Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
9 M2 FD Viteza Vant PDF
9 M2 FD Viteza Vant PDF
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
VITEZA VÂNTULUI
Girueta Vild
Girueta Vild este formată din două părți principale: o parte
fixă (1) și una mobilă (2). Partea fixă este alcătuită dintr-o tijă
metalică a cărei parte inferioară se montează pe stâlpul de
susținere. La celălalt capăt al tijei se înșurubează o vergea de
oțel terminată cu o bilă cu rulment. În partea mediană a tijei
metalice este fixat un manșon metalic în care sunt fixate 8 vergele
dispuse perpendicular unele pe altele, marcând punctele
cardinale și intercardinale, una dintre ele purtând litera N, ce se suprapune la instalarea giruetei,
pe direcția nordului geografic.
Partea mobilă a giruetei, asupra căreia acționeaza vântul, este formată din pana de vânt, ce
reprezintă indicatorul de direcție și din indicatorul vitezei vântului. Pana de vânt sau ampenajul
giruetei este format dintr-o vergea metalică orizontală, prevazută la unul din capete cu o sferă
metalică din plumb sau fontă, iar la capătul opus are un dispozitiv format din două plăci
confecționate din tablă ale căror extremități spre interior se apropie, iar spre exterior se
îndepartează.
Pana de vânt, sub influența liniilor de forță ale vântului, se orientează cu sfera metalică spre
direcția de unde bate vântul, indicând astfel prin poziția ei față de punctele cardinale și intercardinale
direcția vântului.
Indicatorul de viteză a vântului este fixat la capătul superior al tijei metalice și este format din
placa metalică de forma dreptunghiulară, cu dimensiunile de 150X300mm și cu o greutate de 200gf
(pentru girueta cu placă ușoară) sau 800gf (pentru girueta cu placă grea).
Sub acțiunea liniilor de forță ale vântului, placa pendulează ia fata unui arc de cerc prevăzut
cu 8 vergele metalice (dinți) de lungime inegală, indicatoare a vitezei, urcând sau coborând, mai
mult sau mai puțin, corespunzător la viteza și intensitatea vântului.
Anemometrele
Pentru masurarea vitezei vantului cu precizie mai mare se utilizeaza anemometrele de
diverse tipuri.
Dupa principiul care sta ia baza constructiei si functionarii lor, anemometrele pot fi: mecanice,
magnetice si termice
Anemometrele cu cupe sunt deosebit de sensibile, datorita sistemului lor de cupe usoare
semisferice cu o parte convexa si cu cealalta concava ce se rotesc oricare ar fi directia si oricat de
slab ar fi vantul.
In prezent anemometrele digitale pot masura și inregistra extrem de precis viteza și direcția
vantului inlocuind cu succes și clasicul instrument inregistrator bazat pe anemometru: anemograful.
Anemograful este un anemometru la care informațiile cu privire la viteza și direcția vantului
sunt transmise printr-un sistem mecanic catre o penița ce le traseaza pe o diagrama, sistemul fiind
asemanator cu restul aparatelor inregistratoare.
Hidrometeorii.
Hidrometeorul este definit ca fiind fenomenul meteorologic constituit dintr-un ansamblu de
particule de apa, lichide sau solide. in suspensie sau in cadere in atmosfera, ridicate de vant de pe
suprafata terestra sau depuse pe obiectele de pe sol ori din atmosfera libera.
Din categoria hidrometeorilor constituiti dintr-o suspensie de particule in atmosfera fac parte
ceata, aerul cetos si ceata inghetata, iar din cei sub forma unei caderi de particule (precipitațiile)
sunt: ploaia, burnița, acele de gheata, grindina și granulele de gheata.
Caderile de particule de apa, lichide ori solide, se pot prezenta sub forma de precipitatii mai
mult sau mai putin uniforme, continue ori intermitent sau pot avea caracter de aversa.
Hidrometeorii alcatuiti dintr-un ansamblu de particule de apa, solide sau lichide, ridicate de
vant de pe suprafata solului sunt: transportul de zapada (la sol si ta inaltime), viscolul si bura
marina.
Hidrometeorii constituiti dintr-un depozit sau depunere pot fi sub forma de picaturi de apa
(ceata si roua), sub forma unui ansamblu de picaturi de gheata, lipite unele de altele (roua
inghetata, bruma si chiciura (promoroaca) sau sub forma de strat de gheata omogen si transparent
(poleiul).
- Litometeorii
„Litometeorul este un fenomen meteorologic constituit dintr-un ansamblu de particule, dintre
care cea mai mare parte sunt solide si de naturi terestra (praf, nisip, rum). Aceste particule pot
exista in atmosfera sub forma de suspensii mai mult sau mai putin stabile sau pot fi ridicate de vant
de pe sol”.
Dintre litometeorii cu caracter de suspensie in atmosfera fac parte pacla si fumul, iar dintre
cei determinati de actiunea vantului: transportul de praf sau de nisip, furtuna de praf sau de nisip,
turbionul de praf sau de nisip (vartejul).
- Fotometeorii
Din aceasta grupa fac parte fenomenele meteorologice luminoase produse ca urmare a
reflexiei, refractiei, difractiei sau interferentei luminii solare sau lunare, la trecerea lor prin
atmosfera. Aceste fenomene pot fi observate fie pe suprafata sau in interiorul norilor (halo. coroana,
irizatii, gloria) sau a unor hidrometeori ori litometeori ca de exemplu: fenomene de halo, coroana,
gloria, curcubeu, inelul lui Bishop si razele crepusculare, fie intr-o masa de aer cu un oarecare grad
de transparenta (miraj, tremuratori, scanteieri, raza verde).
- Electrometeorii
„Electrometeorul este o manifestare vizibili si/sau sonora a electricitatii atmosferei care
se concretizeaza atat in descarcari electrice discontinue (fulgerul si tunetul. care impreuna constituie
fenomenul de oraj, cit si descarcarile electrice lente, mai mult sau mai putin continue (focul Sf. Elm,
aurorele polare)'
Determinari instrumentale asupra unor fenomene meteorologice.
Observatii si masuratori speciale privind depunerile de gheata pe conductorii aerieni.
Prin depuneri de gheata pe conductorii aerieni se intelege „acoperirea acestora cu gheata de
diferite feluri (de la cea transparent - sticloasa la cea cristalina), precum si cu lapovita'.
Aparitia ghetii pe conductorii aerieni este consecinta inghetarii picaturilor de apa supraracita
existente in aer (sub forma de ceata, aer cetos, burnita, ploaie), prin sublimare si prin inglobarea si
inghetarea fulgilor de zapada sau a lapovitei.
Pe timp geros, depunerile de gheata pot fi rezultatul inghetarii stropilor de apa transportati de
vant de deasupra unor suprafete acvatice apropiate. Datorita conditiilor diferite de formare,
depunerile de gheata se prezinta sub diverse forme: chiciura moaie, chiciura tare, polei, lapovita si
zapada care ingheata.
Indiferent de forma lor, prin depunerile groase si asimetrice, de cele mai multe ori, prin
greutatea mare pe care o iau uneori, depunerile de gheata de pe conductorii aerieni, care suporta,
ca suprasarcina, si presiunea exercitata de vant, cauzeaza prejudicii insemnate diferitelor domenii
de activitate, in special, celor de telecomunicatii si transport a energiei electrice. in acestea din
urma, asemenea neajunsuri sunt concretizate adesea prin ruperea cablurilor telefonice, cablu,
internet, teleferice, deteriorarea conductorilor electrici si intreruperea furnizarii curentului
electric marilor si micilor consumatori.
Pentru a cunoaste conditiile atmosferice in care au loc, modul de manifestare, solutia in timp
si spatiu, precum si frecventa cu care se produc acestea in diferite regiuni geografice, la statiile
meteorologice se intreprind observatii vizuale si instrumentale.
Observatiile vizuale privesc felul si structura lor, iar cele instrumentale cantitatea, grosimea si
greutatea depunerilor.
Observatiile cantitative asupra depunerilor solide pe conductorii aerieni se efectueaza cu
ajutorul chiciurometrului si a unor piese auxiliare. (subler, cada, panza de bomfaier, rigla de zapada
si scara)
Chiciurometrul reprezinta o instalatie formata din trei stalpi metalici cu o lungime de 425 cm
și un diametru de 50 mm. Stalpii sunt fixați in sol astfel incat sa se inalte deasupra acestuia la
325cm. Distanta dintre stalpi este de 90cm, iar ei sunt asezati pe doua directii perpendiculare,
formand un unghi drept Astfel unul din stalpi este asezat in varful unghiului drept altul spre nord
(notat cu N). iar celalalt spre est (notat cu E).
Prin intermediul unor suporturi metalice, pe stalpi se instaleaza, la diferite inaltimi In raport cu
nivelul stratului de zapada, conductori (confectionau din sarma de oțel) cu diametrul de 5mm si
lungimea de 90cm, care formeaza intre ei, de asemenea unghiuri drepte. Conductorii orientati de la
nord la sud sunt notati cu N si se numesc meridionali, iar cei orientați de la est la vest sunt marcati
cu majuscula E si te numesc latitudinali.
Pe stalpii chiciurometrului se monteaza trei perechi de conductori (fiecare dintre perechi fiind
prevazuta cu doua suporturi lungi si doua suporturi scurte).
Determinari asupra cantitații de apa provenita din roua.
Cunoașterea aportului de apa provenita din roua este extrem de utila mai ales in regiunile
deficitare pluviometric, care sunt caracterizate prin frecvența și intensitate mare a acestui fenomen.
Determinarea se face cu ajutorul unor instrumente speciale numite drosometre.
El are o construcție simpla și se bazeaza pe absorbția de catre anumite materiale (hartie de
filtru) a apei produse in timpul depunerilor de roua. Placile aparatului se cantaresc inainte și dupa
producerea fenomenului.