Carnea, o otravă?

Conform unor statistici

recente, peste un milion
de romani prefera regimul
lacto-vegetarian, enuntand
complet la consumul de
carne. Pe de alta parte, la
nivel mondial, in anul
2005, existau nu mai putin
de un miliard si jumatate
de vegetarieni sau de
lacto-vegetarieni, multi dintre ei provenind din tari unde consumul carnii
era pana nu demult o traditie de neatins. Insasi Organizatia Mondiala a
Sanatatii a recomandat recent reducerea consumului de carne, pentru
protejarea sanatatii oamenilor, dar si a mediului inconjurator. De ce
acest "razboi" impotriva carnii? Oare chiar atat de periculoasa sa fie
aceasta pentru organism? Consumul ei are conotatii negative din punct
de vedere moral, asa cum spun religiile? Iata doar cateva din intrebarile
la care ne-am propus sa raspundem in acest articol ce apare in Postul
Mare al Pastelui.

Este carnea toxică?

Intr-un posibil top al toxicitatii alimentelor care formeaza baza hranei

omenesti, carnea ar conduce detasat, fiind hrana cu cele mai nefaste
efecte pe termen lung asupra organismului, intrecand chiar si zaharul
rafinat, margarina sau faina alba. Motivele pentru care carnea
este considerata un aliment cu grad ridicat de risc sunt numeroase:
proteinele pe care le contine solicita, atunci cand sunt metabolizate, un
efort mult mai mare din partea ficatului si a intregului sistem digestiv.
Grasimile saturate din carne afecteaza grav inima si vasele de sange,
ducand la aparitia arteriosclerozei, tromboflebitei, insuficientei cardiace
etc. Anumite substante toxice puse in circulatie de catre animal, in
agonia din momentul sacrificarii sale, produc in organismul uman
dezechilibre nervoase si endocrine. Consumul exagerat de carne duce,
treptat, la o incetinire a proceselor de eliminare a substantelor toxice si
reziduale, adica la o intoxicare lenta si foarte periculoasa a organismului.
Exista o clasificare a gradului de toxicitate a diferitelor tipuri de carne?
Da, cea mai toxica este considerata asa-numita carne rosie, adica cea
de porc, de vita, de oaie si de capra, precum si diferitele tipuri de vanat.
Mai putin daunatoare este considerata carnea alba, adica cea de
pasare. Iar carnea de peste, fie el oceanic sau de apa dulce, este
unanim apreciata ca fiind cea mai putin toxica.

Carnea din crescătorii - o adevărată otravă

In momentul de fata, mai mult de 70% din carnea consumata la noi si in

toata lumea "civilizata" este obtinuta in crescatorii intensive, avand,
asadar, "nivelul de igiena si de calitate corespunzator". Aceasta doar in
teorie, pentru ca in realitate, carnea obtinuta in aceste adevarate lagare
ale mortii are o toxicitate mult mai mare. Intr-o asemenea crescatorie, un
pui ajunge la maturitate in doar 12 saptamani, in timp ce unuia care
creste liber, ii trebuie de cateva ori mai mult timp ca sa ajunga la
aceleasi dimensiuni. Cum se face aceasta scamatorie a cresterii intr-o zi
cat altii in zece? Tinand animalul intr-un spatiu in care are doar cativa
centimetri patrati sa se miste, indopandu-l cu nutreturi concentrate pline
de vitamine si de minerale sintetice, administrandu-i antibiotice cu
nemiluita si, mai ales, dandu-i hormoni de crestere. Toate aceste
substante se acumuleaza in carne, iar apoi ajung in stomacul nostru,
facand adevarate ravagii. Aspectul pufos, excesul de greutate,
efeminarea excesiva a barbatilor occidentali au ca sursa dezechilibrele
glandulare si metabolice produse de carnea de crescatorie.
Carnea si E-urile

Pentru a fi apreciata de consumatori, carnea trebuie conservata si

prezentata intr-o forma cat mai atragatoare. La ceva timp dupa ce a fost
procesata, ea capata insa in urma oxidarii un aspect brun-cenusiu, deloc
apetisant, are adesea multa grasime in ea, iar mirosul aduce foarte bine
cu cel al animalului de la care provine. Or, ea trebuie sa fie de un rosu
tonic, sa fie aromata si sa para frageda.

Cum se face aceasta cosmetizare? Cu ajutorul vestitelor E-uri, incepand

cu faimosii nitriti (care dau carnii o minunata culoare rosie si produc
numeroase tipuri de cancer) si terminand cu cei mai noi fragezitori si
amelioratori de aroma folositi in industria mezelurilor. Toate aceste
substante, cu foarte putine exceptii, sunt extrem de daunatoare
organismului, afectand mai ales ficatul, intestinele, pancreasul, sistemul
imunitar si cel nervos. Ceea ce afirm acum poate parea unui sceptic o
exagerare. Oare carnea sa fie asa de otravitoare, fara ca noi sa stim?

Voi raspunde la aceasta intrebare printr-un mic exemplu: printr-o

conjunctura, am ajuns sa cunosc mai bine cateva persoane care vindeau
aditivi alimentari industriei carnii si mezelurilor. Ei bine, cei care livrau
saptamanal sute de kilograme de asemenea substante procesatorilor nu
consumau niciodata, dar absolut niciodata, carne sau mezeluri din
comert. De ce? Pentru ca erau printre putinii muritori care stiau cu
adevarat ce otravuri se pun in mod obisnuit in ceea ce noi consumam ca
delicatese din carne. Spargerea unui recipient cu aditivi pentru mezeluri
a dus la scurgerea unui colorant atat de puternic, incat pata de pe
podeaua masinii nu a putut fi scoasa complet, oricat a fost spalata, iar
contactul cu pielea al substantelor respective a produs o alergie severa.
Aceasta consumam noi, de fapt, atunci cand savuram o felie de salam,
sau cine stie ce alta delicatesa din carne.
Ce boli produce și agravează consumul de carne

Lista acestor boli este atat de lunga, incat cu siguranta nu ne-ar ajunge
zece asemenea articole pentru a le cuprinde pe toate. Enumerarea care
urmeaza este doar o selectie din uriasul volum de informatie medicala
care a fost folosit pentru scrierea acestui articol. Tot mai multe
universitati si centre de cercetare medicala din lume si-au propus sa afle
mai multe despre efectele nocive ale carnii. Iar studiile facute pe
esantioane largi de persoane (adesea de ordinul sutelor de mii) au uimit
lumea stiintifica. Aceasta, pentru ca s-a demonstrat, fara putinta de
tagada, ca acest aliment este mult mai nociv decat s-a crezut initial.

Carnea și cancerul

Cancerul de colon - in cadrul unui studiu citat de catre prestigiosul BBC

NEWS si reluat de principalele mijloace de comunicare din lume (mai
putin cele romanesti), s-au observat obiceiurile culinare a nu mai putin
de jumatate de milion de oameni din Europa, pentru o perioada de 10
ani. Concluzia este ca riscul de cancer de colon a fost cu peste o treime
mai mare la cei ce consuma mai mult de 2 portii a cate 80 de grame de
carne pe zi, decat la cei ce consuma cel mult o astfel de portie pe
saptamana. Mai exact, cei care mananca echivalentul unui sandvici cu
sunca si al unei bucati de friptura zilnic prezinta un risc de aparitie a
cancerului de colon cu 35% mai mare decat cei ce consuma o singura
portie de carne pe saptamana. Mai mult, studiul a aratat ca o dieta
saraca in fibre vegetale creste riscul cancerului de colon cu inca 39%.

Cancerul de san - un studiu facut la celebra Facultate de Medicina

britanica Harvard, pe 90.000 de femei, a aratat ca cele ce consuma mai
mult de 1,5 portii de carne pe zi sunt aproape de 2 ori mai expuse
cancerului de san, decat cele care consuma carne de maximum 3 ori pe
saptamana.
Cancerul de pancreas - o cercetare facuta de un institut medical din
statul american Hawaii, condusa de dr. Ute Nothlings si colegii sai si
efectuata pe 190.545 barbati si femei, a aratat o legatura directa intre
consumul de carne si cresterea ratei cancerului pancreatic. Studiul a
durat 7 ani, iar agentia Reuters, care a difuzat informatia, subliniaza ca
nu e vorba de continutul de grasimi sau colesterol din carne, ci mai ales
de substantele chimice folosite la obtinerea si la prepararea ei, care sunt
carcinogenice.

Limfomul non-Hodgkin - o stire a CNN din 30 aprilie 1996 citeaza un

studiu facut pe 35.000 de femei in varsta si arata ca dieta cu multe
grasimi animale si carne, mai ales hamburgeri, dubleaza riscul aparitiei
limfomului non-Hodgkin. Exista in momentul de fata zeci de asemenea
studii care arata fara dubiu ca la consumatorii de carne creste
exponential si riscul de a face cancer la stomac, cancer hepatic, cancer
ovarian, cancer la prostata etc. De altfel, predispozitia spre cancer,
indiferent de forma si de localizare, este o caracteristica a tuturor
consumatorilor de carne.

Carnea, impotența și sterilitatea masculină

Un articol publicat de catre o fundatie a medicilor din Statele Unite arata

ca exista o legatura directa intre consumul de carne si grasimi, in
cantitati medii, si disfunctiile erectile la barbati. Marea problema este ca
dupa 40 de ani, vasele de sange sunt obturate si sclerozate mult mai
rapid la consumatorii de carne, favorizand aparitia impotentei vasculare,
care este cea mai raspandita forma de impotenta. Apoi, hormonii de
crestere, folositi in crescatoriile de animale in mod curent si ajunsi in
alimentatia noastra prin intermediul carnii, duc la scaderea concentratiei
de testosteron (hormonul masculinitatii) la barbati. Rezultatul: numarul
de spermatozoizi din sperma scade dramatic, la fel ca si motilitatea
acestora, ceea ce are drept consecinta aparitia sterilitatii masculine in
diferite grade.
Carnea și sterilitatea feminină

Conform studiilor recente, consumul de carne rosie, cum este carnea de

vaca sau de porc, creste riscul aparitiei endometriozei cu 80 pana la
100%. Aceasta poate avea ca efecte infertilitatea, menstruatia
dureroasa, crampe severe, sau se poate corela cu diferite forme de
cancer. Solutia pentru scaderea numarului de endometrioze la femeile
tinere este reducerea consumului de carne si cresterea consumului de
legume si vegetale proaspete. O alta legatura ce a fost facuta de
cercetatori se refera la consumul de mezeluri, strans corelat cu aparitia
afectiunilor ovariene si ale anexelor. Aproape toate tipurile de mezeluri
sunt tratate cu nitrit de sodiu, un aditiv alimentar cu toxicitate crescuta,
care odata ingerat, determina in sistemul digestiv aparitia nitrozaminelor,
cunoscute ca factori cauzatori de cancer, si care interfereaza totodata cu
activitatea normala a organelor reproducatoare.

Carnea și bolile transmise pe cale digestivă

Principala incriminata nu mai este de aceasta data carnea din

crescatoriile de tip industrial, ci chiar cea de la producatorii particulari.
Boli extrem de agresive, cum ar fi trichineloza, tenia, infectiile bacteriene
diverse, se datoreaza in proportie de 90% consumului acestei carni.

Carnea și obezitatea

Un articol publicat in 2006, in "International Journal of Obesity", se refera

la un studiu pe 5 ani facut la Oxford si arata ca persoanele mari
consumatoare de carne sunt cu mult mai predispuse la obezitate decat
cele cu diete vegetariene. Cea mai mica crestere in greutate (scadere de
fapt) o prezinta cei care pe perioada studiului au facut trecerea de la
alimentatia cu carne, la diete fara carne.
Carnea și bolile cardiovasculare

Un studiu publicat de "British Medical Journal" (una din cele mai

prestigioase reviste medicale din lume), editia din 25 iunie 1994, cu
privire la rata mortalitatii la consumatorii de carne si la vegetarieni, a
adus cateva elemente uluitoare. Pe perioada de 12 ani a studiului, s-a
observat ca la consumatorii de carne, rata mortalitatii a fost de 51%, iar
la vegetarieni, de 28%. Acestia din urma au fost mult sub statisticile
generale, cu privire la ratele mortalitatii din cauza cancerului, dar si a
afectiunilor cardiace. S-a constatat, astfel, ca persoanele care consuma
foarte rar carne au inima si vasele de sange sanatoase, pana la varste
inaintate. Mai mult, un regim vegetarian scade foarte mult riscul
infarctului, al accidentului vascular cerebral, precum si al trombozelor.
In final, o ultima intrebare: putem renunta definitiv la carne? Nu exista
nici un risc in aceasta decizie? Raspunsul e clar: sanatatea nu pierde, ci
dimpotriva, castiga prin renuntarea definitiva la carne. Mai precis: prin
adoptarea unui regim vegetarian.