Sunteți pe pagina 1din 3

Genul epic

Definitie
 Genul epic reprezinta genul literar care cuprinde opere scrise in versuri sau in proza
in care este remarcata prezenta naratorului, a personajelor si a actiunii.

Caracteristici

 apare naratorul care nareaza la persoana a III-a, fiind omniscient si omnipresent,


sau la persoana I, fiind personaj .
 actiunea cuprinde momente ale subiectului care in functie de tipul operei surprind
faptele cronologic sau nu
 sunt prezente reperele spatiale si temporale -personajele prezente in actiune sunt
tipologizate dupa diferite criterii
 se remarca prezenta limbajului artistic in care sunt acceptate si arhaismele si
regionalismele
 sunt prezente toate modurile de expunere (naratiunea, dialogul (monologul),
descrierea)
 la nivel structural, textul poate cuprinde parti si capitole

Specii literare in genul epic


In versuri

 balada
 poemul
 fabula
 legenda

In proza

 basmul
 legenda
 schita
 povestirea
 nuvela
 romanul
Chirita in provintie
de Vasile Alecsandri
 Vasile Alecsandri a ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de veac. Talent cu resurse
multiple, Alecsandri si-a castigat merite de seama in poezie, in dramaturgie si in proza.

 Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, al unei singure trasaturi de caracter
(gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca.

 Personajul Cucoana Chirita ramane unul dintre cele mai reusite personaje comice din
dramaturgia romaneasca.

 „Chirita in provintie” este structurata pe doua acte.


Actul intai prezinta personajele, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de la Iasi
prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita se plictisise de
provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si Luluta.
 „Chirita in provintie”, comedie de moravuri, surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul
apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor.

 Actiunea comediei „Chirita in provincie” o prezinta pe Chirita, dupa ce-si maritase cele doua fete, intr-
o alta ipostaza, caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la 1848, cand mica boierime este
dornica de parvenire.

 Chirita VREA sa-si vada sotul ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei, sa-l casatoreasca cu Luluta, o fata
orfana, dar care va mosteni o mare avere.
DAR, Luluta este indragostita de Leonas, un tanar istet si cinstit, care intors din strainatate, vine la
Barzoieni pentru a se casatori cu Luluta, spre indarjirea Chiritei care incearca sa se opuna.

 Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina, e o cucoana cu teribile fandoseli
cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Chirita poate fi socotita ca o
caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi
incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi.
 Opera “Chirita in provintie” se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu
sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul.

Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale, iar ideea care se
desprinde din continutul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara.

Un scurt REZUMAT. Chirita este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa
parvina, sa adune avere si astfel, sa intre in randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa obtina functia
de ispravnic, ca tot prin abuzuri sa se imbogateasca. In casa ei locuieste Luluta, o nepoata orfana, dar
care mosteneste o avere importanta. De aceea Chirita vrea sa-1 casatoreasca pe Gulita, baiatul ei
cam lipsit de minte si de educatie, cu Luluta. Luluta il iubeste pe Leonas.
Acesta se deghizeaza in vizitiu si se preface ca are o pricina cu Barzoi, ca s-o poata vedea pe Luluta
si sa intre in casa. El afla de felul, in care trebuie sa cumpere un curcan si sa-l dea ca plocon, fiindca
la ispravnic nu se intra cu mana goala. A doua oara vine imbracat ca ofiter si pretinde sa locuiasca in
casa. El ii face curte Chiritei si aceasta-i da portretul, ca semn ca-1 accepta. A treia oara vine imbracat
ca actrita. Luluta, care se preface ca a innebunit, il recunoaste si cere sa fie logodita cu actrita. In fata
invitatilor chemati la logodna lui Gulita cu Luluta, Chirita si Barzoi sunt nevoiti sa accepte casatoria
dintre Leonas si Luluta, fiindca Leonas a obţinut functia de ispravnic, si o santajeaza pe Chirita cu
portretul.
 De asemenea, Vasile Alecsandri critica administratia si moravurile sociale prezente in aceasta
comedie.
Chirita este un personaj comic, care creeaza situatii comice. Mijloacele de realizare a comicului
sunt variate: comicul de limbaj – personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl, furculision,
fripturision) , utilizarea calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutiunilor), utilizarea
unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de caracter – personajele sunt ridicule
prin contrastul dintre esenta si aparenta ; comicul de nume – cele mai multe sunt diminutive – Luluta,
Gulita, Chirita ; comicul de moravuri – ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia. Formele comicului sunt
umorul si ironia.
 Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, iar Leonas este tipul tanarului
inteligent.
Chirita 1-a adus in casa pe musiu Sarl, ca sa-i invete frantuzeste pe ea si pe Gulita. Din acest motiv,
jocul umoristic cu limbajele este un procedeu realist, iar comedia este si ea realista prin spiritul critic,
prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala.
Totodata dialogul este caracterizat de o mare naturalete, iar caricaturizarea vorbirii strainilor
predomina.
Cuplul tinerilor indragostiti, antitetici celorlalti membri ai familiei Barzoi, reusesc sa inlature piedicile
Chiritei si sa se casatoreasca. Barzoi, ajuns ispravnic, dovedeste incapacitate si necinste.
 “Prin Chirita, Alecsandri a creat tipul boieroaicei provinciale dornica sa parvina in lumea buna a
capitalei de la mijlocul veacului trecut, dupa tipurile comediei clasice, dar nu mai putin originala” (G.
Calinescu), proiectata pe fundalul autohton.
 Apreciata drept o pretioasa ridicola, Chirita, mica boieroaica de provincie, ahtiata de parvenire, doreste
sa fie asemeni femeilor din marea boierime, de aceea imita obiceiurile protipendadei. De aici, ridicolul
personajului, consecinta a discrepantei intre ceea ce este in realitate si ceea ce vrea sa para
personajul.
 Vrand cu tot dinadinsul sa fie moderna, ea invata frantuzeste, calareste ca o amazoana, fumeaza,
cocheteaza, angajeaza un profesor de franceza pentru fiul ei, isi insuseste obiceiurile unei case mari,
spre uimirea celor obisnuiti ai casei. Astfel, pretinde ca ravasul de la Barzoi, plecat la Iasi, sa-i fie adus
pe talger cu servetel.

 Limbajul ei plin de savoare o caracterizeaza, o prezinta in esenta ei; superficiala, cu o spoiala de


cultura, o snoaba. Vorbirea ei este un amestec de limba neaos moldoveneaca, plina de farmec (sasa,
sapte, cumnataca, gasi, taieta), cu constructii ale limbii populare (saracu de mine, ma munceste
cugetul, nu dau tatarii s.a.), de frantuzisme (desirul, monsiu, uvraj) si grecisme (metaherisaste).
 Personajul este viabil si astazi, rezistand timplui. .