VIITOR CU CAP DE MORT

Radu Cinamar

Capitolul 1

ÎN VIZORUL SECURITĂII STATULUI

Nu vreau să prelungesc şi nici să dramatizez relatarea evenimentelor din această carte, îmbrăcând-o
în haina poleită a unui stil literar elegant şi, tocmai de aceea, nu doresc recunoaşterea unei ipotetice
valori artistice a textului. Intenţia mea este să exprim cât mai simplu şi concis anumite apte şi eveni-
mente care au o însemnătate covârşitoare pentru această ţară şi pentru acest popor, deoarece există
de!a numeroase semnale şi dovezi că o "otravă# ascunsă tinde să macine tot mai mult şi mai repede
conştiinţa şi suletul neamului românesc. $e altel, aceeaşi părere este susţinută de numeroase alte
persoane cu uncţii înalte în aparatul administrativ, economic, religios şi cultural al ţării. %m putut să
mă conving şi să văd personal o parte din ceea ce, în prezent, este considerat cel mai mare secret de
stat în &omânia şi, datorită naturii legăturilor şi întrevederilor care au ost realizate cu reprezentanţii de
runte ai principalei puteri statale a lumii, poate chiar cel mai teribil secret de pe planetă. Implicaţiile
sunt colosale, dar intuiţia îmi spune că, în mod necesar, cunoaşterea aspectelor ce vor i prezentate
în această carte va constitui în timp un salt calitativ remarcabil pentru existenţa oamenilor, care va
anihila în cele din urmă zidul gros al disimulării, tăinuirii şi minciunii întreţinute de actorii de
răspundere şi de interesele oculte ale anumitor organizaţii şi persoane în ţară şi din aara ei.
$e aceea este posibil ca relatarea mea să aibăuneori un caracter aproape brut, necizelat, să abordeze un
stil gazetăresc sau chiar cazon, însă consider această modalitate de exprimare ca iind cea mai
potrivită pentru a ace cunoscute cititorilor anumite aspecte inedite, chiar de "culise# în lumea secretă a
politicii, a ostei 'ecurităţi a 'tatului şi a 'erviciului &omân de Inormaţii ('&I) actual. 'copul meu
este acela de a dezvălui astel în mod gradat si cronologic un şir complex de evenimente, apte, realităţi şi
corelaţii care, în opinia mea şi a altor persoane competente, prezintă o mare importanţă pentru viitorul
ţării, în apt, este o biograie (actualizată până în anul *++) a unui persona! care este real, dar pe
care mulţi, poate, îl vor crede desprins dintr-o legendă sau dintr-o carte de aventuri '. îmi permit să
atenţionez cititorul încă de la început să nu cadă în plasa ietină a îndoielii şi a neîncrederii, ci mai întâi
să !udece temeinic aptele şi adevărurile pe care le voi prezenta si abia la sârşit să tragă concluziile
pe
%mcare le crede
avut şansadeextraordinară
cuviinţă. să- cunosc pe eroul relatărilor mele si trebuie să mărturisesc cu
sinceritate că nu aş i luat hotărârea să scriu această carte dacă el însuşi nu m-ar i impulsionat de multe
ori în această direcţie. /ungile discuţii pe care le-am avut cu el în anumite locaţii secrete m-au convins de
existenţa anumitor realităţi nebănuite pe care ulterior, în dierite situaţii, am avut ocazia să le veriic eu
însumi. $ar ceea ce a determinat în cel mai înalt grad hotărârea de a relata toate acestea a ost
descoperirea cutremurătoare care a ost ăcută în 0unţii 1ucegi, uncu an în urmă (în lunaaugust, *++),
la care am avut şi eu acces parţial, datorită unui extraordinar concurs de împre!urări care mi-a ost acilitat
de intervenţia eroului cărţii. 2robabil că, prin aceasta, el a dorit să spulbere şi ultimele reticenţe pe care le-
aş mai i putut avea. %cum ştiu, am văzut, am alins ceea ce există acolo. %cum pot spune că am o
privire de ansamblu, dar corectă asupra istoriei adevărate, încă din genunile timpului, a &omâniei
şi chiar a întregii planete. 3a i relativ greu să vă redau în mod adecvat uluirea, bulversarea şi chiar pa-
nica puţinilor oameni care au avut acces acolo. 4eea ce pot spune acum este că acela a ost doar
începutul descoperirii, deoarece eu nu am avut acces la toate elementele, nu mi s-a permis să văd
chiar totul acolo, însă cel care a ghidat toate investigaţile şi care, de asemenea, mi-a oerit nesperata
şansă de a putea vedea locul în care a ost ăcută epocala descoperire, mi-a povestit despre acea parte
enigmatică alocului respectiv,la care nu am avut însă acces din raţiuni de securitate extremă.
$ar să nu ne grăbim şi să nu anticipăm. 3oi descrie totul, la timpul potrivit, exact aşa cum s-a petrecut.
2ot să airm însă ără rezerve că acela a însemnat, ără îndoială, un moment de cotitură ma!oră atât în


concepţiile mele cât si în cariera pe care o urmam. &og cititorul să aibă răbdare şi să îmi permită mai
întâi să prezint irul călăuzitor care a condus la evenimentul descoperirii extraordinare din 0unţii
1ucegi. 5n esenţă, acest ir reprezintă chiar existenţa pround misterioasă şi tulburătoare a eroului cărţii,
de care complicatul angrena! al destinuluim-a legat într-un mod celpuţin straniu. $in raţiuni lesne de
înţeles, voi olosi un nume de cod în ceea ce- priveşte.
5l cunosc pe 4ezar 1rad de aproape cinci ani, timp în care m-am întâlnit şi am vorbit cu el de mai multe
ori, convingându-mă cu prisosinţă de orţa şi caracterul extraordinar al acestui om. 2oziţia sa cu totul

specială în complicatul
ragmentat, angrena!
dar totuşi oarte al şi
concis puterii statale
coerent, îl ace
în cele cu atât
câteva mai credibil
întâlniri în ceeaavut
pe care le-am ce el mi-adacă,
chiar expus
uneori, din diverse motive, acele întâlniri au ost aproape "pe ugă#.
&ămâne însă un mister de ce m-a ales tocmai pe mine pentru a descrie aptele şi a le prezenta celorlalţi
oameni. 2oate că acest lucru s-a datorat, în mare parte, seriozităţii şi interesului pe care le-am maniestat
mereu aţă de ceea ce el îmi povestea. 'unt aspecte care cu greu pot i "digerate# de mintea unui om
obişnuit. $ar timpurile pe care le trăim
sunt ele însele oarte speciale, astel încât ceeaînainte
ce mi se păre a
un vis sau un act al imaginaţiei debordante, se dovedeşte acum perect posibil.
/a sârşitul ultimei noastre întâlniri, 4ezar mi-a precizat cu mult calm şi detaşare că hotărârea de a scrie şi
a publica inormaţiile pe care mi le oerise îmi aparţinea în exclusivitate. 'imţeam cu toată iinţa că
aceasta era o mare responsabilitate care apăsa pe umerii mei şi mărturisesc aptul că a trebuit să treacă
aproape un an din acel moment până când să reuşesc să-mi clariic toate aspectele, să sintetizez
aptele în ordinea în care mi-au ost prezentate şi mai ales să le înăţişez cât mai clar cu putinţă. %m
urmărit să care
cuvinte cu redauelcât
mi mai idel şirul
le-a relatat mie.de evenimente şi explicaţiile lui 4ezar 1rad, aproape cu aceleaşi
5ndemnul de a publica această carte mi-a ost ăcut cu un aer simplu şi cât se poate de iresc6 am avut
atunci impresia clară că, chiar şi în cazul în care - din rică sau din alte motive - eu nu aş i ăcut ceea ce
am ost rugat şi nu aş i scris cartea, 4ezar ar i privit acest lucru cu o perectă detaşare şi ără îndoială că,
ulterior, ar i găsit o altă modalitate de a-şi împlini intenţia.

O na!t"r" #iudat$

/a maternitatea din oraşul ... era de gardă doar doctorul Nenu. 4ele două asistente de serviciu
pregăteau grăbite masa pentru naşteri. 7 emeie tânără, cu înăţişare simplă, dar plăcută, usese adusă cu
câteva minute înainte în camera de operaţie, deoarece începuseră contracţiile. Nu ţipa, dar era destul de
speriată. 2lictisite oarecum de rutina activităţii şi cam obosite după o noapte lungă pe care zorii
începeau să o biruie, cele două asistente nu o prea băgau în seamă. $e altel, în anii 8+9 ne alam în
plină "dezvoltare multilaterală# comunistă, când totul era "cu poporul# şi "pentru popor#, când totul era
"egalitate# şi "echitate# demagogică de aşa manieră, încât nu mai ăceai prea bine deosebirea dintre un
scaun şi un om.
4hemat într-un târziu, după câteva ore de travaliu care păruseră nesârşite secole pentru viitoarea
mamă, doctorul Nenu cercetă obosit işa pacientei: motivul internării - ruperea pungii cu lichid
amniotic6 stare generală bună6 tensiune normală6 contracţii uterine rare6 dilataţie mică. ;otul părea să
urmeze cursul iresc al unei naşteri obişnuite. $ându-şi seama că se uita mai mult în işă decât la
pacientă, doctorul s-a apropiat de masa de naştere, clătinând din cap la gândul că oboseala îi !uca este.
Nu bănuia atunci cât de repede urma să i se spulbere orice somnolenţă şi apatie.
%runcă o privire rapidă, ediicându-se imediat asupra stadiului naşterii6 era iminentă. $ilataţia crescuse
corespunzător şi doctorul Nenu se bucură în sinea lui că nu va i necesar bisturiul.
7 dată cu gingaş
trupuşorul ultimeleşişiascultător.
cele mai dureroase cont
$octorul racţii cu
îl prinse aleatenţie
mamei,deapăru mai
mâini,
a!utâ întâi
ndu- capul
să iasă.
Primacopilului,
problemăapoi
a
fost aceea a lungimii cordonului ombilical. Nenu văzuze multe în viaţa lui, dar atunci a rămas pentru
câteva clipe ţintuit de uimire, deoarece lungimea cordonului depăşea cu mult standardele obişnuite:
măsura aproape ,< m. ;impul era însă preţios şi naşterea trebuia să să termine cu bine. îşi reveni din
uimire, luă oarecele din mâinile asistentei şi tăie cordonul6 mai bine zis, el a vrut să taie acel cordon
ombilical, aşa cum mai ăcuse de sute deori înainte în cariera lui de medic, dar lamele foarfecelui
*
alunecau ca pe metal! $octorul se holba nevenindu-i să creadă, în timp ce asistentele rămăseseră
încremenite,în cele câteva secunde care au urmat el a schimbat două perechi de oareci, însă cuacelaşi
rezultat: cordonul nu putea i tăiat. =ra oarte elastic, ca o piesă din cel mai rezistent cauciuc. $octorul
Nenu avea ani întregi de experienţă medicală şi ştia să-şi stăpânească emoţiile. 4u mişcări precise, el a
apucat atunci bisturiul şi a apăsat cu el în mod repetat şi cu putere pe cordon, în cele din urmă acesta a
cedat şi s-a auzit primul ţipăt al vieţii. 1ebeluşul era un băiat durduliu, cu trăsăturile eţei neobişnuit de
clare şi relaxate şi cu un cordon ombilical oarte ciudat. =rau zorii unei zile de primăvară, în anul >8+.

$upă
? aceea,sună-
%malia, evenimentele
imediat pe s-au precipitat.
colonel şi spune-i să vină cât se poate de repede la spital, a ordonat
doctorul. %poi se întoarse către cealaltă asistentă şi îi zise:
? ;u pune cordonul ombilical la conservat6 de emeie mă ocup eu. %du-mi işa ei.
4olonelul $atcu a sosit la spital după aproximativ douăzeci de minute. % avut o scurtă discuţie cu
doctorul Nenu, după care a vorbit mult la teleon cu unul din şeii ierarhici de la 1ucureşti. /a ora
prânzului, în aţa maternităţii din ... a apărut o limuzină neagră cu număr guvernamental, din care au
coborât doi indivizi sobri şi tăcuţi. @nul dintre ei ţinea în mână o geantă diplomat. $octorul Nenu,
colonelul $atcu şi cei doi civili au discutat aproximativ o!umătate deoră într-un biroudin interiorulspi-
talului. Nenu a completat un ormular care i-a ost înmânat de securişti, după care a ost rugat să aştepte
puţin aară. $upă câteva minute indivizii au plecat, iar colonelul s-a adresat doctorului, care era
destul de tulburat:
? 4hestia asta ne depăşeşte, Nenule. %cestea au ost unele dintre primele directive secrete pe care le-am
primit
secret.la2entru
înaintarea
tine mea în uncţie,
în mod în azi
special, astel
nudes-acazuri trebuie
petrecut să îndeplinesc
nimic deosebit şiunnuprotocol
ai văzutoarte
nimicstrict şi m-ai
straniu6
înţeles, nu-i aşaA
Bânditor, colonelul $atcu şi-a aprins o ţigară. $upă câteva clipe, ără să- privească pe doctor, a spus:
? 5ncă ceva. 1ăiatul nu are işă medicală personală. 7 vei distruge imediat. Nu trebuie să existe
nimic în arhivă, reeritor la această naştereC &estul, crede-mă, e prea complicat să ne intereseze.
Di, bătându- prieteneşte pe umăr, colonelul $atcu părăsi spitalul. 5n urma lui, doctorul Nenu a rămas
privind năuc în gol, în timp ce în salon, o mamă neştiutoare îşi strângea la piept, cu iubire, copilaşul.

Ni!t" #apa#it$%i "&traordinar"

0icul 4ezar nu ştia nimic despre atenţia specială care i se acorda şi nu cunoştea, bineînţeles, nici
maniera în care era supravegheat de către 'ecuritate. /a vârsta ragedă pe care o avea nu putea să
înţeleagămotivul pentru care el constituia un important subiect de interes şi, de altel, acelaşi lucru se
putea spune şi despre părinţii săi, care nu bănuiau nimic în această direcţie. 4opilul se născuse normal
(mamei nu i s-a spus ceea ce s-a întâmplat la maternitate), iar lunile care au urmat nu au adus nimic
neobişnuit în casa simplă şi modestă a amiliei 1rad.
;otuşi, cu timpul, în comportamentul bebeluşului au început să apară unele mici bizarerii, cum ar i de
pildă aptul că nu plângea aproape deloc şi că îşi ţinea degetele de la mâini în anumite poziţii curioase,
atingându-le sau îndoindu-le în dierite moduri, care se repetau identic după un anumit timp. 2ărinţii îl
urmăreau cu mirare, dar ără să se alarmeze, deoarece bunul simţ i-a ăcut să înţeleagă aptul că, în deinitiv,
nu putea i nimic rău în legătură cu preocupărileum oarec
stranii alecopilulu
i. $impotrivă
, de la un timprae chiar
o adevărată încântare pentru ei să urmărească "!ocul# degetelor lui micuţe, un !oc care de altel era oarte
elegant şi pe care 4ezar în realiza cu multă naturaleţe. @neori, copilul rămânea nemişcat minute în şir,
menţinând aceeaşi structură a degetelor, care ie ormau un cerc, ie se încâlceau, ori erau atinse succesiv de
degetul
nu mare,
le crea problîn poziţii
eme noaptea,bine
dardeterminate. 2ărinţii lui
maiales că nusuerise 4ezar
încăde nicierau însă oarte mulţumiţi că micuţul nu plângea şi
oboală.
4u timpul, însă, în suletul lor se strecură germenele unei suerinţe ascunse, umbrindu-le puţin liniştea traiului
cotidian. 0icul 4ezar împlinea peste puţin timp un an şi încă nu articulase nici un cuvânt. 2roblema nu era
totuşi prea gravă, deoarece se mai întâlniseră astel de cazuri, dar părinţii se gândeau de!a să- ducă pe copil la
consultaţie, la un medic logoped.
=xact în luna în care 4ezar împlinea un an, la uşa casei au sunat doi indivizi spilcuiţi, înalţi, cu ochi de

culoare gri, reci ca oţelul, în spatele manierelor elegante şi a tonului voit amabil pe care -au abordat în discuţia
cu părinţii lui 4ezar se putea surprinde totuşicu uşurinţă intoleranţa aţă de orice posibilă împotrivire,
dublată de o surdă dar evidentă ameninţare cu represalii, în cazul în care "ordinele de sus# nu ar i ost
ascultate. '-au prezentat ca iind membrii unui $epartament 'pecial al 'ecurităţii 'tatului6 aparent,
gesturile lor erau nonşalante dar totuşi ele impuneau în mod straniu un gen de teamă în cei care îi ascultau, în
acele timpuri, 'ecuritatea comunistă avea de!a un trist renume în ceea ce privea moda- lităţile de acţiune şi
intimidare, dar în cazul amiliei 1rad metoda aplicată a îmbrăcat o haină oarecum mai umană.

5ntrevederea
lui a ost scurtă
4ezar rămăseseră şi a constat,
stân!eniţi practic,
în picioare. dintr-un
Ideea monolog
principală susţinut
era aceea detrebuiau
că ei cei fără
doi greşeală
indivizi,
să urmeze în timp ce părinţii
indi-
caţiile care le erau date. 'ărmanii oameni au ost înştiinţaţi că iul lor se ala în atenţia anumitor actori
de resort, care priveau mari interese de stat, pe care ei nu trebuiau să le cunoască. 0isiunea lor era aceea de a
inormaimediat, direct şi fără nici un alt intermediar
(cei doi au insistat mult asupra acestei condiţii)
orice aspect neobişnuit, straniu sau ieşit din comun, care putea să apară sau să se dezvolte în
comportamentul copilului. /i s-a dat un ormular să- completeze, apoi au scris iecare câte o declaraţie de
acord cu cele solicitate, în aceeaşi declaraţie se cerea obligativitatea unui raport pe care trebuiau să- prezinte
lunar colonelului $atcu. Nu li s-a dat voie să pună vreo întrebare şi nici nu li s-a permis să cunoască
motivele acelor cereri. ;otuşi, la sârşit, ca un el de "compensaţie# pentru situaţia ciudată care, practic, le-a
ost impusă cu orţa, li s-a oerit o "indemnizaţie specială# în bani, destul de consistentă pentru acele timpuri,
care urma să ie primită regulat, în iecare lună. Imediat după aceea cei doi indivizi au plecat.
%ici trebuie să menţionez unele aspecte care vor putea arunca o anumită lumină asupra comportamentului
părinţilor lui 4ezar. Nicolae
retras şi conştiincios 1raddeavea
la locul peste(era
muncă + de ani, iind la
uncţionar cunoscut maioraşului).
primăria ales ca un7bedient
om liniştit,înrelativ
cele mai multe
dintre cazuri, era totuşi capabil să acă şi anumite compromisuri,care vădeau unele ascunzişuri şi
reulări ale psihicului său. 2robabil că 'erviciul 'ecret de Inormaţii avea de!a o işă psihologică a sa şi îi
evaluase corect tendinţele lăuntrice, deoarece ulterior s-a dovedit ctt oerirea indemnizaţiei în bani a avut ca
scop principal liniştirea unor eventuale nemulţumiri şi asigurarea unei colaborări sincere din partea
domnului 1rad. într-adevăr, psihologii i-au evaluat corect proilul emoţional, deoarece el s-a dovedit a i sen-
sibil la tipul de siguranţă materială, chiar în avoarea unor aspecte de natură morală. %cesta a ost
compromisul lui Nicolae 1rad, "cucerirea# lui pentru cauza 'ecurităţii iind relativ uşoară.
/a polul opus se ala 'maranda, tânăra mamă a lui 4ezar, a cărei ire romantică şi temperamentală nu
punea prea mare preţ pe aspectele vieţii materiale, încă din copilărie, pasiunea ei usese desenul astel
încât îşi petrecea multe ore schiţând amuzată sau, dimpotrivă, pround transpusă, o gamă largă de subiecte
care o inspirau în mod spontan, pornind de la peisa!e şi până la !ocurile neînţelese ale copilului ei. $in
neericire, nu avea energia necesară pentru a ace aţă situaţiilor contradictorii din viaţă,care îi provocau
suerinţă. 7ri, situaţia din amilia ei devenise relativ tensionată deoarece ea era obligată, într-un
anume el, să-şi "spioneze# propriul copil. %r i dorit, în reuzul ei mut dar neputincios, să- simtă atunci
alături şi pe soţul ei, însă acesta optase repede pentru varianta practică a problemei, care era lipsită de
complicaţii.
? 5n ond, nu ni se cere să acem nimic rău, îi repeta Nicolae, pentru a o linişti. Nici măcar nu ştim la ce
să ne aşteptăm. ;impul le va rezolv a pe toate, încheial ede obicei într-unstil ilosoic.
'uleteşte vorbind, acela a constituit de apt momentul începutului unei rupturi între cei doi soţi, nu
neapărat lumească, ci mai mult având implicaţii de ordin aectiv.
4ezar 1rad nu a rostit nici măcar un singur cuvânt până ia vârsta de trei ani şi două luni. 7 anumită
perioadă de timp părinţii -au crezut mut, dar au realizat repede că nu aceasta era cauza, deoarece
copilul râdea, uneori ţipa şi chiar gângurea, e drept, destul de rar, însă era o dovadă certă că aecţiunea -
dacăcolonelu
2e într-adevăr
l $atcuexista
-auvreuna
cunoscu-t nu
în era patologică.
prima lună după întâlnirea cu cei doi securişti, când - conorm
anga!amentului - trebuiau să- viziteze şi să-i prezinte un raport. /i s-a părut un bărbat amabil,
serios, chiar înţelegător, dând impresia că ace ce ace doar pentru a respecta o obligaţie. 0isiunea şi-o
îndeplinea însă în mod conştiincios, discutând amănunţit cu părinţii despre comportamentul copilului şi
notând cu atenţie tot ceea ce i se spunea în legătură cu aceasta. 1anii pentru indemnizaţia specială îi
înmâna el personal lui Nicolae 1rad, în iecare lună. /a sârşitul iecărei întrevederi nu uita niciodată să
E
adauge:
? Nu vorbiţi cu nimeni despre aceste lucruri, dar mai ales nu recventaţi nici un medic pentru consultul
copilului. $acă apar probleme, pe mine mă sunaţi primul, iar eu voilua măsurile necesare.
2ână la vârsta de trei ani, copilul nu a avut nici o boală, caz rarisim, dar aceasta uşura oarecum sarcina
care era impusă părinţilor lui de a nu merge la spital, ci de a anunţa mai întâi organele de 'ecuritate.
4am la acea vârstă a intervenit prima modiicare ma!oră în raporturile dintre părinţii lui 4ezar. %cesta mi-
a povestit că mama lui avea o mare pasiune pentru desen, talentul ei iind evident în acest sens. în adâncul

suletului,
lucru ea artimp
specială, i dorit chiar
şi încă să picteze,
multe însă9aceasta
altele. 'e ar i însemnat
limitase, aşadar, complicaţii
la simple crochiuri,inanciare, o cameră de
schiţe, amuzamente
care îi mai înveseleau clipele de singurătate. oile cu desene le păstra prin casă sau, uneori, pe cele
mai reuşite le prindea pe perete, până când acestea cădeau singure sau le înlocuia chiar ea. 'maranda avea
însă o predilecţie pentru desenul abstract, desenând combinaţii de linii, cercuri sau curbe într-o succesiune
care aparent nu avea o idee precisă. =a îi spunea soţului că în elul acesta se simţea oarte spontană şi
liberă, ceea ce o reconorta mult.
5n una din zile, 'maranda 1rad a desenat o serie de cercuri simple, concentrice, în mi!locul unei oi albe
de caiet de desen. 'e amuza, comparându-şi creaţia cu aspectul unei ţinte. $eoarece cercurile îi
reuşiseră aproape perect, ea a lipit oaia pe perete, într-o cameră. ;otul a început câteva ore mai târziu,
când -a găsit pe 4ezar aşezat în aţa acelui desen, privindu- ix, ără să se mişte deloc şi ără să
clipească. $eşi nu era ceva iresc, totuşi mama lui nu a dat o importanţă prea mare evenimentului,
continuând să-şi vadă de treburi prin casă. $ar atunci când Nicolae 1rad a sosit de la serviciu, copilul se
ala
aşezatot
t peînpat
aţa desenului,
şi priv perect
ind ix, ore în şir,tăcut şi nemişcat.
un desen aptul
enervant prin simplera
itatedestul
a lui, îndetimp
straniu: un copilaş
ce mama de trei ani,
îşi rângea
mâinile alături de el, plângând încet şi neştiind ce să acă. =a încercase să- ia cu orţa din aţa
desenului, chiar dezlipise desenul de pe perete, însă în zadar6 cum era deran!at, copilul începea să ţipe
oarte tare.
4ei doi părinţi s-au privit îndelung, cuvintele iind de prisos,într-untârziu, tatăla spus:
? = timpul să-i anunţăm. 4ine ştie ce va mai urmaAC
? 'tai, aşteaptăC se agită 'maranda. 'ă lăsăm timpul să treacă. 2oate nu e decât o toană de copil.
4u greu -a convins să nu dezvăluie încă nimic. 2reocupaţi, şi-au petrecut restul zilei încercând
dierite metode pentru a-i abate atenţia lui 4ezar de la acel desen. 'perau că în acest el băiatul avea să
revină la normal, însă totul a ost în zadar, îndată ce era deran!at, 4ezar începea să ţipe, să plângă şi
nu se mai puteau înţelege cu el în nici un el. %u renunţat şi -au urmărit apoi îndelung, aproape
nevenindu-le să creadă că aşa ceva era posibil: copilul lor privea ix desenul, ără o vorbă, ără nici
o mişcare,fără să clipească. Nu mâncase nimic şi nu dădea semne că ar vrea să o acă6 tot ceea ce se
petrecea în !urul lui nu reuşea să- distragă de la eortul concentrat în care era implicat.
2e la orele zece seara, Nicolae 1rad -a sunat pe colonelul $atcu şi i-a povestit situaţia. %cesta le-a
transmis să nu intre în panică şi să nu acţioneze în vreun el până când nu va sosi el însuşi acolo,
împreună cu nişte persoane autorizate, într-adevăr, în !urul lui şase dimineaţa au sosit trei indivizi,
care erau însoţiţi de colonel. $oi dintre aceştia erau securişti, purtând aceeaşi marcă inconundabilă:
eţe rigide, costum îngri!it, privire glacială. % treia persoană i-a uimit pe părinţi, deoarece era un om în
vârstă, cu trăsături asiatice, care avea o barbă scurtă, albă şi mersul oarecum aplecat. 3orbea în limba
engleză cu unul dintre securişti. 4olonelul $atcu -a prezentat ca iind un om de ştiinţă din 4hina#
expert în astel de cazuri, sătuindu-i pe cei doi părinţi să nu se îngri!oreze.
$octorul chinez -a urmărit cu atenţie Cezar, pe i-a luat pulsul, i-a pipăit într-un mod aparte palma, i-a
pus o mână pe creştet şi două degete în mi!locul runţii, având însă gri!ă să nu intre în raza vizuală a
copilului.
lui. /a atoate
$octorul spusacestea,
ceva în 4ezar a rămas şicomplet
limba engleză nemişcat
apoi a ieşit şi mici
cu paşi pround absorbit
şi repezi din de desenul din aţa
casă.
? ;otul este oarte bine, dar nu trebuie să- deran!aţi, a tradus unul dintre cei doi securişti. Finem legătura
prin colonelul $atcu. Imediat după aceea au plecat cu toţii. 4ei doi părinţi se simţeau simple
marioneteîntr-un !oc neînţeles, dar Gcon!uncturile nu le oereau deoca mdată o altă variantă, îngri!oraţi şi
evident marcaţi de comportamentul straniu al propriului lor copil, ei au rămas lângăacesta, picotind de
oboseală. %bia a doua zi la prânz, după aproape *E de ore, 4ezar a dat primele semne că ar vrea să se
<
ridice. 4opilul continua să rămână absorbit în el însuşi, dar cel puţin a mâncat cu potă. 2ărinţii au
răsulat uşuraţi şi -au înştiinţat pe colonel.
%cesta avea să ie începutul unui şir de evenimente deosebite, care au marcat pentru totdeauna viaţa
lui 4ezar. Nicolae şi 'maranda 1rad au trecut într-un plan secundar al interesului său, deoarece viaţa
lăuntrică şi experienţele extraordinare pe care 4ezar le-a trăit - unele dintre ele mi le-a relatat personal,
pentru a le menţiona aici - aveau să marcheze într-un mod pround destinul lui viitor.
$upă acel eveniment neobişnuit. 4ezar rămânea adeseori interiorizat şi nemişcat minute în şir, cu

ochii 7dată,
!uca. închişi.când
%ceasta
mamaselui
petrecea în cele
îl hrănea, bruscmai
el aneaşteptate
închis ochii momente
şi a rămasale zilei,
astel maichiar
bineşide
atunc
+iminute,
când se
după care a continuat să mănânce ca şi când nimic nu s-ar i întâmplat.
%ceste aspecte se integraseră de!a în irescul cotidian iar părinţii copilului se obişnuiseră cu ele, ără să
le înţeleagă însă cauzele şi ără să primească lămuriri în această direcţie, pentru că 4ezar nu rostise
până atunci nici un cuvânt. =venimentul s-a produs însă la două luni după întâmplarea cu desenul,
când 4ezar a rostit primele cuvinte din viaţa lui. =l i-a lăsat perplecşi pe toţi cei ce se alau atunci în
casă, atât prin uşurinţa şi claritatea cu care a vorbit, cât şi prin maturitatea ideilor.
5n acea zi, la amilia 1rad veniseră în vizită nişte rude, care îl iubeau mult pe copil. %cesta, iind mai
retras, căuta un loc unde să rămână singur câtva timp. închise ochii, dar în !urul lui erau prea multe
vorbe, prea mult zgomot, prea multe întrebări. ;oţi se agitau şi, deşi nu el era în centrul atenţiei,
pregătirea mesei implica multă mişcare, discuţii, râsete, gălăgie. 4ând au venit să- ia în camera în
care era pusă masa, alintându- în tot elul, 4ezar a rostit oarte limpede:
?
3oi3reau
trecesărepede
mă gândescC
peste surpriza de proporţii, dar şi peste bucuria celor din casă, pentru a spune că din
acel moment 4ezar a început să vorbească luent si ără nici o diicultate, dând dovadă de multă maturitate
în tot ceea ce spunea. /a vârsta de patru ani el discuta despre subiecte care îi puneau în încurcătură şi pe
cei maturi. @na dintre problemele asupra căreia îi plăcea să insiste eracea a minţii. "$e unde vin
gândurileA#, "@nde se duc eleA#, "$in ce sunt ăcute gândurileA#, "$e ce nu toţi oamenii gândesc la
elA#, erau doar unele dintre întrebările cele mai recvente cu care 4ezar reuşea să-i pună în încurcătură
pe cei!lin !urul lui. 1ieţii părinţi nu mai ştiau ce să-i răspundă, îl trimiteau la !oacă, schimbau vorba,
dar de cele mai multe ori 4ezar era erm6 în locul activităţilor obişnuite ale unui copil de vârsta lui,
el preera să se adâncească în gânduri. apt straniu, deşi era adeseori rugat să povestească ce
simte şi ce gândeşte în acele momente, el reuza cu încăpăţânare să explice sau chiar să răspundă ceva.
;otuşi, oarte rar, spunea că după ce închidea ochii simţea cum părăsea brusc camera, dar despre
locul unde a!ungea nu ştia cum să vorbească şi nu putea să- descrie prin cuvinte.
2ână la şase ani, 4ezar a ost vizitat o dată pe an de doi securişti care erau însoţiţi de misteriosul
doctor chinez. %cesta îl examina sumar, dând mereu din cap cu un aer mulţumit şi uneori îşi aţintea
privirea ca de oc în ochii băiatului. 4ezar mi-a povestit că ţinea minte oarte bine privirea aceea aproape
impersonală, dură şi pround enigmatică a omuleţului din aţa lui, care avea atunci un zâmbet abia
schiţat. @rma să-întâlnească mai târziu,peste câţiva ani, şi să înveţe de la el nebănuit de multe taine
ale vieţii, pentru că destinul le îmbinase vieţile într-un mod oarte complex. Nu vom şti probabil niciodată
ce gândea doctorul Hien atunci când îl privea pe 4ezar sau cum interpreta el capacităţile neobişnuite
ale acestuia. $ar ştim cu siguranţă că el a !ucat ulterior un rol extrem de important în existenţa
băiatului şi că a intuit corect orţele şi dotările excepţionale ale acestuia. =ste de altel oarte posibil ca
el însuşi să i avut capacităţi şi puteri supranormale, deoarece rezultatele obţinute de 4ezar, ca elev al
lui, sunt de natură să conirme aproape ără dubiu acest lucru.
$octorul Hien avea să intervină decisiv, câţiva ani mai târziu, în pregătirea specială a băiatului. Nu
deţin
au ostinormaţii
urnizatesuplimentare
de 4ezar amînînţeles
legătură
că, cu acestperioadă,
în acea persona! enigmatic,
4eauşescu dar era din puţinele
oarte datedecare
interesat mi-
un anumit
program de pregătire parapsihologică şi de utilizarea subiecţilor respectivi în cazurile oarte secrete de
interes naţional. 'e pare că el a ost inluenţat de anumite inormaţii din domeniul spiona!ului, care îi
atrăgeau atenţia asupra cercetărilor intensive şi a experimentelorparapsihologiceeectuate de '@% şi
@&'' în acea perioadă, în calitatea sa de De 'uprem al 'tatului, 4eauşescu a dat ordin ca în cadrul
'erviciului de 'ecuritate să se îniinţeze un departament special pentru descoperirea, educarea şi

dezvoltarea unor subiecţi umani care prezentau capacităţi neobişnuite. %cest ordin implica deasemenea
un secret la vâr,care depăşea cu mult pescară ierarhică secretul simplu de serviciu.$acă în privinţa
menţinerii secrete a departamentului nu au ost întâmpinate greutăţi deosebite, datorită utilizării
metodei bloca!ului ierarhic de inormaţie, în ceea ce privea personalul şi dotarea tehnică rămâneau încă
multe lucruri de ăcut. 4a aproape orice iniţiativă comunistă, când era vorba de investiţii - mai ales
într-un domeniu în care nimeni nu ştia şi nu putea prea muue - lucrurile avansau cu greutate. Nu se ştie
clar în ce scop dorea 4eauşescu să olosească noua direcţie deacţiune parapsihologică, darutem
p bănui

că elales
mai vizaînînscopul
mare parte procedurile
menţinerii puterii de manipulareiarpsihică
dictatoriale, a maselor
într-o mai populare
mică măsură şi decapacitatea
pentru inluenţare de
a lor
apărare naţională sau pentru rezolvarea dieritelor conlicte externe.
4eauşescu a dispus îniinţarea acelui departament în anul >J, la puţin timp după venirea lui la putere,
dorind astel să exploateze la maxim popularitatea sa în 7ccident, care în acea perioadă înregistra
o cotă de apreciere în ascensiune. 'uccesul lui diplomatic, de mare anvergură, a apărut ca urmare a două
aspecte principale: ostilitatea aproape ăţişă în ceea ce privea colaborarea cu 0oscova şi reuzul acţiunii
armate în celebra "primăvară de la 2raga#, din >J.
$ispoziţia lui 4eauşescu de îniinţare a departamentului special de studii şi experimente pe subiecţi cu
dotări excepţionale prezenta însă, în acei ani, unele aspecte curioase şi chiar contradictorii, ceea ce
ne poate duce la concluzia că el însuşi mai mult cocheta cu ideea respectivă, că aceasta mustea
promiţător undeva în mintea sa, dar că nu se ala neapărat pe lista lui de priorităţi. ;otuşi, ca orice
personalitate vicleană şi cu înclinaţii paranoice, 4eauşescu dorea cu orice preţ să se încon!oare de cât mai
multe certitudini
$esigur, nu avea şicum
modalităţi care în
să dezvolte să-i asiguremăsură
aceeaşi o hegemonie de necontestat,
toate ideile lipsită
pe care le avea dardedeprobleme.
obicei
revenea mai târziu asupra iecăreia dintre ele, ăcând ca mugurele abia ivit cu mult timp în urmă să
înlorească ulterior plin de energie.
%stel, în >J, 'ecuritatea &omână s-a conruntat cu un ordin ultrasecret, care nu respecta obişnuitele
canoane de emitere6 el era datat în *J august, cu semnătura personală a lui 4eauşescu şi - apt extrem de rar -
cu o adnotare proprie a acestuia. $ecretul impunea îniinţarea unui departament special, numit
$epartamentul Kero, independent de activitatea celorlalte departamente şi $irecţii din 'ecuritatea de
atunci, cu inormare directă doar la Deul 'ecurităţii şi la 2reşedintele ţării (această precizare constituia
chiar nota scrisă de 4eauşescu, ceea ce atrăgea atenţia atât asupra secretului oarte înalt al ordinului, cât şi
asupra modalităţilor în care el trebuia respectat), însă în aară de o oarte scurtă grilă de personal şi de
minime indicaţii cu privire la direcţiile principale de acţiune - care implicau, la început, metodele de
descoperire şi observare a viitorilor subiecţi - , decretul nu oerea alte inormaţii. $e aceea, el a pus în
mare încurcătură conducerea de atunci a 'ecurităţii 'tatului, deoarece pe de o parte se reerea la un
domeniu de acţiune relativ nou şi neexperimentat, iar pe de altă parte nu putea să se încadraze în sistemul
de inanţare obişnuită,deoarece se solicita secretulabsolut.
5n acea perioadă de început a $epartamentului Kero, lui 4eauşescu i s-a cerut acordul pentru colaborarea
cu un alt stat, care avea o anumită tradiţie în domeniu: 4hina. &elaţiile diplomatice erau relativ bune
şi în >8* autorităţile celor două ţări au convenit la un "schimb# oarecum straniu: doctorul Hien
avea să conducă şi să ordoneze din punct de vedere tehnic structura $epartamentului din &omânia pe
o perioadă de < ani, pe când 4eauşescu se obliga să suporte burse le de şcolarizare a ++ de studenţi
chinezi în &omânia, pe aceeaşi perioadă de timp. 4hina se oere a, de asemenea, să pună la dispoziţia
lucrătorilor din $epartamentul Kero (cunoscut sub prescurtarea $K) unele dintre rezultatele
experienţelor sale în domeniul parapsihologic, precum şi alte modalităţi utile de desăşurare a activităţii.
%stel au ost puse bazele uneia dintre cele mai secrete şi teribile acţiuni umane în &omânia: metoda
parapsihologică.
4ezar 1rad a ost unul dintre primii subiecţi remarcaţi, care au ost luaţi în evidenţa $K. ;otuşi, nici
chiar doctorul Hien sau cei cu uncţii de răspundere în cadrul departamentului, care primeau
rapoartele scrise de la părinţii săi, nu cunoşteau detaliile sau experienţele subtile ale copilului, adică cele
care aveau un caracter lăuntric, despre care 4ezar nu vorbea cu nimeni. 'istemul adoptat de echipa de
acţiune a $K implica mai întâi o perioadă de "tatonare# şi ţinere sub observaţie a subiectului şi numai
după ce acesta ăcea într-adevăr dovada unor capacităţi psihice de excepţie, el era integrat în structura
8
departamentului.
@neori, această "tatonare# şi veriicare putea să dureze ani în şir, aşa cum a ost cazul lui 4ezar,
alteori însă subiectul era integrat imediat după ce se veriicau inormaţiile primite.
4ezar îşi ormase un câmp propriu de experimentare mentală, în care îi plăcea să se cuunde tot mai
adânc şi din care revenea îmbogăţit cu senzaţii şi percepţii extraordinare. Nu era o lume a lui proprie,
pentru că atunci s-ar putea crede că 4ezar căuta un anumit reugiu, datorită unor ipotetice diicultăţi
de adaptare psihică sau chiar a unui anumit gen de alienare mentală. %devărul, însă, era altul. 'implul

apt că
acel noi iinţă,
lucru, nu putem înţelege ceea
comportament sauceexperienţă
ne depăşeşte cu multuncapacităţile
constituie aspect negativnoastre actuale nu înseamnă
şi condamnabil că
sau că, mai
grav, el nu există. 4azul lui4ezar 1rad era straniu şi cel puţin la acea vreme el era puţin înţeles şi
acceptat chiar de cătrecei din structura $K. 'ituaţia seîncadra, totuşi, în tiparulsolicitat pentru racolare a
subiecţilor care săacă parte din$epartamentul Kero.
;rebuie să mărturisesc aptul că nici eu însumi nu cunosc decât unele dintre acele uluitoare realizări şi
experienţe pe care le-a avut 4ezar în anii ragezi ai copilăriei sale. în general vorbind, mă consider un
om stăpân pe sine, pe cunoştinţele şi emoţiile lui, dar cele relatate de 4ezar întreceau cu mult
posibilităţile mele de imaginaţie. $esigur, atunci când ascultam relatările sale nu aveam în aţa ochilor un
om dezechilibrat psihic, nici un creator de literatură ' şi nici o persoană paranoică. 2entru cei care
cunosc anumite aspecte ezoterice şi iniţiatice, care mai ocupă încă unele uncţii-cheie în aparatul de stat
sau care deţin puterea de a avea acces la unele inormaţii şi arhive strict secrete, probabil nu ar i prea greu
să identiice rapid elementele principale ale relatărilor din această carte. $ar pentru ceilalţi, adică pentru
cei maiunui
mereu mulţiadevărat
oamenibombardament
care sunt practic
de lipsiţi
date şiderelatări
inormaţia corectă şieste
contradictorii, carerelativ
sunt supuşi
diicil aproape
să mai aibă o
opinie personală coerentă şi de bun simţ.
2rin puterea uncţiei de consilier guvernamental pe care o deţineam în urmă cu câţiva ani, am ăcut
unele cercetări discrete şi m-am convins, bazat iind şi pe propriile mele observaţii şi intuiţii, că 4ezar
1rad era un persona! de excepţie. 0odestia cu care mi-a relata t principalele experienţe şi activităţi ale
sale, precum şi unele mici "incidente# ediicatoare cu care m-am conruntat eu însumi în prezenţa lui, m-
au convins treptat de o realitate care nu putea i negată, aceea că există unele iinţe umane care depăşesc
cu mult standardele noastre conceptuale, mentale, precum şi pe cele de eicienţă în acţiune. 2rin
puterile şi capacităţile lor superioare, aceşti oameni au orţa, dacă doresc aceasta, de a transorma chiar
destinul altor persoane.
@na dintre dovezile de necontestat asupra capacităţilor sale le-am avut chiar de la prima întâlnire pe
care el a solicitat-o în urmă cu câţiva ani. întâlnirea a ost rezultatul unor complexe aran!amente între
anumite persoane de încredere, dar scopul ei principal constituia încă, la acea vreme, un mister pentru
mine. =u auzisem vag despre existenţa $epartamentului Kero în cadrul 'erviciului &omân de
Inormaţii ('&I) actual, dar nu cunoşteam alte aspecte suplimentare. 3enisem la punctul de întâlnire
direct de la serviciu, cu maşina instituţiei. %ară era noapte şi ploua cu găleata, astel că am rămas
înăuntru, discutând relaxat cu şoerul. $upă câteva minute, uşa maşinii s-a deschis brusc şi 4ezar
s-a aşezat dezinvolt lângă mine, pe bancheta din spate, începând să discute amabil cu miilt calm şi
abordând direct motivul întâlnirii. %m ost repede atras de subiectul discuţiei, astel încât abia după
câteva minute am realizat aptul că şoerul pornise de!a maşina, conducând tăcut spre o ţintă
necunoscută, ără ca eu sau 4ezar să-i i cerut aceasta. $upă ce am a!uns în aţa hotelului 'oitel,
unde 4ezar avea o cameră, mi-am exprimat nedumerirea în legătură cu acţiunea şoerului, căruia nu i
se spusese nimic, în timp ce ne îndreptam spre camera sa, 4ezar mi-a explicat că, în unele cazuri, a
vorbi se dovedeşte inutil şi uncţia mentală, atunci când este bine controlată şi puriicată de perturbaţiile
exterioare,
spunea poate
atunci acţiona
despre cu aceeaşi
principiile eicienţă
telepatiei. ca am
Iniţial şi cuvintele
crezutcă rostite prindarviu
glumeşte, grai. după
imediat 4u alte cuvinte,
aceea mi-a el îmi
explicat modul în care a procedat: în chiar momentul în care mă saluta şi se aşeza lângă mine în maşină,
el a transmis mental şoerului, oarte precis,destinaţia călătoriei precum şicomanda pornirii. Doerul,
convins că auzise replica
verbală, se conormase întocmai.
? 4ând antrenamentul în această direcţie este intensiv şi perseverent, transmiterea telepatică a gândurilor
nu mai devine o problemă, îmi spuse 4ezar zâmbind uşor.
J
$upă ce am a!uns în camera lui, a desenat pe o hârtie o schemă, dându-mi simultan explicaţiile necesare:
? 'ă presupunem că un om, %, se ală într-o comunitate de alţi oameni. Bândurile sale, care nu sunt
puternice, amestecându-se cu gândurile celorlalţi, ormează un el de "ceaţă# mentală, pentru că acele
gânduri sunt de obicei slabe, nu au nimic precis şi bine deinit6 sunt doar rânturi de idei supericiale,
care nu sunt aproundate. 2utem spune că atunci iecare dintre indivizi trăieşte relativ izolat, într-o lume
mentală care îi este proprie, dar care totuşi este inluenţată într-un grad mai mare sau mai mic - în uncţie
de receptivitatea pe care o manie
stă persoanarespectivă - de gândurile celor din !ur.

4elmod
în mai adesea ei percep
inconştient, aceste
ca pe nişteinluenţe exterioare
schimbări de
dispoziţie psihică sau de stare lăuntrică. $e aceea
am olosit termenul de "ceaţă# mentală, pentru că
la acest nivel oamenii nu se "văd# unii pe alţii,
întocmai ca o corabie plutind pe o mare ceţoasă,
ără să aibă nici un punct de reper.
4ezar a tăcut un timp, desenând încă o schemă.

? $acă însă un om va emite un gând oarte concen-

trat, acesta va i întocmai precum un ascicul de
lumină concentrată, ca un "laser#, mi-a explicat el
mai apoi. mental
asciculul în plus,oarte
dacă pre
acel
cis om
cătreîşiundirecţionează
alt individ, 1,
atunci acesta îl va percepe şi îl va "vedea# mental ca
o lumină puternică prin "ceaţa# încon!urătoare, ca
raza luminoasă a unui ar pe ţărm, ca o lumină
puternică ce ghidează vapoarele spre mal. %şadar,
procesul e simplu, dar necesită un antrenament
asiduu.

'OCALIZAREA MENTALĂ

? $ar ce ai vrut să spui prin "puriicare# mentalăA --am întrebat eu cu o inocenţă !ustiicată, deoarece
explicaţiile pe care mi le oerea erau atuLici cu totul inedite pentru mine.
? 4eea ce noi numim mental sau minte este în realitate un angrena! oarte complex şi subtil, care
comportă multe diviziuni sau uncţii şi este totodată structurat pe dierite recvenţe energetice de
vibraţie, îmi răspunse 4ezar cu bunăvoinţă. @nii numesc aceste benzi de recvenţă "capacităţi#
sau "puteri#. $e aceea, nu toţi oamenii pot să realizeze aceleaşi lucruri, pentru că nu toţi oamenii au
aceleaşi "puteri#. $e pildă, % are capacitatea să se concentreze repede atunci când învaţă, 1 îşi
stăpâneşte bine emoţiile, 4 are o memorie mult mai bună aţă de memoria celorlalţi, dar toate nu
reprezintă totuşi decât inime posibilităţi din cele pe care le avem la dispoziţie. 4hiar şi aşa, ele se
evidenţiază în mediocritatea mentală încon!urătoare, dar încă nu sunt cizelate şi nici educate în mod
corespunzător. 2rin anumite metode de antrenament, capacităţile mentale ale omului pot i dezvoltate
oarte mult, ceea ce va ace ca, ulterior, el să acţioneze cu o mare eicienţă. %ceasta numesc eu "purii-
care#, întrucât atunci gândirea, metaoric vorbind, lasă în urmă un "balast# neolositor, care este
reprezentat de gândurile secundare, adeseori viciate de intenţii rele, care ie nu au un conţinut real, ie sunt
slabe şi lipsite 0intea
extraordinară. de orţă.lui4el caresă reuşeşte
poate pătrundăsăa-tunci
"cureţe#
cu astel mintea,
uşurinţă dobândeşte
prin "ceaţa# o orţă
mentală mentalăde
a maselor
oameni, la el cum o săgeată străbate umul. $oar de la acel nivel încolo omul ală şi experimentează
în acelaşi timp aptul că mintea, ca ormă energetică subtilă, are întâietate asupra materiei şi, ca urmare,
o supune şi o controlează. %şa apar puterile paranormale, însă ele implică deopotrivă şi un înalt grad de
trezire a conştiinţei individuale, pentru că atunci responsabilitatea este oarte mare. 2uterile supranaturale
pe care le are un individ îl pot ace pe acesta să acţioneze în mod egoist şi orgolios, complicând mult
>
destinul său. =ste ca atunci când arunci cu o minge în perete: ea se întoarce Ia tine şi te loveşte cu
aceeaşi orţă. ;rebuie să acţionezi deci cu maturitate şi discernământ în olosul celor din !ur, şi nu
doar pentru tine însuţi. $in neericire, unii oameni îşi dezvoltă astel de puteri pentru a slu!i anumite
interese egoiste, individuale sau de grup restrâns. In unele cazuri problema este chiar mult mai gravă,
deoarece se urmăreşte inluenţarea maselor de oameni în scopul dobândirii puterii şi controlului absolut
asupra lor. ;ocmai de aceea te-am chemat aici6 vreau să dezvălui aceste adevăruri şi tu poţi să a!uţi mult
la cunoaşterea lor publică.

=ramcucuidei
de!a totulşi uluit de despre
noţiuni ceea cecare
auzeam, într-o nu
nici măcar perioadă de doar cîteva
îmi închipuiam zeci de
că există. minute
7 parte dinmă conruntasem
mine se
revolta, spunându-mi că, ără îndoială, eram ţinta unor minciuni sau a bătăii de !oc. întregul scenariu mi
se părea oarecum antasmagoric: prea repede, prea mult, prea neaşteptat. 4u toate acestea, impulsul
dominant era acela de a avea încredere deplină în 4ezar 1rad şi chiar dorinţa de a colabora
necondiţionat cu acesta. 'uspiciunile mele, ireşti într-o asemenea situaţie, nu reuşeau să înrângă
intuiţia proundă că ceea ce ăceam era bun şi nobil. 7mul din aţa mea îmi inspira o tainică încredere şi
siguranţă interioară, care elimina aproape orice tendinţă de divagaţie şi revoltă a raţiunii mele
"normale#, deschizându-mi calea spre un teren misterios şi totodată ascinant prin atracţia pe care o
exercita asupra mea.
4ezar nu dorea să piardă nici o clipă cu discuţii inutile sau introduceri complexe şi îndelungate. =l
îmi dădea astel impresia certă a hotărârii de nestrămutat în ceea ce şi-a propus, mergând direct la ţintă,
ără ocolişuri, ără amânări. 4u toate acestea, n-am simţit nici măcar o clipă sentimentul unei obligaţii
sau
1rada avea,
presiunii pentru
printre a accepta
altele, propunerea
uimitoarea lui.de%cesta
capacitate a ostentuziasmul
a-ţi induce un actor decisiv pentru mine.
într-o anumită 4ezar
direcţie, de
a-ţi capta ără eort atenţia şi interesul, însă aceasta era o inluenţă în mod evident spontană şi perect
naturală din partea lui, era chiar radiaţia lui subtilă care
te cuprindea nî mod plăcut.
'unt nerăbdător să înăţişez cât mai repede aspectele uluitoare care au urmat, dar totuşi "misiunea# mea
trebuie să se desăşoare gradat, deoarece altel risc să dau naştere la anumite suspiciuni în mintea
cititorului, care s-ar conrunta atunci cu o încâlceală de apte şi relatări expuse haotic şi aparent ără
legătură între ele. 3oi reveni, deci, la expunerea cronologică a principalelor evenimente din viaţa lui
4ezar 1rad, pentru ca cititorul să înţeleagă cât mai bine elul în care el a reuşit să pătrundă dedesubturile,
scopurile şi modalităţile de acţiune ale anumitor persona!e şi organizaţii oculte care acţionează la nivel
mondial şi care, în mod insidios şi-au întins tentaculele şi în &omânia. %şa după cum se va vedea, însă,
aceasta avea să ducă la o spectaculoasă schimbare de situaţie al cărei protagonist a ost 4ezar.
$upă cum am mai spus, punctul culminant -a constituit uluitoarea descoperire din 0unţii 1ucegi, care
în prezent implică mai multe state şi regiuni ale globului terestru, dar mai ales puterea statală şi
diplomaţia americană. 4unoştinţele mele despre acest subiect mă determină săairm că, imediat după
marea descoperire din munţi, în *++, relaţiile diplomatice între &omânia şi 'tatele @nite ale
%mericii au devenit oarte complexe iar echilibrul lor era destul de delicat. 'ituaţia se datora unor
tensiuni cauzate deanumite intenţiidivergente care aurezultat după extraordinara descoperire ăcută
în munţi. 2rintre altele, aceste intenţii vizau chiar condiţia actuală aomenirii, însă în lunile ca
re au urmat
după acel eveniment epocal, tensiunile au ost aplanate datorită unui plan comun de acţiune care a
ost stabilit la cel mai înalt nivel al diplomaţiei celor două state. 3oi prezenta însă în mod amănunţit
aceste aspecte la timpul cuvenit. $eocamdată preciza voi că înţelegerea dintre &omânia şi '@% nu a
convenit anumitor actori politici din ţara noastră, care au vederi mult mai progresiste, creând astel noi
tensiuni şi provocând chiar o schimbare de opinie pe eşichierul politic din &omânia. Inormaţiile de
ultimă oră pe care le deţin, care mi-au parvenit chiar înainte ca această carte să intre la tipar, îmi conirmă
o viitoare întrev
ulminante edere cu
şi oarte 4ezarîn1rad
secrete (la aproape
legătură un anexpediţie#
cu "marea de la ultima
peîntâlnire)
în care
care acesta, voi alacu
împreună alteoaspecte mixtă
echipă
româno-americană, a ăcut-o pornind de la realitatea descoperirii din 0unţii 1ucegi. $eşi cunosc
de!a datele principale ale acestei călătorii, preer să nu anticipez, ci să prezint totul într-un mod
coerent şi în detaliu, după ce voi intra în posesia altor inormaţii preţioase. 4onsider acest demers
necesar mai ales pentru că oamenii au dreptul să ştie adevărul istoric şi, de asemenea, să cunoască cine şi
de ce a urmărit să manipuleze acest adevăr de-a lungul timpului. %cesta este irul călăuzitor al
+
relatării din această carte. ie că el va avea răsunet în conştiinţa oamenilor, ie că, dimpotrivă, va i
întâmpinat cu ironie şi neîncredere, eu îmi exprim totuşi convingerea că demersul pentru scrierea si
publicarea acestei cărţi este unul pround beneic şi pozitiv, pentru că cel puţin va naşte anumite întrebări
în conştiinţa oamenilor şi va emula interesul spre dimensiunile oculte, subtile, ale cunoaşterii de sine.
/a vârsta de şapte ani 4ezar a ost dat la şcoală, dar acolo el nu a excelat la nici o materie. =ra un elev
normal, cu o activitate şcolară medie. Nimic nu lăsa să se înţeleagă ceva despre preocupările şi
gândurile sale, iar notele pe care le avea relectau mai mult ceea ce el auzea şi înţelegea în clasă,

deoarece
de acasă care
învăţătoare, nu învăţa aproapetulburată
era pround niciodată. ;otuşi, prin =a
şi nedumerită. clasa a treia,
dorea părinţii
să ştie dacă lui au ost
aceştia au chemaţi
observatlaceva
şcoală
neobişnuit în comportamentul băiatului, însă atât Nicolae cât şi 'maranda 1rad au negat cu hotărâre, aşa
cum li se ceruse de către reprezentnţii 'ecurităţii, învăţătoarea le-a relatat atunci ceea ce se petrecuse6
întrucât trebuia să corecteze nişte lucrări scrise, ea le dăduse elevilor să înveţe pe de rost o poezie de
câteva stroe, pe care în prealabil o citise cu voce tare în aţa clasei. /a scurt timp după aceea, însă, a
avut surpriza să constate că 4ezar se uita absent pe ereastră, în timp ce toţi ceilalţi învăţau poezia. I-
a atras atenţia, dar după câteva minute -a surprins în aceeaşi atitudine.
? 4ezarC &idică-te în picioareC se răsti ea la copil. $e ce nu înveţi poezia ca toţi ceilalţiA
1ăiatul nu părea deloc intimidat de tonul ameninţător al învăţătoarei, rămânând calm şi stăpân pe sine.
? $ar eu o ştiu de!a, răspunse el încet.
? 4um adică o ştii de!aA $e ce minţiA
? Nu mint. %m auzit-o când aţi citit-o dumneavoastră.
Indignată de clasei.
poezia în aţa cura!ul4ezar
copilului,
spusedarărăşinici
curioasă să ale
o greşeală adevărul,
întreaga poezie.învăţătoarea îi ceru să recite pe de rost
? %m crezut că o învăţase înainte, acasă. $ar aceea era o lecţie nouă şi în plus, aşa după cum ştiţi, el nu
prea ace exces de zel cu învăţatul, a explicat în continuare emeia, surescitată. /-am pus mai apoi să
recite alte două poezii, la el de lungi, care nu erau în manual şi pe care eu i le citeam înainte singurăo
dată; după ce mă asculta atent, le recita apoi ără nici o greşeală sau pauză. $e aceea v-am chemat
să discutăm, pentru că eu nu am mai văzut aşa ceva.
4urând incidentul a ost uitat. 4ezar mi-a spus că a înţeles oarte repede utilitatea aptului de a nu ieşi cu
nimic din comun, atunci când se ala printre ceilalţi oameni, deoarece în elul acesta evita tracasările,
curiozi- tatea sau chiar răutăţile sau invidiile care proveneau mai ales din partea colegilor săi.
? 'imţeam, chiar la acea vârstă ragedă, că era oarte important să nu atrag atenţia asupra mea. =rau
alte lucruri, mult mai importante, care îmi solicitau din plin atenţia şi interesul atunci când mă
întorceam acasă, în camera mea, îmi povestea el zâmbind enigmatic.
'e reerea, bineînţeles, la misterioasele experienţe de natură subtilă pe care le avea atunci când se cuunda
în el însuşi, pround abstras de la inluenţele mediului exterior. 2ărinţii renunţas eră demult să- mai
deran!eze cu diverse întrebări despre atitudinea lui. %ceasta lise părea chiar normal şi se obişnuiseră,
de asemenea, cu rapoartelepe care le ăceau lunar şi cu vizitele inopi nate ale celor de la 'ecuritate.2ână
să împlinească zece ani, cei din !ur au mai avut doar o singură dată ocazia să- privească pe 4ezar
ca pe o iinţă umană "stranie#, atunci când el a avertizat-o în mod special pe mătuşa lui, care venise
în vizită la amilia 1rad.
4ezar nu ştia de sosirea mătuşii, dar când a intrat în casă şi a văzut-o, a rămas pironit, privind parcă prin
trupul emeii din aţa lui. 4u toţii au obse rvat că ceva nueste în regulăşi -au întrebat dacă s-aîntâmplat
ceva rău sau dacă nu se simte bine, însă băiatul nu a răspuns nimic şi a plecat în camera sa. %bia spre
seară, tulburat şi neliniştit, el a întreb
at-o pe mătuşa lui când se va întoarce acasă, în 1ucureşti. %lând că
ea îşi cumpărase bilet la tren pentru a doua zi, păru să se mai liniştească. ;otuşi, el a rugat-o să nu
călătorească
=milia, cu lui
mătuşa maşina,
4ezar,ceea ce să
urma n-aplece
ost luat în seamă
a doua de nimeniîmpreună
zi la 1ucureşti din cei prezenţi.
cu ratele ei, Nicolae 1rad,
pentru rezolvarea unor probleme de ordin amilial, în mod paradoxal, însă, ei nu s-au trezit la timp a doua
zi dimineaţă, deoarece soneria ceasului .nu a uncţionat şi au pierdut trenul. 2rezenţa =miliei era însă
imperios necesară la 1ucureşti în acea dimineaţă, astel încât ea a luat o maşină de ocazie, ocupând
ultimul loc rămas liber în aceasta. ;atăl lui 4ezar s-a întors acasă, urmând să sosească şi el în capitală
cu următorul tren.

3estea năpraznică a sosit cu puţin timp înainte ca el să plece la gară. 0aşina în care se urcase =milia
avusese un accident grav în apropiere de 1ucureşti6 dintre toţi ocupanţii maşinii, doar ea a murit,
ceilalţi iind răniţi, dar totuşi în aara oricărui pericol.
'maranda 1rad a ost singura care şi-a amintit de comportamentul ciudat al lui 4ezar, precum şi de
satul pe care el i -a dat mătuşii =milia. =a a menţionat acest apt în raportul lunar, dar chiar şi acel
incident notabil a pălit ca importanţă în aţa imensei surprize pe care ea a trăit-o la puţin timp după aceea,
o dată cu evenimentul care avea să- îndepărteze pe 4ezar pentru totdeauna de amilia lui.

D"(prind"r"a

4ezar avea + ani, dar nivelul său de percepţie, !udecată şi comportament depăşea cu mult această
vârstă. =ra oarte puţin cunoscut de ceilalţi copii care locuiau pe aceeaşi stradă, pentru că se !uca oarte
rar cu ei. %ceştia îl priveau ca pe un ciudat, inventând dierite poveşti răutăcioase despre el. 4ezar nu le
dădea nici o atenţie. 2asiunea lui era de a rămâne timp îndelungat, chiar ore în şir, cu ochii închişi,
absorbit pround asupra unor realităţi despre care părinţii lui nu aveau nici cea mai mică idee.
%scultându- cum îmi vorbea despre aceste aspecte, am considerat că este momentul potrivit să-
întreb eu însumi despre experienţele pe care le trăia în acele momente cu totul speciale, dar
complet neînţelese de ceilalţi.
4ezar s-a gândit câteva clipe, căutând
u-şi în mod evident celemai potrivitecuvinte.
? =ste oarte diicil să explici în termeni obişnuiţi anumite realităţi care nu se încadrează în tipologia
standard de logică
curând, aceste lumişisubtile
raţiune,aucare domină
ainităţi în prezent mai
cu descrierile ales viziunea
misticilor hinduşi occidentală
care prezintădespre viaţă. 0ai
experienţele lor
spirituale, oarte asemănătoare cu cele pe care le-am trăit eu însumi.
%ceea a ost singura dată când 4ezar mi-a relatat pe scurt unele dintre misterioasele lui stări şi trăiri
prounde, care erau atât de stranii şi neobişnuite pentru oamenii comuni.
? 7dată am revenit în realitatea izică încon!urătoare complet buimăcit, ără să recunosc minute în şir
locul în care mă alam, a continuat el să-mi povestească. $eşi aveam ochii deschişi, vedeam ca prin
ceaţă sau, mai bine zis, nu-mi dădeam seama de existenţa contururilor obiectelor din !ur. ;reptat,
oarte încet, am început să mă readaptez la condiţia mea obişnuită6 atunci am înţeles oarte clar că
între minte şi simţuri există o anumită legătură. usesem atât de pround absorbit în anumite dimensiuni
subtile, încât depăşisem cu mult această conexiune. $e obicei este relativ diicil să te desprinzi de
lumea obiectivă, adică să te ocalizezi lăuntric cât mai bine, ignorând senzaţiile exterioare care
provin de la simţuri, ceea ce pentru mine nu mai constituia însă o problemă, în mod paradoxal, atunci
diicultatea mea consta în a reace legătura dintre minte si simţuri, pentru ca în elul acesta să mă
integrez din nou în ciclul inormaţional extern. ără îndoială, vederea îmi era oarte bună, ochii îi
aveam deschişi dar, cu toate acestea, îmi era greu să mă adaptez la condiţiile obişnuite din exteriorul
meu. 4a să înţelegi mai bine, imaginează-ţi că ai trăit mai mulţi ani într-o metropolă a lumii, având
acces la un nivel de trai oarte înalt. 2rintr-un anumit concurs de împre!urări, a!ungi apoi pe o insulă mică
şi pustie, în mi!locul oceanului, unde domină peisa!ul stâncos iar condiţiile de viaţă sunt primitive. 'altul
involutiv e uria
ş şi-ţi va i necesar timp pentrua te acomoda corespunzător.
0i-am dat seama cu această ocazie că mintea umană este strâns asociată cu senzaţiile corporale, dar cu
toate acestea ea poate, de asemenea, să ie şi liberă de ele atunci când este erm controlată şi stăpânită
printr-o practică perseverentă. @neori alunecam în stări de transă atât de prounde, încât mama era
nevoită să-mi dea câteva palme pentru a mă ace să revin la realitatea obiectivă. 4âteodată,
cuprins de bucuria euorică pe care o resimţeam la ieşirea din meditaţie, mă străduiam în mod sincer
să le explic
rainate părinţilor mei
de conştiinţă. $ince trăiam eucuvintele
neericire, de apt însunt
acele momente,
prea limitate care
pentru erau asociate unor
a surprinde stăristărilor
bogăţia oarte
nuanţate care sunt proprii unor maniestări subtile, superioare planului izic. /umile subtile oarte înalte
şi elevate sunt de multe ori inconceptibile pentru standardele de reper ale unei conştiinţe gregare din
planul izic. 7dată am ăcut totuşi o tentativă să explic prin cuvinte percepţiile pe care le-am avut într-o
astel de experienţă meditativă, deoarece părinţii mei au insistat oarte mult să le descriu aceasta.
/e-am spus că singura asociaţie de orme şi culori care îmi venea în minte şi care s-ar i potrivit cel mai
*
bine pentru descrierea acelei lumi subtile oarte rainate la care avusesem acces, era ca un cadrila! de
benzi neregulate ca grosime, de culoare roşie şi galbenă pe un ond indigo. =ram oarte bucuros că
usesem inspirat şi găsisem această imagine plastică prin care redăm cât mai bine caracteristicile acelei
lumi, însă entuziasmul meu a pierit aproape imediat atunci cânt le-am observat privirea lungă şi
compasivă la adresa mea. %m realizat atunci că orice strădanie în această direcţie nu ar avea nici
un rezultat notabil. Ignoranţa este un actor teribil de limitare aevoluţiei omului. %m renunţat
deci o dată pentru totdeauna să mai încerc să exprim ceea ce era practic cu neputinţă de redat.

%tunci când
notabilă intram
pe care în meditaţie
o percepeam în proundă şi evadam
acele momente practiclibertate
era imensa din această lume, senzaţia
de acţiune cea maiclar
şi sentimentul
că pot înţelege misterul oricărui loc sau oricărei apte de pe această planetă. 4u timpul, am
învăţat să explorez spaţii cu mult mai îndepărtate, dar nu te gândi că aceasta se petrecea ca într-o
călătorie cu un mi!loc de transport, (într-adevăr, în acea clipă urmăream să-mi imaginez o astel
de experienţă subtilă la nivel mental şi îmi închipuiam că ea s-ar i putut asocia cu zborul unei
nave cosmice în spaţiul sideral. 4ezar mi-a surprins însă imediat gândul şi m-a corectat plin de
înţelegere.)
? /umile mentală şi cauzală sunt guvernate de alte legi şi caracteristici, cu mult mai vaste decât
cele pe care le cunoaştem noi la nivelul planului izic în care existăm6 totuşi, întâlnirea noastră nu
are ca subiect o astel de discuţie. =ste suicient să-ţi spun că în "călătoriile# mele prin
dimensiunile subtile nu mă simţeam niciodată singur, ci totdeauna eram ghidat într-un mod erm
si precis de o orţă pe care eu o sesizam ca iind gigantică, dar plină de iubire, care deseori îmi
explica şi îmi
"protecţie# revela
subtilă ammulte
reuşitdintre misterele
să traversez cu care
cu bine mă ani
primii conruntam. $atorită
ai copilăriei acestui gen
şi experienţele de -
psihice
unele dintre ele oarte stranii - pe care le-am trăit.
4ezar rămase câteva clipe tăcut. 0i-am dorit atunci şi eu, din tot suletul, să a!ung să cunosc
aceste taine ale lumilor superioare, care poate mi-ar i oerit un răspuns viabil în ceea ce priveşte
rolul meu în această lume. într-un mod mai mult sau mai puţin evident, iecare dintre noi a simţit acest
impuls lăuntric măcar o dată în viaţă, însă de cele mai multe ori destinul este cel care ne oeră calea
pentru a- urma sau nu. în ceea ce mă priveşte, am considerat că "vocea# destinului meu era chiar 4ezar 1rad
şi mă simţeam oarte nerăbdător ca, prin intermediul lui, să învăţ cât mai multe despre dieritele
aspecte iniţiatice, care de obicei sunt oarte ocultate.
In anul >J+ a intervenit prima schimbare ma!oră din viaţa lui 4ezar. amilia 1rad îşi crease renumele de
"ciudată# printre vecini, mai ales datorită aptului că membrii ei aproape că nu întreţineau legături cu
aceştia, se retră-seseră ca într-o carapace şi răspundeau în mod evaziv atunci când erau întrebaţi. 2e de
altă parte, 4ezar petrecea tot mai mult timp retras în camera lui, iind adâncit în meditaţiile sale
prounde. aptele s-au petrecut cu repeziciune, într-un stil caracteristic 'ecurităţii 'tatului, ale cărei
opresiuni şi abuzuri asupra oamenilor erau de!a de mare notorietate în acea vreme.
2e la începutul lunii ianuarie a acelui an, într-o zi de iarnă calmă, liniştită, cu ulgi de zăpadă mari şi
generoşi acoperind cu albeaţa lor sclipitoare oraşul mic de la poalele munţilor, 4ezar a venit de la
şcoală într-o stare de mare eervescenţă lăuntrică, a cărei cauză nici el nu şi-o putea lămuri prea bine.
Nerăbdător, ca aproape totdeauna când se întorcea acasă, el a intrat în cameră şi s-a aşezat pe pat în
poziţia lui avorită, cu picioarele încrucişate, pentru a intra astel într-o cât mai proundă stare de me-
ditaţie. 4unoscându-i de!a obiceiul, mama lui nu -a deran!at, dar -a anunţat că nu peste mult timp va
trebui să vină la masă. 4eea ce s-a petrecut în următoarele ore pune la grea încercare buna-credinţă a unui
om. 0ă voi strădui să redau cât mai idel situaţia respectivă, olosind chiar cuvintele prin care 4ezar
mi-a relatat-o, la mai bine de *+ de ani după ce el însuşi a trăit acea memo rabilă experienţă.
? %madâncit
m-am pătruns destul de repede înunor
în contemplarea vastitatea spaţiului
aspecte mentalcare
abstracte, careaveau
pe atunci îmi cu
legătură eraenergiile
de!a amiliară şi
arhetipale
a ceea ce noi numim "aer#. %tunci când mă cuundam în meditaţie, lumea din !urul meu se schimba
în întregime6 eram învi-gorat mereu de un şuvoi nesecat de energie şi mă simţeam totodată oarte liber,
avid de a cunoaşte totul. 0ă reer la o cunoaştere mult superioară cunoaşterii proane pe care de obicei o
putem întâlni în cărţi şi manuale. 4unoaşterea ştiinţiică modernă este ea însăşi destul de limitată, în special
pentru aptul că se bazează pe eecte, dar nu înţelege cauzele undamentale ale acestora. =u mă reer la

acel tip de cunoaştere care nu este discursivă, ci care este pround intuitivă şi spirituală. %ceasta nu poate i
înţeleasă în mod teoretic, dar poate i asimilată prin experimentare directă. /imitele corpului izic nu
mai sunt percepute de conştiinţă, care atunci vibrează nuanţat, în uncţie de subiectul ales pentru
meditaţie. 0ă cuundasem deci în lumea sublimă a unui sunet care venea de pretutindeni6 de apt, aveam
mai curând senzaţia de sunet luminos, plin de o energie pură şi extrem de rainată. 'enzaţia generală pe
care o resimţeam atunci era aceea de grandoare nesârşită, ără limite. Nu ştiu cât timp trecuse de când mă
lăsasem cuprins de acea inuzie sonor-luminoasă, dar nu cred să i depăşit o oră. =ram oarte vag conştient

delegănarea
şi trupul meu şi de aambianţa
uşoară corpului încon!urătoare şi, laînun
meu izic pe care, moment
mod straniu,dat, am simţit
aproape că îlun tremur slab
observam în picioare
din exterior.
=ra o senzaţie de relativă instabilitate dar nu mi-am ăcut probleme, deoarece mă mai conruntasem până
atunci cu experienţe asemănătoare. ;otuşi, ceva era ciudat, întrucât nu mai simţeam o bază, ca şi cum
nu mai şedeam pe pat. într-o stare de semitrezie am deschis ochii şi atunci am tresărit involuntar, căci mă
alam în aer, deasupra patului, cam la !umătate de metru distanţă de acesta. 2icioarele erau încrucişate
aproape ca în poziţia iniţială, dar puţin lăsate în !os. 4orpul se legăna oarte încet în aer, rămânând
aproximativ în aceeaşi zonă. Nu eram speriat, ci mai curând surescitat de emoţia puternică pe care o
resimţeam atunci în întreaga mea iinţă. 0ă gândeam că, pe viitor, va trebui să controlez oarte bine acest
enomen dacă voiam să nu dau naştere unor probleme şi complicaţii serioase în viaţa mea.
4hiar în momentele când relectam la aceasta, mama mea a deschis brusc uşa pentru a mă chema la masă.
4red că nu e prea greu să îţi închipui ce a urmat dupăea6ace nu a leşinat, dar s-a speriat oartetare, lipindu-
se de perete şi privindu-mă îngrozită. =u însumi, şocat oarecum de zgomotul uşii care s-a deschis brusc şi
de ţipătul
parte. înăbuşit
'imţeam alsenzaţie
o vagă mamei,deam revenit
greaţă şi o într-un
durere lamod maigâtului.
nivelul dur la condiţia normală, căzând pe pat, într-o
4ezar mi-a relatat acel eveniment într-un mod cât se poate de simplu şi iresc, ără să urmărească absolut
deloc să mă convingă de adevărul spuselor sale. în acelaşi timp a urmărit să mă acă să înţeleg că
revelaţia unui aspect deosebit sau credinţa în ceva anume nu constituie de obicei rezultatul direct al
satisacerii unei curiozităţi banale. 'imţeam în mod clar că, dacă eu aş i solicitat atunci o astel de
dovadă, m-aş i conruntat cu un reuz politicos.
4u altă ocazie, 4ezar mi-a explicat că cei care au anumite puteri paranormale şi care au înţeles
pround semniicaţia, cauza şi menirea acestora, nu vor acţiona niciodată în mod orgolios pentru a
demonstra celorlalţi oameni capacităţile lor deose bite şi nu-şi vor olosi puterile supranat
urale în scopuri
egoiste, personale. $e aceea, niciodată aceste persoane nu vor dori să le ie recunoscute meritele şi nu vor
umbla după aima care este trecătoare. In plus, cei care cu adevărat sunt autentici în cunoaşterea,
experienţa şi puterile pe care le deţin nu vor insista să-i convingă pe cei suspicioşi, materialişti şi
neîncrezători, deoarece convingerea veritabilă trebuie să survină în primul rând din interiorul
acestora, pentru ca ea să ie stabilă şi să dea roade în viitor.
0inţile celor mai mulţi oameni sunt slabe şi nepregătite să se conrunte cu anumite realităţi şocante.
2entru a suplini acest nea!uns, ei adoptă în cele mai multe dintre cazuri o atitudine arogantă şi ironică în
ceea ce priveşte domeniile "interzise#, adică cele care se ală la limita dintre materialitate şi planurile
subtile ale 4reaţiei. Necredinţa lor maschează de apt lipsa voinţei de a cunoaşte, care la bază are un
pround sentiment de frică faţă de necunoscut. $e multe ori ei caută să se amăgească, atât pe ei înşişi cât
şi pe cei din !ur, airmând că dacă vor asista la demonstraţia unei puteri paranormale, care să nu ie o
înşelătorie, vor crede imediat că lumea înseamnă cu mult mai mult decât universul izic. =xperienţa a
arătat că în cazul unei aste
l de demonstraţii şocul pe care îl sueră ominte nepregătităeste adeseori prea
brusc şi puternic pentru nivelul ei redus de înţelegere, în general vorbind, spectatorul unor astel de
demonstraţii urmează două căi posibile: ie neagă în continuare, chiar vehement, ceea ce tocmai a
solicitat
ie şi apoi
recurge la o aacceptare
văzut cu ormală
propriii lui
de ochi, degenerând
moment, chiar, câteodată,
care în realitate în veritabile
este lipsită crize lăuntrică.
de convingere de isterie6
%ceastă acceptare va i de altel înlocuită repede cu vechea necredinţă, ca un zid de protecţie psihică în
aţa a ceea ce nu poate i înţeles sau care i-ar putea tulbura rutina zilnică a unei vieţi anoste.
%m înţeles astel că practica aduce, în timp, credinţa, deoarece chiar eortul pe care îl depunem
atunci este, într-un anumit el, un gen de credinţă, în ond, marea ma!oritate a oamenilor are o
credinţă şi încă una ermă, dar care este orientată în mod distructiv şi pervertit. %stel,credmulţi
cu tărie
E
că ei nu cred şi aceasta este de a!uns pentru a alimenta noianul de temeri şi îndoieli, de angoase şi
pre!udecăţi, privându-i de capacitatea de a înţelege lucrurile în esenţa lor. în plus, poate cel mai mare
nea!uns este că ei se închid suleteşte, aproape ără să realizeze aceasta. $evin supericiali şi egoişti,
iar sentimentelelor sunt atunci ade, lipsite de orţa şi pulsaţia unei trăiri autentice. 4el mai adesea, omul
îşi creează singur limitele.
2robabil că 'maranda 1rad nu era încă pregătită pentru ceea ce văzuse, în acea zi, capacitatea ei de
înţelegere a ostpusă la grea încercare dar se pare că nu a avut terea
pu necesară pentru atraversa emoţia

necunoscutului.
căzut 4ând Nicolae
de comun acord să- anunţe1radpea noul
venitom
acasă de la serviciu,
de legătură soţia$atcu
(colonelul lui i-ausese
povestit incidentul.
avansat %u
în uncţie
într-un alt oraş).
Noaptea târziu, în aţa casei a sosit un autoturism din care au coborât doi agenţi de securitate. $e această
dată, doctorul Hien nu mai era prezent. =venimentul care usese menţionat în raport implica un alt gen de
măsuri, iar protocolul acţiunii era dierit. 'ub pretextul unui control special la care trebuia să ie supus,
4ezar a ost luat în primire de agenţi, a ost urcat în maşină şi aceasta a dispărut în trombă, în negura
nopţii. % ost ultima dată când şi-a mai văzut părinţii.

Capitolul )

DEPARTAMENTUL ZERO

5n
MM. anul
ei au>J+, după treisprezece
ost realizate ani de la îniinţarea
mai multe obiective acestei
care să permită secţii "oculte#
o orientare clară aascopurilor
'ecurităţiipentru
'tatului,
careîna cadrul
ost creată. $acă în primii ani năuceala provocată de "toana# lui 4eauşescu pentru îniinţarea
departamentului a provocat destule conuzii şi reale greutăţi de acomodare cu speciicul activităţii,
deceniul al nouălea a ost întâmpinat cu o structură organizatoricădestul de bine deinită si cu o bază
materială acceptabilă. $e altel, problema inanţării a constituit încă de la început un punct
"ierbinte#, deoarece 4eauşescu - aparent în mod inexplicabil -"uitase# să precizeze modalitatea
prin care aceasta să ie asigurată. 2e de altă parte, nimeni nu a avut cura!ul să acă lumină în
nebuloasa începutului, pentru că în aţa dictatorului comunist o asemenea întrebare ar i ost
sinonimă cu sidarea sau cel puţin cu incompetenţa. %mbele variante ar i însemnat distrugerea carierei
şi mari probleme existenţiale pentru cel "întreprinzător#. 0etoda era cea care se aplica de obicei în
cazurile extreme: se invoca ordinul absolut al Deului 'tatului şi se cumula ondul de inanţare din
retragerea unor sume de bani din ondul altor domenii. %ceasta a constituit soluţia de compromis pentru
primii trei ani după îniinţarea departamentului.
4u timpul, lucrurile au evoluat, căpătând conturul a două baze secrete de lucru: una era situată în
apropierea oraşului 1..., iar cealaltă în 0unţii &etezat, la mică distanţă de 3alea @rsului (nume de cod).
$atorită aptului că după o perioadă de la îniinţarea departamentului exista de!a o oarecare bază
logistică, din anul >8* s-a trecut la o nouă tactică de atragere a ondurilor prin repetate intervenţii
"diplomatice# la 4eauşescu în momente inspirat alese. 4onvins si chiar entuziasmat de posibilităţile
pe care le-ar i oerit dezvoltarea acestei secţiuni a 'ecurităţii, el a dat dispoziţii ca
$epartamentul Kero să ie susţinut inanciar de două "irme antomă# din @rugua, care în actele oiciale
igurau ca irme de intermediere în aacerile cu petrol, dar care în realitate erau specializate în acţiunile de
spălare a banilor din tranzacţiile ilicite ale 0aiei /atine. "&evita @nio# şi "Nann O 4o.# erau cele
două irme care procurau sume abuloase de bani amiliei 4eauşescu, iind administrate în acea vreme de
un adevărat maestru în domeniu: generalul 0ereş, pe care am avut ocazia să- cunosc personal. =ste
probabil unulcomunist
sistemului dintre puţinii oameni care
în =uropa, au intuit
precum corect, cu
şi căderea luimult înainte demai
4eauşescu, etapa inală,
bine deznodământul
zis con!unctura în care se
va petrece aceasta.
? %scultă-mă ce-ţi spun, &adule. =xistă unele orţe nebănuite care macină temelia acestui popor şi
alimentează "praul# de aruncat în ochii mulţimii, pe 4eauşescu, impulsurile lui megalomane,
orientarea economiei... şi ele nu vin de aici. 2ersonal, mi-am asigurat viitorul, al meu şi al amiliei.
Notorean de la 'ecuritate ştie, dar sunt prea bine plasat ca să mă dea !os. Nu cred că această situaţie poate
<
să continue mai mult de doi-trei ani de acum încolo.
$iscuţia a avut loc prin 9JJ şi trebuie să recunosc că ea a ost oarecum proetică, deoarece generalul,
într-un elan oratoric inspirat, a presupus atunci că 4eauşescu nu avea cum să scape "curat# de uria
poporului şi că ace- leaşi orţe oculte (pe care atunci el nu a vrut să le numească) vor pregăti în secret
nu numai căderea lui, ci şi acapararea gradată a puterii statale.
=voluţia politică şi economică a ţării a conirmat cu prisosinţă spusele sale. 0ereş a dispărut brusc în
>J>, cu puţin înainte de &evoluţie6 nici nu putea să-şi aleagă un moment mai bun, căci "agitaţia# de

care usesepentru
riguroase cuprins comun"trădătorului#,
găsirea ismul în =uropaaşa
acelor
cumvrese
muri numaide
proceda oer
ea timpul
obicei. necesar
$eşi uneipeinvestigaţii
se bizuia imensa lui
inluenţă şi putere ascunsă, acţionând mai mereu din umbră, generalul 0ereş nu a scăpat totuşi niciodată,
nici un el de aluzie la presupusul loc ar retragerii sale împreună cu amilia. 2ersonalitatea complexă
a generalului -a determinat să acţioneze mai mereu precum un pion oarte puternic si eicient, dar
practic nevăzut şi necunoscut.
%m ost unul dintre puţinii oameni care au avut acces în antura!ul lui apropiat, însă chiar şi în această
situaţie nu cunoşteam aproape nimic despre el sau despre viaţa lui, care era oarte discretă. 'imţul de
conservare, egoul rainat şi intuiţia de excepţie în domeniul aacerilor l-au ăcut să aibă succese inanciare
remarcabile în managementul celor două irme, care de altel au ost lansate datorită relaţiilor sale
diplomatice oarte solide, la care însuşi 4eauşescu apela uneori pentru realizarea dieritelor scopuri.
$eşi la început au existat doar zvonuri, acum se ştie în mod sigur, în cercurile înalte ale puterii, că 0ereş a
ost persona!ul principal care s-a ocupat de deschiderea şi alimentarea controversatului cont inanciar al
amiliei
şi, poate,4eauşescu, a cărui
alte două-trei valoare
persoane a ostcuestimată
cunosc precizielaatât
aproximativ
suma exactă un din
miliard
acel de dolari.
cont, cât şi$oar
soartageneralul
lui actuală,
interesele în aceastădirecţieiind enorme.
=ste însă lesne de presupus că generalul 0ereş, având libertate şi încredere totală din partea lui
4eauşescu pentru a administra cele două irme antomă din @rugua, nu s-a limitat doar la umplerea contului
personal al dictatorului, ci a virat de asemenea sume oarte mari de valută în propriul lui buzunar.
2robabil că 4eauşescu bănuia aceasta, însă acela a ost singurul caz în care el nu a recurs la măsuri
punitive, deoarece era în !oc propriul lui interes inanciar, iar găsirea unui înlocuitor pe măsură ar i ost o
muncă diicilă şi totodată oarte delicată. 2utem bănui, deci, că între 0ereş şi 4eauşescu se stabilise
un el de acord tacit şi reciproc avanta!os, în care iecare se ăcea că nu- interesează ce gândeşte celălalt.
$e aceea, poziţia generalului 0ereş era cu totul specială în angrena!ul politico-economic al ţării,
el iind privit de cei care îl cunoşteau ca un el de "eminenţă cenuşie# a puterii, într-un anumit el,
0ereş era inexpugnabil şi, din câte ştiu, aceasta a ost singura situaţie pe care 4eauşescu a accep-tat-o
ără comentarii în toată cariera sa de dictator comunist.
4el mai probabil este că, în prezent, generalul îşi trăieşte vârsta de aur pe una din insulele 1aleare
sau în splendorile 4retei, urmărind din umbră, cu zâmbetul lui maliţios, "mersul# puterii la 1ucureşti.
$intr-o altă perspectivă, &omânia a pierdut un om cu posibilităţi organizatorice şi decizionale de
excepţie. 2robabil că generalul 0ereş ar i ost unul dintre pilonii principali ai statului, dar în acelaşi
timp este aproape sigur că el cunoştea anumite secrete, care îl determinaseră să se "pensioneze#
înainte de vreme. Intuiţia şi experienţa lui diplomatică -au a!utat astel oarte mult să se retragă în cel
mai potrivit moment în care ar i putut să o acă.
4eauşescu a dispus inanţarea generoasă a $epartamentului Kero din sumele gestionate de 0ereş la
cele două irme din străinătate. $in >J şi până în >J+ s-au perindat la conducerea $K nu mai puţin de
cinci şei, însă dintre toţi, colonelul 7badea s-a remarcat în mod deosebit (după învestirea lui, în >8>)
printr-un deosebit spirit de iniţiativă şi prin anumite idei novatoare care au optimizat mult activitatea
departamentului.
relativ $eoareceaptului
obscur şi datorită domeniul de acţiun
că nimeni nue al acestei
prea avea secţiuni nici
idei şi din 'ecuritate
experienţăera
în pe atunci
acest sens,încă
7badea a
avut marea şansă de a primi o oarte mare libertate de decizie, autonomia departamentului şi încadrarea
tipului de activitate al acestuia la categoria marilor secrete de stat. %ceasta însemna implicit că
uncţia colonelului 7badea era oarecum echivalentă, în ierarhia puterii statale, cu aceea de
ministru. $atorită însă implicării cu totul speciale în aparatul de 'ecuritate a 'tatului, teoretic uncţia
colonelului avea o pondere şi o inluenţă chiar mai mare, iind apropiată de aceea a unui ministru de stat,

însă ea nu putea i exercitată în mediul politic.
5n structurarea departamentului pe care îl conducea, colonelul 7badea s-a ghidat după un principiu
simplu: inormaţia să ie directă (cu cel mult un intermediar), iar personalul de lucru să ie redus la
minimum, în acelaşi timp, însă, era necesar ca cei care erau aleşi să lucreze în această structură să ie
oarte competenţi şi chiar proesionişti în domeniul lor. 2entru a pune în aplicare aceste idei de bază,
colonelul a intuit aptul că nu putea ace compromisuri6 avea nevoie de tehnică specială şi, în plus, de o
grupă de elită paramilitară, antrenată special pentru intervenţii neobişnuite.

4olonelul
aveau 7badea,
acces direct şiprin protocolul
imediat, uncţiei
indierent de secrete pe carela o4eauşescu.
con!unctură, deţinea, era&apoartele
unul dintreerau
puţinii oameni care
prezentate
dictatorului chiar de 7badea personal, după care îi erau înmânate tot lui, în aceeaşi zi, deoarece - ca o
măsură de maximă securitate - acestea erau dactilograiate într-un singur exemplar, semnate şi sigilate doar
de colonel. uncţia acestuia era atât de puternică, încât nu trebuia să oere explicaţii pentru acţiunile
sale decât 2reşedintelui ţării si Deului 'ecurităţii 'tatului. 2e de altă parte, însă, el avea puterea de a
solicita a!utorul şi spri!inul oricărei instituţii din ţară. % ost stabilită o linie teleonică particulară, doar
între el şi cabinetul lui 4eauşescu, iar inormaţiile şi rapoartele care erau primite la departament
intrau în categoria: '=4&=; $= ';%; - gradul 5. /a acestea nu aveau acces decât 4eauşescu, Deul
'ecurităţii 'tatului, Deul de 'tat 0a!or şi, bineînţeles, 7badea însuşi.
4olonelul îi prezentase iniţial dictatorului (la puţin timp după ce preluase uncţia de şe al $K) o listă cu
şaisprezece propuneri, care să reprezinte inrastructura unei uncţionări ireproşabile a departamentului.
4eauşescu le-a aprobat pe toate. @lterior, însă, cu viclenia lui speciică şi temându-se ca puterea lui
7badea să nuşi interveni
putea acţiona creeze unîn precedent periculos,
toate instituţiile el decât
din ţară, a creat unele
în cele "supape
care #. %stel,
se încadrau colonelul
în domeniul nu mai
activităţii
care era speciică departamentului pe care îl conducea, deşi limitele acestei precizări erau oarte vagi.
7 altă restricţie impusă a ost aceea că 7badea nu mai avea acces la alte secrete de stat sau la cele ale
'ecurităţii 'tatului, în aara inormaţiilor secrete care proveneau din propriul său departament, în sârşit,
trebuia să accepte, atunci când i se solicita, controlul Deului 'ecurităţii 'tatului, însă ără ca acesta
să aibă drept decizional, ci doar de alcătuire a unui raport de constatare către 4eauşescu. ;otuşi,
datorită speciicului neobişnuit al activităţii $K, aceste mici "amendamente# nu -au deran!at pe
colonelul 7badea. %ctivitatea lui excelentă din anii care au urmat a demonstrat proesionalismul şi
abilitatea pe care o maniesta în relaţiile, de multe ori complicate, cu subalternii.
%ceste măsuri de securitate extraordinare s-au dovedit oarte eiciente chiar şi la câţiva ani după
&evoluţie, ceea ce a demonstrat bazele oarte solide şi riguroase pe care usese structurat
$epartamentul Kero. 4red că nici secretele armatei sau ale secţiei de spiona! extern nu erau mai bine
păstrate ca dosarele $K. %cestea erau prezentate lui 4eauşescu şi aveau înscrise pe ele mai multe date-
reper, ca în modelul următor:

NI3=/@/ $= IN7&0%FI=: <

%&PI3% '=4&=;%$= ';%;
Nr. ++E<8J>L'ecţia I

2reşed
intelestatului
';&I4;'=4&=;DI 47NI$=NFI%/

&%27&;-$=2%&;%0=N
;@/K=&7
N&. > - înregistrare unică cu privire la galeria de legat din peşteră

$upă ce Deul 'tatului lua cunoştinţă de conţinutul raportului şi avea o discuţie rezumativă cu
7badea, dosarul era luat de colonel şi închis într-un sei special din biroul acestuia, care se ala la baza
din 3alea @rsului, după ce în prealabil era sigilat cu o bandă lată de carton roşu şi cu un sigiliu de
plumb. 2e carton era scris:

%44=' /I0I;%;: .2reşedintele ţării, *. Deul $epartamentului Kero, . Deul 'ecurităţii

8
'eri a : %l-nr .> ( %& PI3% '= 4&= ;Q $ = ';%; )L

5n păien!enişul de 'ecţiuni şi $irecţii ale 'ecurităţii, %rmatei şi 0inisterului de Interne,

$epartamentul Kero se distingea ca o insulă aparte, aproape de tip occidental, separat prin speciicul lui
de celelalte activităţi ale aparatului de stat. %cesta era cadrul general când 4ezar a ost adus la baza
secretă de lângă 1..., în anul >J+. 2rin comparaţie cu nivelul de trai din casa părinţilor săi, acolo
avea acces la tot conortul şi la o dotare tehnică de excepţie. 2lanurile speciale şi lucrările la

construcţia
au bazei useseră
ost comandate încredinţate
şi importate unei irme
din 7landa. specializate
4omplexul usesedindat '@%, însă tehnica
în olosinţă şi aparatura
cu aproape un an în
urmă, la puţin timp după ce colonelul 7badea preluase conducerea departamentului. =xistau două
corpuri principale: o clădire pentru personal şi pentru desăşurarea activităţilor rutiniere şi o a doua
clădire, mai mare şi mai soisticată, care era destinată persoanelor care erau selectate şi aduse acolo,
incluzând mai multe apartamente, o bucătărie, o sală de mese şi osecţiune izolată în care se alau
laboratoarele pentru dierite experimente. Kona bazei era încercuită de un gard înalt de beton iar în !urul
lui accesul era interzis pe o rază de o sută de metri, paza iind militarizată, în mod aparent, totul semăna
cu o banală unitate militară, care nu trezea suspiciuni şi nici interes deosebit. %provizionarea
se ăcea o
dată pe săptămână, pentru a se limita la minimum legăturile cu exteriorul.
%tunci când 4ezar a sosit la bază, acolo se mai alau patru subiecţi: trei copii şi un adult. iecare
dintre ei ocupa câte unul dintre apartamentele coche
te ale clădiriiprincipale, de unde nu li se permitea să
iasă decât la anumite ore. 2rogramul era le!er, însă paza era oarte strictă. 2ersonalulalcătuit
era dinzece
persoane, nouăcu
opri însă aici bărbaţi şi o emeie
urnizarea altorde <-E+ deşi
detalii, de ani, care era
4ezar mi-aconsiliera
descris misteriosului doctorlocul
în mod amănunţit Hien. şi0ăactivitatea
voi de
acolo. @lterior, printr-un concurs avorabil de împre!urări mi s-a permis să vizitez acest loc şi trebuie să
mărturisesc că el m-a impresionat pround. 4hiar dacă atunci baza nu mai avea aceeaşi destinaţie ca în
anii 9J+, activitatea ei continua într-un regim secret oarte sever.
4ezar a rămas în acel complex tehnic militarizat o perioadă de cinci ani. =l a înţeles oarte repede că
legăturile cu părinţii săi erau probabil rupte pentru totdeauna, dar cel puţin acolo i se oereau posibilităţi
nebănuite de -a-şi dezvolta capacităţile sale deosebite. 4u ceilalţi colegi din stabiliment se întâlnea ie în
orele de recreere şi sport, ie la cursurile speciale pe care le preda doctorul Hien. iecare dintre aceştia
deţinea anumite puteri, pe care 4ezar mi le-a descris sumar şi cu mult umor.
$e pildă, unul dintre copii, un băiat de paisprezece ani, se distingea prin aptul că ombilicul său
acoperea o mare parte din abdomen, având cam zece centimetri în diametru. Indierent de condiţia
vremii, băiatul nu purta decât o pereche de pantaloni subţiri din bumbac. Numele lui era =duard. &adiaţia
sa psihică era atât de puternică, încât oricine se ala în prea!ma lui se simţea într-un el timorat, nesigur,
iind cuprins chiar de o senzaţie de rică care nuavea nici o explicaţie concretă, dar care devenea înscurt
timp apăsătoare. %ceste senzaţii erau percepute atunci când =duard era calm şi relaxat, dar dacă din vreun
motiv anume el se supăra, puteaui chiar vizibile mici lash-uri, ca nişte scântei, care apăreau în !urul
trupului său, mai ales în prea!ma capului. In astel de momente, de obicei obiectele din imediata lui
apropiere se spărgeau sau se deormau. $e aceea, spaţiul în care locuia era dotat în cea mai mare parte cu
obiecte din lemn şi din plastic, pentru că acestea puteau i înlocuite mai uşor. în perioada verii,
apartamentul lui era conectat la un sistem special de răcire a aerului, deoarece băiatul nu putea să
suporte temperaturi mai mari de douăzeci de grade 4elsius. 3arianta cu aerul condiţionat nu era
satisăcătoare, deoarece =duard airma că, deşi răcoros, aerul respectiv era lipsit de componenta lui
energetică, vitală, adică altel spus era un aer "mort#, care provoca mai mult rău decât bine. 2rincipala
capacitate paranormală a băiatuluiera puterea teleRinetică, adică însuşirea de a putea mişca şideplasa
obiecte materiale
distanţă, ără să menţinându-le
dierite lucruri, le atingă, doar sau
printr-un eort deastel
mişcându-le voinţă. =duard
timp de maiputea
multesăminute.
ridice în$eşi
aer,nu
dealaost
prea impresionat de posibilităţile colegului său, 4ezar mi-a povestit totuşi că experienţa de vâr a lui
=duard a ost cea în care a individualizat şi apoi a ridicat în aer, prin concentrare, o seră de apă pe care
mai apoi a deplasat-o prin spaţiul camerei.
@n alt băiat, care avea cam aceeaşi vârstă ca a lui 4ezar, nu ieşea aparent în evidenţă prin nimic
deosebit, înzestrarea lui era însă de excepţie, deoarece putea să prevadă în linii mari evenimente care
J
aveau să se petreacă într-o mar!a de +-*+ de ore, de la momentul prezent în viitor. %m alat că
7ctavian a reuşit să-şi îmbunătăţească gradat perormanţele până la un interval de *J de oreîn timpul
viitor, predicţiile lui iind chiar din ce m ce mai exacte. ;otuşi, din câte mi-a spus 4ezar, el nu a ost
capabil să depăşească vreodată această limită. Interesul oicialilor pentru acel băiat era deosebit şi
aceasta a ăcut ca el să se bucure de un tratament aparte. 4hiar şi m orele de repaus, când copiii se
!ucau, el era însoţit permanent de un individ solid şi sobru, a cărui sarcină era sa vegheze ca băiatul să
nu prezică ceva celor din !ur. 2recauţie oarecum inutilă, deoarece 7ctavian era mai mult retras,

gânditor,
duri, uneori
abstras de lachiar
oriceapatic. 'lăbuţ
inluenţe la trup şi4ezar
exterioare. având-a
ochii adânciţi
descris în un
ca pe orbite,
băiateldeosebit
rămâneachiar
adeseori pe gân-
ţi printre
ceilalţi care aveau puteri paranormale. %cea stranie capacitate a sa de a percepe viitorul într-o anumită
mar!ă de timp nu era doar intuitivă, aşa după cum este în cazul celor mai multe persoane care asociază
această aptitudinecu ghicitulîn cărţi, în caea sau prin inte rmediul altor mod alităţi.
? ;ot ceea ce se petrece, tot ceea ce se derulează în acest univers, orice aptă, orice acţiune, gând, emoţie
sau sentiment rămâne "înregistrat# cu idelitate pe un el de "suport# subtil, mi-a explicat 4ezar,
răspunzând astel la nedumeririle mele ireşti. %nalogic vorbind, este o "înregistrare# care poate i
comparată în anumite limite cu elul în care rămân imprimate unele instantanee din viaţa ta sau a
altcuiva pe o peliculă otograică sensibilă, atunci când se utilizează un aparat de otograiat. %ltel nu ar i
posibilă investigarea timpului în trecut sau în viitor.
%m intervenit atunci timid, dar contrariat:
? ;otuşi, cum este posibilă viziunea viitorului, din moment ce acesta nici nu a a!uns să se petreacăA
4ezar a schiţat
? %parent, logicaunta zâmbet.
este sănătoasă. 4eea ce probabil încă nu ştii este aptul că timpul, în el însuşi, este o
noţiune iluzorie. =xistă, bineînţeles, energia subtilă a timpului, dar ea este modulată în mod speciic de
conştiinţa sau percepţia iecăruia dintre noi. $e pildă, aceeaşi perioadă de timp, să zicem de o oră, este
percepută în mod subiectiv de mai multe persoane, deoarece unora li se pare că "timpul trece mai greu#,
iar altora că el "trece mai uşor#. @nii pot să airme chiar că "a trecut într-o clipă#. %precierile sunt
dierite, deşi perioada de timp este aceeaşi, în conştiinţa omului apare doar iluzia că există trecut sau
viitor, pentru că aceste noţiuni se datorează, la rândul lor, percepţiei ragmentate pe care iinţa umană
obişnuită o are asupra timpului. Imaginează-ţi acum că această ormă energetică extrem de ină, pe
care o numeştitimp, arată - metaoric vorbind - precum o bandă continuă sau ilm
un otodesăşurat.
4ezar a desenat atuncio schemă simplă pe hârtie, pentru ca explicaţiile pe care mi le oerea să ie cât
mai clare. =ram nerăbdător săalu de la el noi taine despre anumite realităţi care până atunc i useseră
inaccesibile cunoaşterii mele. 'esizând în repetate rânduri această atitudine sinceră din partea mea, 4ezar
a acceptat în mod tacit să mă ghideze, ca un adevărat maestru, prin umbrele înşelătoare care ascund
cunoaşterea veritabilă,iniţiatică.
? %xa timpului este continuă, dar oamenii o percep împărţită, cuantiicată în trecut şi viitor, în
accepţiunea obişnuită, prezentul este relativ, deoarec e clipa prezentă devine ecuttr în momentul următor6
la rândul lui, acesta devine noul prezent, deşi cu o clipă înainte usese viitor. iind continuu, timpul este
ca o "bandă de timp# desăşurată. 7amenii trăiesc chiar în această bandă şi de aceea ei se identiică cu
aspectele ei parţiale6 nu mai au percepţia de ansamblu a benzii temporale, care este continuă, ci sesizează
enomenul temporal în mod ragmentat, în trecut şi viitor, deoarece conştiinţa lor este şi ea limitată
doar la un ragment sau altul de cunoaştere. 'ă presupunem acum că această conştiinţă se expansionează,
creste ca o seră uriaşă şi cuprinde în câmpul ei de percepţie şi cunoaştere aproape întregul univers.
%ceasta este de a!uns pentru a păşide bariera timpulu i, pe care atunci îlvei percepe caun tot unitar şiveşnic
prezent. ;recutul şi viitorul îşi pierd sensul lor relativ. %tunci, cel care experimentează acest nivel de
conştiinţă vorbind,
%nalogic devine uneşti observator
elprecum
de detaşat,
un turist care are
într-un oraşlacudispoziţie un câmp
vechi tradiţii6 oarte larg
la început, de "vizionare#.
te plimbi pe străzi şi
vizitezi locurile interesante, unul câte unul, deoarece nu ai posibilitatea să observi totul deodată. 4lădirile,
oamenii, maşinile, copacii îţi obstrucţionează privirea. Imediat însă ce te ridici la verticală în aer, la mare
înălţime, de pildă în nacela unui balon, ai posibilitatea să observi întregul oraş dintr-o singură privire.
7ricare ar i zona sau clădirea pe care o cauţi, tu o poţi accesa instantaneu, pentru că întreaga viaţă şi
orotă a oraşului, deşi ragmentată pentru observator diverşii lui locuitori din dieritele zone ale sale,
>
îţi apare în ansamblu ca un întreg şi în mod simultan. 'per că această analogie este sugestivă pentru a
înţelege cât mai bine problema timpului.
4ălătoria în timp nu reprezintă altceva decât
expansiunea conştiinţei care atunci are
acces la realitatea energiei timpului. %cest
lucru este diicil de ăcut şi puţini oameni
a!ung să- stăpânească şi să- controleze per-

ect. =xistă
dintre acesteînsă şi etape
etape se alaintermediare6 în una
7ctavian. $in
păcate el a ost dus într-o altă locaţie, în >JE, şi de atunci nu -am mai văzut niciodată. $eşi înţelesesem
explicaţiile în esenţa lor, totuşi mai existau unele nelămuriri. $e exemplu, nu-mi era clar cum se poate
epansiona conştiinţa şi nici cum se poate realiza, la voinţă, percepţia unui anumit ragment de
Imediat ce în mintea mea s-au ivit aceste probleme şi mă pregăteam să ormulez întrebarea, răspunsul
lui 4ezar a sosit în mod spontan:
? 2entru a realiza o veritabilă deplasare în timp la nivelul conştiinţei este necesară o rainare
deosebită a percepţiei şi a nivelului de cunoaştere. 7 dată ce "ţinta# temporală a ost erm ixată la
nivel mental, ocalizarea energiei mentale spre acea zonă vadetermina amorsarea unui proces de
rezonanţă, prin care a!ungi să"trăieşti# eectiv în respectiva perioadă de timp şi să te identiici perect
cu stările, emoţiile şi caracteristicile acelor vremuri, întocmai ca spectatorul unui ilm care, într-un
anume el, "intră# şi el în realitatea acestuia. 4u alte cuvinte vezi, auzi, miroşi, guşti şi pipăi exact
aşa cum o lui
speciicul aci în mod obişnuit în propria ta elie de timp, numai că senzaţiile sunt resimţite având
atunci şi acolo, pentru că ele s-au petrecut de!a. %ceasta reprezintă, de altel, certitudinea
că experienţa deplasării în timp a ost veritabilă şi ea nu a îmbrăcat doar haina iluzorie a unei imaginaţii
mentale debordante. =xistă, desigur, şi posibilitatea deplasării în timp cu corpul izic, însă elul în care
poate i ăcută individual implică explicaţii mai complexe6 în plus, motivaţia unei astel de deplasări
trebuie să ie oarte puternică şi importantă, deoarece atunci intererenţele sunt ma!ore.
0-am declarat mulţumit deocamdată cu aceste explicaţii şi în orul meu lăuntric mi-am propus sincer să
a!ung şi eu să experimentez aceste realităţi ascinante.
5n perioada pe care a petrecut-o la baza din 1..., 4ezar a ăcut progrese remarcabile, dezvoltându-şi
capacităţile de percepţie şi pe acelea de acţiune subtilă. @nele dintre experienţele lui spirituale
extraordinare erau cunoscute de enigmaticu l doctor Hien, care în tot aceste timp îl ghidase cu multă
competenţăşi atenţie pe 4ezar, acolo undeacesta întâmpina greutăţi.
$octorul Hien a dispărut în mod misterios, împreună cu asistenta lui, la puţin timp după &evoluţia
din >J>, însă nimeni nu părea să ştie cum şi de ce s-a petrecut aceasta. 2unctul devedere general a ost
acela că se încheiase un lung contract de colaborare, însă eu sunt sigur că 4ezar cunoştea adevărul în
legătură cu acest subiect, dar din anumite motive el nu a dorit să-mi oere mai multe detalii.
4ontactele dintre 4ezar şi ceilalţi ocupanţi ai stabilimentului au ost oarte puţine şi doar con!uncturale,
în acest sens existând reguli oarte stricte. $e altel, până la începutul anului >J el a ost singurul
care a ost menţinut în acel loc, ără să ie transerat. Nici unul dintre cei pe care i-a găsit acolo, în >J+,
nu a rămas până la plecarea lui. în timp, colegii lui au ost trimişi în alte locaţii, dar raţiunile pentru
care erau eectuate aceste transeruri au rămas necunoscute, în locurile celor plecaţi veneau mereu alţii,
despre care 4ezar nu avea însă posibilitatea săale prea multe, căci şi aceia erau transeraţirelativ
repede.
%nul >J a constituit un "punct de inlexiune# în viaţa lui 4ezar, culminând cu o experienţă
spirituală extraordinară. =venimentele din acea perioadă au ost însă strâns corelate cu prezenţa şi
acţiunile
nu şeului
de puţin e ori departamentului, care eraaspec
discutau despre dieritele colonelul 7badea.
te implicate =l îlitate
în activ aprecia în mod udeosebit
a departament lui. $eşipeera4ezar şi
adolescent, 4ezar nu corespundea totuşi, nici măcar pe departe, tiparelor obişnuite ale personalităţii şi
maturităţii care sunt asociate acestei vârste. 3iaţa şi experienţa în cadrul bazei de la 1... aveau alte
standarde, mult mai înalte decât cele din societatea exterioară6 locul era parcă desprins dintr-o lume
paralelă, în care legile izice ale acesteia sau concepţiile şi ideile locuitorilor ei nu mai respectau
nicidecum normele unanim cunoscute. =ste adevărat că, în uncţia sa de comandant al $K, colonelul
*+
7badea se orienta cu precădere asupra aspectelor de ordin militar, de securitate, administrative şi chiar
politice care priveau structura organizatorică pe care o conducea, însă el cunoştea de asemenea cu
precizie dosarul secret al iecărui "subiect# în parte şi urmărea cu interes activitatea şi realizările celor care
erau duşi acolo. 7badea erau unul dintre puţinii oameni ai 'ecurităţii de atunci care maniesta un spirit
deschis şi o conduită morală de excepţie. ;otodată, el era şi oarte abil în !ocurile politice care
conruntau dierite orţe şi interese, iar evenimentele ulterioare aveau să demonstreze că planurile şi ideile
colonelului începuseră să ie aplicate încă din acea perioadă. $ar, să nu anticipăm.

In >J,
care 7badea
nu agrea se ala într-un
"independenţa# conlict mocnit
departamentului. de interese
%cesta cu Deul
ăcuse de!a general
mai multe al 'ecurităţii
controale la bazele 'tatului,
$K,
controale care nu aveau practic nici o !ustiicare, dar care îi permiteau să "macine# în mod gradat
poziţia lui 7badea în aţa lui 4eauşescu, prin rapoartele cu o notă concluzivă neavorabilă pe care le
înainta dictatorului. Ideea era să- dea !os din uncţie pe 7badea şi să asimileze $K la structura generală a
'ecurităţii, ceea ce i-ar i permis actul decizional la nivelul departamentului. 2lanul Deului 'ecurităţii era
însă rudimentar şi lipsit de ineţe6 chiar şi 4eauşescu, cunoscut pentru suspiciunea lui, nu -a prea luat
în seamă, însă tensiunile totuşi existau. $e aceea, 7badea era nevoit să acţioneze cu precauţie şi să acă
un adevărat slalom pentru a înşela vigilenţa superiorului său ierarhic, care era Deul general al 'ecurităţii.
5n acel an, colonelul a luat surprinzătoarea decizie ca 4ezar să-şi viziteze amilia, !ustiicând aceasta
printr-o aşa-zisă "instabilitate# emoţională a subiectului, care era necesar să ie atenuată.
? 5n realitate, mi-a precizat 4ezar zâmbind uşor, intenţia lui 7badea era cu totul alta. 3izita pe care
urma să o ac părinţilor nu constituia decât o pavăză, o diversiune pentru a ascunde de 4eilalţi actori
interesaţi o acţiune
amiliei mele, chiarmult
dacă mai importantă,
aparent în ceea
eram izolat ce ea.
izic de măDtiam,
privea,decunoşteam oartemeu
pildă, că tatăl bine situaţia
murise cu doi ani
înainte într-un accident stupid şi că mama mea suportase destul de greu acea pierdere. ;e întrebi mirat
cum am a!uns să cunosc aceasta ără să părăsesc totuşi incinta bazei şi ără să mă anunţe nimeni
despre acel apt. îţi voi spune doar că numai corpul meu izic se ala restricţionat în activitatea sa, dar
libertatea gândirii şi a acţiunii în celelalte corpuri subtile ale mele era oarte mare.
aţă de mirarea şi neîncrederea aişate de mine la auzul celor airmate, 4ezar a continuat să-mi
explicecu bunăvoinţă şi răbdare:
? 5ndoiala ta provine din necunoaşterea unor realităţi esenţiale. =ste ca şi cum ai avea o haină plină cu bani
care sunt ascunşi în căptuşeala ei, despre care nu ştii însă nimic6 tu continui să porţi haina, dar
cerşeşti în iecare zi la colţ de stradă pentru a te întreţine. 4red că ai înţeles de!a că nu suntem nici pe
departe doar acest corp de materie izică, ponderală. =xperienţa practică îţi va dovedi ără nici un dubiu
acest adevăr. %tunci vei descoperi că un alt corp, mult mai "lexibil# şi "uşor#, dacă mă pot exprima
astel, îţi stă la dispo
ziţie pentru a cunoaşte multe alte secreteşi mistere. 1ineînţeles, acestcorp de natură
mult mai subtilă decât cea a corpului izic este şi el guve rnat de anumite legi şi restricţii,deoarece există
structuriale iinţei noastre car e sunt încă mult mai rainate şi subtileca acesta, însă comparativ cu corpul
izic el se ală în dimensiunea superioară pe care ocultiştii şi iniţiaţii o numesc "astral#.
$obândirea capacităţii de a i conştient de propriul tău corp astral, aşa cum eşti conştient de cel izic,
este un proces relativ uşor pentru unii oameni şi implică un anumit grad de puriicare şi de elevare a
conştiinţei la acel nivel. =xistă oarte multe iinţe umane care au trăit cel puţin o astel de experienţă,
numită în lucrările de specialitate "dedublare astrală conştientă# sau "experienţă extracorporală#. 7
astel de experienţă poate surveni accidental - de pildă, în urma unei emoţii oarte puternice6 în timpul
somnului cu vise - atunci când, pentru perioade mai lungi sau mai scurte devii conştient că visezi6 sau
la voinţă, în orice moment doreşti, ceea ce este însă mai diicil de obţinut. @nii oameni care au a!uns de!a
la un înalt grad de dezvoltare a capacităţilor lor psihice şi spirituale sunt perect conştienţi de acţiunile
corpuluiun
implică lornivel
astraloarte
chiar elevat
în timpGce ei trăiescaşiconştiinţei
de dezvoltare acţioneazăindividuale,
în mod obişnuit
despreîncare
corpul
nu izic, însă aceasta
vom vorbi acum.
în general, cei care trăiesc experienţa dedublării astrale conştiente doresc să obţină inormaţii sau să
aibă acces în locuri sau con!uncturi deosebite, datorită unor interese meschine sau egoiste pe care
le urmăresc. 0etoda a ost şi este olosită, cu o anumită mar!ă de eroare, în acţiunile de spiona!
militar, economic sau chiar politic, de către marile pute ri ale lumii. ;otuşi, cei care aplică această
putere psihică în mod egoist se conruntă cu repetate eşecuri, deziluzii şi stagnări la nivele
*
inerioare ale gândirii şi comportamentului, pentru că ei nu cunosc sau pur şi simplu ignoră anumite
legi esenţiale care descriu armonia şi relaţia dintre acţiune şi rezultatul ei. =ste ca atunci când, analogic
vorbind, o conductă prin care apa circulă liberă şi nestân!enită se înundă treptat cu câlţi şi alte
murdării, până când ea se blochează complet6 de aceea, mulţi care s-au bucurat la început de diversele
puteri psihice pe care le dobândiseră sau pe care de!a le aveau, au putut să remarce în timp o diminuare
gradată a acestora, chiar până la dispariţia lortotală în unele cazuri.
%ceasta trebuie să te acă să înţelegi în special importanţa pe care o are responsabilitateaacţiunii în astel

de cazuri.
nege 'ă ştii
lucrurile saucăaptele
în marea lor ma!oritate,
la care nu au accesmai alesprin
direct din simţuri
ignoranţăsauşiprin
comoditate,
experienţăoamenii
directă.preeră
2uţinisăsunt cei
care, datorită unui anumit grad de elevare la care au a!uns, intuiesc aptul că libertatea de acţiune de care se
bucură atunci, de pildă prin dedublare astrală conştientă, reprezintă o realitate pe care ei trebuie să o
olosească în mod constructiv şi nu egoist. 'e pot observa şi cunoaşte atunci aspecte relativ obişnuite ale
vieţii cotidiene, însă este de asemenea posibilă cunoaşterea şi alarea unor secrete pe care unii ar vrea
să le cunoscă, dar nu au această posibilitate.
$eşi în planul astral există, ca şi în planul izic, anumite "bariere# care blochează accesul inormaţional
în ceea ce priveşte unele locuri sau aspecte secrete, totuşi libertatea de acţiune şi de deplasare este
incomparabilă cu aceea din planul izic. 7bstacolele şi barierele din planul astral au rolul de a-i selecta pe
cei caredoresc să cunoască anumite taine şi mistere, atât după rec
venţa lor caracteristică de vibraţie, cât
şi după intenţia pe care ei o urmăresc în acea acţiune, în planul astral, deplasarea se ace după cu totul
alte principii decât în lumea izică, ea survenind la voinţă şi producându-se ie cu o anumită viteză -
de obicei oarte
la supraaţa mare
lui sau în -,aer.
ie0ai
aproape instantaneu
speciale şi aceastaînînspaţiul
sunt deplasările orice cosmic,
colţ al planetei: sub apă,sau
pe alte planete subcorpuri
pământ,
cereşti, când într-o primă ază experienţele trebuie să se limiteze la sistemul nostru solar. $oar mai apoi,
gradat, pe măsura înţelegerii corecte a unor aspecte şi legi tainice ale universului, deplasările pot i
extinse la nivel galactic, explorând astel dieritele zone ale galaxiei noastre.
5n ceea ce priveşte proiecţiile conştiinţei noastre individuale la nivel intergalactic , acestea se eectuează
cu alte corpuri, mult mai subtile ca cel astral, darvomnu aborda aicişi acum acest subiect. 4eea ceam vrut
să te ac în principal să înţelegi, este aptul că materia izică nu inluenţează absolut deloc deplasarea
corpului astral, în schimb, această deplasare este obstrucţionată de anumite orţe şi entităţi subtile care
acţionează în anumite "puncte# sau "zone-cheie# atât din planul astral cât şi din planul izic, în care
accesul la inormaţie este blocat. $e exemplu, acest gen de restricţii pot i întâlnite în protecţiaanumitor
comori sau depozite de o natură specială şi secretă, la anumite porţi, galerii sau căi de acces rapid spre alte
puncte ale planetei sau chiar a altor lumi. %lteori, bloca!ele astrale limitează accesul aţă de anumite
iniţieri oculte sau mistere care sunt prote!ate de entităţi gardiene special invocate.
Nu vreau să înţelegi de aici că aceste restricţii sunt imuabile, dar ele îi privesc mai ales pe cei
insuicient evoluaţi care încă nu sunt pregătiţi să se conrunte cu anumite mistere ără să urmărească să le
olosească în mod personal şi egoist. %r mai i încă multe de spus în ceea ce priveşte modalităţile
practice de dobândire a puterii de dedublare astrală conştientă, precum şi alte detalii care se reeră
eectiv laexperienţa practicăa dedublăriiastrale, dar va veni un timp când vom avea ocazia să discutăm
în amănunţime despre toate aceste aspecte.
%cum îţi voi spune că adevărata intenţie a colonelului 7badea nu era aceea de a mă trimite la ... să-
mi vizitez mama - bineînţeles, însoţit de o gardă specială - ci de a ace o deplasare oarte secretă, la
0ănăstirea 4ernica, lângă 1ucureşti. 4red că înţelegi aptul că, în acele vremuri, deplasarea unor
oicialităţi politice sau militare din conducerea ţării la un lăcaş de cult era ceva oarte periculos.
&egimul comunist, ateu prin însăşi doctrina sa, elimina din start această abordare sub ameninţarea unor
pedepse
Nu corespunzătoare.
am ştiut nimic despre ţinta deplasării noastre până nu am a!uns la poarta bisericii. =ram însoţit de
colonelul 7badea şicălătoria am eectuat-ope timpul nopţii,de la bază până la 1ucureşti cu elicopterul,
iar de acolo şi până la 4ernica cu un automobil de teren. 2e drum, colonelul mi-a spus că doreşte să mă
întâlnesc şi să vorbesc cu o aţă bisericească, un preot cu totul deosebit, despre care spunea că era de!a
un adevărat sânt în viaţă, având mari puteri şi har divin.
/a intrarea în curtea mănăstirii am zărit oarte multe maşini ale oamenilor care veniseră din toate colţurile
**
ţării să viziteze mănăstirea sau să se roage plini de credinţă. $e apt,7badea mi-a explicat că aproape
toţi cei care aşteptau pe şosea se alau acolo pentru a vorbi cu acel monah, care se numea %rsenic
1oca. 4olonelul aran!ase de!a întâlnirea cu câteva zile înainte, în timp ce mergeam prin curtea mănăstirii
şi ne îndreptam spre chilia ascetului am putut observa două gărzi în civil care se postaseră de o parte şi
de alta a uşii chiliei respective. 4ei doi trebuiau să asigure paza, astel ca noi să nu im deran!aţi pe tot
parcursul discuţiei. $eşi zorii încă nu apăruseră şi aară era destul de rig, prin curte se deplasau
câţiva călugări, rapid şi ără zgomot, probabil pentru rugăciunea de dimineaţă.

5nainte
? de alucru
'ingurul intra pe
în care-l
chilie,doresc
7badea mi-a
de la tinespus:
e să discuţi deschis cu părintele %rsenie. 3om i doar noi
doi în încăpere cu părintele, iar această discuţie trebuie să rămână secretă. %vem mulţi duşmani.
0i-am dat în mod tacit acordul. 4olonelul era un om inteligent şi capabil, care ştia să se strecoare
printre meandrele# sistemului comunist impus de 4eauşescu şi care intuia corect că zilele dictaturii
acestuia erau practic numărate. Ne alam în anul >J. în acea perioadă, abilitatea colonelului consta mai
ales în a lăsa impresia unei activităţi ireproşabile, în paralel cu pregătirea terenului pentru "noua
trecere#. &ezistase şapte ani la conducerea departamentului - caz oarte rar în acea vreme - şi nu voia să
acă vreo greşeală tocmaiatunci când se iveau speranţele unui nou înce put pentru întreaga ţară. 7rice
acţiune în acest sens trebuia planiicată cu minuţiozitate şi executată cu mare atenţie. 'chimbarea la
care aspira aproape toată lumea - şi populaţia, şi unii şei politici sau militari - era iminentă, însă ea
trebuia să se producă în condiţii de maximă securitate, pentru a se împiedica astel eventualele eşecuri.
4omploturile sau grupările se dovediseră periculoase, încrederea în alţii era aproape imposibilă,
astel că lui
activităţii $K,7badea îi mai
al cărui rămăsese
şe era. practic
$acă era un culoar
inteligent destulaceastă
olosită, de îngust de acţiune,
direcţie acelasealputea
de acţiune speciicului
dovedi,
totuşi, oarte eicientă.
4olonelul nu avea aspiraţii politice şi nici nu dorea să parvină în sera aacerilor, ci îl interesa cu
precădere tranziţia, menţinerea şi dezvoltarea în cele mai bune condiţii a ceea ce realizase în cadrul
departamentului. =l avea o deosebită viziune practică asupra evenimentelor încon!urătoare şi acorda
un pround respect şi o mare încredere enomenelor oculte şi aspectelor iniţiatice, urmărind să
îmbine cât mai bine şi mai cu olos elementele şi con!uncturile din viaţa izică cu metodele subtile de
acţiune. 2recaut, colonelul 7badea îşi calcula mai întâi cu atenţie iecare pas, înainte ca acesta să se
dovedească a i atal6 în situaţia şi poziţia sa, nu uncţia pe care o deţinea reprezenta marea pierdere, ci
însăşi viaţa lui. 4hiar dacă relaţiile sale cu 4eauşescu erau destul de bune, nu-şi putea permite totuşi nici
o greşeală, deoarece ştia că dictatorul n-ar i şovăit nici măcar o clipă să- execute în cazul în care
intenţiile sale ar i ost demascate."/upii sunt mereu la pândă#, obişnuia el să-mi spună.
2lanul lui 7badea era relativ simplu: dacă, eventual, ar i intervenit unele voci mirate sau întrebări
incomode în legătură cu vizita de la 4ernica, totul ar i ost !ustiicat prin "speciicul activităţii#6 ar i
invocat atunci unele "veriicări# şi "experimente# oarte secrete. $acă totul s-ar i integrat în normal,
misterul convorbirii noastre cu părintele %rsenic 1 oca ar i rămas ştiut doar de trei persoane. 0onahul a
murit după trei ani, în >J>, cu puţin timp înainte de &evoluţie6 mai rămâneam eu însumi, care
reprezentam o sursă relativ "blocată# pentru lumea exterioară. $esigur, în cazul unei anchete, lucrurile
nu ar i ost deloc simple, dar varianta respectivă i s-a părut colonelului cea mai puţin periculoasă.
%ş vrea să înţelegi, de asemenea, că 7badea a lăsat să treacă aproape şase ani până să se hotărască să aibă
mai multă încredere în mine. 'unt sigur că a studiat oarte atent işele doctorului Hien reeritoare la
persoana mea, m-a observat discret în dierite situaţii şi m-a supus indirect la anumite teste. %şa se explică
şi aptul că nu am ost mutatniciodată de la baza din 1..., cum de altel s-a petrecut cu toţi ceilalţi colegi
ai mei care s-au perindat pe acolo. /a 4ernica am realizat spontan, intuitiv, că 7badea urmăreşte să mă
pregătească
de aptul că,înlasecret,
rândulsă meu,
mă "ormeze# pentru pe
îl simpatizam anumite planuri
colonel de viitor. %ceastă
şi îi cunoşteam naturainiţiativă
sinceră şieraondul
uşurată
bun pe
care îl avea.
4eea ce îmi relata 4ezar trezea iori nebănuiţi în mine. %uzisem şi eu despre marele sânt şi
duhovnic %rsenic 1oca din %rdeal, de la 0ănăstirea 'âmbăta şi ştiam că usese oarte prigonit de
regimul comunist. 3eştile despre harul şi puterile lui divine ăcuseră de mult încon!urul ţării, dar ele erau
înăbuşite de ideologia şi acţiunea tipic comunistă.2entru a împiedica maselede oameni să vină puhoi la
*
monah să ie binecuvântate, autorităţileîl strămutau adeseori peascuns la dierite mănăstiri, sau îl
păzeau, nelăsându- să vorbească oamenilor. @neori, oarte rar, părintele %rsenic a!ungea şi la 0ănăstirea
4ernica. =xistau unele zvonuri că prezenţa ocazională a monahului în acel lăcaş sânt se datora intervenţiei
unor personalităţi politice din acea 3reme, chiar din conducerea ţării, pentru ca ele să- poată vizita şi să
poată vorbi cu el în particular, ără să se expună unor mari riscuri. 4hiar dacă nu politicienii erau cei care îl
aduceau pe %rsenie 1oca la 4ernica, lângă 1ucureşti, este totuşi un apt binecunoscut că aceştia au avut de-a
lungul anilor repetate întâlniri şi convorbiri particulare, în secret, cu părintele.

5n cazul
care deplasării
a solicitat colonelului
întreve
derea şi a lui%rse
cu părintele 4ezar la 4ernica,
nie şi nu problema
el a ost cel era puţin
care dorea să aledierită6
în mod nu 4ezarceva
special a ost
.de cel
la el
=l trăise de!a unele experien ţe spirituale prounde, pe care ascetul le-a intuit imedia t, când -a văzut,
întâlnirea a ost, în mod sigur, una dintre cele mai stranii şi enigmatice care se pot închipui.
4ezar a reluat irul povestirii.
? 5ntr-adevăr, în zorii acelei zile lucrurile apăreau într-o lumină destul de stranie la 4ernica. Nimeni nu
ştia ce se petrece, cine trebuia să vină, ce trebuia să urmeze. %ceastă relativă agitaţie exista însă doar în
exterior, printre credincioşii care aşteptau să li se permită accesul în mănăstire, iind alimentată de
incertitudini şi diverse alte zvonuri şi supoziţii. %m alat ulterior că, la unmoment dat, oamenii de acolo
au ost străbătuţi de un ior la zvonul că părintele %rsenie ar putea i arestat şi luat de acolo. 2sihicul
maselor de oameni este oarte labil şi el are o caracteristică lunară, de mare receptivitate. %numite persoane şi
unele organizaţii oculte cunosc metode şi procedee precise prin care pot inluenţa în mod decisiv, ie numai şi
la nivel verbal, părerile şi tendinţele marilor grupuri de oameni. $e altel, tocmai pe această caracteristică,
de relativă
$acă, inconştienţă
în plus, a maselordeumane,
ele sunt susţinute se bazează
un suport teoriileşidiversiunii,
de inluenţare manipularezvonurilor şi -manipulării.
tehnologică de pildă, prin
intermediul emisiei unor unde energetice cu o anumită recvenţă - atunci eectele sunt aproape
garantate.Nu vreau să înţelegi deaici că spontaneitatea lipseştecu desăvârşire în cazul maselor de oameni.
2roblema este însă mult mai complexă, deoarece metodele de manipulare care sunt olosite la nivelul planului
izic pot i contracarate şi eliminate cu succes prin anumite acţiuni de natură pur spirituală, mai ales atunci
când acestea sunt eectuate la unison de cât mai multe persoane.
$acă în cazul manipulării maleice oamenii devin oarecum robotizaţi şi mecanici în acţiunile pe care le exe-
cută, minţile lor iind atunci practic înnegurate şi aproape inerte, în cazul acţiunii pozitive şi pround beneice,
luminoase şi spirituale utilizând diverse metode iniţiatice, ei se vor bucura de o minunată libertate şi deschidere a
orizontului individual. %tunci, oamenii încep să înţeleagă cu adevărat importanţa undamentală liberului a
arbitru pe care îl au. ;ocmai în aceasta constă lupta unor grupări maleice oculte: suprimarea prin orice
mi!loace posibile a liberului arbitru al omului, a posibilităţiia lui de singur şi nemi!locit, a capacităţii
alege
de a se cunoaşte în prounzime şi de a ala adevărul existenţial.
$acă vei avea curiozitatea să analizezi măcar în parte sistemul social actual de inormare, de conducere şi de
administraţie în lume, vei putea să constaţi că totul în aceste direcţii există în vederea suprimării şi
nc"iderii, a limităriiindividului şi nu în scopul dezvoltării, deschiderii şi cunoaşterii sale libere, aşa
cum se airmă în mod pervers prin intermediul diverselor sloganuri alse. Nu mi-am propus acum să
dezvoltăm această temă importantă de care, la urma urmelor, depinde însuşi viitorul omenirii, îţi voi
oeri însă, mai târziu, alte detalii care să te acă să înţelegi mult mai pround sistemul complex de
dominare a lumii. 2e moment, este suicient să-ţi spun că "microbul# care ace să se instaureze "boala#
atală în viaţa omului esteignoranţaîntreţinută în mod subversiv de anumite grupări oculte, precum şi
lipsa voinţei individuale de a depăşi această "boală#. 3oi reveni însă, acum, la ceea ce îţi relatam cu
privire la întâlnirea cu părintele %rsenic 1oca.
oarte ocalizat asupra relatării sale, 4ezar şi-a schimbat poziţia pescaun şi a continuat imediat.
? %m ăcut
aberante. o paranteză
%devărul la aptul
a ost însă că oamenii
mult mai simplu. începuseră de!aconvorbirea
Nu-ţi voi reda să răspândească
pe carenişte zvonuriatunci cu
am avut-o
părintele6 de altel, ea a durat mai mult de trei ore. 4olonelul, alând unele lucruri despre existenţa lui
în viitor, şi-a abandonat treptat masca rigidităţii şi a inlexibil
ităţii pe care o dob
ândise în timp, ca urmare
a deormării proesionale. %m să-ţi spun însă că %rsenic 1oca ăcea parte din acea categorie de
oameni înţelepţi care, deşi deţin un corp izic pe 2ământ, au conştiinţa de!a stabilită în 4eruri. %cel om
mi-a lăsat cu adevărat o impresie oarte proundă şi puternică. ;oate puterile şi orţele pe care le
*E
aveam sau le văzusem la alţii, nu valorau nici cât o nucă în aţa acelei măreţii sclipitoare, pure şi
divine, care emanadin iinţa părintelui. 'inţenia şi puterea lui de pătrundere în mintea şi suletulomului
erau extraordinare şi aceaste nu numai că se producea instantaneu atunci când te alai în prezenţa aceste
direcţii există în vederea suprimării şi nc"iderii, a limitării individului şi nu în scopul dezvoltării,
deschiderii şi cunoaşterii sale libere, aşa cum se airmă în mod pervers prin intermediul diverselor
sloganurialse. Nu mi-am propus acum să dezvoltăm această temă importantă de care, la urma urmelor,
depinde însuşi viitorul omenirii, îţi voi oeri însă, mai târziu, alte detalii care săte acă să înţelegi mult

mai pround
care ace să sesistemul complex
instaureze "boala#deatală
dominare a lumii.
în viaţa omului2eestemoment,
ignoranţaeste suicientînsă-ţi
întreţinută modspun că "microbul#
subversiv de
anumite grupări oculte, precum şi lipsa voinţei individuale de a depăşi această "boală#. 3oi reveni însă,
acum, la ceea ce îţi relatam cu privire la întâlnirea cu părintele %rsenic 1oca.
oarte ocalizat asupra relatării sale, 4ezar şi-a schimbat poziţia pescaun şi a continuat imediat.
? %m ăcut o paranteză la aptul că oamenii începuseră de!a să răspândească nişte zvonuri
aberante. %devărul a ost însă mult mai simplu. Nu-ţi voi reda convorbirea pe care am avut-o atunci cu
părintele6 de altel, ea a durat mai mult de trei ore. 4olonelul, alând unele lucruri despre existenţa lui
în viitor, şi-a abandonat treptat masca rigidităţii şi a inlexibil
ităţii pe care o dobândise în timp, ca urmare
a deormării proesionale. %m să-ţi spun însă că %rsenic 1oca ăcea parte din acea categorie de
oameni înţelepţi care, deşi deţin un corp izic pe 2ământ, au conştiinţa de!a stabilită în 4eruri. %cel om
mi-a lăsat cu adevărat o impresie oarte proundă şi puternică. ;oate puterile şi orţele pe care le
aveam sau le văzusem la alţii, nu valorau nici cât o nucă în aţa acelei măreţii sclipitoare, pure şi
divine, care emanadin
erau extraordinare iinţa părinte
şi aceaste nu lui.că'inţe
numai nia şiepute
se produc rea lui
a instan de at
taneu pătru
ndere
unci când în
te minteaînşipreze
alai suletul
omului
nţa lui, dar
declanşau în propria ta iinţă chiar un gen de bucurie şi aspiraţie care îţi determinau impulsul de a te
oeri tu însuţi, în totalitate şi deliberat, cunoaşterii acelui om. =ra un sentiment ineabil, care avea
legături directe cucel mai pround resortspiritual aliinţei noastre, careeste etern, pur şi indestructibil.
0etaoric vorbind, dacă asociezi calea până la acea sursă tainică din iinţa noastră cu săpatul unei
ântâni, atunci poţi să ştii căapa rece, limpede şi minunată la care vei a!unge este însăşi apa vieţii pe care
o vei bea în eternitate. %rsenic 1oca avea uimitoarea inluenţă subtilă de a te ace să intuieşti spontan
prezenţa acelei ape din prounzimile iinţei tale, cu mult înainte ca tu să a!ungi la ea. în tine se năştea
atunci, năvalnic şi înălţător, un sentiment copleşitor de iubire şi devoţiune şi aceasta era veriicarea cea
mai sigură a autenticităţii nivelului spiritual şi a harului divin la care a!unsese monahul. $atorită aptului că
eu însumi aveam capacitatea de a simţi şi a cunoaşte în limite destul de largi oamenii cu care mă
conruntam, mi-a ost destul de simplu să realizez nuanţele oarte ine ale radiaţiei psihice
extraordinare pe care o maniesta %rsenic. 4unoaşterea lui era instantanee şi atât de proundă, încât
ea provoca în cel din aţa lui, de cele mai multe ori, adevărate trăiri catarctice, însă chiar şi aceste
emoţii apăreau în conormitate cu posibilităţile şi aspiraţia iecăruia.
'enzaţia pe care am trăit-o acolo, după ce am intrat în chilia lui, a ost aceea a unui sentiment de
prounzime abisală a cunoaşterii, care nu era însă disociată de iubirea pură. Nu vreau, totuşi, să intru în
domeniul abstract al unor observaţii de natură metaizică6 nu cred că ţi-ar i de prea mult olos în această
ază şi nici nu ştiu dacă le-ai putea înţelege în întregime. $e obicei, timpul lor vine după ce au ost
ăcuţi de!a câţiva paşi importanţi în această direcţie. 0a!oritatea oamenilor este însă ixată în rutină
zilnică şi în participarea la activităţile mondene, încât astel de idei - cum ar i, de pildă, aceea a
relaţiilor dintre cunoaştere şi iubire - a!ung să i se pară de-a dreptul aberante şi nebuneşti, în cel mai bun
caz, ai putea să te alegi cu unele comentarii şi observaţii ale celor din !ur, care sunt ăcute de pe o poziţie
aşa-zis "superioară#, pentru a te determina să înţelegi că greşeşti. %ceşti oameni, practic, mor de sete,

ca să mă vie,
expresia reerineabilă,
tot la exemplul
a unuia dinainte, dar să
care a a!uns nu-şi dau
ei trăiască cu seama de în
adevărat aceasta. 2ărintele
ericirea cea mai%rsenie era gradul de
pură. $upă
înţelegere şi receptivitate individuală, cei ce se alau în prea!ma lui puteau să resimtă ei înşişi unele
crâmpeie din această ericire totală, aşa cum un diapazon vibrează singur atunci când se ală lângă pianul
care scoate sunetul notei caracteristice diapazonului. Inluenţa subtilă beneică, răbdarea şi
compasiunea pot transorma chiar şi suletele cele mai înnegurate.
In ceea ce- privea pe colonelul 7badea, el a rezonat aproape de la început cu inluenţa tainică, subtilă, a
*<
părintelui. 4u o bunătate nesârşită, %rsenie 1oca -a sătuit cum să procedeze pentru a evita vremurile
tulburi care vor urma. în ceea ce mă priveşte, după ce am intrat în mica încăpere am observat că, mult
timp după aceea, părintele nu mi-a aruncat nici măcar o privire, ca şi cum n-aş i existat acolo. 4am
după o oră şi !umătate, timp în care colonelul a ascultat stupeiat cuvintele sântului, acesta s-a întors
spre mine şi mi-a spus că, în cazul meu nu este necesar să-mi spună ceva anume, deoarece eu am
găsit de!a drumul spre lumină şi voi i a!utat în continuare să- urmez ără şovăire. % indicat apoi cu
precizie modalităţile în care 7badea şi cu mine trebuie să conlucrăm pentru a avea succes în acţiunile

viitoare
şi carei aveau
care vor să ie după
descoperite oarteaproape
importante,
*+ deprin
ani.revelarea anumitor
$eşi mă alam dovezi
în acele care vorîntr-o
momente ului întreaga
stare de lume
absorbţie interioară proundă, când părintele a ăcut acea prezicere am ost scuturat de un ior puternic în
întreg corpul, care a determinat în mintea mea apariţia unor intuiţii şi corelaţii complexe.
%ici 4ezar se opri câteva clipe, gânditor. =u devenisem puţin agitat şi încordat.
? 5nseamnă că părintele %rsenie a vorbit şi despre mine, adică despre aptul că te vei întâlni cu mine, că
îmi vei povesti toate acestea şi că îmi vei propune să public o carte cu aceste evenimenteA -am întrebat eu
pe 4ezar.
=l zâmbi uşor, dar a continuat să păstreze o atitudine concentrată.
? Ne-a indicat aptul că vom găsi modalităţi potrivite de a sădi mai întâi seminţele şi apoi de a creşte şi
dezvolta lorile transormării spirituale ale acestui popor. $a, a precizat că vor i publicate inormaţii care
vor avea un rol important în acest proces, însă aspectele secundare care au ţinut de realizarea acestui
apt, incluzând aici alegerea ta şi celelalte elemente, ţin de planiicarea pe care am ăcut-o eu însumi şi
modul
? % spusîn care
cevaam gândit
despre această
marea acţiune
. care va i ăcută şi unde anumeA am insistat eu.
descoperire
? Nu, nu a precizat nimic în acest sens6 a spus că se va petrece în mod sigur în ţara noastră şi că va
avea un impact atât de mare, încât nu mai este nevoie să ştim alte detalii. $ar a repetat de mai multe ori că
va i o luptă acerbă. Nu ştiu însă Ia ce s-a reerit.
%nticipând puţin, voi spune că prezicerea părintelui %rsenie 1oca s-a adeverit cu mare exactitate. %şa
după cum se va vedea mai departe, uluitoarea descoperire a ost realizată în anul *++, la şaptesprezece ani
de la memorabila întâlnire din 0ănăstirea 4ernica. =a a zguduit eectiv eşaoda!ul politic, ştiinţiic şi
religios al celei mai mari puteri actuale, care sunt 'tatele @nite ale %mericii. % instituit imediat cel
mai teribil secret mondial şi a implicat o luptă diplomatică teribilă şi presiuni politice extraordinare,
deoarece &omânia a dorit să prezinte această descoperire lumii întregi. 2rin speciicul ei, descoperirea
ameninţă însăşi inluenţa politico-ideologică a 3aticanului şi spulberă iremediabil atât
concepţia antropologică a ştiinţei moderne, cât şi ideile despre istoria planetei noastre şi a omenirii. %tunci
când mi-a relatat despre discuţia cu %rsenie 1oca, 4ezar nu cunoştea nici el natura descoperirii care avea
să ie ăcută, unde şi când va avea ea loc, deoarece convorbirea noastră s-a desăşurat pe la
începutul anului *++*. elul în care s-au precipitat însă evenimentele, incredibilele conexiuni şi sursele
care au concurat la realizarea descoperirii îmi dau posibilitatea acum, când cunosc toate elementele
implicate, să am o viziune ascinantă şi de ansamblu a întregului angrena!, uluitor de complex, care a condus
la momentul epocalei descoperiri. =a apare astel ca un punct-ocar, ca o primă "staţie# oarte importantă
pe calea transormării conştiinţei umanităţii şi mi se pare cu atât mai remarcabil şi sugestiv aptul că
ea s-a produs în &omânia.
%şa după cum se va vedea, descoperirea reprezintă de apt o "antecameră# la alte realităţi chiarmai
tulburătoare, pe care 4ezar, împreună cu o echipă de specialişti ormată din reprezentanţi ai '@% şi ai
&omâniei, le-a investigat în cadrul unei "mari expediţii# pe parcursul unui an (din luna octombrie
*++, până în luna iulie *++E). $eoarece am ost la locul desco peririi, cunosc în ansamblu natura şi
locaţiile
ala acestei
toate expediţii care
amănuntele a ost însă
necesare, eectuată. Dtiu căpublicării
problema voi i contactat
acestordeinormaţii
4ezar peste puţintotuşi
rămâne timp oarte
şi voi
controversată. Iniţial, statul român a vrut să anunţe această descoperire lumii întregi şi să o pună la
dispoziţia cercetătorilor. 'e considera că aceasta nu mai reprezenta neapărat o problemă de interes
naţional, ci una de interes mondial. /upta de culise pentru a împiedica această dezvăluire de o
importanţă excepţională pentru omenire a ost determinată de intervenţia ma!oră a '@%. $eliberările
diplomatice, argumentele pro şi contra, precum şi promisiunile sau ameninţările au durat
*
aproximativ două luni (august-sep-tembrie, *++). în urma unui acord ultra-secret care a ost semnat între
cele două state, &omânia s-a anga!at să nu prezinte lumii întregi descoperirea de pe teritoriul ei.
2robabil că, printre altele, primirea în N%;7 care s-a eectuat în grabă, în primăvara lui *++E, a ăcut şi
ea parte din pachetul secret de "compensaţii# pentru această hotărâre, în acest context, plasarea
unor baze militare americane pe teritoriul &omâniei poate să devină o certitudine în următorii ani,
constituind o "pavăză# puternică pentru locaţia din 0unţii 1ucegi. %spectele sunt oarte complicate şi
secrete. Nu cunosc deocamdată care sunt avanta!ele ţării noastre în raporturile bilaterale cu '@%, dar

anumite
4u toate semne clare
acestea, de ciudatădebunăvoinţă
"mişcările culise# ale la'@%
cel mai înalt
nivel
trebuie diplomatic
să se aunceput
desăşoare î mare
cu de!a să apară.pentru a
precauţie,
nu atrage prea repede nedumeriri şi întrebări stân!enitoare din partea celorlalte state şi puteri ale lumii,
care ar putea observa dar nu ar înţelege interesul %mericii pentru &omânia.
'ecretul descoperirii este practic absolut. Nu am mai văzut niciodată aşa ceva, "sarcina# asigurării lui iind
preluată în mare parte de americani. 3oi descrie la timpul potrivit aceste aspecte, dar pot să airm
anticipat că nu existănici un document, scris, filmat sau fotografiat,care să i părăsit zona descoperirii.
% ost construit un hangar subteran imens, pentru depozitarea şi manipularea echipamentului tehnic
precum şi a dovezilor. =ste ca o adevărată uzină, complet utilată, iar ideea construirii lui s-a dovedit
oarte inspirată. ;otuşi, din inorma
ţiile pe carele deţin, &omânia nu şi-a luat un anga!amentdefinitivîn
ceea ce priveşte menţinerea secretului marii descoperiri, însă termenii contractuali nu îmi sunt
deocamdată cunoscuţi, în prezent, metodele care sunt olosite pentru anihilarea oricărei tentative de a
cunoaşte ceva despre această descoperire sunt dezinformarea şi lipsa oricăror dovezi materiale.
'arcina nu este
însă, această uşoară,
stare însă din
de lucruri câte ştiu,
nu poate ea a ost
continua multrealizată
timp de cu succes
acum până3om
înainte. în prezent,
analiza în opinia
însă mea,
aceste
aspecte după ce voi prezenta toate elementele care au condus în mod gradat la eectuarea acestei
descoperiri de excepţie pe teritoriul &omâniei.
? Ideea era de a nu ace paşi greşiţi tocmai în acea perioadă, în care dictatorul începuse să se simtă
"încolţit#, a continuat 4ezar relatarea sa. 2ărintele %rsenic ne-a explicat apoi că 4eauşescu îl vizitase
de două ori, în mare taină şi cu toate precauţiile necesare. @ltima dată venise acolo cu câteva luni în
urmă. 3oiasă cunoascăevoluţiaputerii sale în stat, deoarec e apăruseră de!a unele semnale îngri!orătoare
de instabilitate a sistemului politic, economic şi social, atât în ţară cât şi în alte teritorii ale blocului
comunist. 0onahul i-a speciicat atunci că, dacă va continua să conducă ţara prin aceleaşi metode
inumane ca şi până atunci, îşi va pierde brusc viaţa, într-un mod violent. %lând aceasta, 4eauşescu s-a
enervat cumplit şi a ăcut o adevărată criză de isterie, care însă nu -a impresionat pe %rsenie 1oca. /-a
ameninţat pe părinte şi a plecat teribil de supărat şi urios. 2ărintele ne-a dezvăluit că ştie de aptul că i
se doreşte moartea şi că acţiunile mârşave în acest sens au început imediat după întrevederea pe care
a avut-o cu dictatorul. Ne-a mărturisit, de asemenea, că nu va mai dura mult timp şi va pleca spre
împărăţia ;atălui 4eresc, dar că va părăsi această lume datorită unui complot mişelesc, al cărui scop va i
acela de a- otrăvi. ;otuşi, e9l nu va împiedica aceasta, deoarece atunci misiunea lui spirituală pe
pământ va i de!a terminată.
%poi a scos dintr-un cuăr o carte groasă şi oarte uzată, scrisă în greaca veche, care provenea de la
sinţii creştini de la muntele %thos. "5n ea, ne-a spus părintele %rsenie, se găseşte descrierea hidrei cu
răsularea otrăvitoare, care va urmări prin toate mi!loacele să împiedice lumina şi voinţa dumnezeiască.
3oi trebuie să înruntaţi cu înţelepciune această ameninţare şi înţelepciunea vă va i dată vouă, precum şi
la mulţi alţii, pentru a răpune &ăul. 3eţi vedea şi veţi înţelege spurcăciunea peste tot în !urul vostru: la
serviciu, înmagazine, în instituţiilestatului, înconducerea lui şi mai ales în poli
tică. $in neericire, ea va
intra pe uriş chiar şi în sânul bisericii, murdărind unele sulete de aici. %proape că oamenii îşi vor
pierde speranţa.
$umnezeu peste$oar
ei.#cei care îşi vor păstra credinţa adevărată vor i salvaţi şi mare va i atunci 'lava lui
%poi, părintele %rsenie a dezvoltat subiectul şi a spus că această "lucrare diavolească# nu este ceva care a
apărut în vremurile noastre, ci ea durează din antichitate, de sute şi chiar de mii de ani în urmă, pregătind
încetul cu încetul terenul pentru lupta inală care se apropie. 2lanul "lucrării diavoleşti# este minuţios
şi, prin puterea banilor şi a viciilor, între care minciuna, preăcătoria, intriga şi omorul sunt cele mai
importante, cei care o săvârşesc au a!uns destulde aproape de ţelul lor principal, care este controlul şi
*8
dominarea întregii lumi. %ici, însă, părintele a ăcut o airmaţie neaşteptată, care a avut darul să ne
şocheze într-o oarecare măsură. =l a spus că, în mod paradoxal şi într-un interval de timp scurt, atenţia
lumii se va concentra asupra ţării noastre, datorită schimb
ărilor extraordinare care vor avea loca şisemnelor
speciice care vor depăşi cu mult puterea limitată de înţelegere a cunoaşterii materialiste. %rsenic 1oca a mai
precizat că toate acestea se vor ace întru voia lui $umnezeu, pentru că totul este ciclic şi trebuie să se
întoarcă de acolo de unde a pornit.
5l ascultam complet buimăcit pe 4ezar, deoarece relatarea lui contravenea logicii şi ar i ăcut pe orice

om obişnuit
4ezar să o primească
şi în probitatea cu circumspecţie,
sa, totuşi airmaţiile sale înîşiceea ce loc
ăceau mă cu
privea, chiar dacă
diicultate aveam
în mintea o mare
mea. încredere
în primul rândîn
nu aveam nici o bază reerenţială pentru a le înţelege şi a le accepta, iar în al doilea rând credinţa mea nu
era încă oarte puternică, aceea la început am simţit impulsul de a considera prezicerile părintelui
%rsenic ca iind eronate şi antasmagorice.
;otuşi, undeva în prounzimile inimii mele licărea o lumină care îmi dădea speranţa şi iorul lăuntric
înălţător al vremurilor care vor veni. în mod aparent întâmplător, după cele alate de la 4ezar am avut
ocazia să citesc câteva broşuri care tratau acelaşi subiect, dar care erau scrise de autori dieriţi. %m ost
nevoit să remarc cu o anumită tristeţe, în unele discuţii tangenţiale pe seama acestui subiect cu dierite
personalităţi sau oameni din high-lie-ul bucureştean ori din elita intelectuală românească, aptul ca
atitudinea acestora era mai ales ironică sau, în cel mai bun caz, nepăsătoare. =vident, nu ne putem aştepta
ca acele previziuni să trezească imediat din "amorţeala# lor suletească pe cei care sunt robiţi condiţiilor
exterioare de lux, conort, bogăţie, inluenţă şi putere. =xistă totuşi şansa ca măcar o parte din
aceştia
săvârşescsă-şi
în pună
lume.anumite
4u alteîntrebări
cuvinte,cuexista
privire totuşi
la viaţao pe care ca
şansă o duc şi ladevină
ei să natur
a acţiunilor
mai maturipe care ei le
şi mai
responsabili, deoarece este ştiutaptul că transormarea condiţiilor de existenţă unei a naţiuni implică
în primul rând transormarea conştiinţei individuale a membrilor care o ormează. %ceasta se realizează
mai ales prin viziunea şi perceperea vieţii de pe poziţii superioare, care sunt determinate de cu totul alte
principii şi idealuri decât cele impure, !osnice şi grosiere.
4ele mai importante modalităţi de a realiza o rapidă transormare de stare a conştiinţei, chiar la nivel
naţional şi mondial, sunt iubirea şi altruismulîn orma lor pură şi nedisimulată. 2entru cei sensibili, care
au inima curată şi intenţii generoase, această observaţie simplă poate să însemne un argument de bun
simţ, care implicit susţine şi conirm ă credinţa pe care ei opoartă în sulet. $ar pentru cei orgolioşi,
materialişti şi egoişti, o astel de idee poate să constituie cel mult o glumă, dacă nu un semn de
"neadaptare la realităţile actuale# a celor care o susţin, în primul rând, a iubi în mod sincer şi a-i a!uta pe
ceilalţi semeni atunci când trebuie, ără a pretinde nimic în schimb, contravine ideilor despre viaţă şi
despre elul în care acei oameni s-au obişnuit să trăiască6 practic vorbind, $umnezeu şi lucrurile sinte
nu ocupă nici un loc în viaţa lor. în al doilea rând, problemele de cult, religiile, biserica şi, în general
vorbind, aspectele spirituale, sunt privite de marea lor ma!oritate ca un el de "umplutură#, un gen de
actor necesar pentru echilibrarea societăţii.
5n timp ce eu încă mai relectam la aceste aspecte, 4ezar a reînceput să vorbească:
? 2ărintele %rsenie a punctat în mod concis principalele probleme care vor interveni în viitorul apropiat
al &omâniei, dar ne-a sătuit să nu renunţăm la drumul pe care -am început, indierent de greutăţile pe
care le vom întâmpina. 4eea ce m-a rapat atunci era aptul că el vorbea mereu la plural despre ceea ce
trebuie să ăptuiesc eu împreună cu 7badea, considerând aceasta ca un lucru iresc. 3iitorul avea să
conirme cu prisosinţă că a avut perectă dreptate. /a sârşitul întâlnirii a încheiat brusc, privindu- ţintă
pe colonel: "0ă bucur că ai avut credinţă în inimă şi mi-ai urmat chemarea din vis. 0ergeţi acum cu
$umnezeu şi slava /ui să ie cu voiC#.
$upă ce
oarte am plecat
ciudat, în caredepărintele
acolo, colonelul
%rsenic 7badea mi-a
îi apăruse explicatde
încon!urat că oînlumină
urmă cu o săptămână
orbitoare avusese înunmod
şi îl chemase vis
erm, împreună cu mine, la 0ănăstirea 4ernica. $in acel moment am simţit un impuls şi o credinţă
aparte în inimă, precum şi o stare( de ericire delicată care nu a mai dispărut. 4eea ce aS urmat în
antrenamentele secrete de la baza din 1... nu a ăcut decât să mă pregătească cât mai bine pentru eveni-
mentele care aveau să intervină în viaţa mea în următorii cincisprezece ani. 4ezar şi-a întrerupt atunci
relatarea deoarece a primit un teleon important, iind chemat de urgenţă într-un anumit loc. 0-am
*J
despărţit de el cu sentimentul că am pătruns pe un tărâm neexplorat, plin de mistere şi oarte important
în contextul evenimentelor viitoare. %similam oarecum "dinmers# multitudineade inormaţii cu care
mă conruntam şi, în măsura în care îmi permitea propriul meu nivel de înţelegere, ormulam dierite
concluzii. $acă ceva nu îmi era clar, scriam pe hârtie problema respectivă şi o rediscutam la
întâlnirea următoare.
;recuseră mai multe luni de la ultima întrevedere, timp în care mi-am eşalonat ideile principale şi
am început chiar să alcătuiesc un plan al lucrării despre acele evenimente. 4itisem mai multe cărţi cu

subiect
idei careezoteric şi spiritual,
erau prezentate, îmiurmărind să astel,
structuram păstrezîntotuşi o poziţie
mod gradat echilibrată
şi temeinic, bazaînde
aprecierea diverselor
date şi aspecte
iniţiatice care, prin misterul şi ineditul lor, constituiau o mină de bogăţii inestimabile pentru toţi cei care
erau interesaţi să le ale.
2ână în luna iunie a anului *++ m-am mai întâlnit cu 4ezar de două ori. 4onţinutul acelor relatări
semniică de departe cea mai cutremurătoare dovadă a necesităţii de a scrie această carte. $e altel,
consider că acelea au ost cele mai palpitante "runde# de convorbiri, în care 4ezar mi-a revelat
adevăruri uluitoare despre modalităţile oculte de dominare a lumii. ;otodată am putut să înţeleg într-un
mod mult mai pround nuanţele subtile ale binelui şi ale răului în lume, pe care până atunci le ignoram
aproape cu desăvârşire. ;oate implicaţiile aptice, morale şi psihologice pe care le voi prezenta în
continuare au ost relatate cu răbdare şi perseverenţă de 4ezar, chiar şi atunci când solicitam lămuriri
suplimentare, deoarece el considera că acesteaspecte reprezintă însuşi simbolul şi chintesenţa mesa!ului
pe care doreşte să- acă ştiut tuturor oamenilor. /a rândul meu, am considerat că în con!unctura prezentă,
atât la nivel naţ
7rganizaţii ional constituie
oculte cât şi mondial, prezentarea
aproape în detaliu
o datorie moralăa unora dintre planurile
şi un impuls şi acţiunile temutei
iresc la acţiune.
5n opinia mea, oamenii trebuie să cunoasă şi să ie avertizaţi de pericolul imens pe care-
reprezintă 7rganizaţia, pericol care se întinde pretutindeni în lume, ca o plagă. =i trebuie să cunoască
metodele speciice de acţiune ale 7rganizaţiei, cum se concretizează acestea în viaţa de zi cu zi şi elul
în care se pot contracara în aşă aceste maşinaţii, intrigi şi tertipuri care suocă aproape orice tendinţă
către libertate. $eoarece oamenii sunt structuraţi în mod dierit, ei simt, gândesc şi acţionează în mod
dierit. ;ocmai de aceea, inormaţiile pe care le voi prezenta în continuare ie îi vor ace circumspecţi,
neîncrezători, ironici sau nepăsători, ie îi vor zgudui în adâncul iinţei lor şi îi vor determina să înţeleagă
dedesubturile acţiunilor celui mai teribil lagel care a ameninţat vreodată omenirea, adică oculta
7rganizaţie care este, de apt, francmasoneria.4a o boală grea , ea macină trupul umanităţii, ameninţând
să- biruie în totalitate.
0asoneria mondială oloseşte ca un vâr de lance metoda "curentului de opinie# pe care îl îndreaptă în
orice direcţie doreşte, atunci când interesele ei sunt ameninţate. %ceeaşi "armă#, însă, poate şi trebuie să
ie întoarsă şi olosită chiar împotriva atacatorului. %tunci când are loc înţelegerea corectă şi proundă a
unor realităţi care doar în aparenţă îmbracă o haină rumoasă, libertatea n g#ndire şi acţiune a
oamenilor devine o adevărată sursă de ericire pentru aceştia. $e apt, libertatea în gândire şi acţiune
reprezintă cel mai teribil şi ameninţător aspect pentru rancmasonerie, pentru că această libertate permite
oamenilor să devină lucizi atât în ceea ce priveşte condiţia lor existenţială cât şi în ceea ce priveşte modul
sau sistemul în care este structurată societatea contemporană. /ibertatea în gândire şi acţiune a
oamenilor ar duce inevitabil la demascarea şi prăbuşirea imensului eşaoda! maleic de planuri, intrigi şi
idei care a ost construit cu atâta trudă de masonerie timp de generaţii întregi. %ceastă necesară trezire a
omenirii aţă de realitatea în care se ală se corelează cu marea transormare şi trecere a planetei
către o nouă eră, aceea a adevărului şi cunoaşterii spirituale.

Capitolul *

PRIMA CON'RUNTARE+ RĂUL DIN AD,NCURI

%nii care au urmat pană la revoluţia din >J> au ost ani de intense pregătiri şi teste pentru 4ezar. =le s-au
*>
desăşurat într-un regim de lucru special, impus de colonelul 7badea. 2e lângă dierite experimente,
programul includea şi educarea, inormarea şi veriicarea băiatului în noţiunile de economie, politică
şi sociologie modernă. 4olonelul nî cepuse să-i acorde o anumită liberta te şi chiar o anumită inluenţă
în cadrul bazei, repartizându-i unele sarcini care, la început, au ost relativ
simple.
? 5n suletul său, colonelul era sincer şi integru, îmi relata 4ezar. =l chiar dorea binele ţării şi al
poporului român şi de aceea urmărea să creeze anumite "breşe# în sistemul comunist care aproape
a!unsese să sugrume viaţa oamenilor. 4a şi mine, 7badea usese puternic impresionat de întâlnirea cu

părintele
2rin >JJ%rsenic
colonelulşiîmi
luase hotărârea
expusese de!a ermă de şia acţiona
structura întocmai
obiectivele dupădepartament,
întregului cum usese precum
sătuit deşi ideile
monah.de
acţiune secretă pe care le avea pentru a pregăti căderea 4eauşe
lui scu de la putere. $eşinu era singurul care
planiica schimbarea de regim în acele vremuri, colonelul 7badea a preerat să contribuie şi să
acţioneze în această direcţie doar prin intermediul departamentului său. 4urând am realizat care era
!ustiicarea acestui apt: practic, colonelul era încon!urat numai de "ameninţări umane# potenţiale, deoarece
iecare persoană, de la cel mai mic subordonat şi până la şeii de cabinet sau chiar miniştrii înşişi, era
pasibilă de trădare sau de scurgere de inormaţii. =xistau, desigur, şi oameni în care se putea avea o relativă
încredere, iar 7badea avea o intuiţie aproape ireproşabilă în ceea ce priveşte persoanele cu care colabora. =ra
spri!init de acestea, avea consilieri, oameni de legătură, inluenţă şi autoritate, însă el menţinea relaţiile sale
cu cei din antura! doar la un nivel pe care -aş putea numi "angrenare perierică#, nepermiţând accesul lor la
ondul problemei, la inima acţiunii pe care o planiica.
$orind să ie cât mai eicient, colonelul 7badea a realizat aptul că nu putea susţine singur, din centru, planul
său comple
implica o xmuncă
. $e altel, el nu
asiduă. aveadeci
%vea nicinevoie
timpul de
izic pentruînaceasta,
cineva care să deoarece
aibă conducerea departamentului
deplină încredere, care să nu ie
coruptibil, dar care în acelaşi timp să ie devotat unei cauze nobile şi totodată detaşat de !ocul culiselor.
Ideea ormării unui astel de colaborator îi venise cu câţiva ani în urmă, atunci când a observat că ma!oritatea
celor care se perindau prin bază erau copii. 7badea a considerat, după observaţii îndelungate, că eu
corespundeam cerinţelor şiintenţiilor sale, astel căîn acea perioadă dedinaintea &evoluţiei ela intensiicat
oarte-mult pregătirea mea.
%ş putea chiar spune că relaţia dintre noi depăşea graniţele obişnuiteale tandemului şe-subordonat, pentru
că implica nivele mai sens ibile ale sul
etului. =a evoluase, de apt, într-orelaţie de sinceră prietenie, de
încredere şi de respect reciproc, deoarece la modul general între noi nu existau disensiuni de concepte, idei
sau ţeluri de realizat. ;otuşi, era necesară o mare precauţie din partea noastră, deoarece în acele vremuri de
instabilitate, teroare şi corupţie, surprizeleputeau veni de acolo de unde te aşteptai mai puţin.
/a nivelul 'ecurităţii 'tatului, tendinţa era aceea de asimilare a $epartamentului Kero în cadrul celorlalte
$irecţii şi 'ecţiuni căci, deşi era parte structurală din acel aparat, $K avea totuşi autonomie proprie, iar acest
apt deran!a anumite persoane, orgolii şi interese. 4olonelul 7badea ştia însă prea bine că, dacă s-ar i
realizat "dizolvarea# $K printre celelalte structu ri ale 'ecurităţii
, aceasta ar i însemnat în mod aut omat
politizarea departamentului pe care îl conducea. =l intuia că aceea ar i ost calea cea mai sigură către
diminuarea eicienţei departamenului în acţiunile pe care le desăşura, în plus, conducerea lui ar i ost
inluenţată din exterior de anumiţi actori politici, iar corupţia -ar i măcinat repede chiar de la baza sa.
Importanţa $epartamentului Kero devenise enormă, mai ales datorită unor serii de descoperiri uluitoare care
avuseseră loc în ultimii ani în dierite zone ale ţării, despre care acum nu îţi pot vorbi decât în termeni
generali. 2e lângă studiile parapsihologice pe subiecţii dotaţi şi rolul de "pepinieră# pentru iinţele umane cu
înzestrări paranormale de pe teritoriul &omâniei, $K preluase de asemenea investigaţiile şi intervenţiile
ultra-secrete în cazurile de mare importanţă strategică şi ştiinţiică. 2entru aceasta a ost creată o uriaşă
bază de date speciice, precum şi un grup de intervenţie paramilitară care avea în dotare echipament tehnic
deosebit.de%tunci
extrem repedecând apăreadupă
şi precis, un caz
niştedeetape
"codoarte
roşu# bine
era dată alarma
stabilite iaraveau
care acţiunea de intervenţie
ca scop deplasareaseladesăşura
locul
respectiv, securizarea zonei, contactulcu speciicu
l descoperirii, analiza ştiinţiică prelimina
ră şi închiderea
zonei. Intervenţiile de "cod roşu#, care dintr-un anumit punct de vedere sunt cele mai spectaculoase -şi aici
mă reer în special la modul în care ele se desăşoară -, au loc numai după anumite veriicări prealabile,
pentru a se evita deplasarea corpului dal departamentului în cazurile mai puţin importante.
%cţiunile de "codroşu# constituie marisecrete de statşi tocmai de aceea sunt stab ilite anumite proceduri
+
standard cu privire la modul de implicare a celor care ac parte din grupa specială de intervenţie.
$e-a lungul timpului au existat diverse atacuri ale unor personalităţi politice şi chiar denunţuri alse în
ceea ce priveşte activitatea departamentului, care au ost aduse la cunoştinţa lui 4eauşescu, însă astel
de cazuri nu au ăcut altceva decât să evidenţieze şi mai bine rolul pe care -au avut măsurile iniţiale
excelente de secretizare a inormaţiilor de vâr, care nu puteau i cunoscute decât de 7badea şi de
dictator (tangenţial, acestea erau aduse şi la cunoştinţa Deului 'ecurităţii). $e aceea, tentativele de
răsturnare a lui 7badea de la conducerea $K, care reclamau incompetenţa lui, au eşuat rând pe rând

deoarece
tactic ele din
viabil, apăreau ca iind
simplul motivalse chiar de ladeînceput.
că scurgerile "%matorii#
inormaţii aproape cănu nu
puteau construi
existau unurmare,
şi, prin scenariuei erau
nevoiţi să inventeze şi să mintă. ;otuşi, tracasat din mai multe părţi (cele mai veninoase intrigi
proveneau chiar de la Deul 'ecurităţii de atunci) şi alat într-o poziţie tot mai delicată datorită
inormaţiilor alarmante de zguduire a blocului comunist în =uropa, 4eauşescu ar i putut să ia o
decizie neinspirată. $e aceea, colonelul a avut gri!ă să-i prezinte descoperirile şi elementele cele mai
importante şi secrete într-o lumină oarte clară, sinceră şi directă, care -a determinat pe Deul 'tatului
să-i acorde în continuare mână liberă de acţiune.
7dată rezolvată problema încrederii din partea lui 4eauşescu, 7badea se putea ocaliza asupra
pregătirii cu mare atenţie a perioadei de tranziţie care avea să urmeze după schimbarea de regim în
conducerea ţării, deoarece el ştia de!a că nu era decât o chestiune de timp până când aceasta avea să se
petreacă, începând cu vara anului >J>, activitatea colonelului 7badea a devenit ebrilă şi complexă6 eu
însumi -am putut vedea doar de puţine oripână la sârşitul anului. $e
şi nu aveam acc es la inormaţiile din
exterior,
sunt aspecteintuiţia îmi tu
pe care spunea totuşide!a
le cunoşti că se pregăteşte
oarte bine şi ceva oarte
nu mai important
are rost să intrulaacum
nivelînnaţional. $arvoi
detalii. 0ă acestea
axa,
deci, maiales pe descrierea modal ităţilorprincipale de acţiune ale departament
ului.
%tunci când este ăcută o descoperire oarte importantă, recepţia inormaţiei are loc oarte rapid,
deoarece instituţiile care sunt primele contactate în astel de cazuri sun 2oliţia şi 'erviciul &omân de
Inormaţii ('&I). $atorită unui protocol oarte strict, care delimitează clar natura descoperirilor şi
importanţa acestora, $K este imediat contactat iar echipele noastre se deplasează în zona respectivă.
=xistă o etapizare oarte precisă a acţiunilor care trebuie realizate în astel de cazuri, începând cu anul
>JJ, am ăcut şi eu parte din echipa principală de intervenţie, deplasându-mă cu aceasta în locaţiile
secrete în care eram chemaţi. Includerea mea în această echipă a ost rezultatul unui ordin emis direct
de colonelul 7badea, rolul meu iind acela de evaluare a gradului de risc în cazul descoperirilor
importante care erau ăcute şi de propunere a modalităţii speciice de procedură pentru investigarea
acestora în condiţii de deplină siguranţă. $in echipa principală mai ăcea parte un căpitan de securitate,
care era conducătorul ei şi care trebuia să ia pe loc decizii le necesare după ce eu îiprezentam concluz iile
mele. $acă situaţia era oarte neobişnuită, el era cel care raporta imediat situaţia colonelului 7badea,
aşteptând hotărârea acestuia. =chipa noastră mai includea încă trei militari din trupele de elită, oarte bine
pregătiţi, care constituiau "avangarda# atunci când începeau investigaţiile.
7 a doua echipă era ormată din patru membri, care erau oameni de ştiinţă şi cercetători, însă
numărul lor putea să varieze în uncţie de domeniul descoperirii respective. =i erau cei care
pătrundeau ulterior în perimetrul zonei care delimita descoperirea şi eectuau o primă analiză
ştiinţiică, de ansamblu, a elementelor pe care le găseau acolo.
% treia şi ultima echipă era ormată din douăzeci de militari care aveau rolul de a asigura securitatea
zonei, împre!muirea ei, paza obiectivului şi logistica necesară, în uncţie de importanţa descoperirii era
anunţat şi colonelul 7badea, care sosea acolo în cel mai scurt timp.
@neori, însă, puteau să apară actori neprevăzuţi. $e pildă, prin >J, când sistemul de intervenţie pe
echipemuntoasă,
zonă nu exista încă şiprotocoa
în apropiere delele de colabora
întorsura re erau la
1uzăului, nesigure,
curbura$K a ost solicitat
lanţului de munţisăcarpatici.
intervină ntr-o
î
Kona era
oarte retrasă şi aproape nelocuită. $oi raţi alpinişti se antrenau escaladând o stâncă înaltă şi
relativ izolată de masivul muntos. 2ereţii ei erau oarte abrupţi, ormând în partea de sus chiar o
plombă, ceea ce a constituit o adevărată provocare pentru cei doi alpinişti. @nul dintre raţi a urcat pană
pe la trei serturi din înălţimea stâncii, unde a observat nişte semne bizare săpate în piatră şi aproape
complet erodate de trecerea timpului. 4ând a a!uns sus, pe platorma îngustă a stâncii, s-a aplecat şi a

ridicat un obiect ciudat de culoare galbenă, care semăna cu un lanţ, dar în clipa următoare a dispărut
brusc sub privirea înmărmurită a ratelui său care se ala pe sol, la baza stâncii. % ost alertată 0iliţia locală
şi au ost anunţaţi părinţii, la 1răila. Iniţial, autorităţile --au bănuit pe cel care i-a chemat că le ascunde
adevărul. 4hiar -au ameninţat, crezând că-şi bate !oc de ei. $ar tatăl, ost alpinist, a escaladat şi el
stânca, a ridicat obiectul respectiv şi a dispărut instantaneu în aţa a + martori.
4azul a luat o turnură periculoasă6 au sosit imediat la aţa locului mai mulţi oiţeri de 'ecuritate de
la 1ucureşti, care au anunţat $K în aceeaşi seară. Kona a ost izolată de către o echipă militară pe o

rază de o sutăzile
următoarele decumetri în !urul stâncii.
dezinormarea &eprezentanţii
sătenilor şi liniştireaunei alte $irecţii
martorilor din4unosc
oculari. 'ecuritate s-au
toate ocupat în
aceste
detalii din dosarul ultrasecret al evenimentului respectiv, pe care -am studiat ulterior, după
&evoluţie. %cum douăzeci de ani încă nu aveam acces la astel de operaţiuni, iind doar un copil
care venise la baza din 1... de puţin timp. 'e pare totuşi că unele aspecte au mai "transpirat# prin
presă la mulţi ani după aceea, probabil datorită aptului că în acel loc au venit atunci câteva
personalităţi politice şi din domenul ştiinţei. 'ituaţiile de acest gen, care nu pot i blocate
inormaţional în mod complet de la început, sunt înregistrate cu un cod special şi sunt numite "evenimente
de tip T#. =le reprezintă de obicei situaţii limită, care nu pot i prevăzute în totalitate sau care dau
naştere la diverse alte complicaţii.
5n zilele următoare au survolat cu elicopterul stânca respectivă6 "obiectul# era, de apt, un gen de
pârghie ancorată în piatra stâncii, ără a se putea stabili însă cine, cum şi de ce a realizat aceasta.
'crierea de pe peretele stâncii a rămas complet necunoscută, chiar dacă au ost trimise numeroase
otograii cu semnele
$eşi existau anumite respective,
similitudinipentru a i studiate
de ormă, nimeni nula cele maitotuşi
a putut prestigioase instituţii
să găsească de proil din lume.
o corespondenţă clară
cu vreuna dintre scrierile din antichitate. %m avut acces la toate otograiile care au ost ăcute din diverse
unghiuri şi am putut să mă conving personal de caracterul oarte straniu al acelor semne. 2ăreau oarte
vechi, dar încă se mai observau, iind în mare parte acoperite de muşchi de stâncă. iind pe atunci
oarecum lipsiţi de experienţă şi presaţi de panica creată, cei responsabili au decis să dinamiteze stânca,
însă ulterior s-a alat că acela a ost un ordin dat de puterea de la 1ucureşti, în prezent, la douăzeci de
ani de la dramaticul incident, locul este complet curăţat. 4ei doi bărbaţi dispăruţi nu au mai revenit nicio-
dată. oarte interesant a ost aptul că, după ce au aruncat stânca în aer, înlocul ei a continuat să rămână
un contur străveziu de culoare verde deschis, ca un abur uşor. $upă câteva zile, însă, a dispărut şi el.
%cesta este doar un exemplu din multitudinea de =venimente T din arhiva $K6 importanţa lor este
ma!oră iar inormaţiile pe care le conţin sunt oarte secrete. =xistă de asemenea multe alte situaţii
care se încadrează în aceeaşi categorie "T#, apărute mai ales după anul >>*. 4ezar mi-a relatat apoi încă
două cazuri uluitoare dar m-a rugat să nu le menţionez în carte, deoarece ele au legătură cu resursele
din solul ţării,iind considerate mari secrete de stat.

-Saltul. dup$ R"/olu%i"

? 5n mod paradoxal, zbuciumul &evoluţiei nu s-a ăcut simţit aproape deloc în activitatea
$epartamentului Kero, a continuat 4ezar să relateze evenimentele principale din acea perioadă a vieţii
lui. $ouă ar putea constitui cauzele acelei situaţii: pe de o parte, izolarea aproape perectă şi autonomia pe
care colonelul 7badea a asigurat-o departamentului, urmare directă a măsurilor excepţionale de
menţinere a secretului la vâr6 pe de altă parte, iminenţa prăbuşirii lui 4eauşescu de la puterea în stat era
de mult cunoscută în cadruldepartamentului, chiar dacăea nu era exprimată în mod direct. Nu este însă
cazul să discutăm acum şi aici despre aspectele oculte al &evoluţiei din >J> în &omânia. 0ă voi reeri
doar
5n la ceea ce
primăvara luia>>+,
adus nou pentruluni
la câteva mine deceniul
după în careputerii,
schimbarea tocmaiam
intrasem dupăpentru
ost mutat &evoluţie.
prima dată de la baza din
1... la baza din 3alea @rsului, care era situată în zona munţilor B... din apropierea masivului
&etezat. 'pre deosebire de baza în care trăisem zece ani, aceasta se extindea cu două nivele sub
pământ. $otarea tehnică era ireproşabilă iar personalul oarte bine instruit. 'pre sârşitul anului
colonelul mi-a adus la cunoştinţă aptul că, datorită unor motive independente de voinţa sa, doctorul
Hien a părăsit &omânia. %ceasta a ost o veste care, într-un anume el, m-a întristat. $octorul Hien mă
*
ghidase într-un mod oarte eicient printre meandrele complicate ale cunoaşterii unor realităţi despre
care ceilalţi oameni nici măcar nu bănuiesc că există. 0odalităţile sale de acţiune erau ciudate şi
dierite, însă mai mereu ele se desăşurau în tăcere. 0i-a ost un ghid spiritual oarte competent şi
un a!utor nepreţuit în multe situaţii diicile6 de altel, el însuşi era o iinţă oarte specială şi ocultată,
despre care nici măcar autorităţile române, care îl supravegheau tot timpul îndeaproape, nu
cunoşteau prea multe.
2lecarea neaşteptată şi aparent inexplicabilă a doctorului Hien a oerit şansa unei schimbări notabile în

existenţa mea. %veam

departamentului, la caredouăzeci şi unu
se adăugau de anicapacităţi
anumite şi o experienţă
psihice vastă în ceea
personale, ce privea
datorită activitatea
cărora rezolvasem multe
situaţii delicate sau chiar periculoase. %vând în vedere aceste aspecte şi urmând totodată saturile pe care i
le dăduse părintele %rsenie cu aproape cinci ani în urmă, colonelul 7badea mi-a oerit mie conducerea
tehnică a $epartamentului Kero. Dtiam că aceasta era o idee mai veche a colonelului, astel încât am
acceptat imediat.
Noua uncţie era oarte puternică şi autoritară. Deul meu unic şi direct era colonelul 7badea, iar
deasupra lui era doar 4eauşescu şi, într-o anumită măsură, Deul 'ecurităţii din &omânia. 2robabil
că au ost necesare multe mişcări de culise din partea colonelului pentru ca eu să iu persoana care să
ocupe acel post. =orturile sale au ost de asemenea salutare şi în ceea ce priveşte inanţarea în continuare
a departamentului, deoarece acesta era în multe privinţe ca un el de "antomă# printre celelalte
secţiuni din 'ecuritate. Nu existau arhive externe, dosare, inormaţii, nu exista nimic în exterior care
să ateste "viaţa# departamentului6 totul era centralizat la baza din 3alea @rsului, unde nimeni nu avea
acces, dacă
atât mai nu ăce
puţin a parte
despre zonadinînpersonalul bazei. $e aceea, aproape nimeni ştia
care era plasată. nu despreexistenţa ei,cu
Numirea mea ca director tehnic al $K a implicat necesitatea unor deplasări recvente pe care trebuia
să le eectuez în dierite zone ale ţării, pe lângă participarea la "evenimentele de tip T#. %veam mereu
la dispoziţie o limuzină pentru transport, două gărzi de corp şi chiar, prin solicitare directă, elicopterul
care era proprietatea departamentului.
5n >>* au ost clariicate raporturile dintre $epartamentul Kero şi 2reşedinţie. $upă moartea lui
4eauşescu aproape nimeni nu mai ştia de existenţa departamentului, astel încât Deul 'tatului a ordonat
imediat subordonarea totală şi politizarea $K, într-o dorinţă nemărturisită dar evidentă de realizare a
unui control centralizat a tuturor structurilor din 'erviciul &omân de Inormaţii. /-am însoţit pe
colonelul 7badea la întâlnirea secretă cu 2reşedintele, întâlnire care a durat mai mult de patru ore. Deul
'tatului dorea chiar să modiice structura departamentului şi să uniice mai multe secţiuni, rămase
moştenire din timpul dictaturii, cu cea a $K. $upă ce am prezentat însă câteva dintre realităţile şocante
care au ost descoperite, precum şi implicaţiile lor enorme în stabilitatea politico-economică a ţării,
buimăceala 2reşedintelui a ăcut loc unui acord asemănător cu cel vechi, anterior &evoluţiei. '-a cerut
însă şi inormarea Deului '&I-ului. $iscu ţia cu el a avut loc o lună mai târziu şi nu a creatnici un el de
probleme. $impotrivă, a adus chiar unele îmbunătăţiri pe linie administrativă şi de procedură specială.
@na dintre propuneri a ost aceea de îniinţare a unei secţiuni care să aibă o uncţie de "tampon# între
'ecuritate şi $epartamentul Kero. în apt, această secţiune are şi în prezent uncţia de "colectare# şi "triere#
a inormaţiilor speciice, care se încadrează în domeniul secret de evenimente şi descoperiri stranii,
întrucât nu toate aceste inormaţii şi evenimente constituiau obiectul activităţii $K, ele erau repartizate
celorlalte $irecţii din '&/ 'ecţia "tampon# a primit denumirea de 4omisia de %naliză a
=venimentelor 'tranii, având anga!aţi din ambele părţi, adică atât de la nivelul secţiilor '&I, cât şi
din $K. '-a stabilit însă ca Deul acestei 4omisii să ie un membru al departamentului nostru, datorită
experienţei în domeniu. %m primit tot eu şi această uncţie, ca o extindere a aceleia de la nivelul
$epartamentului
standardele Kero.în Deul
stabilite '&I-ului2ea bună
mod oicial. obiectat un timp,
dreptate, invocând
el airma că vârsta
era de mea care eracamult
neconceput sub atât
o persoană
de tânără să conducă în mod eicient acţiuni de asemenea anvergură, însă colonelul 7badea a liniştit până
la urmă spiritele, asumându-şi întreaga responsabilitate.
$atorită statutului cu totul special pe care de!a îl deţineam, gradul de libertate în acţiune trebuia
să ie maxim. %ceastă condiţie depăşea chiar şi imunitatea parlamentară, deoarece se lega în mod
direct de marile secrete de stat. $eoarece uncţiile mele nu erau politizate, orma de acces liber absolut

era reprezentată de un tip de legitimaţie specială, semnată personal de 2reşedinte şi purtând indicativul
$KL% - 7 S...U, în uncţie de numărul celor cărora li se eliberează. %ceştia sunt extrem de puţini si ac parte
din organismele cele mai secrete ale '&I şi ale %rmatei.
5n perioada >>*->> am parcurs toate dosarele departamentului, pentru a mă amiliariza cu situaţia
la zi. %m studiat cazurile cele mai secrete şi am ost în locuri oarte ascunse şi uimitoare prin cele ce
conţineau. ;oate acestea ac însă obiectul unui domeniu secret care nu poate i dezvăluit
deocamdată. %m stabilit cartierul general la baza din 3alea @rsului şi am pregătit, în paralel, o a doua

echipă specială
solidăm relaţiilede
deintervenţie pentru
"parteneriat# cazurile
cu '&I-ul maioerit
şi am puţin inormaţii
importante.esenţiale
2ână în4onsiliului
anul *++ am reuşitde
'uprem să con-
%părare a Fării (4'%;). 4olonelul 7badea avea deplină încredere în mine şi chiar dacă se apropia
vertiginos de vârsta pensionării, era totuşi oarte mulţumit de modul în care se desăşura activitatea
departamentului. usese avansat la gradul de general-'&I şi putea spune că multe dintre planurile sale
deveniseră realitate.
4am acesta este tabloul de ansamblu al situaţiei departamentului în prezent, schiţat în linii mari.
%nul *++* a marcat un punct important în ceea ce priveşte implicarea mea într-un cadru special care
se reeră la anumite aspecte de mare importanţă cu prounde implicaţii atât la nivel naţional, cât şi la
nivel mondial. $ar despre ele îţi voi vorbi în viitoarea întâlnire, pentru că este oarte important să ne
ocalizăm atenţia cât mai bine asupra acelui subiect undamental al discuţiei noastre pe care
urmăresc în mod special să ţi- prezint. 3ei înţelege astel că realitateacare ne încon!oară este proiectată
într-o cu totul altă lumină decât suntobişnuiţi oamenii să o perceapă.
%m respirat
natura adânc,viitoare,
destăinuirii ca la ieşirea dintr-ocătransă
dar intuiam îndelungată.
a!unsesem Nuproblemei,
la "nodul# bănuiam la
care avea să ie
punctul-ocar al situaţiei
actuale. 4ezar îmi mărturisise că acela reprezenta, de apt, motivul principal pentru care el dorea să ac
publice aceste relatări. %veam să mă mai întâlnesc cu el doar de două ori, timp în care mi-a expus în
mod amănunţit evenimente care pot i considerate cruciale pentru destinul ţării. @ltima întrevedere a avut
loc în luna iunie, *++ şi atunci am alat cu stupoare elul în care s-a a!uns la cunoaşterea locaţiei
secrete din munţii 1ucegi unde a ost ăcută, două luni mai târziu, marea descoperire. 4hiar dacă
evenimentele s-au precipitat atunci, totuşi 4ezar mi-a oerit nesperata şansă de a i în acel loc şi de a
vedea eu însumi structura secretă din munte şi elementele sale caracteristice. %ceasta a necesitat o
intervenţie cu totul specială din partea lui şi mai ales din partea generalului 7badea, într-un moment în
care lucrurile păreau să scape de sub control. $ecizia de a mă chema acolo, aproape imediat după
eectuarea descoperirii, a ost oarte inspirată deoarece la câteva zile după aceea situaţia s-a complicat
extraordinar de mult datorită presiunilor diplomatice americana care au solicitat intens prezenţa lor
nimeni care
imediată în acel loc cu echipe ultradotate şi cu o ormidabilă tehnologie. $in acel moment,
nu era autorizat de la nivelul preşedenţiei nu a mai putut pătrunde dincolo de bara!ele de securitate
care erau asigurate atât de militarii români, cât şi de cei americani. $e aceea, mă consider oarte norocos şi
într-un anumit el chiar privilegiat, că am avut ocazia să văd ceea ce multora, poate, li se va părea
aproape incredibil, în cele câteva ore cât a durat prezenţa mea în perimetrul central al descoperirii,
4ezar mi-a relatat succint aspectele (unele dintre ele dramatice) legate de modalitatea eectivă în
care a ost ăcută descoperirea6 mi-a punctat pe scurt implicaţiile pe care ea le-a declanşat imediat după
aceea, precum şi evenimentele principale ale intervenţiei '@% în această problemă, în luna septembrie
a aceluiaşi an (*++) am primit veşti noi de la el, prin intermediul unui curier special care de altel usese
şi intermediarul pentru aran!area întâlnirilor noastre din ultimii ani. $e data aceea, însă, curierul mi-a
acilitat o convorbire teleonică cu 4ezar, utilizând un aparat special prote!at şi o linie particulară. 4ezar
mi-a vorbit atunci despre unele aspecte particulare ale "negocierilor# româno-americane pe care le
alase de curând
asemenea câteva şidate
de generale
aptul că cu
urma să plece
privire peste câteva
la aceasta. Nu ştiazile
câtîntr-o "mare
va dura aceaexpediţie#, oerindu-mi
călătorie dar de
mi-a promis
că, la întoarcere, mă va contacta pentru a-mi oeri toate detaliile ei. $upă o scurtă ezitare mi-a sugerat că
aveam, totuşi, destule inormaţii pentru a scrie şi a publica o carte cu aceste elemente. 4a şi mine,
considera că oamenii au dreptul să ştie care este situaţia reală şi să hotărască singuri asupra viitorului
lor. %ceeaa ost ultima dată când am avut un contact verb al cu 4ezar.
4u câteva săptămâni în urmă, după aproape un an de la acea convorbire teleonică, exact în perioada în
E
care redactam partea inală a acestei cărţi am primit unele semnale despre întoarcerea lui din "marea
expediţie#, ceea ce mi-a provocat o emoţie intensă la gândul unei posibile revederi şi a alării unor
noi elemente, despre care bănuiam că au o natură excepţională.
'ă revin, însă, la relatarea lui 4ezar din penultima noastră întâlnire. =lementele pe care mi le-a expus
atunci în amănunţime constituieără îndoialăo adevărată minăde inormaţii despre culise le organizaţiei
masonice mondiale. 4oncepţia, viziunea generală, intenţiile şi modurile de acţiune ale rancmasoneriei,
pe care 4ezar mi le-a relatat într-o memorabilă sinteză a convorbirii avute cu unul dintre

reprezentanţiisubtilă
semniicaţia de seamă la scară mondială
a cunoscutei airmaţii: a"0ărul
acesteipeorganizaţii, m-au determinat
dinaară rumos să înţeleg
şi pe dinăuntru şi mai
găunos#, bine
care
se poate aplica oarte bine masoneriei mondiale. 2e de altă parte şi în mod paradoxal, ără acea iniţiativă a
masoneriei nu ştiu când şi cum ar i avut loc excepţionala descoperire din munţii 1ucegi. @neori irul
destinului - mai ales cel al unei naţiuni sau chiar al umanităţii - este mult prea complicat şi laborios
pentru a putea i înţeles în toată complexitatea sa de mintea umană. Ne rămâne, deci, doar
posibilitatea de a constata şi de a analiza retroactiv, plini de uluire, incredibilul păien!eniş de apte,
relaţii, iinţe şi destine individuale care s-au combinat astel încât rezultatul inal să constituie un
adevărat pas înainte pentru omenire. 4hiar dacă, deocamdată, nu putem înţelege în amănunt aceste
combinaţii şi acţiuni oarte complicate ale orţelor subtile, putem cel puţin să ne orientăm după
eectele notabile pe care ele le declanşează înanumite momente precis delimitate de o serie de actori
con!uc-turali. %ceşti actori con!uncturali reprezintă însă exact condiţiile spaţio-temporale care sunt
necesare pentru declanşarea unor eve nimente - chiar lascară mondială -de o imp ortanţă ma!oră.
%tunci când
relatărilor salem-am
exactîntâlnit
de acolodinunde
nou rămăsese,
cu 4ezar, ca
la şi
câteva luni dedoar
cum ăcuse la ultima discuţie,
o scurtă pauză el a reluat
pentru irul
a bea apă.
? 5n luna mai a anului *++* mă alam la baza din 3alea @rsului, al cărui nume de cod este %lpha.
=ra perioada în care studiam intens dosarele secrete ale departamentului, care acopereau o perioadă de
mai bine de douăzeci de ani de cercetări şi veriicări pe teren, eectuate de echipele de intervenţie
specială, într-o după-amiază calmă şi liniştită mă alam în biroul meu, iind adâncit în studiu, când am
primit un teleon pe linia directă, de maximă securitate, de la generalul 7badea. =ram mirat, deoarece
mă despărţisem de el doar cu o zi înainte şi acel teleon era olosit doar în cazul unor comunicate oarte
urgente şi secrete. 0i-a transmis că în următoarele ore voi primi vizita unui persona! important, care
doreşte să aibă o discuţie cu mine în particular. 0-a surprins vocea generalului, uşor nesigură şi
exprimarea lui puţin conuză, aspecte care nu-i erau caracteristice şi pe care nu le întâlnisem la el până
atunci.
0i-a spus că nu are nici un el de date suplimentare, că nu ştie despre cine este vorba şi că solicitarea
întrevederii a venit prin intermediul '&I, ca urmare a unei intervenţii guvernamentale. 2ersoana
respectivă era cetăţean străin, însă cunoştea &omânia şi, de asemenea, vorbea oarte bine limba
română. 'erviciul &omân de Inormaţii ('&I) ştia doar că ace parte dintr-o lo!ă masonică oarte
importantă din Italia, că deţine un înalt rang nobiliar şi că are o mare putere de inluenţă inanciară în
&omânia. 2robabil că relaţiile sale politice erau de asemenea oarte sus-puse, din moment ce a reuşit
să penetreze "zidul# '&I-ului şi să a!ungă până la structura $K. =ra însă o enigmă de unde mă
cunoştea pe mine şi cum alase de existenţa departamentului, al cărui director tehnic eram. 0i-am dat
seama atunci că puterea de inluenţă a acestui om era ormidabilă, din moment ce el reuşise să
"străpungă# pe cale ierarhică sistemul guvernamental Gşi de securitate al unei ţări, chiar ără să ascundă
aceasta. In ceea ce mă privea, trebuia să admit întrevederea, deşi nu-i ştiam încă scopul. =rau destule
necunoscute în ecuaţie, care se suprapuneau peste rapiditatea cu care urma să aibă loc întâlnirea. 4u toate
acestea, percepeam în iinţa mea un gen de "greutate# şi "presiune# nelămurită, care în mod evident
se corela
%vea cuopersoana
să ie $tunci am
respectivă.
"luptă# diicilă, deoarece realizatde!a
simţeam intuitiv, pentru
radiaţia primaa dată,
"grea# aceleinatura
iinţe,ntrevederii.
ca un nor neplăcut
care o învăluia şi care îi ascundea adevăratele intenţii. 0ai erau câteva ore până la sosirea persona!ului,
astel încât m-am izolat într-o cameră şi am intrat într-o stare de meditaţie proundă pentru a ala mai
multe elemente caracteristice despre persoana acestuia.
=ram complet uluit. 4unoşteam de!a aptul că 4ezar avea puteri psihice deosebite, despre care nu
menţionase însă decât strictul necesar, cu multă modestie şi într-un mod cât se poate de iresc şi natural,
<
în plus, el nu îşi maniestase puterile în prezenţa mea decât de două-trei ori, în anumite situaţii-cheie,
doar pentru a-mi demonstra indirect că ceea ce îmi relata nu erau vorbe goale. 4hiar şi atunci acţiunile
sale au ost perect integrate în con!uc-turile respective, astel încât ele să nu provoace o bulversare prea
mare. ;otuşi, nu ştiam aptul că el avea capacitatea de a ala dierite inormaţii atunci când îşi maniesta
voinţa în această direcţie, în timpul meditaţiei. Nu puteam să înţeleg cum era posibil aşa ceva. $orind
să alu mai multe despre acest mister, -am întrebat cum şi de unde reuşeşte să aibă acces la inormaţii
despre care nu ştia nimic înainte.

? 'e poate
doresc spune
să alu că domeniul
anumite subtil
inormaţii, deun
este cunoaştere peoarte
tip de eter care îlvast,
evocînsă
în timpul
acestameditaţiei, atuncieterul
nu reprezintă când la care ace
reerire ştiinţa contemporană, a început 4ezar să-mi explice. $in această realitate subtilă provin toate
lucrurile şi enomenele, toate gândurile, materia de orice tip, în general vorbind orice inormaţie care se
actualizează ca nume şi ormă în planul izic. $in acest ocean practic ininit de "coduri# particulare încep
să se concretizeze, din aproape în aproape, toate intenţiile, gândurile şi ideile noastre care prind astel o
ormă clară şi se obiectivează la nivelul de percepţie al omului obişnuit, în lumea izică.
Imaginează-ţi, de pildă, o masă de aburi care se ală în suspensie6 ea este alcătuită din vapori de apă ormaţi
din particule oarte ine care plutesc în aer. $acă acţionăm asupra temperaturii încon!urătoare şi o acem să
scadă, vaporii deapă vor condensa şi se vor transormaîn picături de lichid, adică se vor ala înt
r-o stare de
agregare a materiei mai grosieră decât cea a vaporilor, care reprezentau starea gazoasă a apei. $acă vom
scădea şi mai mult temperatura, apa lichidă se va transorma în gheaţă, deci în materie solidă, care este
starea de agregare cea mai grosieră. = simplu de înţeles: aceiaşi atomi de apă, care iniţial se alau sub
ormă de vapori,
%nalogic vorbind,auacelaşi
deve
nit,drum,
prin transormări
de sus în !os,succe
îlsive, gheaţă.
urmează şi inormaţia de orice tip care a!unge să se con-
cretizeze în planul izic, în stadiul ei primar, latent, inormaţia nu reprezintă altceva decât o anumită ormă
de energie vibratorie care este speciică iecărui aspect în parte. 0ediul în care subzistă ininitatea de idei,
gânduri, intenţii şi posibilităţi este
eterul subtil universal despre care îţi spuneam mai înainte. ;otul se
reduce, deci, la accesarea inormaţiei pe nivelul ei propriu de vibraţie, care ace parte din oceanul
nesârşit al recvenţelor de vibraţie energetică din eterul universal. %cesta este aspectul cel mai diicil de
realizat, întrucât mai întâi este necesar să ai nivelul de conştiinţă adecvat pentru a i conştient de eterul subtil
universal şi, de asemenea, trebuie să ai capacitatea de a selecta cu mare acurateţe, din multitudinea
recvenţelor de vibraţie
energetică, pe aceea care te interesează.
? 'e poate spune că domeniul subtil de cunoaştere pe care îl evoc în timpul meditaţiei, atunci când
doresc să alu anumite inormaţii, este un tip de eter oarte vast, însă acesta nu reprezintă eterul la care ace
reerire ştiinţa contemporană, a început 4ezar să-mi explice. $in această realitate subtilă provin toate
lucrurile şi enomenele, toate gândurile, materia de orice tip, în general vorbind orice inormaţie care se
actualizează ca nume şi ormă în planul izic. $in acest ocean practic ininit de "coduri# particulare încep
să se concretizeze, din aproape în aproape,2/%N@&I IN;=&0=$I%&= PLANULUI 'IZIC. /uând o
oaie de hârtie, 4ezar a desenat o schiţă pentru a putea să înţeleg mai bine.

7biectivarea ideilor cauzale la nivelul planului izic


. =nergii vibratorii("lungimi de undă# speciice) din
eterul subtil atotcuprinzător, care reprezintă surse-
cauză pentru orice maniestare obiectivă din planurile 4reaţiei.
*. 2lanurile succesive de maniestare, din ce în ce mai grosiere, în care sursele energiei-cauză îşi
micşorează vibraţia până când se materializează la nivelul planului izic.
. 2lanul izic, cel mai grosier (ca recvenţă de vibraţie) în ierarhia planurilor de maniestare.
- 7 minte ocalizată, care este bine pregătită şi puriicată de gânduri vicioase şi parazite, are puterea de a
străpunge succesiv planurile subtile de maniestare până la nivelul eterului universal de care ţi-am vorbit, care
este precum un el de spaţiu gigantic, având o natură oarte specială, în acest spaţiu extrem de vast poate i
identiicată "urma# speciică sau recvenţa vibratorie particulară a oricărui aspect, iinţă, obiect sau
enomen care te interesează. %devărata artă constă în selectarea corectă a recvenţei de vibraţie
particulară pe care o cauţi, la el ca atunci când vrei să prinzi un post de radio şi mişti cursorul pe
scala de recvenţe a radioului.
0ă vei întreba, poate, cum selectează mintea doar o recvenţă speciică dintr-o ininitate care existăA
2rocesul este simplu, pentru că el se bazează pe legea universală a vibraţiei. ;ot ceea ce există în
univers şi este deinit în mod particular, indierent că este iinţă sau lucru, enomen sau emoţie,
are o "amprentă# vibratorie, o "marcă# speciică inconundabilă după care poate i identiicat oriunde
în univers. =ste aşa-numitalungime de undă personală,întocmai cum spirala %$N-ului este unică
pentru iecare iinţă. ;rebuie doar să comutezi "butonul# de Ia o lungime de undă la cea pe care
doreşti să o cunoşti. =ste un principiu undamental în izică şi acesta se numeşte rezonanţă.
$esigur, toate acestea implică un antrenament adecvat şi perseverent, dar rezultatele sunt pe măsură.
=u nu am ăcut altceva decât să aplic cu exactitate acest principiu, ocalizându-mă asupra "imaginii
subtile# sau "lungimii de undă# a persona!ului care urma să sosească, chiar dacă nu- văzusem niciodată
şi nu îl cunoşteam deloc, dar despre care aveam totuşi unele inormaţii de la generalul 7badea. %cele
inormaţii sumare mi-au ost de a!uns. 0aniestarea puternică şi ocalizată a voinţei mele a determinat
într-un timp relativ scurt realizarea condiţiilor de rezonanţă cu "amprenta subtilă# a persoanei
respective. ;otuşi, trebuie să-ţi spun că enomenul nu este chiar aşa simplu precum ţi- descriu eu acum.
0ai bine zis, este necesară o lungă perioadă de practică intensă, care implică de asemenea elevarea
deosebită a conştiinţei.
%curateţea
minţi -care inormaţiilor
atunci trebuiepesăcare doreşti supraaţa
ie precum să le ali depinde,
nemişcatăpea de o parte,
unui lac dede claritatea
munte propriei
- iar pe de altătale
parte
de abilitatea în realizarea condiţiilor speciice de rezonanţă, prin evocare vie şi cu putere a ceea ce ţi-ai
propus să cunoşti. 2ractic vorbind, în acele momente tu te "acordezi# cu o mai mare sau mai mică ineţe
la recvenţa de vibraţie speciică a iinţei pe care o evoci. $acă reuşeşti aceasta cu succes, vei cunoaşte
atunci într-un mod direct, nemi!locit şi intuitiv, rezultantasubtilă dominantă a persoanei respective,în
toate aspectele ei, chiar dacă ea crede că aceste aspectesunt necunoscute celorlalţi.
8
=ste adevărat că, aşa după cum ţi-am spus, problema se prezintă într-o ipostază mai complexă deoarece
există multe variabile care implică, printretele,
al pregătire
a personală şi eorturile depuse această
în direcţie,
însă important este aptul că orice iinţă umană sănătoasă, care este înzestrată cu voinţă şi perseverenţă,
poate să dobândească această putere.
%m să revin însă la întâlnirea care ascundea un mobil secret, oarte important, dar totuşi neclar într-o primă
ază pentru mine.
%poi 4ezar mi-a povestit în amănunt strania întâlnire de la baza %lpha, care prin semniicaţia ei m-a

zguduit pround
anumită şi m-a
cursivitate convins
şi, de deinitiv
asemenea, să scriu
pentru această
a uşura carte. ;otuşi,
exprimarea ideilor,pentru ca această
voi reda cele relatate să aibă
întâlnire în o
termenii dialogului care a avut loc între 4ezar şi misteriosul persona!, membru în elita mondială a
rancmasoneriei, străduindu-mă să respect cât mai idel ceea ce mi-a ost relatat şi chiar să redau
anumite nuanţe mai subtile ale discuţiei. 4er iertare cititorului pentru eventualele inconsecvenţe în
exprimare dar, aşa cum va realiza el însuşi oarte curând, important aici este conţinutul inormaţiei şi mai
puţin orma în care acesta este prezentat.

Solu%i" d" #ompromi(

2e la orele trei după-amiază, la baza din 3alea @rsului şi-a ăcut apariţia un elicopter al
'erviciului &omân de Inormaţii dincare a coborât un domn sobru,înalt, îmbrăcat într-un costum negru
şi având o ţinută elegantă, dar truaşă, în mâna dreaptă ţinea un baston cu mâner de ildeş cu
încrustaţii din aur,
straniu, radiind oarte complicate.
o răceală neobişnuită. aţa lui exprima
%ceastă impresieduritatea, iar ochii
era ampliicată şi verzi aveau un eect
de sprâncenele uimitoraproape
de arcuite şi bine conturate pentru un om a!uns la o vârstă relativ înaintată. =l s-a prezentat oiţerilor
care îl aşteptau la bază sub numele de senior 0assini şi a aşteptat răbdător ca sosirea lui să ie anunţată
lui 4ezar. Impunător, obişnuit parcă să trăiască numai în cercurile nobiliare înalte, senior 0assini
avea - la cei < de ani ai săi - o alură semeaţă, era oarte sigur pe el şi crea impresia unei persoane
care era obişnuită să dea ordine. $e altel, el era unul dintre venerabilii de runte ai celei mai importante
lo!e masonice din =uropa şi, de asemenea, ăcea parte din cea mai inluentă organizaţie masonică la nivel
mondial: Brupul 1ilderberg.
'enior 0assini a ost condus la nivelul unu al bazei, unde îl aştepta 4ezar. $upă salutările de rigoare,
4ezar -a invitat într-o sală de protocol, dar venerabilul a reuzat. ără să ie aectat, stilul în care el se
exprima era totuşi cam pompos, cu o uşoară tentă arhaică. $e altel, senior 0assini descindea dintr-o
oarte veche amilie nobiliară, de stirpe regală, din Italia.
? 'unt impresionat şi totodată încântat de propunerea dv., însă îmi rezerv minimul privilegiu de a
mă prote!a aţă de eventualele tentative de ascultare şi înregistrare a discuţiei noastre. 3-aş i
deosebit de îndatorat să nu consideraţi acest lucru o !ignire personală, dar nu putem uita totuşi că
avem de-a ace cu 'erviciul &omân de Inormaţii, şi-a explicat venerabilul intenţia.
4ezar zâmbea abia perceptibil. =ra încă diicil de evaluat dacă senior 0assini se exprima astel în
mod obişnuit sau cuvintele sale ascundeau o ină ironie. % doua variantă era mai plauzibilă, dar
acest lucru nu -a deran!at în nici un el pe 4ezar, care i-a răspuns cu bunăvoinţă.
? 3ă înţeleg temerile, domnule, şi le găsesc îndreptăţite într-o oarecare măsură. $ar această bază are
chiar prin statutul ei un nivel oarte înalt de secur
itate şi se alădoar în raport de colaborare cu '&I, adică
propriu-zis ea nu se ală în subordinea 'erviciului &omân de Inormaţii. 2utem discuta liniştiţi şi ără
teamă în sala de protocol.
'enior 0assini a rămas însă inlexibil în cererea sa. 2oliticos, el a insistat în mod erm pentru ca
discuţia să
interesul aibă locpărţi.
ambelor în aer liber, la o distanţă convenabilă de bază. % precizat că acest lucru era în
Neiind chiar o cerere extravagantă, 4ezar a consimţit. '-a ales o mică poiană care era situată la cca *<+
de metri de clădirea de la supraaţă a bazei. '-au transportat acolo o masă şi două scaune iar 4ezar a
dispus în cerc,la o anumită distanţăde acestea, ogardă ormată din opt oame ni care erau spe cializaţi în ser-
viciul de pază şi protecţie la nivel superior. $e altel, aceştia ăceau parte chiar din echipa a treia de
intervenţie specială în cazul "evenimentelor de tip T#. % ost montat, de asemenea, şi un dispozitiv
J
electronic de bruia! de înaltă tehnolog
ie. 2regătirile au durat aproape o oră, timp în care
venerabilul0assini
nu a rostit decât câteva raze, mulţu-mindu-se doarabordeze
să un zâmbet uşor zelemitorşi ironic. $in
când în când el arunca priviri pătrunzătoare4ezar,
lui analizând u- rapid dar cu mare atenţie.
2e la E şi ceva după-amiaza pregătirile au ost încheiate şi cei doi s-au aşezat la masa din poiană.
4ezar mi-a mărturisit că, dintr-un anumit punct de vedere, situaţia era relativ bizară. @n domn având o
certă inluenţă în cercurile politice cele mai înalte solicitase o întrevedere oarte secretă cu directorul
tehnic şi executiv al celui mai ocultat departament de acţiune al 'erviciilor 'ecrete din &omânia. ;oate

"uşile#inluenţe
acelei useseră misterioase
deschise aproape ără eort,
ce a străpuns toate
chiar solicitările
şi cele aprobate
mai înalte cercuriimediat.
politice4are puteastatA
ale unui i natura
4are era
de apt scopul acelei vizite inopinate şi secrete a seniorului 0assini şi ce urmărea el în realitate, mai
ales că evitase amestecul chiar şi al 'erviciului &omân de Inormaţii prin care a!unsese acoloA 7rdinul
expres primit de la Buvern interzicea orice imixtiune a '&I în discuţie, invocându-se secretul de stat în
domeniul de acţiune al $K. 4u toate acestea, situaţia era relativ stranie deoarece crea impresia
intervenţiei unei puteri exterioare care era "dictată# statului român. 0ai mult decât atât, nu era permisă
nici o înregistare ascunsă a convorbirii dintre cei doi, iar 4ezar dorea să ie onest în promisiunea pe care o
ăcuse seniorului 0assini. 2e de altă parte, chiar dacă '&I-ul deţinea mi!loacele tehnicenecesare pentru
interceptarea convorbirii, sosirea venerabilului 0assini usese anunţată în pripă şi nu existase timpul
suicient pentru organizarea unei asemenea acţiuni delicate, în plus, la inluenţa pe care se pare că o
avea senior 0assini în cercurile politice cele mai înalte ale statului român, o eventuală nemulţumire a
acestuia putea avea consecinţe dintre cele mai neplăcute asupra celor care ar i luat o asemenea
decizie în '&/ %şadar,
rapidă, intempestivă oricât
şi ără destraniu
prea mari ar putea
eorturi să pară,
-să obţină senior
întimp 0assini
record reuşise
securitatea - mprintr-o
maxi acţiune
ă a discuţie
i pe
care dorea să o aibă cu 4ezar. 4onruntarea dintrecei doi avea să oere una dintrecele mai senzaţionale
relatări a unor adevăruri oarte ocultate, care totuşi se maniestă zi de zi, tot mai mult, în viaţa
oamenilor de pe întreaga planetă.

T"(tar"a

? 0ă alu aici pentru a purta această discuţie cu dumneavoastră, domnule 1rad, într-un mod mai
puţin obişnuit şi într-o con!unctură aparte, a intrat direct în subiect venerabilul 0assini. în opinia
noastră, oamenii se împart în două mari categorii: cei care pot i manipulaţi şi conduşi, aceştia
reprezentând imensa ma!oritate a omenirii6 şi cei care au anumite virtuţi, care deţin anumite puteri şi au
o personalitate oarte puternică.
? 3ă întrerup pentru o scurtă precizare: de apt, a cui opinie o reprezentaţi dumneavoastră aiciA a
intervenit 4ezar cu aparentă naivitate.
'enior 0assini zâmbi larg, lăsându-se greu pe spătarul scaunului. 5ntreaga lui atitudine exprima
conştiinţa orgolioasă a unei puteri care nu putea i înrântă.
? $omnule 1rad, sunteţi un tânăr în loarea vârstei, a!uns într-un post ce reprezintă, paradoxal, o
închisoare pentru libertatea civilă, dar care în acelaşi timp vă oeră satisaţia cunoaşterii şi cercetării
unor lucruri despre care aproape nimeni nu ştie nimic. 7 astel de poziţie nu se obţine oricum,
deoarece ea trebuie să ie garanţia unor capacităţi interioare remarcabile.
? 0ulţumesc, rosti 4ezar amabil şi totodată precaut.
? ;otuşi, chiar şi unei persoane oarte dotate, aşa cum sunteţi dumneavoastră, îi rămân destule
aspecte necunoscute, iar unele dintre ele pot i extrem de atrăgătoare. Brupul pe care îl reprezint şi în
numele căruia am venit aici ace parte din cel mai înalt ordin masonic, iind oarte interesat de
rezultatul
? 4unoscdiscuţiei pe care
unele aspecte noide
legate opurtăm.
rancmasonerie, spuse 4ezar. 7rganizaţia este strict ierarhizată după
modelul piramidal, are ritualuri de iniţiere oarte ocultate, iar intenţiile sale adevărate sunt obscure
pentru marea ma!oritate a oamenilor.
? 2entru cele două-trei propoziţii pe care le-ai rostit, nici eu nu m-aş i descurcat mai bine, dragul meuC
râse cu un aer superior şi uşor ironic venerabilul 0assini. 'unt 0aestru în cea mai puternică lo!ă
masonică din lume şi, dacă pentru cei mai mulţi trebuie să rămână un secret bine păzit, în cazul tău
>
ar i ceva superluu, deoarece subiectul pe care doresc să- abordez depăşeşte cu mult importanţa
ocultării mele. $impotrivă, e chiar imperios necesar să ştii de la început cu cine vorbeşti.
&elatându-mi discuţia, 4ezar mi-a mărturisit că acela a ost momentul exact când a intuit scopul
vizitei lui 0assini, precum şi modul general în care ea avea să se desăşoare. ;ot atunci el a ştiut cum
urma să procedeze şi ce strategie avea să adopte, pentru a ala cât mai multe elemente şi a înţelege cât
mai bine mecanismele de acţiune ale masoneriei, în deinitiv, aceea se anunţa a i o "luptă# surdă între
atenţia, vigilenţa, inteligenţa şi abilitatea celor doi într-o conruntare verbală de idei, planuri, oerte şi

răspunsuri
decurge de care
aici trebuiau să ie magistral
- erau colosale, orchestrate,
într-o primă deoarece
ază, 4eza orţelesăpuse
r şi-a propus în !octerenul
tatoneze - şi urmările
într-uncare puteau
domeniu la care observase de!a că venerabilul 0assini era slab: orgoliul, simţul ego-ului oarte
dezvoltat, care i-ar i putut micşora în mod strategic vigilenţa şi orţa interioară.
? $eci uncţia pe care o aveţi în lo!ă este una dintre cele mai înalte. Dtiam că ierarhizarea se ace
după aşa numitele "grade de promovare#, care sunt treizeci şi trei. ? Brupul 1ilderberg nu este
propriu-zis o lo!ă6 el înseamnă cu mult mai mult decât atât, dar nu e necesar să intru acum în amănunte,
într-adevăr, există această ierarhizare în treizeci şi trei de grade la nivelul lo!elor, care trebuie să respecte
nişte criterii clare, însă trebuie să ştii 4ă ele reprezintă un el de "aţadă# pentru cei din exterior.
%devărata putere depăşeşte cu mult cel de-al treizeci şi treilea grad ierarhic şi angrenează alte condiţii pe
care ţi le pot dezvălui, însă, numai într-o anumită con!unctură. $epinde doar de tine să ii receptiv aţă de
o astel de situaţie. Imaginează-ţi o casă mare care, pentru a arăta cât mai rumos, trebuie zugrăvită
elegant, cu multă atenţie la detalii. %nalogic vorbind, acestea ar i gradele de iniţiere. 0arile bogăţii şi
secrete se ală,
număr, care totuşi,din
diri!ează în interiorul casei,
umbră bunul nevăzute
mers şi neştiute
al întregii clădiri: decât de stăpânii
îngri!irea, acesteia,prosperitatea
administrarea, oarte puţini la
ei. 2entru asta nu e însă nevoie ca ei să ie cunoscuţi de ceilalţioameni şi, de asemenea, nutrebuie ştiute
nici căile prin care ei acţionează. =şti inteligent şi poţi să înţelegi uşor ce am vrut să spun.
4ezar observase că, treptat, senior 0assini trecuse la o ormă de adresare mai amiliară şi mai directă.
%cesta putea i un avanta!, deoarece o anumită amiliaritate în discuţie putea să avorizeze dezvăluirea
multor secrete. $esigur că, la acest gen de adresare a contribuit şi marele decala! de vârstă între cei doi.
3enerabilul 0assini maniesta, ără îndoială, o mare putere vitală şi o orţă psihică neobişnuită, în
contrast evident cu vârsta respectabilă pe care o avea. $in păcate, radiaţia lui subtilă - prin care ve-
nerabilul era oricând capabil să domine iinţele umane comune, în marea lor ma!oritate slabe sau cu
labilităţi izice ori psihice - era centrată în !urul unui imens orgoliu, a aroganţei şi a sentimentului de
superioritate asupra celorlalţi, !ustiicat probabil de nobleţea stirpei. $e aceea, oricâte merite ar i avut
4ezar şi oricât de bune ar i ost reerinţele sale, despre care putem presupune că erau binecunoscute
elitei din grupul 1ilderberg, totuşi acestea nu erau suiciente pentru ca venerabilul 0assini să-şi
înrâneze instinctul orgoliului.
? %m solicitat această întrevedere prin puterea şi relaţiile pe care le deţinem deoarece cunoaştem
orţele şi capacităţile tale de acţiune. %cest lucru îl preţuim mult mai ales dacă ne serveşte interesele.
&ostind această replică, venerabilul a ăcut prima mutare importantă în !ocul dintre cei doi. $upă cum
se va vedea, însă, mişcările de culise şi planurile ascunse aveau să se dovedească mult mai complicate
decât o simplă propunere, relativ indirectă, de colabo rare la cel mai înaltnivel masonic.
? $omnule 0assini, dacă trebuie să înţeleg ceva anume şi dacă problema se pune într-un mod
special, atunci vă rog să precizaţi acest lucru de la început. $e pildă, care este scopul principal
pentru care doriţi să ac parte din Brupul 1ilderbergA
%titudinea seniorului deveni brusc rece, iar tonul lui căpătă inlexiuni oarte dure.
? =ste într-adevăr aceasta o problemă pentru dumneata, domnule 1radA îţi închipui că ai libertatea
de acumva
%i alege idee
sau de a pune
cine sunt condiţiiA Di cei
în realitate cinecare-
ţi-a spus că veişideveni
compun membru
care sunt al Brupului
criteriile de acces1ilderbergA
la acest nivelA îţi
spun că eşti oarte departe de această poziţie ierarhică şi chiar mai mult decât atât, nu vei putea niciodată
să pătrunzi în cercul intim al acestui grup, din motive pe care, dacă ţi le-aş dezvălui, te-ar bulversa
complet. =le nu ac parte din această lume. &evino deci la idei mai umane şi înţelege că propunerea pe
care ţi-am ăcut-o în mod indirect se reerea de apt la intrarea ta în una dintre cele mai înalte lo!i
masonice mondiale, imediat subordonată Brupului1ilderberg. 7rganizaţia noastră ar avea nevoie de
E+
aportul tău special. aptul că m-am deplasat eu însumi aici, pentru a purta această discuţie în particular cu
tine, te poate ace să înţelegi aptul că noi te apreciem în mod deosebit. $in inormaţiile pe care le
deţinem trebuie să recunosc aptul că orţele şi posibilităţile tale de acţiune sunt impresionante. $upă
cum îţi spuneam, suntem interesaţi de colaborarea cu tine. =xistă un consiliu secret la nivelul acestei
lo!e, care propune direcţiile principale de acţiune în lume, iar aceste propuneri sunt mai apoi analizate
de Brupul 1ilderberg. = ca un el de buclă eed-bacR. %i putea i un pion oarte important în acest
consiliu şi ai putea să dobândeşti tot ce ţi-ai închipuit tu vreodată în lumea asta, stăpânind la discreţie

orice doreşti:
negociem, averi,căoameni,
pentru ceea celux, legi şi
oerim chiar
este guverne.
imens. Nimic
4e rost ar nu
maite avea
va putea
alteopri. Noi nu
discuţii obişnuim
inutile cândsălucrurile
sunt atât de bine precizateA $e altel, sincer să iu, nu prea ai altă posibilitate decât pe aceea de
accepta colaborarea.
'punând aceasta cu o siguranţă de neclintit, venerabilul 0assini ăcu un gest speciic cu mâna
întinsă, retezând aerul. 2robabil că o altă persoană în locul lui 4ezar ar i ost intimidată şi chiar
năucită atât de rapiditatea cu care avansase discuţia, cât şi de perspectivele abuloase pe care ea le oerea.
4ezar mi-a dezvăluit că acela a ost un moment critic al întâlnirii. $eşi complexă în aparenţă,
problema nu prezenta decât două alternative evidente: să accepte propunerea de colaborare, ceea ce
implica intrarea în societatea masonică şi propulsarea rapidă în treptele cel mai înalte ale ierarhiei
sale6 sau să respingă această propunere, ceea ce ar i atras ulterior un lanţ imprevizibil de urmări
neplăcute atât în ceea ce priveşte propria lui persoană cât şi în ceea ce priveşte activitatea
departamentului, în acel moment, 4ezar nu cunoştea încă datele principale despre interesele "la vâr#
ale rancmasoneriei,
acestei însă eraşideosebit
organizaţii mondiale de care
căile prin interesat să le ale,
ea urmărea să-şipentru
atingăa scopurile.
înţelege motivaţiile
4on!unctura oculte
i se ale
părea
avorabilă şi punctul în care a!unsese discuţia îi oerea posibilitatea să o conducă treptat spre ceea ce îl
interesa, stimulând orgoliul şi sentimentul puterii pe care senior 0assini le maniesta cu precădere.
;otuşi, sarcina nu era deloc uşoară, deoarece venerabilul reprezenta un interlocutor oarte abil şi
viclean, care în plus avea o mare inteligenţă şi orţă mentală. $in neericire, acestea erau de!a orientate
în sens pround negativ.
4ezar a simţit intuitiv că, dacă ar i declinat imediat propunerea, "!ocul# ar i ost închis şi seniorul ar i
plecat ără să încerce să- convingă. 4ezar nu ar mai i reuşit să ale nimic iar urmările reuzului său ar
i ost imprevizibile. %şadar, a luat hotărârea de a înşela vigilenţa seniorului şi, sub masca acceptării
propunerii, să ale cât mai multe lucruri despre aspectele de culise ale masoneriei mondiale. $intr-o
anumită perspectivă, el şi-a asumat atunci o misiune de "RamiRaze sub acoperire#, dar se simţea stăpân şi
încrezător în puterile sale pentru a ace aţă eventualelor situaţii diicile cu care avea să se conrunte.

Ad"/$rul o#ult al Or0ania%i"i Ma(oni#"

? =ste palpitant ceea ce îmi spuneţi, domnule 0assini. %ş vrea totuşi să înţeleg cum a ost şi este
posibil să deţineţi o aşa mare inluenţă. 3ă mărturisesc că aceasta mi se pare oarte interesant.
0ulţumit de turnura pe care o luase discuţia, senior 0assini răspunse cu solicitudine, căzând
aparent în "plasa# relativ simplă pe care i-a întins-o 4ezar.
? 7, dragul meu, sunt oarte multe eluri de a obţine inluenţă şi aici trebuie să-ţi spun că suntem
adevăraţi maeştri. 2rincipalul lucru de care ai nevoie la acest capitol este Nu poţi să construieşti
răbdarea.
palate grandioase şi elegante, pentru a te bucura de toate plăcerile pe care acestea ţi le pun la dispoziţie,
ără a i tenace, vigilent şi mai ales răbdător, chiar şi în aţa unor aparente eşecuri. ;otulprinde contur
în timp şi uneori această perioadă poate i oarte îndelungată. 3enerabilii noştri maeştri din trecut au
avut o viziune
lăcomit măreaţă,
la interese de ansamblu,
meschine, egoiste, asupra situaţiei
ci au dorit inale, care
din răsputeri acum este şioarte
să întărească aproape. =ibazele
să consolideze nu s-au
masoneriei, adaptând pe parcursul epocilor principiile ei directoare în conormitate cu speciicul evoluţiei
umane, în ond, de ce s-ar i îngri!it doar de ei şi de amiliile lorA Nu aveau oricum cei mai mulţi
bani, cele mai mari bogăţii şi cele mai bune condiţii de traiA Nu legaseră între ei !urământul erm de a se
a!uta şi spri!ini reciproc la nevoieA îţi spun că ei au ost adevăraţii arhitecţi care au iniţiat şi apoi au stabilit
principiile după care uncţionează sistemul social actual. /egat de aceşti "arhitecţi# care au conceput
E
întregul plan încă deacum câteva mii de ani, nu îţi pot dezvălui mai multe la momentul actual, deoarece
este un secret teribil pe care nici chiar cei din Brupul 1ilderberg nu îl cunosc cu toţii, în epoca
modernă - şi prin aceasta mă reer la ultimele două-trei sute de ani -, venerabilii maeştri nu au ăcut
altceva decât să aplice în mod inteligent principiile de bază care erau de!a stabilite şi să le adapteze la
structura vremurilor pe care le trăiau. %cţiunile lor au ost dezvoltate de la o generaţie la alta, păstrând
acelaşi impuls şi aceleaşi idei iniţiale, deoarece trebuie să-ţi spun că la vârul ierarhiei noastre se ală
numai descendenţi pe linie regalădin arbori genealogici de suteşi chiar mii deani. 'untemoarte atenţi

la acest
timp am aspreuşit
ect pentru
să aeli
nu ne amgenele
minăm este ca rece
cu si
celelalte
ve. rase. 4hiar şi aşa, au existat unele excepţii, însă în
? 3orbiţi, probabil, de amiliile regale din =uropa şi de marii bancheri de la sârşitul =vului 0ediuA a
întrebat4ezar pentru a oeri un câm p de dezvoltare a subiectului.
? $esigur. =i nu erau revoluţionari6 ei nu susţineau o ideologie rigidă şi nici o ilozoie particulară şi
alambicată. orţa lor nu a constat niciodată în puterea braţelor sau în spiritul avânta t6 din rândurile
lor nu s-au ridicat nicicând eroi sau vâruri ale societăţii, în schimb, au înţe les oarte repede că, pentr ua
reuşi, au nevoie de un alt algoritm, care să-şi extragă orţa şi energia din înseşi orţele, deciziile şi
acţiunile oamenilor. =rau ini psihologi şi au ăcut hiar c de la înc
eput unele obse rvaţii esenţiale. %u
sesizat, de exemplu, că sistemul vieţii comunitare, indierent că acesta are la bază monarhia,
republic a sau orice alt tip de guvernăm ânt, se bazează pe conducere.%ceastă realitate implica două
aşa-zise "grupe #: pe de o parte, marea masă a oamenilor din popor sau gloata, adică populaţia
ma!oritară6 iar pe de altă parte, elita conducă toare care, într-un el sau altul, se străduia să menţin ă
bunul mers al "turmei de oi#. %ceastă constatare simplă a &eprezentat baza pe care şi-au clădit întregul
plan.
? $ar de ce era aşa important pentru ei aptul că exis tau aceste două categorii de populaţieA a întrebat
repede 4ezar.
4a un veritabil maestru mason iniţiat în secretele obscure ale 7rganizaţiei sale, se nior 0 assini
începu sădezvăluie însuşi nucleul ideologic rancmasoal nerieila nivelmondia l.
? %ceastă situaţie era şi este oarte importantă datorită aptului că mereu au existat interese
antagoniceîntre cele două grupări de populaţie. /ucrurile trebuiau aran!ate în aşa el, încât aceste
interese contrare să nu dispară niciodată complet, adică altel spus să nu existe niciodată pace
veritabilă între oameni. 2entru aceasta era necesar să se servească prin dierite metode ambele
"tabere# sau "grupări#, însă ără ca ele să cunoască acest lucru. Iluminaţii noştri au împins iscusinţa şi
abilitatea unor astel de uneltiri până la perecţiunea de a merge cu câte un picior în iecare dintre cele
două bărci şi, totuşi, să nu cadă niciodată în apăC
4ezar nu a scăpat ocazia de a ridica din nou balonul la ileu:
? $ar cum reuşeau aceastaA 4e metode oloseauA
? %veau nevoie de nişte "pârghii# puternice şi, la srcinea acţiunilor, acestea au ost doar două:
banii şi natura inferioară a omului,care ceda în aţa tentaţiilor ce îi erau oerite. %ceastă combinaţie le-
a asigurat mereu succesul, pentru că ce nu se potrivea într-o parte, era binevenit în cealaltă şi astel s-a
a!uns ca această "reţetă# care olosea intriga, minciuna, tentaţiile şi preăcătoria să permită extinderea
rapidă a inluenţei noastre în întreaga lume. 'igur, în perioada actuală trebuie să ţinem seama de o serie
întreagă de alţi actori, printre care cei mai importanţi îi considerăm a i numărul de locuitori ai planetei şi
avansul tehnologic remarcabil. $ar în esenţă, bazele principiale ale organizaţiei noastre masonice au ost
puse cu mult timp în urmă şi ele sunt atât de solide şi s-au iniltrat atât de pround în conştiinţa
oamenilor, încât succesul deplin al programului nostru nu mai constituie acum decât o chestiune de timp
pentru a i realizat în totalitate.
'punândspuselor
eectul acestea,sale
senior 0assini
asupra a zâmbit
lui 4ezar. 2entrusatisăcut
a-şi !ucaşirolul
a aprins o ţigară
cât mai lungă îldeîntrebă:
bine, acesta oi. =vident, aştepta
? Nu înţeleg însă care e motivul pentru care a ost şi este depus acest uriaş eort de mii şi mii de aniA
'ulând uşor umul de ţigară, senior 0assini îl privea pe 4ezar printre pleoapele întredeschise, în
imensul lui orgoliu, el considera de!a că repurtase un succes deplin în ceea ce îşi propusese. 2e de altă
parte, 4ezar a apreciat că această opinie eronată a slăbit vigilenţa venerabilului, ăcându- să se lanseze
bine dispus în noi şi bogate explicaţii.
E*
? $ragul meu, aici lucrurile sunt chiar simple. 0otivul principal a ost şi va i mereu acapararea
puterii !4e altceva îţi închipui că am putea urmări să obţinem pe o perioadă imensă de timpA Pai, spune-
mi, nu te siiC 1aniA %proape toate inanţele lumii ne aparţin, graţie păien!enişului bancar pe care -
am ţesut în ultimele secole. $eoarece civilizaţia se dezvoltă din ce în ce mai mult, am urmărit să creăm
un sistem social în care oamenii să depindă în totalitate de veniturile lor inanciare. 1ani, bani, tot
mai mulţi baniC 7 idee ixă care trebuia să ie răspândită pretutindeni. $ar, pentru a avea bani trebuie să
produci, iar pentru a produce trebuie să munceşti şi ca să munceşti îţi trebuie timp. %m ormat deci o

ecuaţie
la capăt.care reprezintă
&ezultatul de acela
a ost apt un
căcerc vicios,
oamenii au aproape
a!uns să ără rezolvare,
muncească deoarece
pentru nu poţi
noi până a!unge niciodată
la epuizare, atraşi
mereu de mira!ul obţinerii unor sume tot mai mari de bani, care de apt sunt cheltuite oarte repede
în ritmul alert al lumii şi al tentaţiilor de tot elul care o caracterizează.
;otuşi, oricât de mulţi bani ar obţine prin muncă, adevăratele bogăţii şi sumele imense de bani sunt tot în
posesia noastră, păstrate în băncile noastre sau investite în diverse titluri de proprietăţi. 4hiar dacă
apar zece sau o sută de oameni oarte bogaţi în ul me, care nu ac parte din lo!ile noastre, ei nu reprezintă
totuşi nici o ameninţare, deoarece sunt individualităţi separate care nu urmăresc un scop precis,de mare
anvergură. $esigur, pe cei mai mulţi dintre ei avem gri!ă să-i atragem încă de la începutul carierei lor
strălucite în 7rganizaţie şi astel puterea noastră creşte. 4ei care reuză nu rezistă însă mult timp
singuri. $acă într-un el sau altul devin o ameninţare pentru noi, atunci ne unim orţele pentru a le
provoca alimentul, cu riscul anumitor pierderi în propria noastră tabără, dar imensul angrena!
inanciar pe care noi -am construit ne permite să realizăm oarte repede o reechilibrare a balanţei
inanciare printr-o
obicei urmărim ca,creştere în altă
atunci când parte.se
aceasta 7biectivul este acela
ală în pragul ca respectiva
colapsului persoană
şi când se să ie învinsă.
simte iremediabil $e
pierdută,
să-i oerim încă o dată şansa pe care iniţial a reuzat-o. $e cele mai multe ori acel om de aaceri acceptă.
@rmează, desigur, o revenire spectaculoasă în aacerile personale, dar de!a persoana trebuie să respecte
anumite condiţii erme din partea noastră, pe care nu le mai poate evita.
5ntotdeauna noi avem ceva de câştigat. ie un om politic inluent care să ne susţină interesele6 acesta
este cazul cel mai întâlnit şi aproape cel mai uşor de abricat. ie un mare om de aaceri, ai cărui bani îi
administrăm noi în cea mai mare parte, prin propriile noastre iliere.
Ne interesează, aşadar, să creăm cât mai multe astel de "cercuri vicioase#, în baza lor am construit
societatea modernă, am ormat aşa-zisa "celulă a societăţii#, adică amilia, pe care am legat-o strâns în
lanţul unor interminabile dependenţe: serviciu, casă, conort, maşină, împrumuturi la bancă,
obligaţii contractualepe perioadeoarte lungi de timp, care uneori se întind launa sau două genera ţii din
amiliarespectivă.
&olul "cercurilor vicioase# este acela dea creadependenţa, pentru că atunci când există dependenţă,
lipseşte libertatea. $ependenţa atrage automat un gen de înrobire, de limitare şi noi avem nevoie ca
oamenii să ie cât mai limitaţi şi mecanici în acţiunile lor, care trebuie să devină aproape stereotipe.
%ceasta a ost ideea principală pentru care am impus în mod gradat munca divizată în cât mai multe
domenii şi subdomenii. $acă cerinţa postului respectiv este simplă, aproape minimă dar repetitivă,
omul devine în scurt timp un el de "robot# care ascultă ce i se spune şi ace ce i se ordonă.
Nu este necesar ca oamenii să gândească prea mult6 aceasta poate să devine ceva periculos, poate naşte
idei care să ie contrare scopurilor noastre. $e aceea, am urmărit să extindem controlul asupra
populaţiei tot mai numeroase chiar şi în aara serviciului, adică în timpul liber. $m permis astel
tehnologiei şi inventicii să capteze masele de oameni prin anumite mi!loace a căror lipsă ni s-ar părea acum
sinonimă cu o catastroă: televiziunea, teleonul, computerul. Ideea noastră a avut un succes enorm,
deoarece pe lângă crearea dependenţei populaţiei aţă de aceste mi!loace tehnologice, ne-a oerit
totodată
5n şi controlul
prezent, difuzării informaţiei.
datorită caracteristicilor vremurilor pe care le trăim, informaţia deţine primul loc în
ceea ce priveşte "armele# cu care acţionăm în lume. 2asul următor a ost simplu de intuit: controlând
mi!loacele şi instituţiile mass-media, controlăm implicit conţinutul şi calitatea inormaţiei. $e aceea,
unul dintre obiectivele de bază a ost acela de a obţine controlul asupra celor mai mari trusturi de
presă, radio şi televiziune din lume.
? 3reţi să spuneţi că astea au ost suiciente pentru a avea control asupra omeniriiA a întrebat 4ezar.
E
? =vident că nu6 mass-media nu avea răspândire decât într-o zonă limitată a lumii. $e aceea, mai
erau necesare nişte "metode# de sub!ugare, care şi ele trebuiau să tenteze pe cei mulţi. %m început să
spri!inim din umbră, ca o "eminenţă cenuşie#, prolierarea distribuţiei drogurilor, mai ales a celor de
sinteză. Dtiind prea bine că acestea, alături de tutun, alcool şi caea, distrug corpul omului, am întreţinut
în mod deliberat o aşa-zisă "luptă de combatere# a lor, care nu a ăcut decât să intensiice şi mai mult nevoia
de a consuma aceste substanţe. %m creat con-cernuri imense de abricare a ţigărilor, băuturilor ine şi a
caelei6 aproape toţi preşedinţii şi patronii acestor giganţi în lumea aacerilor sunt membri venerabili în

lo!ele
? celeacestea
;oate mai înalte ale ca
îmi apar 7rganizaţiei noastre,
un atac concertat adăug
ă senior
împotriva 0assini
omuluiC mulţumit.
se preăcu 4ezar că abia atunci a realizat
ideea. ără să ie deloc aectat, venerabilul răspunse cu nonşalanţă:
? $ragul meu, este de!a diicil să controlăm şi să coordonăm mai bine de şase miliarde de oameni.
;rebuie să înţelegi că o mulţime este cu atât mai uşor de manevrat cu cât ea este mai dispersată şi mai
conuză. $acă, în plus, ea nu depăşeşte un anumit număr de persoane, atunci lucrurile sunt chiar
simple, având în vedere tehnologia de manipulare mentală de care dispunem în momentul actual. %şadar,
ce importanţă crezi că mai prezintă cele câteva milioane de oameni care mor zilnic, mare parte dintre ei
din cauza bolilor, provocate de droguriA
3enerabilul ăcu o scurtă pauză în prezentarea lui cinică, părând să relecteze la ceea ce urma să-i
spună lui 4ezar.
? @nul dintre scopurile noastre principale a ost acela de a stopa prolierarea oamenilor pe planetă.
0ai mult chiar, trebuia să micşorăm drastic populaţia globului. 2entru aceasta aveam nevoie de metode
care să ucidăpentru
ultrasecrete în timp scurt un unor
producerea numărviruşi
oarteextrem
mare de
de virulenţi.
oameni. %m inanţat
@nele proiecte au
experimente de dat
cercetare
greş, altele însă
ne-au mulţumit prin rezultatele obţinute.
? %dică prin răul provocat, prin crimele "naturale#A
? ;rebuie să vedem problema din punct de vedere practic. $oar aşa ne putem construi temeinic
scopurile pe care ni le-am propus. $acă ceva sau cineva se opune, nu poate rezista mult timp împotriva
noastră. $upă cum îţi spuneam, "armele# noastre nu sunt niciodată prezentate pe aţă. $impotrivă, ele
îmbracă mai mereu o haină pround umanitară, dar apasă pe acele puncte slabe pe care tot noi le-am creat în
sistem şi care în marea lor ma!oritate nu sunt cunoscute depopulaţie. 1azacare ne oeră sursele ascunse
de manipulare a populaţiei este constituţia unui stat.%lcătuirea ei este o adevărată ştiinţă apsihologiei şi
manipulării omului şi de aceea am avut gri!ă ca la conceperea constituţiilor principalelor state-puteri ale
lumii să ia parte şi reprezentanţii noştri. 4onstituţiile trebuie să aibă o ormă umanitară, chiar pompoasă şi
relativ complicată, dar totodată să ascundă în prounzimea lor modalităţile eiciente de subminare şi
control a populaţiei.
2oate cea mai răspândită metodă pe care noi am creat-o şi am întreţinut-o în mod indirect de-a lungul
timpului este cea a conlictelor, revoluţiilor şi războaielor în dierite zone de pe glob. 4onruntările armate
au constituit dintotdeauna, pentru noi, o reală şi uriaşă sursă de venituri precum şi o subtilă mod alitate de
menţinere şi diri!are a inluenţei şi puterii la nivel mondial. 'peculăm orice diicultate economică sau
socială, în special la ţările mai puţin dezvoltate. $atorită inluenţei bancare pe care o deţinem,
acţionăm din umbră la nivelul condu cerii statului respectiv şi înacelaşi mod acţionăm şi încazul statului
advers. Nu ne implicăm niciodată într-o singură parte sau direcţie, deoarece rezultatul poate i incert.
Impulsionând însă în secret ambele tabere, noi vom i cei câştigaţi, indierent de rezultatul inal al
conlictului. 2erioada actuală se pretează mai ales la crearea unor conlicte de ordin etnic şi economic.
'unt simplu de produs, durează mult şi atrag numeroase alte interese din partea altor state mai
puternice, dar rivale, astel încât până la urmă războiul respectiv devine un război între marile puteri ale
lumii şisau
politice maimilitare,
puţin oaucauză naţională
sorginte limitată.
masonică. %proape
3enerabilii toate
noştri marile
se ală organisme
plasaţi în puncteleinternaţionale,
cheie şi urmeazăie ele
cu exactitate planurile noastre. Fi-am spus că noi avem răbdare. 4aria roade încet, dar sigur, până şi cel
mai gros trunchide copac. 7N@ şi N%;7, ca să numesc doar două dintre cele maiinluente "arme# ale
noastre, s-au dovedit decizii salutare când am hotărât ormarea lor.
? $omnule 0assini, este totuşi ceva care nu înţeleg, zise 4ezar, abordând o mină voit contrariată.
4um ar putea cineva să creadă că tot ce este mai important în lume este o consecinţă directă a acţiunilor
EE
şi planurilor 7rganizaţiei 0asonice mondialeA %ceasta este chiar absurd şi inconceptibilC
'enior 0assini râse cu potă şi îşi mai aprinse o ţigară de oi. îl măsura pe 4ezar în tăcere, printre norii de
um albăstrui care se dispersau lent în aerul răcoros de munte. 2entru o clipă, 4ezar a crezut că exagerase
în intenţiile lui şi că venerabilul i-a înţeles planul. $ar temerile i-au ost curând spulberate.
? $ragul meu, acesta este unul dintre punctele esenţiale ale doctrinei noastre. %şa cum ţi le prezint eu
ţie, lucrurile par într-adevăr atât de absurde şi îmbracă o haină atât de grotescă, încât acuzaţiile care ni s-ar
putea aduce ar apărea într-o lumină de-a dreptul hilarăC într-un anumit el, acesta este nucleul ideologiei

noastre:unui
opuse să acţionezi în direcţia
astel de plan. planului
în elul acesta stabilit, dar în acelaşi
poţi să înţelegi timp
mai uşor desăceaci să parăsăcăim
nu dorim acţiunile tale sunt
mediatizaţi,
de ce nu dorim onoruri, aimă sau recunoaştere publică, deoarece acestea sunt trecătoare şi, în plus, ele
sunt diri!ate chiar de noi înşine prin intermediul pârghiilor de control pe care le deţinem în mass-
media. 'uccesul organizaţiei noastre constă mai ales în aptul că ormăm un grup şi nu acţionăm doar în
conormitate cu interesul individual. %cţiunile noastre sunt mereu corelate şi urmăresc un scop precis,
iar a!utorul pe care ni- oerim reciproc şi discreţia totală sunt esenţiale pentru asigurarea succesului.
$e altel, regulile şi !urămintele ordinului nostru sunt oarte stricte, iar pedepsele oarte aspre...
;e întrebi, probabil, ce mă ace să-ţi vorbesc cu asemenea deschidere, ără nici un el de teamă şi
oarte sigur pe mine. ;e asigur că, ăcând aceasta, am evaluat corect situaţia. 'au îţi închipui că, auzind
aceste lucruri, le vei putea ace cunoscute lumii întregiA
%ici, senior 0assini a râs cu potă, dar imediat după aceea ochii lui deveniră reci şi tăioşi.
? Nu ai nici o putere şi nici o inluenţă în exterior, domnule 1radC 4hiar din momentul în care ai
intrat
ori ne în atenţiaără
urmezi nostră nu teori
condiţii, maidevii
poţipersana
sustrage ei. 2osibilităţile pe care le ai la dispoziţie sunt precise:
non grata. %nalizează puţin situaţia: eşti singur, nu ai
legături cu exteriorul şi te ali supus unui regim de cea mai înaltă securitate. 4rezi tu, oare, că ne este
greu să determinăm înlăturarea ta dacă am dori cu adevărat acest lucruA $ar de ce să acem aceasta, când
tu însuţi ne poţi spri!ini planurileA în plus, vei cunoaşte lucruri pe care nici măcar nu ţi le-ai închipuit
şi te vei bu4ura de imunitate şi protecţie absolută. $intr-o anumită perspectivă eşti preţios, însă ceea ce
este preţios trebuie să-şi arate utilitatea. $e aceea, dragul meu, nu văd nici un motiv să-ţi ascund ceva din
principiile şi modalităţile de acţiune masonice. %r însemna să te consider un adept obişnuit, cu o minte
slabă, dar nu acesta este adevărul. 0aimult decât atât, pentru ca tu să nu consideri totuşi prea brutală
această abordare, care este în cazul tău mai specială, doresc să maniestăm un respec t reciproc şi să
purtăm în mod civilizat această discuţie. 4hiar vreau să-ţi creez cadrul aparent al unei alegeri sau decizii
şi să-ţi oer o perioadă de timp de gândire. $ar în realitate, îţi repet, nu ai nimic din toate acestea,
deoarece noi suntem cei care deţinem puterea. Nu îţi rămâne, practic, decât să ne urmezi.
Mudecă la rece întreaga situaţie. 4e crezi că ai putea aceA 4ine îţi închipui că te-ar putea asculta ără să te
considere nebunA 0asoneria a ost dintotdeauna ocultată6 ar i ost împotriva scopurilor noastre
adevărate să ne atribuim marile idei sau curente sociale şi culturale, ideologiile sau principiile de
avangardă ale lumii deşi, în marea lor ma!oritate, noi suntem cei care le-am creat, în loc de aceasta, s-a
optat pentru discreţie, mister, retragere şi acţiune din umbră. 'unt relativ puţini cei care au auzit despre
denumirea de "mason# sau "rancmason# şi chiar dacă aceasta li se pare vag cunoscută, ei nu au totuşi
vreo idee despre ce înseamnă ea în realitate. %cest mister, această ocultare pe care o întreţinem, ne-a
ost de mare a!utor în decursul timpului, în aceste condiţii, imaginează-ţi că cineva iese în lume şi
răspândeşte inormaţiile pe care ţi le-am dat6 cine -ar crede, cine -ar ascultaA
? 'e poate să aveţi dreptate, dar nu ignoraţi orţa unui curent general de opinie, care poate să distrugă
tot ce aţi clădit până acum, a remarcat 4ezar cu luciditate.
? Noi ştim că de!a sunt mulţi, îndeosebi intelectuali, care cunosc cel puţin o parte a adevărului despre noi
şi pe caresocial
sistemul nu-i mai putem
pe care -amminţi,
creatdar
totprin comparaţie
noi şi cu cel
mai ales de restul populaţiei, pe
inormaţional care este
care îndobitocită
îl diri!ăm de în
aproape
totalitate, aceştia sunt cu adevărat o minoritate, în plus, ei sunt dispersaţi şi ameninţaţi de avertismentele
indirecte pe care noi le trimitem, în această situaţie, chiar dacă unii oameni cunosc adevăratele
noastre intenţii, vor adopta o atitudine pasivă, considerând că sunt lipsiţi de putere, de avânt, de posibi-
litatea de a acţiona în mod eicient. =i adoptă atunci varianta victimei care se lamentează: "Dtiu, dar ce pot
să acA 4e putem noi să acemA 'untem legaţi de mîini şi de picioare. 'untem controlaţi şi
E<
supravegheaţi în tot ceea ce acem. Nu cred că mai avem vreo şansă#, în acest el, un egment
s important
al populaţiei care ar putea să ne provoace mari greutăţi şi probleme a depus de!a armele înainte de a
începe lupta.
%tunci când mai apare totuşi cineva care urmăreşte să ne atace şi să prezinte realitatea acţiunilor noastre
celor care nu o cunosc, avem multiplemi!loace de "liniştire#a lui. &eplicile noastre sunt atunci bine
gândite şi au la bază o ină cunoaştere a psihologiei umane. =le încep aproape totdeauna prin lansarea
unei ştiri alse, negative, despre acea persoană, pentru că după cum îţi spuneam, controlăm oarte bine

sectorul
sunt de diuzare
distribuite a inormaţiei
în toată prinală
ţara. 4ititorii mass-media.
în acest el'ădespre
presupunem căalsă,
acea ştire ştireacare
apareeste
în negativă.
câteva ziare, care
4hiar dacă a doua zi sau în zilele următoare aceasta este vehement contrazisă sau chiardacă apare o
dezminţire, aptul a ost de!a consumat, în primul rând, nu este deloc obligatoriu ca cel care a citit ştirea
alsă să mai citească a doua zi şi dezminţirea, rămânând în acest el cu o idee negativă despre
persoana respectivă, chiar dacă acea idee este alsă. In al doilea rând, noi trebuie să speculăm cât mai
mult tendinţa vicioasă a omului contemporan de a se orienta mai mereu spre ştiri senzaţionale care au
un pronunţat caracter negativ.
4unoaştem prea bine inluenţa unor astel de sugestii negative sau impactul lor teribil asupra naturii
emoţionale a omului. Dtim că ele distrug structurile energetice armonioase din aura sa, ştim că aduc o
ormă subtilă de stres la nivel psihic şi cunoaştem de asemenea aptul că ele coboară vibraţia
percepţiilor pozitive şi a intenţiilor beneice ale omului. ;oate acestea ne servesc însă oarte bine
interesele noastre, deoarece îi obosesc şi îi debu-solează pe oameni, îi determină să ie lipsiţi de
vigilenţă
&ealizăm şiastel
supericiali.
un scop pe care -am urmărit mereu cu perseverenţă: creşterea entropiei sociale,
îndrăznesc chiar să spun că noi suntem cei care au adus această veritabilă ştiinţă aproape de
perecţiune. 2entru a realiza această entropie socială, care determină o stare de conuzie aproape
totală, ne slu!im mereu de ştiri contradictorii, adeseori având un conţinut sinistru, pround negativ6
susţinem şi impulsionăm cărţi care prezintă subiecte puerile sau antastice, dar care totuşi au o notă
atractivă pentru a capta interesul minţilor slabe, alaten căutare de senzaţional.Noi înşine am lansat
această sintagmă şi am avut gri!ă ca astel de apariţii editoriale să proliereze şi chiar să ie acceptate de
populaţie, care acum le consideră oarte valoroase.
'istemul economic şi social pe care -am impus încura!ează oarte mult competiţia în aspectul ei
nearmonios, stimulează concurenţa neloială şi îndeamnă la un consum cât mai mare de măruri. ;oate
acestea sunt !ustiicate de un interes umanitar, acela de ormare a omului şi de motivare a sa pentru a
străbate "!ungla# vieţii, care ameninţă să- suoce, în realitate, însă, această preocupare şi agitaţie nebună a
omului, care îl ţine mai mereu ocupat şi tensionat, nu duce decât la o diminuare semniicativă a valorilor
care sunt cu adevărat morale şi etice în viaţă, adică la pervertirea caracterului iinţei umane.
=xploatăm aceste idei şi posibilităţi la aproape orice nivel de diuzare a lor prin mass-media. %ceasta
ne-a determinat să încura!ăm şi să spri!inim prolierarea sexualităţii în ormele ei aberante şi a
pornograiei până la limite aproape inimaginabile, deoarece am constatat că orţa şi virilitatea
bărbatului, precum şi sensibilitatea şi intuiţia emeii diminuează oarte repede atunci când sunt
conruntate cu astel de practici rele. în aceste condiţii omul devine labil, cedează mult mai repede
tentaţiilor şi, ceea ce este oarte important, poate i controlat cu uşurinţă. 2entru a ne realiza
planurile este necesar ca împotrivirea să ie minimă6 de aceea, într-o primă etapă noi oerim idei şi
posibilităţi avanta!oase oamenilor, pentru ca mai apoi să proităm din plin de slăbiciunile lor sau de anumite
prevederi ale contractelor în care ei s-au implicat orbeşte.
'ocietatea actuală se pretează oarte bine la modelul acestei acţiuni. Noi oerim oamenilor tot mai multe
tentaţii, deoarece
plăcerilor amaproape
de tot elul, permis ără
dezvoltarea explozivă
discriminare. Dtim că aaceasta
tehnologiei, iarvoinţa
le macină ei cadşi un
în plasa
om ărăstimulentelor
voinţă şi
proprie este precum un animal neştiutor care este dus la tăiere.
7 atenţie deosebită acordăm aici tineretului, deoarece dacă vrei ca un copac să nu aibă roade, trebuie să-
usuci încă de când este puiet. ;ot ceea ce poate ampliica pornirile vicioase în copii şi adolescenţi este
prezentat în mod oarte atractiv, tentant6 ne orientăm astel mai ales spre diuzarea ilmelor în care
este exacerbată violenţa, a ilmelor de groază şi a celor în care se accentuează pornirile sadice sau
E
trăsăturile pround negative ale caracterului. 2entru a încura!a vizionarea lor ne olosim oarte mult de
publicitate; aş putea spune că publicitatea a a!uns, într-un el, chiar inima comerţului. %m stimulat deci în
cel mai înalt grad tendinţa populaţiei de a consuma. %ceasta a devenit ca un el de "boală
contemporană# a omului6 chiar dacă nu are nevoie de ceva anume, el totuşi trebuie să cumpere, să
consume şi iar să cumpere, de cele mai multe ori lucruri lipsite de importanţă sau chiar pentru a-şi ace
provizii în exces.
2e de altă parte, există o legătură strânsă între tentaţia exercitată de bani şi modalităţile prin care aceştia

pot i obţinuţi,
practic, în sistemul
este aproape economic
imposibil şi legic
să o aci pe cinstite.
pe căi care noi $e
-am impus
aceea, nu bogătaşilor
clasa e uşor să devii
este înbogat şi,
cea mai
mare parte o clasă socială viciată şi pervertită.Necinstea şi pervertireacelor bogaţi -ia determinatsă aibă
propriile lor secrete şi atunci când un om are secrete, apar şi obligaţiile lui aţă de alţii, mai ales prin
intermediul şanta!ului. Noi ştim oarte bine cum să exploatăm astel de situaţii, deoarece noi înşine
suntem artizanii ei.
? 4red totuşi că nu toţi oamenii acţionează în acest el. $acă acesta este adevărul, cum procedaţi în
astelde cazuri, domnule 0assiniA s-a interesatar. 4ez
3enerabilul ridicănepăsător din umeri.
? 'unt prea puţini cei rămaşi, practic nu merită să ne interesăm de ei. 'ă luăm ca exemplu ţara ta. %ici
ne-am instalat oamenii cu o mare uşurinţă, deoarece am ştiut să speculăm trecerea de la un regim
totalitar, ale cărui baze tot noi le-am pus, lao aparentă libertate de acţiune. %m intuit corect,de pildă,
lăcomia şi lipsa de scrupule care apar la omul supus mult timp dieritelor temeri şi privaţiuni. @n astel
de om esteseprecum
deşertului, repedeun călătorla oarte
imediat izvorulînsetat
cu apăînşipustiul 'aharei
nu-i pasă care,înatunci
că el este trupulcând
gol şia!unge la lumea
că toată oaza îl
priveşte. $upă &evoluţia din ţara voastră nu am avut altceva de ăcut decât să aşteptăm şi să
încura!ăm dezastrul economic, dar mai ales corupţia şi tentaţia românului înaţa strălucirii banului.
$upă o lungă perioadă de privaţiuni şi lipsuri de tot elul care i-au provocat o mare suerinţă, era de
aşteptat ca el să cedeze oarte repede în aţa tentaţiilor care apăreau. Di într-adevăr, aproape toţi au
căzut în această plasă. %tunci am început să acţionăm şi din punct de vedere politic. Nu-ţi ace gri!i, e o
metodă pe care o aplicăm în aproape toate statele. ;rebuia să im siguri că principalele posturi din
2arlament şi Buvern sunt ocupate de oameni în vârstă, mulţi dintre ei cu un caracter slab, uşor de
manipulat. 4elor care erau maturi şi dinamici le-am cultivatcu gri!ă latura orgolioasă iinţei
a şimai ales
sentimentul înşelător al puterii, care în cazul lor nu reprezenta totuşi o caracteristică dominantă de
adevăraţi conducători, în acest el am exacerbat în ei egoismul, meschinăria şi ipocrizia. =ra necesar
să avem în posturi-cheie oameni care pot i tentaţi destul de uşor cu aaceri oneroase, care în acelaşi timp
ar ace orice pentru a-şi păstra postul şi uncţia, în mare parte am reuşit. =orturile noastre în această
direcţie au ost minime, deo
arece aviditatea şi lăcomia după bani, dubl ate de o mare laşitate şiduplicitate
au ăcut din cei mai mulţi dintre politicienii voştri o adunătură demnă de dispreţ. %ceastă situaţie ne
convine, însă nu cred că este cazul să vorbim acum mai multe despre acest subiect.
4ezar se grăbi să proite de scurta pauză.
? Di pentru ce toate acestea, senior 0assiniA 4e urmăreşte de apt rancmasoneriaA $in cele ce mi-aţi
spus până acum, nu văd ce ar putea să-i lipsească şi, totuşi, îmi ace impresia că urmăriţi cu tenacitate o
anumită inalitate.
? $ragul meu, este oarte simplu. 4ând este un rege stăpân absolut peste regatul şi poporul săuA
1ineînţeles, atunci când deţineputerea absolută. %ceasta este, pentru noi, piatra din vârul unghiului:
puterea de dominaţie a întregii lumi trebuie să a!ungă repede în mâinile noastre. /a urma urmelor,
această sete de putere reprezintă motivaţia multor politicieni, guvernanţi şi oameni de aaceri care au
acceptat
căror plansăepătrundă
cucerireaînputerii
rândurile noastre.
mondiale şi $ar deasupra
realizarea unuituturor
controlseperect,
ală elitachiar
venerabililor noştri,individ
asupra iecărui Iluminaţii, al
de pe planetă. 0odalităţile de împlinirea acestui plan sunt atâtde diverse, încât mi-ar necesita prea mult
timp acum să-ţi vorbesc despre ele. îţi voi oeri doar câteva explicaţii6 restul îl vei înţelege şi învăţa
repede după ce te veiintegraregulilor şi concepţiilor organizaţie
i noastre.
Inluenţa şi controlul total asupra omenirii nu pot deveni cu adevărat active decât atunci când vom
reuşi să supervizăm totul. orţele şi puterile însumate de la membrii tuturor organizaţiilor noastre
E8
conduc treptat spre această variantă de ot talitarism, când libertatea şi autonomia unui individ vor i
suocate şi monitorizate de noi încă de la naşterea iinţei. 2entru a i siguri de acest rezultat şi pentru a
experimenta valabilitatea lui, am inventat - cu titlu de experiment -
comunismul. ;otuşi, am constatat
aptul că lipsurile îndelungate, angoasele oamenilor, precum şi cultul personalităţii care apărea, ără
excepţie, la toţi şeii de state comuniste, crea anumite tensiuni şi avoriza chiar maniestarea unei
viziuni lucide asupra situaţiei la unii membri ai populaţiei care, în timp, puteau crea surprize neplăcute.
'istemul comunist s-a dovedit corespunzător doar pentru o anumită perioadă de timp, de câteva zeci

de ani.am
4ând $upă aceea,aceasta,
înţeles însă, elne-am
a devenit ineicient
decis şi chiarexperimentul
să încheiem periculos pentru interesele
şi am noastre.
dat "undă verde#
schimbărilor de natură politică. =ra necesară crearea iluziei unui "altceva#, dar noi ştiam de!a, cu mult
înainte, că nimic nuse poate modiica "peste noapte#.Ne-am aşteptatdeci la multe convulsii sociale,
de mentalitate, de gândire şi de scop. Noi suntem cei care am propagat în mod insidios ideile de bază ale
noului statut social, prin dierite mi!loace mass-media, prin intermediul politicienilor şi prin crearea con-
stanţă a unor noi şi noi breşe în sistemul inanciar, mai ales în scopul tensionării relaţiilor dintre popor şi
guvern. 1unăstarea nu trebuie să se acă simţită la nivel general, dar ea e binevenită la o anumită pătură de
oameni corupţi, care ne pot slu!i astel interesele, ără ca ei să aibă nici cea mai mică idee6 dimpotrivă,
aparenţele îi ac mereu să-şi închipuie că, de apt, ei sunt cei care acţionează, cei care decid, cei care au
puterea şi toate acestea noi trebuie să le susţinem, pentru ca mira!ul să nu piară.
4eea ce îţi spun eu acum ace parte din aspectele la vâr, mai puţin cunoscute, ale rancmasoneriei. Nu
trebuie să-ţiimaginezi că iecare membru cunoaşte tainele şi nurile pla noastre. %ccesul la ideile şi scopurile
noastre
succesivese ace totdeauna înînetape,
ca importanţă, iar vorbind,
general revelareanoi
inormaţiilor estetotdeauna
acţionăm structuratăşi ea,
de de asemenea,
pe trei întreptecare
nivele distincte,
subliniază oarte clar atribuţiile şi valoarea membrului mason. $eşi la o privire de ansamblu aceste nivele
apar ca nişte straturi suprapuse şi independente, ele conţin totuşi verigile de legătură care sunt
esenţiale pentru înţelegerea planului nostru la nivel mondial. %ceste verigi de legătură nu sunt
cunoscute,însă, decât de elita noastră, de marii noştr i Iluminaţi.
2rimul eşalon sau nivel îi include pe cei care abia au aderat la lo!ile noastre masonice sau care nu
prezintă un interes deosebit pentru a li se putea încredinţa sarcini diicile. =i sunt "zilierii#, adică cei care
ac multe aşa-zise munci mărunte dar olositoare în măsura în care, luate în ansamblu, ele pregătesc
terenul pentru marile lovituri urmărite de noi, cum ar i naşterea dieritelor conruntări militare,
revoluţiile, incapacităţile de plată la nivel naţional, adică o "artilerie grea# care este strategic olosită de
personalităţi importante din organizaţia noastră. %ceste acţiuni de anvergură intră în scenă, însă,
abia după ce "materialul# a ost prepara t, adică după ce "zilie rii# noştri acţionează o anumită perioa dă de
timp ghidaţi din umbră de noi înşine, ără ca ei să-şi dea prea bine seama de scopul care este urmărit. $in
această categorie ac parte mai ales cei care au parvenit într-un timp scurt, cei care s-au îmbogăţit rapid
dar care, totuşi, au o minte slabă, cei care se ală în căutare de titluri, ranguri şi recunoaştere socială6 în
general vorbind, snobii şi cei marcaţi de anumite complexe de inerioritate, pe care doresc să le
suplinească imaginându-şi că ac parte şi chiar alcătuiesc pătura înaltă şi bogată a societăţii. ;rebuie să
ie orgolioşi, ipocriţi şi egoişti, cu o anumită putere inanciară, dar totuşi insuicient de bogaţi, pentru
ca astel să le rămână nostalgia după o viată cu adevărat regească, pe care să o !induiască în ascuns. In
plus, este esenţial ca ei să aibă uncţii relativ importante în aparatul statal, deoarece avem nevoie de
pârghii şi traic de inluenţă atât la vârul conducerii, cât şi la nivelul mic al administraţiilor locale, adică
acolo de unde începe intriga care îşicroieşte drum spre centru. $e aceea, la această categ orie de membri
ne orientăm în general pentru atragerea proesorilor universitari, avocaţilor, doctorilor, inspectorilor,
primarilor şi anumitor oameni de aaceri locali.
2entru toţi
noastre. aceştia
=xistă am creat
cluburi nişte
selecte, "supape#,
precum nişte
%otar& sau motivaţii
'ion(s care lepentru a-i tenta şi olosi
nasc sentimentul că ac ulterior
parte dinînmarea
scopurile
aristocraţie a ţării şi că se ală, deci, în runtea societăţii, în realitate, aceste cluburi sunt un el de pra în
ochi şi chiar o pavăză împotriva eventualelor atacuri din exterior, deoarece persoanele care ac parte din
ele se vor lupta cu îndâr!ire pentru a-şi păstra privilegiile pe care le-au dobândit ca membri în aşa-zisul
high-lie al societăţii. 5i atragem şi îi stimulăm prin aişarea unei aţade serioase şi selecte a acelei societăţi
elitiste, în care ei ală că pătrund oameni de bine, oameni care reprezintă doar crema societăţii, care au
EJ
putere şi inluenţă în dieritele organisme ale statului. %ceastă prezentare oarte atrăgătoare o
întreţinem prin lux, prin posibilitatea de a avea relaţ ii sus-puse şi prin a!utorinanciar, îţi repet, toate
acestea creează obligaţii.
Interesul nostru este acela de a crea dierenţe oarte mari între păturile sociale, adică oameni oarte
bogaţi şi oameni oarte săraci, pe cât posibil ără elementul de intermediere şi susţinere, care este pătura
mi!locie, întreţinem astel o stare socială generală prin care omul să-şi închipuie că trebuie să acă aţă
unui asalt continuu, că trebuie să se lupte mereu ie pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi, ie pentru a-şi spori şi

mai mult
atâta timpaverea. %ceastă
cât există stare
rica, nu îşi de spirit
poate aceîncordată şi oarte
loc liniştea, agitatărelaxarea
împăcarea, alimentează frică de
sentimentul
şi nici şi $e
spiritualitatea.
aceea suntem interesaţi să obstrucţionăm tot ce ar putea conduce spre bine, armonie şi credinţă
religioasăveritabilă, deoarece altel controlulşi puterea noastrănu mai sunt eiciente.
? 4e vrea să însemne astaA 4ă voi nu aveţi religie şi că, dimpotrivă, urmăriţi subminarea eiA se arătă
4ezar contrariat.
? &eligieA %nalizează cu atenţie ceea ce se petrece în lume. Notează ura rasială, deviaţiile sectelor
anatice în numele unui $umnezeu unic dar particular, nesârşitele conlicte interetnice care,
ma!oritatea, au la bază disensiuni religioase, corupţia şi laşitatea bisericii creştine, orgoliul ortodox şi
manipularea catolicăC = drept că toate acestea tot noi le-am orchestrat din umbră, în special prin
implementarea intrigilor şi ideilor perverse în anumite puncte cheie deţinute de oameni labili şi la
momente potrivite în timp.
5n schimb, noi oerim oamenilor împărăţia %rhitectului @niversal, cel care poate să aibă cu adevărat
gri!ă de ei.consecve
urmăreşti 3oi îl nt
numiţi 2rinţul
interesu întunericului.
l personal în tot ceea 4eceimportanţă areAcere
aci. %ceasta 0aimari
înainte
eortude toate
ri şi trebuie să
anga!amente,
uneori chiar oarte dure. $e pildă, ele pot să însemne să-ţi negi religia şi chiar să-ţi dăruieşti suletul, însă
vei cunoaşte asteluterea,
p bogăţiaşi inluenţa extraordinară în cercurile înalte ale societăţii.
? Interesant. =u aveam o altă ilozoie, dar totuşi este oarte atractiv ceea ce-mi spuneţi, comentă 4ezar cu o
ină ironie,urmând astel planul iniţial pe care l concepuse
î .
? Nu trebuie să-ţi imaginezi, însă, că aceste aspecte sunt cunoscute de toţi, a continuat venerabilul
0assini să vorbească cu avânt. $eparte de aşa ceva. îţi spuneam despre trei niveluri generale şi
importanţa lor eşalonată în organizaţia noastră masonică. %cum îţi este limpede aptul că primul nivel, al
"zilierilor#, nu are acces la inormaţii de acest gen şi nici la altele care vizează aspecte mai oculte ale
masoneriei, mai ales cele care implică activitatea noastră la nivel mondial.
0embrii din cel de-al doilea nivel au însă posibilitatea să cunoască o parte din maşinaţiunile noastre
internaţionale, astel încât ei se pot implica mai activ în demersurile politice interguvernamentale şi sunt
spri!iniţi cu mult mai mult de lo!ile oastre
n ni luente. =i sunt, maiales, cei pentru caream stabilit o anumită
ormă de ierarhizare în trepte sau grade, până la gradul treizeci şi trei. =ste instructiv de observat cât
de ataşaţi sunt oamenii după titluri, uncţii, recunoaştere iar noi speculăm intens acest avanta!. @n
mason de gradul  poate să reprezinte un pion de bază în structura noastră generală. $e-a lungul
timpului am urmărit să răspândim opinia că acesta este, într-un el, apogeul în ierarhia piramidală după
care se ghidează masoneria. ;otuşi, în particular îţi mărturisesc aptul că a doua treaptă reprezintă doar
începutul pentru elita masonică mondială.%ceste lucruri le menţinem însă oarte secrete, dar chiar
şi aşa au mai apărut unele zvonuri. ;rebuie să înţelegi însă, că noi cei din vârul piramidei, nu putem
i atacaţi !uridic şi nici un alt organism de ordine statală nu ne este superior din simplul motiv că noi le-
am creat aproape pe toate.
- %sta înseamnă putere de decizie la cel mai înalt nivel, a spus 4ezar gânditor. 4um se ace, totuşi, că
a treia treaptă în masonerie, aceea despre care îmi spuneaţi că reprezintă de apt elita masonică în

-lume, are nevoie

Nu este o inluenţă decisivă
să im ărălasămodul
cunoscuţi ie cunoscutăA
la care te gândeşti tu. Noi apărem eventual în lume mai ales
datorită titlurilor nobiliare moştenite sau ca mari bancheri care se ocupă de aacerile lor, la care avem
gri!ă să ataşăm mai mereu aşa-numitele acte de caritate şi bineacere prin intermediul unor undaţii
care au ost create tot de noi $e apt, acestea ne permit să acţionăm şi să vehiculăm sume uriaşe de bani
sub aparenţa legalităţii şi a intenţiilor caritabile. Noi suntem cei care deţinem, în apt, monopolul
inanciar mondial, controlând orice piaţă bursieră 2roiectul de stăpânire a lumii este un plan
E>
oarte bine pus la punct.
- $ar cum aţi reuşit să stăpâniţi inanţele lumiiA a întrebat 4ezar. Nimeni nu poate avea acces la toate
sumele de bani vehiculateC
- 5n cea mai mare parte controlăm aceşti bani dar adevărata inluenţă o exercităm prin intermediul
creditelor uriaşe cu care obligăm practic dieritele guverne ale lumii să acţioneze în domeniul economic -
şi prin aceasta în cel social - după cum dorim noi. %cesta este, de apt, scopul principal pentru care am
îniinţat cele două mari organisme inanciare alelumii: 1anca 0ondialăşi ondul 0onetarInternaţional

(0I). $arcare
%merica, ceaînmai importantă
prezent depind lovitură
aproape şiîn victorie
totalitateobţinută a ost
de politica îndatorarea
inanciară 'tatelor
pe care noi o@nite ale
stabilim.
$upă cum îţi spuneam, esenţa acestei politici o constituie creditele cu dobândă şi, de aici, creanţele
care apar şi toate celelalte orme de obligaţii sau concesii pe care şi le creează statele datornice aţă de noi.
în elul acesta, stăpânim lumea economică, ghidând-o în direcţia pe care o vrem. 2utem crea adevărate
dezechilibre sau chiar incapacităţi de plată acolo unde avem interesul de a obţine ceva anume. Fările ali-
mentare sunt "specialitatea# noastră, deoarece ne oeră practic accesul indirect la conducerea unui
popor întreg. $esigur, noi pregătim şi corelăm în prealabil aceste strategii cu acelea ale dezinormării prin
mi!loacele mass-media internaţionale, care ne aparţin. = un sistem care şi-a dovedit cu prisosinţă eicienţa
în decursul timpului şi pe care noi îl stăpânim oarte bine. $acă cineva se opune, eliminarea lui de pe
eşichierul politic sau ca personalitate socială nu prezintă, în general vorbind, nici o problemă, datorită
multiplelor relaţii pe care le avem, a corupţiei şi a sistemului inanciar pe care îl stăpânim, în cazurile mai
deosebite, cum ar i de exemplu cel al 'tatelor @nite, nu putem permite greşeli sau acţiuni exterioare în
aara
alegerecelor
şi oprevăzu
emanaţiete dea noi. $e aceenoastre
scopurilor a, iecare preşedinteelame
masonice, rican nuobligatoriu
trebuind reprezintă să
în ie
realitate
membru decât o
marcant în
lo!ile noastre, de obicei cele aleeşalonului doi.
2entru a ascunde cât mai bine manevrele politice şi inanciare pe care le declanşăm în aceste scopuri ne
servim de cea mai spectaculoasă, dar în acelaşi timp cea mai hilară idee pe care am reuşit să o iniltrăm
maselor de oameni în ultimii două sute de ani. %ceasta este probabil una dintre cele mai de preţ achiziţii
ale noastre, care ne-a adus multe servicii şi care se dovedeşte oarte eicientă chiar şi în prezent. ;e vei
mira, dar ea poartă un nume oarte cunoscut: democraţial Noţiunea în sine nu ace nici cât o ceapă
degerată6 cu toate acestea, ea este cea mai potrivită piesă în angrena!ul planului nostru, care are mare succes
la masele populare. 0otivul principal este acela că le trezeşte acestora orgoliul şi sentimentul de a
avea putere, dar în realitate nu ace altceva decât să producă un anumit gen de învră!bire, luptă şi
tentaţie, oerind astel posibilitatea manipulării. %parent, !ocurile politice ascunse şi marile interese
inanciare şi de putere sunt la mâna alegătorilor, a celor care votează. ;rebuie să aci mici
compromisuri,pentru a te putea bucura ulterior de toate avanta!ele.4e obţinem noi, de apt, prin aşa-
zisa democraţieA în cele mai multe dintre cazuri aceasta duce în primul rând la dezbinare între dierite
categorii sociale care alcătuiesc un popor şi la o înruntare de multe ori ăţişă între populaţiile de pe glob.
Ideea pe care o oerim lumii, dar prin care acoperim de apt cu acordul tuturor adevăratele noastre
intenţii şi acţiuni, este aceea de a crea iluzia alegerii libereîn cazul iecărui individ. 4ând este însă
vorba de zeci şi sute de milioane de oameni dieriţi, stresaţi şi pervertiţi, alegerea lor aşa-zis "liberă#
poate i lesne diri!ată prin dierite metode. urtuna trebuie lăsată să se dezlănţuie, însă direcţia ei
generală poate i inluenţată astel încât să prote!eze anumite zone şi să distrugă altele. Noi am găsit
modalitatea cea mai simplă şi sigură de a obţine haosul şi dezbinarea6 căci, în ciuda aparenţelor înalt
umanitare şi a valorilor morale cu care am poleit ideea de democraţie, acestea nu ac altceva decât să
ascundă miezul de la care am pornit şi pe care -am dezvoltat în timp: învră!birea semenilor între ei,
lupta oarbă pentru o putere acilă şi vremelnică, lipsa unităţii.2entru noi, unirea oamenilor în idei şi

concepte puternice
adevărat beneice, pozitive,
în acţiuneaestelor.
oarte periculoasă,
%cesta deoarece
este şi motivul numai
pentru careatunci masele
urmărim de oameni
adeseori devin cu
să provocăm
ragmentarea teritoriilor stataleîn cât maimulte etnii,iecare cu interesele,cultura şi cre
dinţele ei religio
ase.
4eea ce urmărim în inal este estomparea tradiţiilor culturale şi religioase ale diverselor ţări şi
populaţii până la pragul de la care acestea nu mai au orţa necesară individulizării6 atunci ele devin uşor
de controlat şi de asimilat într-o ormă unică de guvernământ, care bineînţeles că va i diri!ată de
elita noastră masonică la niv el mondial.
<+
@nul dintre marile obstacole pe care le avem în aţă şi pe care trebuie să le depăşim este reprezentat de
tradiţiile dierite ale popoarelor şi de dorinţa acestora de a se raporta la ele. Noi urmărim să obţinem o
"turmă colectivă de animale# care acţionează în mod automat, căreia îi dai ân şi apă la momente bine
stabilite şi care te slu!eşte astel în mod necondiţionat. 2entru aceasta, după cum îţi spuneam, trebuie slăbit
ilonul tradiţiilor strămoşeşti, trebuie aplatizate şi chiar ignorate adevăratele valori şi simboluri populare,
trebuie pervertit suletul şi otrăvită simţirea generaţiilor tinere cu idei alse, minciuni şi cu tentaţiile
dieritelor vicii6 în mare parte am reuşit. % ost destul de uşor în cazul %mericii, deoarece ea practic nu are

tradiţie, în prezent,
dependenţă estedelocul
totală aţă din lume
sistemul unde planul nostru
eco-nomico-social, a ost
control totalcelşi mai bine dus
sub!ugare la îndeplinire:
inanciară, toate acestea
iind îmbrăcate în mira!ul tehnologiilor extraordinare şi a ideii penibile şi orgolioase de primă putere a
lumii. 2opulaţia are nevoie de certitudinea chiar şi a unei alse puteri, are o nevoie inconştientă de a se
agăţa de ceva care îi poate crea o vie impresie sau siguranţă interioară. Noi întreţinem această idee a
puterii în mintea americanilor, deoarece ea îi determină în mare măsură să nu se răzvrătească împotriva
sistemului care, de apt, le-a urnizat chiar această idee conortabilă de supremaţie, în plus, orgoliul şi
supericialitatea care derivă de aici ne sunt de mare olos. 0ai puţin vigilenţi şi uşor de manipulat, ei
servesc practic ca vâr de înaintare în planul nostru de cucerire a puterii absolute la nivel mondial.
%ici, 4ezar a dorit să ale mai multe amănunte.
? $acă ea se dovedeşte a i un blu, de ce totuşi se pune un aşa mare accent pe democraţieA
? $ragul meu, democraţia are doar aparenţa unui aspect beneic, dar de apt permite maniestarea celor
mai mari abuzuri sau conlicte, a răspuns senior 0assini. Nu sunt oare oameni care au murit sau mor
în numele
democraţ ieiAdemocraţieiA Nu sunt
=i bine, apariţia oare
acestui toate
pol, carelegile şi principiilea civilizaţiei
estedemocraţia, determina actuale
t de structurate
asemenea după legile
şi apariţia
posibilităţii unei idei contrare şi a posibilităţii de luptă contra democraţiei, în acest el, noi am obţinut
conflictul.4onlictul reprezintă o bază solidă de pe urma căruia poţi stăpâni întreaga lume. îţi aduc din
nou aminte despre o regulă undamentală a metodei noastre masonice: serveşte în secret ambele tabere,
ii alături - prin manevre politice şi economice abile - de partea iecăruia dintre combatanţi şi în acest el
ţi-ai asigurat succesul pe care îl doreşti. 4uvântul şi conceptul als de "democraţie# a devenit astel o
pavăză pentru multe guverne pentru a acţiona nestân!enite în sensul pe care îl urmăresc, slu!indu-şi astel,
de apt, interesele proprii.
%proape toate statele s-au înglodat în datorii pentru a-şi putea susţine cheltuielile militare, chiar dacă nu se
ală în război. Noi acordăm aceste împrumuturi, dar cerem guvernelor să ne garanteze pentru ele cu
multe bogăţii: mine, păduri, căi erate sau anumite sectoare industriale de mare importanţă. %ceasta este
modalitatea principală prin care noi acaparăm în mod gradat avuţiile unui stat şi controlăm poporul ţării
respective.
? 0i se pare, totuşi, că ideea democraţiei este bună, numai elul în care este aplicată se dovedeşte a i
pervertită, a observat 4ezar dorind să vadă reacţia venerabilului 0assini.
? =ste oarte adevărat, în ea însăşi, democraţia are valoare numai atunci când civilizaţia a a!uns de!a la un
înalt grad de înţelegere şi aplicare a misterelor universului şi ale vieţii. 4hiar şi atunci, însă, ea trebuie
olosită doar în cadrul unui grup restrâns de oameni, care iau deciziile ma!ore într-o comunitate sau
la nivelul unei naţiuni. $emocraţia, în adevăratul ei sens, nu poate uncţiona eicient în cazul
mulţimilor mari de oameni, care sunt eterogene. Noi ştim că ea reprezintă un concept viabil doar în
cazul unei societăţi care este orientată în mod beneic, în care oamenii gândesc şi acţionează în general la
unison şi au o conştiinţă elevată, ceea ce nu e cazul cu civilizaţia modernă.
? $ar biserica nu are nimic de spus în această privinţăA Dtiam că masele populare se încred mult în
biserică şi îi urmează saturile, se arătă interesat 4ezar.
'enior
? 0assini
1iserica a lăsat
creştină să-i dintre
este unul scapeduşmanii
un gest noştri
de nervozitate.
cei mai periculoşi. Inluenţa ei este încă destul de mare,
dar noi acţionăm cu perseverenţă pentru a o diminua cât mai mult. 2entru aceasta ne îndreptăm atenţia cu
precădere asupra generaţiei tinere, pe care urmărim să o dezaxăm prin intermediul ideilor noastre. Ne-am
orientat cu precădere spre inocularea în minţile oamenilor a ideilor de libertate şi democraţie, pe care
ştiam că omul civilizaţiei moderne nu le poate înţelege şi gestiona în mod corect. ;oată lumea vorbeşte
despre şi susţine libertatea şi democraţia, dar aproape nimeni nu se întreabă cum se ace că, în ciuda
<
bunelor intenţii, a umanitarismului şi a dorinţei de pace care sunt exprimate pretutindeni în lume, există
mai mult ca oricând războaie, conlicte, tensiuni şi neînţelegeri în toate zonele de pe glob. în elul
acesta noi am ridicat ipocrizia clasei conducătoare la rang suprem şi olosim din plin avanta!ele acestei
situaţii. %m mizat de asemenea pe lipsa de bun simţ, pe orgoliul şi inatuarea unei ma!orităţi zdrobitoare a
oamenilor, care în elul acesta îşi închipuiecă înţelege oartebine aspectele şimecanismele democraţiei şi a
libertăţii de expresie. 7erindu-li-se posibilitatea să acţioneze în acest el, oamenii de rând capătă
sentimentul importanţei de sine, pe care uneori îl exacerbează la cote cu adevărat ridicole şi penibile, în

micimea şipolitică,
răspundere chinulcei
preocupărilor lor zilnic
care îi conduc, e şi înguste,
se spri!ină pe ei ei
şi a!ung să-şi închipuie
pe părerea că personalităţile
lor. 2oliticienii cu
oeră astel
oamenilorde rând senzaţia că părerea pe care aceştia o exprimă este oarte competentă, dar în apt nu se
urmăreşte altceva decât inluenţarea cât mai mare a opiniei alegătorilor nu în direcţia a ceea ce este cu
adevărat necesar şi olositor pentru ei, ci în direcţia intereselor care sunt mascate cel mai adesea de
promisiuni şi platorme politice înşelătoare şi ără acoperire, în elul acesta suntem apăraţi chiar de cei pe
care urmărim să-isub!ugăm.
$acă din conglomeratul general răsare o poziţie contrară intenţiilor noastre, atunci reprezentantul ei
trebuie înlăturat cât mai repede, în general, adoptăm tehnica discreditării prin mi!loacele mass-media. %poi
continuăm prin satirăşi ridiculizare, stârnind suspiciuni şi neîncredereoameni în aţăde comportamentul
şi airmaţiile persoanei respective, astel încât în mod treptat nimeni nu îi va mai acorda credit pentru cele
spuse. $eoarece atacul nostru este concertat şi perseverent, iinduneori însoţit şide metoda şanta!ului în
dierite direcţii, omul se va simţi curând părăsit de toţi şi chiar acuzat pentru ceea ce a avut cura!ul să
spună
până lasau
urmăsăvascrie.
ceda,=l va i ameninţat,
renunţând la actul săuşanta!at
de cura!pe liniedorind
iniţial, proesională, marginalizat
să-şi recapete avanta!ele în
pesocietate astel încât
care le avea.
în unele cazuri el devine chiar aliatul nostru.
%ceasta este drama principală a societăţii create de noi: cei mai mulţi oamenislabi suntşi laşi. oarte
puţini sunt cei care rezistă atacurilor şi metodelor noastre. ;otuşi, aceştia ne stân!enesc acţiunile şi, ceea ce
este mai neplăcut pentru noi, se bucură chiar de simpatia şi de a!utorul altora. %ceasta înseamnă unitate şi
orţă de opinie colectivă, adică exact ceea ce noi dorim să împiedicăm. 0ai grav este însă aptul că unele
dintre aceste persoane sau grupuri de persoane cunosc oarte bine anumite metode şi tehnici ezoterice pe
care le aplică pentru a contracara acţiunile noastre. Nu e mai puţin adevărat că şi elita noastră, marii
Iluminaţi, aplică procedee secrete de inluenţare şi determinare a unor eecte precise în planul izic. $ar
totuşi suntem stân!eniţi şi de multe ori chiar împedicaţi în unele dintre planurile noastre de către orţele opuse
nouă. $e aceea este important să atragem în rândurile noastre o persoană care de!a deţine anumite puteri
remarcabile, aşa cum eşti tu. 'untem dispuşi să-ţi oerim oarte mult6 abia atunci vei cunoaşte cu adevărat
viaţa.
? $ar atacurile împotriva organizaţiei masonice nu scot în evidenţă tocmai planurile si intenţiile ei în
lumeA ocoli 4ezar un răspuns direct.
? @nele persoane, care se opun cu multă orţă planurilor noastre, cunosc adevărul în ceea ce ne
priveşte. 2entru că metodele obişnuite de anihilare acţionează mai greu în astel de cazuri am adăugat un
artiiciu: anumiţi venerabili pe care noi îi alegem mai ales din eşalonul doi prezintă lumii unele aspecte
despre organizaţia noastră, utilizând pentru aceasta mi!loacele mass-media pe care noi le stăpânim. =i dau
interviuri şi scriu câteva cărţi sau articole în care sunt expuse unele aspecte adevărate, dar inoensive, despre
structura şi activitatea nostră. '-a mers pe principiul de a strecura o parte de adevăr şi patru părţi de
minciună, în amalgamul de date care este prez entat există deci şi ceva adevăr, pe care oricum noinu-
puteam contesta, dar care apare astel în aţa lumii ca iind expus de înşişi membrii organizaţiei. 4um ar
mai putea atunci cineva să ne bănuiască de ascunzişuri, când noi înşine ieşim în întâmpinare cu unele
inormaţiiA
nimeni ireşte
să nu mai, înţeleagă
acele adevăru
mareri lucru
sunt îmbrăcate şi împănate
şi, ca urmare, ele înseleinteresul
să abandoneze cu minciuni,
pentru astel încât
cercetarea
subiectului. $in toată această mişcare, noi suntem însă cei câştigaţi, deoarece adversarii noştri nu mai
pot prezenta adevărurile pe care noi de!a le-am expus într-o ormă pervertită, iar dacă ei vor aborda alte
laturi ale activităţii noastre, noi vom i atunci în postura de victime oprimate şi nevinovate, având de
partea noastră susţinerea unor oameni maturi şi inluenţi. In prezent am început să adoptăm tot mai des
această metodă, deo arece este timpul să ieşim într-o oarecare măsură dinanonimatul pe careni -am impus
<*
secole de-a rândul6 datorită ascuţirii luptei, ocultarea prea mare ne-ar crea acum mai multe probleme
decât avanta!e. $e aceea, în ultimii cincisprezece-douăzeci de ani am început să ieşim discret în evidenţă
airmând câte o rântură de adevăr amestecat cu multe alte minciuni. Noi ştiam prea bine că, repetând mult
o minciună, aceasta va sârşi prin a deveni adevăr, ceea ce a determinat în cele mai multe dintre cazuri
adormirea vigilenţei oamenilor. 4u toate acestea, lupta acum este mult mai strânsă, pentru că şi modul de
reacţie a populaţiei a devenit intempestiv. ;rebuie să creăm impresia că îi a!utăm pe oameni, că suntem
lângă ei la #necaz şi suerinţă. $irecţiile noastre de acţiune, în special prin intermediul oamenilor politici,

sunt aceleamai
provocate de ales
a simula un intereseconomică
de recesiunea ma!or pentru problemele
mondială sociale
diri!ată curente, pentru
de organizaţia noastrănecazurile
- şi, prinomului -
intermediul "zilierilor# de care ţi-am vorbit şi a a!utoarelor acestora, să inoculăm ideea că ne
interesează oarte mult aceste aspecte şi că luptăm pentru îmbunătăţirea lor. $e apt, acest "spectacol#
este numai pentru a câştiga încrederea maselor populare pentru ca, la momentul cel mai potrivit şi în
con!unctura cea mai bună să luăm în stăpânire conducerea politică şi economică a întregii planete prin
instituirea unui guvern unic mondial, alat sub controlul nostru direct şi total. ;rebuie deci să câştigăm
cât mai mult încrederea maselor de oameni, pentru a crea iluzia unei eşalonări ireşti a evenimentelor care
vor urma, a crizei mondiale teribile şi pentru a ieşi astel la supraaţă în chip de salvatori ai omenirii,
deoarece avem resursele inanciare care sunt necesare pentru a realiza aceasta, în principiu, sarcina
nu este chiar aşa diicilă, deoarece vigilenţa maselor populare este de!a mult slăbită de alte modalităţi pe
care le aplicăm de mult timp cu succes: rutina zilnică a serviciului, programele de televiziune structurate în
aşa el încât să inoculeze în subconştientul oamenilor atitudinea pasivă şi lipsa opoziţiei şi a discernă-
mântului, hrana chimizată,
la ceasul elegant, stupeiantele,
încrustat cu diamante, debolile de tot elul.
la încheietura &ostind
mâinii. acestea,de!a
'e ăcuse senior 0assini
seară şi aerulprivi
recebrusc
provoca
risoane.
? 4red că e timpul să ne oprim, zise venerabilul. Ne bizuim pe capacitatea ta extraordinară de adaptare
şi, personal, cred că am reuşit să te ac să înţelegi destul de bine aspectele de bază ale activităţii
organizaţiei noastre, în seara aceasta voi pleca la %msterdam, unde trebuie să rezolv anumite
probleme. 2rinte altele, voi înştiinţa pe ceilalţi venerabili despre impresia pe care mi-ai ăcut-o.
'enior 0assini îl privi câteva clipe pe cu un aer binevoitor.
Cezar,
? %preciez rezultatul întâlnirii noastre ca iind pozitiv şi mă aştept la un a!utor pe măsură din partea ta. =ra
necesar ca tu să cunoşti în mare parte adevărul predes
organizaţiamasonică, pentru a evita ulterior un bloca! de
concepţie. 2este puţin timp voi veni să te vizitez din nou şi acela va i un moment important. %ş putea chiar
spune că va i un test diicil pentru tine. 2ână atunci vom pregăti tot ceea ce este necesar pentru a te integra în
organizaţia noastră.
3enerabilul se ridicase de!a în picioare, spri!inindu-se de bastonul lui splendid încrustat. 4ezar -a însoţit
până la elicopter. 'trategia lui părea să dea roade, deoarece reuşise să convingă ără să acă prea mari
eorturi şi ără să se oblige încă la nimic. =ste drept, însă, că senior 0assini usese atât de sigur pe el şi atât
de dinamic în explicaţiile şi în abordarea lui, încât practic acceptul lui 4ezar era considerat aproape ca
un lucru iresc. orţa subtilă a venerabilului era ormidabilă şi doar echilibrul psihic deosebit al lui 4ezar şi
stăpânirea ermă a energiilor sale mentale au ăcut ca el să reziste ără probleme uimitoarei inluenţe
active pe care o avea marele mason atunci când dorea să obţină un anumit lucru. 4ezar mi-a mărturisit că
în acele momente radiaţia psihică a venerabilului era atât de puternică şi dominatoare, încât ar i provocat un
eect hipnotic pround asupra unei persoane obişnuite, care nu-şi poate controla nivelurile mentale
superioare. 'imţise din punct de vedere auric impactul acelei energii, a cărei vibraţie era pround
negativă, dar procedase simultan la sublimarea ei la nivelurile superioare ale mentalului său.
2oate că cititorul va avea tendinţa să considere în mod supericial semniicaţia întâlnirii dintre cei doi.
%cum,
şi când
pentru eu să
4ezar cunosc de!aivul
ale mot toate
realascunzişurile
al discuţiei şisituaţiei, îi pota mărturisi,
viclenia care stat mereu însă, căele
în spat a ost o reală
acesteia. surpriză
;otuşi, chiar
evenimentele ulterioare aveau să dea câştig de cauză lui 4ezar, datorită abilităţii lui extraordinare de a se
strecura "pe muchie de cuţit# într-o situaţie dramaticăşi oartetensionată, care aimplicat chiar deciziioarte 
importante la nivelul conduce rii statului.

Capitolul 2
<
A DOUA CON'RUNTARE+ IN'ORMAȚ IA ESENȚ IALĂ

/a câteva luni după ultima întâl

nire în care 4ezar mi-a relatat uluitoarele dezvăluiri ale venerabilului
0assini, am ost din nou contactat pentru a avea o întrevedere cu el. =ra la începutul lunii iunie,
*++ şi acela avea să constituie un moment extrem de important pentru aproundarea elementelor pe
care le alasem despre masoneria mondială. =xplicaţiile lui 4ezar m-au ediicat atunci asupra unor

aspecte care
%ceastă încă îmi
clariicare eraunecesară
a ost neclare din relatarea
pentru ca eu primei
să am odiscuţii
viziunepecât
care
maiel !ustă
a avut-o cu senior
asupra situaţiei0assini.
actuale la
nivelul întregii omeniri, asupra anumitor mecanisme şi legi subtile care scapă înţelegerii proane şi
asupra unor raporturi directe între metodele de manipulare ale rancmasoneriei şi iluzia în care trăiesc
cele mai multe dintre iinţele umane. @n alt aspect undamental al acelei întâlniri a ost alarea unei
inormaţii ultrasecrete pe care senior 0assini i-a dezvăluit-o lui 4ezar. $e altel, aceea a constituit chiar
baza de plecare pentru uluitoarea descoperire care avea să ie ăcută în munţii 1ucegi, la puţin timp
după revelarea inormaţiei. =venimentele s-au desăşurat curapiditate, iar eu am !ucat rolulspectatorului
care urmăreşte extaziat ilmul extraordinaral unor taine ancestrale.
$upă o perioadă de mai multe luni de la prima lor discuţie, senior 0assini şi-a ţinut promisiunea şi -
a vizitat din nou pe 4ezar, însă de data aceea întâlnirea a avut loc într-o vilă luxoasă din 1ucureşti, care
reprezenta centrul de protocol înalt, la nivel diplomatic, al uneia dintre cele mai puternice ţări ale lumii.
Invitaţia şi pregătirile de rigoare au ost ăcute de senior 0assini prin intermediul canalelor diplomatice
la vâr de
7badea stat,ceaproape
a ost l care -alaînşti
elinţat
ca şidirec
în tcazul primei
pe 4ezar întâlniri.
de acea invita$ierenţa
ţie, ci chiara unul
constat în secretarii
dintre aptul cădenustat
generalul
din guvern, la ordinul unuia dintre miniştri.
5ntrevederea dintre cei doi a ost mult mai scurtă decât prima întâlnire şi a constat într-o propunere
relativ stranie pe care venerabilul i-a adresat-o lui 4ezar6 el i-a oerit atunci o inormaţie extrem de
conidenţială în schimbul promisiunii de a asigura accesul unor reprezentanţi ai masoneriei la
descoperirea ce urma să ie ăcută pe baza acelei inormaţii secrete, încetul cu încetul, vălul de pe intenţiile
ascunse ale venerabilului începea să ie dat la o parte. 4ezar a intuit atunci că mobilul primei întâlniri cu
senior 0assini îl reprezentase, de apt, pregătirea terenului pentru obţinerea acceptului său la cea de-a
doua întrevedere, în acele condiţii, era oarte probabil că tentantele propuneri ale venerabilului nu
useseră, în realitate, decât pra de aruncat în ochi pentru a câştiga încrederea lui 4ezar şi a- determina
pe acesta să aciliteze controlul masoneriei asupra a ceea ce s-ar i putut dovedi un mare secret de stat în
&omânia. =venimentele ulterioare aveau să conirme aceste bănuieliCezar. ale lui
4ea de-a doua întrevedere cu senior 0assini a avut loc în luna mai a anului *++, când 4ezar a intrat în
posesia datelor secrete pe care i le-a urnizat marele mason. $atorită uncţiei pe care o avea în $K şi
pentru că acest departament constituia singurul organism de acţiune care era abilitat să intervină în acel
gen de situaţii speciale, 4ezar a înţeles repede motivul principal pentru care el a ost solicitat cu
insistenţă de senior 0assini. %şa după cum acesta îi precizase, reprezentaţii de runte ai
masoneriei la nivel mondial aveau o putere teribilă aproape în orice guvern de pe planetă, dar totuşi
inluenţa lor nu putea să depăşească un anumit cadru de acţiune. =i puteau, de pildă, să "abrice# şi să
declanşeze războaie între ţări şi populaţii, dar nu puteau orţa în anumite direcţii care ţineau mai
ales de structura internă şi de modul de operare al organismelor de securitate şi de apărare ale
unei ţări. 4u alte cuvinte, ei puteau asigura relativ uşor un cadru general de conlict pe o anumită
zonă continentală, dar nu puteau totuşi să oblige o acţiune armată în interiorul unei ţări, dacă nu exista
un motiv ma!or care, de obicei, implica luptele interetnice sau cuceririle de noi teritorii.
4azul cu
într-o inormaţiei
totul altă de o importanţă
categorie. excepţională
Inormaţia pe se
respectivă care seniorla0assini
reerea i-a localizare
o anumită oerit-o luiîn4ezar
munţiise1ucegi,
încadra dar
ea era incompletă. %şa după cum 4ezar a alat de la venerabil, acolo eista ceva care nu putea i
identiicat nici chiar prin mi!loacele tehnologice de ultimă oră şi acela constituia, de apt, marele
semn de întrebare al problemei. 4ezar şi-a dat seama că venerabilul avea totuşi unele inormaţii
suplimentare, pe care acesta nu i le-a dezvăluit. $eşi nu cunoştea motivul, el a înţeles că inormaţiile
respective erau probabil oarte importante pentru capii masoneriei mondiale, din moment ce aceştia
<E
au ăcut uz de toată inluenţa lor pentru a-şi asigura accesul la ele. =ra evident că nu se putea pune
problema unei descinderi în orţă a trupelor armate străine în &omânia, indierent de motivul invocat.
4hiar dacă, de exemplu, s-ar i escaladat conlictul teritorial în ;ransilvania, acest lucru ar i necesitat
probabil un timp îndelungat, multă agitaţie, război, distrugeri şi mai ales un mare scandal diplomatic
european, în mod clar, de această dată masonii nu doreau aşa ceva. 4oncluzia care se impunea era că ceea
ce îi interesa pe ei în cel mai înalt grad excludea o intervenţie în orţă şi, mai ales,
ecludeacunoaştereaacelui
aspect de către anumite persoane.2rintre altele, aceasta explica secretul la vâr care a ost solicitat de

senior 0assini
1ilderberg în cazul
de a- celordoar
contacta douăpeîntâlniri,
4ezar înprecum
aceastăşiproblemă.
hotărârea repre zentanţilor
&aţiunea de runtetrebuia
era simplă: ai grupului
găsită persoana
potrivită care să aibă o uncţie oarte mare de decizie şi intervenţie în acel caz6 apoi ea trebuia tentată cu
multe promisiuni, câştigându-i-se astel încrederea6 în sârşit, ea trebuia determinată să accepte
colaborarea cu marii masoni şi să le permită acestora să-şi exercite controlul şi inluenţa la acel nivel. 4ezar
a ost considerat persoana ideală pentru acest plan, însă acţiunea de cooptare trebuia să se petreacă
repede, pentru a nu-i lăsa prea mult timp de gândire şi, de asemenea, pentru a evita o reacţie imprevizibilă
din partea lui. 2robabil că misiunea era considerată ca iind de o importanţă vitală pentru masoneria
mondială şi ea trebuia neapărat să reuşească. ;ocmai de aceea a ost trimis un reprezentant de seamă al
grupului 1ilderberg, expert în psihologia racolării, care, în plus, era dotat şi cu anumite puteri psihice de
inluenţă la distanţă.
$in datelepe carele aveaatunci ladispoziţie,4ezar şi-a dat seama că maso neria mondială urmărea să dobâ n-
dească într-un timp cât mai scurt controlul asupra unei locaţii secrete din munţii 1ucegi, excluzând orice
ormă de popularizare
1ucureşti, şi dorind chiar
după ce reprezentanţii tăinuirea
elitei gradată
ar i avut accesa acolo.
existenţei acelui loc aţă de puterea de la
%stel de situaţii erau pe muchie de cuţit. 4a întotdeauna în cazul marilor secrete de stat, scurgerile de
inormaţii puteau periclita întreaga acţiune, deoarece existau ormaţiuni politice rivale care nu erau
controlate în întregime de masoni. %şadar, operaţiunea se anunţa a i una deosebit de delicată. ;rebuiau
îmbinate cu măiestrie inluenţa, discreţia, exercitarea controlului şi puterea acţiunii. 4hiar şi pentru maeştrii
masoni, cazul era unul deosebit de diicil, în special datorită accesului limitat pe care ei îl aveau la
coordonarea acţiunilor de cercetare a zonei respective din 0unţii 1ucegi.
%ceasta era situaţia de ansamblu pe care mi-a descris-o 4ezar încă de la începutul întâlnirii noastre, în
lunile anterioare relectasem asupra multitudinii de aspecte şi implicaţii care decurgeau din relatarea
primei discuţii dintre 4ezar şi senior 0assini. 7ripilarea de care usesem cuprins explica într-un anumit el
incapacitatea de a înţelege toate nuanţele elementelor pe care le-am alat atunci. Neavând de la cine să
obţin inormaţii suplimentare, m-am mulţumit să ac doar unele cercetări discrete şi să-mi ordonez în minte
câteva repere generale care ridicau chiar anumite probleme existenţiale şi am aşteptat cu răbdare semnalul
unei noi întâlniri cu 4ezar, pentru a găsi răspunsurile la ele. %vea să ie o întâlnire plină de semniicaţii şi
explicaţii valoroase, care a culminat cu alarea secretului pe care senior 0assini -a dezvăluit lui 4ezar.
4ontrar obiceiului, directorul tehnic al $K îmi solicitase întrevederea la doar două săptămâni după cea de-a
doua întâlnire pecare a avut-o cu venerabilul 0assini. 0i-a mărturisit că a procedat astel deoarece
lucrurile se dovedeau a i de maximă importanţă şi că, dacă nu se ocaliza asupra canalizării corecte a
acţiunilor viitoare, acestea puteau scăpa de sub control, iar eectele ar i putut deveni neaste. 4ezar nu ştia
dacă în viitorul apropiat ar mai i avut timpul necesar şi oportunitatea de a mă întâlni pentru a-mi dezvălui
totul6 de aceea el a preerat să urgenteze întâlnirea cu mine, pentru a i sigur că şi eu voi ala toate inormaţiile
necesare pentru a le publica într-un mod credibil. @rmătoarele luni aveau să ie extrem de tensionate şi
uluitoare prin ineditul descoperirii care a ost ăcută în 0unţii 1ucegi. în ceea ce priveşte întâlnirea mea
cu 4ezar, care a premers marele eveniment din luna august, *++, aceasta s-a integrat oarte bine în
oaza de dinaintea "urtunii# care apăruse de!a la orizont.
E&pli#a%iil"ini%iati#"

1ucuros că aveam ocazia să-mi lămuresc nedumeririle cu privire la unele aspecte ale primei discuţii
dintre 4ezar şi senior 0assini, am întrebat care era cauza pentru care masonii şi cei care sunt racolaţi în
rândurile lor aleg - de multe ori cu bună ştiinţă
răul-şi acţiunile care îi sunt speciice. Dtiam
că, în epoca
<<
actuală, tendinţa generală a umanităţii este aceea de a aluneca pe panta decăderii morale, etice şi
spirituale, dar totuşi eram convins că binele poate să biruie această stare de marasm în oameni. 4u o
mină oarte serioasă, 4ezar mi-a explicat atunci că elementul undamental în destinul omului
liberuleste
arbitru.
) %şa cum este structurată,
fiinţa umană nglobează at#t binele c#t şi răul. $e aceea putem spune că în
cazul omului coexistă atât natura lui superioar
ă cât şi natura lui inerioară. Important este care dintre
aceste două aspecte este trezit şi apoi ampliicat în interiorul nostru. 0ă vei întreba acum, poate, ce

reprezintă
îţi voi spunebinele
totuşişi că,
ce reprezintă răul.mai
la modul cel Nusimplu,
vreau să divagăm
binele poateînfiobservaţii şi comentarii
nţeles ca absenţa răului.ilosoice,
$esigur, dar
respectând aceeaşi logică, răul este absenţa binelui.
4red că nu e un secret pentru tine aptul că tradiţia creştină asociază acestor două aspecte raiul şi,
respectiv, iadul. $incolo însă de serele sau planurile subtile de maniestare care le corespund, raiul si
iadul - sau la modul general, binele şi răul - se regăsesc complex nuanţate în viaţa de zi cu zi a iecărui
om. $e aceea, nu întâmplător unii oameni a!ung să spună, în nenorocirea lor, "viaţa mea a devenit un
adevărat iad# sau, dimpotrivă, când sunt oarte ericiţi, că trăiesc o viaţă ca-n paradis.
=ste clar că în uncţie de opţiunea sau alegerea pe care o ace, omul se poate îndrepta, metaoric
vorbind, către iad sau inern, ori către rai sau paradis. $aca alegerea lui este să acă rău, ără
îndoială că el se va îndrepta spre iad şi atunci, într-un anumit sens, inernul se va maniesta prin el6
radiaţia şi inluenţa unei astel de persoane va i atunci maleică şi aceasta o va îndepărta de tărâmul
binelui şi al ericirii.
4ei care aleg
uribund răul nu
împotriva înţelega armoniei,
binelui, menirea de a se desăvârşi
a iubirii în existenţa
şi a rumuseţii. ;otuşi,peeste
carenecesar
o au şisădeştiiaceea luptă
că iinţa
umană este complet liberă să aleagă între cele două extreme, adică între bine şi rău. Nimeni nu o
orţează, nimeni nu o obligă6 este pura ei alegere. %ici, desigur, o mare inluenţă o are destinul personal şi
unele tendinţe oarte prounde din mintea sub-conştientă, însă chiar şi atunci când orţa şi determinarea
acestor impulsuri par să ie de neînvins, rămâne totuşi un anumit procent şi pentru libertatea de a alege.
'iberul arbitru nu dispare niciodată complet. $acă ar i aşa, omul nu ar mai reprezenta atunci decât o
simplă marionetă, pe deplin supusă unor orţe exterioare obscure. $e aceea, chiar şi în cele mai
dramatice situaţii, iinţa umană este liberă să aleagă6 ea are deci posibilitatea să aleagă în mod inspirat
binele, care o poate îndrepta către o şansă nesperată şi de aici, din aproape în aproape, ea îşi poate reace
viaţa în mod uimitor de pe cu totul alte baze.
=ste la el de adevărat, însă,
că orice alegere spre bine implică sacrificiul. %i auzit tu vreodată pe cineva
că se sacriică pentru a ace un răuA &ăul este întotdeauna acil, alunecos şi sepe orţa inerţiei, a
bazează
lentorii şi a ignoranţei, pentru că nu implică eort. $e aceea se spune că este oarte uşor să aci un rău,
dar este oarte diicil să ăp-tuieşti un bine. Ideea principală pe care vreau să o înţelegi aici este aceea că,
atunci când omul îşi "sacriică# inerţia şi acţionează într-un mod armonios, el se îndreaptă de!a către o
altă stare şi condiţie de viaţă. =l evoluează pentru că se sacriică, adică renunţă la ceea ce este inerior
pentru a accede la ceea ce este superior. 0ulţi nu au însă orţa interioară care este necesară pentru a
renunţa la obiceiurile lor rele sau la tendinţele negative pe care le maniestă şi de aceea există, la
nivelul global al omenirii, o pronunţată tendinţă de regres şi de ampliicare a răului şi a perversităţii.
? 5nseamnă că elita masonică se oloseşte tocmai de această inerţie, lene şi întunecime mentală a
ma!orităţii oamenilor pentru a controla populaţia globuluiC am intervenit eu.
? =ste perect adevărat. 0asonii manevrează cu mare uşurinţă această energie a lipsei de reacţie,
a încetinelii, a inerţiei, a obscurantismului care la cei mai mulţi dintre oameni este structurată pe nivele
de vibraţie oarte !oasă. In asemenea situaţii masoneria generează, practic, o veritabilă stare de
"somnoleîn
înţelege nţă#
modcolectivă
corect, care îi serveştedeoarte
modalităţile bineale
acţiune interesele. %cest aspect este
rancmasoneriei. oarte
 important pentru a
$e multe ori, aceste acţiuni - care în anumite cercuri masonice înalte implică realizarea unor ritualuri
complexe de magie neagră - sunt eectuate chiar de la distanţă, iar cei care sunt receptivi aţă de aceste
energii înlănţuitoare, apăsătoare, le cad cu uşurinţă victime, lunecând într-un el de somn bizar, ca
de plumb. %ici nu mă reer, însă, doar la somnul izic, ci şi la un gen de stare abulică de care sunt cuprinşi
oamenii, care îi ace să devină oarte obedienţi şi să se comporte precum nişte marionete. %ceasta este
<
condiţia ideală în care ei pot i controlaţi şi conduşi ără să opună rezistenţă. Iată, deci, unul dintre
scopurile principale ale masonilor, pe care ei se străduiesc să- generalizeze la nivelul întregii
planete. $intr-o altă perspectivă, trebuie să ştii că acest "somn# straniu al oamenilor este chiar o
modalitate de protecţie cu care orţele demoniace se apără de revelarea anumitor adevăruri spirituale.
$acă vei i atent şi vei observa reacţia oamenilor în momentele în care li se comunică aspecte oarte
elevate, spirituale şi valoroase despre existenţa şi evoluţia lor, vei constata cu mare uimire că, mai ales
atunci, cei mai mulţi dintre ei se conruntă cu o stare de somnolenţă stranie, în mod evident, o astel de

stare
? inerţială
$upă exclude
cum mi-ai expusorice înţelegere
tu lucrurile, superioară,
înţeleg orice reacţie
că organizaţiile şi orice
masonice atitudinetoate
deţin aproape constructivă.
pârghiile de
acţiune în societate, pe care le olosesc în scopul dezbinării popoarelor şi a controlului lor eicient.
%ş zice că ele atacă cu vehemenţă tot ce este spiritual, autentic, sublim, urmărind să transorme
umanitatea într-un gen de mecanism viu, pe care îl pot acţiona şi conduce la voinţă exact după cum vor.
=ram abătut. 7 urie neputincioasă îmi răscolea iinţa şi nu puteam să-i găsesc antidotul. Intuindu-mi
starea lăuntrică, 4ezar mi-a vorbit cu multă bunătate.
? %i dreptate în ce ai spus. $in neericire, oamenii au devenit precum nişte "roboţi#, ascultând
ordinele care le sunt date şi executându-le întocmai. ;otuşi, trebuie să ştii că orţa binelui este
colosală şi că orice acţiune în acest sens poate să se dovedească extraordinar de eicientă. 'peranţe
există mereu, trebuie doar să ştii să le hrăneşti cu multă credinţă şi puritate. %ceasta îţi va ascuţi
vigilenţa şi te va inspira să acţionezi în mod oportun. 'ă ştii că masonii au şi ei slăbiciunile lor.
? 4hiar voiam să te întreb, în lunile anterioare am urmărit să mă documentez în legătură cu acest
subiect şi lo!i
dieritele am masonice
alat cu mirare că sunt
în lume. oarte
$acă-i aşa,multe opiniică
înseamnă divergente, contradicţii
ei înşişi sunt dezbinaţişi neînţelegeri între
şi ără de putere.
4ezar zâmbi cu înţelegere şi îmi lămuri dilema.
? @na dintre marile păcăleli pe care le realizează elita masonică este aceea de a genera impresia că
două sau mai multe lo!i masonice se luptă între ele. în realitate, la vârul structurii lor piramidale marii
maeştri masoni care alcătuiesc elita conducătoare a rancmasoneriei mondialese înţeleg oarte bine, însă
la baza ei apar ca iind duşmani. Ideea este aceea de a crea derută şi conuzie, deoarece se ştie că
acestea adorm vigilenţa omului de rând. $e apt, este vorba despre o păcăleală diabolică6 cel care cade
în plasa ei ără să ie avizat nu va alege una dintre lo!i - crezând că aceea este rea -, ci o va alege pe
cealaltă, despre care va crede că este bună. /ucrurile se prezintă astel doar în aparenţă, pentru că în
realitate rancmasoneria este şi rămâne aceeaşi, indierent de "artiiciile# la care recurge pentru înşelarea
omului de rând. ;rebuie să ai încredere şi să ii perseverent în acţiunile beneice pe care le
săvârşeşti, în ultimă instanţă, chiar orţele răului sunt subordonate orţelor binelui. Di pentru că veni
vorba, să ştii că o mare taină a universului este rolul ocult pe care îl !oacă orţele maleice în contextul
evoluţiei, adică elul în care se încadrează răul în economia creaţiei.
%m rămas mut de uimire. 4a marea ma!oritate a oamenilor, ştiam că albul este alb şi negrul este
negru. %cum alam că, de apt, există un sens şi o corelaţie chiar între aceste extreme.
? 4e vrei să spuiA 4ă până şi răul are o menire în viaţa noastrăA
? Di încă una oarte importantă. ;otuşi, pentru a înţelege corect acest aspect trebuie să ai o minte
deschisă şi lipsită de pre!udecăţi. anatismul, mai ales cel religios sau ideologic, nu ace casă bună cu
evoluţia spirituală.
%m încuviinţat în tăcere. =ram numai ochi şi urechi, pregătit să ascult explicaţiile valoroase pe care mi le
oerea 4ezar.
? aptul că în univers, aşa cum poţi singur să constaţi, există atât binele cât şi răul, este o dovadă
grăitoare care atestă existenţa libertăţii alegere
de a fiinţeiumane, adică a voinţei sale individuale de

a-şi exercita
prin natura luiliberul arbitru în viaţă.
este autodistruc-tiv. 4u $e
altemulte ori, înacest
cuvinte, aspect sa
ignoranţa delicat
omulace
alegecasăomul să aleagă răul, care
se autodistrugă,
preerând în acest el să se nege pe el însuşi. $e aceea, la o analiză mai proundă, alegerea răului
înseamnă în primul rând alegerea de a lupta împotriva propriei iinţe, care până la urmă se va
autodistruge. %ceasta adânceşte misterul raportului între bine şi rău, deoarece implică existenţa unui
scop ascuns al prezenţei orţelor rele în univers şi, prin urmare, în viaţa iecăreia dintre iinţele umane.
Nu ştiu în ce măsură eşti amiliarizat cu ideile despre sensul existenţei şi cu cele ale progresului
<8
spiritual, dar îţi voi spune că evoluţia omului înseamnă, mai presus de orice, reîntoarcerea lui la sursa
primordială, pur spirituală, din care a provenit. Imaginează-ţi deocamdată că această origine este
însăşi realitatea eternă a ericirii sublime pe care şi-o doreşte orice om. %ceastă reîntoarcere a iinţei
umane la originile ei spirituale trebuie să ie însă pe deplin conştientă şi liberă de orice tentaţie
inerioară, de tot ceea ce ar putea însemna iluzie, constrângere, pre!udecată. $acă înţelegi corect acest
aspect, poţi spune că ai înţeles necesitatea existenţei orţelor răului în creaţie.
=ram puţin derutat, deoarece încă nu prindeam esenţa problemei. 4ezar a continuat să-mi explice cu

multă
? răbdare.
$acă răul nu ar exista, tu nu ai putea să-ţi dai seama de necesitatea reîntoarcerii la sursă şi ai
zăbovi indeinit prin cine ştie care colţuri ale universului. %şa, însă,rău* are n cadrul creaţie i rolul
principal de a testa fiinţele umane. 5n elul acesta se testează practic nivelul de cunoaştere, de realizare
spirituală şi de capacitate de a iubi al iecărui individ pe drumul evoluţiei lui spirituale. 5n uncţie de
reacţiile şi alegerile pe care le ace, se poate spune dacă a trecut sau nu testul de viaţă.
? 4a la examenele de la acultate, am ăcut eu o paralelă.
? =xact. 4a la examenele de la acultate sau ca cele din domeniul proesional, cu deosebirea că în
timp ce acestea au o natură iluzorie şi eemeră - iind încadrate într-un domeniu spaţio-temporal
limitat -, testele sau examenele vieţii, care au un sens spiritual, reprezintă trepte oarte importante
în cadrul evoluţiei personale. ;recerea cu succes a unui astel de test constituie o victorie importantă în
lupta de dominare a naturii inerioare din om şi această victorie se poate concretiza într-o capacitate
mărită de a înţelege unele aspecte subtile ale vieţii, în dobândirea gradată a maturităţii şi a
discernământului spiritual
4ezar a ăcut o scurtă saucaîntr-o
pauză, pentru multitudine de alte
a-mi lăsa timp de aspecte
gândire beneice şi interioară.
şi relecţie pozitive.
? 3reau să iu sigur că am înţeles. 4e anume se testează şi cum putem să recunoaştem aceste
testeA am întrebat eu oarte atent lanoul curs al discuţiei.
? 0a!oritatea examenelor vieţii îţi testează credinţa şi discernăm#ntul. %deseori, însă, datorită
ignoranţei, oamenii interpretează aceste teste ca pe nişte mari nenorociri, ca o năpastă sau un rău
care îi loveşte cu putere, ăcându-i să se clatine, în astel de cazuri, răul se maniestă în primul rând
pentru testarea şi puriicarea iinţei umane. Nimeni nu scapă, de-a lungul evoluţiei sale, de testele,
lecţiile şi examenele de tot elul ale vieţii. 2ractic vorbind, aceste teste reprezintă însăşi conruntarea
noastră cu orţelerăului, care aparţin planurilor subtiledemoniace şi satanice ale creaţiei. 'ituaţia este
valabilă atât în caz individual,cât şi în cazul unui cuplu ori chiara unei comunităţi de oameni sau al unei
naţiuni.
? 1ine, dar noi suntem de multe ori a!utaţi de alţii atunci când ne conruntăm cu necazuri sau atunci
când le cerem satul într-o problemă oarte diicilă de viaţă. 4ine trece atunci testul: noi sau persoanele
care ne a!utăA
? ;rebuie să ii conştient de aptul că a a+uta nu nseamnă a forţa.7 persoană poate i sătuită şi
impulsionată pe calea cea dreaptă, dar nu uita că ea are propriul ei liber arbitru. % avea însă liber arbitru, cu
alte cuvinte a avea posibilitatea de alegere, implică aptul că omul este responsabil de libertatea pe care o
are şi pe care o maniestă. =l poate i a!utat, spri!init, impulsionat dar dincolo de aceasta este libertatea
lui de a alege între dieritele posibilităţi pe care le are la dispoziţie. $acă el ar i orţat de alţii să
urmeze o numită cale, chiar dacă această cale este pround beneică, ar însemna atunci că libertatea lui
este practic anulată. $e aceea, este oarte important ca iinţei umane să i se lase libertatea de a
alege, însă alegerea bună este dată de gradul de conştientizare şi discernământ pe care îl are acea iinţă.
4unoşti acum destule elemente despre implicaţiile rancmasoneriei la nivel mondial şi eşti conştient
că pe această planetă se dă de!a o bătălie teribilă între orţele binelui şi orţele răului. 4u toate
acestea,
cum este eşti liberaiînale
evident, iecare clipă
s binele, să alegi
atunci de partea
vei acţiona cui vrei săşiii.
în consecinţă vei$acă prin
urmări cu structura ta lăuntrică,
perseverenţă să lupţi aşa
pentru anihilarea planurilor masonice. %celaşi lucru este valabil şi în cazul celorlalţi oameni, numai
că mulţi dintre aceştia nici măcar nu cunosc realitatea în ceea ce priveşte modul de acţiune şi inluenţă a
masonerie în lume. 0ai mult, !ocul orţelor releeste atât de pervers încât ele se iniltrează în mod
insidios oriunde găsesc un "teren ertil#, adică oriunde apare o conştiinţă slabă sau destul de
pervertită, pentru a o determina să airme cu mare violenţă verbală aptul că suntem încon!uraţi numai
<J
de paranoici care văd pretutindeni în !urul lor doar atacuri, conspiraţii, manipulări sau !ocuri de culise6
că, de apt, nimic din toate acestea nu există şi că totul este bine şi se desăşoară în mod iresc şi
natural, în realitate, un astel de comportament este tipic pentru o iinţă chinuită de multiple inluenţe
demoniace, cărora ea le ace !ocul. $acă persoana respectivă ace parte din elita intelectuală, dacă ea
este om de ştiinţă, ziarist sau scriitor, atunci cu atât mai bine pentru planurile masonice. 2ărerea neastă a
unei astel de persoane, despre care se poate presupune că are o anumită autoritate intelectuală, contribuie
din neericire în mod semniicativ la inluenţarea concepţiei celorlalţi oameni. $e altel, probabil ştii

că una dintre
iavolul celeatana
- adică mai mari păcăleli
nsuşi ale atanei este aceea de a- face pe om să fie convins că
- nu eistă.
4am aşa uncţionează şi organizaţiile masonice, dând senzaţia că ele ac şi doresc binele. ;otul este
însă o aparenţă, pentru că în realitate ele luptă mai mult sau mai puţin ăţiş împotriva binelui, a religiei,
a credinţei şi a spiritualităţii.
? Nu înţeleg cum este posibil ca oamenii să trăiască în această uriaşă conspiraţie şi, totuşi, să nu-şi dea
seama de existenţa eiC am exclamat eu plin de revoltă.
? $e ce te miriA ;u însuţi, până de curând, obişnuiai să-ţi duci existenţa ără să ai nici cea mai mică idee
despre masonerie şi despre planurile ei îngrozitoare. 3edeai, probabil, la el ca toţi ceilalţi, că multe
lucruri nu merg bine, dar totuşi nu abordai problema într-un mod mai matur. %cum cunoşti adevărul
şi ondul tău interior, care este oarte bun, te-a ăcut să iei imediat atitudine şi să doreşti să
împărtăşeşti şi celorlalţi aceste cunoştinţe. %i de!a posibilitatea extraordinară de a o ace, publicând cele
ce ţi-am relatat până acum. 2rimul pas este acela de a atrage atenţia opiniei publice asupra
realităţii care ooamenii
oraş adormit6 încon!oară.
încep=ste,
să seanalogic
trezeascăvorbind, ca atunci
încetul cu încetul când
şi vortragi
cereclopotele
apoi maiduminica, într-un
multe amănunte.
$ar chiar mai important decât atât este aptul că ei vor deveni mult maiatenţi la tot ceea ce se petrece
în !ur şi chiar în lumea întreagă, deoarece atunci ei au de!a o bază solidă de inormare. 3igilenţa lor este o
primă lovitură, oarte grea, care este dată rancmasoneriei, deoarece un om vigilent este mult mai diicil
să ie înşelat, manipulat sau controlat. 0ai apoi se va naşte un curent general de opinie care va prinde
din ce în ce mai multă orţă şi astel multe dintre planurileşi iniţiativele masonice vor i blocate chiar
din aşă.
4ezar se opri şi mă privi pătrunzător, pentru a vedea dacă am înţeles.
? ;otuşi, reacţiile oamenilor îmi par oarte slabe şi chiar mă întreb cum vom reuşi să realizăm ceea ce
ne-am propus, am spus eu.
? 0a!oritatea proeţiilor prevăd că, până la urmă, orţele binelui vor învinge. 2e de altă parte, lupta
este oarte diicilă. rancmasoneria mondială, ca o hidră oribilă, este cea care concertează toată
această orientare satanică pe care o suportă oamenii de pe întreaga planetă. în &omânia, de pildă, mai
ales în ultimul timp, rancmasoneria acţionează aproape după bunul plac. 'ărmanul popor care este
ţinut în ignoranţă şi manipulat, nici măcar nu bănuieşte care este cauza tragediei pe care o are tot
timpul sub ochi şi o trăieşte obidit. $acă această hidră ar i învinsă, atunci am putea vorbi despre o
regenerare rapidă, sub toate aspectele, la nivelul întregii planete. $in neericire, imensa ma!oritate a
oamenilor din 7ccident nu este atentă să sesizeze modalităţile de manipulare - unele dintre ele chiar oarte
evidente - ale masoneriei. %patici şi egoişti, cei mai mulţi preeră să se izoleze într-o ormă stranie de
"hibernare# citadină, având impresia eronată că îşi ghidează singuri viaţa. 4hiar dacă ală despre acţiunile
diabolice săvârşite de masoni, preeră să le nege din comoditate sau să se bizuie pe aptul că alţii vor
lua atitudine în locul lor. 0ai mult decât atât, ei aderă cu o crasă ignoranţă la anumite orientări satanice
care sunt inuzate şi încura!ate de masonerie prin intermediul muzicii rocR dezlănţuite, a drogurilor, a
alcoolului, a tutunului şi a concepţiei materialiste, în aceste condiţii de abrutizare gradată, dar sigură, a
iinţei umane care
rancmasonerie devine
să-şi astel lipsit
împlinească ă de voinţă şi determinare proprie, este destul de uşor pentru
planul.
4ezar a tăcut brusc. % ost o pauză destul de lungă, în care amândoi am rămas adânciţi în gânduri, în
cele din urmă el a continuat să vorbească, dar în glasul lui puteam sesiza o uşoară undă de tristeţe
? $in păcate şi la noi în ţară situaţia este identică. 7amenii parcă "dorm#6 nu sunt tre!i, nu sunt lucizi.
4hiar dacă au mai ost publicate unele date undamentale despre rancmasonerie şi planurile ei la
nivel mondial, inerţia şi dramatica stare de "somnolenţă# a oamenilor -care este corelată şi cu somnul
<>
raţiunii - s-a ampliicat atât de multîncât suntoarte puţinicei care catadixesc chiarsă creadă că tot ceea
ce se spune despre masonerie este cu putinţă şi că reprezintă o realitate cruntă. /i se pare totul atât de
monstruos şi incredibil, încât într-un impuls subconştient de teamă şi de autoconservare, ei preeră să
creadă că poate situaţia nu este chiar aşa de rea cum e descrisă, că poate inormaţiile de acest gen
reprezintă de apt acţiunile de denigrare ale unor orţe destabilizatoare pentru cine ştie ce motive obscure,
astel încât preeră să se închidă din nou în cochilia lor şi să rămână mai departe în inerţia de care erau
cuprinşi înainte. %ceastă situaţie este chiar mai gravă decât aceea în care ei nu ştiau nimic despre

planurileeste
cunoşti satanice ale laşitate
o mare rancmasoneriei, deoarece
şi o gravă abaterea de
şti la
şi codul
totuşi amoral
nu acţiona în conormitate
elementar, cu ceea ce
într-o asemenea situaţie nu
este prost cel care nu ştie, ci e prost cel care ştiind, acţionează ca şi cum nu ar şti. $e aceea, prima etapă
şi cea mai importantă estetrezirea conştiinţei oamenilor din această cumplită "somnolenţă#. $acă ei nu
devin lucizi, nu vor înţelege de ce condiţiile de viaţă sunt atât de grele şi nici de ce se petrec atâtea
lucruri aberante. %ceasta are loc şi datorită aptului că, de multe ori, esenţa acţiunilor masonice este
ascunsă în simboluri care sunt oarte bine ocultate.
=ra unul dintre "punctele nevralgice# pe care doream să- lămuresc, deoarece ăcusem şi eu unele
corelaţii dar aveam nevoie de mai multe explicaţii. %m proitat de ocazie şi -am întrebat pe 4ezar:
? olosesc anumite simboluri în acţiunile rituale pentru a inluenţa rezultatele planurilor sataniceA
? =xistă, într-adevăr, unele simboluri masonice care sunt de!a oarte cunoscute, cum ar i compasul şi
mistria. %ltele, însă, sunt mult mai ocultate6 de pildă, piramida cu "ochiul atoatevăzător# din vârul ei,
reprezentată deloc întâmplător pe bancnota americană de un dolar. 2e lângă simboluri, devizele
rancmasonice sunt celorlalţi
de puţin cunoscute de asemenea oarte$e
oameni. impo rtante pent
exemplu, totrupeadepţii lo!ilordemasonice,
bancnota un dolardar ele sunt
există destul
deviza în
limba latină/0Pluribus 1num2,care într-o traducere sintetică înseamnă "2rin haos, la ordine#, ceea ce
acum îţi poate sugera oarte multe corelaţii. $acă vei analiza cu luciditate situaţia actuală în lume şi
de asemenea în &omânia din perspectiva socială, economică şi politică, vei putea să constaţi cu uşurinţă
cum acest haos este structurat în aşa el, încât să asigure gradat instituirea Noii 7rdini 0ondiale,
căreia nu i se spune Noua 7rdine rancmasonică - pentru ca cei ignoranţi să nu ştie cine sunt de
apt creatorii ei -,ci doar Noua 7rdine.
@n alt principiu pe care rancmasonii îl aplică cu stricteţe, mai ales în lo!ile masonice şi în "răţia#
lor, este acel imperativ care spune: /3oţi pentru unul şi unul pentru toţi2. 2oate să pară straniu, dar să ştii
că respectarea acestui imperativ le coneră o stare de unitate, precum şi o maniestare de orţă şi de
tenacitate care sunt considerabile. $in acest punct de vedere trebuie să-ţi mărturisesc că, dacă oamenii din
&omânia sau din oricare altă parte a globului ar maniesta aceeaşi stare de tenacitate, aceeaşi orţă de
acţiune şi aceeaşi angrenare sistematică precum în cazul masonilor - dar, ireşte, orientate în sens
pround beneic şi pozitiv - atunci situaţia actuală a omenirii sau cel puţin a unei părţi din ea ar i cu
totul alta.
$ar - şi acest aspect este oarte important de remarcat -, în timp ce omul obişnuit are totdeauna la
dispoziţie libertatea de a alege, în spatele rancmasonilor se ală orientări pround maleice, chiar
satanice, care imprimă membrilor din această organizaţie o anumită stare de teroare, o atitudine
aproape de subordonare ca în armată. %ceasta ace ca cei care acţionează în aceste grupări sau lo!i
masonice să ie aproape implacabili în deciziile lor. @n ordin în rancmasonerie nu se discută,
deoarece în momentul iniţierii, cei care sunt primiţi depun un !urământ oribil şi realizează un ritual
pervers, prin care se obligă eectiv la o totală supunere şi ascultare, în caz contrar acceptând să ie ucişi.
? 5nseamnă că, dincolo de acţiunile lor în planul izic, masonii aplică şi unele procedee oculte şi
ritualis-tice care sunt maleice, am constatat eu.
? %cestea
4a ac parte
să înţelegi mai integrantă din sistemul
bine, ritualurile lor practicmaleice
şi invocaţiile şi ideologic,
suntdarrealizate
numai dedoar
la unde
anumit
acei nivel
membriîn sus.
care au a!uns
la un anumit grad sau poziţie ierarhică oarte înaltă în cadrul lo!ei din care ac parte. $e obicei,
inormaţiile care sunt revelate despre rancmasonerie nu insistă asupra impactului de natură subtilă
sau paranormală pe care îl are gigantica seră de inluenţă al acestei grupări maleice asupra celor care
se ailiază la ea. ;ocmai de aceea, pentru omul de rând care ală anumite adevăruri despre ea,
rancmasoneria reprezintă mai mult o grupare de a!utor reciproc, ceva în genul unei bande de hoţi sau
+
şarlatani. 4u toate acestea, ailierea sau integrarea unei iinţe umane în rancmasonerie are puternice
eecte negative de natură ocultă, care o va pune în rezonanţă cu trăsăturile distinctiv
e ale grupării. $e
apt, această uziune prin aderare la grupările masonice va crea modiicări negative atât de prounde în
aura iinţei respective, încât prin comparaţie cu starea pe care o avea înaintea aderării ea va i nevoită să
recunoască natura pround maleică a orientării pe care o are rancmasoneria.
? %tunci cum îţi explici puterea lor ormidabilă în domenii de bază ale vieţii contemporane, de
exemplu în economie sau politicăA

? ea
că 5ntr-adevăr,
este unicarancmasoneria
grupare ocultăeste unaare
care dintre cele mai
scopuri puternice grupări lagrupări
;oate celelalte
politice. ora actuală6 aş putea spune
sau organizaţii oculte
care există, au, de regulă, scopuri spirituale. =le nu se angrenează ca să realizeze acţiuni !politice,
deoarece în viziunea lor acestea sunt eemere, în cazul rancmasoneriei, însă, situaţia este complet
dierită. rancmasonii pun un mare accent pe această implicare politică pentru a-i ace să stagneze pe
cei care aderă la organizaţia lor doar la acest nivel, legat de inluenţa şi puterea pe care ei pot să o
aibă asupra maselor de oameni. %ceastă acţiune diabolică a rancmasoneriei ducela aşa-numita "rupere
a suletului# pentru cel care intră în rândurile ei. $e altel, este iresc ca masonii să acţioneze în acest
el, deoarece iniţierea ocultă la care ei recurg nu urmăreşte în nici un caz să dezvolte şi să sensibilizeze
suletul celui care aderă la organizaţie. $acă suletul s-ar trezi în iinţa umană respectivă, atunci ea nu
ar mai putea i manipulată şi determinată să acă numeroase acţiuni care sunt în mod evident
maleice şi satanice. $in acest punct de vedere, sentimentele de aecţiune, bunătate şi compasiune
sunt complet străine pentru un rancmason, deoarece atunci lui nu i s-ar mai putea ordona orice. 2rin
intermediul
sentimente, ritualului
deoarece dedininiţiere
punct deocultă, celui
vedere careeladeră
subtil ace laatunci
rancmasonerie
un e de pacti secu"extirpă#, practic, aceste
orţele demoniace, cu
orţele tenebrelor. $in neericire, de cele mai multe ori iinţa în cauză nici măcar nu-şi dă seama de
acest regres teribil care se petrece în existenţa ei.
5n momentul în care elita masonică promovează un membru al unei lo!i într-o poziţie înaltă şi oarte
importantă în organizaţie, ea are anumite criterii subtile prin care îşi dă seama dacă persoana respectivă
este îndea!uns de "modelată# în direcţia acţiunilor demoniace.
=u însumi am alat ulterior, după prima mea discuţie cu senior 0assini, multe dintre aceste dezvăluiri
despre rancmasonerie. =ste aproape incredibil câtă mizerie umană poate să existe sus, în vârul
piramidei lor ierarhice, însă totul este poleit şi ăcut să apară strălucitor şi nobil, prin intermediul
bogăţiilor abuloase pe care le deţin, al relaţiilor, inluenţei şi controlului extraordinar pe care îl au în
lume. în condiţiile în care ei sunt experţi în testarea celor pe care îi primesc sau pe care îi avansează în
poziţii oarte înalte în organizaţia lor, am ost naiv să-mi închipui că -am înşelat pe venerabilul
0assini, ăcându- să creadă că accept ără discuţii propunerea lui de aderare şi colaborare. 1ătrânul a
ost oarte viclean6 înseşi inormaţiile uluitoare pe care mi le-a urnizat cu privire la metodele lor de
acţiune au ăcut parte, într-un el, din testul sau, mai bine zis, "cursa# la care m-a supus. 4el mai probabil,
însă, că el ştia cu mult înainte că nu se punea problema ca eu să accept aşa ceva. într-adevăr, nu
corespundeam standardelor lor de putreziciune suletească şi aveam de!a o mare orţă spirituală şi un
puternic discernământ pentru a realiza adevărul odios în ceea ce îi priveşte, ără să iu ademenit de
propunerile lor. ;otuşi, aşa cum vei vedea, "cartea# de !oc era mult prea importantă şi ei au trebuit să
rişte, dar au ăcut-o într-un mod oarte complex.
0asonii nu sunt proşti6 dimpotrivă, au chiar o mare inteligenţă, dar aceasta are o natură perversă, chiar
diabolică, pentru a le putea slu!i la înăptuirea planurilor maleice, în plus, la nivelele superioare ale
ierarhiei lor, ei olosesc în mod curent anumite energii oculte ale Naturii, dar le olosesc pe cele rele sau pe
cele oarte !oase, inerioare. Nu întâmplător, rancmasoneria este, aşa după cum ţi-am spus, singura
grupare
$eci nu ocultă care are
sunt deloc scopuri
proşti, dar politi
ce.
în anumite cazuri extreme ei pot sa se preacă, urmărind un anumit scop,
că sunt proşti. %cesta a ost cazul celor două întâlniri pe care le-am avut cu senior 0assini. =ste oarte
probabil ca venerabilul să i proiectat mental, încă dinainte, toată discuţia - mă reer la prima întâlnire -
pe care a avut-o cu mine. $e apt, a ost mai mult un monolog al lui, ceea ce pledează pentru ipoteza mea. %
ştiut cu precizie ce să-mi spună, cum să se comporte, cum să-mi acă propunerea de colaborare şi cum să mă
tenteze pentru a o accepta. 0ai presus de toate, însă, a ştiut cum să mă lase să cred că eu însumi -am

înşelat, dându-i de înţeles că i-am acceptat propunerea. =l ştia, deci, că eu mint, dar eu nu credeam că el
ştie aceastaC %bia după mai multe săptămâni am avut surpriza să alu adevărul,prin intermediul unor canale
secrete de inormaţie şi spiona! ale '&I-ului. 'e pare că 0assini a relatat, plin de orgoliu, câte ceva despre
discuţia avută cu mine, unor personalităţi politice sus-puse în ierarhia europeană şi astel am alat, de apt,
"scorul# real al primei întâlniri.
'ituaţia rămânea, însă, oarte complicată. $acă el ştia că eu îl mint şi mă preac, atunci de ce a mai !ucat
toată acea mascaradă, spunându-mi chiar că îmi va ace o a doua vizită, când urma să îmi comunice ceva

deosebit
toate de importantA
acele &olul pe
care îldespre
adevăruri zguduitoare !ucasemasonerie,
laprima întrevedere
el practica ost
magistral
m-a interpretat.
orţat să-mi 'punându
"programez# -mi
strategia
minciunii, pe care o aştepta. %poi a ost necesar ca eu să iu convins că el a crezut minciuna acceptării mele.
0ai mult decât atât, a programat o a doua întâlnire, care avea să ie chiar mai importantă decât prima.
4are era, însă, planul lui complex şi oarte ocultatA 4e anume urmăreau masonii cu înverşunare, dacă
erau dispuşi chiar să rişte pe o atitudine înşelătoare din partea meaA însemna că obiectivul era cu adevărat
oarte important pentru ei şi că nu se dădeau în lături de la nimic pentru a- obţine. 7 primă concluzie a ost
aceea că, într-un anume el, constituiam pionul principal în toată acea problemă enigmatică, despre care
încă nu ştiam nimic. =ra evident că, dacă mă solicitau în continuare, nu se puteau baza decât pe mine în
legătură cu obiectivul urmărit. $ar care era acelaA 2rin natura activităţii pe care o depun de mult timp în
$epartamentul Kero, puteam bănui că interesul lor era legat de ceva cu totul excepţional, care era conex
doar cu intervenţia echipelor operaţionale din departament, echipe pe care le conduc eu însumi. /ogic
vorbind, aceasta implica aptul că ei doreau să aibă acces la un secret de stat pe care nici eu nu- cunoşteam,
dar la care ei ştiau că nu pot a!unge decât prin intermediul meu, datorită uncţiei speciale pe care o aveam
în departament.
%cestea mi s-au părut singurele concluzii de bun simţ care puteau i corelate cu atitudinea venerabilului
0assini. =ra clar că, pentru a-şi ating
e scopul în aces
t caz, el era dispus sărişte totul. 4e-ari iputut determina,
însă, pe cei mai mari masoni ai lumii să se orienteze cu atât de mare interes spre &omâniaA Dtiam de!a despre
existenţa unor proeţii oarte ocultate, ăcute de doi mari sinţi creştini de la începutul secolului trecut6
ele se reeră la viitorul &omâniei în contextul viitorului întregii omeniri. %m alat, de asemenea, despre
existenţa strict secretă a unui pergament oarte valoros, în marea bibliotecă de la 3atican, care expune
aceeaşi problemă în legătură cu teritoriul &omâniei, situaţie aproape de neconceput pentru mentalitatea şi
orgoliul marilor state şi puteri ale lumii. =xistă,de asemenea,în arhiva secretă a 0uzeuluide Istorie din
3iena, un document oarte vechi care expune trecutul istoric extrem de îndepărta t şi totodată abulo s al
civilizaţiei care a existat în acele timpuri pe teritoriul &omâniei. 2rin urmare, toate acestea sunt surse
dierite, două dintre ele oarte vechi, care în mare se reeră la aceleaşi lucruri, în aceste condiţii este greu de
crezut că avem de a ace cu o înşelătorie, în plus, există multe alte aspecte care se corelează. $e pildă,
proeţiile airmă că este o problemă de doar câţiva ani până la declanşarea"semnelor# care vor atrage
atenţia asupra acestui teritoriu. 2e de altă parte, trebuie să ali că rancmasonii sunt oarte atenţi la această ţară,
deoarece ei ştiu de m ult timp că cea mai mare problemă pentru ei, la nivel planetar, o reprezintă acest loc. =i
înşişi cunosc oarte bine proeţiile în legătură cu viitorul apropiat al &omâniei şi ştiu că cele mai multe
probleme le vor avea chiar din această zonă a globului. $e aceea, sunt oarte atenţi şi interesaţi de ceea ce se
petrece în ţara noastră. %şa se explică intrigile şi maşinaţiile lor de culise în economia şi politica ţării, toc-
mai pentru a-şi asigura acest control şi pentru a genera el şi el de grupări ciudate pe care le susţin şi
adeseori le inanţează cu sume abuloase de bani. 5n aceste grupări ei au atras şi încă atrag oameni naivi, cu un
caracter slab, dar avizi de câştiguri acile, dispuşi chiar să-şi vândă suletul numai pentru aparveni în
aşa-zisa societate înaltă şi bogată. 'copul principal al acestor mini-organizaţii e acela de a bloca orice
tentativă de dezvoltare spirituală sau de normalitate socială şi economică a populaţiei, creând totodată
impresia
$e aceea,căatunci
activitatea
când amloralat
este asiduăplanului
viclenia tocmaipeîncare
aceste domenii.
îlconcepuseră cei din elita grup
ului 1ilderbe
rg, am
corelat toate aceste aspecte, deoarece situaţia mi s-a părut evidentă, în plus, aveam cunoştinţă şi despre unele
elemente secrete care se reereau la viitorul acestui popor, pe care le alasem de la părintele %rsenic 1oca, cu
mai binede cincisprezece ani în urmă. 4el care este at înzestr
cu unminim bun simţ, cuo !udecată lucidă şicu o
anumită intuiţie, este practic imposibil să nu observe modul - de multe ori uimitor şi oarte complex - în
care se adeveresc ma!oritatea proeţiilor.
*
1azat pe cele ce ştiam de!a şi văzând insistenţa cu care acţiona senior 0assini în acest caz, am intuit
că problema era de o maximă importanţă atât pentru rancmasonerie, cât şi pentru întreaga ţară.
Nu-mi rămânea, însă, decât să aştept următoarea întâlnire cu venerabilul pentru a înţelege ce vor, de apt,
masonii de la mine. 2ractic, nu conta absolut deloc dacă eu îi minţeam sau nu, deoarece oricum nu şi-ar i
respectatniciodatăpromisiunile extravagante pe care mi le ăcuse
ră. 2entru ei important era ca să le acilitez
accesul la ceva pe care, în prezent, nici eu nu- cunosc. 'e pare însă că problema era oarte delicată, din
moment ce nu-şi permiteau să intervină la persoane cu o putere de decizie mai înaltă, adică la

personalităţile
cu din serama!oritatea
care întreţineau politicului şiintrigilor
a conducerii statului. $acă
şi planurilor doreau discreţie
oneroase, însemna şi ocultare tocmai
că situaţia eraaţă de cei şi se încadra în
extremă
parametrii maximi de securitate. 0ărturisesc că eu însumi eram oarte incitat de acest aspect, dar pe atunci nu
aveam alte date suplimentare. $eşi mă bazam doar pe deducţii logice, pe intuiţie şi pe inormaţia de
securitate pe care o primisem, a doua întâlnire avea să-mi conirme toate bănuielile. 2uterea politică
usese ocolită.
? 4hiar m-am întrebat de ce venerabilul nu a decis să intervină în această problemă prin canale diplomatice
oarte înalte, am spus eu. %m înţeles că elita masonică nu dorea deloc publicitate în cazul planului pe care îl
avea, dar pe de altă parte un ordin direct, oarte de sus, ar i scutit tot alambicul întrevederilor cu senior 0assini.
în cazul tău nici măcar nu puteau i siguri de rezultatul inal, pe când în ipoteza intervenţiei guvernamentale
directe ar i putut avea oarte uşor şi imediat accesul la ceea ce doreau.
? 7bservaţiile tale sunt corecte. ;otuşi, nu uita că au şi ei anumit limite ale inluenţei politice, care dieră de la
ţară la ţară. 2robabil că au considerat această cale ca iind nesigură în &omânia, deşi în mod evident ea ar i ost
mai uşoară. 4hiar dacă dar nu şi controlul supra
a ceea ce îi interesa. 7r,arsenior
i mers0assini
pe această
mi-avariantă, ei oarte
speciicat ar i avut
clarnumai accesul
termenii colaborării, laacea de a doua
întâlnire6 mi-a spus că vor avea acolo oamenii lor, cu care trebuia să conlucrez îndeaproape, urmând
astel directivele elitei masonice. In cazul implicării unor personalităţi politice în această problemă,
lucrurile nu ar mai i putut să ie la el, din cauza orgoliilor sau a unor imprevizibile reacţii de mani-
estare a puterii, îmi era, deci, destul de clar că în această privinţă nu voiau să rişte nimic. $e aici am tras
concluzia că ceea ce îi interesa în principal, aş putea spune chiar în cel mai înalt grad, era păstrarea unui
secret erm în problema respectivă.
$e aceea au preerat calea mai ocolită şi mai diicilă de a mă contacta pe mine, de a mă "convinge# şi de
a mă "racola# în rândurile lor. '-au olosit de canalele diplomatice doar pentru a a!unge la mine oarte
repede şi pentru a evita orice nedumerire din partea altor persoane de rang înalt.
? 7ricum, inluenţa şi imixtiunea lor în politica ţării sunt oarte mari, astel încât pot diri!a sau chiar
bloca, la nevoie, orice zvon sau ştire care nu le convine, am observat eu.
? 5n plus, au tot interesul să menţină acest popor la un grad de sărăcie şi prostie care a atins cote
aproape incredibile. Dtii bine că însuşi venerabilul 0assini a precizat aceasta. ;otuşi, politica lor a
devenit, mai ales în ultimul timp, destul de evidentă. Nici chiar ei aproape că nu se mai obosesc să
ascundă acest lucru, aparenţele iind menţinute doar prin ipocrizie şi minciună, care atestă sidarea ără
limite şi totala lipsă de respect pentru naţiune. 2olitica lor oarte stranie şi vicleană urmăreşte, în primul
rând, să secătuiască din punct de vedere material acest popor şi să- aducă la acea stare abulică de
totală dependenţă, impunând printre altele el de el de împrumuturi externe de a!utorare, care creează
obligaţii. 'copul principal este acela de a menţine oamenii în această stare ciudată şi, din păcate, aşa cum
vezi şi tu, în multe cazuri au reuşit. $acă lucrurile vor continua în acest el şi nu va exista o trezire a
elementelor de răspundere, este posibil ca această stare critică de lucruri, care nu mai poate i negată
de nimeni, să continue şi chiar să se ampliice în perioada următoare. ;ocmai de aceea îţi spuneam că
este oarte important ca oamenii să ale cauzele care stau la baza acestei situaţii care există la nivel
naţional şi chiar
suletească vor imondial.
capabili,%tunci poţilor,
la rândul ii să-i
sigur"trezească#
că cei careşiaupeînceilalţi.
mod necesar
= ca uno eect
anumită deschidere
de avalanşă în
care, după atingerea unui punct critic - care este de cca <V din populaţia ţării - dezvoltarea lui să ie
aproape exponenţială, întocmai cum bulgărele de zăpadă care la început este mic, se rostogoleşte -
acumulând tot mai multă zăpadă - şi devine repede oarte mare.
5n neştiinţa lor, mulţi oameni acţionează involuntar în consensul directivelor rancmasonice, ără să
bănuiască măcar că în elul acesta ei ac, practic, !ocul murdar al grupărilor masonice. %cestea,

olosindu-se de intermediari, sunt oarte virulente şi peride. 0etoda olosirii intermediarilor - care atunci
sunt precum o "carne de tun# - în acţiunile pe care le angrenează rancmasoneria este oarte veche şi des
aplicată. 2rin aceasta, ei se prelevează de răspundere iar dacă lucrurile nu ies cum au urmărit, vor da
vina întotdeauna pe sursa intermediară, arătând-o cu degetul şi incriminând-o pentru aptele comise.
%m inspirat adânc şi m-am îndreptat în otoliu. %ceste inormaţii imi păreau aproape hilare, dar totuşi
nu le puteam nega evidenţa. 0-am gândit că trebuia să existe, însă, o cale spre victorie, chiar şi atunci
când suerinţaeste oarte apăsătoare. $e aceea -am întrebat cu mult interes pe 4ezar:

? %cum
traliza lucrurile
orţa îmi sunt
maleică destul dediabolice
şi planurile clare, dar mă
ale întreb care ar i cele mai potrivite modalităţi pentru a neu-
rancmasonerieiA
'imţeam că 4ezar era mulţumit de atitudinea pe care o abordasem.
? = un început bun, îmi răspunse el zâmbind. 0odalitatea cea mai practică, în contextul actual, este în
primul rând divulgareaacestor acţiuni maleice ale rancmasoneriei celorlalţi oameni, ie în mod direct prin
discuţii, ie prin publicarea lor, aşa cum îţi sugerez să aci cu relatările mele. 'e creează astel un ront comun
al celor care nu sunt angrenaţi în organizaţiile masonice, ceea ce va ace ca multe dintre planurile şi acţiunile
masonilor să ie demascate prin creareaunui curent clar de opinie împotriva lor.'igur că acţiunile lor
au ost şi sunt de multe ori oarte insidioase, orientate cu precădere către blocarea, de pildă, a oricărei
idei geniale, a oricărei invenţii extraordinare, aoricărui salt calitativ care ar putea să amelioreze traiul
oamenilor din popor. =i sunt cei care dau indicaţiile atât pentru contracararea invenţiei sau ideii respective, cât şi
pentru exasperarea inventatorului şi aducerea lui într-o totală stare de marasm, stres şi neputinţă. $e
aceea, mulţi preeră să părăsească ţara şi saşi oere capacităţile lor intelectuale de excepţie în alte zone ale
lumii, într-un
întâlneşti el, aceasta
în cazul este$eşi
altor ţări. o situaţie
masoniiabsolut paradoxală,
urmăresc, la modulpegeneraU,
care nupromovarea
cred că ai nonvaloril
mai avutoocazia
r şi să o
anihilarea sau chiar eliminarea iinţelor umane deosebite, care au o mare iniţiativă şi putere de acţiune
beneică, totuşi aş putea spune că la noi în ţară acest plan este pus cu precădere în aplicare. $e altel,
situaţia politică şi economică a ţării demonstrează că masonii acţionează exact aşa după cum(i-am descris6
ei urmăresc să promoveze mai mereu oameni de paie, oameni corupţi şi chiar să instituie o atmose ră
generală de corupţie, tocmai pentru a putea după aceea să-şi asigure această iniltrare care să le asigure
succesul !ocurilor murdare pe care ei le ac. Bândeşte-te că, dacă în posturile cheie ar i plasaţi oameni
intransigenţi şi de bună credinţă, aceştia nu s-ar mai putea preta la intrigile, !ocurile şi mizeriile de culise care,
după cum bine ştii, inestează în prezent politica şi economia ţării. =i nu ar mai urma, deci, directivele
rancmasonice şi în scurt timp s-ar produce un reviriment extraordinar în viaţa oamenilor, în toate domeniile.
aptul că, dimpotrivă, lucrurile nu urmează acest curs - deşi de ani de zile sunt "încercări#, schimbări,
remanieri, sau se iau anga!amente şi se ac tot elul de promisiuni - îţi poate arăta adevărata aţă a inluenţei
masonice, care întreţine înmod deliberat o stare oarte tensionată în ţară, prin ascunderea adevărului,prin
minciună şi prin ipocrizie.
4u cât oamenii devin mai lucizi şi avizaţi de planurile rancmasoneriei, cu atât mai repede ei se vor opune
!ocurilor murdare ale acesteia. 0ai apoi trebuie realizată demascarea publică a intenţiilor maleice ale
masoneriei. $emascarea este un element oarte util în lupta contra rancmasoneriei. $e!a multe dintre
acţiunile lor sunt evidente pentru toată lumea, dar nu sunt corelate cu organizaţia masonică. 4hiar dacă m-aş
reeri la un singur exemplu, cel al exodului de inteligenţă din &omânia, ar i suicient pentru a atrage în mod
serios atenţia asupra elului în care masoneria manipulează populaţia. 'unt mulţi alţii care au observat
aceasta, care au scris maniestându-şi îngri!orarea pentru acest enomen, dar totuşi ei nu cunosc adevărata
sursă, cauzaacestei "ugi# a intelectualuluiromân peste hotare. Neştiind nimic sau aproape nim ic despre
masonerie, ei pun acest apt pe seama sărăciei din ţară şi a dorinţei de îmbogăţire a celor cu mari aptitudini
intelectuale care se anga!ează în străinătate. ;otuşi, când o astel de stare trenează de oarte mulţi ani,
este necesar
înzestrări să analizezi
intelectuale problema dintr-un
excepţionale alt unghi,
către o viaţă în realitate,
tentantă, lipsită deadeseori masonii
gri!a zilei momesc
de mâine, iinţele cu
în institutele
sau irmele de cercetare din 7ccident, în elul acesta, prin plecarea a sute şi mii de "creiere# dotate
din &omânia, ei reuşesc să-şi pună în aplicare, până la urmă, planul lor diabolic de ani"ilare a
impactului de trezire spirituală care trebuie să se producă n această ţară, la care cei oarte dotaţi
intelectual, care au plecat în alte state, şi-ar i adus un aport considerabil.
%ceastă trezirespirituală este oarte utilă pentru că permite oamenilor să devină conştienţi de menirea
E
lor în aceste condiţii grele. =a chiar le dă tăria necesară să suporte anumite vicisitudini inerente
perioadei prin care trece &omânia, rămânând acolo unde sunt tocmai pentru a contribui la "trezirea#
accelerată şi a celorlalţi oameni din popor, însă prin exodul masiv al acestor iinţe umane deosebite,
trezirea spirituală ar putea i întârziată6 un alia! de aur este cu atât mai valoros cu cât cantitatea de metal
nobil - adică de aur - este mai mare. $acă această cantitate scade, atunci se micşorează şi valoarea şi
chiar rezistenţa alia!ului.
? 3rei să spui că până la urmă e posibil ca orţele rele masonice să învingăA am întrebat eu îngri!orat.

? =u am spus
indubitabil doarse căvatrezirea
că ea spirituală
produce până laa acestui
urmă, popor
chiar poate
dacă săaceastă
mai întârzie un uribundă
zbatere timp, dar este
a
rancmasonilor urmăreşte să o anuleze. ;ransormarea spirituală este inerentă, chiar dacă unele iinţe
umane sceptice, rezonând cu ideile negative ale masonilor, îşi exprimă îndoiala şi chiar credinţa că nu
vom reuşi să învingem. %ceastă politică subversivă, care este întreţinută în mod diabolic de
rancmasoni, are ca scop principal să genereze o rezonanţă negativă de absenţă a speranţei în
oameni, de lipsă de încredere în orţele extraordinare, beneice ale acestui popor, până când întreaga
naţiune poate chiar să a!ungă să nu mai aibă deloc speranţă, însă atunci când o mare masă de oameni are
o speranţă pe care o cultivă, o hrăneşte şi o întreţine cu entuziasm, gândind despre ea în mod creator şi
pozitiv, ea creează un curent gigantic de orţă spirituală care accelerează oarte mult realizarea acelei
aspiraţii colective a oamenilor. $e aceea îţi spun că, o idee profund benefică şi spirituală cuprinde
dacă
masele de oameni, ea generează atunci o undă colosală de energie pozitivă care poate fi nsăşi c"eia
transformării acestui popor.%cest aspect este valabil pentru oricare altă populaţie de pe glob. 4ea
mai importantă
rancmasoni şi, dintre ideile
devenind beneice
lucizi, ar i aceea
să acţioneze ca de
erm oamenii să se alte
pe cu totul trezească
poziţii,dinavând
"somnul adânc#
atunci impus de
o înţelegere
superioară asupra situaţiei de ansamblu.
/a polul celălalt, însă, este cumplit când o idee negativă cuprinde masele de oameni. 2rincipiul de
rezonanţă este acelaşi, dar natura energiei care este atunci ampliicată în exces este pround negativă,
distructivă, rea. =a determină în oameni o stare de marasm, de absenţă a speranţei, de neîncredere în
orţele proprii şi, ceea ce este mult mai grav, ea este puternic contaminantă, generând o stare de
indolenţă, de lene, de lipsă de angrenare pozitivă, într-o astel de situaţie, este clar că !ocurile maleice
ale masonilor pot i realizate cu destulă uşurinţă. %şa se şi explică dece ei acţionează extrem de virulent
şi cu o maximă îndâr!ire prin mi!loacele mass-media atunci când unii oameni sau grupări sprituale
ac cunoscute lumii întregi adevărul oripilant despre acţiunile şi intenţiile lor. 0asonii de la vâr caută
atunci să distrugă prin orice mi!loace persoanele sau organizaţiile respective, proitând de
credulitatea tâmpă a omuluide rând, care poate i manipulat cu uşurinţă.
? $a, am rămas şi eu pround uimit de viclenia şi peridia lor în manipularea oamenilor, mai ales după ce
mi-ai relatat planul complex al venerabilului 0assini, am comentat eu. = stupeiant ce poate concepe
inteligenţa lor diabolică. 4ezar m-a aprobat şi, pentru că timpul pe care îl avea la dispoziţie era oarte limitat,
a început să-mi relateze discuţia pe care a avut-o cu marele mason.

Pani#$ la P"nta0on

? % doua întâlnire cu senior 0assini a echilibrat cumva situaţia. $eşi întrevederea a continuat în spiritul
unui !oc de-a şoarecele şi pisica, la el ca şi prima dată, totuşi acum îi cunoşteam de!a intenţiile adevărate6
venerabilul, însă, nu ştia aceasta. = adevărat că micul meu avanta! asupra lui nu modiica prea mult datele
problemei, dar cel puţin îmi permitea să iu mult mai vigilent. %cţiunile mele trebuiau să ie oarte
abile, pentru a nu deran!a echilibrul relativ al situaţiei. $acă, de pildă, m-aş i arătat revoltat şi aş i ameninţat
că dezvălui totul
imprevizibil la vârscopului
în direcţia de stat, cel mai probabil
urmărit că şi
de masoni aşchiar
i ostîntrecut imediat
ceea ce pe oviaţa
priveşte liniemea.
moartă, cu un rezultat
în deinitiv, se poate
spune că, practic, eu nu exist în această ţară: singurul dosar de înregistrare este cel din biroul generalului
7badea. Nu am legături politice, relaţii diplomatice,aaceri în economie sau obligaţii sociale. =ste o
situaţie cu totul specială, care are multe avanta!e, dar comportă şi anumite riscuri. %vanta!ul este acela că
pot avea acces la cele mai importante date şi secrete de stat care ţin de anumite descoperiri sau
evenimente cu totul speciale de pe teritoriul ţării. 2rin "evenimente speciale# mă reer la acele situaţii care
<
aparţin domeniului inexplicabil, cel puţin din punctul de vedere al ştiinţei moderne sau al concepţiei
obişnuite. $ezavanta!ul este acela că n-am ca susţinere decât pe generalul 7badea, care se apropie de
pensionare. N-am nici duşmani, deoarece departamentul este ocultat6 dar el rămâne un "teritoriu# care poate
i revendicat de '&/ %bia atunci pot apărea problemele.
'candalul nu era, deci, o soluţie. 'unt interesat să a!ut această ţară, nu să ratez ocaziile avorabile care se ivesc.
2robabil că pentru ven
erabilul 0assini nu ari ost oartediicil săobţină înlocuirea mea cu - toată opoziţia
generalului 7badea - însă aceasta ar i însemnat mai multă agitaţie, incertitudine şi, cel mai neplăcut pentru

marii
? $emasoni,
ce aşa marear i determinat
grabă o amânare
şi mai ales pentru ceAnedeinită
am întrebataeuacţiunii. 'e interes.
cu un vădit pare că aceasta îi deran!a cel mai mult.
? 5ţi voi spune imediat, dar te rog să ai în vedere aptul că nici eu şi nici chiar cei din elita masonică mondială -
cel puţin din câte mi-am putut da seama - nu cunosc prea multe în această direcţie.
? $in câte înţeleg, se pare că ei au acceptat o soluţie de "compromis#: nu agreează colaborarea cu tine, deşi ţie
îţi mărturisesc contrariul, dar nici nu sunt dispuşi să complice lucrurile care pot degenera într-un veritabil
scandal, prin îndepărtarea ta din uncţie.
? $a, este clar acum că ar i ăcut-o de!a, pentru a-şi plasa omul lor în locul meu, ceea ce le-ar i rezolvat com-
plet şi imediat problema. $ar, deşi ei pot cauza îndepărtarea mea din uncţie, se pare că le lipseşte
totuşi pârghia principală pentru a mă înlocui cu cine vor ei şi atunci s-au decis pentru soluţia de compromis
pe care trebuie să o a!usteze "din mers#.
? 4ine stabileşte în prezent schimbările în uncţii la nivelul $KA am întrebat eu cu inocenţă. $acă ştim
iliera diplomatică, nu cred că e prea greu să ne dăm seama care sunt, de apt, adevăratele !ocuri de
culise şi inormaţii.
astel de cine le ace. $in păcate, uncţia pe care am avut-o în guvern nu mi-a permis să am acces la
5n cameră s-a lăsat o tăcere grea. într-un târziu, 4ezar mi-a răspuns cu voce !oasă:
? 'ă lăsăm lucrurile în această privinţă aşa cum sunt. aptul că inluenţa pe care o are venerabilul 0assini
nu a garantat rezolvarea problemei aşa după cum ar i vrut el, ne poate da de înţeles că nu toţi sunt
corupţi. %cesta este un lucru îmbucurător. 2robabil că după prima conruntare cu mine, după ce a raportat
rezultatele ei în cadrul grupului 1ilderberg, venerabilul 0assini a propus continuarea planului iniţial care,
deşi era relativ riscant pentru masoni, avea totuşi avanta!ul rapidităţii de acţiune şi al inducerii mele în
eroare, între timp, însă, eu am alat de preăcătoria venerabilului şi mi-am reăcut planul iniţial. $acă la
prima întâlnire gândeam să le ac !ocul, acceptând în aparenţă să colaborez cu ei, la cea de-a doua
întâlnire, ştiind de!a intenţiile lor peride, luasem hotărârea să mă preac doar până când voi a!unge la
ceea ce îi interesează cu adevărat, după care urma să le blochez accesul prin dezvăluirea acelei
probleme la vâr de stat. %cesta era, de apt, riscul la care se expuneau ei, dar pe care - aşa după cum ţi-
am spus - credeau că -au anihilat în mare parte.
? 4um s-ar spune, cărţile erau de!a ăcute în iecare "tabără#, am spus eu oarte interesat de relatarea
lui 4ezar.
? %şa este, răspunse el zâmbind. 4ând am ost înştiinţat, acum o lună, că venerabilul 0assini urma
să mă viziteze din nou, am ştiut că sosise momentul culminant. %ceşti oameni nu ac niciodată ceva
gratuit sau ără un interes personal6 de aceea, mă aşteptam ca senior 0assini să-mi expună "punctul
ierbinte# al problemei. aptul că şi-a anunţat din nou vizita m-a ăcut să înţeleg că, la vârul orului lor
decizional au hotărât să meargă mai departe pe varianta care mă implica direct, după ce în prima întâlnire
tatonaseră şi pregătiseră oarecum "terenul#, însuşi aptul că marele mason a ost de această dată gazda
întâlnirii în vila luxoasă a unei diplomaţii străine, unde sistemele de securitate erau perecte, mi-a
întărit convingerea că ceea ce aveam să alu era oarte important.
remătam de nerăbdare. /-am implorat pe 4ezar să-mi dezvăluie mai repede secretul. @şor amuzat,
acesta
? a continuat
5ntâlnirea nu a să vorbească:
durat mult, poate ceva mai puţin de o oră. ;rebuie să-ţi mărturisesc, însă, că
inormaţia pe care mi-a oerit-o senior 0assini m-a lăsat perplex chiar şi pe mine. %m putut să mă
conving astel încă o dată de imensa putere pe care o au rancmasonii chiar şi la cele mai înalte
organisme de stat în lume, iniltrându-se tot mai mult în acestea şi având acces la inormaţii de o
importanţă covârşitoare pentru omenire şi pentru siguranţa ei. 0ai mult decât atât, masonii vor să
controleze şi să manipuleze aceste inormaţii ultrasecrete în olosul lor propriu, pentru a-şi duce la

îndeplinire cât mai repede planul de control şi dominare la nivelul întregii planete.
0-am întâlnit cu venerabilul în vila respectivă şi, după câteva minute în care ne-am întreţinut amiabil
şi am glumit - timp în care eu am avut gri!ă să-mi reairm în mod voalat disponibilitatea de a adera la
organizaţialor elitistă - senior 0assini a intratdirect în subiect, conorm stilulu
i său caracteristic. =l mi-a
spus atunci că dispune de o inormaţie ultrasecretăcare provinedirect de la 'tatul 0a!or al 2entagonului
şi că acea inormaţie se reeră la un anumit loc din &omânia. 0i-a mărturisit că grupul 1ilderberg are
reprezentanţi în cele mai importante dintre organismele politice, economice şi de apărare a '@%,

conexiunile
american, mergând
există totuşipână la grupuri
câteva otoliul oculte
prezidenţial.
a căror$incolo
putere de poziţia
este oartedemare,
inluenţă a preşedintelui
în special datorită
legăturilor, intereselor şi relaţiilor politice complexe şi reciproce pe care acestea le au cu anumite
personalităţi de runte, şei de stat şi bancheri la nivelul organismelor internaţionale, în sârşit, dincolo
chiar şi de aceste grupări masonice oarte puternice există trei ormaţiuni de elită care supervizează,
respectiv, desăşura rea vieţiiştiinţiice şi a tehnologiei pe întreaga planetă6 orientarea direcţiei de mers a
economiei mondiale6 şi stabilirea curentelor şi tendinţelor politice, pe zone ale lumii. $easupra tuturor
se ală grupul 1ilderberg, iar în cadrul acestuia există trei persoane care au putere de decizie supremă
asupra acţiunilor cele mai importante şi ideilor care urmează să ie puse în aplicare la nivelul întregii planete.
%ici însă am remarcat la senior 0assini o anumită nesiguranţă, ca şi cum ar i cumpănit dacă să-mi acă sau
nu o mărturisire. %m simţit atunci că este un aspect extrem de important, care mi-ar i dezvăluit însuşi secretul
undamental al masoneriei de pe întreaga planetă. ;otuşi, după o scurtă ezitare, venerabilul 0assini a renunţat
la revelarea acelui aspect, continuând să-mi vorbească despre datele ultrasecrete de la 2entagon. 0i-a spns
că tot ce este
mondială. mai important
%cesta şi seobservaţiilor
a ost şi cazul descoperă pesecrete
planetăîneste
ceeaadus imediat teritoriul
ce priveşte la cunoştinţa celor din elita
&omâniei.
2entagonul derulează în paralel mai multe programe militare secrete şi de spiona! geodezic, iar pentru aceasta
el a investit sume abuloase într-o tehnologie care depăşeşte cu mult cunoştinţele actuale ale ştiinţei.
@nele surse ale acestei tehnologii abuloase sunt menţinute însă într-un secret desăvârşit. Important de ştiut
este aptul că, datorită capacităţilor tehnologice extraordinare pe care le are la dispoziţie - şi trebuie să ştii
că ele depăşesc cu aproximativ douăzeci de ani posibilităţile din prezent, la ritmul de dezvoltare actual -,
2entagonul deţine mai mulţi sateliţi geostaţionari care au sarcini precise de observare.
@nul dintre aceştia, care se bazează pe tehnologia bionică şi pe cea a undelor de ormă, a reperat în anul
*++* o structură aparte în interiorul unui grup muntos de pe teritoriul ţării noastre, mai precis într-o anumită
zonă a munţilor 1ucegi. Iniţial s-a crezut că este vorba despre o ormaţiune carstică mai ciudată, la el cum au
ost identiicate multe altele pe întreaga planetă. ;otuşi, aşa după cum mi-a dezvăluit senior 0assini,
specialiştii din compartimentul de analiză a datelor secrete de la 2entagon şi-au inormat ulterior superiorii că
există trei elemente distincte care ridică mari semne de întrebare în legătură cu datele care au ost
înregistrate,caracteristiceacelei zonedin munţii 1ucegi.
5n primul rând, spaţiul gol identiicat în interiorul munţilor nu avea corespondenţă cu exteriorul, ci începea
direct din interiorul ormaţiunii muntoase, la o anumită distanţă de panta acesteia, în al doilea rând, el avea
orma unui tunel pe care înregistrările de date îl prezentau ca iind oarte regulat şi cotind brusc, sub un
unghi de * de grade, spre centrul muntelui, în plus, traiectoria tunelului era perect plană6 prin raport la
nivelul de bază al muntelui, considerat ca reerinţă, tunelul pornea de la aproximativ o treime de la bază
dar se desăşura într-un plan perect orizontal, însă cel de-al treilea element a pus cel mai mult pe gânduri
sta-ul 2entagonului. 'canarea din satelit a muntelui a pus în evidenţă două bloca!e ma!ore ale
structurii din interiorul solid de piatră, care mărgineau începutul tunelului şi sârşitul lui. 3enerabilul mi-a
arătat atunci o copie xerox după schiţa computerizată a ciudatei structuri din interiorul muntelui, care era
cadrilată şi plină de numeroase cire şi date. Konele blocate erau însemnate cu roşu, iar venerabilul mi-a
explicat
în că ele respingeau pur şi simplu orice tip de sondare sau analiză, ca şi cum ar i prote!at ceva
acel loc.
? 'e prea poate să i ost vorba de nişte bara!e energetice artiiciale, am spus eu dintr-o răsulare,
uluit de ceea ce alam.
? =xact aşa au concluzionat şi ei după ce au eliminat, rând pe rând, toate celelalte posibilităţi, care
includeau eventuale intererenţe, metale sau alte compozite, însă aceasta i-a ăcut să ia în
consideraţieo problemă mult mai delicată...
8
? 2robabil cine a realizat structura în ansamblul ei, nu-i aşaA m-am repezit eu, surescitat.

SC3EMA STRUCTUI I ENI4MATICE DIN INTERIORUL MUNILOR 5UCE4I 6ROM,NIA7

? $a. %u ost destul de bulversaţi de acele date şi au ridicat imediat la maxim nivelul lor de securitate.
2rimul bara! energetic, cel de la capătul de început al tunelului din interiorul muntelui era plan,
drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul la intrarea în tunel. %l doilea bara! energetic era însă
imens, ca o cupolă sau semiseră care se ala la capătul opus al tunelului, aproape de centrul muntelui.
3enerabilul 0assini mi-a explicat că, în mod evident, acolo se ala ceva extrem de important la
care conducea tunelul, dar care totodată era oarte bine prote!at, îţi voi desena şi eu schema pe care
am văzut-o, însă mult mai simplu, pentru a putea să ai o reprezentare cât mai clară a ceea ce a ost
identiicat acolo.
%proape mut de uimire, priveam cum 4ezar desena cu mişcări precise schema aproximativă a
structuriiciudate din interiorul munţilor 1uceg i.
? 4ei de la 2entagon nu au putut să înţeleagă motivul pentru care tunelul cotea într-un el de zig-
zag spre zona centrală a muntelui şi nici semniicaţia unghiului de * de grade care intervenea în
construcţia lui. %nsamblul se ala într-un plan paralel cu solul, iar bara!ul energetic semiseric se ala
pe verticala ce corespundea stâncilor de pe creastă care sunt numite 1abele. $e apt, aşa cum au
determinat mai apoi măsurătorile noastre pe baza datelor de la 2entagon, verticala ieşea la aproximativ
patruzeci de metri de acestea, între 1abele şi 'inxul din 1ucegi.
4ezar a desenat atunci pe o altă oaie schema plană a ansamblului.
? 'enior 0assini m-a lăsat să înţeleg că elementele structurii interne, artiiciale, din 0unţii 1ucegi
nu ar i suscitat
2entagon nu ar itotuşi
ăcutprea mult interesul
observaţia eliteienergetic
că bara!ul masonicesemiseric
mondiale,are
dacă reprezentanţii
exact lor dinde
aceeaşi recvenţă
vibraţie şi aceeaşi ormă ca cel dintr-o altă structură subpământeană oarte secretă, pe care ei o
descoperiseră cu câteva luni înainte, în apropiere de 1agdad. $in motive pe care deocamdată nu le
cunosc şi pe care venerabilul 0assini nu mi le-a dezvăluit, elita lor masonică a ost extrem de
interesată la acea vreme de datele secrete urnizate de satelitul de spiona! militar în legătură cu
structura energetică ciudată din subsolul IraRului. /a scurt timp după aceea s-a declanşat războiul şi
după câteva luni americanii au avut acces, în cel mai mare secret la zona respectivă despre care
iraRienii nu ştiau absolut nimic. 3ene rabilul mi-a mărturisit că oricâtde mult s-au străduit, nu au reuşit să
penetreze zidul energetic, dar nu mi-a mai dat şi alte amănunte, întreaga operaţiune era ţinută în cel mai
strict secret. =l mi-a precizat doar că ceea ce se ala acolo avea legătură cu trecutul misterios al planetei dar
şi, într-un anumit el, cu istoria organizaţiei lor. %m intuit atunci că senior 0assini deţine şi alte
inormaţii, poate chiar şi anumite documente sau dovezi în legătură cu aceste aspecte despre care,
însă, nu era dispus să-mi vorbească.
aptul că 2entagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare între structura subpământeană de
lângă 1agdad şi structura interioară din 0unţii 1ucegi i-a agitat oarte mult pe cei din elita masonilor.
$upă cum am putut să remarc, o mare pondere în această agitaţie care iniţial aproape că s-a transormat
într-o veritabilă panică, a ost cauzată de aptul că respectiva structură - mult mai mare şi mai complexă
decât cea din IraR - se ala pe teritoriul &omâniei. aptul în sine pare relativ straniu, însă corelându- cu

J
unele aspecte despre care de!a ţi-am vorbit, reeritoare la viitorul &omâniei, vei putea să-ţi aci o idee
destul de exactă în ceea ce priveşte motivele de îngri!orare pe care le au în prezent marii masoni. 7ricât
de mult ar dori ei să disimulze aceasta, acţiunile şi intenţiile lor ne arată cu prisosinţă contrariul.
Braba oarte mare în rezolvarea problemei, actorul de risc pe care şi -au asumat, dorinţa expresă
de a avea accesul şi controlul la respectiva structură sunt doar câteva elemente care îmi întăresc
convingerea interioară în această direcţie.
'enior 0assini mi-a încredinţat toate datele de reper, oarte secrete, ale locaţiei din 0unţii 1ucegi, de

acoloîndecare
elul unde se putea
reuşiseră ceia!unge cel mai
care -au bine şisămai
construit repedestructura
realizeze la gura tunelului.
şi golurile7direct
enigmă oarte mare era
în interiorul
muntelui, ără nici o corespondenţă în aara lui. %mândoi am presupus că aceasta s-a realizat ca o
măsură de maximă protecţie împotriva eventualei deconspirări a ansamblului respectiv. 'ingura
explicaţie a tehnologiei olosite ar consta în aptul că au acoperit cumva intrarea principală în
tunel, după ce au activat bara!ul energetic de protecţie6 aceasta ar i implicat însă un volum imens de
rocă, pentru a nu mai vorbi deutila!ele care erau necesare pentru o astel de lucrare.
'enior 0assini mi-a urnizat, de asemenea, planul corect pentru a a!unge la tunel, aşa cum a ost el
calculat de specialiştii din cadrul 2entagonului. 4ea mai apropiată străpungere se putea realiza rontal
în munte, după o direcţie optimă al cărei punct de pornire se ala pe coasta acestuia,undeva la o distanţă
de aproximativ şaizeci-şaptezeci de metri de primul bara! energetic alat în prounzimea masivului de piatră.
$eşi aceasta era soluţia cea mai rapidă, totuşi exista inconvenientul bara!ului energetic de la gura tunelului
despre care nu se ştia dacă poate i străpus. 4hiar dacă el nu avea aceeaşi recvenţă de vibraţie ca marele
bara! energeticdarsemiseric,
era posibilă, implica nu puteamtehnologice
probleme şti dacă vommaiavea
diisau
cile.nu% posibilitatea
doua variantăde consta,
a- depăşi. 7colirea luiîn
de asemenea,
străpungerea rocii muntelui, dar de data aceasta oblic, cumva pe deasupra tunelului, pentru a a!unge în
spatele bara!ului. $istanţa de orare era mai mare, deoarece trebuia să se respecte un anumit unghi de
înaintare, dar măcar exista şansa de a ocoli bara!ul energetic.
5n ceea ce mă priveşte, am ost relativ sceptic aţă de această soluţie deoarece puteam să-mi închipui oarte
bine că cei din vechime care au ăcut construcţia respectivă au putut să intuiască această posibilitate şi să ia
anumite măsuri de prevedere. ;otuşi, venerabilul mi-a garantat spri!inul tehnologic ultrasoisticat al armatei
'tatelor @nite, punând la dispo ziţie un dispoz
itiv uluitor de perormant orarea
în cu mare viteză a rocii,
care
utiliza un !et de plasmă oarte puternic şi un câmp magnetic rotitor, în elul acesta se putea a!unge la peretele
tunelului în mai puţin de două zile, luând în consideraţie şi pregătirile de rigoare. Ne-am înţeles, deci, să
mergem mai întâi pe această variantă şi în cazul unui eşec să
abordăm varianta mai scurtă, a străpungerii directe până la bara!ul
energetic al tunelului.

>
5ntreaga operaţiune trebuia însă realizată în cel mai
mare secret. $acă venerabilul ne urniza mi!locul
tehnologic principal, noi trebuia să organizăm
restul de aşa manieră, încât totul să nu pară decât o
acţiune obişnuită a $K. în plus, una dintre condiţiile
esenţiale ale marelui mason a ost aceea ca, în mod
excepţional, această acţiune să ie raportată eronat

'&I-ului şicarstice
intruziuni preşedinţiei, ca oînsimplă
în munţi, plus, descoperire
senior 0assini a unei
a
dorit să aducă o echipă specială din 'tatele @nite ale
%mericii pentru a însoţi, alături de câţiva reprezentanţi ai elitei masonice, propriile noastre echipe pe
parcursul operaţiunii. N-am ost de acord cu această cerere, invocând imposibilitatea de a asigura
scurgerea inormaţiilor în aară, dar am propus prezenţa acestor echipe imediat după realizarea
străpungerii tunelului, în realitate, nu ar i ost nici o problemă pentru asigurarea securităţiistricte chiar şi
în cazul prezenţei echipei americane, dar am exagerat în mod intenţionat posibilitatea deconspirării
secretului, tocmai pentru că ştiam că acela era punctul vulnerabil al masonilor în problema respectivă. Nu
doresc, bineînţeles, ca ei să pătrundă o dată cu mine caolo, în interiorul muntelui ci vreau ca mai întâi să
mă conving eu însumi despre ce este vorba şi, în uncţie de ceea ce voi descoperi, să iau o hotărâre la aţa
locului. 'ituaţia se anunţă a i oarte tensionată, având prea multe variabile6 de aceea, ea poate oricând să
devină imprevizibilă şi chiar periculoasă pentru noi. ;otuşi, important este să a!ungem în tunel şi mai apoi la
bariera semiserică
mod deschis de energie.
deoarece el ne2entru
poate aceasta
urnizaeste necesartehnice
mi!loace să-i dauoarte
impresia venerabilului
importante. că voi colabora
2resiunile în destul de mari,
lui sunt
dar pe de altă parte el este limitat în acţiune datorită dorinţei de păstrare a unui secret absolut. %parent, nici
unul dintre noi nu ştie ce se ală acolo, însă după cum ţi-am mai spus eu intuiesc că venerabilul cunoaşte un
element esenţial, pe care nu mi -a dezvăluit şi pe care doreşte să- controleze în exclusivitate. %şa îmi
explic, de pildă, insistenţele lui de a i prezent acolo în momentul străpungerii. 0i se părea că visez. @rma să
se producă ceva de o importanţă excepţională şi totuşi eu simţeam totul ca iind aproape ireal.
? N-ai mai discutat cu nimeni despre aceastaA -am întrebat pe 4ezar.
? %m vorbit în particular cu generalul 7badea. =ste singurul care cunoaşte toate ramiicaţiile problemei. %m
convenit împreună să amânăm anunţarea acestei acţiuni structurii politice superioare, pentru că altel reacţia
elitei masonice ar i putut i teribilă. Nu doream să riscăm, mai ales că aveam nevoie şi de tehnologia oarte
avansată pe care ei sunt dispuşi să o pună la dispoziţia noastră. %ceasta este o acţiune care implică
siguranţa naţională şi, în uncţie de ceea ce va i descoperit acolo, ea va constitui poate cel mai mare secret de
stat.Nu ne putem permite, aşada r, să acţionămrbeşte
o .
5l priveam contemplativ pe 4ezar. $estinul oarte straniu al acestui om mă ăcea să analizez cu o mare se-
riozitate complicatul angrena! al relaţiilor umane şi al intereselor în această lume. în deinitiv, cu toţii
suntem precum nişte"relee#, mai multsau mai puţinsoisticatecare transmitem în mod corect sau inc orect
"inormaţia# vieţii. 4omplexitatea situaţiei de atunci, greată pe iminenţa momentului crucial al
descoperirii, mă ăcea să simt în tot trupul iorii nebănuiţi ai unei emoţii oarte intense.
? Di acumA în ce stadiu se ală acţiuneaA
5n orul meu interior, nutream speranţa ascunsă că poate voi reuşi şi eu să văd misterioasa structură din
interiorul muntelui, după ce va i descoperită. 'esizându-mi gândul, 4ezar îmi spuse:
? $eocamdată ne alăm în toiul pregătirilor, pe care trebuie să le direcţionez cu mare atenţie. 0ai
întâi am asigurat securitatea zonei care,spre norocul nostru,este greu accesibilă si relativ neumblată.
%m apelat şi la serviciile armatei, organizând chiar o mini-bază în exteriorul perimetrului-ocar, pe care
-am identiicat
zonei, şi izolat
aducând acolo împreună
aproape două cu echipa
sute noastră'-a
de militari. deconstruit
specialişti.
un %m
mic asigurat
drum de de!a
accespaza circulară a
împre!muit
şi s-a
perimetrul circular cu sârmă ghimpată. %m montat, de asemenea, peste treizeci de pichete de pază. în
interior am stabilit un al doilea cerc de securitate ormat din echipa a treia a departamentului. =xistă
două bariere de acces pe drumul improvizat, care sunt prevăzute cu puncte de control. $e data
aceasta, logistica este masivă şi complexă, mai ales că durata acţiunii se poate întinde pe mai multe
săptămâni. Beneralul 7badea s-a ocupat de relaţia cu 0inisterul %rmatei pentru spri!inul material6 au ost
8+
aduse corturi de campanie pentru militari şi se montează releele de comunicaţie. %m vrut să imprim
întregii acţiuni aspectul aparent al unei aplicaţii militare. 2roba
bil că totul va i gata în următoarele două-
trei săptămâni. /a sârşitul lunii iulie soseşte dispozitivul de orare cu plasmă, iar după aceea nu ne mai
rămâne decât să pătrundem în interiorul muntelui.
$eşi nimeni nu intră în perimetru decât cu acordul meu sau al generalului 7badea, voi ace în aşa el
încât să poţi vedea şi tu ceea ce vom descoperi. %ceasta, bineînţeles, dacă lucrurile vor decurge în
mod normal, aşa după cum au ost stabilite. 0ai sunt multe alte detalii, care nu prezintă însă o

importanţă
ultimele zileprea mare.
ale lunii 4unoşti
iulie. 2ână acum
atunci esenţialul,
nu ne vomînmai
principiu, prima orare
vedea, deoarece exterioară va
evenimentele începe
intră în
în linie
dreaptă iar speciicul lor îmi solicită în mod deosebit prezenţa în acel loc. $ar, aşa cum ţi-am
promis, te voi chema atunci când totul va i în siguranţă şi bine pregătit.
'punândacestea, 4ezar s-aridicatș i şi-a luatrămasbun de la mine. Ne-am despărţit cu speranţa de a
ne revedea curând în condiţii cu totul extraordinare.
%m preerat să merg pe !os spre casă. Bândurile şi presupunerile îmi invadau mintea, iar multitudinea
posibilităţilor şi complexitatea intrigilor aproape că îmi dădeau dureri de cap. în noaptea aceea am
adormit cu gândul la enigmatica civilizaţie care a construit ansamblul din interiorul muntelui, ăcând
astel dovada unei tehnologii incredibile. 4ine au ost acele iinţeA $in ce genuni ale timpului ne
transmiteau mesa!ul lorA Nu bănuiam însă nici pe departe imensa surpriză care aştepta de zeci de mii de
ani să ie revelată în inima munţilor...

Capitolul 8
MAREA DESCOPERIRE

$upă acea întâlnire cu 4ezar mintea mea era mai mereu preocupată demisterul structuriiidentiicate în
interiorul 0unţilor 1ucegi. $oream oarte mult să iau şi eu parte la toate operaţiunile preliminare şi la
momentul pătrunderii în marele tunel, dar realizam că aceasta nu era posibil. ;rebuia să mă mulţumesc
doar cu şansa de a avea acces pentru un timp scurt la locul marii descoperiri, în eventualitatea că lucrurile
nu se complicau pană atunci. ;imp de o lună şi !umătate de la convorbirea pe care am avut-o cu 4ezar am
aşteptat ebril un semn de la el. îmi ăceam în minte tot elul de scenarii, îmi imaginam dierite
posibilităţi şi, practic, iecare clipă devenise pentru mine o dorinţă intensă de a a!unge şi eu în acel
loc din munţi. %veam o încredere desăvârşită în 4ezar şi ştiam că va ace tot posibilul pentru a-mi
acilita intrarea în"perimetrul principal# al zonei.Nu ignoram nici aptul că tensiunea acel ei perioade
trebuie să i ost enormă pe umerii lui şi ai generalului 7badea, datorită !ocului de culise oarte
complicat care trebuia menţinut într-un in echilibru. 4eea ce se petrecea atunci în munţi constituia cu
adevărat o situaţie excepţională, a cărei importanţă viza nu numai siguranţa naţională ci chiar
situaţia întregii omeniri, dacă luăm în consideraţie interesul enorm pe care îl maniesta în acea direcţie elita
mondială a masonilor.
7peraţiunile de la aţa locului şi planul pe care îl concepuse 4ezar erau îngreunate şi de aptul că, în
paralel, era necesară înşelarea vigilenţei lui senior 0assini şi a celorlalţi venerabili din elită. /a toate
acestea se adăuga presiunea exercitată de pericolul ca inormaţia să a!ungă la structurile de vâr ale
statului, într-un astel de caz, era puţin probabil ca situaţia să mai poată i controlată cu eicienţă. 2lanul
lui 4ezar includea inormarea conducerii politice a statului la un moment de timp bine deinit.

5a1a ("#r"t$ din mun%i

4lipa mult aşteptată a sosit puţin după mi!locul lunii august, într-o dimineaţă însorită am ost contactat
prin iliera obişnuită, dar curând aveam să realizez că măsurile de precauţie erau de acea dată mult mai
severe. Nu voi intra în amănunte, care oricum nu interesează prea mult. 2uţin după prânz am a!uns la una
din bazele militare secrete de la poalele munţilor, de unde am ost preluat cu elicopterul $epartamentului
Kero, iind însoţit de doi militari cu uniormă specială, care erau înarmaţi, încă de la 1ucureşti, după
consemnele ştiute, nici unul dintre cei care mă escortau nu a rostit o vorbă. 'chimbările de vehicul
8
şi de pază erau însoţite doar de ordine scurte, la obiect, întreaga acţiune se dovedea a i rapidă şi
precisă. $eşi cunoşteam prea bine aspectele implicate şi motivele pentru care era necesară asigurarea
unei maxime securităţi, mărturisesc totuşi că eram puţin contrariat de stricteţea măsurilor de
siguranţă care erau luate, consi-derându-le exagerate. 0i-am dat însă repede seama că nu eram aproape
deloc în măsură să apreciez la adevărata ei valoare întreaga operaţiune şi că trebuia să mă consider un
tip oarte norocos pentru că mi se oerea nesperata şansă de a avea acces la ceea ce consideram a i,
probabil, cea mai importantă descoperire din timpurile moderne. aptul că am ost chemat de 4ezar

şi că măsurile
descoperit ceva de osecuritate
importanţăeracolosală.
u extraordinare îmi oere
&electam a certitu
la aptul că,dinea că, ce
în timp într-a acolo fusese
devăr,ma!oritate
imensa a
oamenilor îşiduceau traiulzilnic, demulte ori într-un mod cât se poate de banal, această descoperire ar i
putut să transorme radical concepţiile tuturor într-o perioadă oarte scurtă de timp. Kâmbeam amar la
gândul că, în con!unctura mondială prezentă, părerea mea era probabil mult prea idealistă. 2entru a
determina o transormare de proporţii care să implice o !ustă analiză şi înţelegere atât a trecutului
umanităţii cât şi a semniicaţiei prounde a vieţii, este nevoie de o abilă diplomaţie, de inteligenţă şi de
virtuţi nobile pentru a te "strecura# printre numeroasele piedici de natură mentală, psihică sau chiar
materială care încă domină masele de oameni.
4uundat în aceste gânduri aproape că nu am observat coborârea elicopterului, care se apropia de noua
bază ce usese construită în munţi. &elecţiile mele s-au evaporat ca prin armec la vederea ansamblului
care se ala la câţiva zeci de metri sub mine. $eşi eram oarecum amiliarizat cu operaţiunile de tactică
militară şi cu tehnica olosită în astel de ocazii, totuşi ceea ce puteam să văd atunci întrecea cu mult
orice
mare închipuire.
de vehiculeIndeprimul rândleam
teren care realizat
sunt prezenţa şimasivă
caracteristice a unoraansambluri
orţelor americane
masive ,datorită
ascunsenumărului
sub nişte
prelate uriaşe pe care se vedea desenat steagul '@%. 2uteam, de asemenea, să observ singurul drum
amena!at, destul de larg, care venea din vale prin pădure, precum şi cele două centuri de securitate
militară a accesului în bază6 ele apăreau ca un el de hotare late, ormând iecare aproape un cerc
complet în!urul unei intrări mari în peretele stâncos al muntelui, între cele două centuri concentrice de
securitate exista un parc de camioane militare, câteva autovehicule de teren, precum şi două trei vehicule a
căror ormă şi scop nu le-am putut identiica pe loc. %m estimat că de-a lungul celor două centuri erau
plasaţi aproximativ două sute de militari. 4ei de pe centura inte-rioră purtau o uniormă specială, de
culoare neagră, iar militarii de pe centura exterioară purtau uniormă obişnuită. iecare dintre
aceştia avea armă automată, iar distanţa dintre ei era de doar câţiva metri. %m văzut că barăcile
soldaţilor erau plasate între cele două hotare, iar cele ale echipei speciale se alau imediat în spatele celei
de-a doua centuri. $rumul era blocat de bariere duble şi masive în dreptul iecărei centuri, cu dublu pichet
de control de iecare parte a lui. %m apreciat distanţa între cele două centuri de securitate la
aproximativ cincizeci de metri. 'e pare că activitatea era renetică, deoarece observam un du-te-vino
continuu între cele două comandamente, dar mai ales în interiorul perimetrului-ocar, până la peretele
care usese tăiat în munte.
7bservaţiile mele generale au ost întrerupte de aterizarea elicopterului pe un loc amena!at în
interiorul perimetrului principal, după a doua centură de securitate. %m coborât şi imediat am ost
încadrat de doi militari, care de această dată erau americani. Ne-am deplasat doar vreo *+ de metri de la
elicopter, cei doi din echipa specială iind în aţă, iar americanii în spatele meu. 0i s-a spus să mă
opresc şi am rămas acolo în picioare, toţi <, cam o oră6 în mod evident, aşteptau ordinul de preluare a
mea.
%bia atunci am început să realizez cu adevărat proporţiile operaţiunii care se desăşura în zonă şi să
intuiesc importanţa ei excepţională. Iniţial am ost mirat de "tratamentul# la care eram supus6 nu pentru
că m-aşbaze
cadrul i isimţit !ignit,
, îi priveam pecicei
maipatru
ales car
pentru stricteţeapo
e mă încadrau aproape incredibilă
liticos, dar cu care
oarte erm6 seclintit
nu s-au desăşurau acţiunile în
din poziţia
în care se alau, nu s-au relaxat, nu au vorbit şi aproape că nici nu au clipit timp de o oră, cât am aşteptat
acolo. 4omplet impasibili, îmi dădeau mai mult impresia unor roboţi, decât a unor ăpturi umane.
Neavând încotro, am rămas şi eu aproape nemişcat între ei, îndoindu-mă doar din când în când pentru a
nu amorţi. %m încercat să alu motivul aşteptării noastre, precum şi alte amănunte, dar era ca şi cum aş i
vorbit la patru stâlpi de beton. %m înţeles atunci că ordinele erau extrem de severe şi stricte şi nu am
8*
mai pus alte întrebări, aşteptând resemnat venirea lui 4ezar.
4u toate că era relativ obositor să rămân în picioare un timp destul de îndelungat în acelaşi loc, am olosit
acel prile! pentru a observa cu atenţie ceea ce se ala în !urul meu. =moţia de care usesem cuprins încă
de la plecarea din 1ucureşti se ampliicase şi mai mult. 0ă alam, practic, la mai puţin de o sulă de metri
de ţinta viselor şi presupunerilor mele, de o enomenală descoperire care aştepta poate de zeci de mii
de ani să ie revelată. iorul necunoscutului ce plutea în aer cuprindea parcă întreaga bază, insulând
tainic iecărei persoane de acolo un aer aparte, grav, de enigmatică ocalizare interioară.

5n aţa2uteam
tunel. mea, puţin lateral
să văd dreapta
sistemul de la locul
modern în care mă
de iluminare carealam,
usesesemontat
deschidea în munte
la intrare guracontinua
şi care largă a în
unui
interiorul tunelului. $in neericire, unghiul în care mă alam şi prezenţa unui mare cort de campanie şi
a două construcţii modulare ultramoderne, în ormă de emiseră, îmi bloca perspectiva, în aceeaşi zonă
principală în care mă alam existau mai multe !eep-uri şi vehicule americane, iar în marginea din stânga
mea erau două ansambluri uriaşe, acoperite iecare cu câte o prelată, care după ormă sugerau că adă-
posteau lăzi uriaşe, al cărui conţinut nu îl cunoşteam. Bura tunelului era blocată de o barieră lată
din metal, iind păzită de o parte şi de alta de doi militari americani6 uniorma lor sugera că ăceau parte
din trupele de elităale puşcaşilor marini.
Insă ceea ce mi-a atras îndeosebi privirea era uriaşul hangar săpat în piatra muntelui, care se ala în
dreapta tunelului păzit. =ra imens, măsurând cam zece metri înălţime şi, din câte am putut eu
aprecia, cam cincizeci de metri adâncime. =ra perect realizat, cu pereţii inisaţi şi bolta curbată în mod
impecabil. 0-am întrebat ce tehnologie au olosit dacă au reuşit să construiască tot ceea ce vedeam
în aproximativ
durase o lună. @lterior
decât o singură zi. aveam să alu cu stupoare că realizarea ora!ului în cazul hangarului nu
5n interiorul halei erau stivuite multe lăzi pe o parte, iar pe cealaltă parte se alau trei construcţii
speciale, ca nişte camere lungi al căror scop, cred, nu putea i decât cel de analiză şi cercetare. $e altel,
în interiorul hangarului era o relativă agitaţie, deoarece puteam să observ multe persoane cu halate
albe, care intrau sau ieşeau grăbite din acele mini-laboratoare, purtând în mâini dierite obiecte sau
hârtii. %tât pe culoarul din mi!loc al hangarului, cât şi aară, aproape de gura tunelului, am văzut mai
multe vehicule mici cu motor electric, pe care unii dintre cei de acolo le oloseau pentru a se deplasa în
interior. Nici tunelul şi nici hangarul nu erau prevăzute cu uşi culisante, probabil datorită complicaţiilor
constructive, care nu erau momentan necesare. Pangarul avea totuşi, în partea de sus, un sistem
mecanic de "perdea#, conecţionat dintr-un material semitransparent, care nu era lăsat decât pe un
sert din înălţimea intrării. 'istemul de iluminat era impecabil şi am observat două mari generatoare
care uncţionau undeva mai !os, pe coasta muntelui, între cele două centuri de securitate şi control.
/a o oarecare depărtare de marele cort de campanie, în stânga mea, se ala un şir de barăci moderne iar
în spatele lor mai multe corturi de campanie de dimensiuni medii, care cu siguranţă reprezentau
adăposturile de noapte pentru personalul de cercetare şi pentru militari. Nu am observat însă nimic
care să semene a loc în care se pregăteşte hrana6 concluzia mea a ost că aceasta este adusă zilnic
cu un camion, probabil cu o pază oarte severă. @lterior aveam să alu că bucătăria usese amena!ată câţiva
Rilometri mai la vale şi că, într-adevăr, un grup de militari din echipa specială a $K ăcea zilnic drumul
cu un camion, aducândhrana pentrucei din bază. %ceastăsoluţie a ost preerată pentru a reduce şi mai
mult activitatea perierică a personalului şi pentru a micşora, de asemenea, riscurile de securitate.
0asa era servită separat de iecare grupă de militari, la barăcile lor. în perimetrul-ocar ea era servită în
cortul mare de campanie, atât pentru militarii români şi americani, cât şi pentru echipele de cercetători.
%m alat că americanii veniseră cu alimente proprii şi cu bucătarii lor, însă aceştia useseră trimişi la un
loc cu cei români, în bucătăria de la poalele muntelui.
4ele două
mi-a construcţii
dezvăluit ulteriorsemiserice
că în una erau reşedinţele
dintre sta-ul
acestea, care eraui mai
român şi, respectiv,
mică, locuia elal şicelui american.
generalul 4ezar iar în
7badea,
cealaltă se alau doi generali de la 2entagon şi un consilier pe probleme de securitate naţională de la
Washington. %ceste clădiri extraordinar de ergonomice semănau mai mult cu clădirile unor staţii
de cercetare de pe alte planete şi lăsau o impresie oarte plăcută, de comort şi mare siguranţă.
0aterialul din care erau ăcute avea culoarea albă şi era delimitat în supraeţe hexagonale, iar în
apropierea vârului exista o bandă lată dintr-un material de culoare albastru închis. 2e această bandă
8
erau dispuseun el de leduri luminoase uriaşe, despre care mi s-a spus că, atunci când luminau noaptea,
creau o atmoseră calmă şi deosebit de rumoasă.
%m urmărit un anumit timp activitatea din perimetru6 iecare persoană se mişca rapid şi dădea senzaţia
că ştie cu precizie ce are de ăcut. $in când în când venea sau pleca un !eep, ori militarii descărcau ceva
din lăzile de sub prelată. $in păcate, distan
ţa şi obstacolele nu mi-au pe
rmis să observ clar obiectelecare
erau deplasate. =ram totuşi mirat de prezenţa relativ masivă a americanilor, deoarece 4ezar mă lăsase
să înţeleg că va i doar o echipă care să mânuiască dispozitivul de orare cu plasmă.

4hiar în
dintre momentele
militarii români,în care ăceam dierite
se ala în supoziţii
aţa mea a dus cu privirela laurechea
o mână acest aspect,
dreaptă,ama ascultat
remarcatcuaptul că şi
atenţie unul
apoi a rostit repede câteva cuvinte. Imediat după aceea ne-am îndreptat spre gura întunecată a tunelului,
care pe măsură ce mă apropiam îmi părea tot mai mare şi mai ameninţătoare.
Ne-am oprit în aceeaşi ormaţie lângă una dintre cele două construcţii semiserice, la doar câţiva metri în
laterala tunelului. Inima a început să-mi bată cu putere6 dincolo de bariera lată, păzită de cei doi militari
americani inlexibili, se ala poate cel mai teribil mister de pe planetă. 4e se petrecuse în intervalul de o
lună şi !umătate de la ultima discuţie pe care am avut-o cu 4ezarA 4e s-a descoperit în acea zonă a
munteluiA %m observat atunci că prin aţa tunelului şi în interiorul lui, pe o âşie lată de aproximativ doi
metri exista o bandă de cauciuc canelat, pe care erau înşiruite câteva vehicule electrice de producţie
americană. 3edeam acum interiorul tunelului, luminat discret de instalaţiile cu neon plasate pe tavan
şi pe pereţii laterali, însă tunelul se curba spre stânga după doar zece metri, astel că nu puteam să
observ mai mult.
%tunci
un bărbata apărut 4ezar.
în vârstă, 3enea
cărunt, dardin
cu interiorul coridorului,
un chip având trăsăturiconducând un vehicul electric. /ângă el se ala
erme, pline de hotărâre. %mândoi erau serioşi şi tăcuţi. 4ezar a coborât lângă mine şi abia atunci cei
patru militari s-au retras discret, după ce au salutat. %m ăcut cunoştinţă cu generalul 7badea, care m-
a privit pătrunzător câteva clipe6 mi-a strâns mâna cu putere şi după ce am schimbat câteva amabilităţi s-a
retras în construcţia semiserică. =ra evident pentru mine că generalul ştia totul de la 4ezar în ceea ce
mă privea şi că îşi dăduse consimţământul să iu adus în acel loc. 2robabil că această mişcare ăcea
parte din planul lor de demascare a acţiunilor masonice şi au considerat că este necesar să iu şi eu în
acel loc. 4hiar dacă mă simţeam doar o rotiţă în acest imens angrena! de elemente misteriose, aspecte
şi intrigi, eram oarte bucuros că aveam acea şansă extraordinară şi eram hotărât să mă achit cu cea
mai mare responsabilitate de sarcina pe care mi-o asumasem.

Mar"a 4al"ri"

? 'ituaţia este destul de critică, a spus 4ezar preocupat. &elaţia cu senior 0assini a devenit încordată,
însă ceea ce este mai gra v e că totul s-aalat la vârurile puterii de stat. Ne aşteptam la asta, dar în nici un
caz atât de repede. Intenţia noastră era să prezentăm datele problemei la un moment din viitor, care
trebuia să ie mult mai prielnic. %cum lucrurile sunt oarte tensionate, atât pe plan intern, cât şi pe cel
extern. Nu cunoşti multe din câte s-au petrecut în ultima lună. 3ino, am să-ţi rezum principalele elemente
în timp ce vom merge prin tunel, zise el îndreptându-se spre intrare.
5n elul acesta câştigam timp6 nu am luat un vehicul electric, tocmai pentru ca 4ezar să poată să-mi
relateze pe scurt elul în care au decurs evenimentele, în plus, aveam posibilitatea să privesc totul
îndeaproape şi cu mai multă atenţie.
;unelul era "pavat# cu o olie groasă de cauciuc. $e o parte şi de alta a acesteia, până la pereii de
piatră ai muntelui era doar stâncă. /a intrare şi încă pe o lungime de câţiva metri după aceea erau
iniltraţii perect
devenea de apă,uscat.
însă după
=ramceuluit
tunelul cotea lin spre
de exactitatea stânga,
orării la aproximativ
şi mai zecepereţilor
ales de inisarea metri de din
la intrare,
piatră, totul
care
aproape că păreau şleuiţi. /umina albă scotea în evidenţă într-un mod splendid culorile variate ale
dieritelor ormaţiuni geologice, luminând discret interiorul tunelului într-un ireal !oc de sclipiri şi
umbre. Kgomotul paşilor noştri era înăbuşit de covorul de cauciuc, iar în galerie domnea o atmoseră
enigmatică dar oarte incitantă pentru mine. =ra cam rece pentru elul în care mă îmbrăcasem, însă 4ezar
mi-a spus că această situaţie nu va dura prea mult.
8E
? 0aşina a orat la început după o ciudată deviaţie a câmpului magnetic. /a scurt timp, însă, am
realizat eroarea, astel că s-a procedat la corecţia traiectoriei. @ite, chiar aici, spuse 4ezar, oprindu-se în
curba spre stânga a tunelului.
0-am oprit şi eu, admirând modul elegant de racordare a galeriei. $upă curbă, aceasta se întindea
perect dreaptă cale de vreo cincizeci de metri într-un el oarte asemănător cu un tunel de metrou, deşi
era poate ceva mai lată. /a capătul acestei distanţe, în inima muntelui am văzut ceva ce semăna cu o
poartă imensă, care parcă se deplasase prin culisare spre stânga, ocupând acum mai puţin de un sert

din lăţimea
luminat galeriei.
pe toată %colo se alau,
circumerinţa de asemenea,
tunelului. =xista şi o doi militari
gheretă înarmaţi,
modernă, iar locul
îngustă era oarte
dar destul bine
de lungă
pe partea dreaptă, imediat înainte de marea intrare într-o altă galerie pe care de!a o puteam vedea6 această
intrare era stră!uită de uşa enormă care culisase. %m ştiut atunci că acela era începutul aventurii, al
marii descoperiri care usese ăcută. 0i-am adus aminte de schiţa pe care o desenase 4ezar la ultima
noastră întâlnire şi am realizat că ea corespundea realităţii pe care o vedeam atunci, cel puţin în ceea ce
privea plasarea misterioasei galerii în munte.
? %m ost uluit de tehnologia pe care o aveau la dispoziţie americanii, îmi spuse 4ezar. 0aşina de orat
cu plasmă nu are dimensiuni mari, dar necesită un echipament special pentru cei care se ală în prea!ma ei
şi a locului orat. =ste ceva asemănător cu echipamentul de anti-radiaţie atomică. =u însumi am îmbrăcat
un astel de costum special şi am urmărit orarea de oarte de aproape. 'pectacolul care ţi se
înăţişează atunci în spatele lentilelor care conţin o substanţă soisticată de protecţie este aproape
incredibil. %i senzaţia că piatra realmente se "topeşte# sub acţiunea !etului de plasmă, dar de apt roca
este ăcutăexercitată
presiunea oarte mal
deeabilă, până
câmpul în apropiere
magnetic rotitorde punctul
care decurgere
direcţionează şi esteşiimediat
totodată modelatăNucircular
!etul plasmatic. există de
deloc pra iar resturile sunt chiar negli!abile. 3iteza de pătrundere este colosală pentru o astel de
lucrare6 distanţa de la intrare şi până la cei doi militari pe care îi vezi acolo a ost parcursă în doar cinci
ore. în urmă totul rămâne ca şi cum a ost şleuit şi oarte curat, astel încât covorul de cauciuc şi
instalaţiile erau de!a pregătite la gura tunelului înainte ca maşina de orat să ie scoasă aară.
5n timp ce ne îndreptam spre galeria cea mare, 4ezar mi-a relatat aptul că, iniţial au orat într-o altă
zonă a muntelui, pentru a urmări să ocolească bariera energetică de la intrarea în tunelul principal din
interiorul muntelui. %u ales o locaţie mai sus, pe coastă, la aproximativ trei sute de metri de zona în
care usese stabilită baza şi au orat câteva zile, deoarece distanţa până la tunel era mult mai mare, iar
pătrunderea nu era în plan orizontal, ceea ce îngreuna mult procedurile tehnice. 2ână la urmă au a!uns la
peretele tunelului, însă orice eort de a- străpunge a ost zadarnic. Nu ceda nici la !etul de plasmă, nici la
câmpul magnetic şi nici la dinţii rezelor. %u ost nevoiţi să abandoneze acea variantă şi să astupe
intrarea în galeria pe care tocmai o oraseră. '-a revenit deci la punctul iniţial şi s-a început
străpungerea plană a peretului de rocă, până când au a!uns la bariera de energie.
? ora!ul era urmărit în iecare clipă pe monitoarele de control şi era corelat cu distanţa până la zona
energetică. 4u câţiva metri înainte de aceasta am dat de începutul galeriei pe care o vezi acum, astel
încât tot ceea ce aveam de ăcut era săracordăm cele două tunele, mi-a explicat 4ezar.
5ntre timp am a!uns în aţa intrării care era păzită de cei doi militari din orţele speciale. $upă
uniormă şi însemnele de pe ea, unul era român, iar celălalt american. 0ilitarii -au salutat pe 4ezar,
care s-a îndreptat câţiva metri în dreapta, spre gheretă. %mericanul a intrat înăuntru, unde probabil avea
un pupitru de comandă, căci dintr-o nişă a construcţiei a apărut imediat un braţ lung din metal cu un
dispozitiv complicat la capăt. 1raţul era articulat6 4ezar -a ridicat la nivelul ochiului şi după câteva
secunde s-a auzit un sunet scurt de acces.
? %u ost luate toate măsurile de prevedere, îmi zise el, revenind lângă mine. %mprenta irisului meu a
ost analizată
rază şi stocată
laser a irisului meucasau
o inormaţie-cod. 'istemul%cum,
al generalului 7badea. de securitate nuareacţionează
de pildă, decât
ost dezactivat la citirea
sistemul de cu o
senzori
cu laser, oarte complicat, care a ost montat exact aici, la intrare. =ste invizibil, iar dacă am i trecut direct
ar i declanşat în mod automat alarma în bază. Noi am reuzat amprentarea iridologică a generalilor
americani şi am insistat ca accesul în 0area Balerie să ne aparţină în exclusivitate. $e aici au început, de
apt, primele probleme, zise el gânditor.
%m observat că ghereta avea o prelungire dincolo de poartă, în 0area Balerie, din care ieşea de
8<
asemenea un dispozitiv laser de citire a irisului. 4ezar mi-a explicat că acela era pentru revenirea din
0area Balerie. %m alat de asemenea că el puteaanula sistemulde securitate prin aplicarea, simultan
cu citirea irisului, a palmei şi a degetelor de la mâna lui dreaptă într-un locaş special. 0etoda era
olosită atunci când trebuiau să se eectueze transporturi masive prin 0area Balerie.
4ezar a mers câţiva metri mai în spate şi a început să-mi explice:
? 1ara!ul energetic acţiona cam în această zonă. =, practic, o proiecţie energetică, dar nu ne-am putut
da seama cum a ost realizată. Nu putem înţelege nici cum a ost posibil ca acel bara! energetic să

subziste continuu,
tehnologică prin caretimp
estedereal
milenii
izat aceîn
st şir.
lucruNu cunoaştem
. 2racti sursa
pţia care
c, cu exce îl alimentează
aptului că am reuşitşisănici modalitatea
pătrundem
dincolo de el, nu ne-am lămurit în nici o altă privinţă, însă depăşirea lui a implicat un apt tragic.
0ă alam în spatele lui 4ezar, privind tavanul galeriei, acolo unde se realizase racordul cu marele
tunel. $e apt, mai întâi erau câţiva metri de galerie în roca muntelui, la un diametru mai mare decât
galeria săpată de dispozitivul american cu plasmă6 pe această porţiune pereţii nu erau inisaţi, ci
neregulaţi, cu multe colţuri, în plus, această zonă a galeriei, care avea aproximativ şase metri în
lungime, nu era circulară ci avea secţiunea pătrată. &acordul celor două galerii s-a ăcut doar la
nivelul solului, care a ost nivelat într-o uşoară pantă descendentă, dinspre galeria noastră către
galeria antică, de dimensiuni mai mari. $ierenţa de nivel era cam de un metru şi puteam să o observ oarte
bine în zona tavanului, la îmbinarea dintre cele două tuneluri. orarea a ost aproape concentrică cu
galeria antică, însă nimeni nu putea să explice cum a ost posibil ca acest tunel să înceapă brusc,
din interiorul muntelui. =a era în mod evident o lucrare artiicială. 2osibilitatea ca intrarea să i ost
acoperită
masivă dinpepiatră
o distanţă de aproximativ
era identică şaizecidin
cu cea a rocilor de!ur.
metri nu era credibilă, deoarece structura
/-am întrebat pe 4ezar ce s-a petrecut când au a!uns la bariera energetică.
? 5n acel moment discutam împreună cu generalul 7badea şi cu generalii de la 2entagon aspecte
legate de securitatea bazei. %m ost anunţaţi că s-a realizat străpungerea şi uniicarea celor două
galerii. 2ână să sosim şi noi, militarii începuseră de!a să retragă dispozitivul de plasmă din galerie. 4ei trei
din prima echipă de intervenţie specială a $epartamentului s-au strecurat înăuntru pentru a vedea
condiţiile din noua galerie. %ceasta a ost o mare greşeală, deoarece au ignorat protocolul de
acţiune. %u sărit treapta de nivel de un metru între cele două galerii şi au început să cerceteze zona
de aproximativ patru metri pe care ştiau că o au la dispoziţie până la bariera de energie, care era
invizibilă. $in păcate nimeni nu a putut să explice cum s-au petrecut lucrurile. 2robabil că cei trei s-au
apropiat oarte mult de bara!ul energetic, deoarececâteva clipe mai târziu s-a auzit un zgomot ciudat,
dar puternic, ca un scurt-circuit. I-am găsit prăbuşiţi la baza inerioară a barierei invizibile, cu trupurile
ciudat contorsionate, ca şi cum ar i ost delimitate de marginea precisă a unui perete. ;oţi trei erau
morţi. 0edicii au declarat moartea lor instantanee prin stop cardiac. %cest lucru a creat o oarecare
panică, deşi noi ne-am străduit să aplanăm incidentul. $upă cum aveam să-mi dau seama imediat,
panica era determinată mai mult în rândul sta-ului american şi se datora aptului că temerile iniţiale ale
membrilor săi începeau să se adeverească, într-adevăr, în acel moment nu aveam practic nici o
cale de acces în galeria antică. orarea laterală eşuase datorită materialului necunoscut care
rezista la orice tentativă de străpungere, iar bara!ul energetic se dovedea a i inexpugnabil.
3enerabilul 0assini era şi el prezent acolo şi mi-a cerut părerea, în acea perioadă, detaşamentul de
comando american încă nu venise. =rau doar specialiştii cu dispozitivul de orare, o echipă de
cercetători şi reprezentanţii lui senior 0assini, care sunt şi acum: doi generali de la 2entagon şi consilierul
prezidenţial. ;otuşi, nu sunt atât de sigur că preşedintele '@% usese anunţat de această operaţiune. =ra
evident o problemă internă, de culise, din care ei doreau să tragă cât mai multe avanta!e. 3enerabilul ştia
mai multe
puţin desprecare
un element srcinea acestei
se găsea în descoperiri şi, după
sala cea mare, cum
în care vom mi-am datpeste
a!unge seama, el timp.
puţin avea cunoştinţe
Nerăbdarea despre cel
masonului era reţinută, dar ermă, în acel moment aş i putut să dispun îndepărtarea lor din zona aceasta,
dar nu aş i rezolvat nimic, decât că aş iompl
c icat oarte mult lucrurile. Inluenţa lui senior 0assini ar i
condus în cele din urmă chiar la înlocuirea mea şi a generalului 7badea de la conducerea unei
operaţiuni care încă nu usese adusă la cunoştinţa puterii politice. %veam, desigur, toate !ustiicările şi
circumstanţele atenuante, dar era bine ca inormarea să vină de la noi şi nu de la cei străini. @n element cu
8
totul neprevăzut a modiicat însă radical situaţia, îndreptând-o pe o pantă oarte tensionată şi
periculoasă, care există şi în prezent. 'per, totuşi, că aceste tensiuni să nu escaladeze dincolo de un
anumit punct, pentru că atunci va i diicil de spus ce se poate întâmpla.
4ezar veni mai aproape de imensa poartă din piatră,care stră!uia intrarea în 0area Balerie. 'e
apropie de peretele din stânga al nelului,
tu în parteaîn care culisase poarta,şi îmi spuse :
? %cum te ali chiar în zona barierei energetice, atunci când este activată. 3ezi ceva pe peretele de
lângă mineA

0-am de
latura uitat cu douăzeci
circa atenţie şi de
amcentimetri,
observat înperect
roca denivelată o porţiune
inisată, care destul de înmare,
părea încrustată de ormă
peretele pătrată
muntelui. 2e cu
ea era trasată cu precizie orma unui triunghi echilateral cu vârul în sus.
? %ceasta este "cheia# pe care ne-au lăsat-o cei care au construit acest ansamblu. ără ea am i ost
complet neputincioşi. $upă moartea celor trei militari am venit exact unde te ali tu acum şi am
cercetat atent locul cu privirea, observând acest pătrat de piatră oarte bine şleuit pe care este
reprezentat simbolul triunghiular. %tunci, însă, galeria era blocată de poarta uriaşă pe care o vezi aici.
2roblema era că eu mă alam oarte aproape de bara!ul energetic, care se găsea cam la doi metri în aţa
porţii, adică acolo unde eşti tu acum. $upă cum vezi, pătratul şleuit care este încastrat în roca
muntelui se ală între imensa poartă de piatră şi bariera energetică. 4um era şi iresc, presupuneam că
uncţia lui era aceea de a comanda deschiderea porţii. $ar cum să a!ung la el dacă drumul era barat de
zidul invizibil de energieA
5I priveam descumpănit pe 4ezar. 4ei doi militari intraseră de mult în gheretă, lăsându-ne singuri la
intrarea
şi mii deînani
misteriosul
care mi secoridor
revelauantic.
acum=ram
în modpround marcat
gradat. de emoţia
$atorită alăriicorpul
surescitării, unor secrete vechi
îmi părea maideuşor
mii
iar cuvintele lui 4ezar îmi a!ungeau oarecum estompat la urechi. 4u toate acestea, dobândisem o
luciditate extraordinară şi înţelegeam totul oarte repede, în mod intuitiv.
? =ra o problemă de recvenţă de vibraţie, am spus eu, mirându-mă de calmul cu care am rostit acele
cuvinte. 4ezar mă privi cu surprindere.
? =xact, mi-a conirmat el. 4ăutând o rezolvare, am închis atunci ochii şi m-am ocalizat asupra
bara!ului energetic. $upă puţin timp am simţit că de apt acesta era "viu#, dar într-un mod oarte special,
pe care nu- puteam explica celor de aţă. $oar venerabilul cred că ar i putut înţelege, dar el era chiar
cel căruia nu doream să-i dezvălui nimic din tainele pe care le alam.
%m simţit că între mine şi energia bara!ului exista o anumită "compatibilitate#, ceva în genul unei
simpatii reciproce şi că testul "vibraţiei personale# îl trecusem cu succes. Nu m-am putut opri, totuşi, să
mă întreb ce grad excepţional de dezvoltare tehnologică şi spirituală au avut cei care stabiliseră acest
veritabil "prag# de veriicare energetică pe care ştiinţa actuală nici măcar nu îl poate concepe,
nicicum să- realizeze practic. %poi am luat de !os câteva resturi de rocă şi le-am aruncat spre peretele
invizibil de energie. Imediat ce piatra atingea bara!ul energetic, se transorma într-o pulbere ină care
cădea la sol, ormând o linie dreaptă. %m cerut să mi se aducă şi alte obiecte din metal, plastic, lemn sau
piele. 4oncluzia era clară: tot ce era alcătuit din substanţă amoră era preăcut instantaneau în pulbere şi
tot ceea ce reprezenta materie organică era respins, dacă nu avea o anumită recvenţă înaltă de vibraţie
individuală. %m trimis pulberile la laborator pentru analiză şi apoi am atins uşor cu mâna supraaţa
invizibilă a barierei de energie. %m simţit doar nişte ine urnicături pe piele, care erau oarte plăcute,
astel încât am înaintat cu tot trupul, trecând în partea cealaltă a peretelui energetic. Brosimea
acestuia am apreciat-o la cel mult un centimetru.
2riveam acum eţele uluite ale oicialilor americani şi ai celor câţiva membri din echipa mea, care se
alau în partea cealaltă a bara!ului de energie. 0-am apropiat de perete şi am apăsat pe triunghiul de pe
pătratul
el nu arede!oc,
rocănu
perect şleuită pedoar
se deplasează6 care supraaţa
îl vezi aici.lui$eeste
aptdelimitată
nu a ost nevoie decât
în perete. să- ating,
2oarta deoarece
de piatră, din care tu vezi
acum doar o mică parte, a început imediat să culiseze lin şi aproape ără zgomot spre stânga şi s-a oprit în
poziţia pe care o are în prezent. %cela a ost momentul când am văzut cu toţii, pentru prima dată, 0area
Balerie. % ost un moment de încărcătură emoţională deosebită, în primul rând am ost şocaţi de aptul că ea
era luminată, aşa cum o vezi tu acum, ără să conţină totuşi nici o sursă de lumină, cel puţin dintre cele
convenţionale pe care noi le cunoaştem.
88
4ezar ăcu o scurtă pauză. =u priveam stupeiat în interiorul 0arii Balerii şi abia atunci mi-am dat seama că
în ea nu exista nici o sursă de iluminat. 2rea absorbit de cele ce îmi relata 4ezar şi de propriile mele observaţii
ale zonei de uziune dintre cele două tuneluri, mi-am închipuit că lumina din 0area Balerie
provenea, de asemenea, de la instalaţiile de iluminare care probabil useseră montate de-a lungul ei, aşa cum
era cazul tunelului orat de curând. %bia acum realizam însă, uluit, că acea lumină parcă că nu avea nici o
sursă, deşi eram tentat să spun că ea provenea din materialul extraordinar care învelea pereţii galeriei. %ceastă
lumină era mai puţin intensă decât cea din galeria noastră, dar era oarte plăcută, inducând o evidentă

stare
? de arelaxare
%poi ost acestşi sentiment
detensionare izică
complex şi psihică.
şi pround pe care i- provoacă mărimea coridorului, culoarea şi
modelul materialului din care e alcătuit, a continuat 4ezar să vorbească. 4u greu îi vezi capătul de aici, însă
îţi spun că tunelul coteşte brusc spre dreapta, cam după ++ de metri. ;e vei convinge imediat şi singur.
'ă revin însă la bara!ul energetic: %m atins din nou triunghiul şleuit, iar poarta a alunecat la loc,
închizând accesul spre 0area Balerie. %bia după ce am deschis din nou poarta , trecând prin zona
bara!ului de energie, mi-am dat seama că el era anulat. $eci comanda unică îndepărta obstacolul energetic şi
totodată deschidea şi poarta din piatră care bloca accesul spre 0area Balerie. @lterior, am ăcut mai multe
experimente, mai ales după ce am delimitat cu precizie zona de acţiune energetică a bara!ului. Beneralul
7badea a venit şi a atins cu buricul unui singur deget supraaţa invizibilă a barierei energetice dar, deşi nu a
păţit nimic grav, totuşi el a ost cuprins de ameţeală şi de o vagă senzaţie de greaţă. 4onsilierul
prezidenţial american a ost însă izbit cu violenţă la pământ, deşi contactul între piele şi zidul energetic nu a
ost decât unul oarte in. Di-a revenit din leşin mai târziu, sub îngri!irile medicului. $upă aceea nimeni nu
asimultan
mai dorit pe să încerce sămult
o supraaţă străbată zidul energetic.
mai mare, 2robabil
care le-a ost atal. că cei trei militari care au murit au avut un contact
2roblema este că nici în spatele acestei bariere invizibile, adică între poarta închisă şi zidul energetic, cei
care nu îl pot traversa nu pot rămâne prea mult timp. %m ăcut probe cu câţiva militari şi, după ce am închis
poarta şi sistemul energetic, aceştia mi-au spus că simt o senzaţie de suocare care în timp devine din ce în ce
mai acută. %m ost deci nevoiţi să lăsăm deschis atât bara!ul energetic cât şi poarta de acces, dar după cum
ai văzut am plasat doi oameni de pază şi am recurs la sistemul de alarmăcare previne astelorice intrare
neautorizată în 0area Balerie. 'istemul cu identiicareairisului se resetează după cinci secunde de la
anularea lui,care sunt suiciente pentru a traversa linia de intrarerie, în gale
dincolo de sistemul culisantal porţii.
3ino lângă mine, vreau să-ţi arăt cum uncţionează poarta.
4ezar a atins uşor pătratul din piatră şleuită. Imensa poartă, care avea o grosime cam de treizeci de centimetri
şi înălţimea cât cea a 0arii Balerii, adică peste şase metri, se deplasa oarte silenţios, graţie unui sistem de
angrenare pe care nu puteam să- identiic. 4ând poarta a închis complet intrarea am putut să remarc
că era perect şleuită, însă ără nic i o inscripţie pe supraaţa ei6 era doarun perete imens de rocă aproape
lucioasă, cântărind probabil mai mult de douăzeci de tone. 4e anume îl ăcea, totuşi, să se mişte atât de
uşor şi delicatA ;ocmai când căutam răspunsul la această întrebare cercetând cu atenţie marginea inerioară,
am simţit că încep să respir cu greutate şi că mă cuprinde o vagă ameţeală. 4ezar, care mă urmărea cu
atenţie, deschise din nou poarta şi eectul dispăru la el de brusc precum apăruse. =l îmi citi din ochi
întrebarea.
? Nu ştiu ce anume declanşează acest eect speciic. 2robabil este un gen de acţiune interactivă între supraaţa
porţii, atunci când aceasta este închisă şi bariera de energie, care aectează corespunzător orice
organism viu din acest spaţiu intermediar. Nu am reuşit să descirăm nici taina deplasării porţii, care
este gigantică. $acă priveşti cu atenţie, constaţi că atunci când sedeplasează spre dreapta, ea împinge
această dală de piatră care acoperă spaţiul pe grosimea porţii. 4ând culisează la stânga, dala de piatră şleuită
revine şi ea, strâns lipită de marginea porţii, ca împinsă de un resort. ;otuşi, nu cred că este vorba de o astel de
metodă tehnologică
;rebuie oarecum
să ie o cu totul primitivă, deoarece
altă tehnologie. Beneralii totul se desăşoară
americani într-un
au venit cu mod mult
propunerea de aprea lin şipragul
sărâma silenţios.
de
piatră pentru a vedea ce este dedesubt, însă noi nu am acceptat aşa ceva. 0i s-a părut o soluţie inantilă. %m
privit cu atenţie calea de rulare a porţii6 îmbinările erau incredibil de exacte şi oarte bine şleuite. Nu
putea pătrunde nimic printre ele şi nici nu se putea observa ce era dedesubt. 2oarta modelată cu exactitate
"ieşea# pur şi simplu din peretele din stânga al galeriei şi culisa până la peretele din dreapta, unde se îmbina
perect cu acesta.
8J
? 5n timp ce ăceam aceste experimente şi observaţii după dezactivarea barierei energetice, unul dintre militarii
care asigurau paza a venit la grupul nostru şi ne-a anunţat că tehnicienii americani solicitau prezenţa noastră în
bază pentru a ne anunţa ceva deosebit, a continuat 4ezar să relateze evenimentele care s-au petrecut. @nul
dintre cei doi generali americani şi generalul 7badea s-au deplasat repede aară, unde se ala centrul tehnic de
interpretare a datelor. 2este puţin timp ei mi-au transmis că, în mod straniu, imediat după dezactivarea
primului bara! energetic de la intrarea în 0area Balerie, scutul semiseric uriaş de la celălalt capăt al ei s-a
activat brusc trecând la un nivel de vibraţie superior şi emiţând o mare radiaţie luminoasă. &ostind

acestea,
? 4ezaracum,
'ă mergem se îndreptă
îmi spusecătre
el. =ghereta
timpul militaril
or.în 0area Balerie. 3ei putea să te convingi singur de cele
să intrăm
ce ţi-am spus.
&eluă procedura cu recunoaşterea irisului şi astel am putut trece pragul porţii, păşind pentru prima dată pe
materialul acela atât de straniu şi oarte special al tunelului antic, în spatele nostru cei doi militari îşi reluară
tăcuţi posturile de pază.
4hiar la intrarea în 0area Balerie erau două vehicule electrice, dar noi am preerat să mergem pe !os, pentru ca
4ezar să aibă timpul necesar să-mi relateze ceea ce s-a petrecut, în timp ce el vorbea, eu studiam cu
interes galeria.
/a o privire supericială se putea spune că pereţii ei şi solul pe care călcamerau chiardin piatra muntelui,
atent şleuită. 0-am apropiat de peretele din stânga şi -am pipăit: era acoperit cu un material ce părea
sintetic, dar în acelaşi timp crea strania senzaţie că are şi o parte organică în el. %vea culoarea petrolului,
dar adeseori relexiile sale erau verzişi chiar albastru închis.Impresia tulburătoar e de ape provenea de la
dungile
dungile neregulate
îşi modiicau careşi îlelebrăzdau
poziţia,înlăţimea
toate direcţiile. @imitor
şi culoarea, era aptul
dar acest lucru că, atunci când
se petrecea ne deplasam
oarte lin, creând,
impresia că era doar un eect relativ al mişcării noastre aţă de perete. Nuanţele culorilor aveau un eect
pround relaxant asupra psihicului şi modiicau sensibil aprecierea corectă a distanţei. 4ând am remarcat
acest lucru, 4ezar mi-a spus:
? Di noi am sesizat acelaşi aspect. %m ost nevoiţi să măsurăm distanţa totală şi pe segmente a galeriei şi
chiar să plasăm unele indicatoare pe margine.
Intr-adevăr, pe partea dreaptă a galeriei se puteau observa borne care indicau distanţa în metri şi în
arzi de la intrarea în tunel. %m observat, de asemenea, că materialul era oarecum aspru la pipăit, dar
nu putea i nici zgâriat şi nici îndoit. 4ezar mi-a spus că rezista la orice tentativă de rupere,
străpungere, zgâriere sau tăiere, indierentcât de ascuţit era dispozitivul olosit,în plus, în mod straniu,
lăcările erau absorbite înăuntrul său6 practic vorbind, ocul nu putea subzista pe acel material.
? 4ercetătorii americani nu se pot pronunţa asupra naturii acestui material, deoarece nu au la
dispoziţie nici un eşantion din substanţa lui. 'ingurul lucru pe care -au putut airma este că materialul
reprezintă o stranie combinaţie între materia organică şi cea anorganică, însă modul în care acestea sunt
organizate în structura lui internă constituie cel mai deplin mister pentru ei.
/a borna care indica distanţa de două sute optzeci de metri, galeria cotea brusc spre dreapta, într-un
unghi ascuţit. Nici raţiunea acestei traiectorii nu a putut i descirată. /a o distanţă mult mai mare,
în depărtare, puteam să întrevăd o lumină albastră eerică, ce scânteia precum o stea. 3âzându-mi
emoţia de pe chip, 4ezar zâmbi şi îmi spuse:
? %colo se ală capătul călătoriei noastre. $ar, într-un el, el este totodată şi un început pentru ceva
încă şi mai grandios, conorm datelor pe care le cunosc acum. 0odalitatea tehnologică prin care ne-
au ost revelate aceste date este colosală, însă din păcate tu nu poţi să ai acces la inormaţiile
respective. 3ei înţelege mai bine când vom a!unge la 'ala 2roiecţiilor, după cum am convenit s-o
numim.
5nseamnăcecăam
? Imediat aureuşit
pătruns
să şirezolv
americanii acolo,
problema am spusscut
primului eu. energetic, senior 0assini a vrut să intre în
coridor şi să a!ungă la sala cea mare. %m invocat problemele de risc crescut, care de altel au determinat şi
moartea celortrei militari, precum şi necesitatea unui sistem seve r de siguranţă şialarmă care trebuia
dispus la intrarea în coridorul principal. Nu i-a convenit, dar nu a avut ce ace. @rmăream să trag de
timp cât mai mult, dar mai ales să a!ung în sala cea mare ără să iu însoţit de nici un mason. Nu ştiam ce
voiau ei acolo, dar speram să-mi dau seama imediat ce aş i intrat în sală şi aş i inventariat conţinutul ei.
8>
înregistrările din satelit arătau existenţa unui spaţiu imens la capătul galeriei mari, dar acesta era şi el
prote!at de un ecran energetic.
5ntr-o pauză de organizare, proitând de absenţa americanilor şi a lui senior 0assini în tunel, am luat
un vehicul electric şi am străbătut singur acest coridor - după mai bine de cincizeci de mii de ani în care a
ost pustiu - , până la lumina pe care o observi în depărtare, în aţa ta. ;otuşi, ceea ce vezi tu scplipind
este doar relexia unei porţiuni din scutul energetic protector al sălii uriaşe în ormă de aulă, la care
vom a!unge în curând. $upă cum vei remarca, în partea inală galeria mai ace un cot în unghi scurt.

Nutream
bara! speranţa4ând
energetic. că puteam să acolo,
am a!uns trec şi am
de această barierăBaleria
ost copleşit. în mod prin
asemănător ca în cazul
care mergem primului
noi acum se
deschide brusc într-o sală gigantică, chiar în inima muntelui, care cuprinde un imens scut energetic
semiseric6 la rândul lui acest scut delimitează 'ala 2roiecţiilor cu tot ceea conţine ea. Brandoarea
ansamblului era neasemuită, însă tocmai când mă pregăteam să studiez modalitatea cea mai potrivită de a
pătrunde înăuntru, am ost chemat urgent prin radio la bază. 3estea pe care urma să o primesc avea să
complice extraordinar de mult lucrurile. %cela a ost un moment crucial, pe care totuşi nu puteam să-
prevăd.

Mari t"n(iuni diplomati#"

%m a!uns repede înapoi în bază şi am intrat în camera americanilor, unde eram aşteptat şi de generalul
7badea, a continuat 4ezar să povestească. Intervenise un element neprevăzut, care dădea peste cap toate
planurile, atât ale noastre
în spate, adâncit cât şi2robabil
în gânduri. ale lui senior 0assini.
că de!a $e altel,
îşi ăcea noilevenerabilul era aşezat pe un scaun,
calcule, reconsiderându-şi mai
poziţia.
? %lase ceva presa din &omâniaA am încercat eu.
? 0ai rău. Fii minte că venerabilul îmi spusese despre descoperirea pe care americanii au ăcut-
o în vecinătatea 1agdaduluiA Di că acolo exista de asemenea o barieră energetică ce nu a putut i
străpunsă, dar a cărei natură era identică cu aceea a scutului energetic semiseric care încon!ura
marea sală de aici, din 0unţii 1ucegiA
%m încuviinţat, înclinând din cap. $escoperirea americanilor nu usese ăcută deloc întâmplător,
ci a urmat anumiteindicaţiioerite de acelaşisatelit de spiona! militar care revelase şi datele pentru harta
aproximativă a structurii din interiorul munţilor 1ucegi.
? =i bine, a continuat Cezar, consilierul american pe probleme de securitate naţională primise un ax
ultrasecret în care era înştiinţat de aptul că scutul energetic semiseric din subsolul 1agdadului se
activase brusc, pulsând cu o mare recvenţă. Inormaţia uluitoare era aceea că în aţa lui apăruse o
hologramă a planetei care prezenta secvenţial şi progresiv continentul =uropa, apoi zona de sud-est a
acestuia, apoi teritoriul &omâniei, apoi 0unţii 1ucegi şi în sârşit localizarea structurii din interiorul
lor, arătând coridorul0arii Balerii şiscutul energetic semiseric care puls a cu putere. =ra evident că cele
două scuturi energetice semiserice se alau într-o directă dar misterioasă legătură, astel încât activarea
unuia a dus Ia activarea şi a celuilalt. 4ine ştie, poate există chiar o reţea de astel de structuri
subpământene în întreaga lume. 3estea proastă era însă că preşedinţia '@% a ost înştiinţată despre
toate aceste lucruri şi a contactat diplomaţia română prin intermediul serviciilor secrete de inormaţii. In
doar câteva zeci de minute, întreaga operaţiune usese deconspirată. usese de!a anunţată sosirea iminentă
a unei comisii de stat de la 1ucureşti, îniinţată ad-hoc, care să evalueze situaţia la aţa locului.
=ram atât de captivat de ceea ce-mi spunea 4ezar, încât nici nu-mi dădusem seama că m-am oprit,
ascultân-du- cu toată atenţia. 0ai aveam aproape o sută de metri până la ultimul cot al coridorului şi
lumina scutului energetic care se relecta de pereţii marii Balerii era acum mult mai puternică.

? %u vrutcred
Iniţial să preia controlul
că acesta la nivelul
a ost ordinul,organismului politicA
dar problema am întrebat
s-a complicat plinmult
şi mai de nerăbdare.
atunci când au văzut cu
adevărat despre ce este vorba. ;emerile mele s-au adeverit, pentru că politicienii noştrii - cei care aveau
dreptul să ie avizaţi asupra acestor aspecte - au intrat în panică. =ra evident că nu puteau ace aţă
evenimentelorşi că deciziile aveau mari şanse să ie luate într-otare s avansată de stres.
Beneralul 7badea a ost chemat la 1ucureşti6 era un moment oarte critic, care punea în !oc însăşi
existenţa departamentului sau cel puţin a structurii lui independente. Beneralul trebuia să !ustiice
J+
ocultarea acţiunii aţă de puterea politică la vâr de stat. %cela a ost, poate, momentul cel mai
tensionat al întregii operaţiuni, înainte de a pleca spre capitală împreună cu cei din comisie, 7badea
s-a sătuit cu mine şi am decis de comun acord să dezvăluim toate aspectele, intrigile şi planurile din ulti-
mul an, care implicau legăturile mele cu senior 0assini. 2roblema cea mai diicilă era aceea de a găsi
exact persoanele potrivite pentru a ace acel raport de importanţă crucială pentru ţară, pentru că altel
toate intenţiile şi planurile noastre construite cu atâta gri!ă până atunci ar i ost deconspirate iar
urmările puteaui dintre cele mai neaste atât în ceea ce priveşte persoana mea şi a generalul
ui, cât şi

siguranţa
=chipa naţională,a între
americană timp, eu
ost izolată usesem
într-un cortconsemnat la bază,precum
şi paza tunelului, toate lucrările iind aoprite.
şi a noastră ost preluată de un
batalion de intervenţie specială a armatei. ;ensiunea diplomatică creştea din ce în ce mai mult, pentru
că presiunile Washingtonului cereau în mod imperios comunicarea cu generalii de la 2entagon şi mai ales
cu consilierul pe probleme de securitate.
5n acele momente, nimeni nu ştia încă ce se ală în marea sală care era prote!ată de scutul energetic. 'e
sistase orice iniţiativă şi orice operaţiune de cercetare. Nimeni nu avea voie să umble prin bază cu
excepţia patrulelor de pază. Noua stare de lucruri era coordonată de doi generali de runte ai armatei
române, care menţineau permanent legătura cu cele mai înalte structuri politice din &omânia. =i bine,
în toată această con!unctură extrem de tensionată, singurul persona! care a reuşit să se "strecoare# în
aara bazei, ca urmare a unui ordin oarte special sosit de la 1ucureşti, a ost senior 0assini. $in acel
moment nu -am mai văzut, dar crede-mă că i-am simţit din plin inluenţa în modul cum s-au
desăşurat ulterior lucrurile. 0ă reer la lupta surdă, dar oarte aprigă, din culisele diplomaţiilor română
şi americană,deprecum
operaţiunea aici, dinşimunţi.
la natura deciziilor
;otul politice
s-a petrecut carerepede6
oarte au ostsunt
luate
doardupă
optaceea,
zile deînlalegătură cu
acele evenimente.
%scultând relatarea lui 4ezar eram oarte mirat de întorsătura pe care o luaseră lucrurile dar mai ales
pentru că eu mă alam totuşi acolo, ca şi cum nimic din ceea ce alam nu s-ar i petrecut în realitate.
? $acă eu sunt aici şi dacă voi, aşa după cum înţeleg, aţi reuşit să pătrundeţi în 'ala 2roiecţiilor,
atunci înseamnă că gene ralul 7badea a avut succe s la 1ucureşti.
4ezar zâmbi enigmatic.
? 5n mare măsură răspunsul este airmativ. 'uccesul a constat mai ales în aducerea aptelor la cunoştinţa
unor persoane cu o mare probitate morală, care în plus sunt animate de un pround sentiment de
patriotism. % ost convocată o şedinţă de urgenţă a 4onsiliului 'uprem de %părare a Fării - 4'%;. 4ei mai
mulţi au ost cutremuraţi de cele ce au alat. '-a creat atunci, în mod spontan, un intens val de simpatie
pentru general şi pentru acţiunile lui şi s-a hotărât pe loc continuarea cercetărilor sub comanda totală a
generalului şi a mea. 4u toate acestea, criza diplomatică nu usese încă deblocată. 'ta-ului american i s-
a permis să părăsească ţara a doua zi, însă echipa de cercetători şi specialişti, precum şi toată logistica şi
aparatura au ost reţinute în continuare. 2e moment am crezut că lucrurile erau rezolvate şi aproape că mă
bucuram că se petrecuseră aşa, deoarece nu mai era nevoie să mă preac ori să cedez mai mult sau mai
puţin în aţa cererilor venerabilului şi a elitei masonice. $in păcate, orţa de inluenţă a acestora şi
presiunile pe care le exercitau pe cale diplomatică erau enorme.
%!unsesem împreună cu 4ezar la capătul coridorului, care cotea din nou brusc, de această dată spre stânga şi
doar pentru circa patru metri. 'pectacolul care ni se înăţişa ochilor era cu adevărat grandios. 4upola
gigantică pecare o orma scut ul energetic avea o culoare sple ndidă dealbastru irizant, iind străbătută continuu
de lash-uri intense alb-strălucitoare. $eşi 4ezar îmi spusese că 'ala 2roiecţiilor nu era izolată de exterior
printr-o poartă, ca şi în cazul marii galerii, totuşi nu se putea vedea nimic în interiorul ei prin scutul energetic.
4oridorul se termina brusc într-o sală imensă, scobită în roca muntelui ca o semiseră. $e la pragul
coridorului până la scutul energetic nu erau mai mult de şapte-opt metri, în acel interval, de o parte şi de alta
a coridorului
cavitatea erau aliniate
semiserică patru vehicule
din munte, electrice.că4upola
dar am observat pe care
zona din spateo ăcea
realizaront
scutul energetic
comun era inclusă
cu peretele din în
rocă. %m apreciat că dierenţa de nivel între cupola scutului şi tavanul sălii era de aproximativ zece metri.
/umina eerică pe care o emana scutul energetic se relecta în minunate sclipiri şi umbre pe pereţii stâncoşi ai
muntelui. rumuseţea şi grandoarea acelui tablou era parcă nepământeană şi îmi îniora inima de
emoţie şi încântare.
? 4um ai reuşit să pătrunzi înăuntruA -am întrebat pe 4ezar, pround tulburat de intensitatea trăirii pe care
J
mi-o provoca acea privelişte.
? 'ă ştii că este mult mai simplu decât te-ai putea aştepta. 2robabil că cei care au proiectat întregul ansam-
blu au considerat primul bara! o adevărată "piatră de încercare# pentru eventualii pretendenţi, apreciind
că el era suicient pentru securitatea întregii structuri. ;rebuie să recunosc că au avut dreptate: nimic nu poate
trece de primul bara! energetic dacă nu este o conştiinţă superioară, pround beneică. 4hiar şi în cazul unei
delagraţii atomice ansamblul esteoarte bine prote!at de munte6 poate tocmai de aceea 0area Balerie
începe brusc, mult în interiorul acestuia. Nu-mi dau seama, însă, cum au reuşit să realizeze tehnologic

întreaga
4ând amlucrare.
primit noile ordine de la 1ucureşti am ost oarte bucuros. Intuiam că lupta abia începea, dar cel
puţin aveam un spri!in politic important, precum şi conducerea operaţiunii, în aceeaşi zi am intrat în
'ala 2roiecţiilor pe care o ai în aţă. %tunci am ost singur şi am alat misterul teribil care este ocultat de
cincizeci de mii de ani. 4u greu îţi poţi închipui sentimentele pe care le-am încercat în acele momente. ;otuşi,
unele aspecte nu ţi le pot destăinui.
? %i mai menţionat acest număr de ani şi înainte, -am interpelat eu pe 4ezar. $e unde ştii că aceasta este
perioada de timp de când datează tot ceea ce este aiciA
? % ost rodul examinării ştiinţiice ulterioare a unor date pe care "ei# ni le-au oerit şi pe care le vei
putea vedea şi tu imediat, după ce vom intra în sală. în ultima săptămână s-au petrecut toate
evenimentele pe care ţi le relatez. 0ulte dintre eles-au desăşurat oarte repede iar schimbările de
situaţie au îmbrăcat uneori orme dramatice, îţi voi povesti totul aici, înainte să intrăm în sală, pentru
că acolo vei i oarte captivat de ceea ce vei vedea. Ne-am oprit la linia de demarcaţie dintre 0area
Balerie
4ezar înşitimp
aulacegigantică
priveamdin interiorul
ascinat muntelui,
la sclipirile care adăpostea
nepământene de pescutul energetic
supraaţa semiseric,
albastră îl ascultam pe
a semiserei.
? $upă decizia 4'%; de a se continua cercetările sub conducerea $epartamentului Kero, am pătruns de
mai multe ori în 'ala 2roiecţiilor şi am inventariat totul, împreună cu echipa noastră de specialişti, a
spus 4ezar. % doua zi, însă, au început să sosească primele semnale contradictorii de la puterea politică.
7rdinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau când vehemente, când evazive şi
trădau o mare tensiune. 2uteam bănui că acolo este teatrul unei adevărate bătălii. ;ransmisesem
de!a pe o linie de teleon securizată rezultatul descoperirilor noastre din 'ala 2roiecţiilor. 'e pare că
acesta a ost itilul care a aprins "bomba#. Beneralul 7badea mi-a povestit acum două zile, după ce s-a
întors de la 1ucureşti, că membrii 4'%; erau într-o şedinţă continuă, menţinând legătura cu noi. =i au
hotărât să acă publică această descoperire ormidabilă din munţii &omâniei după ce în prealabil au
dezbătut problema pe toate eţele. Beneralul 7badea usese inclus în structura 4'%; şi a avut un
cuvânt greu în avoarea declaraţiei pe care statul român urma să o acă lumii întregi. =l mi-a spus că au
ost câţiva membri ai 4'%; care s-au opusvehemenţă,
cu însă aceştia erau în minoritate. 'piritele s-au
încins atât de mult, încât la un moment dat acel e persoanes-au ridicat şi au părăsit sala. 4onsilierii
preşedinteluierau într-un continuu du-te-vino, transmiţând inormaţiilede la biroul de relaţii diplomatice
externe la şedinţa 4'%;.
%tunci când diplomaţia americană a ost inormată că &omânia va transmite un comunicat mondial de
presă de o importanţă crucială pentru omenire, totul a devenit un haos. Beneralul mi-a relatat că nu mai
văzuse nicio dată oasemenea agitaţie şi atâta panică printre diplomaţi. Nimeni nu ştia cauza, dar toţi
bănuiau că se întâmplă cevaoarte grav şi important. /a un mom ent dat preşedintele ost
a chemat pentru a
avea o convorbire teleonică directăcu 4asa %lbă6 aceea a ost o discuţie oart e specială şiultrasecretă.
=l nu a revenit mult timp după aceea, dar a transmis că spre 1ucureşti se îndrepta de!a o delegaţie
americană la cel mai înalt nivel diplomatic
Inormaţiile zburau cu iuţeala vântului, în câteva ore uses eră blocate toate tranzacţi ile şi înţele gerile

statul
declareui starea
romândecuurgenţă
organi
însmele inanciare şi,
zona montană inter naţionale .în'eacapitală.
de asemenea, ştepta din clipă în%părării
0inistrul clipă ordinul
dădusecare să
ordinul
de alarmă gene rală pentru oiţer i. %u ost m omente de mare panică şi chiar de teroare printre cei
angrenaţi în operaţiune, deoarece nimeni nu cunoştea cauza reală care declanşase acea stare de lucruri.
$iscuţiile dintre oicialii americani şi partea română s-au eectuat ără translator. =le au ost atât de
violente , încât nu puţine au ost momentele de criză în care diplo maţii striga u unii la alţii cât puteau de
tare, proerând multiple ameninţăr i cu represalii. 2artea bună era că cele lalte state ale lumii nu cunoşteau
J*
încă nimic din această problemă6 ori, americanii ştiau prea bine că existau oricând câteva ţări oarte
puternice care s-ar i coalizat imediat cu &omânia pentru a susţine declaraţia acesteia.
? 4e voiau să spună în declaraţieA am întrebat eu curios.
? 5n esenţă, aceasta ar i cuprins principalele date despre descoperirea din 0unţii 1ucegi, punând totodată
la dispoziţia întregii lumi dovezi, otograii şi alte elemente esenţiale pentru clariicarea dieritelor
aspecte legate de această structură din interiorul muntelui. %r i ost invitaţi cei mai mari oameni de ştiinţă
pentru a eectua studii şi cercetări şi s-ar i mobilizat toate resursele pentru rezolvarea numeroaselor enigme

cu care de
extrem ne îndepărtat
conruntămal acum.
omeniriiînsăşi cel mai important
la istoria reală careaspect
a ost-ar i constituit
aproape completdezvăluirile cuînprivire
contraăcută, la trecutul
plus, mai
existau unele elemente oarte delicate, pe care nu ţi le voi putea dezvălui decât parţial.
? $ar de unde se ştiau toate acesteaA
? 3ei vedea imediat. 0ai ai puţină răbdare. %mericanii au reacţionat cu vehemenţă, deoarece acea
declaraţie ar i spulberat într-o clipă inluenţa lor planetară şi mai mult decât atât, ar i putut arunca într-un
adevărat haos economia şi societatea ţării lor, poate chiar a întregii lumi. $e apt, acesta a ost motivul
principal pe care ei -au invocat, acela de a nu produce panică şi a nu bulversa populaţiile de pe 2ământ. 'e
pierdea însă din vedere că această posibilă stare de angoasă şi perturbare socială ar i apărut ca un rezultat
direct al minciunii şi manipulării care a ost întreţinută în mod deliberat de-a lungul secolelor de către
clasele conducătoare şi mai ales de către organizaţia mason ică.
2rintr-un canal diplomatic oarte special s-a primit chiar şi o intervenţie personală a 2apei, care îndemna la o
mare cumpătare înainte de a ace acest pas undamental pentru omenire. 3aticanul usese de!a înştiinţat de
americani,
prezentarea iind
acestorconside ratcătre
aspecte de aceştia un posibil
lumea întreagă ar ialiat
reduspent
ru a blocaputerea
considerabil dezvăl3aticanului
uirile, în mod straniu, lui
şi inluenţa deşi
asupra credincioşilor creştini, 2apa nu a luat totuşi o poziţie ermă împotrivă, ci a îndemnat la buna cumpănire
a aspectelor pro şi con tra înaintea prezentării declaraţiei. =l a transmishiar
c că va pune la dispoziţia statului
român anumite documente străvec hi din %rhiva 'ecretă a conducerii papale, care sunt de o mare
importanţă pentru &omâniaşi spri!ină dovezile descoperirii din munţi.
5n sârşit, după aproape douăzeci şi patru de ore de discuţii şi deliberări, s-a a!uns la un acord inal de cola-
borare româno-americană, în nişte termeni precişi care echilibrau interesele ambelor ţări. Nu îţi pot
dezvălui aceşti termeni, dar ştiu că poziţia statului român a ost aceea de a dezvăluirilor sau de
am#nare
prezentare a lor în mod gradat omenirii, în viitor. % doua zi, după ce apele se mai liniştiseră, în baza înţelegerii
de colaborare dintre cele două ţări a sosit cu maximă promptitudine o echipă de comando american cu toată
logistica necesară, pe care ai văzut-o de!a în interiorul bazei. 7dată cu ei au revenit şi cei doi generali şi
consilierul pe probleme de securitate naţională, probabil având sarcini oarte bine trasate. %poi a ost orat
hangarul imens în munte, pe care -au amena!at corespunzător. 2rin protocolul înţelegerii s-au instituit cele
mai stricte măsuri de securitate, protecţie şi supraveghere, care urmează să ie dezvoltate şi în zilele
următoare. $eaceea, înunele zone din'ala 2roiecţii lor nu vei pute
a avea acces, dar îţi voi spuneuepe scurt ce
se găseşte acolo.

Sala proi"#%iilor

4ezar îmi ăcu semn să înaintez. 0area Balerie se termina brusc în aula gigantică din interiorul muntelui,
care măsura în înălţi
me cam treizeci de metri şi avea olungime pe care am apreciat-o la aproximativ o sută
de metri. 'ala 2roiecţiilor, care practic era delimitată de scutul energetic, avea dimensiuni ceva mai mici decât
cele ale aulei din munte, înălţimea 'ălii 2roiecţiilor era de circa douăzeci de metri, poate chiar mai
mult.=a îmi apărea ca iind imensă. $e la capătul coridorului până la scutul energetic, în linie dreaptă
erau cam şapte-opt
coridorul. 1ordurilemetri6 această
înaintau până distanţă
în dreptul erascutului,
delimitată de la
exact două borduri
lăţimea din acelaşi
coridorului. $ematerial
o parte care
şi deînvelea
alta a şi
acestor borduri erau plasate cele patru vehicule electrice.
%m păşit cu emoţie din coridor pe porţiunea ca o scurtă pistă, delimitată de borduri. %ceea mi s-a părut
clipa adevărului. @rma să pătrund în inima unui mister tăinuit de zeci de mii de ani şi să mă număr printre
cei extrem de puţini care au avut acces la revelarea enigmei lui.
? 'cutul energetic are rolul de a delimita sala, ca un perete, de restul cavităţii din munte şi, de asemenea, de a
J
prote!a de diverse inluenţe exterioare neaste, a spus 4ezar, ăcându-mă astel să revin din gândurile
mele. =l are doar o singură cale de acces necondiţionat, ca o uşă, exact în aţa ta.
5ntr-adevăr, îndată ce am a!uns mai aproape de zidul energetic, porţiunea din scut care era delimitată de cele
două borduri a devenit mai întâi străvezie şi apoi a dispărut complet, marcând astel cu precizie
conturul unei intrări înalte de aproximativ cinci metri. %m păşit în interiorul marii săli, urmat îndeaproape
de 4ezar, în spatele nostru scutul a redevenit compact. 4ezar mi-a explicat că aceea era singura porţiune
de acces în sală6 în oricare altă parte a scutului s-ar i acţionat, el respingea ca un zid de nepătruns orice

tentativă
în de penetrare.
cazul primului ;otuşi, materia
bara! energetic, organică
dar nici sau anorganică
nu- putea străpunge.ce'cutul
intra în
eracontact
precumcuoelproiecţie
nu avea de suerit, ca
holograică perectă, însă consistenţa lui era pur energetică, oerind aceeaşi impresie de viu ca şi în cazul
materialului care învelea coridorul, în interior, supraaţa scutului nu mai avea aceeaşi culoare albastră, ci alb-
aurie, relectând o lumină clară şi intensă, dar care nu obosea absolut deloc ochii. %m observat că, spre
deosebire de marea aulă din munte, care o cuprindea, 'ala 2roiecţiilor era aproape circulară.
%m privit cu nesaţ acel spaţiu vast, care printr-un ciudat eect optic mi se părea gigantic precum spaţiul cos-
mic. 'olul era acoperit cu acelaşi material ca cel din 0area Balerie, dar aici lumina specială
determina relectarea în compoziţia lui a unor nuanţe miriice de culoare turcoaz. %veam certa impresie că
mă alam într-o altă lume6 aproape nimic din ceea ce vedeam nu corespundea cu valorile şi dimensiunile
uzuale ale civilizaţiei în care trăiam
şi cu care mă obişnuisem.
2rivirea mi-a ost atrasă chiar de la început de partea din spate a sălii, diametral opusă locului în care ne alam
noi. 2e !umătate din circume
rinţă, sala ăcea cor
p comuncu peretele dinrocă almuntelui. 'cutul energetic nu
mai
pânăcob
la ora până la nivelul
aproximativ zece solului
metri ,înălţime
ca în zona
dedin aţăoprindu-se
la sol, princare amîn intrat,
peretelecimuntelui6
se curba astel,
sub orma unei cupole
'ala 2roiecţiilor
avea !umătatea din spate a circumerinţei acoperită de zidul de rocă a muntelui.

VEDERE DE SUS A AULEIDIN I NTERIORUL MUNT ELUI

5n acel masiv perete din piatră, înalt de +-*

metri, am văzut dispuse trei guri enorme de tunel:
una drept în aţă, iar celelalte două simetric, de o
parte şi de alta a acesteia. =rau luminate diuz, într-o
nuanţă verzuie. $e la acea distanţă nu puteam să
remarc cu claritate celelalte aspecte, deşi vedeam
că în !urul iecăreia dintre cele trei galerii existau şi
alte dispozitive. %m putut să remarc, însă, că acele
guri de tunel erau păzite şi ele, ca şi intrarea în 0area
Balerie, de câte doi militari pentru iecare tunel. 0-
am întors nedumerit către 4ezar.
? %ţi montat sisteme de securitate chiar şi aiciA
$eceA @nde duc aceste tuneleA
? %ceea este zona în care tu nu ai acces. =ste strict
interzisă prin protocolul secret care a ost semnat între statul român şi '@%. îţi pot urniza unele
inormaţii generale în această direcţie, dar anumite lucruri trebuie să rămână ascunse, cel puţin un
anumit timp de acum înainte. 'ă începem de aici, zise 4ezar arătându-mi undeva, în dreapta mea.
0-am întors şi am văzut un şir de mese imense din piatră, în ormă de ";#, care erau dispuse de-a
lungul 2e
metri. peretelui,
grosimeaurmând
plăciicurbura acestuia.
de deasupra erauNici unaîndintre
tăiate relie,mese
cu o nu avea o înălţime
uimitoare precizie, mai micădierite
semne de doidintr-o
scriere nemaivăzută, care semăna oarecum cu caracterele scrierii cuneiorme din antichitate. Nu exista
decât o singură linie de astel de semne pe grosimea iecărei mese. 'crierea era complicată, dar conţinea şi
simboluri mai generale, cum ar i triunghiul şi cercul. $eşi semnele nu erau vopsite, totuşi ele ieşeau în
evidenţă printr-o uşoară radiaţie osorescentă, în culori dierite de la o masă la alta.
=rau câte cinci mese pe iecare parte a sălii. 2e unele dintre ele am putut vedea dierite obiecte a căror utilitate
JE
nu o cunoşteam,în orice caz, păreau a i instrumente tehnice, servind anumitor aplicaţii ştiinţiice. $e la
multe dintre acestea coborau spre sol o mulţime de ire albe translucide, care se adunau în nişte cutii
dreptunghiulare alate înaara mesei,direct pesol. 4utiile erau dintr-unmetal lucios, argintiu, care nu putea
i zgâriat. %m încercat să mişc una dintre ele, însă era oarte bine ancorată în sol. 4ablurile ine erau extrem de
lexibile şi uşoare, iar în interior puteam observa mici impulsuri luminoase, care "alunecau# pe toată
lungimea lor. $ouă dintre mese erau goale, iind acoperite doar cu un strat de pra oarte in de culoare
portocalie. 4ezar mi-a spus că s-au prelevat eşantioane din acel pra, care au ost trimise pentru o

analiză preliminară
%devărata surprizălaalaborator, în bază,
constituit-o, însă,darelementul
încănu sedistinctiv
primise niccare
i un i-a
rezudeterminat
ltat. pe cei din echipa de cercetare să
dea numele de 'ala 2roiecţiilor acelei uriaşe aule din mi!locul muntelui. %tunci când treceam prin dreptul
unei mese se activa simultan pe supraaţa ei o proiecţie holograică care prezenta aspecte dintr-un anumit
domeniu ştiinţiic. Imaginile tridimensionale colorate erau perecte şi oarte mari, având o înălţime de
aproape doi metri şi !umătate. $atorită aptului că mesele erau înalte, nu-mi puteam da seama care era
sursa ae proiecţie a hologramelor. %m alat de la 4ezar că supraaţa dreptunghiulară a meselor din piatră
şleuită avea în centru o antă îngustă, măsurând câteva zeci de centimetri în lungime, paralelă cu latura
mare a mesei6 din anta respectivă apăreau proiecţiile holograice.
? ;ehnologia utilizată a ost ormidabilă, mi-a spus 4ezar. 2roiecţiile rulează singure, însă în acelaşi timp ele
sunt interactive şi depind de cel care le urmăreşte şi atinge supraaţa mesei.
%m mers la o masă lângă care se ala o scară-trepied adusă de echipele din bază şi am urcat câteva trepte până
am a!uns cu trunchiul deasupra mesei. %ceasta avea o lungime de aproape cinci metri şi o lăţime de un
metru şi !umătate.
întunecat. 2uteam să-m=rai acoperită cu o peliculă
urmăresc capul dintr-un
şitrunchiul care sematerial
relectau ca sticla
ca într carendă
-o ogli nupe
erasupraaţ
însă transparent,
a acelei ci
pelicule lucioase, de culoare albastru închis cu tentă umurie. 2elicula era împărţită în mai multe pătrate mari,
delimitate prin liniidrepte, verticale orizont
şi ale, care ormau un el de cadrila!. $in anta centrală ieşeau razele
care ormau holograma, într-un ascicul perect coerent. 'e pare că domeniul respectiv era biologia, deoarece
în aţa ochilor mei se derulau imag ini cu planteşi animale, unele dintreele iindu-mi completnecunoscute.
%m atins uşor unul dintre pătrate, care era şi cel mai mare, şi holograma a început să înăţişeze structura
anatomică a corpului uman6 de apt, mi-am dat curând seama că era vorba despre propriul meu organism,
după un semn speciic pe are c îl aveam pe raţ.b $eşi nu mămişcăm, am văzut atunci imaginile holograice
ale dieritelor zone ale trupului meu care se rotea mereu, iind prezentat din dierite unghiuri. $acă ridicam
degetul de pe acel pătrat, reveneau imaginile cu plante şi animale6 dacă mişcăm degetul în interiorul
pătratului, imaginea pătrundea în interiorul corpului, oerind astel proiecţia organelor interne, în
uncţie de poziţia degetului pe supraaţa pătratului. %m constatat că, deplasând degetul într-un anumit
el, obţineam o mărire din ce în cea mai mare a zonei pe care o observam. @luirea mea nu
cunoştea margini, deoarece am înaintat astel până la dimensiuni incredibil de mici, trecând de
celulele individuale, de nucleul lor şi a!ungând până la domeniul molecular. 4redeam că visez, însă
vedeam eectiv o moleculă componentă a propriului mei icat, care era prezentată la o dimensiune
enorma, în câteva clipe depăşisem cu mult până şi cele mai îndrăzneţe visuri ale oamenilor de ştiinţă
contemporani. Imaginea înăţişa mai mult un el de nor energetic care îşi modiica mereu culoarea,
probabil datorită schimburilor energetice care se eectuau în timp real, însă în dieritele lui puncte
observam un el de condensări, legate între ele printr-un el de punţi care vibrau continuu. 0-am gândit că
acelea puteau i caenele moleculare. 4ând am mers însă mai departe cu rezoluţia şi am intrat în domeniul
atomic, imaginea s-a ixat pe unul dintre atomi, dar a devenit nesigură şi s-a blocat. 3edeam atunci
ceea ce interpretam a i un atom, precum o ceaţă diuză de energie cu un centru oarte mic şi luminos.
@luit, am atins alte pătrate din cadrila!. $e iecare dată pătratul respectiv se lumina în portocaliu şi
în interiorul
urmărind lui apăreau
proiecţii semnealealevieţ
incredibile scrierii necunoscute.
ii de pe alte corpuri%m parcurs
cereşti. ascinat mai
%m constatat multeatingeam
că, dacă pătrate,
simultan supraeţele a două pătrate dierite, imaginea holograică căpăta automat speciicu!. unei
analize ştiinţiice oarte complexe, prezentând moleculele de %$N ale iinţelor respective şi
posibilităţile de compatibilitate între ele. Imaginile erau însoţite pe lateral de linii verticale din scrierea
ciudată, care probabil erau observaţii, comentarii sau indicaţii la analiza eectuată. %cestea erau
dinamice şi prezentau în succesiune azele posibile ale mixării celor două orme de viaţă. 5n inal
J<
apărea orma mutantă cea mai probabilă, ca o combinaţie între cele două inormaţii genetice.
%m coborât scara tremurând. 0intea mea reuza să mai !udece coerent, începuseră să-mi apară
gânduri stranii, de genul că mi s-a întins o arsă sau că totul este doar un !oc în vis. $ându-şi seama ce
se petrece cu mine, 4ezar îmi linişti treptat tendinţele paranoice care useseră declanşate cel mai
probabil de şocul mult prea mare provocat de avansul tehnologic la care avusesem acces într-un
timp oarte scurt. 0i-am revenit în câteva minute şi am zis:
? %ici poţi să petreci ani în şir ără să te plictiseştiC %proape că nu-mi vine să cred că au atins un nivel

tehnologic
4ând atât de avansat.
îmi răspunse, 4ine
4ezar era erauA
oarte Nu se poate să nu ştii.
serios.
? 7ricât ţi-ar părea de ciudat, până în acest moment nu avem nici un indiciu. =ste ca şi cum au dorit să ne
lase toată această zestre de valoare incomensurabilă, dar nu au vrut să ştim cine au ost. 'ingurul aspect pe
care- putem bănui este acela că, probabil,erau oarte înalţi. %ltel nu putem explica dimensiunile
gigantice ale tuturor obiectelor de aici. ;otuşi , poţi să ii mândru, căci în lutimii cincizeci de mii
de ani ai ost primul care ai investigat masa "biologiei# şi încă destul de amănunţit. 0-a impresionat în
special metoda încrucişărilor. Interesant, cercetătorii noştri nu descoperiseră încă varianta atingerii
simultane a pătratelor. = drept, însă, că a trebuit să acem multe într-un timp oarte scurt. /a urma
urmelor, sunt doar <- zile de când am pătruns în această sală şi doar  de studiu eectiv.
%m mers mai departe. 2e iecare latură a sălii, până la !umătate, erau dispuse câte cinci mese uriaşe,
cam la şapte metri distanţă de scutul protector. %m trecut rapid prin dreptul iecăreia, deoarece 4ezar
m-a anunţat că prezenţa mea acolo era limitată în timp. $e altel, aducerea mea la bază a constituit
rodul
dispuneunei
aceaintervenţii
măsură. cu totul speciale a generalului 7badea, deoarece nici chiar 4ezar nu ar i putut
5n 'ala 2roiecţiilor se alau cinci români şi trei americani. 4ele trei tunele uriaşe din spatele sălii erau
păzite de câte o pereche de militari, iar doi oiţeri asigurau supravegherea generală a sălii.
? 4onsemnul este să nu atingă nimic şi să nu proiecteze nimic atunci când sunt singuri, mi-a
explicat 4ezar.
? 1ine, dar ce păzesc ei aiciA 0ai bine zis, de cine anumeA am întrebat contrariat.
? %cesta este protocolul, în plus, aşa cum ţi-am spus, există unele elemente pe care nu pot să ţi le
destăinui, dar ele sunt în legătură tocmai cu aceste măsuri de siguranţă.
0i-am continuat "pelerina!ul# rapid prin dreptul iecărei mese. =rau proiecţii din domeniul izicii,
cosmologiei, astronomiei, arhitecturii, tehnologiei, un domeniu care prezenta caracteristicile mai
multor rase de iinţe inteligente - care nu toate aveau aparenţă umană - şi un domeniu al religiei.
Inormaţiile, doar din câte am putut să-mi dau eu seama într-un timp oarte scurt, erau atât de vaste,
încât ar i necesitat studiul continuu al unor numeroase echipe de oameni de ştiinţă timp de mai mulţi ani,
ără teama că s-ar putea epuiza. ;otul îmi crea mai curând impresia unei ormidabile biblioteci a
universului, care usese sintetizată în mod genial de o civilizaţie enigmatică, extrem de avansată atât din
punct de vedere spiritual, cât şi tehnologic.
0-am îndreptat spre mi!locul sălii, unde se ala un el de podium înalt de circa doi metri şi !umătate, având
cinci trepte care uşurau accesul pe supraaţa lui. întreaga construcţie era realizată din acelaşi material ca
cel din 0area Balerie. %m urcat treptele împreună cu 4ezar şi am a!uns în aţa unui dispozitiv care
semăna cu o cabină circulară, ecranată, dintr-un material transparent. %ceasta era înaltă de aproximativ
trei metri şi !umătate şi lată de un metru şi !umătate. $e apt, reprezenta o !umătate de cilindru, având
în interior mai multe instalaţii complicate. 4am la o treime de la baza cilindrului, din peretele lui ieşea un
el de platormă, iar mai sus existau nişte vergele metalice cu un de senzori
el la capete.
? Noi am tras concluzia că aceasta reprezintă o instalaţie de emisie mentală, a spus 4ezar, un posibil
ampliicator
proporţiile al energiei ei.
constructorilor gândului,
'enzorii ometalici
veritabilă "maşină
pe care a gândului#.
îi vezi mai =ste structurată
sus se potrivesc în mod
perect pe capul unuiclar
om după
înalt de aproximativ trei metri şi !umătate, care stă aşezat pe această platormă. $in păcate, nu am avut
încă posibilitatea să ne dăm seama cum lucrează. ;rebuie ăcute anumite adaptări, dar înperioada
următoare vor sosi mai multe transporturi americane cu aparatură de ultimă tehnologie şi echipe de
specialişti pentru a începe o cercetare sistematică a întregului loc.
? Dtii cumva care era scopul în care utilizau acest dispozitivA am întrebat eu cu mult interes. 4red că îi
J
acordau oarte mare importanţă, din moment ce ocupă poziţia centrală în sală.
? = adevărat, dar încă nu putem şti adevărata ei menire. 2robabil că iinţa care se conecta la senzori
în interiorul cilindrului era capabilă să controleze energii psihice oarte mari şi să le direcţioneze
corespunzător, dar deocamdată mi-e imposibil să-mi dau seama precis care era ţinta acelor energii.
%m coborât şi am mers mai departe, trecând dincolo de acel podium. /a o distanţă de vreo cincisprezece
metri pe aceeaşi linie centrală am văzut ceea ce, în termenii actuali este considerat un tablou de
comandă. Nu era prea mare6 avea orma pătrată cu latura cam de un metru şi se spri!inea pe un picior

central
ca care ieşea
şi celelalte din sol.
obiecte din Nu
sală,puteam
avea osăînălţime
văd prea bine ce se ala
respectabilă, puţinpedeasupra
supraaţacapului
lui, deoarece
meu. şi el,
%m adus o altă scară-trepied şi am urcat câteva trepte. %m rămas uluit de modul în care usese conceput.
=ra oarte complicat, dând impresia unei reţele de proiectare a plăcilor de computer, iar ceea ce noi
numim butoane, acolo erau reprezentate de simboluri geometrice precise, având culori dierite. %m
observat triunghiuri, pătrate şi spirale, care erau cele mai multe. /a mi!locul tabloului de comandă
existau două ante paralele din care ieşeau în aară, pe o înălţime de vreo douăzeci de centimetri, două
pârghii metalice pe care noi le-am putea asocia cu două manete. %mbele erau aduse în poziţia
inerioară, la baza antelor şi în mod clar ele puteau culisa spre în sus. 4eea ce mi-a atras în mod deosebit
atenţia a ost un pătrat mare, care era plasat în partea dreaptă a tabloului de comandă, spre colţul de !os. în
mi!locul acestuia se ala un "buton# roşu, reprezentat de un cerc, cu mult mai mare decât restul
semnelor de pe tablou. %m estimat diametrul cercului cam la zece centimetri. =l era încadrat de o serie de
semne complicate, care păreau că ac parte din aceeaşi scriere necunoscută. =ra singura zonă de pe
tablou
4ezar, care
care era
mă însemnată în acest
privea de !os, el. să nu ating absolut nimic de pe tabloul de comandă şi cu atât
m-a rugat
mai puţin "butonul# roşu, dar mi-a sugerat să-mi trec palma pe deasupra pătratului în care se ala acesta.
%m ăcut ce m-a rugat şi imediat în aţa mea, la aproximativ doi metri de tablou, a apărut o hologramă
imensă care prezenta o imagine a 2ământului luată din atmoseră, de la vreo douăzeci şi cinci de
Rilometri înălţime. %m recunoscut cu emoţie lanţul munţilor carpatici şi curbura lor speciică, însă am
observat cu surprindere scurgerea unor imense cantităţi de apă către şes şi câmpie, până când solul a
rămas liber. %poi peste imaginea din hologramă s-a suprapus, într-o parte, proiecţia pătratului
argintiu cu marele buton roşu din interiorul său, care se ala pe tabloul de comandă. 1utonul clipea
intermitent, în timp ce semnele din lateralele lui se modiicau cu mare viteză, schimbându-şi mereu
culoarea. %m văzut cum, treptat, din solul teritoriului care azi cuprinde întreaga &omânie şi o mare
parte din @ngaria şi @craina, apar şuvoaie tot mai mari de apă, ca nişte râuri gigantice, din toate direc-
ţiile, îndreptându-se către munţi şi către podişul ;ransilvaniei. %poi, imaginea s-a ocalizat aproape şi
am văzut cum, în scurt timp, întreaga &omânie devenise, practic, o nouă mare, din care apăreau doar în
unele zone vârurile munţilor sau mici petice de pământ, ca nişte insule.
5n acel moment, proiecţia pătratului cu butonul roşu s-a stabilizat pe imaginea hologramei, ără să
mai clipească. Imediat, însă, în partea stângă a hologramei a apărut proiecţia celor două ante centrale
şi a manetelor de pe tabloul de comandă care au început să culiseze încet spre în !os. 7bservam
concomitent cum apele încep să se retragă de pe teritoriul ţării noastre, însă în mod ciudat ele se îndreptau
spre sud doar spre un singur punct, pe care -am localizat undeva în masivul &etezat, cel mai probabil în
zona munţilor Bodeanu. întreaga mare de apă s-a scurs în pământ prin acel loc şi din nou
teritoriul &omâniei apărea uscat, cu ormaţiunile geologice pe care le cunoaştem astăzi. ;otuşi, în zona de
curbură a munţilor carpatici, la o anumită distanţă de aceştia spre est, adică pe teritoriul 3rancei de
astăzi, am observat o antă de culoare închisă, a cărei lungime am apreciat-o la aproximativ treizeci de
Rilometri, însă nu mi-am putut da seama ce reprezenta ea. în plus, zona $eltei nu exista şi, de
asemenea,
moment în loculho0ării
imaginea Negre
logramei era un lapodiş
a dispărut, el deimens
brusccare se întindea
cum apăruse. /-amspre 7rientul
privit uluit pe%propiat.
4ezar. 5n acel
? Ne-au lăsat chiar şi un "manual de utilizare#, nu-i aşaA îmi zise el râzând. 2rocedeul este asemănător şi
pentru toate celelalte butoane şi comenzi ale tabloului, dar am vrut în mod special să vezi la ce poate
duce atingerea butonului roşu. 'e pare că există, totuşi, un sistem de siguranţă6 cei din echipa de
cercetare au identiicat până în prezent o succesiune de trei etape complicate care trebuie realizate pe
comenzile tabloului, pentru ca apăsarea butonului roşu să declanşeze diluviul şi cataclismul pe care
J8
-ai urmărit în sinteză. 0odalitatea prin care "ei# ne învaţă este oarte practică, uşoară şi intuitivă. Noi
bănuim că aceste instalaţii menţin - într-un el care deocamdată ne este complet necunoscut - un echilibru
energetic esenţial pentru zona tectonică în care se ală &omânia. %i văzut cataclismul care se poate
petrece dacă acest echilibru este aectat.
@luit din cale aară, am încuviinţat din cap. %poi am mers cu 4ezar mai departe, spre capătul sălii.
$upă mesele uriaşe de proiecţie în ormă de ";#, pe laturile sălii am văzut că erau aşezate nişte
dispozitive oarte înalte, metalice, din care ieşeau în lateral ramiicaţii din metal, de orme dierite şi

oarte
era complicate.
uncţia 4ezar mi-auriaşe,
acelor dispozitive spus căcare
nimeni
creaunumai
a putut să-şi
curând dea seama,
impresia unorpână în gigantice.
antene acel moment, care
/a o distanţă de vreo zece metri după tabloul de comandă am a!uns la un pătrat oarte mare,
delimitat în materialul de pe sol. /atura pătratului măsura cam trei metri, iar supraaţa lui, perect
netedă, era de culoare gal-ben-aurie. în mi!loc era un mic dom, cu înălţimea de aproximativ
cincisprezece centimetri, care prezenta o antă în partea superioară, înaintea domului, aşezat direct pe
supraaţa pătratului se ala un recipient de orma unei amore antice, cam de !umătate de metru înălţime.
? 4onţinutul amorei reprezintă unul dintre punctele orte ale descoperirii, mi-a explicat 4ezar. 2ersonal,
înclin să cred că aceasta este ceea ce îşi dorea cu atâta ardoare venerabilul 0assini pentru el şi pentru
elita masonilor.
%mora nu avea modele şi nici inscripţii. 'e vedea că era abricată dintr-un metal special, de culoare
roşiatică şi nu avea toarte. 4apacul elegant nu lăsa să ie văzut conţinutul. 4ezar -a ridicat şi
atunci, aplecându-mă înainte am putut discerne în interior un pra strălucitor, oarte in, de culoare
albă. în mod
mai mult curios,sclipirile
în evidenţă pereţii interiori
aproapeaimagice
amorei
aleradiau
riidiscret
pulbe albe. o uşoară lumină albastră, care scotea şi
? '-a analizat o mostră din această pulbere, mi-a explicat 4ezar. 4ercetătorii americani au rămas
consternaţi să constate că ea reprezintă o structură cristalină necunoscută a aurului monoatomic.
%cesta reprezintă un derivat al aurului, care are culoarea alb-strălucitoareşi atomii plasaţi într-o reţea
bidimensională, spre deosebire de aurul obişnuit, care are culoarea galbenă şi atomii plasaţi în
reţea tridimensională. 2ulberea de aur monoatomic este oarte diicil de obţinut, mai ales în ormula
de puritate oarte mare, aşa cum o prezintă unele texte antice şi puţinele reeriri alchimice autentice
din perioada =vului 0ediu. 2ractic, ştiinţa actua lă nu a putut obţine până în prezent această puritate
extraordinară apulberei deaur monoatomic, darchiar şi în acest caz au ost observate eecte terapeutice
incredibile asupra ţesuturilor vii, în special în ceea ce priveşte capacitatea lor de regenerare. $e aceea
există încă oarte puţine surse de inormare cu privire la tehnologia de obţinere a aurului monoatomic şi
din câte am înţeles de la unul dintre savanţii americani, există un mare interes din partea N%'%
pentru cercetarea în această direcţie, întrucât
au ost investite onduri uriaşe.
Nu auzisem niciodată, până în acel moment,
despre aurul monoatomic şi nici nu-mi era prea
clar la ce poate i întrebuinţat.
? $ar de ce maniestă unele persoane aşa
mare interes pentru această pulbereA -am
întrebat peCezar. '-ai anunţat pe senior 0assini
de existenţa auruluiA
? 3enerabilul era inormat încă înainte de
a se pătrunde aici despre pulberea din amoră.
Nu ştiu cum, nu ştiu de unde avea elita masonilor
asemenea surse
cunoştea de de inormare,
mult dar înpulberei
existenţa mod sigur ea
monoatomice în acest loc. 0-am întrebat şi eu
de ce senior 0assini era atât de interesat să
intre în posesia ei. %m discutat cu savanţii
noştri şi cu cei americani, care se pare că sunt
mai în temă cu acest subiect. 0i-au spus că, în
JJ
orma ei pură, pulberea stimulează oarte mult anumite luxuri şi schimburi energetice la nivel celular şi
mai ales la nivel neuronal. 4u alte cuvinte ea provoacă un proces oarte accelerat de întinerire. =i mi-au
destăinuit că, teoretic, un om poate să trăiască în acelaşi corp izic timp de mai multe mii de ani, cu
condiţia să consume, la anumite intervale de timp şi într-o cantitate bine determinată, această
pulbere. =ste uluitor şi aproape de neconceput pentru condiţia şi mentalitatea omului contemporan,
dar aceasta explică multe aspecte enigmatice din istoria omenirii, legate de longevitatea incredibilă a
unor persona!e importante şi, de asemenea, luminează intenţiile ascunse ale elitei mondiale a

masonilor.
5mi pierise graiul de surpriză. %m rămas ţintuit în loc, aşteptând şi alte explicaţii de la 4ezar.
? ;ehnologia modernă nu ne permite încă să obţinem puritatea pulberii monoatomice, care este
necesară pentru declanşarea procesului energetic general de revitalizare şi întinerire a trupului. 0ai
mult decât atât, analiza eşantionului din această pulbere a arătat că atomii deaur sunt dispuşi într-o reţea
plană, dar ei sunt combinaţi cu atomii unui alt element care nu este cunoscut încă pe 2ământ. %sta
complică şi mai mult lucrurile, deoarece nu se ştie ce alte caracteristici prezintă pulberea, în aara celor
menţionate în textele din antichitate, pe care de altel savanţii conservatori le ignoră în totalitate.
4ezar m-a îndemna t să păşesc pe supraaţa pătratului,aţa
în micului domdin centru.
? %ceasta va i una din marile surprize pe care le vei avea în această sală, dacă crezi că te mai poate
impresiona ceva în acest moment, a glumit el.
%m văzut atunci, proiectată din anta domului, o imensă hologramă cu elemente în mişcare. %m
înţeles aproape imediat că erau redate sintetic aspectele principale ale trecutului extrem de îndepărtat al
omenirii, chiara de
evoluţioniste lui la srcineaînsa.
$arXin %mceputut
ceea să mă
priveşte conving
specia astel,
umană. în mod
=roarea ei oarte clar, de nu
undamentală alsitatea
consta teoriei
atât în
concepţia pe care a promulgat-o, ci mai ales în necunoaşterea unor elemente concrete care s-au
petrecut pe 2ământ într-un trecut uluitor de îndepărtat, elemente pe care eu le-am vizionat atunci într-
o sinteză care a ost realizată într-un mod excepţional de inteligent şi totodată pround intuitiv. $e emoţie,
am simţit că mi se înmoaie picioarele şi m-am aşezat în genunchi, privind în continuare imaginile reale ale
celor mai importante evenimente din istoria omului, incluzândadevărata sa srcine care naşte atâtea
controverse în zilele noastre. $in păcate nu mi s-a permis să relatez în această carte anumite aspecte
esenţiale aletrecutuluiplanetei noastre,pe care le-am vizionat într-o ormă condensată, exact aşa cum au
avut ele loc, cu zeci şi sute de mii de ani înainte. %ceasta a ost condiţia pe care 4ezar m-a rugat să o
respect, pentru a ne încadra în termenii acordului bilateral ultrasecret dintre &omânia şi '@%.
0ărturisesc cu sinceritate însă, că după aprecierile mele, >+V din ceea ce se cunoaşte în mod oicial la
ora actuală despre istoria omenirii este als şi contraăcut, în mod incredibil, ceea ce este considerat că s-a
petrecut cu adevărat este în mare parte minciună, în timp ce miturile şi legendele care umplu cărţile de
poveşti şi sunt considerate de ma!oritatea oamenilor un produs al anteziei debordante, sunt aproape în
totalitate adevărate. %ceastă stranie "inversiune# a cauzat de-a lungul -timpului multe probleme şi
conlicte între oameni.
0a!oritatea ideilor şi presupunerilor arheologilor şi oamenilor de ştiinţă sunt alse, chiar dacă dovezile
care au rămas sunt uneori oarte evidente pentru a le modiica părerile eronate. @nele "antezii# ale
savanţilor şi cercetătorilor, cum ar i hilara teorie a dispariţiei dinozaurilor acum şaizeci şi cinci de
milioane de ani sau considerarea vechilor continente ale %tlantidei şi /emuriei ca iind un mit, sunt acum
complet spulberate, pentru că euam văzut atunci şi acolo, c#t se poate de clar,cum s-au petrecut
lucrurile n realitatel 2robabil, însă, că pentru mulţi oameni de ştiinţă este mult mai conortabil să
"doarmă# liniştiţi, în loc să accepte provocarea necunoscutului şi saşi recunoască limitele.
$in când în când, atunci când a!ungea la un moment notabil în timp, proiecţia holograică păstra imaginea
eveni
la mentului respectiv.
momentul dar pe undal apărea
4ezar mi-aharta cerului,
explicat cu poziţii
că aceasta s-aledove
marcate ale principalelor
dit o metodă oarte simplăstele
de şidatconstelaţii
are istorică,
pentru că savanţii nu au avut altceva de ăcut decât să suprapună acele poziţii ale astrelor cereşti peste poziţia
lor actuală, obţinând astel perioadele relative de timp când s-au petrecut acele evenimente. 2roblema
era că perioada de timp acoperită de proiecţiile holograice era enormă, de mai multe sute de mii de ani,
ori ciclul precesional al 2ământului de *<.>*+ de ani aduce constelaţiile - în poziţia lor relativă aţă de
planeta noastră - pe aceeaşi poziţie la perioade care sunt multipli de *.+++ de ani. 'oluţia era să se
J>
urmărească proiecţia holograică de la început până la sârşit şi să se observe câţi "ani platoni-cieni# (de
aproximativ *.+++ deani iecare) suntastel evidenţiaţi. %şa, de pildă, s-a putut a!u nge la concluzia că
ansamblul din 0unţii 1ucegi a ost construit acum <+-<<.+++ de ani în urmă, deoarece a ost proiectată
chiar imaginea 0arii Balerii şi a sălii principale, cu toate obiectele exact aşa cum le-am găsit noi, având
pe undal poziţia constelaţiilor aţă de 2ământ. $upă aceea imaginea a mai apărut o dată, ca punct de reper,
pentru a semniica trecerea a două perioade cosmice de precesie a echinocţiilor.
"/ecţiile# erau uşoare şi totuşi extrem de bulversante prin conţinutul lor. %m văzut adevărul despre vechea ci-

vilizaţie
care esteegipteană şi despre
în totalitate elulinepţiile
altul decât în care susţinute
au ost construiţe
în prezentmarile ediicii de%m
de egiptologi. pe văzut
teritoriul =giptului,
ce s-a petrecutadevăr
în
realitate la 2otop şi unde au ost germenii civilizaţiei umane care a urmat marelui diluviu şi care a populat
mai apoi teritoriul =uropei, %siei şi %ricii, însă nici aceste aspecte nu mi s-a îngăduit să le revelez
deocamdată, întrucât implică unele realităţi mult prea şocante pentru mentalitatea, ideile şi cunoştinţele
omului contemporan.
Iniţial am crezut că proiecţia holograică îmi va arăta trecutul omenirii, începând de la srcinile sale şi până în
momentul construirii ansamblului din 0unţii 1ucegi. 0ai apoi am văzut că proiecţiile prezentau derularea
principalelor aspecte istorice ale evoluţiei diverselor rase pe planeta noastră până în secolul al 3-lea d.P.
%ceasta însemna ie că uriaşii care au construit întregul dipozitiv din interiorul muntelui stăpâneau oarte
bine accesul la clişeele temporale, ie - ceea ce pare mai probabil, datorită imensei perioade de timp
care a ost acoperită de proiecţia holograică - că ei "actualizau# într-un mod misteriosbaga!ul inormaţiei
holograice. 'e pare că ultima astel de actualizare a avut loc în apropiere de anul <++ d.P. Nimeni nu putea
spune,
%m văzut,însă,într-o
care tulburătoare
era motivul pentru care inormaţiile
desăşurare de imagini, istorice
existenţaselui
opreau la răstignirea
lisus şi acea perioadă.
lui pe cruce, care şi astăzi
este negată de unii . ;rebuie să spun că în acea per
ioadă de timp s-aupetrecut aptecu multmai uluitoaredecât
cele prezentate în =vanghelii. 2roiecţiile mi-au revelat, de asemenea, multe persoane dintre cele care au
asistat pe colină la răstignirea lui lisus, care nu erau din acel timp, ci veniseră acolo din alte perioade
istorice. %cele iinţe umane, care nu se deosebeau la îmbrăcăminte de evreii prezenţi la momentul
răstignirii, aveau totuşi trăsături ale chipului complet dierite de ale acestora şi tocmai de aceea
urmăreau să-şi ascundă aţa cât mai mult sub aldurile hainelor.
Polograma a maiprezentat secvenţial vieţileşi misiunile spiritual e ale altor persona!e excepţionale, care
cu adevărat ăceau dovada unor uluitoareînzestrăridivine, din trecutul oarte îndepărtat al omenirii. %m
văzut astel acţiunile unor mari reormatori spirituali încă de acum aproximativ J-*+.+++ de ani,
despre care nu se ştie absolut nimic. 2e atunci, însă, sistemul social si distribuţia populaţiilor pe
întreaga planetă erau complet dierite de ceea ce se cunoaşte în prezent, iar arheologii, antropologii şi
istoricii ar trebui să-şi revizuiască din temelii concepţiile pe care le au despre acele timpuri.
%u ost atât de multe ele mente pe care le-am vizionat atunci şi ele au ost prezentate într-unmod atât de
compactat, încât mi-ar i necesare, ără îndoială, câteva sute de pagini pentru a le descrie măcar
aproximativ. ;otuşi, proiecţia holograică a durat numai o oră şi !umătate. 4hiar şi cei doi oiţeri
care asigurau securitatea sălii şi cele şase santinele plasate la intrările tunelurilor urmăreau cu toţii uluiţi şi
în tăcere derularea imaginilor, deşi în mod evident nuprima era dată când vedeau aşa ceva.
$upă dispariţia hologramei am rămas mai mult timp nemişcat, privind în gol. Intr-un târziu, 4ezar mi-a
spus că era timpul să ne întoarcem la bază, deoarece aceea era limita la care eu puteam să am acces în
interiorul 'ălii 2roiecţiilor. %m privit în aţă. $incolo de pătratul pe supraaţa căruia încă mă mai
alam nu mai erau decât deschiderile gigantice, aproape înricoşătoare, ale celor trei tunele enigmatice
din peretele muntelui, alate cam la douăzeci de metri depărtare. In aţa iecăreia dintre ele, la o distanţă
de şapte-opt metri se ala câte un tablou de comandă asemănător cu panoul mare de comandă,
amplasat
/-am central,
întrebat pe însă elecare
4ezar aveau
eradimensiuni mai mici decât
misterul extraordinar acesta.
al celor trei tunele. 0i-a explicat că elementele
legate de această problemă nu mi le poate dezvălui, dar îmi poate spune că ceea ce s-a alat în
legătură cu giganticele culoare din munte s-a datorat, de asemenea, unor proiecţii holograice care erau
comandate de la pupitrul de comandă al iecărui tunel în parte. 'ingurul aspect pe care mi- putea
dezvălui era că cele trei tunele se îndreaptă pe mii de Rilometri în trei zone dierite ale planetei. ;unelul
din stânga are celălalt punct de legătură în =gipt, într-un ansamblu secret şi încă nedescoperit care se
>+
ală sub nisip, între 'inx şi 0area 2iramidă de pe platoul Bizeh, lângă 4airo. ;unelul din dreapta are
corespondenţă cu o structură care de asemenea se ală în interiorul unui munte din 2odişul ;ibet.
%ceasta este însă mai mică decât cea din munţii noştrii şi nu atât de complexă. $in acest al doilea tunel
există ramiicaţii secundare ce conduc într-o zonă din subsolul 1uzăului, aproape de curbura
4arpaţilor, iar o alta ace conexiunea cu structura din subsolul IraRului, lângă 1agdad. $e la aceasta, în
continuare, mai există o ramiicaţie până în subsolul podişului Bobi din 0ongolia.
%l treilea tunel, care era plasat central în 'ala 2roiecţiilor, ace obiectul - aşa după cum mi-a spus

4ezar
nici - unui
4ezar secret
şi nici la nivel7badea
generalul mondial,nuasupra căruia
cunoşteau '@% dorea
elementele noigaranţii oarte erme.
ale discuţiilor /a acel moment,
româno-americane, însă
cert era aptul că se perecta un el de "schimb# reciproc avanta!os. 4unoscând teribila inluenţă politică
a masonilor şi relaţiile venerabilului 0assini în structurile politice ale celor două ţări, puteam bănui că
se încearcă o "preluare# treptată a con- trolului asupra bazeide către actori externiintereselor statului
nostru. $in ericire, 4ezar mi-a mărturisit că există totuşi şi persoane oarte importante în aparatul nos-
tru politic şi administrativ care în prezent cunosc maşinaţiile odioase ale masoneriei mondiale şi
care se opun cu vehemenţă inluenţei acesteia, mai ales în ceea ce priveşte controlul asupra marii
descoperiri din 0unţii 1ucegi. =l mi-a mai spus că tunelul central coboară în interiorul scoarţei
planetei şi chiar că o depăşeşte pe aceasta, dar nu a vrut să-mi oere mai multe elemente. % remarcat
că imaginile hologramei care corespundeau acelui gigantic coridor în munte erau aproape incredibile
dar că, în acelaşi timp, ele puteau oeri un posibil răspuns cu privire la srcinea structurii din interiorul
muntelui în care ne alam noi şi a celor care au construit-o.
5nainte
pentru ode a părăsi
expediţie maisala,
întâi4ezar mi-a spus
prin tunelul că se apoi
spre =gipt, eectuau de!a,
către cel dinîn;ibet
cel mai mare
şi abia secret,
în inal pregătiri
urma să se intense
organizeze marea expediţie către interiorul 2ământului prin tunelul central. $iscuţiile bilaterale
româno-americane au decis să se ormeze o echipă de şaisprezece oameni de elită, care de apt
provenea din uziunea unei echipe de şase americani şi a unei echipe de zece români. 4onducerea
operaţiunii -i-a ost încredinţată lui 4ezar, căruia cu acea ocazie i-a ost atribuit imediat gradul de
colonel-'&I. 0i-a explicat că investirea în grad era importantă mai ales în contextul psihologic al
echipei.
2lecarea urma să aibă loc la sârşitul lunii septembrie, *++, deoarece pregătirile erau complexe.
4ezar nu mi-a dezvăluit nimic din ceea ce se ala în aceste tuneluri, deşi structura lor era dierită de cea
a 0arii Balerii din 0unţii 1ucegi. =l nu mi-a spus nici cum se va eectua deplasarea prin tuneluri, având
în vedere că trebuiau parcurşi mii de Rilometri, în sârşit nu mi-a oerit nici un detaliu cu privire la
imaginile holograice care corespundeau iecărei ţinte de deplasare în parte. 4hiar şi aşa, însă, consider
că elementele prezentate aici pot ace obiectul cel puţin a unor relecţii prounde, care să ne pregătească
pentru evenimentele viitoare. $in raţiuni evidente am omis în mod deliberat precizarea unor date care să
conducă la identiicarea zonei muntoase în care s-a ăcut marea descoperire.
/a un an de la vizita mea în acel loc continui să am la el de vii în minte şi în inimă impresiile
copleşitoare pe care le-am trăit pe parcursul celor câteva ore ale prezenţei mele în atmosera aproape ireală,
creată de tainica structură din interiorul muntelui. $easupra tuturor acestor revelaţii pluteşte însă enigma
ancestrală a ;impului şi a înţelepciunii celor care au reuşit să- controleze, aşteptând cu răbdare zeci de
milenii momentul în care noi vom a!unge să cunoaştem adevărul...

S',R9IT

>
>*