DCE - Cap.10.

DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 89

Cap.10. DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE

10.1. GENERALITĂŢI

În această categorie intră dispozitivele ce transformă energia electrică în radiaţii şi invers.

Pot fi împărţite în trei categorii:
1. - fotodetectoare – detectează semnalele optice prin procese electrice. Ex.: fotorezistoarele,
fotodiodele, fototranzistoarele şi fototiristoarele.
2. - celule fotovoltaice (celule solare, fotoelemente) – transformă radiaţiile optice în energie
electrică.
3. - electroluminescente – transformă energia electrică în radiaţie optică. Ex.: diodele fotoemisive
(LED-uri), laserul cu semiconductor.
Se folosesc la instalaţii de automatizare, telecomandă, afişaj numeric, fibre optice.
Dispozitivele fotodetectoare şi celulele fotovoltaice funcţionează pe baza procesului de
generare a purtătorilor mobili sub acţiunea radiaţiilor numit efect fotoelectric intern. Curentul invers
rezidual într-o joncţiune p-n este datorat purtătorilor minoritari. Energia care eliberează aceste
perechi electron-gol este în mod normal pur termică. Însă dacă se permite luminii să cadă pe o
joncţiune, se obţine o creştere mare a numărului de purtători minoritari. Electronii şi golurile sunt
eliberaţi de energia fotonilor incidenţi, producând o creştere mare a curentului invers rezidual.
Dispozitivele electroluminescente funcţionează pe baza procesului de recombinare radiativă
a purtătorilor în exces dintr-un semiconductor, iar concentraţia excedentară poate fi realizată prin
injecţie, cu ajutorul unei joncţiuni p-n.
10.2. FOTOREZISTORUL

Constă dintr-o peliculă semiconductoare

policristalină. În absenţa fluxului luminos rezistenţa are o
valoare mare (1M). Când fotorezistorul este iluminat R
scade până la valori de ordinul a 100  (la iluminări
puternice sensibilitatea lui variază cu lungimea de undă a
radiaţiilor). Există o întârziere între variaţia iluminării şi
variaţia rezistenţei datorită timpului de viaţă al purtătorilor
Fig. 10.1
în exces.
10.3. FOTODIODA

O fotodiodă constă dintr-o joncţiune p-n

polarizată invers montată într-o capsulă prevăzută cu o
fereastră transparentă. În absenţa fluxului luminos,
joncţiunea polarizată invers este străbătută de curentul de
saturaţie (de întuneric) care este  la Ge şi 1 nA la Si.
Când joncţiunea este iluminată, apare un curent
proporţional cu iluminarea; de exemplu curentul creşte la
circa 1A la Si pentru o iluminare cu intensitatea de 1
mW / cm2 . Aceasta este intensitatea tipică dată de un Fig. 10.2
bec de 60 W la o distanţă de circa 30 cm (200 lux).
EA
Curentul maxim din montaj I A max  . Ex.: ROL021, 121...127.
RS
10.4. FOTOTRANZISTORUL

Un dezavantaj al fotodiodelor îl constituie sensibilitatea lor relativ scăzută. Un fototranzistor

este un tranzistor normal, prevăzut în capsulă cu o fereastră transparentă. Unele fototranzistoare
sunt montate într-un plastic transparent; partea superioară este convexă, pentru a acţiona ca o
90 DCE - Cap.10. DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE

lentilă, focalizând lumina pe tranzistor şi astfel ducând la creşterea sensibilităţii dispozitivului,

totodată făcându-l direcţional. Când cade lumina pe tranzistor, purtătorii minoritari sunt eliberaţi la
ambele joncţiuni, dar cei ai joncţiunii colector - bază, polarizate invers, dau naştere fotocurentului.
Fototranzistorul poate fi privit ca o fotodiodă cu amplificator înglobat în structura semiconductoare;
joncţiunea C-B este fotodioda de bază (pe care cade
lumina) iar joncţiunea E-B are rolul de a amplifica
fotocurentul prin efectul de tranzistor. Curentul de
întuneric este I CE 0  (  1) I CB0 , deci mai mare faţă de
cel de la diodă, iar sensibilitatea este de (+1) ori mai
mare decât la fotodiodă. Terminalul de bază este în mod
normal nefolosit, multe fototranzistoare prezentând doar
două terminale externe: colectorul şi emitorul.
Fig. 10.3 Ex.: ROL 031...036.

10.5. FOTOTIRISTORUL

Fluxul luminos se aplică pe regiunea bazelor tranzistoarelor echivalente

tiristorului şi are acelaşi efect ca o tensiune de comandă pe poarta unui tiristor
obişnuit.
Fig. 10.4 Ex.: ROL37 (A,B).

10.6. CELULE FOTOVOLTAICE (SOLARE, FOTOELEMENTE)

Constă dintr-o joncţiune p-n de arie mare din Si, GaAs etc. Randamentul
de transformare a energiei luminoase în energie electrică este de 10 O celulă
având suprafaţa de 1 cm2 poate furniza 20 mW la U = 0,5 V când este expusă la
Fig. 10.5 soare. Ex.: ROL 11...17, ROL 41...50.

10.7. DIODE FOTOEMISIVE (ELECTROLUMINESCENTE, LED-uri)

Sunt diode semiconductoare ce emit radiaţii luminoase când sunt

polarizate direct. Se folosesc ca dispozitive de afişaj sau elemente de cuplaj
optoelectronic. Idirect = 1...100 mA; U = 1...2 V; randamentul de transformare a
Fig. 10.6 energiei electrice în radiaţii luminoase este 1...5 . Materialele utilizate sunt
GaAs pentru infraroşu sau Ga(AsP) pentru roşu, portocaliu, galben, verde,
albastru. LED-urile de culoare albastră sunt scumpe şi rare.
Ex.: ROL 02, 03 (roşu), 05 (portocaliu), 07 (galben), 09 (verde), 91 (infraroşu);
MDE 1101R, G, V, P
Element de afişare cu 7 segmente (7 diode LED)
Ex.: - cu catod comun: MDE 2111R, V, G, P
- cu anod comun: MDE 2101R, V, G, P
Fig. 10.7
Optocuplor LED - fototranzistor (sau optoizolator).

Fototranzistorul captează variaţiile de intensitate luminoasă emise de

dioda LED, permiţând cuplajul prin "lumină" între două circuite izolate
complet din punct de vedere electric. Se foloseşte pentru separare galvanică. Se
Fig. 10.8 garantează uzual izolaţii de 2,5 kV între LED şi fototranzistor.
Poate fi cu 4 sau 5 (6) terminale (baza poate fi scoasă în exterior sau nu). Se pot transmite prin ele
semnale digitale şi chiar liniare. Ex.: ROL 61, MB104D.