Capacitatea, întâiul examen de maturitate

În viaţa tuturor a venit şi trecut momentul în care a trebuit să ne demonstrăm nouă şi

părinţilor noştri că putem face faţă primului pas hotărâtor din viaţa de elev: treapta sau
capacitatea. Acesta este primul examen important din viaţa unui elev, ce trebuie
susţinut într-o perioadă dificilă din toate punctele de vedere - pubertatea. Este
momentul în care se susţine un test ce va hotărî drumul pe care copilul o va lua mai
departe, peste care se suprapun emoţia, ambiţia şi dorinţa părinţilor.
Elevii trebuie încurajaţi indiferent de rezultate
Este normal ca fiecare părinte să dorească tot ce este mai bun pentru copilul său, dar
întotdeauna trebuie ţinut cont şi de potenţialul copilului. Când adulţii îşi doresc ceva
vizavi de educaţia şi de evoluţia odraslei lor, este necesar să se gândească şi să
analizeze resursele pe care le au, pentru a nu avea expectaţii nerealiste. Copiii trebuie
impulsionaţi în permanenţă să se autodepăşească, dar nu trebuie insistat atunci când
nu există elementele necesare de reuşită. Cei mici trebuie încurajaţi, susţinuţi,
indiferent de rezultate, deoarece este foarte important să conştientizeze că şcoala este
baza pentru a-şi construi un viitor.
Părinţii joacă un rol important
În aceste momente, copiii foarte emotivi pot pierde mult din cauza tensiunii resimţite.
Am adus în discuţie acest subiect deoarece am în minte cazul unui copil care tocmai a
susţinut capacitatea şi, din cauza emoţiilor, nu a obţinut rezultatele dorite. Chiar dacă a
fost susţinut de părinţi, nu s-a putut „aduna” pentru a obţine un rezultat la adevărata
sa valoare. În aceste momente, rolul părinţilor este esenţial, deoarece copilul trebuie
susţinut şi detensionat pentru a nu recurge la acte disperate din cauza nereuşitei, aşa
cum s-a întâmplat uneori.
Copilul trebuie să înţeleagă că şcoala este importantă şi că o poate continua indiferent
de liceul, grupul şcolar sau colegiul tehnic la care intră. Întotdeauna există o rezolvare a
situaţiilor, important este să existe prezenţa şi inteligenţa de a căuta şi de a găsi soluţii
optime pentru toată lumea.
Daca in perioada scolara mica, tutela familiala si scolara este accentuata, in pubertate se modifica treptat ca urmare
a mai marei autonomii si responsabilitati crescute a copilului. Dominanta in aceasta perioada este maturizarea
biologica si intensa dezvoltare a personalitatii.
Activitatea fundamentala pentru perioada pubertatii ramane invatarea si instruirea teoretica si practica. Tipurile de
relatii se complica progresiv facilitand integrarea copilului in generatia sa, premisa a integrarii sociale largi, complexe
in care exprimarea identitatii proprii capata tot mai pragnant note personale. Relatiile sociale ale puberului se
complica mai mult si prin dezvoltarea dimorfismului secual cu cerintele ce le implica la care se adauga multiplicarea
situatiilor de statut si rol social prin solicitarea in activitati sociale, sportive, culturale.
Structurarea personalitatii in perioadele pubertatii nu este lineara, ea se dimensioneaza relativ seismic si dramatic
datorita contradictiilor dintre componentele impregnante de atitudini copilaresti, cerintele de protectie, anxietate
specifica varstelor mici in fata situatiei mai deosebite si atitudini si conduite achizitionate sub impulsul cerintelor
interne de autonimie sau impuse de societate.
DEZVOLTAREA BIOFIZICA
Subperioada prepubertala (10-12 ani)
Se caracterizeaza printr-o intensificarea din ce in ce mai mare a cresterii (staturale mai ales) concomitent cu
dezvoltarea pregnanta a caracteristicilor sexuale secundare (aparitia pilozitatii pubiene si a celei axilare, dezvoltarea
gonadelor, etc). Fetele trec prin aceasta faza chiar mai devreme (de la circa 9 ani) si castiga in inaltime aproximativ
22cm. Cresterea mai evidenta, la majoritatea baietilor incepe pe la 11-12 ani. Asadar, cresterea se realizeaza in
pusee devenind impetuoasa cu momente de oboseala, dureri de cap, iritabilitate, agitatie. Apare o alternanta intre
miomentele de voiciune, de coduite infantile exuberante si momente de oboseala, apatie, lene. Copilul poate deveni
conflictual, mai putin activ, adopta pauze prea mari prelungind relaxarea chiar daca nu a facut un efort prea mare.
In scoala, copilul se alfa in fata unor cerinte, mai diversificate cantitativ si calitativ, a unor modele de profesori si lectii
variate care impun un cadru al invatarii mai deosebite. Se modifica statutul de elev prin antrenarea acestuia in
activitati responsabile si competitionale care sa il faca sa isi dea seama de valoarea si potentialul de care dispune.
Copilul nu mai este atat de frecvent stapanit de agitatia motorie si de labilitatea din primele clase. Constiinta de sine
se incarca cu ideea statutului de elev bun, slab sau mediocru, ceea ce il face sa manifeste atitudini de un anumit fel
fata de activitate. Familia isi formuleaza si ea o serie de cerinte fata de puber, dar care nu sunt atat de precise. In
unele imprejurari puberul este considerat copil, iar in altele, i se solicita comportamente asemanatoare celor mari fapt
ce il face sa traiasca momenta contradictroii si o usoara opozitie fata de statutul si rolul incert ce i se acorda. In
general puberul se simte din ce in ce mai bine in grup pentru ca il securizeaza si accepta stilul galagios, exuberant si
uneori agresiv, impulsiv.
Apar tot mai des comportamente difernetiate si subtile fata de sexul opus, dar si o stare discreta de competitie, de
afirmare, de valorificare in ochii celuilalt sex. Se produc si comportamente opozante fata de iesirile cu parintii
preferand petrecerea timpului liber cu alti copii si poate apare o devalorizare a influentelor unui dintre parinti sau a
amandorura.
Subperioada pubertatii propriu-zise (12-14 ani)
Se remarca prin dominarea puseului de crestere. Cresterea nu este proportionala in toate segmentele corpului. Mai
intensa este cresterea in inaltime si lungimea membrelor inferioare si superioare ceea ce da un aspect caricatural
puberului. Prin cresterea trunchiului si a masei musculare se castiga in forta fizica. In acelasi timp, se dezvolta
organele interne si la baieti dispare grasimea ca urmare a extinderii articulatiilor si a musculaturii. La fete tesutul
adipos se mentine si da un aspect marmorean, iar talia se subtiaza si se dezvolta bustul cu pronunatarea butonilor.
Si la unii si la altii se dezvolta partea faciala a craniului, dantura permanenta, oasele mici ale mainii , se produce
maturizarea sexuala ce se evidentiaza prin aparitia pilozitatii, functionarea glandelor sexuale si modificarea vocii. La
fete se instaleaza ciclul, iar la baieti apar primele ejaculari spontane.
In plan pshihologic, aceste fenomene determina trairi tensionale, confuze si stari de disconfort. Trairile respective
sunt intensificate si de prezenta acneelor, a transpiratiilor abundente si mirositoare, a sensibilitatii pielii in emotii, a
stangaciei in miscari.
Subperioada postpuberala (de la 14 ani)
Aceasta perioada face trecerea la adolescenta. Se realizea o crestere accelerata, la inceput in greutate apoi in
inaltime cu care ocazie se redistribuie greutatea. Organele interne continua cresterea, dar au loc si transformari fizice
de mai mica importanta cu impact considerabil asupra tanarului. Astfel, prin activitatea glandelor sudoripare apare
acneea ce provoaca tensiuni deosebite. La baieti se manifesta o schimbare in conduite prin extinderea lor exagerata,
adeseori o impertinenta cu substgrat sexual si cu agresivitate in vocabular.
Se accentueaza fenomenul de erotism care implica emotii puternice, trairi interne, atitudini sincere fata de sexul
opus. Erotismul se deruleaza sub forma "dragostei platonice" in care sensibilitatea si iubirea imaculata ocupa loc
central fara insa, sa se excluda atractia corporala ce amplifica intreaga stare a puberului in momentul cand este atins
de o persoana de sex opus. Dat fiind faptul ca la aceasta varsta organele genitale devin functionale, sexualitatea este
tot mai des implicata si aceasta isi pune amprenta asupra intensitatii trairilor fiziologice si psihologice cu efecte
nemijlocite asupra comportamentului. Acum instinctul sexual poate deveni activ ca urmare a maturizarii organelor
sexuale, iar sexualitatea poate imbraca forma masturbatiei.
DEZVOLTAREA PSIHICA
Invatarea capata un caracter tot mai organizat cu mare incarcatura emotionala, dar si psiho-culturala. Puberul devine
tot mai motivat pentru dobandirea unui statut intelectual si moral pe baza caruia constientizeaza lcoul aparte ce ii
revine in cadrul colectivului si in determinarea de atitudini diferentiale ale adultilor (parintilor, profesorilor) fata de el.
Desi se mentine un decalaj intre maturizarea biologica si cea intelectuala si morala, el tinde sa reduca cu timpul si sa
faciliteze puberului adoptarea de modalitati comportamentale specifice in care sunt implicate strategii ale cognitiei,
ale experientei si ale valorizarii actionale veridice.
Fenomenul care retine atentia si care modifica planul comportamental este acela al erotizarii vietii si al visarii
imaginative pe fondul dezvoltarii sexuale si al expansiunii virilitaii. In acest caz comportamentele sexuale sunt
impregnate de anxietate si tensiune. Relatiile dintre fete si baieti sunt distantate si in genere fetele traiesc primele
dezamagiri in raport cu lipsa de atentie a baietilor. In schimb, fata de acelasi sex, baietii cat si fetele, manifesta
atitudini afectuoase, tandre si stranse, dar frecvent opozante fata de adulti.