicate 424,425)

86
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
10. Achitarea drepturilor de personal neridicate 426 = 512(513,550,
551,552,560,
561,562,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
11. Drepturi de personal neridicate prescrise datorate 426 = 448
bugetului
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
12. Înregistrarea unei pagube din vina unui salariat: 428 = %
- cu valoarea contabila a bunului imputat 719
- cu diferenţa dintre valoarea de înlocuire şi
valoarea contabila, care urmează a se vira
la buget
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
13. Înregistrarea unei pagube din vina terţilor: 461 %
- cu valoarea contabila a bunului imputat 719
- cu diferenţa dintre valoarea de înlocuire şi 448
valoarea contabila, care urmează a se vira la
buget
─────────────────────────────────────────────────────

───────────────────────────
D. Taxa pe valoarea adăugată
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată achitată 4426 = 512(513,516,
organelor vamale pt bunurile şi serviciile din 531,542,550,
import 560,561,562,
770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Înregistrarea TVA deductibilă cuprinsă în facturi 4426 = 401(404)
sau alte documente legale pentru bunuri
achiziţionate, lucrări executate sau servicii
prestate
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Înregistrarea TVA aferentă bunurilor achiziţionate, 4428 = 401(404)
lucrărilor executate şi serviciilor prestate cu
plata în rate
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
4. Înregistrarea TVA aferentă bunurilor achiziţionate, 4426 = 4428
lucrărilor executate şi serviciilor prestate cu
plata în rate- ajunse la scadenta

87
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
5. Înregistrarea sumelor încasate în numerar din 531 = %
vânzarea produselor prin magazine proprii 701(702,703,707)
4427
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
6. Înregistrarea facturilor pentru produse livrate, 411 = %
lucrări executate şi servicii prestate, inclusiv 701(702,703,
TVA colectata 704,705,706,
707,708)
4427
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
7. Înregistrarea vânzărilor de bunuri, lucrări 411 = %
executate şi servicii prestate cu plata în rate 701(702,703,
704,705,706,
707,708)
4428
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
8. Înregistrarea încasării în numerar, prin trezorerie 531 (512, = 411
sau prin banca a valorii produselor livrate, 560,561,562)
lucrărilor şi serviciilor prestate
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
9. Înregistrarea TVA exigibilă aferentă vânzărilor, 4428 = 4427
lucrărilor executate sau serviciilor prestate
devenită colectata
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
10. La finele lunii, înregistrarea TVA deductibilă 4427 = 4426
reţinută din TVA colectata
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
11. La finele lunii, determinarea TVA datorată 4427 = 4423
bugetului de stat (TVA colectata mai mare decât
TVA deductibilă)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
12. La finele lunii, determinarea TVA rămasă de 4424 = 4426
recuperat sau de compensat în lunile următoare
(TVA deductibilă mai mare decât TVA colectata)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
13. Plata TVA datorată bugetului de stat 4423 = 531
(560,561,562)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
14. Încasarea în contul de disponibil a TVA 560(561,562)=4424
recuperată de la bugetul de stat

88
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
15. Compensarea cu bugetul statului a TVA colectata 4427 = 4424
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
E. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Diferenţe de curs valutar nefavorabile rezultate 665 = 401(403,404,
din reevaluarea datoriilor la sfârşitul perioadei 405,408,419,
462)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Diferenţe de curs valutar favorabile rezultate din 401(403,404, = 765
reevaluarea datoriilor la sfârşitul perioadei, 405,408,419,
sau la plata datoriilor, urmare scaderii cursului 462)
valutar
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Diferenţe de curs valutar nefavorabile rezultate 665 = 409(411,413,
din reevaluarea creanţelor la sfârşitul perioadei, 418,461)
sau la încasarea creanţelor, urmare scaderii
cursului valutar
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
4. Diferenţe de curs valutar favorabile rezultate din 409(411,413, = 765
reevaluarea creanţelor la sfârşitul perioadei 418,461)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
F. Valorificarea materialelor rezultate din
dezmembrarea şi casarea bunurilor scoase din
funcţiune
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Cheltuieli ocazionate de casarea, dezmembrarea, 6xx = 401
declasarea activelor fixe, materialelor de natura
obiectelor de inventar sau altor materiale
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Materiale rezultate din casare 302(303) = 719
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Valorificarea materialelor rezultate 602(603) = 302(303)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- când sumele încasate se reţin de instituţia 411 = 719
publica
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- când sumele încasate se virează la buget 411 = 448
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────

89
4. Încasarea facturii 560(561,770) =411
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
5. Virarea la buget a sumelor obţinute din
valorificare 448 = 411
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Constituirea sau majorarea ajustarilor pentru 6814 = 491
deprecierea creanţelor-clienţi
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Diminuarea sau anularea ajustarilor constituite 491 = 7814
pentru deprecierea creanţelor-clienţi
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Constituirea sau majorarea ajustarilor pentru 6814 = 496
deprecierea creanţelor -debitori diversi
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
4. Diminuarea sau anularea ajustarilor constituite 496 = 7814
pentru deprecierea creanţelor-debitori diversi
─────────────────────────────────────────────────────

───────────────────────────
V. CONTURI DE TREZORERIE
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
1. Investiţii pe termen scurt
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
Monografia operaţiunilor privind obligaţiunile
emise şi răscumpărate (cont 505) - este prezentată
la capitolul buget local.
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
2. Conturi la trezoreria statului şi bănci
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Ridicari de numerar de la trezoreria statului 581 = 512(513,515,
sau bănci, pe baza extrasului de cont 516,550,551,
552,560,561,
562,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Numerar ridicat de la trezoreria statului sau 531 = 581
bănci, pe baza registrului de casa

90
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Depuneri de numerar la banca 512 = 581
(513,515,516,
550,551,552,
560,561,562,
770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Numerar depus la trezoreria statului sau bănci, 581 = 531
pe baza extrasului de cont
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Înregistrarea dobânzilor de încasat aferente 5187 = 766
disponibilităţilor aflate în conturi la trezoreria
statului şi bănci
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Încasarea dobânzilor aferente disponibilităţilor 512 = 5187
în conturi la trezoreria statului şi bănci (513,515,516,
560,561,562)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
3. Alte valori
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Achiziţionarea de timbre poştale, tichete şi 532 = 401
bilete de călătorie şi alte valori
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
4. Acreditive şi avansuri de trezorerie
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Acordarea avansurilor de trezorerie personalului 542 = 531
pentru deplasări, achiziţii de materiale, etc.
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Decontarea avansurilor de trezorerie % = 542
301-381
401,404,428,
531,532,
604-614;
622-628;665,
4426
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- La sfârşitul perioadei, înregistrarea 542 = 765
diferenţelor de curs valutar favorabile rezultate
în urma reevaluarii avansurilor de trezorerie
în valuta
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────

91
 - La sfârşitul perioadei, înregistrarea 665 = 542
diferenţelor de curs valutar nefavorabile
rezultate în urma reevaluarii avansurilor de
trezorerie în valuta
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Deschiderea acreditivelor în favoarea terţilor, 581 = 512(513,515,
pe baza extrasului de cont 516,550,551,
560,561,562,
770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Acreditive deschise, pe baza extrasului de cont 541 = 581
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Plata furnizorilor din acreditive deschise pe 401 (404) = 541
seama acestora
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Reîntregirea contului de disponibil cu 512 = 581
acreditivele neutilizate, pe baza extrasului (513,515,516,
de cont 550,551,560,
561,562,770)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Virarea acreditivelor neutilizate, pe baza 581 = 541
extrasului de cont
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- La sfârşitul perioadei, înregistrarea 541 = 765
diferenţelor de curs valutar favorabile rezultate
în urma reevaluarii acreditivelor în valuta
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- La sfârşitul perioadei, înregistrarea 665 = 541
diferenţelor de curs valutar nefavorabile
rezultate în urma reevaluarii acreditivelor
în valuta
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- La sfârşitul perioadei, înregistrarea 5124(513,514, = 765
curs valutar favorabile rezultate în urma 515,516,517,
reevaluarii disponibilităţilor în valuta 519, 5314)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- La sfârşitul perioadei, înregistrarea 665 = 5124(513,514
diferenţelor de curs valutar nefavorabile 515,516,517,
rezultate în urma reevaluarii disponibilităţilor 519, 5314)
în valuta
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
5. Împrumuturi pe termen scurt primite şi

92
 dobânzi aferente acestora
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Împrumuturi pe termen scurt primite din bugetul 560 (562) = 5194(5)
de stat sau bugetul local pentru înfiinţarea unor
instituţii sau activităţi finanţate integral din
venituri proprii
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────
- Rambursarea împrumuturilor 5194(5) = 560(562)
─────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────

Elemente aplicative pentru clarificarea şi consolidarea cunoştinţelor

1. Teste

1. Achiziţionarea unui activ fix în leasing financiar care nu se supune amortizării:

a) 212,213,214 101,102,103, = 104

b) 212,213 = 104
c) 101,102,103 = 104
d) 212,213,214 101,102,103, = 105

2. Achiziţionarea unui activ fix în leasing operaţional care nu se supune amortizării:

a) 212(213,214) = 101 (102,103,104)

b) 222(214,215) = 167
c) 212(216,218) = 103 (102,103,104)
d) 212(213,214) = 167

3. Înregistrarea contribuţiilor angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate

a) 645 = 431
b) 6456 = 4312
c) 6453 = 4313
d) 6451 = 4311

4. Reîntregirea contului de disponibil cu acreditivele neutilizate

a) 512 = 581
(513,515,516,
550,551,560,
561,562,770)
b) 5627 = 581
c) 558 = 581
d) 6451 = 513,515,516, 550,551,560, 561,562,7704311

93
2. Întrebări

Înregistrarea în contabilitate a lesingului operaţional cu amortizare?

Înregistrarea în contabilitate a unei creanţe cu bugetul statului?
Înregistrarea în contabilitate a constituirii sau majorării ajustarilor pentru deprecierea
creanţelor-clienţi?
Înregistrarea în contabilitate a deficitului la o instituţie publică finanţată din bugetul de stat?
Înregistrarea în contabilitate a deficitului bugetelor locale?

Recomandări bibliografice

 Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice,
Planul de conturi şi instrucţiunile de aplicare a acestuia.

94
PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE
C G CONT DENUMIRE CONT
L R SINTETIC
A U gr. I şi
S P gr. II
A A

1 CONTURI DE CAPITALURI

10 CAPITAL, REZERVE, FONDURI

100 Fondul activelor fixe necorporale
101 Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului
102 Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al statului
103 Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale
104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat
al unităţilor administrativ-teritoriale
105 Rezerve din reevaluare
1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor şi amenajărilor
la terenuri
1052 Rezerve din reevaluarea construcţiilor
1053 Rezerve din reevaluarea instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
1054 Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi a altor active fixe corporale
1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului
106* Diferenţe din reevaluare şi diferenţe de curs aferente
dobânzilor încasate (Sapard)
11 REZULTATUL REPORTAT
117 Rezultatul reportat
117.01 Rezultatul reportat - instituţii publice finanţate
integral din buget (de stat, local, asigurări,
sănătate, şomaj)
117.02 Rezultatul reportat - bugetul local
117.03 Rezultatul reportat - bugetul asigurărilor sociale
de stat
117.04 Rezultatul reportat - bugetul asigurărilor pentru şomaj
117.05 Rezultatul reportat - bugetul Fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate
117.08 Rezultatul reportat - bugetul fondurilor externe
nerambursabile
117.09 Rezultatul reportat - bugetul de stat
117.10 Rezultatul reportat - instituţii publice şi activităţi
finanţate integral sau parţial din venituri proprii
12 REZULTATUL PATRIMONIAL
121 Rezultatul patrimonial
121.01 Rezultatul patrimonial - instituţii publice finanţate
integral din buget (de stat, local, asigurări sociale,

95
 şomaj, sănătate)
121.02 Rezultatul patrimonial - bugetul local
121.03 Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor sociale
de stat
121.04 Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor pentru
şomaj
121.05 Rezultatul patrimonial - bugetul Fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate
121.08 Rezultatul patrimonial - bugetul fondurilor externe
nerambursabile
121.09 Rezultatul patrimonial - bugetul de stat
121.10 Rezultatul patrimonial - instituţii publice şi
activităţi finanţate integral sau parţial din
venituri proprii
13 FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
131 Fondul de rulment
132 Fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale
de stat
133 Fondul de rezerva constituit conform Ordonanţei de
urgenta a Guvernului nr. 150/2002
134 Fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute
de serviciile publice de interes local
135 Fondul de risc
136 Fondul depozitelor speciale constituite pentru
construcţii de locuinţe
137 Taxe speciale
139 Alte fonduri
1391 Fond de dezvoltare a spitalului
15 PROVIZIOANE
151 Provizioane
1511 Provizioane pentru litigii
1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
1518 Alte provizioane
16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
- pe termen mediu şi lung -
161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
1611 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de
răscumpărare în exerciţiul curent
1612 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de
răscumpărare în exerciţiile viitoare
162 Împrumuturi interne şi externe contractate de
autorităţile administraţiei publice locale
1621 Împrumuturi interne şi externe contractate de
autorităţile administraţiei publice locale cu termen
de rambursare în exerciţiul curent
1622 Împrumuturi interne şi externe contractate de
autorităţile administraţiei publice locale cu termen
de rambursare în exerciţiile viitoare
163 Împrumuturi interne şi externe garantate de
autorităţile administraţiei publice locale
1631 Împrumuturi interne şi externe garantate de
autorităţile administraţiei publice locale cu termen

96
 de rambursare în exerciţiul curent
1632 Împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile
administraţiei publice locale cu termen de rambursare
în exerciţiile viitoare
164 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat
1641 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu
termen de rambursare în exerciţiul curent
1642 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu
termen de rambursare în exerciţiile viitoare
165 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat
1651 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu
termen de rambursare în exerciţiul curent
1652 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu
termen de rambursare în exerciţiile viitoare
166 Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului
asigurărilor sociale de stat din contul curent general
al trezoreriei statului
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate
1671 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de
rambursare în exerciţiul curent
1672 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de
rambursare în exerciţiile viitoare
168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de
obligaţiuni
1682 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe
contractate de autorităţile administraţiei publice
locale
1683 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe
garantate de autorităţile administraţiei publice locale
1684 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe
contractate de stat
1685 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe
garantate de stat
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor

2 CONTURI DE ACTIVE FIXE

20 ACTIVE FIXE NECORPORALE

203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi
şi active similare
206 Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive
208 Alte active fixe necorporale
2081 Programe informatice
2082 Alte active fixe necorporale
21 ACTIVE FIXE CORPORALE
211 Terenuri şi amenajări la terenuri
2111 Terenuri
2112 Amenajări la terenuri
212 Construcţii

97
 213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale
şi plantaţii
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii
de lucru)
2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale şi plantaţii
214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie
a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe
corporale
215 Alte active ale statului
23 ACTIVE FIXE ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU ACTIVE FIXE
231 Active fixe corporale în curs de execuţie
232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale
233 Active fixe necorporale în curs de execuţie
234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale
26 ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an)
260 Titluri de participare
2601 Titluri de participare cotate
2602 Titluri de participare necotate
265 Alte titluri imobilizate
267 Creanţe imobilizate
2675 Împrumuturi acordate pe termen lung
2676 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung
2678 Alte creanţe imobilizate
2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
269 Vărsăminte de efectuat pentru active financiare
28 AMORTIZARI PRIVIND ACTIVELE FIXE
280 Amortizari privind activele fixe necorporale
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor,
marcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare
2808 Amortizarea altor active fixe necorporale
281 Amortizari privind activele fixe corporale
2811 Amortizarea amenajărilor la terenuri
2812 Amortizarea construcţiilor
2813 Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor şi plantaţiilor
2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi a altor active fixe corporale
29 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE
A ACTIVELOR FIXE
290 Ajustari pentru deprecierea activelor fixe necorporale
2904 Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare
2905 Ajustari pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor,
licenţelor, marcilor comerciale, drepturilor şi
activelor similare
2908 Ajustari pentru deprecierea altor active fixe necorporale
291 Ajustari pentru deprecierea activelor fixe corporale
2911 Ajustari pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor
la terenuri

98
 2912 Ajustari pentru deprecierea construcţiilor
2913 Ajustari pentru deprecierea instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
2914 Ajustari pentru deprecierea mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentului de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi a altor active fixe corporale
293 Ajustari pentru deprecierea activelor fixe în curs de
execuţie
2931 Ajustari pentru deprecierea activelor fixe necorporale
în curs de execuţie
2932 Ajustari pentru deprecierea activelor fixe corporale
în curs de execuţie
296 Ajustari pentru pierderea de valoare a activelor
financiare
2961 Ajustari pentru pierderea de valoare a acţiunilor
2962 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor active
financiare

3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE

30 STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE

301 Materii prime
302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Seminţe şi materiale de plantat
3026 Furaje
3027 Hrana
3028 Alte materiale consumabile
3029 Medicamente şi materiale sanitare
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
3031 Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie
3032 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinta
304 Materiale rezerva de stat şi de mobilizare
3041 Materiale rezerva de stat
3042 Materiale rezerva de mobilizare
305 Ambalaje rezerva de stat şi de mobilizare
3051 Ambalaje rezerva de stat
3052 Ambalaje rezerva de mobilizare
307 Materiale date în prelucrare în instituţie
309 Alte stocuri
33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
331 Produse în curs de execuţie
332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie
34 PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
347 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii,
în proprietatea privată a statului

99
 348 Diferenţe de preţ la produse
349 Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii, în
proprietatea privată a unităţilor
administrativ-teritoriale

35 STOCURI AFLATE LA TERŢI

351 Materii şi materiale aflate la terţi
3511 Materii şi materiale la terţi
3512 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate
la terţi
354 Produse aflate la terţi
3541 Semifabricate aflate la terţi
3545 Produse finite aflate la terţi
3546 Produse reziduale aflate la terţi
356 Animale aflate la terţi
357 Mărfuri aflate la terţi
358 Ambalaje aflate la terţi
359 Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi
36 ANIMALE
361 Animale şi păsări
37 MĂRFURI
371 Mărfuri
378 Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos comercial)
38 AMBALAJE
381 Ambalaje
39 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN
CURS DE EXECUŢIE
391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime
392 Ajustari pentru deprecierea materialelor
3921 Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile
3922 Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura
obiectelor de inventar
393 Ajustari pentru deprecierea producţiei în curs
de execuţie
394 Ajustari pentru deprecierea produselor
3941 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor
3945 Ajustari pentru deprecierea produselor finite
3946 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale
395 Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
3951 Ajustari pentru deprecierea materiilor şi materialelor
aflate la terţi
3952 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate
la terţi
3953 Ajustari pentru deprecierea produselor finite
aflate la terţi
3954 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale
aflate la terţi
3956 Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terţi
3957 Ajustari pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi
3958 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi
396 Ajustari pentru deprecierea animalelor
397 Ajustari pentru deprecierea mărfurilor

100
 398 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor

4 CONTURI DE TERŢI

40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE

401 Furnizori
403 Efecte de plătit
404 Furnizori de active fixe
4041 Furnizori de active fixe sub 1 an
4042 Furnizori de active fixe peste 1 an
405 Efecte de plătit pentru active fixe
408 Furnizori-facturi nesosite
409 Furnizori-debitori
4091 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de
natura stocurilor
4092 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi
executări de lucrări
41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
411 Clienţi
4111 Clienţi cu termen sub 1 an
4112 Clienţi cu termen peste 1 an
4118 Clienţi incerti sau în litigiu
413 Efecte de primit de la clienţi
418 Clienţi-facturi de întocmit
419 Clienţi-creditori
42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
421 Personal-salarii datorate
422 Pensionari-pensii datorate
4221 Pensionari civili-pensii datorate
4222 Pensionari militari-pensii datorate
423 Personal-ajutoare şi indemnizaţii datorate
424 Someri-indemnizaţii datorate
425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427 Reţineri din salarii şi din alte drepturi datorate
terţilor
4271 Reţineri din salarii datorate terţilor
4272 Reţineri din pensii datorate terţilor
4273 Reţineri din alte drepturi datorate terţilor
428 Alte datorii şi creanţe în legatura cu personalul
4281 Alte datorii în legatura cu personalul
4282 Alte creanţe în legatura cu personalul
429 Bursieri şi doctoranzi
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI
ASIMILATE
431 Asigurări sociale
4311 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
4312 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale
4313 Contributile angajatorilor pentru asigurări sociale de
sănătate
4314 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de
sănătate

101
 4315 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca
şi boli profesionale
437 Asigurări pentru şomaj
4371 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj
4372 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj
438 Alte datorii sociale
44 BUGETUL STATULUI, BUGETUL LOCAL, BUGETUL ASIGURĂRILOR
SOCIALE DE STAT ŞI CONTURI ASIMILATE
440 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale
441 Sume încasate pentru bugetul capitalei
442 Taxa pe valoarea adăugată
4423 Taxa pe valoarea adăugată de plata
4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat
4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă
4427 Taxa pe valoarea adăugată colectata
4428 Taxa pe valoarea adăugată neexigibila
444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi
446 Alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate
448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul
4481 Alte datorii fata de buget
4482 Alte creanţe privind bugetul
45 DECONTĂRI CU COMUNITATEA EUROPEANĂ PRIVIND FONDURILE
NERAMBURSABILE (PHARE, SAPARD, ISPA, etc.)
450* Sume de primit şi de restituit Comunităţii
Europene - PHARE, SAPARD, ISPA -
4501* Sume de primit de la Comunitatea Europeană - PHARE,
SAPARD, ISPA -
4502* Sume de restituit Comunităţii Europene - PHARE,
SAPARD, ISPA-
451* Sume de primit şi de restituit Fondului
Naţional - PHARE, SAPARD, ISPA -
4511* Sume de primit de la Fondul Naţional - PHARE,
SAPARD, ISPA -
4512* Sume de restituit Fondului Naţional - PHARE, SAPARD,
ISPA -
452* Sume datorate Agentiilor de Implementare - PHARE,
SAPARD, ISPA -
453* Sume de primit şi de restituit Autorităţilor de
Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA -
4531* Sume de primit de la Autorităţile de
Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA -
4532* Sume de restituit Autorităţilor de Implementare - PHARE,
SAPARD, ISPA -
454* Sume de primit şi de restituit beneficiarilor* - PHARE -
4541* Sume de primit de la beneficiar - PHARE -
4542* Sume de restituit beneficiarilor - PHARE-
455* Sume de primit şi de restituit bugetului (cofinantare,
indisponibilitati temporare de fonduri de la Comisia
Europeană - PHARE, SAPARD, ISPA -
4551* Sume de primit de la buget (cofinantare,
indisponibilitati temporare de fonduri de la Comisia

102
 Europeană - PHARE, SAPARD, ISPA -
4552* Sume de restituit bugetului (cofinantare,
indisponibilitati temporare de fonduri de la Comisia
Europeană - PHARE, SAPARD, ISPA -
456* Sume de primit de la bugetul de stat pentru cheltuieli
neeligibile - PHARE, SAPARD, ISPA -
457* Sume de recuperat de la Agenţiile de
Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA -
458* Sume de primit de la Agenţii/Autorităţi de Implementare
(la beneficiarii finali)
46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI, DEBITORI ŞI CREDITORI
AI BUGETELOR
461 Debitori
4611 Debitori sub 1 an
4612 Debitori peste 1 an
462 Creditori
4621 Creditori sub 1 an
4622 Creditori peste 1 an
463 Creanţe ale bugetului de stat
464 Creanţe ale bugetului local
465 Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat
466 Creanţe ale bugetelor fondurilor speciale
4664 Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru şomaj
4665 Creanţe ale bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate
467 Creditori ai bugetelor
4671 Creditori ai bugetului de stat
4672 Creditori ai bugetului local
4673 Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat
4674 Creditori ai bugetului asigurărilor pentru şomaj
4675 Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate
468 Împrumuturi acordate potrivit legii
4681 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat
4682 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local
4684 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur
4687 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii
469 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate
47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
471 Cheltuieli înregistrate în avans
472 Venituri înregistrate în avans
473 Decontări din operaţii în curs de clarificare
48 DECONTĂRI
481 Decontări între instituţia superioară şi instituţiile
subordonate
4811 Decontări privind operaţiuni financiare
4812 Decontări privind activele fixe
4813 Decontări privind stocurile
4819 Alte decontări
482 Decontări între instituţii subordonate
483 Decontări din operaţii în participaţie
49 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR

103
 491 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-clienţi
4911 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-clienţi sub 1 an
4912 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-clienţi
peste 1 an
496 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-debitori
4961 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-debitori sub 1 an
4962 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-debitori
peste 1 an
497 Ajustari pentru deprecierea creanţelor bugetare

5 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE

50 INVESTIŢII PE TERMEN SCURT

505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate
509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen
scurt
51 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI
510 Disponibil din împrumuturi din disponibilităţile
contului curent general al trezoreriei statului
511 Valori de încasat
5112 Cecuri de încasat
512 Conturi la bănci
5121 Conturi la bănci în lei
5124 Conturi la bănci în valuta
5125 Sume în curs de decontare
513 Disponibil din împrumuturi interne şi externe
contractate de stat
5131 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe
contractate de stat
5132 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe
contractate de stat
514 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate
de stat
5141 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe
garantate de stat
5142 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe
garantate de stat
515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile
5151 Disponibil în lei din fonduri externe nerambursabile
5152 Disponibil în valuta din fonduri externe nerambursabile
5153 Depozite bancare
516 Disponibil din împrumuturi interne şi externe
contractate de autorităţile administraţiei publice
locale
5161 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe
contractate de autorităţile administraţiei publice
locale
5162 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi
externe contractate de autorităţile administraţiei
publice locale
517 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate
de autorităţile administraţiei publice locale

104
 5171 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe
garantate de autorităţile administraţiei publice locale
5172 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe
garantate de autorităţile administraţiei publice locale
518 Dobânzi
5186 Dobânzi de plătit
5187 Dobânzi de încasat
519 Împrumuturi pe termen scurt
5191 Împrumuturi pe termen scurt
5192 Împrumuturi pe termen scurt nerambursate la scadenta
5194 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru
înfiinţarea unor instituţii sau a unor activităţi
finanţate integral din venituri proprii
5195 Împrumuturi primite din bugetul local pentru
înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau
activităţi finanţate integral din venituri proprii
5196 Împrumuturi interne şi externe contractate de
autorităţile administraţiei publice locale
5197 Sume primite din fondul de rulment conform legii
5198 Împrumuturi primite din disponibilităţile contului
curent general al trezoreriei statului
52 DISPONIBIL AL BUGETELOR
520 Disponibil al bugetului de stat
521 Disponibil al bugetului local
5211 Disponibil al bugetului local
5212 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
522 Disponibil din fondul de rulment al bugetului local
5221 Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului
local
5222 Depozite constituite din fondul de rulment al bugetului
local
523 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale
524 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei
525 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat
5251 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat
5252 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
5253 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenti
526 Disponibil din fondul de rezerva al bugetului
asigurărilor sociale de stat
527 Disponibil din fondul de rezerva constituit conform
Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002
528 Disponibil din sume încasate în cursul procedurii de
executare silită
529 Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete
5291 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de stat
5292 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local
5299 Disponibil din sume colectate prin intermediul
cardurilor
53 CASA ŞI ALTE VALORI
531 Casa
5311 Casa în lei

105
 5314 Casa în valuta
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale şi poştale
5322 Bilete de tratament şi odihna
5323 Tichete şi bilete de călătorie
5324 Bonuri valorice pentru carburanţi auto
5325 Bilete cu valoare nominală
5326 Tichete de masa
5328 Alte valori
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive în lei
5412 Acreditive în valuta
542 Avansuri de trezorerie
55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
550 Disponibil din fonduri cu destinaţie specială
551 Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială
552 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit
553 Disponibil din taxe speciale
554 Disponibil din amortizarea activelor fixe deţinute
de serviciile publice de interes local
555 Disponibil al fondului de risc
556 Disponibil din depozite speciale constituite pentru
construirea de locuinţe
557 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în
proprietatea privată a statului
558 Disponibil din cofinantarea de la buget aferentă
programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe
nerambursabile
56 DISPONIBIL AL INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI ACTIVITĂŢILOR
FINANŢATE INTEGRAL SAU PARŢIAL DIN VENITURI PROPRII
560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral
din venituri proprii
5601 Disponibil curent
5602 Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral
din venituri proprii
561 Disponibil al instituţiilor publice finanţate din
venituri proprii şi subvenţii
562 Disponibil al activităţilor finanţate din venituri
proprii
57 DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE
571 Disponibil din veniturile Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate
5711 Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate
5712 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
5713 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenti
5714 Depozite din veniturile Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate
574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru
şomaj
5741 Disponibil din veniturile curente ale bugetului

106
 asigurărilor pentru şomaj
5742 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
5743 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenti
5744 Depozite din veniturile bugetului asigurărilor pentru
şomaj
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
59 AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE
TREZORERIE
595 Ajustari pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor
emise şi răscumpărate

6 CONTURI DE CHELTUIELI

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6027 Cheltuieli privind hrana
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
6029 Cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de
inventar
606 Cheltuieli privind animalele şi pasarile
607 Cheltuieli privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
609 Cheltuieli cu alte stocuri
61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI
610 Cheltuieli privind energia şi apa
611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
612 Cheltuieli cu chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri
6242 Cheltuieli cu transportul de personal
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
629 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale
63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile personalului

107
 642 Cheltuieli salariale în natura
645 Cheltuieli privind asigurările sociale
6451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
6452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj
6453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
de sănătate
6454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca
şi boli profesionale
6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
646 Cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare, detaşare şi
alte drepturi salariale
647 Cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului
65 ALTE CHELTUIELI OPERATIONALE
654 Pierderi din creanţe şi debitori diversi
658 Alte cheltuieli operationale
66 CHELTUIELI FINANCIARE
663 Pierderi din creanţe imobilizate
664 Cheltuieli din investiţii financiare cedate
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
666 Cheltuieli privind dobânzile
667* Sume de transferat bugetului de stat reprezentând
câştiguri din schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA -
668* Dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat
programului - PHARE, SAPARD, ISPA -
669* Alte pierderi (cheltuieli neeligibile-costuri
bancare) - PHARE, SAPARD, ISPA -
67 ALTE CHELTUIELI FINANŢATE DIN BUGET
670 Subvenţii
671 Transferuri curente între unităţi ale administraţiei
publice
672 Transferuri de capital între unităţi ale administraţiei
publice
673 Transferuri interne
674 Transferuri în străinătate
676 Asigurări sociale
677 Ajutoare sociale
679 Alte cheltuieli
68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTARILE
PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE
681 Cheltuieli operationale privind amortizarile,
provizioanele şi ajustarile pentru depreciere
6811 Cheltuieli operationale privind amortizarea activelor
fixe
6812 Cheltuieli operationale privind provizioanele
6813 Cheltuieli operationale privind ajustarile pentru
deprecierea activelor fixe
6814 Cheltuieli operationale privind ajustarile pentru
deprecierea activelor circulante
682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile
6821 Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile
6822 Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile
686 Cheltuieli financiare privind amortizarile,

108
 provizioanele şi ajustarile pentru pierderea de valoare
6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea
de valoare a activelor financiare
6864 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea
de valoare a activelor circulante
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligaţiunilor
689 Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare
6891 Cheltuieli privind rezerva de stat
6892 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare
69 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
690 Cheltuieli cu pierderi din calamitati
691 Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe

7 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANTARI

70 VENITURI DIN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
705 Venituri din studii şi cercetări
706 Venituri din chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activităţi diverse
709 Variatia stocurilor
71 ALTE VENITURI OPERATIONALE
714 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi
719 Alte venituri operationale
72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE ACTIVE FIXE
721 Venituri din producţia de active fixe necorporale
722 Venituri din producţia de active fixe corporale
73 VENITURI FISCALE
730 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la
persoane juridice
7301 Impozit pe profit
7302 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital
de la persoane juridice
731 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la
persoane fizice
7311 Impozit pe venit
7312 Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit
732 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital
7321 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital
733 Impozit pe salarii
734 Impozite şi taxe pe proprietate
735 Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii
7351 Taxa pe valoarea adăugată
7352 Sume defalcate din TVA
7353 Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii
7354 Accize
7355 Taxe pe servicii specifice

109
 7356 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării
bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi
736 Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile
internaţionale
7361 Taxe vamale şi alte taxe pe tranzacţiile internaţionale
739 Alte impozite şi taxe fiscale
74 VENITURI DIN CONTRIBUŢII DE ASIGURĂRI
745 Contribuţiile angajatorilor
7451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
7452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj
7453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
de sănătate
7454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca
şi boli profesionale
7455 Vărsăminte de la persoane juridice, pentru persoane
cu handicap neincadrate
7459 Alte contribuţii pentru asigurări sociale datorate
de angajatori
746 Contribuţiile asiguraţilor
7461 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale
7462 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj
7463 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale
de sănătate
7469 Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări
sociale
75 VENITURI NEFISCALE
750 Venituri din proprietate
751 Venituri din vânzări de bunuri şi servicii
7511 Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi
7512 Venituri din taxe administrative, eliberari permise
7513 Amenzi, penalităţi şi confiscari
7514 Diverse venituri
7515 Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii,
sponsorizări)
76 VENITURI FINANCIARE
763 Venituri din creanţe imobilizate
764 Venituri din investiţii financiare cedate
765 Venituri din diferenţe de curs valutar
766 Venituri din dobânzi
767* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea
pierderilor din schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA -
768* Alte venituri financiare - PHARE, SAPARD, ISPA -
769* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea
altor pierderi (Cheltuieli neeligibile-costuri
bancare - PHARE, SAPARD, ISPA -
77 FINANTARI, SUBVENŢII, TRANSFERURI, ALOCAŢII BUGETARE CU
DESTINAŢIE SPECIALĂ, FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
770 Finanţarea de la buget
7701 Finanţarea de la bugetul de stat
7702 Finanţarea de la bugetele locale
7703 Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat
7704 Finanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj

110
 7705 Finanţarea din bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate
771 Finanţarea în baza unor acte normative speciale
772 Venituri din subvenţii
7721 Subvenţii de la bugetul de stat
7722 Subvenţii de la alte bugete
773 Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială
774 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile
7741 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în bani
7742 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în natura
776 Fonduri cu destinaţie specială
778 Venituri din cofinantarea de la buget aferentă
programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe
nerambursabile
779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE
SAU PIERDERILE DE VALOARE
781 Venituri din provizioane şi ajustari pentru depreciere
privind activitatea operationala
7812 Venituri din provizioane
7813 Venituri din ajustari privind deprecierea activelor fixe
7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor
circulante
786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de
valoare
7863 Venituri din ajustari pentru pierderea de valoare a
activelor financiare
7864 Venituri din ajustari pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
79 VENITURI EXTRAORDINARE
790 Venituri din despăgubiri din asigurări
791 Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului

8 CONTURI SPECIALE

80** CONTURI ÎN AFARĂ BILANŢULUI

8030 Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinta
8031 Active fixe corporale luate cu chirie
8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
8036 Chirii şi alte datorii asimilate
8038 Ambalaje de restituit
8039 Alte valori în afară bilanţului
8041 Publicaţii primite gratuit în vederea schimbului
internaţional
8042 Abonamente la publicaţii care se urmăresc pana la primire
8043 Imprimate de valoare cu decontare ulterioara
8044 Documente respinse la viza de control financiar preventiv
8046 Ipoteci imobiliare
8047 Valori materiale supuse sechestrului
8048 Garanţie bancară pentru oferta depusa

111
 8049 Garanţie bancară pentru buna execuţie
8050 Disponibil din garanţia constituită pentru buna execuţie
8051 Garanţii constituite de concesionar
8052 Garanţii depuse pentru sume contestate
8053 Garanţii depuse pentru înlesniri acordate
8054 Înlesniri la plata creanţelor bugetare
8055 Cauţiuni depuse pentru contestaţie la executarea silită
8056 Garanţii legale constituite în cadrul procedurii de
suspendare a executării silite prin decontare bancară
8057* Garanţie bancară pentru avansul acordat (ISPA)
8058 Creanţe fiscale pentru care s-a declarat starea de
insolvabilitate a debitorului
8059 Garanţii acordate de autorităţile administraţiei
publice locale
8060 Credite bugetare aprobate
8061 Credite deschise de repartizat
8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
8063* Fonduri de primit de la bugetul de stat
8064* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană - SAPARD -
8065* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană - PHARE -
8066 Angajamente bugetare
8067 Angajamente legale
8068* Angajamente legale - SAPARD -
8069* Angajamente de plata
89 BILANŢ
891 Bilanţ de închidere
892 Bilanţ de deschidere

--------------
Nota:
*) Conturile specifice pentru evidentierea fondurilor externe
nerambursabile: SAPARD, ISPA şi PHARE îşi păstrează conţinutul şi funcţiunea
aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 870/2002,
nr. 771/2004 şi nr. 925/2005.
Instituţiile implicate vor proceda la transpunerea monografiilor contabile
potrivit prezentului plan de conturi.
**) Conturile din grupa 80 - conturi în afară bilanţului - se pot dezvolta
în sensul introducerii unor conturi specifice la propunerea instituţiilor
respective, cu aprobarea ordonatorului principal de credite şi avizul
Ministerului Finanţelor Publice.

112