Culegere de Intrebari AMG

ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI
CULEGERE DE ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMENUL DE TRECERE

DE LA DEBUTANT LA BAZĂ - ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI
BIBLIOGRAFIE
1. BOCÂRNEA C., Boli infecţioase şi epidemiologie, Ed. Info-Team 1999;

2. BORUNDEL C., Manual de Medicină Internă pentru cadre medii,
Editura Bic All 2002;
3. TITIRCA L., Urgenţele Medico-Chirurgicale - sinteze, Ed. Medicală
2001;
4. CONSTANTIN O., Manual de nursing psihiatric, Bucureşti, 2004;
6. CHIŢIMIA E., Urgenţe în pediatrie Puericultura si Pediatrie
7. MARCEAN C., TERENŢIU T.V., Urgenţe în pediatrie,
8. CHIRU F., Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos, Ed. Cision,
Bucureşti 2001;
9. CONSTANTINESCU M., Chirurgie. Specialităţi înrudite. Nursing în
chirurgie, Ed. Universul, Bucureşti.
10. POPA F., S. OPRESCU, M. ,SIMION G., MINCU B., STĂNESCU V.
, BABICEANU, PROINORE R., CONSTANTINESCU M., CHIRU F., Manual de
chirurgie şi specialităţi înrudite, Ed.Carol Davila, 2004.
1. Sterilizarea în etuva cu aer cald - Poupinel se face astfel:

a. 1 oră la 160ºC
b. 1 oră la 180ºC
c. 1 oră la 170ºC
2. Infecţiile nozocomiale reprezintă:

a. infecţii din sfera ORL
b. infecţii pentru care pacientul necesită internare
c. acele infecţii contactate în spital de către pacienţii internaţi pentru alte
cauze de boală
3. Metroragia este o hemoragie:

a. externă
b. internă
c. internă exteriorizată
4. Primitorii universali sunt persoanele care au grupa sangvină:

a. OI
b. A II
c. AB IV
CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI 1
5. Transfuzia este indicată:

a. în insuficienţele cardiace
b. în bolile alergice
c. în bolile cronice de sânge
6. Apendicita, în care apendicele şi-a pierdut elasticitatea, este flasc, cu

aspect de frunză veştedă şi cu pete negre, se numeşte:
a. apendicită acută catarală
b. apendicită acută flegmonoasă
c. apendicită acută gangrenoasă
7. În ocluziile intestinale abdomenul este:

a. suplu
b. bombat
c. excavat
8. Hemostaza spontană este deficitară la:

a. bolnavii cu hipotrombinemie şi hipofibrinemie
b. bolnavii cu hipotiroidism
c. bolnavii cu hipoglicemie
9. Durata de viaţă a unui eritrocit este:

a. 120 zile
b. 30 zile
c. 10 zile
10. Proba de compatibilitate biologică sau în vivo care se face la transfuzia

de sânge se numeşte:
a. metoda Beth - Vincent
b. metoda Simonin
c. proba lui Oehlecker
11. Nu pot fi donatori:

a. persoanele stresate
b. epileptici
c. persoane în vârstă de 40 de ani
12. Transfuzia este contraindicată în:

a. hemoragii
b. boli cronice de sânge
c. edem pulmonar

13. Dacă la efectuarea unei injecţii intramusculare se înţeapă accidental
un nerv, atunci:
a. se împinge acul mai mult pentru a trece de nerv
b. se retrage acul şi se repetă injecţia în alt loc
c. se injectează pe acel ac xilină pentru calmarea durerii
14. Gangrena gazoasă este o infecţie supraacută produsă de:

a. germeni anaerobi
b. germeni aerobi
c. virusi
15. Panariţiile sunt:

a. infecţii ale degetelor, în special în jurul unghiilor
b. inflamaţii ale falangelor
c. infecţii generalizate
16. Hemostaza spontană se produce:

a. prin sutură sau cusătură vasculară
b. prin compresie la distanţă
c. prin eforturile naturale ale organismului
17. Şocul cordiogen are drept cauze principale:

a. infarctul miocardic, contuzia muschiului cardiac, miocardite
b. insuficienta cardiacă
c. hipotensiunea
18. Hematemeza reprezintă:

a. eliminarea de sânge prin vărsătură
b. eliminarea de sânge prin scaun
c. eliminarea de sânge prin urină
19. Când s-a produs leşinul, victima trebuie aşezată:

a. în poziţie semişezândă
b. în poziţie de decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate
c. în poziţie de decubit ventral
20. Proba de compatibilitate directă (in vitro) se face cu metoda

Jeanbreau prin care se testează:
a. flaconul de sânge ales pentru transfuzie
b. serul bolnavului care va primi trasfuzia
c. flaconul de sânge ales pentru trasfuzia și serul bolnavului care va primii
trasfuzia

21. La recoltarea sângelui pentru VSH se foloseşte ca anticoagulant:
a. citratul de sodiu 3,8%
b. heparina
c. E.D.T.A.
22. Infecţia nozocomială reprezintă:

a. infecţie intraspitalicească
b. infecţie din sfera ORL
c. toxiinfecţie alimentara
23. Hemoragia provenita din uter, care este legată de ciclul menstrual,
poartă numele de:
a. metroragie
b. menoragie
c. hemoragie ocultă
24. Ocluzia intestinală cauzată de obstacole care astupă sau blochează

lumenul intestinal se numeşte:
a. ocluzie dinamică
b. ocluzie prin strangulare
c. ocluzie mecanică
25. „Marea dramă abdominală” este:

a. pancreatita acută
b. apendicita acută
c. colecistita acută
26. Sterilizarea prin vapori supraîncălziţi şi sub presiune se face la:

a. autoclav
b. poupinel
c. formomat
27. Apa oxigenata se prepară cu perhidrol, concentraţia folosită fiind de:

a. 3%
b. 5%
c. 10%
28. Care din următoarele semne confirmă cu certitudine o fractură:

a. durerea
b. inflamarea regiunii
c. deformarea regiunii şi crepitaţia osoasă

29. Acidul boric se prezintă sub forma:
a. unui praf cristalin alb
b. unei pulberi brun-verzui
c. unui praf brun-maroniu
30. Hemoptizia este o hemoragie exteriorizată din:

a. plămân
b. esofag
c. pericard
31. Suprafaţa arsă poate fi evaluată prin regula cifrei 9, astfel încât
membrul superior reprezintă:
a. 9% din suprafaţa corpului
b. 18% din suprafaţa corpului
c. 27% din suprafaţa corpului
32. Ritmul atrial patologic, regulat şi foarte rapid (250-300 b/min) se

numeşte:
a. flutter atrial
b. tahicardie atrială paroxistică
c. fibrilaţie atrială
33. În intoxicaţia acută prin ingestie cu acizi corozivi este contraindicată:

a. administrarea imediata de lichide pe cale orală în cantitate mare
b. deplasarea la spital
c. administrarea de carbonat de calciu ca antidot peroral şi spălătura
gastrică
34. În intoxicaţiile cu insecticide organoclorurate:

a. apare mioza
b. lipseşte mioza
c. apare sialoreea
35. Şocul datorat introducerii în circulaţie a unor substanţe străine,

caracterizat printr- o reacţie anormală antigen-anticorp, cu eliberare masivă de
histamine, se numeşte:
a. şoc toxico-septic
b. şoc anafilactic
c. şoc neurogen
36. Şocul septic evoluează în trei stadii, stadiul I fiind:

a. perioada de şoc ireversibil
b. perioada de hipotensiune rece
c. perioada de hipotensiune caldă

37. În cazul unui edem pulmonar acut, cu tensiunea arterială scăzută sunt
contraindicate:
a. hipotensoarele şi emisiunea de sânge
b. hidratare parenterală
c. oxigenoterapia
38. Starea în care bolnavul prezintă hipersomnie profundă, putând fi

trezit numai cu excitanţi foarte puternici, se numeşte:
a. letargie
b. starea de sopor
c. stupoare
39. Starea clinică în care bolnavul are tegumente palide, umede, pupile
dilatate, tensiune normală sau crescută, hipereflexie şi Babinski bilateral pozitiv,
indică:
a. coma hipoglicemică
b. coma diabetică
c. coma de origine cerebrală
40. Dacă în prezenţa unui bolnav aflat în comă, se percepe miros de

usturoi, acest lucru indică:
a. coma uremică
b. coma diabetică
c. coma hepatică
41. Valoarea normală a frecvenţei cardiace la nou-născut este:

a. 120b/min
b. 110b/min
c. 140b/min
42. Furunculul este o infecţie produsă de:

a. stafilococ
b. streptococ
c. bacilul Koch
43. Autoclavul este un aparat prin care se realizează:

a. sterilizarea prin căldură uscată
b. sterilizarea prin căldură umedă
c. sterilizarea prin iradiere
44. Dezinfecţia reprezintă metoda prin care:

a. distrugem microbii, formele lor vegetative şi sporii
b. distrugem sporii
c. distrugem microbii şi formele lor vegetative

45. Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru:
a. îndepărtarea microbilor pătrunşi în plăgi sau pe obiecte
b. evitarea apariţiei microbilor în plăgi
c. profilaxie prin imunizare cu vaccinuri
46. Prin sterilizare se realizează:

a. distrugerea microbilor, sporilor, ciupercilor şi virusurilor
b. distrugerea microbilor şi ciupercilor
c. distrugerea microbilor şi virusurilor
47. Infecţiile intraspitalicesti reprezintă acele infecţii:

a. aduse din afară de către personalul spitalului
b. transmise vizitatorilor de către bolnavi
c. apărute la bolnavii care au fost internaţi pentru alte cauze de boală şi au
contractat o infecţie din spital
48. Contuziile sunt traumatisme care:

a. nu creează soluţii de continuitate în tegumente şi mucoase
b. creează soluţii de continuitate în tegumente şi mucoase
c. pot prezenta şi soluţii de continuitate în tegumente şi mucoase
49. În resuscitarea cardio-respiratorie raportul optim dintre ritmul

ventilaţiilor pulmonare şi cel al compresiunilor cardiace este de:
a. 3/10
b. 1/5
c. 2/6
50. În hemoragiile arteriale sângele:

a. este roşu, cu excepţia arterei pulmonare în care sângele are aspect venos
b. este închis la culoare
c. „izvorăşte ca dintr-o fântână”
51. Hemostaza spontană se produce:

a. în cadrul primului ajutor
b. prin eforturile naturale ale organismului
c. prin sutura vaselor lezate
52. Hematocritul reprezintă:

a. procentul globulelor roşii
b. procentul globulelor albe
c. procentul trombocitelor

53. Melena este o hemoragie reprezintă prin:
a. eliminare de sânge prin vomă
b. eliminare de sânge prin scaun
c. eliminare de sânge prin urină
54. Hemoragiile digestive inferioare:

a. nu se exteriorizează prin hematemeză
b. se exteriorizează prin hematemeză
c. se pot exterioriză prin hematemeză
55. Hernia reprezintă:

a. ieşirea unui organ abdominal, sub piele, prin slăbire musculară
b. ieşirea, parţială sau totală a unui organ din cavitatea sau învelişul său
natural
c. ieşirea continutului abdominal prin piele la vedere
56. Mastitele sunt:

a. inflamaţii ale testiculelor
b. inflamaţii ale prostatei
c. inflamaţii ale glandelor mamare
57. Cel mai important mijloc de a descoperi apărarea musculară, în cazul

existenţei apendicitei acute este:
a. Manevra Blumberg
b. Semnul lui Mandel
c. Strigătul Douglasului
58. Sângele transportă oxigenul către ţesuturi prin intermediul:

a. Hematiilor
b. Leucocitelor
c. Trombocitelor
59. Cel mai important catabolit al activităţii tisulare este:

a. Amoniacul
b. Dioxidul de carbon
c. Monoxidul de carbon
60. Ph-ul sangvin, de 7,4 nu suportă variaţiuni mai mari, de:

a. ± 0,5
b. ± 4
c. ± 3,5

61. Şocul hemoragic se produce, în momentul în care hemoragia este,
mai mare de:
a. 15% din cantitatea de sânge circulant
b. 30% din cantitatea de sânge circulant
c. 20% din cantitatea de sânge circulant
62. Etiologia este partea patologiei care se ocupă cu:

a. studiul cauzelor bolilor
b. descrie modul în care agentul patogen produce boala
c. descrie modificările apărute la nivelul organului afectat
63. Profilaxia bolilor cuprinde:

a. descrierea, analizarea şi interpretarea simptomelor
b. urmărirea evoluţiei bolii
c. prevenirea bolilor, agravărilor, cronicizărilor, recidivelor
64. Creşterea temperaturii peste 37º Celsius se numeşte:

a. hipertermie
b. hipotermie
c. frison
65. Prin imunitate se înţelege:

a. hipersensibilitate faţă de agresiunile agenţilor patogeni
b. rezistenţă specifică a unui organism faţă de infecţia cu un agent patogen
c. vaccinarea obligatorie
66. Tetrada caracteristică sindromului inflamator este:

a. tumefiere, cianozare, durere, căldură
b. roşeaţă, tumefiere, căldură, durere
c. durere, edem, hipotermie, roşeaţă
67. Regimul hiposodat înseamnă:

a. regim de 1000 - 1200 calorii pe zi
b. regim la care se suprimă adaosul de sare la prepararea alimentelor
c. dieta potasică
68. Antibioticele şi chimioterapicele sunt:

a. substanţe cu efect antimicrobian obţinute prin extracţie naturală sau pe
cale sintetică
b. antimicotice
c. antivirale

69. După timpul respirator afectat, dispneea poate fi:
a. inspiratorie, expiratorie, mixtă
b. de efort, de decubit, paroxistică
c. Küssmaul, Biot
70. În hemoptizie sângele este:

a. neaerat, mai închis la culoare
b. amestecat cu cheaguri şi resturi alimentare
c. roşu-viu, aerat, spumos
71. Frecvenţa cardiacă la adultul sănătos, în condiţii normale este de:

a. 96 bătăi/minut
b. 60 bătăi/minut
c. 70 bătăi/minut
72. Tensiunea arterială se măsoară de obicei la nivelul:

a. arterei humerale
b. membrelor pelvine
c. arterei pulmonare
73. Tratamentul curativ al enterocolitei acute este:

a. simptomatic
b. dietetic si medicamentos
c. profilactic
74. În sindromul icteric mucoasele sunt:

a. decolorate
b. roşii, congestive
c. colorate în galben
75. Anemiile hemolitice au ca etiologie:

a. defecte genetice, factori autoimuni
b. hemoragii acute
c. hemoragii oculte
76. Diabetul zaharat este o boală de nutriţie caracterizată prin creşterea

valorilor:
a. ureei serice
b. glicemiei
c. lipemiei
77. Triada clasică în diabetul zaharat este:

a. dispnee, disfagie, disurie
b. poliurie, polifagie, polidipsie
c. polachiurie, hiperglicemie, disfagie
78. Avitaminoza B1 provoacă boala numită:

a. scorbut
b. pelagra
c. Beri-Beri
79. În intoxicaţia cu alcool etilic antidotul specific este:

a. nu exista antidot specific
b. vitaminele din grupul B
c. atropina
80. Simptomatologia intoxicaţiei cu monoxid de carbon este:

a. agitaţie, hipereflexie osteo-tendinoasă
b. cefalee, ameţeală, dispnee, palpitaţii, confuzie, comă
c. diaree, vărsături, tulburări nervoase
81. Boala Basedow este determinată de:

a. hiposecreţia glandei tiroide
b. insuficienţă gonadică
c. hipersecreţia glandei tiroide
82. Dozarea acidului uric este indispensabil în diagnosticarea

următoarelor afecţiuni:
a. infecţii ale căilor biliare
b. colică nefrotică, gută
c. anemie hemolitică
83. Dozarea amilazei este importantă în:

a. insuficiența renală
b. IACRS ( infecţii acute ale căilor respiratorii)
c. confirmarea unei parotidite sau a unei afecţiuni a glandelor salivare
84. Interesul dozării transaminazelor este util în:

a. patologiile cardiace, afecţiuni hepatice
b. afecţiuni renale
c. afecţiuni respiratorii
85. Dozarea bilirubinei evidenţiază:

a. anemia
b. dislipidemia
c. spasmofili

86. Valoarea scăzută a colesterolului:
a. în sindromul nefrotic
b. evidenţiază o hipertiroidie
c. în colostază, hiperlipoproteinemii familiale
87. Creşterea creatininei serice este evidentă în:

a. insuficienta cardiacă
b. insuficienta renala
c. insuficienta respiratorie
88. Dozarea glucozei în sânge este importantă în depistarea unor

afecţiuni caracterizate prin:
a. come, tulburări de conştienţă, poliurie, polidipsie
b. icter, vărsături, dureri în hipocondrul drept
c. hemiplezie, tulburări de vedere
89. Valorile crescute ale trigliceridelor ajută la depistarea:

a. pacienţilor cu hipoglicemie
b. pacienţilor cu hiperlipidemie
c. pacienţilor cu hipertermie
90. Dozarea calciului este metoda de investigare a:

a. hipertiroidiei
b. diabetului
c. spasmofiliei
91. Dozarea VSH - ului evidenţiază următoarele afecţiuni:

a. infecţii de orice natura
b. ciroza hepatica
c. diabet zaharat
92. Manevrele în primul ajutor elementar sunt:

a. eliberarea căilor aeriene inferioare, asigurarea respiraţiei şi circulaţiei
b. eliberarea căilor aeriene
c. eliberarea căilor aeriene superioare, asigurarea respiraţiei şi circulaţiei
93. Medicamentele sunt substanţe utilizate cu scopul de:

a. profilaxie şi ameliorare a bolilor
b. profilaxia îmbolnăvirilor, ameliorarea şi vindecarea bolilor
c. profilaxie şi vindecare a bolilor

94. Semnele clinice în hemoragia digestivă superioară sunt:
a. temperatură normală sau uşor crescută
b. febră moderată
c. şoc hipovolemic, paloare intensă, puls rapid şi filiform, hipotensiune
tendinţă de pierdere a cunoştinţei
95. În hemoptizie conduita de urgenţă este:

a. poziţie semişezândă, combaterea tusei, pungă cu gheaţă pe regiunea
sternală, respiraţie pe nas, lentă şi profundă, medicaţie hemostatică
b. punga cu gheaţă în epigastru
c. oxigenoterapie hiperbară
96. Se recomandă introducerea sondei Sengstaken - Blackmore când:

a. hemoragia este mare
b. hemoragia digestivă s-a produs prin ruperea unor varice esofagiene
c. bolnavul este în comă
97. Sângele din hemoptizie este de culoare:

a. zaţ de cafea digerat
b. roşu închis cu resturi alimentare
c. roşu aprins, aerat, spumos, amestecat cu un conţinut mucos sau
mucopurulent
98. Hematemeza înseamnă:

a. hemoragia mucoasei nazale
b. vărsătura de sânge roşu, cu cheaguri sau brun închis cu aspect de "zaţ de
cafea", eventual amestecat cu resturi alimentare
c. sânge roşu, spumat, aerat eliminat prin efort de tuse şi expectoraţie
99. Semnele clinice ale unei hemoragii masive sunt:

a. astenie marcată, agitaţie, tulburări de echilibru
b. şoc hipovolemic, puls rapid şi filiform, TA scăzută, paloare marcată,
transpiraţii reci, sete intensă, sudori reci, greţuri, adinamie
c. abdomen meteorizat
100. Tratament de elecţie în caz de hemoragie prin ruptură de varice

esofagiene:
a. clisma evacuatoare
b. pansamente gastrice cu trombină uscată sterilă
c. introducerea sondei cu balonaş de tip Sengstaken-Blackmore şi/ sau
sclerozarea vaselor esofagiene

101. Care este cea mai importantă cauză a hemoragiei digestive
superioare:
a. ciroza hepatică
b. boli de sânge (sindroame hemoragipare sau trombocitopenie
c. ulcer gastric şi/sau duodenal, ulcer acut de stres, gastrite hemoragice
(corozive şi medicamentoase), tumori maligne ale stomacului şi/sau duodenului
102. Cauzele otoragiilor pot fi:

a. leziuni traumatice pe conductul auditiv extern, perforaţii sau rupturi
traumatice ale timpanului, otită, otomastoidită supurată,
b. virozele
c. tumorile benigne
103. Atitudinea de urgenţă în epistaxisul benign:

a. compresiune digitală 10 minute pe aripa narinei care sângerează,
tamponament anterior al fosei nazale cu soluţii hemostatice, aplicarea de comprese
reci pe regiunea fronto-nazală
b. pacientul stă cu capul în poziţie declivă
c. sufla nasul pentru eliminarea cheagurilor
104. Metroragia reprezintă:

a. sângerare din nas, urechi
b. sângerare uterină
c. sângerarea din esofag, stomac, duoden jejun proximal
105. Hemoragia digestivă superioară este mică:

a. când s-au pierdut până la 250 ml sânge
b. între 250 şi 1000 ml sânge
c. peste l000 ml sânge
106. În sarcina extrauterină cea mai gravă complicaţie este hemoragia

internă. Semne clinice sunt:
a. durere violent în fosele iliace, metroragie ,insuficienţă respiratorie
b. stare generală alterată, pierderea cunoştinţei, abdomen balonat, sensibil
la palpare, puncţia Douglas-ului este pozitivă (hemoperitoneu)
c. insuficienţă respiratorie
107. Într-o hemoragie arterială:

a. sângele iese în jet continuu şi are o culoare închisă
b. sângerarea este difuză, clinic apar echimoze şi hematoame
c. sângele are culoare roşie aprinsă, ţâşneşte în jeturi întrerupte (sincron cu
sistola cardiacă), pierdere mare de sânge în timp scurt

108. Simptome care apar în hemoragie:
a. temperatura crescută
b. puls accelerat-100-120/min, ameţeli, lipotimie, sete intensă, extremităţi
reci
c. paloare, fenomene de şoc, TA crescută
109. Hemostaza provizorie se face prin:

a. comprimare manuală sau digitală, pansament compresiv, aplicarea
garoului, pensarea vasului sângerând
b. sutura per primam
c. extremităţi perfect întinse
110. Indicele de şoc permite evaluarea stării pacientului. El reprezintă:

a. raportul dintre frecvenţa pulsului şi valoarea tensiunii arteriale maxieme
b. volumul de sânge primit
c. hemoragie masivă
111. In hemoragia exteriorizată:

a. sângele se scurge într-o cavitate (stomac, intestin etc.), iar eliminarea are
loc după un timp(epistaxis, hemoptizie, hematemeza, melena, metroragie, hematurie
b. sângele se scurge într-o cavitate seroasă (hemotorax, hemopericard,
hemoperitoneu, hemartroză)
c. sângerarea se face în afara organismului
112. Tratamentul local în plăgile mai vechi de 6 ore, se face cu

a. soluţii antiseptice
b. galifix (mastisol)
c. A.T.P.A. 0,5 ml i.m.
113. Abcesul cald este:

a. colecţie de puroi bine delimitat
b. infecţie a glandelor sudoripare
c. infecţie care cuprinde foliculul pilos şi glandele sebacee din vecinătate
114. Pentru a îngriji o plagă se cere:

a. asepsie perfectă
b. îngrijire provizorie
c. administrarea de medicamente
115. Dezinfectarea unei plăgi se face:

a. prin mişcări circulare, spiralate din apropierea plăgii spre exterior
b. din exterior spre plagă
c. dintr-o parte spre alta a plăgii

116. In plăgile penetrante, perforante în organe şi cavităţi naturale se
toarnă pentru dezinfectare
a. alcool medicinal
b. alcool iodat
c. se face o tamponare superficială cu antiseptice neiritante
117. Plaga mai veche de 6 h se:

a. dezinfectează şi se coase
b. dezinfectează şi se pansează
c. dezinfectează, se pansează şi se face vaccin A.T.P.A.
118. Schimbarea pansamentului la pacienţii cu plagă post arsură se face:

a. cât se poate de rar pentru protejarea ţesuturilor noi formate
b. o dată pe zi
c. de mai multe ori pe zi
119. Îngrijirea plăgii necesită în primul rând:

a. asepsie perfectă
b. repaus total
c. administrarea de antibiotice dacă este cazul
120. Plăgile chirurgicale se pansează:

a. o dată pe zi
b. de 2-3 ori pe zi
c. de câte ori este nevoie
121. Pentru a realiza o protecţie bună a regiunii lezate pansamentul trebuie

sa fie:
a. căt mai strâns
b. cât mai lejer
c. să nu alunece, să nu se desprindă şi să nu permită pătrunderea agenţilor
patogeni
122. Primul ajutor in îngrijirea plăgilor la locul accidentului:

a. va urmări prevenirea infectării acestora şi scoaterea ţesuturilor care nu
au fost eliminate cu apă oxigenată
b. constă în explorarea plăgii, scoaterea fragmentelor osoase (în cazul
fracturilor deschise) şi scoaterea ţesuturilor care nu au fost eliminate cu apa oxigenată
c. înaintea efectuării pansamentului se administrează antalgice si eventual
sedative

123. Primele gesturi efectuate la locul accidentului constau în:
a. toaleta şi dezinfecţia tegumentului, toaleta plăgii, acoperirea plăgii,
fixarea pansamentului
b. spălarea pe mâini înainte de începerea manevrelor, toaleta tegumentului,
toaleta plăgii, acoperirea plăgii şi fixarea pansamentului
c. spălarea pe mâini înainte de începerea manevrelor, toaleta plăgii,
dezinfecţia din nou a tegumentului, acoperirea plăgii şi fixarea pansamentului
124. Reguli de respectat în efectuarea pansamentului:

a. pensa de servit se va schimba la fiecare pansament, pensele sterile
necesare se scot pe loc din cutia de instrumente
b. este indicată metoda păstrării pensei de servit în flacoane cu alcool
c. atenţie la bolnavii alergici la iod sau la alte substanţe medicamentoase
125. Pentru aplicarea unei tehnici aseptice corecte este recomandat ca

dezinfectarea tegumentului din jurului plăgii să se facă respectând următorii timpi:
a. dezinfectare, degresare cu rivanol
b. aseptizare cu tinctură de iod, îndepărtarea urmelor de iod
c. aseptizare cu soluţie de cloramina 0,2%
126. În profilaxia tetanosului la bolnavii cu plăgi tetanigene:

a. la persoanele sigur nevaccinate sau revaccinate se administrează
A.T.P.A. i.m. 0,5 ml (o singura doză)
b. la persoanele nevaccinate sau cu revaccinări incomplete se administrează
doar ser antitetanic
c. la persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate la serul antitetanic se
face testare (conjunctivală, cutanată sau intradermică)
127. În traumatismele craniocerebrale deschise, tratamentul plăgii la locul

accidentului constă în:
a. tamponaj si pansament de protecţie compresiv
b. îndepărtarea eschilelor osoase care nu sunt libere
c. este interzisă meşarea sau îndesarea tampoanelor în plaga
craniocerebrală, dat fiind pericolul de compresiune
128. În pneumotoraxul deschis cu traumatopnee:

a. acoperirea plăgii prin orice mijloace (închiderea toracelui deschis este un
gest de minimă urgenţă)
b. pansamentul aplicat pe plagă la locul accidentului este cusut la pielea din
jur pentru a nu fi aspirat în interiorul toracelui
c. la spital, plaga toracică nu este suturată ermetic pentru a permite ieşirea
aerului dacă presiunea din pleură creşte

129. În traumatismele abdominale deschise:
a. plăgile nepenetrante se curăţă de corpii străini şi ţesuturile distruse
b. în plăgile penetrante cu evisceraţie posttraumatică, după manevrele de
reducere a anselor în interior, se face un pansament uscat, compresiv
c. în plăgile abdominale penetrante este permis să se introducă instrumente
în scop de explorare. Se aplică doar un pansament umed de protecţie
130. In fracturile deschise:

a. plăgile se pudrează cu antibiotice pentru a preveni riscul de infecţie cu
germenii de pe piele
b. după toaleta fizică şi chimică a plăgii, se aplica comprese sterile, iar în
caz de hemoragii care interesează vasele mici, hemostaza se face cu un pansament
compresiv
c. local se aplică comprese cu apa rece sau gheaţă
131. Pansamentul compresiv:

a. este util în hemoragiile venoase şi capilare de la extremităţi, plăgile
părţilor moi buco-faciale, precum şi în toate plăgile peretelui toracic sau abdominal
b. este indicat în plăgile arteriale sau venoase de calibru mare şi mijlociu de
la membre
c. dacă aplicarea este incorectă se opreşte doar hemoragia arterială
132. Toaleta primară a oricărui ars:

a. se face numai cu anestezie
b. se face la locul accidentului
c. se face în orice sală
133. În cazul plăgilor arse:

a. de pe suprafaţa arsă se îndepărtează complet corpii străini, flictenele
(sparte sau nu) şi conţinutul lor, precum şi tegumentele sau restul ţesuturilor arse
b. se alica pansament umed, nesteril, care se fixează cu feşi sterile
c. orice plagă arsă se pansează
134. În cazul plăgilor arse infectate:

a. pansamentul se face cu antiseptice, după ce s-a recoltat secreţie pentru
antibiogramă
b. este recomandat să nu se panseze, doar să se pudreze cu antibiotice
c. se pulverizează bioxiteracor (oxicort) şi se acoperă cu un pansament
steril, uscat
135. În cazul degerăturilor grave (profunde):

a. se face reîncălzirea regiunii degerate la faţa locului sau în timpul
transportului și se aplică un pansament steril
b. nu se face reîncălzirea regiunii degerate la faţa locului sau în timpul
transportului pentru că un segment dezgheţat şi neprotejat suficient de un pansament
corespunzător este mult mai expus unor infecţii în timpul transportului, decât unul
congelat
c. ambele afirmaţii sunt false
136. Pentru recoltarea exsudatului faringian pacientul:

a. nu trebuie să fi mâncat în seara precedentă
b. nu trebuie să se fi spălat pe dinţi în dimineaţa recoltării
c. trebuie să fi supt faringosept sau alte “bomboane” antiseptice înainte de
recoltare
137. Recoltarea exsudatului faringian se face:

a. ştergând exsudatele de pe amigdale
b. ştergând exsudatele de pe peretele posterior a gurii
c. ştergând exsudatele altor părți ale mucoasei bucale, unde se găseşte flora
saprofită
138. Exsudatul nazal se recoltează:

a. cu acelaşi fel de tampoane ca şi exsudatul faringian
b. cu tampoane create special numai pentru recoltarea exsudatului nazal
c. recoltarea exsudatului nazal nu prezintă valoare diagnostică
139. Pentru examenul virusologic din gripă ori alte viroze respiratorii:
a. se recoltează sputa
b. se recoltează secreţia buco-faringiană prin spălătură
c. se recoltează urină
140. În vederea pregătirii pentru recoltarea sputei pacientul trebuie:

a. să-și clătească gura cu antiseptice
b. să-și clătească gura cu apa
c. să-și sufle, pe rând, fiecare nară să-și clătească gura cu antiseptice
141. În pneumonia pneumococica sputa are aspect:

a. hemoptoic
b. mucopurulent, ruginiu
c. hemoragic
142. În abcesul pulmonar, sputa are aspect:

a. seros
b. hemoptoic
c. purulent in mare cantitate si cu miros fetid (vomic)
143. În pneumonia cu bacil Friedlander (Klebsiel) sputa are aspect:

a. hemoptoic
b. hemoragic, filant
c. mucopurulent, ruginiu
144. În tehnica tubajului duodenal, bila B:

a. se recoltează în sticluţe nesterile
b. este cea gălbuie, de la sfârşit
c. este cea recoltată după introducerea pe sondă a sulfatului de magneziu
145. Sângele:
a. este format numai din globule roşii
b. nu este ţesut
c. este format din plasmă (mediu lichid) și elemente figurate
146. În tehnica recoltării, urina de dimineaţă:

a. este ultima urină după ce a fost golită vezica de urina acumulată în
timpul nopţii
b. se recoltează după toaletare locală
c. este cea din primul jet de urina emis dimineaţa
147. La adult, pentru recoltarea sângelui capilar:

a. se înțeapă pulpa degetului mic
b. se înțeapă pulpa degetului mare
c. se înțeapă pulpa degetului mijlociu
148. La nou-născut sau sugar, pentru recoltarea sângelui capilar:

a. se înțeapă fața plantară a degetului mic
b. se înțeapă fața plantară a degetului mijlociu
c. se înțeapă călcâiul
149. În tehnica recoltării sângelui capilar:

a. se dezinfectează și degresează regiunea respectivă
b. se recoltează înainte de evaporarea alcoolului, eterului
c. se recoltează prima picătură de sânge
150. Chimioterapicele:
a. se obţin prin biosinteză
b. se obţin prin sinteza chimică
c. nu au aceleaşi proprietăți ca și antibioticele
151. Antisepticele se folosesc:

a. pe suprafaţe plane
b. pe mediul ambiant fizic
c. pe mucoasele cavităților naturale

152. Din categoria infecţiilor cu streptococ Beta-hemolitic grup A fac
parte:
a. scarlatina, rinita
b. angina, erizipelul
c. difteria, scarlatina
153. Scarlatina este o boală:

a. de declarare nominala opțională
b. cu tratament simptomatic obligatoriu
c. cu tratament etiologic obligatoriu
154. Izvorul epidemiogen în scarlatină este:

a. omul bolnav
b. animalul bolnav
c. purtătorii faringieni de stafilococi
155. Semnele sugestive în scarlatină sunt:

a. triplu catar (oculo-nazo-bronșic)
b. masca Filatov, semnul Pastia ,triplu catar
c. erupţia de tip “eritem punctat”, ciclul lingual
156. In scarlatină, complicaţiile imunoalergice:

a. se instalează cam la 5-15 zile de la debutul bolii
b. constau în alergii cutanate
c. pot fi: glomerulo-nefrită acută, reumatismul articular acut, eritemul
nodos
157. Rujeola face parte din categoria:

a. virozelor
b. bolilor infecto-necontagioase
c. bolilor cu poartă de intrare digestivă
158. Incubaţia mai mică de 10-11 zile se întâlnește în:

a. rubeolă
b. otită
c. scarlatină
159. Angine albe sunt:

a. angina eritematoasă stafilococică
b. angina eritematoasă streptococică
c. angina pultacee din scarlatină

160. Lipseşte fondul congestiv al erupţiei în:
a. rujeolă
b. scarlatină
c. rubeolă
161. Generalizarea erupţiei cutanate se produce rapid în:

a. scarlatină, rujeolă
b. rubeolă, scarlatină
c. rujeolă, rubeolă
162. În insuficiența respiratorie acută din cadrul unei bronho-pneumonii

masive:
a. obstrucţia căilor respiratorii survine la nivelul laringelui
b. obstrucţia căilor respiratorii survine deasupra laringelui
c. obstrucţia căilor respiratorii survine dedesubtul laringelui
163. În scarlatină:
a. izvorul epidemiogen este omul sau animalul bolnav înainte de
administrarea tratamentului antibiotic
b. germenii se transmit prin intermediul picăturilor secreţiilor buco-
faringiene
c. germenii nu se transmit prin intermediul obiectelor sau particulelor de
praf
164. În cadrul bolilor infecto-contagioase, pentru scarlatină:

a. are valoare diagnostică rezultatul exsudatului faringian
b. are valoare diagnostică creşterea titrului ASLO
c. nu are valoare diagnostică leucocitoza cu polinucleoză
165. Ca și angina roşie streptococică, angina roşie virală:

a. prezintă catar respirator
b. apare sporadic, epidemic
c. are incidența generală mică
166. Rujeola este o boală infecto-contagioasă:

a. care se pretează la un tratament etiologic dar și la unul igienic
b. în care contagiozitatea e de 5 zile înainte și după apariţia erupţiei
c. în care datele de laborator curente au valoare diagnostică
167. Pentru prevenţia rujeolei:

a. se administrează vaccin AR într-o singură doză
b. vaccinarea se face inainte de varsta de 9 luni
c. vaccinul nu are in componenta sa virusul viu nu parti din virus

168. Dintre bolile infecto-contagioase, rubeola:
a. are ca etiologie un ARN virus puţin rezistent în mediul extern
b. prezintă poliadenopatie după începerea erupţiei cutanate
c. nu afectează organogeneza în primele luni de sarcină
169. În varicelă:
a. erupţia la sugarii sub 6 luni, de regula, e limitată la câteva elemente
b. erupţia la adulţi, de regulă, nu cuprinde și extremităţile
c. elementele eruptive lipsesc, de regula, de pe axile
170. Herpesul Zoster:

a. se exteriorizează cutanat de-a lungul unui nerv de-o parte și de alta a
corpului, simetric
b. se exteriorizează printr-o erupţie distribuită pe un metamer, întotdeauna
unilateral
c. nu prezintă adenopatie regională încă dinaintea apariţiei erupţiei cutanate
171. În infecţia urliană:

a. prinderea altor glande decât a parotidelor constituie întotdeauna
complicaţii ale acesteia
b. virusul se elimină începând cu ultima săptămână a incubaţiei
c. virusul se elimina timp de 15-24 zile de boală
172. În parotidita epidemică:

a. durerea este intensă și pulsatilă
b. apăsarea parotidelor produce scurgere de salivă abundentă
c. tumefacţia parotidiana dispare fără să duca niciodată la supuraţie
173. În gripă:
a. tipul C de virus produce îmbolnăviri sporadice
b. tipul B de virus produce pandemii localizate în anumite teritorii
c. tipul A de virus gripal produce, de regulă, îmbolnăviri sporadice
174. Urgenţele de grad 0 care ameninţă imediat viața prin perturbarea în

grad avansat a funcţiilor vitale sunt:
a. stopul cardio-respirator
b. come
c. intoxicaţii acute
175. În măsurarea pulsului periferic se reperează artera periferică cu vârful

degetelor (index, mediu, inelar) și se exercită o presiune timp de:
a. 60 secunde
b. 30 secunde
c. 10 secunde

176. Pentru examinarea copilului se asigura o temperatură optimă a
încăperii, mai ales pentru sugari și nou născuţi, care este de:
a. 15 – 18 grade C
b. 18 – 20 grade C
c. 21 – 23 grade C
177. Infecţia cu virusul HIV se transmite:

a. pe cale digestive
b. parenterala
c. pe cale respiratorie
178. Echipamentul necesar pentru gavajul gastric ( GG) este:

a. sonda de gavaj gastric cu dimensiuni adecvate, opacă la razele X
b. branula
c. perfuzorul
179. Apneea este o perturbare a ritmului respirator asociată cu alte

manifestări cum ar fi:
a. diareea
b. bradicardie <100 min sau 80 min
c. erupţie
180. Nou născutul cu șoc hemoragic prezintă:

a. melena
b. scăderea ph-ului< 7,2
c. paloare, cianoză, hipotonie
181. Prin ce se caracterizează “Apneea Centrală “ neobstructivă ?

a. absenţa mişcărilor toracice şi a fluxului aerian nazal sau oro- faringian
b. mişcări toracice prezente şi fluxul aerian este absent
c. întârzierea de scurtă durată a primei respiraţii spontane
182. Debutul brusc al insuficienței cardiace severă la nou născut este

reprezentat de:
a. vărsături
b. cianoză cu o tentă “ cenuşie “, extremităţi reci, marmorate
c. febră
183. Enterocolita ulcero-necrotică (EUN) reprezintă cea mai importantă

maladie ce afectează:
a. copilul de 1 an
b. prematurul cu greutate foarte mică
c. nou-născutul

184. Debutul enterocolitei ulcero-necrotice se situează între a 6-a și a 7-a
zi de viață cu semne caracteristice:
a. scaune diareice cu mucozităţi
b. frison
c. stare toxică, şoc neonatal, hipoglicemie, hiponatremie, acidoză
metabolică
185. Icterul patologic (coloraţia galbenă de diferite nuanţe a tegumentelor

și sclerelor) al nou- născuţilor IP apare în:
a. a 3- a zi de viaţă
b. în primele 24 ore după naştere
c. în a 7- a zi de viaţă
186. La icterul apărut după naştere sau < 24 – 48 ore sunt necesare
următoarele investigaţii de laborator:
a. VSH
b. Hemoleucogramă, frotiu pentru morfologia eritrocitelor
c. TGP
187. Convulsiile neo-natale NN sunt urgențe majore. Acestea constau din:

a. contracţii patologice involuntare ale unor muşchi sau grupe de muşchi la
nivelul feţei şi gâtului
b. tremurături
c. clonii
188. Pentru stoparea crizei convulsive la nou-născut se va administra:

a. algocalmin
b. fenobarbital
c. antibiotic
189. Infecţiile nozocomiale sunt:

a. infecţii contractate in mediul spitalices
b. infecţii contractate in afara mediului spitalices
c. infecţii transmise transplacentar şi care apare la copii după naştere
190. Infecţiile nozocomiale se transmit:

a. numai aerogen
b. intravascular şi cutanat
c. aerogen, intravascular şi cutanat
191. În cazul unei infecţii la nou născut, tratamentul cu antibiotice se

începe:
a. imediat după prelevările bacteriologice
b. înainte de prelevările bacteriologice
c. după efectuarea anbiogramei
192. Piodermita se manifestă prin:

a. erupţie purpurică
b. pustule, microabcese, abcese, flegmoane
c. erupţie veziculoasă
193. Diareea infectioasa se transmite prin:

a. pe cale fecal-orală
b. pe cale aerogenă
c. intra-vascular
194. Frecvența respiratorie între 40-60 la nou născut:

a. scade odată cu vârsta
b. creste odată cu vârsta
c. nu se modifica
195. În bradipnee:
a. creşte frecvenţa respiratorie
b. scade frecvenţa respiratorie
c. frecvenţa respiratorie nu se modifică
196. Hemoptizia este o formă a hemoragiei pulmonare HP care apare

brusc și poate determina:
a. insuficienţa respiratorie şi anemie severă
b. scaune diareice
c. febră
197. Ce simptome pot apărea în cazul penetrării unui corp străin în căile
respiratorii?
a. febră, vărsături, scaune cu consistenta modificată
b. tuse violentă
c. cianoză, apnee, vărsături, cornaj
198. Care este primul gest pe care îl facem pacientului cu un corp străin în
căile respiratorii?
a. internare în secţia de TI
b. administrare de HHC ( hemisuccinat de hidrocortizon) pentru prevenirea
edemului laringian
c. conduita este în funcţie de starea pacientului
199. Ecografia este o metoda de explorare:

a. radiologică
b. funcţională cu ajutorul ultrasunetelor
c. bacteriologică

200. La nou născut, transfuzia de sânge sau constituienţi ai acestuia se
face:
a. în bolile diareice acute
b. nu se face niciodată
c. în diferite boli sau stări critice ale nou născutului
201. Aspiraţia oro-faringiană la nou născut se face:

a. la scurt timp după naştere (secunde, minute)
b. la câteva ore după naştere
c. numai dacă este nevoie
202. Hemoptizia este o forma hemoragiei pulmonare care apare brusc şi

constă în:
a. eliminarea sângelui în diferite cantităţi din stomac
b. eliminarea sângelui în diferite cantităţi din căile respiratorii sau plămâni
c. sangerari diverse
203. In apendicita acută debutul este:

a. brusc cu dureri peri-ombilicale, urmate de greţuri şi vărsături
b. insidios cu semne de insufucienţă respiratorie
c. brusc cu apariţia unei erupţii veziculoase
204. Sindromul de deshidratare acută reprezintă o stare patologică

determinată de:
a. pierderea unei cantităţi importante de apă din organism
b. pierderea unei cantităţi importante de electroliţi din organism
c. pierderea unei cantităţi importante de apă şi electroliţi din organism
205. Hidrofobia apare în:

a. difterie
b. rabie
c. tularemie
206. Substanta grasă prezentă pe tegumentele nou-născutului se numeşte:

a. lanugo
b. vernix caseosa
c. meconiu
207. Perioada de incubaţie în trichinoză este de:

a. 10-21 zile
b. 3-6 zile
c. 2-28 zile

208. Cea mai comuna cale de transmitere a Candidei albicans la sugar
este:
a. digestivă
b. sanguină
c. aeriană
209. Greutatea la naştere a unui nou-născut este în medie de 3000 grame şi

se dublează la:
a. 2 luni
b. 4 luni
c. 6 luni
210. Masajul cardiac la nou născutul fără bătăi ale inimii se face în ritm
de:
a. 50 apăsări pe minut
b. 75 apăsări pe minut
c. 100 apăsări pe minut
211. În toxiinfecţiile alimentare cu Salmonela, scaunele sunt:

a. frecvente, fecaloid-apoase, verzui, fetide
b. diareice, galbene, explozive, fără miros
c. melenice
212. Incidenţa sezonieră în cazul hepatitei A este:

a. toamna-iarna
b. primavara
c. vara
213. Asfixia albastră a nou născutului corespunde unui scor Apgar de:
a. 1-3
b. 3-6
c. 6-8
214. Vitamina B2 este cunoscută şi sub denumirea de:

a. tiamină
b. niacină
c. riboflavină
215. În distrofia de gradul II deficitul ponderal este de:

a. 20-40%
b. 60%
c. 10-20%

216. Faciesul în Hepatita Virală la copii se caracterizează prin:
a. buze roşii carminate, obraji roșii „pălmuiţi”
b. obraji congestionaţi în contrast cu paloarea periorală, buze „vopsite”
c. pete mici de culoare roz puţin infiltrate
217. Primul semn al apariţiei tetanosului este:

a. trismusul
b. opistotonusul
c. ortotonusul
218. Erizipelul este o boala infecţioasă acută a tegumentului determinată

de:
a. Streptococul Betahemolitic de grup B
b. Stafilococ
c. Streptococul Betahemolitic de grup A
219. Puncţia lombară este contraindicată în:

a. semne de hipertensiune intracraniană
b. febră ridicată
c. pe toată durata copilariei
220. Diabetul zaharat la copii, atunci când nu debutează prin comă, este
sugerat de:
a. febră, sete, inapetenţă
b. scadere rapidă în greutate, poliurie, polidipsie
c. paloare, vărsături, urinat frecvent în cantităţi mici
221. Spălătura gastrică este contraindicată în:

a. ingestia de acizi corozivi
b. intoxicaţia cu ciuperci
c. ingestia de plante solanacee
222. În invaginaţia intestinală durerile abdominale au caracter:

a. continuu
b. progresiv
c. intermitent
223. Transportarea unui traumatizat la coloana vertebrală se face:

a. pe un plan dur
b. pe braţe
c. pe o brancardă ţinând genunchii flectaţi
224. În înghetul generalizat (moartea albă), starea de comă este precedată

de:
a. o senzaţie de bună stare şi molesală
b. convulsii generalizate
c. frison imposibil de oprit
225. Sentimentul vag de teamă, fără obiect, nespecificată şi necunoscută

de individ defineşte:
a. fobia
b. anxietatea
c. doliul
226. Senzaţiile sunt:

a. cea mai simplă legătură a omului cu realitatea
b. procese senzoriale complexe, imagini primare care conţin totalitatea
însuşirilor concrete ale obiectelor şi fenomenelor
c. percepţia deformată a unui obiect sau fenomen care apare când peste un
sistem vechi şi bine consolidat se suprapune un sistem nou, care are unele puncte
commune cu primul, dar altele îl contrazic
227. Ca factori de risc pentru depresii au fost descrişi:

a. sexul feminin, vârsta medie, statutul marital, nivelul social/material
nefavorabil
b. sexul masculin, vârsta medie, statutul marital ,nivelul social/material
nefavorabil
c. sexul feminin, vârsta înaintată, statutul marital, nivelul social/material
nefavorabil
228. Elementele subiective ale fobiei sunt:

a. frica exagerată, iraţională, reacţia emoţională de angoasă - paloare,
transpiraţie, tahicardie - care este traducerea neuro-vegetativă a fricii
b. paloare, transpiraţie, tahicardie
c. gânduri catastrofice şi frică exagerată
229. Dispoziţia euforică, exaltarea, permanenta bucurie de a trai în

prezent, sunt caracteristici pentru:
a. sindromul depresiv
b. psihoza afectivă
c. sindromul maniacal
230. Instituţiile sunt:

a. mod organizat de existenţă în sfera fenomenelor vieţii
b. entitate social umană, ai cărei membrii sunt legaţi prin habitatul pe
acelaşi teritoriu şi prin dezvoltarea de relaţii sociale constante şi tradiţionale,
consolidate în timp
c. ansamblul complex de valori, norme si uzante impartasite de un anumit
numar de indivizi

231. Amestecul de simptome întâlnite în schizofrenie, cum ar fi cele
halucinatorii, delirante, fenomene de automatism mental cu cele depresive sau
maniacale poarta denumirea de:
a. psihoză schizo-afectivă
b. schizofrenie
c. sindrom maniaco-depresiv
232. Percepţiile sunt:

a. cea mai simplă legatură a omului cu realitatea
comune cu primul, dar altele îl contrazice
233. Iluziile sunt:

a. cea mai simplă legătură a omului cu realitatea
comune cu primul, dar altele il contrazice
234. Memorarea este:

a. conservare, stocare
b. scoaterea la iveală a celor memorate şi păstrate în vederea utilizării lor
c. întipărire, fixare, engramare
235. Aptitudinile sunt:

a. modul de a fi un ansamblu de particularităţi psiho-individuale ce apar ca
trăsături ale unui <<portret>> psihic global
b. latura instrumentală şi executivă a personalităţii
c. latura dinamico-energetică
236. Caracterul este:

a. modul de a fi, un ansamblu de particularităţi psiho-individuale ce apar ca
trasaturi ale unui <<portret>> psihic global
b. latura instrumentală şi executivă a personalitatii
c. latura dinamico-energetica
237. Refularea este:

a. un mecanism de scurt-circuit al conştienţei în cazul unei tensiuni psihice
extreme, generate în special de imagini, idei, pulsiuni sau dorinţe penibile pentru
subiect sau reprobabile pentru mediul social

b. canalizarea inconştientă a trebuinţelor, impulsurilor, motivelor - inclusiv
a acelora <<interzise>> - către obiective care pot fi atinse, producând astfel o
satisfacţie durabilă subiectului
c. mecanism prin care se<<descarcă>>inconştient o stare de tensiune
afectivă extremă, prin atribuirea unei alte persoane
238. Comutarea este:

239. Proiecţia este:

240. Comunitatea este:

a. mod organizat de existenţă în sfera fenomenelor vieţii
b. entitate social umană, ai cărei membrii sunt legaţi prin habitatul pe
acelaşi teritoriu şi prin dezvoltarea de relaţii sociale constante şi tradiţionale,
consolidate în timp
c. ansamblul complex de valori, norme şi uzanţe împărtăşite de un anumit
numar de indivizi
241. Starea în care un individ sau o familie cunoaşte sentimente extreme

de tristeţe legate de o pierdere reală sau percepută a unui obiect, persoană dragă sau
capacitate ce ţin de normalitate este:
a. doliul
b. lipsa de speranţă
c. depresia

242. Fundamentul comunicarii terapeutice este:
a. ascultarea sau concentrarea atenţiei asupra tuturor mesajelor verbale şi
non-verbale transmise de pacient
b. identificarea problemelor pacientului
c. întreruperea pacientului pentru expunerea părerii personale
243. Taxonomia europeană recunoaşte urmatoarele forme de schizofrenie:

a. paranoidă, tipul dezorganizată, catatonică, tipul reziduală, nediferenţiată,
tulburarea schizoafectivă
b. paranoidă, hebefrenică, simplă, catatonică, reziduală, depresia post-
schizofrenică, nediferenţiată, cenestopata, fara alte precizari
c. paranoidă, catatonică, hebefrenică, forma simplă
244. Demenţa implică:

a. deteriorarea memoriei de scurtă durată şi cea de lungă durată, a gandirii
abstracte, a judecăţii şi discernamantului, deficite neuropsihologice asociate ca afazia,
apraxia, agnozia, modificari de personalitate
b. depresii, risc ridicat de acte impulsive
c. raptusuri agresive sau suicidare, diminuarea calităţii vieţii prin trăiri
negative
245. In sindromul obsesional, pacientul îşi recunoaşte drept anormale

obsesiile şi acţiunile obsesive?
a. nu
b. numai când i se atrage atenţia
c. are o atitudine critică faţă de ele, recunoscându-le ca fiind anormale,
motiv pentru care are o teamă permanentă de a nu fi sesizate de anturaj
246. Dacă dupa o pierdere, o persoană <<se ţine tare>>, nu plange, nu se

<<jeluieste>>, cum ar fi normal, familia şi prietenii o laudă pentru <<curajul>> şi
stoicismul sau, dar după câteva săptămâni, când refularea dispare şi ea este conştientă
de adevaratele sale trăiri şi se teme să le exprime, este vorba despre:
a. recunoasşterea stării de<<doliu>>
b. doliul neconsumat
c. răspuns emoţional normal la o pierdere
247. Verbigeraţia constă în:

a. accelerarea ritmului ideativ, concomitent cu accelerarea ritmului verbal,
care duce la incoerenţa ideativ-verbală
b. comunicarea eliptică, ezitantă, monotonă care se întalneşte în depresii şi
psihastenii
c. accelerarea ritmului şi debitului verbal consecutive accelerarii ritmului
ideativ (în intoxicaţii usoare, stări hipomaniacale şi manie)
248. Criza isterică este precedată adesea de:

a. plâns facil şi stare de anxietate
b. scandal isteric, definit prin ţipete, plânset zgomotos, ameninţări, totul
foarte zgomotos
c. tulburări organice şi cognitive
249. Sindromul psihopatologic cu etiologie variată, ce se caracterizează

prin limitarea autoimpusă, prevalenţa, electivă şi drastică a dietei, ce duce la o
pierdere extremă a greutăţii corporale, la malnutriţie severă ce poate pune viaţa în
pericol, se numeste:
a. anorexie nervoasă
b. bulimie nervoasă
c. sindrom obsesivo-compulsiv
250. Agresivitatea pasivă se poate manifesta prin:

a. refuzul de a fixa detalii, refuzul de a face un lucru la care s-a angajat,
încercarea de a culpabiliza pe alţii, <<încet>>, <<eşti prea grăbit>>
b. incapacitatea de a-şi exprima emoţiile, nevoia de a se simţi într-o poziţie
forte, privarea de bucurii
c. reţinerea şi distanţa, frica de a comite erori
251. Tipurile de educaţie cu risc de generare a tulburarilor de conduită la

copii şi adolescenţi sunt:
a. severitatea şi supravegherea îndeaproape
b. lipsa de afecţiune şi negarea oricăror calităţi ale copilului
c. hipo-protectoare, hiper-protectoare, inconstanţă/inconsecvenţă
252. Frecvenţa anorexiei atinge intre 8-20% din populaţie. Majoritatea

cazurilor(peste 90%) sunt:
a. bătrâni
b. bărbaţi
c. femei
253. Logoreea constă în:

a. accelerarea ritmului ideativ, concomitant cu accelerarea ritmului verbal,
care duce la incoerenţa ideativ-verbală
b. comunicarea eliptică, ezitantă, monotonă care se întalneşte în depresii şi
psihastenii
c. accelerarea ritmului şi debitului verbal consecutive accelerării ritmului
ideativ (în intoxicaţii uşoare, stări hipomaniacale şi manie)
254. Insuficienţa intervenţiei, lipsa de afecţiune, de îngrijire şi de

supraveghere, negarea oricăror calităţi ale copilului sunt caracteristice educaţiei:
a. hipoprotectoare
b. hiperprotectoare
c. educaţiei inconstante/inconsecvente
255. Nevoia imperioasă de a ingurgita cantităţi impresionante de mâncare,

într-un timp extrem de scurt, la un pranz, urmată de stări de vinovăţie şi depresie, se
manifestă la:
a. bulimici
b. anorexici
c. gurmanzi
256. Caracteristici pentru personalitatea narcisică sunt urmatoarele:

a. egocentrismul, nevoia de aprobare, relaţii exagerate, imprevizibile,
schimbatoare cu anturajul
b. incapacitatea de a acţiona pe cont propriu, nevoia imensa de afecţiune
c. aroganţa, egoismul, raportarea la sine, stima de sine scazută, prietenia
este condiţionată, profită de alţii, incapacitatea de a stabili o relaţie bazată pe
reciprocitate
257. Climatul educativ inconsecvent, putând oscila intre severitate şi

blândete, autoritate şi permisivitate excesivă, cu treceri de la indiferenţă la tutelă, într-
o manieră profound derutantă sunt caracteristice educaţiei:
a. hipo-protectoare
b. hiper-protectoare
c. inconstante/inconsecvente
258. Excesul de sensibilitate la părerea altora, nevoia imensă de acceptare,

frica, timiditatea, reticenţa, teama de a nu roşi în public sunt caracteristice pentru
personalitatea:
a. histrionică
b. evitantă
c. obsesiv-compulsivă
259. Grija excesivă, privilegii exagerate, răsfăţ, climat calduţ, <<de

seră>>, în care nu există obligaţii copilul este cocoloşit, ferit de a lua contact cu
realitatea, sunt caracteristice educaţiei:
a. hipo-protectoare
b. hiper-protectoare
c. inconstante/inconsecvente
260. Tratamentul episodului acut în schizofrenie se realizează cu ajutorul:

a. psihoterapiei
b. neurolepticelor clasice, în funcţie de toleranţa la medicaţie
c. neurolepticelor standard-clasice (tipice şi atipice), neurolepticelor cu
acţiune prelungită, benzodiazepinelor, substanţelor medicamentoase alternative,
corectoarelor antiparkinsoniene

261. Simptomatologia poliformă a tulburarilor de conduită a copiilor şi
adolescenţilor include:
a. instabilitatea, minciuna, furtul, fuga, vagabondajul, sexualitatea precoce
b. dezvoltarea dizarmonică, labilitatea afectiva, starile disforice,
sexualitatea precoce, minciuna
c. instabilitatea, incapacitatea de relaţionare, irascibilitatea, fuga,
vagabondajul
262. Ticurile sunt:

a. întreruperea somnului de o criza de spaimă
b. mişcări brusce, rapide, involuntare, intempestive şi inoportune care
afectează un grup sau grupe de muşchi şi care reproduce schematic o mişcare
voluntară, un gest, un sunet sau cuvinte
c. tulburări în fluenţa vorbirii prin blocaje ale emisiei verbale
263. Mutismul reactiv se intâlneşte la:

a. copiii inhibaţi, timizi,, dependenţi, întârziaţi psihic, sau la cei crescuţi în
condiţii nesecurizante, despotice sau hiper-protectoare
b. copiii intre 3-7 ani, putând să se producă recaderi la pubertate sau
adolescenţă
c. adolescenţii cu tulburări de conduită
264. Insomnia, dificultatea de adormire, agitatia sau coşmarurile, pavorul

şi automatismul ambulatoriu nocturne sunt tulburări ale:
a. limbajului
b. somnului
c. mirosului
265. Factorii de care depind evoluţia schizofreniei sunt:

a. forma clinică de boala, nivelul cultural şi profesional al pacientului,
calitatea relaţiilor interpersonale şi sociale, durata non-spitalizarii, personalitatea
premorbidă
b. simptomatologia, mediul şi rezistenţa la tratament
c. familia, integrarea socială, administrarea tratamentului la ore fixe
266. Stările de anxietate se pot exterioriza şi deveni paroxistice prin:

a. frica exagerată
b. atacuri de panică
c. agorafobie
267. Formele clinice ale alcoolismului sunt:
a. intoxicaţia acută (beţia), intoxicaţia alcoolică idiosincratică (beţia
patologică), alcoolismul cronic
b. comportamentul adictiv, halucinoza alcoolică, intoxicaţia alcoolică,
alcoolismul cronic
c. afectarea cognitivă, intoxicaţia alcoolică idiosincratică, sevrajul alcoolic
268. Tulburarile de sexualitate pot fi:

a. blocaje, inhibiţii, lipsa de cunoştinte în domeniu
b. boli psihice, frica de intimidate, conflictele timpurii cu părinţii de sex
opus
c. de dinamică sexuală, în alegerea obiectului sexual, de identitate sexuală
269. Descrierea urmatoare: <<apare spontan în prima parte a somnului,

are un caracter paroxistic pe neaşteptate, copilul se ridică din pat, umblă prin cameră,
ocolind obstacolele de parcă ar intenţiona să meargă undeva, după care se întoarce în
pat>>, este caracteristică pentru:
a. somnambulism
b. pavor nocturn
c. tricotilomanie
270. Atacurile de panică au o durataă

a. scurtă, de până la ½ de oră
b. câteva zile
c. pot dura şi ani întregi
271. Tratamentul stărilor de anxietate poate fi:

a. numai psihoterapic
b. în general, medicamentos şi psihoterapic
c. de scurtă durată, cu anxiolitice şi antidepresive
272. Complicaţiile alcoolismului cronic sunt:

a. deteriorarea relaţiilor familiale şi sociale
b. pierderea locului de muncă
c. sevrajul alcoolic, halucinoza alcoolică, afectarea cognitivă, encefalopatia
Wernicke
273. Sevrajul alcoolic se caracterizează prin:

a. tremor grosier, greţuri, vărsături, slăbiciune, hiperactivitate vegetativă,
anxietate, dispoziţie tristă, iritabilitate, cefalee, insomnii, la câteva ore de la încetarea
sau reducerea ingestiei de alcool
b. apariţia halucinaţiilor vivide, persistente, auditive, vizuale, cu conţinut
neplăcut, perturbant, dar şi benigne, după vârsta de 40 de ani, după o perioadă de 10
sau mai mulţi ani de consum
c. afectarea atenţiei, memoriei, capacităţii de judecată şi discernământului,
cu goluri de memorie sau amnezia evenimentelor care se petrec în timpul beţiei
(blackout)
274. Tulburarea somnului, cu caracter paroxistic, ce constă în întreruperea

bruscă a somnului de o criză de spaimă, respiraţie întretăiată, puls accelerat, mimică
şi comportament general ce exprimă frică, groază, poartă denumirea de:
a. automatism ambulator nocturn
b. pavor nocturn
c. onicofagia
275. Halucinoza alcoolică se caracterizează prin:

(blackout)
276. Grava disfunctie cognitiva organica a alcoolismului cronic ce se

caracterizeaza prin amnezie, delir, confabulatii, care ignorata si prost tratata poate
duce la sindromul amnestic Korsakoff este:
a. halucinoza alcoolica
b. encefalopatia Wernicke
c. delirium tremens
277. Afectarea cognitiva din cadrul complicatiilor alcoolismului cronic se

caracterizeaza prin:
(blackout)
278. În urma examinării urinei prin examen sumar de urină, prezenţa

glucozei în urină este:
a. normală
b. patologică
c. nu prezintă importanţă
279. Dozarea albuminei, glucozei, a potasiului, sodiului şi a clorului din

urină se realizează din:
a. urina de 24 ore
b. prima urină de dimineaţă
c. urina recoltată în orice moment al zilei
280. Cercetarea prezenţei corpilor cetonici presupune trimiterea la

laborator de urină:
a. recoltată în 24 de ore
b. recoltată dimineaţa în sticluţă sterilă
c. proaspat recoltată în sticluţă prevazută cu dop
281. Recoltarea exudatului faringian şi nazal trebuie să se facă:

a. în eprubete sterile prin suflarea nasului
b. cu baghete de lemn prevazute cu tampon de vată la un capat, sterile
c. în cutii Petri sterile
282. In scarlatină, se descrie un ciclu lingual de importanţă diagnostică. În

cadrul acestui ciclu lingual, limba pacientului devine:
a. roşie-aprins, zmeurie
b. încarcată cu pustule albe
c. deshidratată şi crăpata
283. Contractarea muşchilor mimicii care realizează ’’râsul sardonic” este

specific:
a. gangrenei gazoase
b. antraxului
c. tetanosului
284. Antibioticul de elecţie în tifosul exantematic este:

a. Penicilina G
b. Gentamicina
c. Tetraciclina
285. Hepatita cronică survine în proporţia cea mai mare, după:

a. Hepatita de tip A
b. Hepatita de tip B
c. Hepatita de tip C
286. De mare importanţă diagnostică în hepatită, este determinarea:

a. TGP
b. creatininei
c. APTP
287. Tratamentul cu alfainterferon se face în cazul:

a. Hepatitei A
b. Hepatitei B şi C
c. Hepatitei E

288. Vaccinarea reprezintă:
a. tratamentul bolilor infecţioase cu seruri imune ce conţin anticorpi
specifici germenilor bolii respective sau toxinelor ei
b. metodă profilactică de realizare a imunizarii active fară ca persoana să
facă boala
c. tratamentul bolilor infecto-contagioase prin administrarea subcutană a
antibioticelor
289. În acordarea primului ajutor la locul accidentului, în cazul unei

victime cuprinse de flăcări, aceasta trebuie:
a. învelita imediat într-o pătură, haina groasă neinflamabilă pentru
stingerea focului
b. rostogolită prin nisip, pămant sau stropiri cu apă pentru stingera flăcării
c. ambele variante
290. Prima manevră folosită pentru efectuarea respiraţiei artificiale este:

a. eliberarea căilor respiratorii
b. introducere pipei guedel
c. hiperextensia capului
291. Pentru masajul cardiac extern pacientul va fi aşezat:

a. în decubit dorsal pe un plan dur
b. în decubit lateral drept
c. în poziţie declivă
292. Atitudinea de urgenţă în electrocutare constă în primul rând în:

a. resuscitarea cardiorespiratorie
b. întreruperea curentului electric şi scoaterea accidentatului de sub
acţiunea curentului electric
c. tratamentul local al leziunilor produse de curentul electric
293. Stadiul de comă hipotermică se instalează când temperatura centrală

rectală tinde spre:
a. 35 ºC
b. 30 ºC
c. 33 ºC
d.
294. La acordarea primului ajutor unei victime îngheţate sunt interzise cu
desăvârşire:
a. orice mobilizare pasivă sau activă a persoanelor aflate în stare de
hipotermie mai avansată
b. introducerea victimei într-un loc adăpostit
c. înlaturarea tuturor factorilor care împiedică circulaţia sângelui, în special
îmbracamintea şi încălţămintea din zonele îngheţate
295. În cadrul primului ajutor la înecaţi cu apă de mare se va încerca

eliminarea apei din plămân prin întoarcerea victimei:
a. în decubit dorsal
b. în decubit ventral sau lateral cu capul decliv
c. în decubit lateral cu capul procliv
296. Pentru înecaţii cu apă sarată în caz de edem pulmonar acut, se va

corecta hipovolemia prin perfuzii cu:
a. glucoză 10%
b. dextran 70 sub control TA
c. aminosteril
297. Hemoragia exteriorizată apare atunci când:

a. sângele se varsă într-o cavitate seroasă (hemotorax, hemopericard,
hemoperitoneu)
b. când sângerarea se face în afara organismului
c. când hemoragia se face într-o cavitate (stomac, intestin iar eliminarea
are loc după un timp (epistaxis, hemoptizie, melenă, metroragie, hematurie)
298. În hemoragiile capilare sângerarea este:

a. difuză, clinic apărând echimoze şi hematoame
b. în jet continuu iar sângele este de culoare închisă
c. în jet intrerupt şi are culoare roşu aprins
299. Ca simptome în hemoragie avem:

a. paloare şi ameţeli
b. extremităţi calde
c. tensiune arterială ridicată
300. Ca prim ajutor în cazul unei victime cu hemoragie se aşează

traumatizatul:
a. în decubit ventral cu capul în poziţie proclivă
b. în poziţie orizontală pe spate cu membrele inferioare ridicate cât mai sus
în unghi de 30-40º
c. în decubit lateral drept
301. La un traumatizat care sângerează:

a. nu se injectează vasoconstrictoare
b. se administrează apă sau alte lichide
c. nu se vor administra perfuzii macromoleculare

302. La un traumatizat, când hemoragia provine dintr-o arteră ruptă,
garoul va fi plasat:
a. sub rană
b. deasupra rănii
c. indiferent de locul rănii
303. Pentru hemostaza provizorie în cazul plăgilor arteriale ale

membrelor, garoul este aplicat corect daca în porţiunea aflată sub el:
a. membrul devine alb, palid
b. membrul devine cianotic
c. membrul devine roşiatic cu pete albe
304. Şocul septic este determinat de:

a. alergia medicamentoasă
b. patrunderea bruscă în curentul circulator de bacterii şi/sau toxinele
acestora
c. traumatismele craniene sau medulare
305. În „pretratamentul şocului” traumatic, un gest de mare urgenţă este:

a. combaterea durerii prin administrare de analgezice
b. administrarea substituienţilor de plasmă
c. puncţionarea unei vene cu un ac de calibru mare
306. Glaucomul este o afecţiune foarte gravă, caracterizată prin:

a. creşterea tensiunii intraoculare şi scăderea vederii
b. scăderea tensiunii intraoculare şi modificari ale câmpului vizual
c. doar prin scăderea vederii şi modificarea câmpului vizual
307. Atitudinea de urgenţă în arsurile oculare de natură chimică este

urmatoarea:
a. administrarea de stimulatoare ale proceselor reparatoare corneene:
vitamina K şi vitamina E
b. spălarea repetată, abundentă cu apă de la robinet a sacului conjuctival şi
a globului ocular
c. combaterea tensiunii intraoculare prin administrarea de Ederen
308. În insuficienţa respiratorie acută apare cianoza. Acest simptom este

determinat de:
a. desaturarea de oxigen a sângelui arterial, respectiv creşterea
hemoglobinei în sânge
b. desaturarea de oxigen a sângelui arterial, respectiv scăderea
hemoglobinei din sânge
c. creşterea concentraţiei de oxigen a sângelui venos urmată de scăderea
concentraţiei de oxigen a sângelui arterial

309. În insuficienţa respiratorie acută, conduita de urgenţă presupune în
primul rând:
a. respiraţie artificială
b. controlul şi asigurarea permeabilităţii căilor aeriene
c. oxigenoterapia
310. Criza de astm bronşic se caracterizează prin:

a. dispnee polipneică, predominant inspiratorie iar bolnavul stă inclinat
înainte cu umerii ridicaţi, rezemat în mâini
b. dispnee cu caracter inspirator urmată de tuse seacă
c. dispnee cu caracter expirator prelungit, brahipnee, cu expiraţie forţată
(laborioasă şi zgomotoasă), şuierătoare
311. Medicaţia de urgenţă în starea de rău astmatic este urmatoarea:

a. Miofilinul şi Hemisuccinatul de Hidrocortizon
b. Mialginul
c. Tetraciclina
312. In hemoptizie, sângele expectorat are urmatorul aspect:

a. roşu cu cheaguri sau brun închis
b. roşu închis, neaerat
c. roşu aprins, aerat, spumos
313. Condiţia de urgenţă în hemoptizie presupune iniţial:

a. repaus absolut, în poziţie semişezândă, în camera bine aerisită
b. combaterea tusei prin administrare de antitusive
c. transfuzii mici de sânge proaspăt
314. Pneumotoraxul spontan este o afecţiune caracterizată prin:

a. prezenţa unei colecţii purulente în cavitatea pleurală
b. prezenţa unei colecţii gazoase în cavitatea pleurală
c. prezenţa de sânge în cavitatea pleurală
315. Edemul pulmonar acut survine prin:

a. crize de dispnee paroxistică expiratorie provocată de stenoza funcţională
spastică a bronhiilor
b. obstrucţia arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia
c. inundarea brutală a alveolelor de către un transsudat sangvinolent
necoagulabil din capilarele pulmonare
316. În conduita de urgenţă a edemului pulmonar acut, în cadrul
tratamentului simptomatic, prima masură este aceea de a:
a. instala bolnavul în pozitie sezandă pe scaun sau pe marginea patului cu
picioarele atârnânde
b. administrarea de diuretice şi de nitroglicerină
c. administrarea de anticoagulante (Trombostop, Sintrom)
317. În embolia pulmonară ca manifestari clinice se descriu:

a. extremităţi calde, cianotice insoţite de sudori calde
b. durere constrictivă sub formă de junghi, iradiind către gât şi membrele
superioare, acompaniată de anxietate marcată
c. bradicardie şi hipertensiune arterială
318. Rectocolita ulcero-hemoragică este:

a. boala inflamatorie nespecifică cu caracter ulcerativ-purulent, localizată
de preferinţă în regiunea recto-sigmoidiană
b. afectiune provocată de inflamaţia duodenului şi stomacului
c. inflamatie acuta a intestinului gros
319. Tromboflebita constă în:

a. dilatări permanente, neregulate ale venelor superficiale ale gambei
b. obstrucţia totală sau parţială a unei vene prin coagulare intravasculară,
cu inflamarea peretelui venos
c. boală cronică determinată de tulburarea metabolismului lipidic având
drept consecinţă îngroşarea peretelui arterial cu stenoza lumenului şi tulburări de
irigaţie
320. Şocul este definit ca un sindrom clinic caracterizat prin:

a. pierderea bruscă, de scurtă durată a cunoştinţei şi a funcţiilor vitale,
datorită opririi trecătoare şi reversibile a circulaţiei cerebrale
b. scăderea valorilor tensionale sub 100 mmHg pentru tensiunea sistolica şi
sub 65 mmHg pentru cea diastolică
c. insuficienţa circulatorie acută având ca expresie clinică prabuşirea
tensiunii arteriale
321. Insuficienţa renală acută este definită ca o:

a. suferinţă renală gravă, caracterizată prin suprimarea bruscă a funcţiilor
renale, exprimată clinic prin hiperazotemie, oligurie sau anurie, cu evoluţie spre coma
uremică
b. scadere progresivă a capacităţii funcţionale renale, cu reţinerea în
organism a substanţelor toxice rezultate din metabolism şi cu evoluţie către uremie
totală
c. inflamaţie a ţesutului interstiţial renal, cu semne clinice de suferinţă
precoce a tubilor renali şi cu afectare tardivă a glomerulilor
322. Anemiile hemolitice sunt:

a. anemiile provocate de o abundentă hemoragie externă sau internă
b. stări patologice in care distrugerea hematiilor depăşeste capacitatea de
regenerare medulară
c. provocate de deficitul de vitamină B12 sau acid folic

323. Acromegalia este o boală endocrină, caracterizată prin:
a. creşterea exagerată în înălţime, depăşind cu cel puţin 20% media
staturală
b. insuficienţa funcţiilor ovariene sau testiculare
c. creşterea deformată în grosime şi lăţime a oaselor şi ţesuturilor
324. Forma clinică de hipertiroidism având ca simptome tireotoxicoza,

guşa şi exoftalmia poartă denumirea de:
a. Boala Basedow
b. Boala Addison
c. Boala Cushing
325. În formele uşoare ale hipertiroidismului (tireotoxicoza şi gusile mici

sau cele difuze) tratamentul medicamentos larg utilizat este cel cu:
a. produse hormonale sintetice ca tiroxina şi triiodotironina
b. administrare de iod sub formă de Lugol sau antitiroidiene de sinteză
c. HHC
326. Tulburarile în formarea stimulilor cardiaci sunt:

a. blocurile atrioventriculare
b. blocurile sino-atriale
c. tahicardiile şi bradicardiile sinusale
327. În infarctul miocardic acut diagnosticul pozitiv se bazează pe:

a. examenul radiologic al inimii şi puncţia pericardică
b. durere, modificari ECG şi cresterea enzimelor serice
c. creşterea VSH şi prelungirea intervalului P-Q pe electrocardiogamă
328. Administrarea medicamentelor peroral constituie calea de introducere

a acestora cu reabsorbţie la:
a. nivelul mucoasei bucale şi a mucoasei digestive
b. nivelul mucoasei bucale şi a mucoasei respiratorii
c. nivelul mucoasei bucale şi a mucoasei rectale
329. Medicamentele nu se vor administra peroral atunci când:

a. pacientul nu doreşte aceasta cale de administrare
b. este necesar să se obţină efect lent
c. calea digestivă nu asigură reabsorbţia lor
330. Administrarea medicamentelor rectal, constituie altă cale de

administrare cu reabsorbţie la nivelul:
a. mucoasei bucale
b. mucoasei rectale
c. mucoasei respiratorii

331. Administrarea medicamentelor pe cale percutanată reprezintă:
a. introducerea medicamentelor pe cale digestivă
b. introducerea medicamentelor prin suprafaţa tegumentelor cu absorbţie la
nivelul pielii
c. introducerea medicamentelor pe cale respiratorie
332. Administrarea medicamentelor pe cale percutanată se efectueaza

prin:
a. injecţii intravenoase
b. injecţii subcutanate
c. comprese medicamentoase
333. Administrarea medicamentelor prin injecţii constituie:

a. calea parenterală
b. calea rectală
c. calea orală
334. Injectia im constă în efectuarea injecţiei în:

a. ţesutul celular subcutanat
b. ţesutul muscular
c. în vasele sanguine arteriale
335. Locul de elecţie pentru injecţia im este:

a. regiunea din mijloc fesieră
b. regiunea supero-internă fesieră
c. regiunea supero-externă fesieră deasupra marelui trohanter
336. Locul de elecţie pentru noul nascut al injecţiei im este:

a. în zona fesieră
b. în regiunea coapsei
c. în zona supero-internă fesieră
337. Complicaţiile posibile în efectuarea injecţiei im:

a. durere lombară
b. creşterea TA
c. paralizia parţială sau totală a nervului sciatic
338. Complicaţiile posibile în efectuarea injecţiei subcutanate:

a. paralizia parţiala sau totală a nervului sciatic
b. embolia, paralizia partială
c. necrozarea ţesuturilor
339. Injecţia iv constă în introducerea:

a. soluţiilor cristaline, izotonice sau hipertonice în circulaţia venoasă

b. medicamentelor prin suprafaţa mucoaselor cu absorbţie la nivelul
digestiv
c. substanţelor uleioase sau în suspensie pe cale venoasă
340. Indicaţia absolută de terapie transfuzională este:

a. pierderea unui volum sanguin de peste 25% la adult
b. pierderea unui volum sanguin de sub 25% la adult
c. pierderea unui volum sanguin de 20% la adult
341. Prin intermediul sondelor de compresie esofagiană este realizată

tamponada pentru:
a. HDS severă prin ruptura varicelor esofagiene
b. fistula aorto-esofagiană
c. HDI severă prin ruptura arterelor esofagiene
342. Cauzele insuficienţei respiratorii acute de origine bronho-pulmonară

sunt:
a. crize de astm bronsic
b. edemul pulmonar acut
c. IRA
343. Dispneea în insuficienţa respiratorie, poate aparea sub formă de:

a. bradipnee expiratorie
b. tahicardie
c. tahipnee, tahicardie
344. Ce alte semne clinice pot apare în insuficienţa respiratorie?

a. tegument cald şi umed, acoperit cu transpiraţii abundente
b. tegumente reci
c. durere în hipocondrul drept, tegumente reci
345. Criza de astm bronşic extrinsec poate fi declanşată de:

a. pneumonie
b. bronşite cronice
c. penicilină
346. În criza de astm bronşic:

a. bonlavul este găsit în poziţie culcat
b. bonlavul este găsit în poziţie şezand cu capul înclinat spre spate şi
sprijinit în mâini
c. bolnavul prezintă tegumente roşii acoperite de transpiraţii calde
347. Medicaţia de urgenţă în starea de rău asmatic este reprezentată de:

a. bronhospasmolitice
b. Ampicilina
c. Sedative
348. Care sunt cauzele apariţiei hemoptiziei:

a. ulcerul gastric
b. ulcerul duodenal
c. traumatismele toracice şi pulmonare
349. Sângele din hemoptizie este de culoare:

a. roşu închis cu resturi alimentare
b. de zaţ de cafea
c. roşu aprins, aerat
350. Hemoptiziile mari şi mijlocii determină:

a. transpiraţii, tahipnee
b. bradicardie cu expiraţie prelungită
c. tahicardie, creşterea tensiunii arteriale
351. Conduita de urgenţă în hemoptizie este:

a. repaus vocal absolut, administrea de lichide calde
b. administrea de preparate morfinice
c. administrea de lichide reci în cantităţi mici şi repetate
352. Pneumotoraxul se caracterizează clinic prin:

a. bombarea hemitoracelui
b. bradicardie
c. şoc anafilactic
353. Pneumotoraxul spontan se caracterizează prin:

a. prezenţa sângelui în cavitatea pleurală
b. prezenţa unei colecţii gazoase în cavitatea pleurală
c. prezenţa unui corp străin în cavitatea pleurală
354. Care sunt simptomele pneumotoraxului:

a. junghi toracic lent
b. dispnee foarte accentuata si polipnee
c. extremităţi rozacee şi cu transpiraţii calde
355. Care sunt simptomele BPOC:

a. dispnee cu polipnee, uneori bradipnee inspiratorie
b. dispnee cu polipnee, uneori bradipnee expiratorie
c. bradicardie cu bradipnee inspiratorie
356. Edemul pulmonar acut se instaleaza de cele mai multe ori:
a. în cursul nopţii
b. în cursul dimineţii
c. în cursul zilei
357. Durerea retrosternală sau precordială este caracteristică pentru:

a. colica renală bilaterală
b. ulcerul gastro-duodenal
c. infarct miocardic
358. Care din următoarele măsuri se recomandă unui pacient după un

infarct miocardic:
a. după o oră de la apariţia durerii să ia nitroglicerină
b. să stea la pat în decubit lateral stâng două zile
c. să aibă o alimentaţie hiposodată şi hipocalorică
359. Prevenirea morţii subite în infartul miocardic acut se face prin:

a. aşezarea bolnavului în decubit dorsal şi interzicerea efectuării oricarei
mişcări
b. aşezarea bolnavului în poziţie şezândă şi interzicerea oricărei mişcări
c. aşezarea bolnavului în ortostatism şi interzicerea oricărei mişcări
360. Prin tamponada cardiacă întelegem:

a. acumularea normală de lichid în spaţiul intrapericardiac
b. acumularea unei colecţii gazoase în spaţiul intrapericardiac
c. acumularea anormală de lichid în spaţiul intrapericardiac
361. Tabloul clinic în tamponada cardiacă se caracterizează prin:

a. puls accelerat
b. cianoză a extremităţilor cefalice şi a extremităţilor
c. reducerea ariei matităţii cardiace
362. Durerea în angina pectorală este declanşată frecvent de:

a. regimul alimentar
b. efortul fizic
c. reposul fizic
363. Prin colica biliară se întelege:

a. o durere difuză localizată în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul
stâng
b. o durere acută, localizată în hipocondrul stâng cu iradiere âng
c. durere acută, violentă, localizată în hipocondrul drept cu cu iradiere în
coloana vertebrală, umarul şi omoplatul drept
364. Simptomele care apar în colica biliară sunt:

a. greţuri, vărsături cu conţinut alimentar sau bilios
b. durere în hipocondrul stâng
c. durere sub formă de gheară, localizată retrosternal

365. Cauzele apariţiei pancreatitei acute sunt:
a. pneumopatia
b. consumul de grăsimi nesaturate
c. litiaza biliară, ulcerul duodenal, obezitatea
366. Atitudinea de urgenţă în pancreatita acută este:

a. administrarea de mialgin sau morfină
b. calmarea durerii abdominale cu algocalmin administrat im
c. se administreaz purgative
367. Simptomele în ocluzia intestinală sunt:

a. durere difuză în hipocondrul stâng
b. durere colicativă, oprirea tranzitului intestinal
c. inflamaţia ganglionilor
368. Conduita de urgenta în ocluizia intestinală este:

a. se instalează o sonda nazo gastrica
b. se administreaz purgative
c. se administrează opiacee
369. Retenţia completă de urină este caracterizată prin:

a. inflamaţia ganglionilor inghinali
b. inflamaţii urogenitale
c. imposibilitatea evacuării conţinitului din vezica urinară
370. Tratamentul de urgenţă în colica renală este:

a. scăderea febrei
b. montarea de sonda nazo gastrica
c. calmarea durerii
371. Care este simtomatologia în retenţia acută de urină:

a. durerea sub formă de tensiune cu localizare în hipocondreul stang
b. cefalee şi vărsături
c. paloare, transpiratii
372. Care este riscul major al spălăturii gastrice la bonavii semiconştienţi,

comatoşi:
a. aspirarea bronşică a conţinutului
b. creşterea tensiunii arteriale
c. lipotimie
373. Cauzele apariţiei accidentului vascular cerebral sunt:

a. ateroscleroza
b. astmul bronşic
c. traumatisme abdominale
374. Simptomele accidentului vascular cerebral sunt:

a. hemiplegia sau hemipareza
b. hipertermia
c. tulburari de tranzit intestinal
375. Care măsură de urgenţă nu poate fi luată în intoxicaţiile cu insecticide

organoclorurate:
a. administrarea de lapte, de purgative uleioase
b. înlăturarea hainelor, decontaminarea pielii
c. provocarea de vărsături
376. Care este conduita de urgenţă în insuficienţa cardiacă:

a. aşezarea bolnavului în decubit lateral stâng
b. înlăturarea îmbrăcămintei
c. asigurarea libertăţii căilor aeriene
377. Care sunt semnele clinice în sarcina extrauterină necomplicată:

a. durere în epigastru cu iradiere în umărul drept
b. hemoragie mică cu sânge negricios, ciocolatiu
c. ocluzie intestinală, dureri retrosternale
378. Care este metoda de a evita muşcarea limbii în timpul accesului

eclampsiei:
a. introducerea apăsătorului de limbă în gură
b. introducerea unui sonde nasogastrice în cavitatea bucală
c. apăsarea maxilarului inferior cu un şervet introdus în gură
379. Conduita de urgenţă în corpi străini vii auriculari este:

a. instilaţii cu ulei sau glicerină
b. extracţia corpului cu ajutorul unei pense
c. spălătură cu antiseptice
380. Glaucomul se caracterizează prin:

a. scăderea tensiunii intraoculare
b. hiperlăcrimare
c. crestera tensiunii intraoculare
381. Conduita de urgenţă în şocul traumatic este:

a. eliberarea victimei de sub acţiunea agentului traumatizant
b. aşezarea victimei în poziţie în poziţie orizontală cu capul ridicat
c. administrarea de calmante peros

382. Primul ajutor în cazul traumatismului cranio-cerebral este:
a. aşezarea bolnavului pe un plan moale
b. îndepărtarea corpilor străini din cavitatea buco-faringiană
c. accidentatul va fi menţinut în poziţie şezândă
383. În traumatismul toracic cu insuficienţă respiratorie prin obstrucţia

căilor respiratorii, primul ajutor la bolnavii inconştienţi este:
a. eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse
b. acoperirea rănii prin orice mijloace de urgenţă
c. intubaţie traheală şi aspiraţia secreţiilor bronşice
384. Care sunt semnele generale ale unui bolnav cu traumatism închis:
a. transpiraţii calde
b. paloarea intensă a tegumentului mucoaselor
c. tensiunea arterială crescută
385. Entorsele sunt:

a. leziuni capsulo-ligamentare date de mişcări forţate
b. soluţii de continuitate la nivelul osului
c. deplasarea extremităţilor osoase ale articulaţiei
386. Caracteristicile arsurilor de gr II sunt:

a. escară dermică totală cu epiderm distrus
b. flictenă “albă” cu conţinut serocitrin, limpede, transparent
c. eritem accentuat, edem, hipertermie, usturime
387. Insolaţia este:

a. leziune datorată acţiunii frigului
b. expunerea prelungită sau necontrolată la soare
c. leziune urmată unei agresiuni
388. Care este primul ajutor în caz de însolaţie:

a. culcarea la un loc umbrit, cu capul ridicat
b. culcarea la un loc umbrit, cu capul mai jos decat corpul
c. aplicarea comprese calde pe cap
389. Hemoragia digestivă superioară este:

a. sângerarea care are loc în esofag, stomac, duoden şi jejunul proximal
b. sângerarea care are loc în jejunul distal
c. sangerarea care are loc in intestinul subtire si intestinul gros
390. Hematemeza apare:

a. brusc fiind precedată de greutate epigastrică, greaţă, ameţeli
b. lent fiind precedată degreată şi ameţeli
c. brusc fiind precedată de durere vie în hipocondrul drept şi paloare
391. Urmatoarele afirmaţii privind plăgile penetrante sunt corecte:

a. afectează peretele toracic
b. se caracterizează prin fracturi şi luxaţii ale scheletului toracic
c. pot afecta viscerele intraabdominale
392. Pneumotoraxul compresiv, este caracterizat clinic prin:

a. oligurie cu anurie
b. hipertermie şi hipertensiune arterială
c. asfixie, cianoză, respiraţie rapidă şi chinuitoare
393. Hemotoraxul este caracterizat de:

a. hipersonoritate la percuţie
b. matitate la percuţie
c. abolirea murmului vezicular la ascultaţie
394. Voletul costal se caracterizează prin urmatoarele fenomene

fiziopatologice:
a. compresie pulmonară
b. respiraţie paradoxală
c. insuficienţă circulatorie
395. Urmatoarele afirmaţii privind pneumotoraxul închis sub tensiune sunt

corecte:
a. inspecţia evidentiază plaga penetrantă abdominală (echimoze, hematom)
b. leziuni ale organelor toracice
c. leziuni numai ale membrelor superioare
396. Printre semnele clinico-paraclinice ale hemotoraxului major se

numară:
a. are loc scăderea hemoglobinei
b. echografia arată prezenţa lichidului pleural
c. are loc scăderea frecvenţei şi amplitudinii pulsului
397. Organul cel mai frecvent lezat din totalitatea traumatismelor

abdominale, este:
a. splina
b. ficatul
c. rinichiul
398. Traumatismele închise ale abdomenului pot să provoace:

a. leziuni numai ale peretelui abdominal
b. leziuni ale organelor toracice
c. leziuni numai ale peretelui toracic

399. Contuzia abdominală asociată cu leziuni ale organelor viscerale,
poate determina moartea:
a. în cateva minute, prin hemoragii masive provocate de rănirea unui vas
mare
b. în cateva zile prin hemoragie mică
c. în câteva minute, prin hemoragii mici provocate de septicemie
400. Primul ajutor în traumatismul abdominal închis constă în:

a. administrarea de lichide sau medicamente per os
b. aplicarea pungii cu gheaţă pe zona dureroasă a abdomenului
c. administrarea de antialgice
401. Fracturile bazinului includ fracturile oaselor care îl compun:

a. osul coxal, fundul cotilului, ramurile ilio- şi ischiopubiene, sacrul,
coccisul
b. osul femural, ramurile ilio- şi ischiopubiene
c. sacrul, tibia şi coccisul
402. Prin dezinfecţie sunt distruşi sau îndepărtaţi în mare masură

germenii:
a. nepatogeni
b. sporulaţi
c. virali
403. Care tipuri de comprese sunt cele mai frecvent folosite:

a. 15\10 cm
b. 30\15 cm
c. 40\40 cm
404. Obiectele de cauciuc ( tuburi de dren) se sterlizează eficient:

a. prin fierbere
b. la autoclav (temperatura autoclavului să nu depăşească 128ºC)
c. prin stergere cu alcool sanitar
405. Rivanolul se prezintă sub formă de:

a. pulbere galbenă
b. cristale aurii
c. soluţie
406. Violetul de genţiană se utilizează în soluţie de 1%, mai ales în:

a. dermatologie
b. plăgi împuşcate
c. chirurgie, microchirurgie

407. Ligaturarea este indicată pentru cele mai multe vase sangvine cu
diametrul:
a. mai mici de 2 mm
b. peste 2 mm
c. numai de 2 mm
408. Hematomul este:

a. forma cea mai simplă de contuzie
b. reprezintă un revărsat seros limfatic
c. este o acumulare pseudotumorală de sânge extravazat
409. In luxaţie durerea este extrem de vie:

a. şi cedează la calmante obişnuite
b. şi nu cedează la calmante obişnuite
c. şi reducerea luxaţiei este practic singura soluţie de calmare a durerii
410. Arsura de gradul IV:

a. interesează epidermul in totalitate
b. interesează stratul cornos al epidermului
c. interesează inreaga grosime a pielii
411. În primul ajutor în caz de arsuri:

a. victima se stropeşte cu apă la temperatura corpului
b. victima trebuie scoasă de îndata de sub acţiunea agentului vulnerant
c. victimei i se vor administra rapid sedative
412. Degeratura de gradul IV este:

a. denumită şi dermatită eritematoasă
b. caracterizată de instalarea unui edem apreciabil
c. este forma cea mai grava, în care leziunea de gangrena poate interesa
chiar osul
413. În fracturile şi luxaţiile claviculei, scapulei sau ale capului humeral

cel mai folosit mijloc de imobilizare în vederea transportului este:
a. atela din material plastic
b. bandajul în eşarfă
c. faşa elastică
414. Fractura de claviculă uni- sau bilaterală se imobilizează folosind:

a. două atele din matrial lemnos
b. bandajul în ,,8” (bandaj încrucişat în spate întarit cu feşi gipsate)
c. bandajul în ,,8” (bandaj încrucişat în faţă întărit cu feşi gipsate)

415. Gulerul cervical se aplică întotdeauna:
a. pacienţilor paralizaţi în sezonul rece
b. în cazul suspiciunii de lezare a coloanei cervicale
c. doar pacienţilor cu fractură de col femural
416. Hemoragia este cu atat mai abundetă cu cât:

a. plaga arterială este mai largă
b. plaga are margini neregulate
c. interesează numai vasele de sânge capilare
417. Cauzele ce generează ischemia acută:

a. traumatismele arteriale, degeraturile
b. trombozele venoase superficiale
c. arsurile de gradul I
418. Factorii etiologici incriminaţi în apariţia varicelor ,,esenţiale”sunt:

a. ortostatismul prelungit (mai ales profesional, ereditatea)
b. sexul masculin
c. caşexia
419. Există şi varice ,,secundare”unei alte afecţiuni şi anume:

a. platfusul
b. posttraumatice în urma afectării axului venos profund
c. ulcerului varicos
420. Edemele denumite, generic, pana acum câţiva zeci de ani

,,elefantiazis”sunt:
a. o afecţiune a vaselor mici de sânge (capilare)
b. o afecţiune de natura hepatică
c. sunt cauzate de înţepături de insecte
421. Litiaza renală:

a. apare în urma ingerării de săruri de litiu
b. este o boală relativ frecventă la bărbaţii între 30-50 ani
c. este o boală relativ frecventă la femeile între 30-50 ani
422. Calculul pielic (bazinetal) obstrueează:

a. glandele sudoripare
b. glandele salivare
c. calicele mijlociu, cât şi ureterul
423. În caz de calculoză renală bilaterală intervenţia chirurgicală se
efectuează mai întâi pe:
a. rinichiul stâng
b. rinichiul din partea care are o funcţionalitate mai redusă
c. pe ambii rinichi
424. Bolnavul anuric:

a. nu transpiră
b. nu evacuează deloc urina
c. are doar un rinichi
425. Hidrocelul:
a. nu este o afecţiune
b. este o afecţiune a vaginului şi se mai numeşte şi vaginită
c. este o afecţiune a vaginalei testiculare şi se mai numeşte şi vaginalită
426. Vaginalita acută este:

a. o afecţiune a vaginului
b. o scurgere sero-purulentă din vagin
c. hidrocelul acut
427. Hernia inghinală:

a. apare doar la bărbaţi
b. apare doar la femei
c. este mult mai frecventă la bărbaţi decât la femei
428. Hernia intraparietală:

a. este o varietate evolutivă a herniei inghinale
b. ţine de oasele parietale
c. nu există acest termen în literatura de specialitate
429. Hernia crurala (femurală):

a. este identică cu hernia inghinală
b. mai frecventă la femei decât la bărbaţi
c. apare numai la bărbaţi
430. Hernia epigastrică sau hernia liniei albe:

a. nu este dureroasă
b. este dureroasă dar se suportă usor
c. este foarte dureroasă, din cauza prezenţei în ea a ligamentului rotund al
ficatului
431. Desfacerea postoperatorie (sau posttraumatic) a aponevrozelor şi a

muşchilor peretelui abdominal şi ieşirea sub piele a unor organe ale cavităţii
abdominale este definită ca:
a. hernie
b. eventratie
c. evisceraţie

432. Tumorile maligne esofagiene reprezintă 80% din afecţiunile
esofagului şi:
a. sunt de patru ori mai frecvente la bărbaţi (incidenţa maximă între 50-60
ani)
b. sunt de patru ori mai frecvente la bărbaţi (incidenţa maximă între 40-50
ani)
c. afectează în aceeaşi masură bărbaţii şi femeile
433. Disfagia apare când sub influenţa tumorii, lumenul esofagian scade:
a. sub 10 mm
b. sub 5 mm
c. disfagia este doar senzaţia de greutate la inghiţire şi nu apare datorită
scăderii lumenului esofagian
434. Achalazia reprezintă:

a. imposibilitatea stomacului de a secreta suc gastric
b. imposibilitatea de relaxare a cardiei
c. imposibilitatea unei persoane de a se relaxa
435. Diverticulii esofagieni:

a. apar numai la bărbaţi
b. apar numai la femei
c. pastreaza un sediu fix pe unul din pereţii esofagului
436. Ulcerul gastroduodenal este o afecţiune distructivă care se poate

localiza fie pe stomac fie pe duoden:
a. stomac cca. 80% din cazuri, restul 20% pe duoden
b. stomac cca. 20% din cazuri, restul 80% pe duoden
c. nu sunt diferenţe de localizare a ulcerului gastroduodenal
437. Ulcerul gastric şi duodenal afectează ambele sexe, dar:

a. ulcerul gastric este mai frecvent la femei decât cel duodenal
b. ulcerul gastric este mai frecvent la bărbaţi decat cel duodenal
c. nu sunt date legate de frecvenţa acestei boli
438. Hemoragia digestivă:

a. apare numai la femei
b. apare la bolnavii cu afecţiuni pulmonare
c. este un accident destul de frecvent
439. In prezent aparatura modernă ne permite să examinam vizual,

mucoasa esofagiană, gastrică şi duodenală folosind:
a. prima dată gastroscopul şi apoi gastrofibroscopul
b. prima dată gastrofibroscopul şi apoi gastroscopul
c. de la început gastrofibroscopul, aparat care nu este rigid
440. Cauzele hemoragiei digestive superioare sunt numeroase, dar statistic

se înregistrează preponderenţa a:
a. 2 afecţiuni: varice esofagiene, cancer gastric
b. 3 afecţiuni: ulcer gastro-duodenal, eroziuni superficiale, varice
esofagiene
c. 4 afecţiuni: ulcer gastro-duodenal, eroziuni superficiale, varice
esofagiene, cancer gastric
441. Cantitatea de sânge pierdută în volum de1000-1750 ml, ne indică:

a. HDS mică
b. HDS medie
c. HDS mare
442. Canalul coledoc este:

a. lung de 3-4 cm şi larg 2-3 mm
b. lung de 2-3 cm şi larg 5 mm
c. lung de 6 cm şi larg de 6 mm
443. Calculii biliari de colesterol (de culoare galben-maron, duri şi cu

suprafaţa granulară cu aspect uniform), în zona noastră geografică se situează pe
locul:
a. 1 ca frecventă
b. 2 ca frecventă
c. 3 ca frecventă
444. Calculii biliari ,,ca un arici de mare” sunt:

a. calculii biliari pigmentari
b. calculii biliari micşti
c. singura varietate de calculi radioopaci
445. Tomografia computerizată:

a. este o metodă de elecţie în diagnosticarea colecistitelor litiazice
b. nu este o metodă de elecţie în diagnosticare colecistitelor litiazice
c. este metoda care aduce date de ,,mare fineţe” în diagnosticarea
colecistitelor litiazice
446. Tratamentul de elecţie al litiazei veziculare este chirurgical

(colecistectomie) :
a. presupune îndepartarea canalului coledoc
b. presupune îndepartarea calculilor de colesterol
c. presupune îndepartarea colecistului

447. Colecistita acută este o afecţiune caracterizată prin inflamaţia acută a
veziculei biliare şi se dezvoltă:
a. odată în viaţă
b. în majoritatea cazurilor pe substrat litiazic (90%)
c. în majoritatea cazurilor fară substrat litiazic (90%)
448. Chistul hidatic hepatic reprezintă:

a. leziunea produsă de localizarea hepatică a larvei parazitului Ascaris
lumbricoides
b. leziunea produsă de localizarea hepatică a larvei parazitului
Echinococcus granulosus
c. leziunea produsă de localizarea hepatică a unor calculi din săruri de
calciu
449. Excizia reprezintă:

a. acţiunea de îndepărtare a unei parţi din corp
b. secţionarea şi scoaterea din organism, pe cale chirurgicală, a unei
porţiuni de ţesut sau organ
c. secţionarea şi îndepartarea unui segment din corp, prin accident sau prin
intervenţie chirurgicală
450. Rezecţia reprezintă:

a. actul chirurgical prin care se excizează, amputează, extrage sau
enucleează segmente, porţiuni de ţesuturi sau organe lezate în scopul vindecarii
b. înlaturarea, prin metode chirurgicale a unei zone patologice din
organism
c. excizia unei porţiuni, de mărime variabilă (dar considerabilă), între două
secţiuni chirurgicale practicate la nivelul unui organ sau al unui ţesut
451. O perioadă postoperatorie de 7-10 zile fară repercusiuni asupra

vindecării plăgii, o au de obicei persoanele:
a. cu malnutriţie severă
b. cu DZ tip II
c. cu status nutriţional normal
452. Totalitatea manevrelor de refacere anatomică a continuităţii

planurilor unei plăgi şi de menţinere a lor in contact, cu ajutorul unor materiale,
resorbabile, sau neresorbabile, în scopul cicatrizarii ţesuturilor, defineşte:
a. hemostaza
b. sutura chirurgicală
c. pansamentul
453. Termenul ,,SURJET” este:
a. sinonimul – suturi continue
b. sinonimul – suturi simple
c. sinonimul – suturi ,,in X”
454. În cazul plăgilor suturate, pansamentul (eventual printr-un bandaj)

trebuie să fie steril, uscat şi etans cel puţin:
a. o oră (în acest timp epiteliul migrează şi ,,sigilează” plaga)
b. o zi (în acest timp pansamentul devine periculos)
c. 48 ore (în acest timp epiteliul migrează şi ,,sigilează” plaga, pansamentul
devenind dupa aceea inutil)
455. Metoda chirurgicală, prin care se realizează evacuarea la exterior a

colecţiilor lichidiene acumulate în cantităţi patologice în anumite cavităţi naturale sau
neoformate ale organismului, precum şi în perioada postoperatorie, defineşte:
a. drenajul chirurgical
b. puncţia chirurgicală
c. clisma exploratorie
456. Spălatura gastrică este indicată la bolnavii cu:

a. dilataţie acută gastrică postoperatorie
b. anevrism de aortă
c. insuficienţă respiratorie
457. Clisma evacuatorie este indicată la:

a. golirea colonului şi rectului (pregatirea mecanică în intervenţiile
colorectale)
b. bolnavii operaţi pe colon
c. bolnavii cu tromboze hemoroidale
458. La efectuarea clismei evacuatorii se foloseşte ca lichid:

a. apa de la robinet (la temperature corpului)
b. soluţie fiziologică
c. apa cu sapun (500ml sapun lichid/ 500 ml apa)
459. După cantitatea de sânge care se pierde, hemoragia „mare”

presupune:
a. pierderea sub 15% din masa sângelui total
b. pierdera a sub 25% din masa sângelui total
c. pierdera a peste 30% din masa sângelui total
460. Acidul acetil salicilic este:

a. pansament gastric
b. antiagregant plachetar
c. hemostatic

461. Glanda tiroidă:
a. prezintă trei lobi, situaţi în vecinatatea traheei
b. prezintă doi lobi, situaţi de fiecare parte atraheei, uniţi prin istmul
tiroidian
c. se mai numeşte şi „istm tiroidian”
462. Tiroida secretă:

a. două tipuri de hormoni in functie de celulele care-i elaboreaza
b. doua tipuri de hormoni in functie de cei doi lobi
c. doar un tip de hormon (triiodotironin)
463. Tiroiditele reprezintă:

a. denumirea generică, a produselor farmaceutice, folosite în afecţiunile
glandei tiroide
b. formaţiunile tumorale care apar, pe lobii tiroidieni
c. afecţiuni tiroidiene apărute în context autoimun, în cadrul căruia
procesul inflamator poate îmbraca mai multe forme
464. Chiureta pentru mastoidită este un instrument folosit în:

a. ginecologie
b. otorinolaringologie
c. urologie
465. Transiluminarea sinusurilor(diafanoscopia) se face folosind:

a. o lampă specială
b. otoscopul cu oglinda frontală
c. o sursă de lumină - o lanternă în formă de creion
466. Timpanotonul este:

a. un aparat folosit în audiometrie
b. bisturiul (acul de paracenteză)
c. termenul nu denumeşte un instrument medical
467. Infectia aparatului pilosebaceu, deci a foliculului firului de păr şi a

glandei aferente acestui fir de păr, este:
a. un furuncul
b. un abces rece
c. un flegmon
468. Osteomielita acută este:

a. o infecţie a articulaţiilor
b. o infecţie acută a oaselor cu evoluţie dramatică, dacă nu se intervine
terapeutic
c. un termen sinonim cu ,,panariţiu”

469. Donator de sânge poate fi:
a. orice persoană
b. orice persoană sanătoasă între 18-65 ani, cu greutate corporală de peste
50 kg
c. orice persoană sănătoasă între 20-60 ani,cu greutate de peste 70 kg
470. Prelevarea de sânge la o donare va fi de:

a. 5-7 ml/kg corp greutate a donatorului, dar nu mai mare de 450 ml
b. 10-12 ml/kg corp greutate a donatorului, dar nu mai mare de 550 ml
c. în funcţie de hotătârea luată în scris de donator
471. La ora actuală recoltarea de sânge de la donator se face în pungi de

plastic, prelevându-se o dată:
a. 450 ml sânge, cu interval de 6 luni, între, două donări
b. 450 ml sânge, cu interval de cel puţ în 75 zile, între două donări
c. o cantitate de sânge pentru care îşi dă acordul, în scris, donatorul
472. Sângele integral va fi păstrat la frigider:

a. la temperatura de -10°C având termenul de valabilitate nelimitat
b. la temperatura de +4 - -8°C, termenul de valabilitate fiind de 21-28 zile
c. separat pe grupe de sânge
473. Plasma uscată se prepară in instalaţii speciale de liofilizare, se

conservă:
a. la temperatura camerei şi are un termen de utilizare de 1 an
b. la temperatura camerei şi are un termen de utilizare de 6-10 ani
c. în flacoane de sticlă, la frigider şi are termen de utilizare nelimitat
474. Sângele şi derivatele de sânge (cu excepţia plasmei uscate şi

defibrinate) se transportă:
a. în cutii de carton sigilate
b. în lăzi de inox cu încuietori speciale
c. în lăzi sau valize izoterme (prevăzute cu gheaţă)
475. În esenţă transfuzia de sânge este:

a. un gest de onoare
b. un gest umanitar
c. o grefa de ţesut sanguin
476. Trusa de perfuzie pentru sânge din material plastic:

a. are o sită în interiorul picurătorului
b. nu are o sită în interiorul picurătorului
c. are sită dublă din matase sintetică în interiorul picurătorului

477. Ulcerul gastro-duodenal apare cel mai frecvent la vârsta de:
a. 20-40 ani (pentru localizare duodenală) şi 30-50 ani (pentru localizare
gastrică)
b. 30-50 ani (pentru localizare duodenală) şi 20-40 ani (pentru localizare
gastrică)
c. 30-50 ani pentru ambele localizări
478. Ulcerul gastro-duodenal este întalnit mai frecvent la bărbati decât la

femei, raportul fiind de :
a. 4/1
b. 3/1
c. 2/1
479. Cel mai preţios caracter pe care îl are durerea în ulcerul gastro-
duodenal este:
a. periodicitatea
b. ritmicitatea
c. celeritatea
480. În ulcerul duodenal durerile apar:

a. imediat după masă
b. la o oră după masă
c. tardiv
481. Sindromul Zollinger-Ellison este:

a. o tumoră pancreatică a insulelor Langerhans cu celule beta
b. o tumoră la nivelul mucoasei gastrice
c. o tumoră la nivelul mucoasei duodenale
482. În ulcerul gastro-duodenal, examenul radiologic este obligatoriu şi ne

poate oferi ca semn direct:
a. spasmul musculaturii gastro-duodenale
b. nişa
c. modificari cicatriceale ale mucoasei
483. Cea mai frecventă complicaţie a ulcerului gastro-duodenal este:

a. perforaţia
b. stenoza
c. hemoragia gastro-duodenală
484. Enterita este o inflamaţie a:

a. intestinului subţire
b. intestinului gros
c. duodenului

485. Colitele sunt afecţiuni provocate de inflamaţia intestinului gros,
procesul inflamator putand interesa :
a. colonul în intregime (colite difuze)
b. numai unele părţi ale colonului (colite segmentare)
c. ambele situaţii
486. Virusul hepatitei „A”, pătrunde în organism:

a. pe cale orală
b. pe cale orală, însa poate fi inoculat şi parenteral
c. numai pe cale parenterală
487. In tratamentul hepatitei cronice agresive, arma cea mai eficace o

reprezintă:
a. vitaminele din grupul B
b. corticoterapia
c. dietoterapia
488. Cea mai frecventă complicaţie a cirozelor este:

a. hemoragia digestivă superioară
b. encefalopatia hepatoportală
c. coma hepatică
489. În cirozele hepatice complicate cu encefalopatie portală, aportul de

proteine din dietă va fi:
a. ridicat
b. redus
c. nu are importanţă
490. În tratamentul ascitei dieta va fi:

a. hipersodată
b. hiposodată şi bogată în potasiu
c. bogată în potasiu
491. În tratamentul ascitei, ca diuretice se folosesc cu mult succes:

a. spironolactona
b. nefrix
c. ederen
492. Chistul hidatic hepatic este o boala determinata de:

a. nematodul Ankylostoma duodenale
b. dezvoltarea in ficat a embrionului Taenia echinococus
c. infectia cu Ascaris lumbricoides

493. În colica biliară sediul durerii este în:
a. hipocondrul drept
b. hipocondrul stâng
c. hipogastru
494. In colica biliară durerea iradiază:

a. în umărul şi membrul toracic drept
b. în umărul drept, către baza hemitoracelui drept sau în regiunea
omoplatului
c. în faţa interna a coapsei drepte şi spre organele genitale
495. Cea mai de temut complicaţie a colecistitei acute este:

a. angiocolecistita
b. diverticuloza
c. perforaţia colecistului
496. Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii:

a. ale cailor biliare extra- si intrahepatice
b. ale intestinului gros
c. ale intestinului subtire
497. Ca simptomatologie, angiocolita acută prezintă:

a. prurit, leziuni papuloase
b. triada: febră, durere, icter
c. eritem facial, prurit
498. Dintre factorii etiologici ai pancreatitei acute hemoragice, pe primul

loc se situează:
a. litiaza biliară si cea coledociană
b. hepatita epidemică
c. parotidita epidemică
499. In pancreatita acută hemoragică, ca masură dietoterapică:

a. se creşte aportul caloric
b. se creşte necesarul de glucide
c. în primele 4-5 zile se interzice alimentaţia pe cale orală
500. Durerea, în pancreatita acută hemoragică, este:

a. cu iradiere posterioară sau „în bară”, severă, cu localizare in epigastru
b. moderată, localizată în hipocondrul stâng
c. localizată în hipogastru cu iradiere în umărul drept

501. Stadiul incipient din cancerul pancreasului, prezintă ca manifestări:
a. durere cu iradiere în umărul stâng
b. durere în hipocondrul drept
c. sindromul dispeptic
502. Diabetul zaharat este o boală de metabolism care se datorează:

a. insuficienţei de hormon ACTH
b. insuficienţei absolute sau relative de insulină din organism
c. insuficienţei de hormon TSH
503. Coma diabetică, complicaţia cea mai grava a diabetului zaharat, poate
fi declanşată de:
a. supradozare de insulină
b. oprirea sau diminuarea nejustificată a tratamentului cu insulină
c. eforturi fizice mari
504. Coma hipoglicemică, una din complicaţiile acute ale diabetului

zaharat, poate fi determinata de:
a. supradozare de insulină
b. exces alimentar
c. efort fizic moderat
505. Guta este o boala metabolică caracterizată biochimic prin:

a. hipoglicemie
b. hiperuricemie
c. hiperlipidemie
506. Hiperlipidemiile sunt boli metabolice caracterizate prin:

a. creşterea concentraţiei sanguine a HDL - colesterol
b. creşterea concentraţiei plasmatice a colesterolului şi trigliceridelor
c. scăderea concentraţiei plasmatice a colesterolului
507. Valorile normale ale glicemiei se situeaza intre limitele:

a. 35-60 mg%
b. 66-110 mg%
c. 100-200 mg%
508. Valorile normale ale colesterolului se situează între limitele:

a. 600-700 mg%
b. 180-280 mg%
c. 50-90 mg%
509. Valorile normale ale creatininei se situează între:
a. 0,6-1,20 mg%
b. 4-5 mg%
c. 2-3 mg%
510. Antibiograma reprezintă:

a. determinarea dozelor de antibiotice
b. identificarea germenului patogen şi determinarea sensibilităţii acestuia
faţă de diferite antibiotice
c. clasificarea antibioticelor după spectrul de acţiune
511. Şocul anafilactic apare cel mai frecvent în urmatoarele cazuri:

a. alergie medicamentoasă, înţepături de insecte, alergie alimentară
b. infarct miocardic, tamponada cardiacă, leziuni precardiace
c. în urma patrunderii bruşte în torentul circulator de bacterii şi/sau
toxinele acestora, în cantităţi mari
512. Regimul hipocaloric se foloseşte în special în:

a. boli hepatice
b. obezitate
c. boli renale
513. Regimul hiposodat este recomandat în:

a. diabetul zaharat fără complicaţii
b. afectiuni cardiace şi renale
c. ulcer gastric
514. În ulcerul gastro-duodenal mesele se servesc:

a. neregulat, în cantitati mari
b. în cantităţi mici de trei ori pe zi
c. la ore fixe, 5-6 pe zi in cantitati moderate, in liniste fara graba
515. În hipertensiunea arterială sunt interzise:

a. fructele şi legumele crude
b. laptele, iaurtul şi brânzeturile degresate
c. sarea şi grăsimile alimentare
516. În ateroscleroză se pot consuma din abundentă

a. legume ca salate proaspete şi zarzavaturi
b. smântană, slănină, ouă
c. afumături, conserve, condimente

RĂSPUNSURI CORECTE
1. b pag. 23, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu
2. c pag. 72, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu
8. a pag. 135, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu
21. a pag 41, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu
32. a pag. 72, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă
33. c pag. 150, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă
34. b pag. 155, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă
36. c pag. 272, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă
40. c pag. 128, Urgente medico-chirurgicale L.Titirca
49. b pag.125, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu
62. a pag. 40-41, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.
Borundel
63. c pag. 44, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.
Borundel
64. a pag. 54, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.
Borundel
65. b pag. 62, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
82. b pag. 426, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru
83. c pag. 426, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru
84. a pag. 427, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru
87. b pag. 429, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F.Chiru
94. c pag. 95, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
95. a pag. 30, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
96. b pag. 99, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
106. b pag. 204-205, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
112. a pag. 343-347, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă
113. a pag. 343-347, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
116. c pag. 344-347, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
117. c pag. 343-347, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
124. c pag. 343-349, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă
136. b pag.50, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea
137. a pag.50, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea
142. c pag.51, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea
156. c pag. 110, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea
157. a pag. 113, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea
158. c pag.110-113, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea
171. b pag.123-124, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea
174. a pag.30, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu
Tiberiu Vlad
175. b pag.33, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu
Tiberiu Vlad
176. c pag. Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu
Tiberiu Vlad
177. b pag 41, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu
Tiberiu Vlad
178. a pag 244, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
180. c pag 276, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu
Tiberiu Vlad
181. a pag.266, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
199. b pag. 175, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
Tiberiu Vlad
206. b pag.19, Puericultură şi Pediatrie E. Chiţimia
209. b pag.118, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia
210. c pag.128, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia
213. b pag. 126, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia
215. a pag.187, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia
220. b pag.240, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia
225. b pag. 409, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea
227. a pag.462, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea
229. c pag. 463, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea
230. c pag.130, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea
234. c pag. 26, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea
238. b pag.110, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea
269. a pag. 557 Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea
278. b pag. 48, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea
318. a pag. 495 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii C.
Borundel
319. b pag. 435 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c.
Borundel
320. c pag. 419 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c.
Borundel
321. a pag. 628 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c.
Borundel
Borundel
Borundel
324. a pag. 803 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c.
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
343. a pag 18, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
344. a pag 19, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă
345. c pag 28, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă
346. b pag 25, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă
365. c pag 88, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
366. b pag 89, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
379. a pag 235, Urgenţe medico-chirurgicale L.. Titircă
390. a pag 95, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă
395. c pag 300 Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
402. a pag. 33, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin
404. b pag. 49, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin
407. b pag. 58, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P.. Florin
408. c pag. 69, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin
411. b pag.121, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin
425. c pag.200, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin
432. a pag.233, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin
435. c pag.241, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin
438. c pag. 242, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P.. Florin
476. a pag. 534, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P Florin

Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel

Borundel
Borundel
Borundel
502. b pag.705, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.
Borundel
503. b pag.125 Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
504. a pag.127 Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
Borundel
Borundel
Borundel
Borundel
509. a pag.132, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.
Borundel
Borundel
511. a pag.269, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă
Borundel
Borundel
514. c pag.116, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.
Borundel
515. c pag.118, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.
Borundel
516. a pag.120, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.
Borundel

ÎNTREBĂRI DIN LEGISLAŢIE PENTRU EXAMENUL DE
TRECERE DE LA DEBUTANŢI LA BAZĂ – ASISTENŢI MEDICALI
BIBLIOGRAFIE:
1. O.U.G.144/2008 - privind exercitarea profesiei de asistent medical

generalist, moaşă şi asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului
Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.
2. Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
3. Codul de etică şi deontologie profesională al asistenţilor medicali
generalişti, moaşe şi asistenţi medicali din România.
4. Ord. 916/2006 – privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire
şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare.
1.Ce se înţelege prin pacient?

a. o persoană care îngrijeşte bolnavul
b. o persoană sănătoasă sau bolnavă ce utilizează serviciile de sănătate
c. o persoană ce nu utilizează serviciile de sănătate
2. Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine şi o alta opinie medicală?

a. a doua opinie medicală nu este importantă pentru pacient în alegerea
modalităţilor de îngrijire şi tratament
b. da, are dreptul de a cere şi de a obţine şi o altă opinie medicală
c. are dreptul doar la o singură opinie medicală
3. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor

medicale propuse, a riscurilor potenţiale sau a neefectuării tratamentului şi
nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic
şi prognostic?
a. da are dreptul de a fi informat asupra tuturor informaţiilor privind starea
sa de sănătate cat şi a modalităţilor de îngrijire şi tratament
b. pacientul nu are dreptul de a avea acces la informaţiile medicale privind
starea sa de sănătate
c. are dreptul doar de a afla diagnosticul, fără a-şi exprima dorinţa asupra
modalităţii de îngrijire
4. În cazul în care furnizorii sunt obligaţi să recurgă la selectarea pacienţilor pentru

anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face
numai pe baza criteriilor:
a. materiale ale pacientului
b. pe baza criteriilor religioase
c. medicale
5. Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă:

a. există condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat
b. in orice condiţii
c. dacă există personal acreditat, condiţiile de dotare nu sunt importante
6. Pacientul are dreptul la confidenţialitate?

a. confidenţialitatea nu este necesara în cazul bolnavilor în stare terminală
b. se păstrează confidenţialitatea numai asupra actului medical dar nu şi
datelor despre pacient
c. informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în
care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod
expres
7. Pacienţii în faze terminale au dreptul la îngrijiri medicale?

a. ingrijirile pacienţilor în faze terminale se acorda numai de către familie
b. au dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate
c. au dreptul numai daca costul îngrijirilor nu este ridicat
8. Este necesar acordul pacientului în cazul unei intervenţii chirurgicale?

a. consimţământul pacientului nu este obligatoriu în cazul participării sale
în învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică
b. pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală,
asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa
c. in cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă,
acesta nu se poate efectua fără consimţământul pacientului
9. Pacientul poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate spitalicească?

a. da, numai cu acordul directorului unităţii medicale, indiferent dacă
pacientul îşi dă sau nu acordul
b. nu poate fi fotografiat sau filmat decât dacă pacientul este în fază
terminală
c. nu poate fi fotografiat sau filmat fără consimţământul său, cu excepţia
cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi
evitării suspectării unei culpe medicale
10. Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale de urgenţă?

a. nu are dreptul dacă pacientul nu are asigurare medicală
b. are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă, de asistenţă
stomatologică de urgenţă şi de servicii farmaceutice, în program continuu
c. are dreptul numai primele 24 de ore, apoi indiferent de starea pacientului
acesta este încredinţat familiei, dacă pacientul nu are asigurare medicală
11. Obiectul de activitate al OAMGMAMR este:

a. controlul exercitării profesiei de asistent medical sau moaşă cu drept de
liberă practică

b. supravegherea exercitării profesiei de asistent medical sau moaşă cu
drept de liberă practică
c. controlul şi supravegherea exercitării profesiei de asistent medical sau
moaşă cu drept de libera practică
12. Obligaţiile asistentului medical /moaşei decurg din:

a. numai din normele cu caracter profesional elaborate de OAMGMAMR
b. numai din prevederile contractului individual de muncă
c. normele şi reglementările legale, prevederile contractului individual de
muncă, regulamentele de ordine interioar
13. Constituie încalcări ale regulilor etice:

a. avansarea profesională la locul de muncă
b. blamarea şi defaimarea profesională sau oricare act/fapt care poate aduce
atingere demnităţii profesionale a asistentului medical /moaşei
c. doar calomnierea profesională
14. Orice circumstanţă care poate prejudicia îngrijirea sau calitatea tratamentelor, în
special în ceea ce priveşte efectele asupra persoanei sau care limitează exerciţiul
profesional al asistentului medical/moaşei:
a. se aduce la cunostinţa persoanelor competente, autorităţilor profesionale
(inclusiv OAMGMAMR)
b. nu presupune un act de intervenţie din partea asistentului medical/moaşei
c. nu prezintă precizari în codul de etică şi deontologie profesională al
asistenţilor medicali/moaşelor
15. Conform dispoziţiilor legale, asistentul medical/moaşa nu face discriminări

privind:
a. starea de bolă
b. apartenenţa etnică, originea naţională sau socială, opţiunile politice
c. starea de saţietate
16. Asistentul medical/moaşa este obligat să raspundă la chemare, chiar să-şi ofere de
bună-voie serviciile de îngrijire, imediat ce a luat cunoştinţă despre:
a. un eveniment rutier
b. un eveniment festiv
c. o calamitate naturală
17. Consimţămantul dat de către pacient cu privire la o intervenţie medicală se face:

a. verbal
b. în scris
c. nu e necesar
18. Refuzul pacientului de a se supune unei intervenţii medicale necesare se face:

a. după explicarea consecinţelor refuzului, în scris
b. în scris sau verbal, la alegerea personalului medical
c. în scris sau verbal, la alegerea pacientului
19. Consimţămantul pacientului nu e obligatoriu:
a. când pacientul este medic
b. când pacientul este orice fel de cadru medical
c. când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie
medicală de urgenţă
20. Secretul medical (profesional):

a. este obligatoriu
b. nu este obligatoriu
c. prezintă obligativitatea păstrării doar cu privire la bolile incurabile
21. Secretul profesional (medical):

a. exista obligativitatea legală, etică sau morală de a ţine secretul
profesional faţă de medicii sau asistenţii medicali neimplicaţi în îngrijirea unui
anumit pacient, deoarece cadrele medicale ar fi astfel blocate să împărtăşeasca unui
alt coleg din experienţa profesională acumulată
b. nu există obligativitatea legală, etică sau morală de a ţine secretul
profesional faţă de medicii sau asistenţii medicali neimplicaţi în îngrijirea unui
anumit pacient dacă respectivul pacient nu a solicitat în scris acest lucru
c. se ţine şi faţă de colegi sau alte personae din sistemul sanitar neinteresate
în tratament
22. Constituie obiect al secretului profesional:

a. tot ceea ce asistentul medical/moaşa a aflat, în calitatea sa de
profesionist, despre viaţa intima a pacientului
b. tot ceea ce asistentul medical/moaşa a aflat, în calitatea sa de
profesionist, despre diagnostic sau tratament
c. tot ceea ce asistentul medical/moaşa a aflat, în calitatea sa de amic,
despre viaţa intima a pacientului sau despre diagnosticul ori tratamentul bolii acestuia
23. În cazul încalcarii obligaţiei de a păstra secretul profesional, asistentul

medical/moaşa, raspunde:
a. penal
b. disciplinar
c. disciplinar şi penal
24. Informaţiile ce se constituie în secret profesional pot fi împărtăşite în cazul în

care:
a. asistentul medical/moaşa consideră că acele informaţii nu sunt
importante pentru pacient
b. cand aceste informaţii îi sunt solicitate de catre medicul şef neimplicat în
îngrijirea medicală a acelui pacient

c. când pacientul şi-a dat consimţămantul expres pentru divulgarea acestor
informaţii
25. Biroul executiv al O.A.M.G.M.A.M.R. este alcătuit din :

a. 1 preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar
b. 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte, 2 secretari
c. 1 preşedinte, 1 preşedinte de onoare, 4 vicepreşedinţi, 1secretar
26. Adunarea Generală Naţională a O.A.M.G.M.A.M.R., este constituită din

reprezentanţi aleşi la nivel judeţean, respectiv al Municipiului Bucureşti, conform
următoarei norme de reprezentare:
a. 1 reprezentant, la 250 membrii
b. 1 reprezentant, la 500 membrii
c. 1 reprezentant, la 1000 membrii
27. Autorizarea exercitării profesiei de asistent medical generalist, a moaşei şi a

asistentului medical, se realizează prin eliberarea unui certificate de membru, de
către:
a. Ministerul Sănătăţii şi Familiei
b. Autoritatea de Sănătate Publică
c. Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor
medicali din România
28. Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali, trebuie să realizeze

numărul minim de credite, stabilit de către Consiliul Naţional al OAMGMAMR pe
parcursul:
a. unui an
b. 3 ani
c. 5 ani
29. Biroul Consiliului Judeţean, respectiv al Municipiului Bucureşti al

O.A.M.G.M.A.M.R, este format din:
a. 1 preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar
b. 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte, 1 secretar
c. 1 preşedinte, 3 vicepreşedinţi, 1 secretar
30. Consiliul Naţional al O.A.M.G.M.A.M.R. este legal constituit, în prezenţa a:

a. cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului
b. jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului
c. 1/3 din numărul total al membrilor consiliului
31. Pregătirea asistenţilor medicali generalişti, al moaşelor şi al asistenţilor medicali

se realizează prin următoarele forme de învăţământ:
a. învăţământ universitar sau învăţământ sanitar postliceal
b. doar învăţământ universitar
c. doar învăţământ sanitar postliceal
32. Conform prevederilor O.U.G. 144/2008, membrii consiliului judeţean respectiv ai

Municipiului Bucureşti, au fost aleşi de Adunarea Generală a asistenţilor medicali
generalişti, al moaşelor şi asistenţilor medicali, prin:
a. vot secret, în prezenţa a cel puţin 1/3 din numărul total al reprezentanţilor
aleşi
b. vot secret cu majoritate simplă, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul
reprezentanţilor aleşi
c. vot deschis cu majoritate simplă
33. Înscrierea în Registrul Unic al asistenţilor medicali generalişti, al

moaşelor şi asistenţilor medicali, se face de către:
a. Ministerul Sănătăţii şi Familiei
b. Autoritatea de sănătate publică
c. O.A.M.G.M.A.M.R.
34. Educaţia continuă a asistenţilor medicali generalişti, a moaşelor şi a

asistenţilor medicali se realizează de furnizori acreditaţi cu avizul :
a. O.A.M.G.M.A.M.R.;
b. Ministerul Economiei şi Comerţului;
c. Ministerul Mediului
35. Atribuţiile asistentei medicale în supravegherea şi controlul infecţiilor

nosocomiale sunt:
a. Informează cu promptitudine medicul de gardă în legătură cu apariţia
semnelor de infecţie la unul dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea sa;
b. Raportează instituţiilor de sănătate publică cazurile de infecţii
nosocomiale;
c. Monitorizează impactul utilizării de antibiotice şi al politicilor de control
al infecţiilor la nivelul spitalului.
36. Infecţia nosocomială este infecţia contractată în unităţile sanitare cu

paturi şi definiţia ei se bazează pe:
a. Date clinice, epidemiologice şi de laborator;
b. Date epidemiologice;
c. Date statistice.
37. Ordinul care implementează normele de supraveghere, prevenire şi

control al infecţiilor nosocomiale este:
a. Ordinul 914/2006;
b. Ordinul 916/2006
c. Ordinul 261/2004.
38. Infecţiile nosocomiale la bolnavul cu spitalizare cronică sunt:

a. Infecţiile intracraniene;
b. Infecţiile cutanate şi ale ţesuturilor moi;
c. Omphalita.
39. Infecţiile nosocomiale ale ţesutului sangvin sunt:

a. Septicemia dovedită etiologic, septicemia clinică, septicemia
nosocomială prin cateterism central;
b. Septicemia nosocomială prin cateterism central, septicemia clinică;
c. Septicemia clinică, septicemia dovedită etiologic şi epidemiologic.
40. Înregistrarea şi declararea infecţiilor nosocomiale se face pe:

a. Foaia de observaţie a pacientului;
b. Scrisoarea medicală;
c. Fişa cazului de infecţie nosocomială.
41. Responsabilitatea corectitudinii datelor înregistrate în „Fişa cazului de

infecţie nosocomială” revine:
a. Medicului şef de secţie;
b. Medicului epidemiolog:
c. Medicul în îngrijirea căruia se află pacientul.
42. Fişele cazurilor de infecţii nosocomiale vor fi transmise imediat:

a. Comitetului director al unităţii sanitare;
b. Compartimentului de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;
c. Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti.
43. Recoltarea corecta a probei de urină pentru examenul microbiologic se

efectuează obligatoriu în condiţii de asepsie, respectiv:
a. Proba de urină curată din jetul mijlociu;
b. De pe vârful de cateter urinar;
c. Proba de urină curată din primul jet.
44. Infecţia plăgii operatorii superficiale (de incizie) apare intr-un interval
de:
a. 30 de zile;
b. 40 de zile;
c. 50 de zile.
45. Infecţia plăgii operatorii profunde cointeresează:

a. Organul şi cavitatea instrumentată;
b. Infecţia plăgilor de arsuri;
c. Secreţia purulentă de la nivelul inciziei.
46. Nu pot fi considerate infecţie a inciziei superficiale, infecţiile localizate

la nivelul:
a. Ţesutului cutanat;
b. La nivelul episiotomiei;
c. Ţesutului subcutanat.
47. Pentru susţinerea diagnosticului de pneumonie nosocomială trebuie să

existe o creştere a titrului anticorpilor IgG:
a. De cel puţin 6 ori;
b. De cel puţin 10 ori;
c. De cel puţin 4 ori.
48. Examenul microbiologic prin culturi efectuate din secreţiile expectorate

pot fi utilizate pentru:
a. Diagnosticul etiologic;
b. Evidenţierea serologică a anticorpilor IgG;
c. Evaluarea sensibilităţii la antibioticele chimioterapice.
49. Septicemia este:

a. Infecţia nosocomială cutanată şi ale ţesuturilor moi;
b. Infecţia nosocomială a ţesutului sangvin;
c. Infecţia nosocomială a meningelui.
50. Flebita purulentă, confirmată prin cultură pozitivă din recoltarea de pe

cateterul vascular, este considerată:
a. Septicemie;
b. Pseudobacteriemie;
c. Infecţie locală vasculară.
51. Infecţia sangvină se consideră nosocomială în relaţie cu folosirea

cateterului, dacă apare la:
a. 21 de ore;
b. 48 de ore;
c. 10 ore.
52. Rezultatul unei culturi de pe cateterul central este considerat

semnificativ pozitiv dacă depistează un număr de:
a. 11 colonii / unitate;
b. 15 colonii / unitate;
c. 13 colonii / unitate.
53. Din subgrupa infecţiilor nosocomiale ale pielii nu fac parte:

a. Fasceita necrozantă;
b. Mastita;
c. Celulita necrozantă.
54. Abcesele mamare sunt considerate infecţii nosocomiale dacă apar în:
a. În primele 7 zile după naştere;
b. În primele 15 zile după naştere;
c. În a 18-a zi după naştere.

RĂSPUNSURI
1. b Art. 1 lit.a. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.

2. b Art. 11 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
3. a Art. 6 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
4. c Art. 291it l. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
5. a Art. 30 lit. 1. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
6. c Art. 22 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
9. c Art. 20 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
11. c cf.art.1 din Codul de etică şi deontologie profesională
13. b cf.art.18 din Codul de etică şi deontologie profesională
14. a cf.art.25 din Codul de etică şi deontologie profesională
25. c Articolul 55 aliniatul 2, O.U.G.144/2008
26. b Articolul 52 aliniatul 1, O.U.G.144/2008
28. a Articolul 46 aliniatul 4, O.U.G.144/2008
31. a Articolul 72 aliniatul 1, O.U.G.144/2008
33. c Articolul 40 aliniatul 1 litera L, O.U.G.144/2008
34. a Articolul 23, O.U.G.144/2008
35. a – pagina 1- Ord.91/.2006;
36. a – pagina 1 – Ord.916/2006
37. b – pagina 1 – Ord.916/2006
38. b – pagina 21 – Ord.916/2006
39. a – pagina 10 – Ord. 916/2006
40. c– pagina 22 – Ord. 916/2006
41. c – pagina 22 – Ord. 916/2006
42. b – pagina 22 – Ord. 916/2006
43. a – pagina 7 – Ord. 916/2006
44. a – pagina 8 – Ord. 916/2006
45. a – pagina 8 – Ord. 916/2006
46. b – pagina 8 – Ord. 916/2006
47. c– pagina 9 – Ord. 916/2006
48. c – pagina 10 – Ord. 916/2006
49. b – pagina 10 - Ord. 916/2006
50. c – pagina 10 – Ord. 916/2006
51. b – pagina 11 – Ord. 916/2006
52. b– pagina 11 – Ord. 916/2006
53. b – pagina 12 – Ord. 916/2006
54. a – pagina 13 Ord. 916/2006

Culegere de Intrebari AMG

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere de Intrebari AMG

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMENUL DE TRECERE

1. BOCÂRNEA C., Boli infecţioase şi epidemiologie, Ed. Info-Team 1999;

1. Sterilizarea în etuva cu aer cald - Poupinel se face astfel:

2. Infecţiile nozocomiale reprezintă:

3. Metroragia este o hemoragie:

4. Primitorii universali sunt persoanele care au grupa sangvină:

5. Transfuzia este indicată:

6. Apendicita, în care apendicele şi-a pierdut elasticitatea, este flasc, cu

7. În ocluziile intestinale abdomenul este:

8. Hemostaza spontană este deficitară la:

9. Durata de viaţă a unui eritrocit este:

10. Proba de compatibilitate biologică sau în vivo care se face la transfuzia

11. Nu pot fi donatori:

12. Transfuzia este contraindicată în:

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI 2

14. Gangrena gazoasă este o infecţie supraacută produsă de:

15. Panariţiile sunt:

16. Hemostaza spontană se produce:

17. Şocul cordiogen are drept cauze principale:

18. Hematemeza reprezintă:

19. Când s-a produs leşinul, victima trebuie aşezată:

20. Proba de compatibilitate directă (in vitro) se face cu metoda

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI 3

22. Infecţia nozocomială reprezintă:

24. Ocluzia intestinală cauzată de obstacole care astupă sau blochează

25. „Marea dramă abdominală” este:

26. Sterilizarea prin vapori supraîncălziţi şi sub presiune se face la:

27. Apa oxigenata se prepară cu perhidrol, concentraţia folosită fiind de:

28. Care din următoarele semne confirmă cu certitudine o fractură:

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI 4

30. Hemoptizia este o hemoragie exteriorizată din:

32. Ritmul atrial patologic, regulat şi foarte rapid (250-300 b/min) se

33. În intoxicaţia acută prin ingestie cu acizi corozivi este contraindicată:

34. În intoxicaţiile cu insecticide organoclorurate:

35. Şocul datorat introducerii în circulaţie a unor substanţe străine,

36. Şocul septic evoluează în trei stadii, stadiul I fiind:

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI 5

38. Starea în care bolnavul prezintă hipersomnie profundă, putând fi

40. Dacă în prezenţa unui bolnav aflat în comă, se percepe miros de

41. Valoarea normală a frecvenţei cardiace la nou-născut este:

42. Furunculul este o infecţie produsă de:

43. Autoclavul este un aparat prin care se realizează:

44. Dezinfecţia reprezintă metoda prin care:

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI 6

46. Prin sterilizare se realizează:

47. Infecţiile intraspitalicesti reprezintă acele infecţii:

48. Contuziile sunt traumatisme care:

49. În resuscitarea cardio-respiratorie raportul optim dintre ritmul

50. În hemoragiile arteriale sângele:

51. Hemostaza spontană se produce:

52. Hematocritul reprezintă:

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI 7

54. Hemoragiile digestive inferioare:

55. Hernia reprezintă:

56. Mastitele sunt:

57. Cel mai important mijloc de a descoperi apărarea musculară, în cazul

58. Sângele transportă oxigenul către ţesuturi prin intermediul:

59. Cel mai important catabolit al activităţii tisulare este:

60. Ph-ul sangvin, de 7,4 nu suportă variaţiuni mai mari, de:

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI 8

62. Etiologia este partea patologiei care se ocupă cu:

63. Profilaxia bolilor cuprinde:

64. Creşterea temperaturii peste 37º Celsius se numeşte: