ANUL XXVII, No.

6 IUNIE 1928
111111111111 I 1 111 11111 1111111111111111111111111111111 1111 11111111111111111111111111111 1111111111111111111111 1111111111111111111111111111111

MW5JNA
Revistä pentru popor

D -nul profesor N. IORGA

www.dacoromanica.ro
 242 ALBINA"

ALBI N A
REVISTAPENTRUPOPOR
REDACTIA SI ADMINISTRATIA LA FUNDATIA
CULTURALA REGELE MIHAI 1"
STRADA LATINA No. 10 (foatá Dr. KALINDERU)
Redactor : APOSTOL D. CULEA
Administrator : GR. TEODOSSIU
IESE IN FIECAItE LUNA
Abonament pe an 100 lei .r pentru autoritAti 130 lei
Ficcare nurniír cuprinde 48 pagi :i in loc de 32.

REVISTA ALBINA" A ROST INTEVIEIATA. IN ANUL 1897

DE SPIRU HARET. A AVUT U1V COMITET DE CONDUCERE
COMPUS DIN D-NII: P. GARBOVICEANU, GH. ADAMESCU,
I. OTESCU, P. DULFU, V. S. MOGA, N. NICOLAESCU,
GR. TEODOSSIU ,SI ALTII

CUPRINSUL
Apostol Culea : România este coada tärilor agricole eu pro-
ductia cea mai mieä de ;râu la hectar.
D. Furtunä : Povestea pro§tilor.
AI. Lascarov-Moldoveanu: Deslu§irea legilor pe întelesul tu-
tulor. Despre judecata pricinilor.
* ** Antofitä a lui Vioarä.
* "` ,FSä mai râdem.
.r
* * Sfaturi §i leacuri.
Anp: Cultura ciupercilor.
Petre Savin: De unde se trage tutunul 2
L.: 0 socotealä pe urina betiei.
Pr. loan D. Mihail : Este bogätia un päcat ?
* * * Un inginer american vrea sá trimeatil o ghiulea
uria . . . la. Lunä.
*** Felurite.
Lia Hârsu : Cicoarea.
Minerva Alexandru: Volbura çi mic§unica.

www.dacoromanica.ro
România este ceada tárilor agricole cu
productia cea mai mica ae grâu la hectar
Institutul de agriculturä din Roma (Italia) strange
stiri despre productia cerealelor din toate tárile lumii.
Pe temeiul acestor cifre, învätatii de acolo au socotit
productia la hectar in mijlociu pe 6 sau 10 ani. Mä-
sura obisnuitä între tarile agricole este chintalul, care
are 100 kgr.
Iatä girul tárilor rânduite dupä productia In chin -
tale la hectar, socotite pánä acum 2 ani :
Danemarca 33,1 chintale la hectar
Olanda 28,4 ,, n

Belgia 26,7 n
Anglia 22,9
Suedia 22,6
Elvetia . 22,5 n

Germania 20,7
Cehoslovacia 17,3 a ;,

Franta . . . 16
Norvegia . . 15 .,
Austria . . 14,8
Italia 13,9 n

Ungaria . 13,7
Bulgaria . . , . . 13,2 n n n
Iugoslavia (Serbia) . 12,1 r
Spania . . . 10,2 n 11

www.dacoromanica.ro
 244 ALBINA"
Rorrvïnira 8,6 1) 77 77

Rusia 8,2
Doar Rusia e cu putin în urina noastra. Bulgaria
barem produce gran (la hecta.r) en douä treimi mai
inuit ca Romania. ;;i tärile cu i niântul ce] mai bun
sunt : Rusia si România, dar cli plugìiria coa, mai
proastä mai înapoiatà.
Danemarca, Olanda, Norvegia, Elvetia, Be]gia
stint tari de nisip, de piaträ uscatà si de argilà adusa
de ape. Un taran roman ar muri de foame într'un a-
semenea pämânt sterp, unde nici scaietii n'ar putea
cre @te. toate actea, h)rnicia Si priceperea plu-
g ,ri'or de acolo au prefàcut pustiul de piaträ. nisip
ïntr'un raiu do rodnicie qi frumuseta.
Cum? Oamenii acoja au o vorbä cuminto ,Nici :

udatä pämântul nu e rau, ci numai plugäria poate fi

rea ". Plugäria se învatä in scoli, ,este o stiintä care
mereu se. înnoeyte si se perfectioneaza.. Au amestocat
pamântul lor sárac cu îngräQäminte, lucreazä Cu ma-
rini, fac aräturi adânci $i ogoare, punând sämântä de
soiu ales, etc. Au pämânt foarte potin. Sunt foarte
rari gospodarii cari au 10 -15 hectare, o adeväratä
movie. Ei sunt bogati in tari särace, iar noi suntem
säraci într'o tara bogatä.
As vrea sä afisez c u cifre de foc aceste date sub
ochii fiecirui plugar român, ca sä afle ru$inea $i sä-
racia care amenintä productia comertul grâului
nostru.
A vrea sä am puterea sä pot lua pämânturile
taranilor cari produc mai potin ca ale vecinului de
aläturea Qi asta pe scuri timp pânä îsi invatà meseria
plugäreascä bine de tot. As vrea sä väd tarani de -ai
nostri ogorind de 2 ori, arând adânc gunoind ca
cei din Ardeal $i Banat, macar.
Gospodari, puneti pe perete lista tirilor de mai
sus! Uitati -va, in fiecare zi la ea! Gânditi -vä ce e do
de facut, ca sä iesim din aceastä ruina rusinoasä a Ro-
mäniei agricole.
Apostol Cu/ea

www.dacoromanica.ro
 ,{,.
i1X,

Dintr'ale poporului

Povestea pro. tí /or

A fost o data o fata de maritat. Dar Qi ea
maicd -sa fiate -sau eran proti, cá numai bine trà-
snise de -i intâlnise. Iaca, dà Dumnezeu vi într'o searä,
vin petitorii la fata, tocmai ceeace -i cerea $i ei inima
ca la orice fata,. Maica -sa o trimete sa aducd apa ca
fäcut Ea pe ghizde-
lele fântánii, se gândevte In mintea ei: Eu am sa má
märit. $i am sa fac un bäiat. $i am sa -i pun numele
Simion. $i am sa -1 tin dupa horn. Da' pe horn este
nu drob de sare. 5i, Doamne, Doamne !
Ca are sa pice drobul de care de pe horn,
$i are sa -mi omoare pe Simion !...
$i vade $i vade acolo. Zice tata -sáu : Ce cioa-
role, mai babo ? Ce nu mai vine fata aceea ? Ia tri-
mite pe bäetan dupa dânsa, sa vie mai iute... Se duce
baetanul vi -o întreaba : Ce yäzi tu taci, fa?
Doamne, frate hai ! Iaca au am sa ma mä rit,
cä mi -au venit petitori, raspunde fata oftánd,
am sä fac un bäeat. $i am sa -i pun numele Simion.
4i am sa -1 tin dupa horn. Da' vtii, tii pe horn
este drobul de sare... $i, of, Doamne ! Ce m'oiu face eu ?
Ca are sa pice drobul de sare de pe horn.
$i are sa -1 präpadeasca pe nepotu tau Simion !
$i prind a piange ei eu totii; se strânsfrà toti
copiii de prin sat, sa vadä ce nevoie -i asta! Pâna ce
a trebuit sa vie la fantâna movneagul. Ce Qedeti

www.dacoromanica.ro
246 ALBINA"
voi aici, mä,i ? Ati scapat cofa 'n fântâná, ori ce
ati pätit ?
Ei, tata! Nu ne mai Intreba degeaba! Iaca
i -am spus gi bietei mame ei tot ca mine a zis. Cá
eu am sä ma marit, tati. Si am sä fac un bleat. $i
i.-oiu pune numele Simion ce folds ! Doar cä,
este un drob de sare pe horn. $i eu am sa -1 pun pe
Simion dupa horn e'apoi ce ti -i bun?
Ca are sä, pica drobul de sare de pe horn.
$i are sa mi -i omoare pe bietul Simion.
$i bocete, n ai tata! Auzind aia omul, ce sä mai
vorbeascä bietul cu aea proeti ? A lasat petitori, $i
nevastä, Qi fata, casa, tot ei -a luat lumpa in
cap ei s'a dus încotro a vàzut eu ochii. Zite: Mai,
eu cu proetii ietea nu etiu câte zile oiu mai avea...
Mä duo încotro s'a Intâmpla... Las ei casa si tot !...
$i se porno te. Ajunge într'un sat, unde niete
oameni fácuserä, o casa. Casa n'avea fereeti.
Buna ziva, oameni buni!
Multamim !
Da ce stati a @à, má rog ? Ce treabä, -i asta ?
Ca ei acuma se mai hodiniau de buna treabä ei grea ce
faceau : trai oameni, Loge Hite milieni (lungi ei pronti),
apucasera tate o oboroicâ in mânä carau lumina
de afar& in casa cea nouá.
Vä mai întreb, ce treabä -i asta ?
Iaca, om bun, noi casa am fäcut, d'a.poi daca.i
intuneric înauntru. $i degeaba caram soarele cu obo-
roacele, degeaba.
Ba, mi -ati da mid zece galbeni ei eu pe data
vä, voiu ueurà.
Ti -am da, omule al lui Dumnezeu, ba te -om
Qi cinstì ! S'apucä omul ei face fereeti la casa, iea zece
galbeni, ba oamenii il ei cinstesc, el se porn ate, dar
zite In gandul lui ;
Mai! D'apoi aietia -s proeti nu eagä... Ma mai
duc prin lume, sa mai vA.... vor mai fi ca femeia ei
ea feciorii mai?
Ajunge intr'alt sat. Doi oameni faceau o casa ;

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 247

abià o începusera ei nu puteau ei potrivì niete grinzi:.

una era mai lunga ti una mai scurtä.. Da' ei cum sá
le fata tot una ? Au fort pus un card de b0i la grinda .

tea mai scurta $i necäjiau lucru de dobitoace, însa

grinda tot scurtà ràmâneà !
Ho, mai proetilor ! strigä, omul. Dati -mi zece
galbeni ei eu îndata voiu face treaba buna! Ce omo-
rîti atâtia boi în zadar ? Oamen4 i -au dat zece gal -
beni. $i el, cu un feràsträoae, cat ai hate din palme,
i -a ueurat ei de asta grija, facând grinzile tot una.
Dupa aceea ei -a luat ziva unde sa se mai
duca ? Face in gandul lui : Mai, de m'oiu mai duce,
cine etie! Oiu da peste proti ei mai rii! Ma due. mai
bine înapoi la proetii mei de acasä. Cá, la urma ur-
mei, is sä, stau eu sa judec drept! Deci ei-a pus bietul
om caciula în -,into ei a zis aeà: Daca ajunge treaba
ca sa se care soarele cu oboroaca In tinda i socoate
cineva cá se poate...
$i daca este altul zite cá se poate sá lungeet i
grinda pana -i face -o de o potriva oil alta... Iaca eu ga
sesc dreptate, macar cat decât proetilor din casa mea!'
$i paeind încet gi voios spry casà, omul tot zicea:
Aà, R eà...
Se prea poate.
Cá daca ar cadeà drobul de sare de pe horn,
Mai ca 1 -ar omori pe bietul Simion !...
Econ. D. furtunä

www.dacoromanica.ro
Desliqirea /egi/or pe finte%su/ tuturor
Legea judecitoriilor de ocoale.
Despre judecata pricíni/or
(armare)
de Al. Lascarov-Mo/dovanu
Jurist

In afaceri civile, cea dintâi datorie a judecätoru-

lui, când se înfätiseazi partile înaintea lui, este aceea
de a cerca sä le ìmpace. In acest scop, judecätorul
înainte de a intra in orice fel de desbatere a pricinii
va arata împricinatilor cum se pot împäca, deslusin-
du-le ca e cuna spune o veche întelepciune omeneascä :
mai bine o împa,cäciune stramba de cat o judècatä
dreaptä". Dacä, îndemnul judecätorului duce la bun
starlit, atunci el va încheia un proces-verbal in care
va desluQi toate conditiile împäciciunii. Ace proces-
verbal ramane la dosarul pricinei ;i are puterea unei
hotärîri depline, care va putea fi executatä de ceI ce
are interes, daca part ea potrivnicä lui nu întelege s'o
execute de bunä voe.
In afacerile penale, pärtile se întelege cä, nu se
pot împäca! Ce-ar fi dacä tots hotii si criminalii ar
putea sa scape de pedeapsa legii, îinpicându-se cu pá-
gubas ii sau cu neamurile celor o morîti ? Am ajunge
si nu mai fim siguri nici de viata, nici de avutul
nostru.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 249

Cei ce au fäcut însä, legea judecätoriilor de ocoale

s'au gändit cä sunt unele pricinì penale mai neînsem-
nate, in care dacî, pàrtile s'ar putea împäca ar fi mai
decät dacä ar trebui sá se judece cu orice chip bine.
Iatä care sant aceste pricini : lovirile ränirile,
fie cä au pricinuit, fie ca nu au pricinuit vre'o vätä-
mare sänätitii sau vrounui membru al trupului,
ränirile sau loviturile din nedibäcie, nesocotintä sau
nebägare de seamä, înjuriile sau ocärile, fie vorbite
sau scrise, cat ai cele spuse in mu time.
In toate aceste pricini mai uQoare, pirtile vor
putea sä se împace, fäcänd o declaratie in acest fel
in fata judecätorului care, la asemenea întämplare, e
dator a încheia un proces-verbal ai a închide dosarul
Dacä una din pärtile care se împacä, nu poate
sä s9 înfáti$eze pentru a face aceasti, declaratie, va
putea da celeilalte pärti o declaratie autentificatä, in
care sä se arate oä s'au împäcat ai cu aceastä decla-
ratie partea potrivnicä se înfäti$eazä la judecaltä in
ziva termenului capàtä închiderea dosarului.
Mai bine ca toate însä, e nici sä ai nevoie sá te
înfätiaezi nici sä te împaci, ci sä fie fiecare orn
intelept $i sä se fereasc, de ruQinea unei judeciti penale.

www.dacoromanica.ro
 Antofíjá a lui Vioará
(Ba/adä pescäreascä)
Foaie verde sälcioarä,
La casa lui mos Vioará .

Aiasä mare stä, întinsá

Numai de pescari cuprinsá :
Ca la 50 návodari
$i 100 lopätari...
Antofit'a lui Vioarà
Cu mana la inimioa.rá
Nici nu bea, nici nu máncà
$i cu nimeni nu vorbea.
Zice moS Vioard :
Antofitä, fiul meu,
Pareil eQti într'un ceas grew ;
Tu nu bei, nici ospätezi,
$i într'una tot oftezi...
Tie parcä ti-a venit
Vremea de cäsätorit...

:
Reispunde Anto`itá :
Sä,-mi dai, taicä, luntrele
$i toate nävoadele
Cá ea vorbá mi-a trimes

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 251

Sa-i dau pegte într'ales.

Cu pegte eu au nunti
Pe tine te au pomeni
Iar din oase
Ne facem case
Cu solzi le-ag giodrili
Cu irre le-ag zugrä,vi.
In Vidros, cánd am trecut,
Sä vezi, taicä,, ce-am vä,zut :
capte cete de morun
Tot morun pegte de-1 bun:
$tiucile
Cât vacile
$ i crapii
Cat tapii...
-- De când m'am pomenit
Tot cu pegte m'am hränit,
Cu pegte am negustorit
Multe bä1ti eu am cä,tat
Aga pegte n'am aflat
In Vidrosu n'am vä,nat
Cä Vidrosu este adânc
Càt din cer pânä, 'n pä,mânt...
Antofitä, nu asculta
Ná,voadele le lua
La Vidrosu alerga
Da'n nävod ce se prindea?
Numai puiul vidrii
In fundul matitii.
El afarä, mi-1 scotea
IL lega, mi-1 chinuia,
Vidra din apä iegea
$i aga mi se ruga
Dä,-mi puiutul 'ncoa !
Cá apoi eu ti oiu da
Pete cat vei vrea
$tiucile
cat vacile
$i crapii

www.dacoromanica.ro
252 ALBINA"
Cat Capii...
AntofiCä cum auzea
Drumul puiului ch-i da;
Atunci vidra ce fäcea ?
Printre pesti ea înnota
Tot de coadä ca-i musca
návoade cä-i ducea.
Iara vidra se mania
Prin nävoade cä intra
Pestele cá-1 räscolea
Pestii din coadä bateau
Valurile se scormoneau
Apele se tulburau
AntofiCä se-opintea
De navod tràgea, trágea
Din luntre el aluneca
Vidrosul Imi cädea.
De-o salcie s'apuca
In salcie se suia.
Striga ziva româneste
Iarä noaptea pe turceste
Doarä s'o întâmpla cumva
S5.-1 audä cineva...

O 0

0 vorbá îníeleaptá dela negrii din Africa

Pentrucä zilele sunt foi din cartea vieCii, de aceea
sä nu strii in ele de cat fapte bune názuinCe de
Mudd.

0 0

www.dacoromanica.ro
 Sá mai rádem
Copiii de azi
Pe Mitica 1-a trimis marna-sa pânä la bäcänie sá
cumpere zahär.
Intoarce-te repede, Mitica, i-a zis mama-sa.
Mitica, copil, a uitat de porunca mama-si "Si s'a
luat cu ,joaca împreuna Cu alti copii.
Peste o jumätate de ceas, tata-sau îl vede zben-
guindu-se pe ulitä.
Sa vezi ce-o sa-ti faca mama-ta. In loc sä te
gräbesti si-i aduci zahärul, tu stai la joaca pe ulitä.
Ba nu, raspunse Mitici. Mama mi-a spus:
Intoarce-te repede", dar nu mi-a spus sä mä si duc
repede. Lasa cä mä grabesc eu la întors.
O minune mai mare
La scoalä.
Invätätorul povesteste copiilor o minune de pe o
mare: Un marinar a fost aruncat de pe corabie drept
In gura unei balene, care 1 -a înghitit într'o clipá.
Care dintre voi ui -ar putea închipui o minune
mai mare ca asta? întrebä învätatorul pe copii.
Colac Tudor din cl. IV se ridicá :
Ar fi fost o minune si mai mare, când mari -
narul ar fi înghitit balena.

www.dacoromanica.ro
254 ALBINA"
Micul Päca /ä
Mama intreabá pe Vasilicâ :
Vasilic&, dace ti -ai pus ciorapul pe dos ?
Vasilica (un puiu de Pacala) gase$te räspunau1
îndat& :
-- Si vezi, mama, ca pe fatá era rupt!
Tace ,ci face
Micul Buby Leibovici e un copil încapätânat.
El nu sare, nu zbiar&, nu sparge nimic, nu trage
pisica de toads. Sta tsat& ziva In colt si tace.
Eh! rice tat'sau, asta are sá semene cumine
Sá tata s& fata.
S'ar putea zite ca tacs si face dupa acum.
Când vine cineva, el sta tot In coltul lui, nu
scoate o vorbá. Toate încercärile aunt de prison. Ieri
unchiul Sarni îi spune :
Dac &'mi spui o poezie îti dau un leu!
Un leu pentru o poezie ? Ha! ha! Nici bun & .
ziva" nu spun cu mai putin de doi lei.
Poveste ovreiascä
Iacob are vase ani Tatál sau, batrânul Abraham
îl vede facându-si lectiile, plin de cerneal& pe nas.
Tata, am visat asta-noapte ca-mi däduse*
cinci lei...
Bátrânul Abraham mângâie odorul cret si-i rás-
punde:
Fiindca ai fost atât de cuminte In saptamâna
asta, te rog sa-i pä strezi, sá-ti cumperi cu ei ce
ti-o placea.
Tot de ale copii/or
In Franta este o sä,ptámâna a bunätatii" odat&
pe an, cánd copiii sunt datori sa fac& fapte frumoase
qi sa le spuie acasá în fiecare searA.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 255

Bunica: Nioule, ai fost cuminte azi? Ce fapto

bune ai fäcut pe ziva de azi?
Nicu: Sâ vezi, bunico: Mi-a Lost mild de pisicä.
I-am dat päsärica din colivie s'o mänâ,nce !
Bie#ü gemeni
Ion Friptu are doi copii gemeni.
Copiii sunt bàeti gi Qcolari in clasa IV-a primará.
Foarte devtepti frumuqei, copiii au un singur
ßusur care supärá, peste mäsurá pe pärinti : sunt sbur-
dalnici...
Intr'o zi, un vecin gäsindu- i pe amândoi plânqi
§i supärati, îi mángâe întrebâ,ndu-i :
De ce plângeti voi ?...
Ne-a bätut tata...
Pe amândoi ?
-- Pe amândoi, fiindcä noi semänäm atât de bine
íncâ,t dacä unul din noi face o prostie tata ne
bate pe amândoi, ca sa fie sigur cä nu se päcäle§te
asupra vinovatului.
Copi/u/ i musca
Un copil prinde o musca la fereasträ, toi se joacä
cu ea. O întreabä :
Musculitä,, eQti tu o bunä cre§tinà ? Da
-(räspunde copilul în local musculitei). Musculitä,
iube0i tu pe Dumnezeu? Da. Musculitä, vrei tu
sä te duci la Dumnezeu ? Da.
Ei bine, du-te!
o striveqte.

00

www.dacoromanica.ro
 Staturi leacuri
I. Ce e de fäcut in caz de otrsvire ?
Daca cineva s'a oträvit cu arsenic ( §oricioaicä j, are
sä i se dea sä verse. Neavänd spiterie (farmacie) la înde-
mâna, cercäm cu apá caldä, in care punem ca o linguritä
de cafea, sare präjitä pe foc, într'o tigaie. Apa de
aceasta sä bea col eu pricina cat de multa.
Dacä spiteria e aproape, sä se aduca numai decal
ipecacuanha sau radacinä de värsat, din care -i dam la
fiecare 10 minute câte un gram.
Contra otravá se recomandä magnezia, din care se
is 50 grame in 3000 grame apá. Cand cineva este
oträvit cu coclealä (rugina de pe vasele de aramä), sa
bea apá cu zahär §i albu§ de ou amestecat. La otra-
virea eu le §ie sä bea otet in zeamade lämaie, subtiatä
cu apa. La otrávirea cu acid de (acid sulfuric, mu-
riatic, nitric), sa, se is lapte amestecat eu crotá. La
caz de otravire cu ciuperci luàm piaträ de vin, (Brei h-
veinstein) pentru värsat, din care topim 25 centigramo
in 100 grame de apá Qi luàm din ea la fiecare 13 mi-
nute cäte o lingura. La murare de arpe rana tre -
bue §te suptä (buzele sá nu cumva sä fie cräpate) §i
unsi mereu cu sare de tipirig sau amoniacal.
II. Mij/oc de a se desrugini fi astuti cutitele.
Dacá aveti cutite ruginite, pe care vreti sa le as-
cutiti perfect, luati o bucatä de flanela bine îmbibatä,
cu petrol, o îndoiti in doua, §i frecati cu putere lama
ruginita. Puteti sa läsati sä stea cutitul într'o baie de
petrol §i purcede in urmá la lustruire c u praf de
cárämida pus pe o scândurä.

www.dacoromanica.ro
 Atugdi Xtbfo*B1
Cultura ci up erci /o r
Se ia o ladä adâncä de 25-30 cm. si lungä atât
cat voim, se pune la fund 2 cm. de pämânt märunt,
care se apasä cu mana, deasupra se presarä balegä
de vacä uscatä, si ruptä bucäti, locurile goale se astupä
tot cu päiuánt märunt, se topeste apoi siliträ într'o
gäleatä cu apä, se înmoaie o mäturicä pe care apoi o
scuturäm deasupra acestui strat.
Penl,ru un strat lung de 4,1.0 m. kii lat de 1,45
iu. se întrebuinteazä 25 cg. de siliträ, o gäleatä de
apä nefiind de a,juns se mai adaugä o alta.
Dupa ce i s'a udat astfel primul strat, se aseazä
deasupra altul care se udä la fel tot asa, pánä ce
cutia e piing. Intre cel din urmä strat si al doilea se
pune simintä de ciuperci, iar deasupra stratelor, de
un deget pämânt märunt. Se aseazä cutia la un loc
întunecat, având grija de a uda din când în când, stro-
pind cu mäturica. In lipsä de cutie putem pregâti
totul într'o pivnitä, rezultatul e acelas.
In timp de 3 luni, avem ciupercile räsárite, u-
nele crescute. Cel ce a încercat ne spune cä dupa 3
luni, a cäpätat bateo cutie de 79 cm. pe 45 cm., S
ciuperci mari si frumoase si alte 16 au crescut unele
dupg. altele.
Anp.
(Di p3 o carte fran¡ureasc3)

Lupta împotríva omizilor in America

Unul din Statele -Unite ale Americei, anume Flo-
rida, sufere ca vici un alt stat din lume depe urma
omizilor. Fiind o regiune fo arte bogatä In plante, o-
mizile stau in straturi de câtiva centimetri grosime.
S'a intocmit o armati de femei, impä4itä pe e-
chipe cu fel de fel aparate $i doctorii, cu care sä,
opreascá des 7 oltarea omizii.

www.dacoromanica.ro
258 ALBINA"

De unde se trage tutunul?

de Petra Sa vin
Intr'o mâ,n&stire de c&lug&ri se oplogise un tân&r.
Dar tândrul acela era dracu. La bisericd st&tea numai
pän& la Heruvic. Când se începea Heruvicul, el iegia
afar&.
Cálugärii, dela o bucat& de vreme, b&gard de
seam& vi nu se puteau dumeri pentru ce tânàrul iegia
clin biseric&. Se sf&tuir& ei vi hot&rîrâ ca data viitoare,
mainte de a Incepe Heruvicul, s& încue gi sa závo-
reasc& bine ugile gi ferestrele gi s& nu-1 lase nici de
cum sä iasä, tândrul vi s& vad& ce are s& fac&.
fdcur& ava.
Când veni vremea Heruvicului gi dädu tân&rul
s& iasd, iegi dac& poti vi ai pe unde.
Dd încolo, di 'ncoace, nu putu cu nici un chip.
Se Incepu Heruvicul. Când fu pe la mijlocul cântärii
se auzi o pocniturd :
Crâpase dracul !
Toti s'au mirat de aceastd minune Gi eel mai mare
dä,du poruncä, s& i so ardä trupul.
Daca i-1 arser& cenuta o aruncarä, lângi un gard.
Peste putin, din locul uncle fusese cenuga ieyi o
buruian&. Unul dintre cälug&ri se täie la un deget,
rupse o frunz&, se legi, la rand vi se tdmddui.
Altul o lu& gi ferse vi scdp& de durerea de mä-
sele. Altul culese frunze uscate vi le puse sä le pas-
treze ca leac pentru dureri de dinti. Si cum gedea
singur, ce-i dädu prin cap diavolul ? Lud o frunza de
aceea vi o aprinse ff începu sa o iniroasd, ca s&-i
treacä guturaiul Si fiindcä avea treabä cu mâinile
gi îi era greu s& o tot tie In mani, înfä,gurá mai multe
Frunze, le aprinse vi le bägd în gurä.
Väzându-1 pe el au fäcut gi altii pâ,nä s'au deprins
nu s'au mai putut scdpa vi nici pan& azi lumea
,n'a uitat acest närav.

www.dacoromanica.ro
O socotealä (statistica) pe urma befei
Dintr'o lucrare împotriva alcoolului, tipäritä in
englezeste in America si tradusä in româneste :
Se dovede$te din statistica cä, mortalitatea copiilor
creste cu cât mamele devin mai alcoolizate.
S'a constatat cä la 444 do copii dela 120 mame
alcoolice, la prima nastere, la 80 copii: 33.70/0 morti ;.
la a doua nastere la 80 copii : E00/0 morti ; la a treia
nastere la SO copii: 52.60/0 morti ; la a patra si a
cincea nastere la 111 copii: 65.70/0 morti ; la a seasar
pânä la a zecea nastere la 93 copii: 720/0 morti.
Din copiii ramasi In viatä, 4.10/0 erau epileptici
sau tâmpiti.
Deasemenea s'a mai constatat cä copiii alcoolicilor
se desvoltä mai încet. Din studiul fäcut asupra 2125
copii la ce vâretä le-a iesit dintii, s'au constatat ur-
mätoarele :
Copiii celor cari nu beau nici un fel de bäuturá
spirtoasä au cäpätat dintii la vä,rstä de 8 luni : 72.5470;
la copiii de cumpätati la aceeasi vârstä : 57.70/0; copiiii
de bäutori : 57.770.
Epilepsia (boala copiilor), tâinpenia altele de
felul acestora, la 219 copii de bäutori cari beau numai
din cä,nd in când, dar fárä sä se 'mbete, 2.30/n erau cu
metehne sau lipsuri ; la 130 de copii de bäutori cum
pätati : 4.60/0 copii cu lipsuri ; la 67 copii de bäutori
necumpätati : 9(70; iar la 53 copii de betivi 19 °/e.

www.dacoromanica.ro
 Este bogália un pa-cat?
de preotul loan D. Mihai
paroh Cdrbune;tl (Prahora)

In toate timpurile si in toate locurile, omul a

cäutat averea sau bogätia ; si aceasta a fäcut-o, nu
numai din nevoe sau trbuintä, ci si din prevedere.
Omul are nevoi sau trebuinte legate de fiinta sa:
trebuinta de hranä, de îmbräcäminte si de adápost
sau locuintä.
Acestea trebuiesc cäutate, cäci nu vin dela
sine iar cäutarea lor cere omului ostenealä, aler-
gäturä, munch-, activitate.
Sentimentul de prevedere a fäcut pe om sä se
gândeascä la nevoile viitoare si sä se asigure strân-
gând si pästrând din vreme lucrurile care-i trebuesc
pentru hranä, îmbräcäminte si adäpost.
Iatä, D-voasträ sätenii din acest sat, de pildä,
cresteti ui multe, si vä sträduiti a le îngriji, ca sä
aveti dela ele laptele si carnea pentru brand si lâna
pentru îmbräcäminte.
Toatä activitatea omului, toatä strädania lui, stint
pornite, nu numai din nevoile zilei de azi, sau din
trebuinta momentanä, ci mai ales, si mai mult sunt
pornite din preocuparea ce are sä-si asigure mi j-
loacele de trai pentru viitor.
Aceastä grijä, aceastä preocupare putem zice
cä e singura cauzä a activitätii ce se vede in
omenire. Omul cultivä pämântul, creste vite, taie $i
lucreazä lemnul pädurilor, pätrunde pânä in fundul
pämantului in mine, de unde scoate, fie fier, fie sare,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA '261

fie cárbuni, fie anima sau alte lucruri de careare

trebuintá.
Omul strâbate mârile si oceanele, strâbate pus-
tiuri arzâtoare tinuturi înghetate, se svârcole$te
aleargâ, bietul om, In toate pârtile, numai numai
pentru a-si asigura traiul In viitor.
Aceastâ singurâ preocupare asigurâ mijloacele
de trai îl face pe om sâ adune bogâtie, sâ strângâ
avere.
Aceastä preocupare oste de mare folos. Din ea
râsare stâruinta la muncâ fârâ muncâ stâruitoare,
oinenirea n'ar putea trâi. Sunt, = nu e vorbâ si
oameni de aceia, cari daca au ce manca azi, nu se
mai gândesc ce vor mânca mâine. Pe aceia numai
nevoia îi pune la muncâ. Sunt iarâsi f;;i oameni cari,
într'un fel sau In altul, având asiguratâ exi-
stenta, se cred scutiti de a mai munci ; dar ki cei
ce nu muncesc decât sili.ti de mare nevoe, $i cei ce
se cred scutiti de orice muncâ, sunt nenorocitir
Cel ce nu munceste std pe loc, si în cursul vietii,
cine sta pe loc, râmâne In urmâ.
De aceea vedem azi In lume, pe toti miscati de
grija zilei de mâine, pretuind averea si alergând sá
o dobândeascâ.
E adevârat însâ, eh nu toti cari cautâ averea,
o si dobândesc. Nu dobândesc averea toti cari o doresc,
câci succesul, sau reusita, nu atârnâ numai de silinta
omului ci $i de vointa lui Dumnezeu.
E vechie vorba : omul propune (plânueste) D-zeu
dispune (hotâreste); sunt unii oameni vrednici gi mun-
citori, cari se strâduesc sá strângâ avere, dar nu prea
reusesc. Cfi,nd face $i el un pas înainte, atunci i se
întâmplâ ceva care-1 dä, înapoi : ori cd se bolnâve$te,
ori îi mor vitele, ori altä pacoste î' împiedicá. $tltl
de ce se pot întîmpla, unele ca acestea, unui om cin-
stit ? Tocmai pentrucâ, D-zeu îl iube$te ! Sâ nu va
mirati de loc ! Pronia cereascâ, de multe ori, nu lasâ
pe om sâ se îinbogâteascâ tare, pentru ca sä nu piardâ
pe acel om. Câci bogâtia, care e atât de prètuitá i

www.dacoromanica.ro
262 ALB INA"
cäutatä, sminte$te vi pierde pe multi. Mullora, boga{ia
le culace peirea sul'leteascü. Bogä4ia nu e pcicat, ï
totu.Si pierde multe suflete. Aceasta voiu arata in cu-
vîntarea mea.
Frati Cretini,
Cei cari aveti deprinderea frumoasä $i folositoare,
de suflet, a veni la bisericä spre a va ruga lui D-zeu
$i a înväta cuvinte de mfi,ntuire, veti fi auzit adesea,
in biserici, vorbe aspre despre cei bogati. Evanghelia
urgiseste bogätia $i pe bogat.
Vai vouä, avutilor, ca vä luati mângä,ierea voa-
strä !" (scrie Evang. Luca 6.24) iar Mântuitorul a spus
mai lämurit in altä, parte (Mat. 19.23): Adevär
zic vouä, cu greu va intra bogatul in împärätia ceru-
rilor". Apost. Iacov serie : Veniti acum coi cari
sunteti bogati, ,jeliti plângeti de muncile ce au sä.
vina. peste voi!" (Iac. 5.) . .
Oare bogätia e un päcat ?
Nici de cum !
Om bogat însemneazä om päcätos ?
Iar.* nu !
Atunci pentru ce atáta urgisire a celor bogati ?
Pentru ce Sfänta Scriptura e atta de aspra, cu cei
bogati ?
Ca sä ne lämurim, e bine sä, luäm seama sa, .

vedem, ce e bogätia, cum se face sau se adunä, §i cum

se risipe§te sau se pierde, atunci vorn întelege de
ce e ea atät de urgisitä In scripturä.
Bogätia este ceea ce ramane din lucrurile trebuin-
cioase omului, dupa împlinirea trebuintelor sau ne-
voilor lui, sau mai scurt, prisosul ce am peste tre-
buintele mele. Imi trebue de pildä 30 de saci
de porumb pe an pentru hrana inca §i a familiei
mele, iar eu adun într'o vara, 40 de saci, deci am 10
saci peste ceeace-mi trebue. Altul face 50 de saci de-
porumb într'o vara, dar íi trebue 60.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA "' 263

Deci el, de fi are porumb mai mult ca mine,

fui nu i se ajunge porumbul, iar eu am de prisos.
Vedeti, nu e, fi nu poate fi vorba de o mäsura
pentru bogätie. Ceeace pentru unul e prea de ajuns,
pentru altul e prea putin. Unul are mult fi e tot
saran, altul are putin fi e bogat. Cäci poftele §i tre
buintele unuia sunt mai mari decât ale altuia. Unul
e multumit, daca are opinci fi obiele noi, altul s'ar
simti nenorocit, and n'ar avea ghete de lac.
Deosebirea de pofte, deosebirea de nevoi, deose-
birea de vrednicii dintre oameni, a fácut, ca si Indes-
iularea deci averea sa fie deosebitä dela om
la om.
C toi, orice s'ar zite, Indestularea sau averea,
nu se nafte pe cale normalä sau fireascä, decât
prin muncä fi economie.
Eu fi D -ta, muncim, la schelä sau la fabrica,
la aceeafi muncä, plätiti cu aceeaf leafä, dar
dupä cele 8 ceasuri reglementare, eu nu mai vreau sá
muncesc, D -ta însä mai muncesti încä 4 ceasuri. Afa
cä In aceeagi zi, eu iau plata pe 8 ceasuri de muna,
iar dumneata iei plata pe 12 ceasuri de muna fi la
$fârfitul lenii, eu iau plata pe o lunä, iar d -ta iei
plata pe o lunä fi jumätate, de fi amândoi am stat
la schelä tot atita timp.
Ba chiar daca am lucra amândoi tot atâta timp,
munta noasträ rare ori s'ar potrivi fi ar fi întocmai
íntocmai. Unul e mai jute, mai mefter, mai înde-
mânatic fi din aceastä cauzá lucreazä mai bine, sau
mai mult, decât altul. Din 2 rotaci, cari lucreazä In
acelagi timp, unul face 2 roate, fi altul numai una.
Ba se poate întâmpla, ca cele 2 roate ale celui lnde-
mânatic sä fie fi mult mai bune, ca atea singurä a
celuilalt rotar. Oamenii nu muncesc de o potrivä.
Unii muncesc mult, altii mai putin, altii se codeso fi
fug de muna. Averea însä se câftigä prin muncä
economie, cum am mai spus.
Daca In privinta muncii e mare deosebire Intre
oameni, apoi In privinta pästrärii sau a economiei, deo-

www.dacoromanica.ro
264 ALBINA"
sebirea e si mai mare. Aceastä deosebire se arata
de multe ori chiar din copilärie. Unii, de mici
sunt lacomi, hulpavi, farä satiu. O femee avea in garda
2 bäieti dela tara care învätau la liceu in oras.
Bäietii erau frati si unul era eu 5 ani mai mare si cu
4 clase (de liceu) înaintea celuilalt. Totus ce! mic la
mass, manca mai inuit decât fratele sau tel mare.
Femeea gazdä le punea fiecäruia in farfurie eu
mäsurä tot una una. Dela tel mare, îi mai rämânea
ceva in farfurie, dar dela tel mic, nici o data. Intr'o
dimineatä, înainte de a pleca bäietii la scoalä, gazda,
dupa ce a cántarit 2 bucati de pâine si 2 bucati de
brânzä, apre a le face de o potrivä, le a dat pe mana
fiecäruia din bäieti. Cel mare n'a putut manca nici
pâinea, nici brânza 'toatä, ci aproape juniâtate din cat
primise, le -a dat gazdei înapoi cu vorba : laser -le
pe alta data" ; iar tel mic, dupa ce mâncase toatä
partea lui, a cerut si pe cele ce au mai ramas dela
Nenea si le -a mâncat si pe acelea.
Sä nu se zicä cä e o mäsurä pentru mâncare. O
fi mäsurä pentru mâncare, dar nu pentru poftä. 1Vledicii
au stabilit stiintificeste, ça corpul omenesc, dupa
vârstä si dupa greutate are nevoe de atâtea
atâtea grame de alimente deosebire. Dar nici un medic,
nici un învätat de pe fata pämântului, nu va putea
sä mäsoare pofta mea de mâncare si de bäuturä si
sa -mi spunä : Cu atât te saturi si nu mai poti manca
sau bea!".
Pofta de mâncare e mai întaiu fireascä sau na-
turala, dar prin deprindere se face de multe ori
nenaturalä si nelegitima. Daca despre mâncare se
zite cä pofta vine mâncând" apoi despre bäuturä, cu
atât mai mult. Se întelege dar, ça cine mänânca mult,
si mai ales cine bea mutt, cheltuieste mult si nu prea
poate economici. Ba se mai întâmplä, cä unul îsi
stâmpärä foamea cu ori ce fel de mâncare simplä si
sänätoasä, pe când altul nu mänânca decât anumite
mâncäri gustoase si deci scumpe.
Tot asa si cu îmbräcämintea. Unii vor sa umble

www.dacoromanica.ro
 ,.ALBINA." 265

totdeauna îmbräcati luxos. Cel ce mänânca si bea mult,

cel ce se îmbracä, luxos totdeauna, cheltuieste mult si
nu poate strange sau economisi. (Se întelege ca nici
nu trebue sä rabde de foatne omul, spre a face eco-
nomie, dar sá mánânce pana ce se saturä, iar nu peste
trebuinta fireascà, cum fac unii, cari socotesc man-
, carea ca o desf &tare nu ca o trebuintä. Mâncäm ca
sä trá im, nu trà im ca sa mâncäm ! zicea întelepciunea
roman& cu multi, dreptate, fiindcä viata are alte
scopuri mai nobile docât mâncarea).
Deci numai omul muncitor si In acelas timp
si econom se poate îmbogäti. Sunt si oameni, cari
muncesc de rand cu altii, muncesc mult, dar nu ago -
nisesc nimic si pe când tovarásii for de munta vin
acasâ cu punga pliná, ei vin cu punga goala, caci au
desertat -o pe mancare si mai ales pe nenorocita de
bäuturà. Despre acesti oameni cari muncesc In zadar
e si o zicalä ca ce munceste într'o varä, cheltuieste
într'o sear &"
Vrednicia si cumpatarea sunt aripele care te
înaltd pe talea bogati ei, suet calitäti frumoase si lau-
date de Mântuitorul si cine se îmbogäteste prin munca .

dreaptâ, si cumpatare, e om fericit

Nenorocirea cea mare însä este, cä si eu bog &tia,
mai mult decât cu mâncarea si bäutura, eu cat
creste bog &tia, cu atât creste si pofta de ea. In inima
omului pornit spre îmbogatire se naste de cele mai
multe ori un fel de râvnä de avere, râvnä egoist&
si nepriceputä, de care eel bogat e st &pânit cu atât .

mai mull, eu cat ti creste mai mult bogätia. Cert e cä

cei cari fac sau adunä boáàtii eu putine exceptii
sunt cuprinsi de o nerabdare, de a aduna cat mai
multa bogätie si cat se poate mai repede, si In graba
for exagerat . t i preschimbä. calitätile for frumoase in
adevärate vitii. Din cumpàtati se fac avari sau sgâr-
citi. Daca cumpâtarea e o calitate, apoi zgârcenia sau
avaritia e un vitiu sau päcat, cäci sgârcitul pierde
mila de oameni sau compàtimirea, care e eel mai no-
bil sentiment in om ; s ;ârcitul e surd la durerea altuia,

www.dacoromanica.ro
266 ALBINA"
e nesimcitor la bucuria streinà. Tot din cauza acestei
pofte de îmbogî,tire grabnicá, oamenii vrednici nu se
'mulcum ac uneori cu câltigul realizat sau dobândit
prin vrednicie Qi munta cinstita ; ci în apriga for por-
mire se folosesc de nedreptate Iata
negustorul acela, de când s'a pricopsit, nu se mai
mulcume$te numai Cu câ$tigul ce -1 are dela tocmeala
.ci mai în$ala pe cumparator când cântäreste sau
mascara marts. Când pornegte cineva pe calea de a
-se îmbogàti cu orice pret, nu e de mirare ca sá se
preschimbe lntr'un om lacom si înselator, hrapitor,
plin de nedreptati si de multe alte pacate, între care
numáram si carrata, pe care multi bogä,t* o store
dela nevoiasii pe care -i împrumutd.
Asa dar, din cei ce au plecat pe calea îmbogáti-
,rii, putini scapâ cu firea for neschimbata, adicä asa
cum au fost dela început : vrednici gi cumpàtati. Cei
,mai multi schimba aceste calitati to vitii grozave :
avaritia sau sgârc nia cu impietrirea inimii, latomia
-de de rapiri,
dreptäti, etc., pacate legate on pornirea de înavutire
grabnicá. De acela zite Apostolul Pavel : Iar cei
ce se hotar isc sa fie bogati, cad in ispite si in lat $i
In multe pofte nebune vàtàmätoare, ca unele ce
afundi pe oameni in pierzare pieire (I Tim. 6. a.)
Cei ce fac sau aduná averea ori si cat ar fi
-de bogati sunt economi sau chiar sgârciti, cum am
zis. Dar Bunt si bogati risipitori. De obiceiu, risipi-
tori.i aunt atei cari din stiraci ajung de o data si pe
.neayteptate oameni bogati, fie printr'o mare moste-
nire, la care nu se alteptau, fie printr'un câstig ne-
-binuit $i neprevàzut. Sunt putini oameni cari dupa
ce au trait In saràcie si lips& mult timp sa -si poata
pästra echilibrul sufletesc atunci când, de o data $i
pe neri eptate, ajung bogati. Cei mai multi, când dau
de o astfel de bogätie neayteptata nesperatà, se caro
$mintesc nestiind nici pretul, nici puterea de du-
rati a averii se pun nebuneste pe petreceri $i chel-
-tuieli nesabuite gi in scurt timp sleesc averea mo$-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 267

tenitá si mai totdeauna se ruineaza si pe ei insili,.

prin petreceri si orgii. Unii dintre aceatia cheltuesc
si consuma luteo zi, cat i -ar tn-bui altuia sá traiascai
bine dar modest intr'un an. Nu o vorbä goals ceea ce
ce zioe despre unul eau despre altul, cá e nebun In
barai !'.
Se zite cá Palada Nebunul, care tráia In ores
a pus lucrátori cu ziva bine plátiti ca sä coseascä
in pia(c . uncle nu se pomenea fir de iarba ; cá odatá,
ca sá facá pe toti ceilalti oráseni sá rabde de foams,
tot acest Palada ciue o fi fost ál s'a dus dim i-
neata In tàrg qi a cumpárat tot ce era de mancare-
In tá,rg (carne, bránzä, peste, pâine), a încárcat cá-
teva care ca aceste lucruri de mancare si le -a dus de-
le-a aruncat într'un lac mocirlos. Intelegeti d- voastra
prostia si räutatea unui astfel de bogat, dar mai in-
telegeti si ce se poate alego din averea unui astfel de-
nebun.
Bogätia îmi poate da puterea si inlesnirea de a
face rául dupa cum Imi dá si puterea de a bi-
nele dar nu -mi dá si dreptul sau indreptätirea de
a face räul. Bogätia e putere, nu e dreptate. Deci
altá urmare a bogátiei este, cá dupá cum îti dá In-
lesnirea de a face binele, cánd vrei sä -1 faci, tot
ala /ti da si posibilitatea sau înlesn rea de a face rául..
Si cum omul e de mai multe ori ram decát bun, si
bogatul sávárseste mai lesne si mai bucuros rail) de
cat binele. Cánd ai puterea si posibilitatea de a face
rail], de a te räsbuna, numai o adáncá î ntelepciune
te mai poate opri dela aceasta. Dar am mai spus cá
întelepciunea, adesea ori päräseste pe omul plin de
bogätie. Vorbesc de întelepciunea adeväratá, nu de a-
ceea pe care o descoperá lingusitorii, caci aceatia iti
laudä chiar nebuniile sau fai tele de smintit.
Tot din bogätia mare se naste si luxul. Luxul este
întrebuintarea unor lucruri scumpe de care omul nu
are nici nevoe, nici folos. Vreau sá ma due de pildá.
páná la Ploesti. Imi trebue o briscä cu 2 cai sau
la nevoe chiar cu un cal. Dar dacá aunt luxos,,

www.dacoromanica.ro
268 ALBINA"
imi trebue cupeu lustruit cu 6 cai înainta§i sau eel
putin cu 4, cu surugiul îmbracat cu poturi de pandur
împodobit cu cordele §i panglici la palärie.
Pe când sgârcitul ar face acest drum chiar pe
jos nuinai sä faca economie, luxosul nu-1 poate face
decât in faeton cu cai Daca un bogat e
prins de patiina sgârceniei, iar alt bogat de patima
luxului, daca Qi cel sgârcit cel lusos ar avea azi
tot atâta avere, ei de §i egali in avere sunt $i
vor fi tare deosebiti in purtare in fapte. unul
$i altul arata puterea bogitiei lor, dar sgârcitul
arata aceasta putere a bogätiei facând alte averi
din veniturile sau dobä,nzile averii strânse, adica
strângând §i gramädind din ce in ce mai multä avere
iar luxosul îQi arata puterea in rasfatarea sau des-
fä4urarea averei ce are. Asemänare intro ei e numai
ca unul ar vrea mereu sa adune cat mai mult, iar
cellalt sa aibä mereu a cheltui cat mai mult.
Daca strângä,torul gäse§te poate sä adune din
ce in ce mai mult, risipitorul dela o vreme nü
mai are ce risipi decât poate o nouä pleaycä de mou-
tenire.
Dacä cel luxos chiar când e tare bogat se
au§ineaza, apoi ce sá mai zicem de luxosul sä,rac?
Caci devi nu-ti vine a crede, dar sunt din plicate
garaci lus*. Acest soiu de luxo§i adicä. cei säsaci
mai bucuros mänâncä pâinea sau mamaliga goalä,
adica rup dela gurä numai ca sa se lustruiascä,.
Gura lumii, care uneori le brodeqte sau nimereQte bine,
zice säracilor lug* säräcie lucie".Cine e, frate,
coconita cea gätitä, care trece pe drum ? Ia o säräcie
lucie".
Dar acum nu e vorba de lux ci de bogatie de
urmärile ei, între care e$i luxul, vreau adica sa spun,
ca dintre bogati unii sunt prea sgârciti, altii prea
lugo§i sau chiar risipitori, dar §i unii $i altii päcätuesc,
unii prin sgârcenie, ceilalti prin risipä.
E adevarat cä dela vrednicia $i räbdarea strân-
gatorului, ca sä nu zic a sgârcitului, §4i pâna la

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 269

nepasarea $i îmbuibarea luxosului ca sä nu zic a

risipitorului e o distantä colosalä.. Dar din
pacate uneori dintr'un strânga,tor se nate un
risipitor, încât cu mult a levär vi talc e vorba banii
strângätorului pe inâna risipitorului".
Deci dar, devi bogätia nu e un päcat, ci din po-
trivä poate fi un mare ajutor pentru omul care vrea
sä se mântuiascä, totuvi, cum am spus, oamenii
bogati rar pästreazä cu întelepciune calea ce duce la
inântuirea sufleteascä.
Pe unii dorul de repede îmbogätire îi abate la
sgârcenie sau avaritie, nedreptäti, hräpiri etc; pe altii,.
din potriva,, bogätia îi duce la risipä, lux, îmbuibare,
destrabälare vi la alte multe fapte nebuneRti.
Bogdtia in sine nu e un pdcat si Sf. Scripturcz
nu urgiseVe bogätia proprie, zisd, ci poticnirile alu-
necdrile celor ce se lasa orbiti de p-terea Si de far-
mecz.cl bo.qdtiei.
Biblia ne vorbete de o multime de oameni^bo-
gati cari au intrat in împärätia Cerurilor. Ava Avram
a fost bogat $i raiul se mai numevte vi sânul lui
Avram". Asemenea bogati au fost Iacob, Isac, David,
Solomon, Iov, etc. si au fost recunoscuti de Biblie ca
oameni pläcuti lui D-zeu. Bogätia nu e un päcat
om bogat nu înseamnä om pâcätos. Ba din contra,
bogatul poate intre mult mai lesne in împárätia
Cerurilor.
Mântuitorul a zis : Nu vä adunati comori pe
pämânt, unde moliile Qi rugina le strich vi unde furii
le desgroapä vi le fura. Ci adunati-vä comori in cer
unde nici moliile nici rugina nu le strich vi unde furii
nu le desgroapä nici le furä". (Mat. 6.19).
Cnm poate omul sä-vi adune comori in cer? Tot
Evanghelia ne spune cä atunci când Isus Cristos va
face judecata cea mare, va mai despärti ouienirea,
in douá, alegând pe cei buni de cei räi, cum alege
pästorul oile de capre, *i va aveza pe cei buni de a
dreapta sa, iar pe cei rai de a stanga sa. Si celor
buni le va zice : Veniti, binecuvântatii Tatälui meu vi:

www.dacoromanica.ro
270 ALBINA"
mosteniti împärätia gätitä voua dela întemeierea
lumii, cä flämând am fost mi-ali dat sä, mänânc;
dnsetat am fost Qi mi-ati dat sä beau ; strain am fost
m'ati adus la voi; gol $i m'ati îmbräcat ; In închi-
soare am fost ati venit la mine". Atunci vor ras -
.punde lui dreptii zicând: Doamne, când te-am väzut
flä,mând ti-am dat demâncare, sau însetat gi ti-am
dat sä, bei? Când te-am väzut strein si te-am adus
la noi, sau gol si te-am îmbräcat când te-am
väzut bolnav sau in Inchisoare §i am venit la tine ?"
ráspunzând Impäratul le va zice : Adevär zic voua,
întrucât ati Meut unuia dintr'ace$ti frati ai mei foarte
neluati In seamä, mie mi-ati Meut!".
Atunci va zice celor d'a stanga: ,.Duceti-vä de
la mine, blestematilor, in focul cel veQnic care este
gätit diavolului si îngerilor sai. Cá flämänd am fost
si nu mi-ati dat sá, mänânc, însetat am fost si nu
mi-ati dat sä beau, strein am fost $i nu m-ati adus
la voi, gol si nu m'ati îmbräcat, bolnav si in inchi-
soare si nu m'ati cäutat".
Atunci vor räspunde si ei zicând:
Doamne, când te-am väzut flämând, or insetat or
strein, or gol, or bolnav, or In închisoare $i nu ti-am
-slujit ?" Atunci va räspunde lor zicând : Adevär zic
voua, întrucât n'ati fäcut unuia dintre acestia foarte
ndluati în seamä, nici mie nu mi-ati fäcut". Si se vor
duce acestia în pedeapss, vesnicä, iar dreptii la viata
vesnicä. (Mat. 26.36-46).
De aci întelegem cä milosteniile sau binefacerile,
pe care le facem din mila $i dragostea cá,tre aproapele
nostru, fac pentru noi comoara cereascä, prin care
putem räs.;umpára împärätia vesnicä. Lipsa acestora
de inilä dragoste cre$tineascä aduce gheena sau
pedeapsa veynicä.
A da mâncare celui flämând, nu poate cel ce
n'are el insusi ce manca, ci acela < are are de prisos,
adicä, cel bogat. Sunt însi bogati sgârcitì cari nu se
indurä, sä-ti dea nici chiar un codru de mämäligä, si

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 271'

sunt unii säraci, cari sunt kucuro§i sä împartä cu tine-

merindea lor.
Dar nu toti bogatii sunt neîntelepti. In tara
noasträ, cu deosebire, multi cretini întelepti s'au.
slujit de bogàtie, spre a-$1 dobândi iertarea päcatelor.
Aici, In Romania, avem o multime de a§ezàminte
§i institutii de binefacere intemeiate de bogatii din
trecut, fie Domnitori, fie boieri, fie negustori, cari
erau pätrun§i de învätätura bisericii, care se îndato-
reazá ca sá ajute pe aproapele t5 u, pe semenul tau,
cand el se aflà, In nenorocire, nevoe sau suferintä..
Dacä de pildä un bogat are inimä §i gând
bun, §i din averea lui face sau zide§te o bisericä, toti
cregtinii, cari se roagä in acea bisericä, cer iertarea
päcatelor celui ce a zidit biserica. Cine n'a auzit pe
preot in bisericà rugându-se pentru ctitorii sf. bi-
serici" §i pentru cei ce aduc daruri §i fac bine
sfintel or biserici".
Dacà, bogatul fase bisericä, fase pentru sine co-
moarä, in cer. De asemenea daca face o §coala uncle
copiii sä invete carte §i sä-§i lumineze mintea, sau un
spital cu doctori învätati §i meeteri, unde sute §i mii
de bolnavi î§i ca. ta sänâtatea §i î§i lecuesc suferintele.
Sunt In tara noasträ multime de biserici, §coli,
spitaluri, ospicii pentru bätrani säraci §i neputin
pentru infirmi, aziluri pentru orbi, pentru copiii gäsiti,
pentru orfani, pentru surzi §i muti §i alte multe
institutii de binefacere fructe ale milei cretine
fäcute de bogati întelepti cari au trait in tara
noasträ. Cine n'a auzit -- de exemplu de A§ezä-
inintele Brâncovene§ti din Bucure§ti, adicä §coala,
spitalul §i biserica Domnita Bäla§a?
Tot a§a A§ezämintele sau Institutiunile dela
Coltea, iarä§i bisericä ei spital Lento de Mihail
Cantacuzino, care a fäcut §i M-stirea Sinaia.
Cate sute §i mii de bolnavi §i suferinzi, cari s'au
vindecat §i ei-au ingrijit sänätatea in Spitalnl Brân-
covenesa n'au blag, slovit pe eei ce au fäcut acest-

www.dacoromanica.ro
272 .,ALBINA"
mare spital precum biserica $i Qcoala de längä el.
Iatä, aceeti bogati ei-au facat comoarä in cer. Or
ce ban dat pentru binefacerea celor ce suferä, e
dat pentru comoara cereascä. Bogati au fost sunt
multi, dar banii lor in loc de a fi pentru in3titutii de
binefacere s iu pentru ueurarea, alinarea suferintelor
omeneeti, se cheltuesc îu petreceri desträbalate.
Multi bogätaei de ai no$tri, cheltuesc averea in
plimbäri petreceri in strainätate. La Nisa ei Monte-
Carlo vine lume din toate pärtile pamântului, ca sä
petreacä ei mai ales ca sä joace cárti. Acolo se duc
multi bogati din tara noasträ, ei rämân s iraci lipiti
pämântului, la jocul de cärti. Ba se întâmplä cä unii
dupa ce-ei pierd toatä averea pierd viata
prin sinucider . Câtä deosebire din punct de vedere
evanghelic intro bogatii de azi, cari î@i sleesc averea
in petreceri orgii sau chiar la joc de cä,rti
$i bogatii din vechime, cari nu mureau împäcati daca
nu fäceau o bìsericä, o fântân.). sau eel putin un dar
b sericii !
Am vazut ca la judecata viitoare, rasplata cea
mai mare ei bunä este adusä, de ajutorul ce l-ai dat
celui ce suferea din nenorocire. Vedeti cä intentionat
zic sa alini suferinta provenitä, din nenorocire, caci
sunt ei multi cari sufera din vina lor, mai ales din
lene.
Sa ajuti pe omul care a säräcit fiind-cä i-a ars
cama ei i-a luat strânsura, sau i s'au înnecat holdele; dar
leneeul, care nu munceete nimic deei e sanätos
nu prea merita mila.
Dar astfel de fapte de milä, pe care le cere
Evanghelia, cine poate sä facä muai cu înlesnire ? Ne-
greeit cel bogat. Cel ce n'are ce m nca, cum sa
sature pe cel flämând? Deci bogatul se poate mântui,
( ba încä mult mai lesne ca cel sarac) dacä este
întelept. Adevärul e însä,, ca putini bogati se indura,
sa rupä din comorile pämânteeti, spre a le muta In
cer. Dragostea de avere, puterea ei farmecul averii,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 273

cuceresc cu desavârsire multe suflete si le stäpánesc

cu putere tiranie, încât îi fac sä ulte cä viava
aceasta are sfârsit.
De aceea se zice cä bogatul 1 a intra cu anevoe
in îinpdrävia cerurilor..
Pr. I. D. Mihai
Com. Cdrbune;H, Jud. Prahora

Un inginer american vrea sä trimita o

ghiulea uria ,ca... la Luna
Inginerul american Robert Condit a construit
un foarte ciudat obuz de opal flexibil, cu mai multe
camere de aer comprimat i oxigen pentru... Lund.
Inventatorul a primit pentru acest obuz premiul
astronomului Esnault Pelterie, In valoare de cinti mii
de franti.
Obuzul ing. Condit are tot mecanismul necesar
pentru un drum In Lund, dus si tutors. In el Incap
doi sau trei oameni cari se vor putea imbarca ell tot
ce trebue pentru o asemenea lungä cälätorie.
Plecarea inspre Lund se face cu ajutorul unui tun
anume construit gi care nu poate arunca mai mult
de un singur obuz.
S'a socotit cä obuzul nu are nevoe sä fie aruncat
mai sus de 120 km. Pânä la aceastä înälvime, obuzul
lui Condit poate ajunge datoriti, forvei tunului, cat
si oxigenului dia armäturz. Dela aceastä înälvime in-
cepe atractiunel Lunei.
Toate bune. Sá zicem cä obuzul e gata. Unde
aunt însä cälátorii ?
Dupa cum vedevi toate pro fetiile lui Jules Verne
se împlinesc. Submarinul, gramofonul Qi acum voiajul
In Luna, cari au fost socotite drept închipuiri ale
scriitorului francez, sunt pe cale de a se vedea.

www.dacoromanica.ro
 Fe/urite
Licustele vor fi nimicite In Egipt, nävala de lä-
custe nu e lucru rar, mai ales acum and apele Ai-
lului sunt foarte joase. Din aceastä pricinä nori desi
de läcuste vin dinspre miazä -zi si se ìndreaptä spre
miazä- noapte, unde se aflä oazele (bucàti de 1 ámänt
in pustiuri pe cari creste verdeatä si se gäseste apà)
din Kharja.
Ministerul agriculturii din Egipt a poruncit si, se
intrebuinteze gaze asfixiante împotriva läcustelor. Ae-
roplanele armatei vor avea si ele de lucru, ca sa îm-
prästie de sus aceste gaze asupra läcustelor.
0 stea cu coadä in 1928. ne vestesc
o cornea (stea cu coadä) care se va vedea pe cer in
anul 1928.
Se stie ci, la tari, lomea se inspäimântä grozav
de asa cava $i crede ci, e sean de värsare de sänge
sau de vreo molimä grozavà. Toate astea insä sunt cre-
dinte fàrä rosi si nu au alti, insemnátate decät aparitia
vreunei pianete rätäcitoare care trece si piere mai
departe.
Unii se tern ca nu cumva coada unei astfel de stele
rätäcitoare si, isbeascä pàmantul si sä -1 faci, eä ardi
ca un fir de paiu.
Cea mai frumoasä cometä din timpurile mai en-
noscute a fo3t cea din 1811, care a adus o vard foarte
îmbelsugatl. S'a fäcut vinuri ca niciodatä si grAne
mai frumoase ca oricánd.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 275

Tot o cometl,, atea din 1921, a adus însä în E'iropa

o varó atât de secetoasl, încât nu s'a fác'it nici un
strop de vin rosu. Sa vedem ce ne va aduce cometa
din anul atesta.
Un orn care n'a vorbil 30 ani. Lucrul s'a In-
tâmplat In Galijia, unde un om, certându -se oil neva-
sta -sa i -a zis la manie : Arde -te -ar focul sá te ardâ ".
Dup& 2 zile casa i -a luat foc §i i -a ars nevasta
si 2 copii. Nenorocitul s'a dus la rabin (popa ovreesc)
fiindea era ovrei si 1 -a intrebat cum sa-si la osânda
pentru pácatul fácut. Aosta i -a zis: Fiindca ai päcä-
tuit cu vorba, juró cä atât cât vei avea suflare in tine
gura ta sa nu mai cuvinteze ". Omul a jurat, si 30 ani,
cât a mai trait, n'a mai scos un cuvânt
Un monument pentru Mantuilor'il Isus Cristo. In
Brazilia se va ridica un monument uria Mântuitorului
Isus Cristos, pe vârful unui munte înalt de 75Q metri.
Chipul lui Isus va fi radrej si numai capul Mântuito-
rului va fi înalt de 6 metri.

Mari /e o ra e
Inainte de rázboiu, erau 20 de orme cu peste un
milion de suflete.
Acum 40 de orase numärd peste un milion de
locuitori, 15 In Europa, 13 In America, 11 In Asia si
unui singur In Australia.
Principalele aunt: New-York, care numärâ 9.350.000
locuitori ; Londra 7.660.000; Parisul pästreazâ locul
al treilea cu 4.600.000 ; Berlinul, 4.126.000 ; Chicago,
3 600.000; Filadelfia, 2.700.000; Buenos -Ayres 2.500.000;
Osaka, 2.115.000; Moscova, 2.018.000; vangai, 2.000.000;
Tokio, 1.995.000; Viena, 1.800 000; Boston, o cifra
aproape egalâ ; Leningrad 1.611.000 ; Détroit, 1.550.000;
Hamburg, 1.510.000; Peking si Hànkeu, 1.500 000 ;
Rio -de- Janeiro, 1.442.000; Calcuta, 1.400.000.

www.dacoromanica.ro
 Pentru copii
Cicoarea *)
de Lia; Härsu
Ci-cä, dupa cum spurie povestea, Cicoarea ar fi
fost cândva o domnitä mândrä, si frumoasä färä pe-
reche pe lume. plimbându-se ea odatä descultä prin
roua care se läsase peste florile din grädinä, cänd
credea cä nu-i ochiu omenesc s'o vadä, numai ce-o vede
Sfântul Soare de sus din slava lui.
Cum o väzu Soarele, atât i-a fost cä i-a si picat
dragä. De cum räsärea dimineata, tot la ea cata $i
din ce-o privea mai avan s'aprindea pe cer.
Azi asa, mâine-asa, väzând el cä nu-i chip, chemä
doi luceferi si=i trimise In petit la doinnita.
Cum ii väzu domnita le zise:
. Bine-ati venit, doi luceferi, da ce vânt v'aduce
pe la noi ?
Ia, ziserä luceferii, veniräm in petit.
Dacä i asa, apoi poftiti in casa sä ospätati si
sa vä odihniti. fäcu domnita auzindu-i.
Ba noi n'am venit nici sä ospätäm, nici sä o-
dihnim, ca ne-a trimis Sfântul Soare in petit la, tine,
räspunserä luceferii.
I-auzi vorbä ! rase domnita Multi petitori mi au
venit pânä acu, dar au plecat precum au venit, ca nici
unul pe plac nu mi-a fost.
i-or fi fost ori ba, nouä nu ne pasa, cä noua
asa ne-a zis Sfântul Soare: Faceti cum oti stii ; da
färä domnita cea mândrä îndärät sä nu vä'ntoarceti,
ca-i rail de voi.".
*) Dupä o legendä culeasä de G. D:m. Teodorescu.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 277

Doinnita rase a batjocurä.

Hai, doranitä, gätevto-te de cale, ca taro-i mult
',aria la Soare, fäcurá, luceferii.
-- Ba, eu cu voi nu m'oi duce, cä mie nu-mi trebue
Soarele. El ii tot cälator poste coclauri cat tine ziulica
nici noaptea n'aro astâmpär, cä de nu-i la noi ii a-
iurea vi eu tot singurä o sä, rä,mân:
Dacä vitizurä lucoferii cä nu-i chip s'o ia, se în-
toarserii la Soare $i-i ziserá :
Mä,ria ta, Soare skint, veniräin taro mâhniti,
cä domnita cea mândrä, ;i frumoasa nu vrea sä,-ti fie
sotie.
Mult se mânie Soarele Qi undo mi se înfläcärä
odatä de mai sä pâr,joleascä, pämântul.
Läsati-o in pace, doi lucefori, prietenii mei,
cä oiu gäsi eu ac de cojocul ei vi oiu face-o sá mä caute
încotro m'oi duce, încòtro ra'oi întoarce, câtu-i lutnea
gi päniântul :
Când oiu räsäri,
ea s'a 'nveseli ;
Când oiu asfinti,
ea s'a ofili ;
Când oiu scäpäta,
ea s'a aduna".
$i sfàutul Soare prefä,cu pe domnita cea trufa i
într'o floare de cicoare. De atunci floarea de cicoare
îi veselä diinineata când rasare soarele ; se ofileßte
de cum asfintevte el; iar când scapätä de tot, î$i in-
chide floarea pânä a doua zi dimineata.

0 vorbá înte/eaptá dela Chineji

°And sabia rug;nevte, când scärile judecätoriei
sunt acoperite cu iarbä., $i când treptele bisericii sunt
tocite, atunci se poate zice cä tara merge bine.

www.dacoromanica.ro
278 ALBINA"
Volbura §i mic §unica.
De cum începuse a se incalzi ; ämântul de zâm-
betul soarelui primäväratic, fel de fel de fiori si de
plante ridicarä vesele capul, surázând fericite. Pe una
din brazdele de fiori räsärirä micsunele. Lângä una
din ele se ivi un fir de volburä, care gräi rnelodios :
-- Draga micsunica, noi suntem surori : am dormit
alaturi un veac întreg, amândouä ne hränim eu ace
leagi mâncäri ; esti buna sä má fasi si -mi întind pe
lângä tine bratele anrortite ?
Cum de nu, räspunse drägälasa micsuniebi, erti
atât de ofilitä si de mititicä !
Volbura incepu sä -si întindá ramurile, ajunse pânä
lángä tulpina miclunelei, 1ncepând iar tânguios :
S :umpä surioarä, pentrucä mi -ai fäcnt atâta
bine, 1a3ä -mä sä te imbrätisez drept recunostinjä.
O ! ráspunse modesta micsunicä, nu sunt eu
aceea cäreia s i -i datorezi ceva, totus dacä tii prea
mult sá mä ìmbrátisezi, vino, caci Imi face piacere sä
te simt aproape de mine.
Volbura, care atâta astepta, se mai Intinse odata
cat putu de tare si cuprinzând tulpina micsunelei, In-
cepu s'o strángä sälbatec.
Ah ! suspinä floarea, desprinde -ti mai repede
bratele de pe mine, caci simt cä mä 'nnäbus.
Mai lasä -mä pu in, caci prea imi erti draga,
mai spuse volbura, si se mai înfásurä odatä pe trupul
micsunelei, de -i franse mijlocul.
Oh ! gemu istovitä floarea, te rog, si-0 fie mila
de viata mea, care se stinge, si depärteazä -te.
Volbura se prefácu cä u o aude $i strângându -se
din ce In ce mai tare de floare, ii strivi trupsorul
fraged, care se uscä si de care rämase sprijinindu -se
toatá viata.
Minerva .Alexandra

*
www.dacoromanica.ro
 ALBINA 279

Problemá
Táiati din carton patra bucäti întocinai ca cele
din figura.

Impreunati -le astfel înciât sa dea o litera de tipr

www.dacoromanica.ro
280 ALBINA"
Consultatii pentru daraveri de judecatá $i
consultatii medicale pentru cititorii Albinei"
Aducem la cunoytintä cä dela 1 Fevruarie 1925
am înfiintat la redactia revistei Albina" (Fundatia
Culturali Regele Mihai I ") UN BIROU DE DESLUIRI
JURIDICE, pus sub conducerea juristului d. Alea.
Lascarov - Moldovanu yi unul de CONSULTATIUNI
MEDICALE, sub conducerea d -lui doctor V. Voiculescu.
Desluyirile se dau prin scrisori la adresa data..
Topi cei care au nevoe de vre -o desluyire juridici
privitoare la vre -o afacere a lor (moytenire, vânzare,
contracte yi toate cele asemänätoare acestora) pot sä
serie ,juristului nostru, la Fundatie (strada Latina
No. 10), ara.tându -i scurt pricina.
D -sa va ra.spunde. neîntârziat, desluyindu -1 dupa
tipicul legii. Tot aya yi clara doctor pentru diferite boale,
sä arate pe larg toate semnele yi durerile, färä Inconjur.
Pretul acestor sfaturi este urmätorul ; Col care
cere desluyiri va trimite pe adresa Fundatiei un mandat
de 100 lei, care îufätiyeazä un abonament anual la
Albina" afarä do al säu; va arata tot odatä yi care
e persoana pe care o aboneaza. Odati eu räspunsul
,juristului, sau al doctomlui, persoana va incepe a
primi revista noasträ yi va primi -o un an întreg.
Daca nu se trimite mandatul yi adresa abonatului,
,juristul yi doctorul nu vor ra.spunde la scrisoarea celui
care cere desluyirea.
REDACTIA

6
FIINDATIA CIILTIIRAGA R E G E G E M I H A 1 I"
Str. Latini, 10 (fosti Dootor Kalinderu) Buouretti
D

Corn. Sat.
of. lad,

www.dacoromanica.ro