Ovarele sunt situate de o palte si de alta a uterului.

Parenchimul este un tesut conjuctiv lax.

Ovulele sunt productia exocrina a ovarului (organ reproducator) care se dezvolta in
foliculi. Deci, ovarul contine numerosi foliculi.
Ovulul matur = ovocit II.
Foliculul este o formatiune anatomica in forma de sac, care protejeaza si hraneste
o celula sau o alta structura aflata in interiorul sau. De exemplu, FOLICULII
OVARIENI contin si inchid inauntrul lor ovulele pana la o anumita faza a
dezvoltarii lor, adica OVULELE SE DEZVOLTA IN FOLICULUI.
Ovogeneza reprezinta formarea si dezvoltarea gametului femeiesc (ovul), proces
desfasurat in ovare. Ovogoniile (celule speciale diploide; la singular, ovogonie)
din ovar , se divid repetat prin diviziune mitotica (mitoza) => numar mare de
ovocite primare (dublu de nr. ovogoniilor deoarece prin mitoza unei celule se
formeaza 2 celule-fiice). Dupa maturare ovocitele primare diploide se divid prin
meioza => nr. de cromozomi se reduce la jumatate (prin meioza unui ovocit primar
diploid se formeaza 4 ovocite secundare haploide). In urma diviziunii meiotice =>
primul globul polar (degenerat; el contine al doilea set de cromozomi => se elimina
pentru a forma gametul) si un ovocit secundar (hapolid). Ovocitul secundar (de
ordinul II, haploid) fecundeaza impreuna cu un spermatozoid ( haploid), prin a doua
diviziune mitotica => zigotul=celula-ou (diploida)+ al doilea globul polar
(degenerat).
Ovocitele sunt prezente la nastere in ovare = nr. total de ovule care pot fi
produse (deoarece ovocitul secundar reprezinta ovulul matur)
Diploid este un termen ce descrie un nucleu , o celula sau un organism care are un
numar dublu de cromozomi (2n) fata de numarul haploid caracteristic speciei
respective. Cele 2 seturi de cromozomi prezente provin unul de la mama si unul de
la tata. La om, toate celulele somatice sunt diploide (2n); exceptie: gametii sunt
celule haploide (n), deci au cu jumatate mai putini cromozomi decat restul
celulelor.
Gametii se formeaza prin meioza (diviziune meiotica).
Fuziunea a doua celule hapolide (ovul+spermie/spermatozoid=fecundatie) reface
numarul normal de cromozomi. Prin fecundatie se formeaza zigotul celula diploida)
care este o celula cu numar normal de cromozomi (jumatate de la mama si jumatate de
la tata).
Prin mitoza (diviziune ecuationala) => 2 celule-fiice (se pastreaza nr. de
cromozomi, clonare) .
Prin meioza => 4 celule reproducatoare (gameti) haploide.
Diviziune ecuationala: 2n => 2n +2n.
Diviziune reductionae la Wikipedia, enciclopedia libera

Jump to navigation
Jump to search

Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta.
Pute?i contribui prin adaugarea de referin?e �n vederea sus?inerii bibliografice a
afirma?iilor pe care le con?ine.

Creierul uman
Creierul sau encefalul (lat. cerebrum, grec. ????fa???, encephalon) reprezinta
partea sistemului nervos central aflata �n interiorul craniului. El controleaza
numeroase func?ii ale organismului precum bataile inimii, mersul, generarea de
g�nduri ?i emo?ii. Creierul la animalele vertebrate este protejat de cutia
craniana, fiind captu?it cu o membrana (meninge).
�ntr-un creier uman exista �ntre 85 ?i 100 miliarde de neuroni, fiecare dintre ei
av�nd cam 10.000 de conexiuni.[1][2]

Cuprins
1
Func?ie
2
Alcatuire
3
Note
4
Vezi ?i
5
Legaturi externe
Func?ie[modificare | modificare sursa]
Creierul func?ioneaza ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce
coordoneaza comportarea organismului �n func?ie de informa?iile primite.
De fapt, nu toate informa?iile de la nervii periferici ajung p�na la scoar?a
cerebrala ci, prin �mpletiturile nervilor (plexuri), sunt re?inute �n unii centri
nervo?i externi, precum maduva spinarii sau bulbul rahidian. Deci, la unele
informa?ii reac?ionam incon?tient, prin reflexe.
La animalele cu un sistem nervos superior, precum la om, exista acest sistem nervos
autonom, care func?ioneaza independent de sistemul nervos central (din creier).
Acest sistem nervos autonom coordoneaza mai rapid, u?ureaza activitatea creierului,
care ar fi supra�ncarcat de informa?ii, put�nd ajunge la blocarea activita?ii
cerebrale (inhibi?ia corticala). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos
vegetativ se pot aminti: respira?ia, activitatea cardiaca, digestia, excre?ia,
setea ?i reproducerea.
Func?ia creierului se realizeaza printr-o re?ea densa de neuroni. Aceasta
activitate a creierului se masoara prin EEG (electro-encefalo-grama), care stabile?
te intensitatea biocuren?ilor produ?i la acest nivel.
Diferen?ierea structurala ?i func?ionala a celulelor nervoase cu diferite ierarhii
pe scara evolu?iei speciilor se manifesta prin apari?ia inteligen?ei ?i a capacita?
ii de a �nva?a, prin proprieta?ile plastice neuronale.
Alcatuire[modificare | modificare sursa]

Lobii scoar?ei cerebrale: lobul frontal (ro?u), temporal (verde), occipital

(galben) ?i parietal (portocaliu). Cerebelul (albastru) nu face parte din
telencefal.
Creierul este format din trei par?i principale: anterioara, medie ?i posterioara.
Encefalul cuprinde:
trunchiul cerebral - aici �?i au originea 10 din cei 12 nervi cranieni, este sediul
unor reflexe somatice ?i vegetative.
cerebelul - extirparea sa genereaza astenie, astazie ?i atonie, care sunt atenuate
ulterior prin compensare corticala.
diencefalul - cuprinde talamusul, metatalamusul, hipotalamusul.
emisferele cerebrale - prezinta cea mai mare parte a sistemului nervos central.[3]
Note[modificare | modificare sursa]
^ Savan?ii pun la cale un proiect ?tiin?ific grandios: identificarea tuturor
conexiunilor din creier, 26 decembrie 2011, Descopera, accesat la 22 mai 2012
^ �Avem cu c�teva miliarde de neuroni mai pu?in dec�t se credea�.
^ Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu
C�rmaciu. Manual de Biologie pentru clasa a XI-a. Corint. p. 26. la: 2n => n + n.
Meioza=meioza I + meioza II. 2n => n + n (meioza I, diviziune reductionala, se
reduc 50% din nr. de cromozomi) => n +n + n + n (meioza II, diviziune ecuationala).
Epiteliul simplu care acopera la suprafata ovarul = epiteliu germinativ ovarian
(care genereaza foliculiii primordiali).
Sistemul reproducator nu este functional la nastere, ci devine functional la
pubertate, sub actiunea hormonilor gondatropi (pg. 119: "Activitatea lor devine
evidenta in timpul perioadei de crestere si dezvoltare, si anume la pubertate.
Aceasta este definita drept perioada in care functia gemtogenetica si endocrina a
gonadelor atinge un stadiu de dezvoltare care face posibila funtia de reproducere.
Instalarea pubertatii este consecinta modificarilor survenite la nivelul secretiei
hormonilor gonadotropi care controleaza dezvoltarea morfologica si endocrina a
gonadelor si, legat de aceasta, modificarile somatice si comportamentale complexe."
Ovogeneza=procesul de formare a ovulului matur in foliculii ovarieni.
pg. 120: "In perioada preovulatorie au loc diviziuni ecuationale si reductionale la
nivelul ovocitul. Acesta strabate mai multe etape, de la ovogonie (diploida), la
ovulul matur, haploid. Pe masura ce ovulul se matureaza, apare o cavitate la
nivelul foliculului ovarian, care se umpla cu lichid folicular. In a 14-a zi,
foliculul se rupe, si ovulul este expulzat in cavitatea abdominala (ovulatie), de
unde este preluat de trompele uterine. Dupa ovulatie, foliculul ovarian se
transforma in corp galben."

Daca din cateva sute de mii de foliculi primordiali, doar 300-400 vor ajunge la
maturatie => restul involueaza.
Trompa uterina capteaza ovocitul de ordinul II, expulzat din foliculul matur, in
timpul ovulatiei (in treimea superioara a trompei are loc fecundatia). Prin
contractia trompei uterine pozitionata normal, zigotul coboara in uter.
Nidare=cuibarirea zigotului in mucoasa uterina.
Folicul primordial= ovocit ! + un strat de celule foliculare