Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85OTMwNTY PDF
L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85OTMwNTY PDF
3 IYIARTIE 1928
nunuuuunumuuunuuuuuuuuuunuunuuuunumunuumm11nuumuuuunuuuununnnunnuunuuan
LßJNA
Revisfá pentru popor
www.dacoromanica.ro
CTUL iSNIRII
VOTdT DC SFATUL TdRtÍ
LA 27 MAR TIC ST. y 1918
tri NUMELC POP01tULUI BASARABÌCI.SfATUL Tban pECLARg
R6PUBLICA DEMOCRATiCA MOLgOYetteASCA (BASàRABd)
IH HOTARELC CI DltiíRó PRU1,111STRU.DUNARC,(11AR6d
iiEd6RA Si VCCHiLC GRANITE CU AUSTRId.RUP15 DC
Rissi AcUM 0 SUTk SI nnAi attic DC Ani Din T RUPUt
VCCNII MOLDOVC. iN PUTC.RCA DREPTULUf ISTORlC Si
DRCPTLtLUI OC HcAIti1.PC Bpáa PRItiCIPIULUt CA NoROA
DELt: SINGURC SÀ SI HOTARASCd SOARTA LOR DE ALI
Ìt!aitiTC Si PCNTRU TOTDCAUNA, S C U N E S T E
CL{ MAMA SA R,OMANiA.
TRMASCw U1yiRELA BasaRaaici
RogyiAlïla
CU
EC-A PURURS Si T4TDCAUnA
PR£SCDIFITCLC SEATUI.Ui âRlf,
ION INCULCT
VìGC- PRC3cOirapC.
PAI\. HAL1PPA
SCCRCTARUL SF6ïTULUI TaRI
!. BUZDUCAN .
www.dacoromanica.ro
Ce gândeaJ granii Basarabiei in anii
râzboiului, prin 1915
Din spusele d-lui Partirle Fa/c3
hateo, T/ tort seveto u iud. IMP
www.dacoromanica.ro
Albina 143
www.dacoromanica.ro
Ser/A ri/e pea/ru unirea Basarabìeì.
S'au împlinit 10 ani de când Basarabia, care a
stat atâta vreme sub stßpânirea ruseascá, s'a alipit
iaráyt de Tara-Mumcï. Cu ¡least prilej a avut ioc serbari
cari vor rámâne neuitate in inima oricárui bun ro-
twin care a fost fatá la aceste serb&i.
In diminea#a zilei de 29 Aprilie, la ora 7,30 di-
inineata s'a oprit in gara Chi§inâu trenul care adu-
cea p rsoanele seacnA., venite sa ia parte la serbare.
Din tren a scoborât Inalta Regentá qi a fost primitâ
in urale de multimea care a§tepta in gará.
Pe heron se aflau to#i d-nii Mini$trii, membrii
Parlamentului, generali alti ofiteri; reprezentantii
sigurantei toate autoritáte locale. D. Gherman
Waited, primarul ora§ului Chi§ináu, oferä. membrilor
Regen#ei pâine sare, urându-le bun sosit.
Apoi se începe seria discursurilor cu al d-lui Dr.
Ciugureanu, la care ráspunde I. P. S. Patriarhul
membru al Regentei Miron Cristea.
Dupä, ráspunsul I. P. S. lumea împreung cu per-
soanele oficiale se îndreaptá spre. Catedralg unde
a§teaptä multimea incrt din zorii zilei, in haine de
sárbátoare.
La ora 9 apare cortegiul cu Inalta Regentä.. I. P.
S. Mitropolitul Gurie al Basarabiei, impreuná cu I.
P S. Justinian al Cetä.tei-Albe $i un sobor de 12
preoti, oficiazg slujba la care ráspunde corul condus
de párintele Berezovschi. Dupá terminarea slujbei
religioase I. P. S. Mitropolitul Curie a tinut o ini-_
moasá cuvântare. Au tinut apoi cuvántári I. P. S.
www.dacoromanica.ro
.AIbina. 145
www.dacoromanica.ro
146 Albina"
-Sfâr §indu -se defilarea,a, avut loo Lin banchet în
sala primáriei la care au luat parte Inallii Membri ai
Regenfei, mini §trio, parlamentarii, Capii bisericei;
d -nii generali, membrii Cur f ei de Casalie, etc., etc.
D. prim- ministru Vintilá Brátianu închiná pen-
tru Mária Sa Regele Mihai I §i pentru Inalta Regen f á
f inând o frumoasá cuvântare.
A. S. Principele Nicolae închiná deasemenea
pentru M. S. Regele Mihai §i pentru întreaga familie
Regala.
S'a trimis apoi o telegramá M. S. Regina Maria
la care M. S. a râspuns mulfumind i exprimându - §i
párerea de ráu cá din cauza doliului nu poate mua
parte la serbare.
L. H.
e
Verbe din bâtrâni
Pe o piaträ gdsitä in pámäntul längä orasul Turda (Transilvania)
acolo unde a tost ucis Mibai Viteazul, s'au atlat spate aceste cuvinte:
Pacea aduce bogátia; bogátia aduce trufia; tru-
f ia aduce nedreptatea; nedreptatea rázoiut ; raz-
boiul sárácia; sárácia smerenia; smerenia pacea.
De tinut minte
Plátete muncitorului pâná nu-i se usucä su-
doarea depe frunte.
www.dacoromanica.ro
Când /rnpáráteasa Ecaterina a RusrEi a
trimis castea în Molde va s'o supuie 17 88
In vremurile acelea Rusia nu mai putea de dra-
gguu1 nostru. Ne plângea ca suntem cu Turcii nu cu
Ru§ii. Si cum sá facá sa ne aibä, la sânul ei dulce ?
Intâi împá.rateasa a frimis norodului moldoveenesc
o scrisoare de dragoste, sa fie cetita de preoti la
serici.
Zice scrisoarea: In toate raz be aiele, ce tot-
deauna fä.ra dreptate au deschis sultanii turce§ti ca-
tre Rusia, n'au fost cugetul nostru numai de a birui
pe vrajma§, ci a fost împreunat cu acea mare râvná
a noastra spre a scoate norocdul cel'credinciios a lui
Hristos din cel pátimitor jug al Turcilor". Si înainte
de a slobozi o§tile muscale§ti peste Nistru, in 'Mol-
dova, serie cá vin pentru a voasträ, aparare... §i la-
cuind cu voi, vor fi frati ai vostri".
Muscalii, înainte de a infra in tara, cataserá
prin iscoade sa tragä, in partea lor mai ales partea
bisericeascá, pe preoti, vorbindu-le de pravoslavie
si de rázboiu pentru credintä., §i preotii ca pastori,
sá povátuiasca a fi cu drá.goste pentru oastea ruu-
seasca.
Iar apoi, odatá intrati in tara, nu mai alegeau
Muscalii pe preoti din ceilalti locuitori, îi puneau la
Cá,Páturl, le luau vitele, îi batjocoreau, in sf âr§it le
www.dacoromanica.ro
148 -ilfttas'
;fäceau multe supärári silnicii.
De aceia Mitropolitul Moldovei, väzând räutä-
tile din tarä, a trimis jalbä la mai marii oastei mus-
.
www.dacoromanica.ro
A 1b i n a 149
lui.i
Langeron §i acesta a lásat scris in istoria rásboaielor.
cutezare-ar cine-va, chiar Muscal, sá .tágádu-
iascá adevárul acestor f apte ? Tot dela Langeron
§tim cá acela§ general Camenski când a luat Galai,
s'a purtat §i acolo Cu o cruzime neînchipuitá: a dat
foc ora§ului §i a mácelárit o multime de lume. De,.a.-
tâta cruzime se Infiora lumea ; pâná si generalul cel
mare, Rumiantov, i-a zis : E§ti un tAtar, iar nu un
generar. A ajuns vestea piing si la urechile împá-
rátesei Ecaterina. Impáráteasa nu i-a dat vre-o mare
pedeapsà; dar de ochii lumei 1 a chemat de la oaste,
pentru câtá-va vreme, pâná s'o mai uita lucrul ; si
apoi 1-a trimes îndárát ca general la oastea din Mol-
dova.
Dupa A. V. Wei
www.dacoromanica.ro
sá vedeti cura Domaii Moldovii s'au
luptat ca sä tie hotarul tärií întreg
Una din durerile mari care au sguduit toatá su-
flarea Moldovei, a fost atunci când Turcii s'au înfipt
în hotar, cucerind ceth'tile Chiliei si Cetatea-Albh'.
Aici fiind -Loath' Moldova" striga Stef an-eel-Mare
prin solii sh'i, ch'tre întreaga Crestinh'tate. Cici pe
aici, ca prin niste plh'mâni, respira ieirile
la mare, pe unde se scurgeau bogà f iile Moldovei. $i
ca niste caracati f e, ph'gânii s'au tot întins pâná s'au
asezat la Tighina si pânh' dincolo de Ismail. A doua
durere a fost la pierderea Hotinului, întâi in mâi-
nìle Polonilor si mai apoi într'ale Turcilor cu
tinut cu tot.
Sute de ani s'au sbàtut Domnii si boerii Mol-
dovei sá-si elibereze ph'mântul stràmosesc si cetá f ile
din ghiarele Turcilor. $i asta a tinut pânà ce Rusia,
îmbrh'catá in hainh' de cresting. eliberatoare, ne-a rias-
luit ,jumàtate din f arh', alipind-o la împh'rá f ie. Vul-
pea se prefh'cuse in càlugh'rifh'. Acum sá dh'm câteva
pilde de vrednicia boerilor si domnilor iubitori de
farà cari se sbuciumau sá cure f e hotarul :de pàgâ-
n h'tate.
Petru Rares trimise soli la sultanul sá ceárá ce-
tàtile si tinutul Buceacului, spunându-i cà boerii
nu pot suferi cu nici un chip cà li s'a luat partea
bea mai frumoasà a Moldovei".
www.dacoromanica.ro
Albinn 151
www.dacoromanica.ro
152 &1bina'
www.dacoromanica.ro
Dar Moldova a dat ostagi vestiti
Cazacilor Po/oni/or
Dupá. ce Turcii au pus stä.pânire pe cètátile Mol-
dovii de pe Nistru (asta s'a întâmplat cam aproape
de anii 1600), au pretins Domnilor Moldovii sá dea
foc cetä.tilor din lä.untrul árii, iar pe ostai sá-i tri-
mita pe la casele lor. Cu Alexandru Lápu§neanu
(Domnul care a împlinit porunca Turceascá) pu-
terea ostá§eascä. a Moldovii începu sá scada. Vit ejü
cápitani moldoveni, dornici de isprä.vi $i biruinte
pe câmpul de luptá, pornirá aiurea sá-$i afle între-
buintare pentru m,eseria lor de oameni ai rázboiului.
Trecurá in Polonia la Cazaci in Ucrania, unde
fura primiti frate§te, ca ni§te nebiruiti camarazi
cu cari se másurará adesea in vitejii.
azi prin satele cázä.cesti de pe malul Bugului
(în Rusia de miazázi) se aud vechi cântece din vea-
curi trecute, cari amintesc de Moldovenii ce s'au fa-
cut Cazaci:
Au venit la noi Valachi
To#i frumo§i,
S'au Inscris in Cazaci
S'au înfrä.tit cu noi. .
Duhul rázboinic din fiii Moldovii rámásese ne-
www.dacoromanica.ro
154 Albina"
bánuit multa vreme. Chin in veacul al XVIII-lea
ostile polone erau One- áe voluntari moldoveni.
Ei alcáf'.jiau chiar regimente întregi, uneori ln-
'Jul-life in mici corpuri de ostire, ca acela al lui Cos-
tascu Turculet, moldovean neaos care ajunsese la
rangul de general. Acesti lefegii moldoveni in servi-
ciul Poloniei purtau numele de joimiri.
Constantin Cantemir, care mai pe urma se sui
pe scaunul Moldovii, fusese si el joimir si cápá.tase
gradul de colonel. Si nu numai la Poloni si C i zacF
alergau Moldovenii doritori de lupte, de slava os-
táseascá, dc pradà, ci si la Svezi (Suedezi)-, la Unguri.
Atunci Moldoveni multi si feciori de boeri se duceau
la lefe, unii la Muscali, unii la Lesi, unii la Racoti
ungurul, unii la Svezi, pentru agonisita", scria croni-
carul Ion Niculce. Raze§ii, mazilii si feciorii de boeri
de trepte de jos, erau aceia cari porneau in lumea
largá, in osti streine, sa facá ispravi de laudá.
Petru cel Mare, împaratul Rusiei, alcátui mai
multe regimente de calárefi moldoveni cu leaf a ve-
niti de bunavoe. ,,Si capitani vestiti ca Apostol Chi-
gheci, Gheorghe Lupascu si Vasile Vartic dela Hotin,
Mihaila Ganul dela Orhei, apoi Banul Savin Andro-
nic Isar, Ion Rontan, toti fii de boer, Codreni, Or-
heineni, Sorocenieni alergau sub steagurile lui, mai
ales cá le plátea o buna solda §i era î.mparat crestir
pornit împotriva pagânului de Turc, de care sufletul
Moldoveanului era satul. Asa credeau Moldovenü
c'au sa scoatá pe Turci dela Hotin, din cefali Si din
Bugeac, cele patru polcuri (regimente) de Moldoveni
veniti din Moldova, cu ajutor rusesc slujeau in oastea
împaratului Petru cel Mare al Rusiei. . .
Cronicarul Cremene
www.dacoromanica.ro
Cum au apärat Moi dovenif Chilia
si Cetatea Alba
Stefan eel Mare stia cá turcii vor veni si a treia
oará asupra fa.rii lui; aflase chiar ça de asta data vor
sa-i cucereascá întâiu cetatile Bela Dunare si Mare.
5i átunei ceru ajutor dela Venetia care era in ceartá
cu turcii si avea cele mai tari corábii dn_.Europa.
Sa auzim chiar din gara lu? Stefan vorbele cari árätau grija de tara
sl de crestinätate, nemultumirea impotrlva vecinilor crestini cari il läsau
singur inatntea dusmanuitt, tuturor. Scrie Stefan Venetìenilor
.I11c1 nu vi eau sá spun de cat fofos e aceastä tara a mea pentru
Crestinätate... e lue, u stiut bine de tot. Cä e zid de apärare al Tä fi
Lesestl... Mara de asta, vreme de patru ant sultanul a avut de lucru cu
mine sl ce la ft crestina au stat in pace. Deci ça la Domnul crestin alerg...
cersind atutorui vostru ça un crestin ce sunt, pentu pästrarea acestei tari
a mele de foins crestinätätii... Tu -cul iaräsl va vent iinpotriva mea pentru
cele doua locuri ale mele, Chi a si Cetatea Alba, care -i stint foarte cu supärare.
Deci ìntr'aceasta vreau sl fiu ajutat astäzi... cä aceste douä locus I sunt toatä
Moldova si Moldova cu aceste douä e un zid pentru 'fa: a Ungureascä s1
Tara Leseascä.. $1 dacä Dttmnezeu va vrea ça eu sa nu flu ajutat, se vor
tntampla doua lucrurl: Ori se va pierde aceastä tara, ori voie fi salit de
nevose sä mä supun pägani -or.
Acest lucru ìnsä ttu -I voiu face niciodatä..."
www.dacoromanica.ro
156 Albina`
www.dacoromanica.ro
Albina' 157
www.dacoromanica.ro
158 Albina°
tä.ranilor se strângea de acum pentru o§tile turce§ti
arzate în nordul Moldovii.
Populatia bä.§tinasä, se trase pe încetul din acest
colt §i fu înlocuitá cu saw tátá.rá$ti care ne-au supt
vlaga vreme de sute de ani, prin desele nä.váliri ce le
fáceau in tárile românesti.
Cremene Cronicarul
e
On vrernea când R,;sul o î.mQártit biata
noastrá Moldo vá în douá (la 1812)
Scriiiorul Tudor Pamf il a gásit când era In
via f á, "pe o veche carte biserice,1.3cä dela arltt:npis-
cc,pia din Chissinâ.u, aceste ran:lic:t scrise de nuïnú la
1812:
Pentru ca sä se 3stie din vremca când Muscaltc
o pus oaste la Prut si o f ácut hut; :tr acole si o ïni jár-+
tit biata noastrá Moldová in dnug fi o fost jele mare
in toatä tara".
O mina' necunoscutá un millet miscat de neno-
rocirea lgrii, poate vre-un preot de tará, a însemnat
durerea tuturora pe o carte sf ântá, ca o tânguire in
f a f a lui Dumnezeu, cá mai mult n'a putut face
bietccl om.
A împártit Rusul atunci Moldova in douá, dar
s'au întors vremurile de s'au alipit la loc jumgtátile
de Moldová, împlinindu-se voia lui Dumnezeu si a
noroadelor sale.
www.dacoromanica.ro
Despre tulburarea Mo/dovenilor in 1812
cand Muscahi o pus oaste la Prat ,si o împar#it
biata noastra Moldova in doua"
do Ap. D. Cu/ea
Dupa marturii/e din acea vreme
Nici nu se hotárâse soarta rázboiului între Ru§i
Turci, cá malul rä.sáritean al Prutului s'a încins
intr'o noapte cu un brâu de cazaçi cálári.
Ca sá va apárám de ciuma!"strigau ei prin
satele vecine A venit iar bole§ni f a náprznicá
dela rásárit".
Vedei pâná unde a mers dragostea RuWor fatá
de noi: Au întins straJá soldáteascá drept in miJlocul
Moldovii, ca sä. ne fereascá, chipurile, de molima
care nu era. Si tot din dragoste an ridicat ei $i podu-
rile de peste Prut $i au oprit astfel trecerea carelor, a
vitelor, a locuitorilor cari fugeau de prea muted' dul-
ceatá muscáleascá.
Cáci ce-§i ziceau Ru§ii? Dacá. nu putem smulge
amândeuá f árile românesti, o sá ne mulf umim má-
car cu Moldova pâná. în Prut.
Si a§a a fost.
www.dacoromanica.ro
160 Albina'
Iar când s'a Wit vestea cä. Turcul a iscällit la
Bucure§ti sä. déa. Rusului o Jumát'ate din Moldova,
a fost mare Jale in tarä. §i o zarva §i turburare a.cu-
prins satele de peste Prut.
Multi lárani §i i negustori s'au ridicat cu ávutul
lor in care §i au trecut Prutul. Parte din boerimea
iubitoare de libertate i du§maná stäpânirii ruse§ti,
a fugit ,la Ia§i ori in alte ora§e moldovene§ti. Parte a
ramas la gospodäriile lor, punându-se bine cu noua
ocârmuire.
Am înleles toata mâhnirea de atunci, cetind
aceste rânduri scrise .cu o mâna tremurândá pe o ve-
che carte bisericeasca aflata într'un sat basarabean:
Ca sä. se §tie din vremea când Muscalú
O pus oaste !la Prut §i o f ácut
hotar acolo §i o împärlit biata
noasträ. Moldova in rdouä. $i o
fost ¡ele mare in toatä. l'ara...
Leal 1812"
Un necunoscut, un suflet mi$cat de nenoroçirea
lärü, poate vreun preot de tara, a Rnsemnat durerea
tuturora pe o carte sf ântä., ca o tânguire in fata lui
Dumnezeu, cä. mai mult n'a tputut ,face bietul om.
Si poate ca tot in vremea aceia, vre-o inimá
amárâtá de moldovan simlitor, a scornit cântecul de
blestetia cunoscut in satele din partea locului:
Foaie verde fir sucit
Fire-ar rusu afurisit,
Cá de cánd el a,venit
Peste noi §i ne-a robit,
Casa pàr'cä, nu ni-i casä.
Masa par'ca nu ni-i masa,
Vremea parcä.'i tot pe dos
$i pä.mântul mânios.
Foaie verde lozioará,
Prutul plânge de s'omoará,
$i cu noi toli grámä.Jioará,
Cá 'de acu cine mai tie
Slobod când are sá fie !
Foileaná ivi§inie,
PÄSá.ricä. ruginie
www.dacoromanica.ro
,A (bin a" 161
www.dacoromanica.ro
aA I bin na 163
*
Cartile de cetit despre Basarabia
I. Nistor: Istoria Basarabiei, prelul 70 lei.
N. Iorgga: Basarabia Noastrà.
St. Ciobanu: Cultura Româneascä in Basarabia
sub stäpânirea rusá.
Gh. Ntïstase: Basarabia (Cartea Româneascä,
cuno §tinfi folositoare, 5 lei).
Ap. Lulea: Cetâlile moldovenesti de pe Nistru
(Cartea Româneascä., Cunostinfe folositoare, 5 lei).
Ap. Calea : Cánd Moldovenii lineau straje
Nistru (ed. Casa 5coalelor) 25 lei.
T. lacobescu : Cetatea -Albi) zece ani dela reali -
pire (Cetatea -A1óá) 40 lei.
Dr. Cazacu : Câteva date din istoria Basarabiei
(Cartea Româneascá).
Dr. Cazacu : Moldova dintre Prut si Nistrù
(Cartea Româneascä.).
Zan f it Arbore : Basarabia in secolul al XIX -1Ei
(ed. Academiei Române 1898).
Vasile Moisiu: stiri despre Basarabia de azi (1915).
Ion Buzdugan : Cântece populare din Basa-
rabia.
Gh. Madan: Suspine (cântece din Basarabia) B.
pentru toji.
G. Popa Lisseanu: Basarabia (Casa $coalelor),
www.dacoromanica.ro
Cântece de asuprire din vremea cat
Basarebia a stat sub stápânirea ruseascá
Mo§negii basarabeni î§i mai aduc aminte ce le
spuneau párinlii lor, in copilárie, de jalea gi nevoile
indurate, când rusul a us laba pe Basarabia §i a
a§ezat caza-ci de straJá la Prut. Tä.ranii páráseau
casele i cu avutul ce-1 puteau lua in care, cu vitelé
dupa ele, se îndreptau spre Prut sá treac6 dincolo
do frica muscalului. Cari aù utut trece, au trecut,
cari nu, s'au întors acasà, jar árbalii au fùgit pe la
páduri.
Durerea de atunci s'a prefáeut in cântec, ca
toate durerile depe' lume. Cântecele populare de pe
acea vreme au ajuns pâná azi s'au putut culege
de prin satele dintre Priit Nistru.
Ele sunt ni§te inárturisiri din veacul de silnicá
.desfacere a Moldovii in doua. In ele se blestemá Pru-
tul sä. se usuce, ca sa nu mai despartá frate de frate;
iar dincolo de Nistru, moldoveanul nostru a vä,zut
.
www.dacoromanica.ro
A1bina 165
www.dacoromanica.ro
166 Iiz!te3°
www.dacoromanica.ro
sAlbina 167
www.dacoromanica.ro
168 Albina"
Foaie verde frei másline,
I-auzi,_maicá, Prutu vine.
Dare-ar Dumnezeu sá sece,
Sá rámâie pietrele,
Sa le ardá soarele
SA free cu picioarele
Sä.-mi väd surioarele.
Cântä. cucu 'n rä.diu des,
De-acu vad cá. s'o ales :
Cä. de-aice n'am sá ies,
N'am sá ies pi-am sá robesc
Pentru neamul moscálesc.
Culese de I. T. Popovici
(TipBrite in 1897 In ,,,SeZÏtoeree.)
0 40
www.dacoromanica.ro
Cântecele l-lotinului
Mult a durut pe Moldoveni, când Hotinul, cuibul
vitejiei strámuse§ti, a cázut pe mâinile Turcului pá.-
gân. Iar când a mers aceastá veste a umplut sa-
tele, ea s'a hrefácut in poveste §i cântec s'a risi-pit
in toate tinuturile române§ti pâná in Ardeal Ol-
tenia Povestesc bátrânii luire altele, cá cetatea Ho-
.
www.dacoromanica.ro
A1bina 171.
Rug ám pláti(i
abonamentul la ALBINA
100 lei pe an
www.dacoromanica.ro
Cum 41 apárá Mo/dovenii pámânturí/e /or
Cum s'au. ïntemeiat satele refzá,se,sri
Nu-s multe sute de ani de and Moldova de rá,sâ.rit
pânth în pragurile Nistrului, era înväluita in nesfrár$ite
perdele de codri. Prin desisurile ca pega pe uncle nu
pittrundea sulitä de s;aaare, adâneurile sihlelar, far-
fotea,u mistretii uzlii, cerbi Si; zimbrii, la vânatul ea-
rora, fläi. îi fäQeau întâia ocoalìâ. a vit,ejiei. Cuan spune
u1n tcra.lrätor din trecutele vremuri: Ai fi .putut merge
dela Hotin pânä in zärile Bugeacului, npamai pe sub
frunzisul pädurilor, da,ca ai fi *tiut sea,rna locurilor din
I b ile acele...
Cäirtile vechi aanintirile bätrânilor ne pomenesc
despre coidrul Tigheciultus dinspre Cahul, de codrul
Ira,pus,n.ei din tinuttul Chi;inâ,ului, de codrul Sorocii, dar
m'ai Ivestit Mitre toate era codrul eel mare din tinutui.
Orheitzuli. Prin poeni,' pe fundul vailor, printre
cur-ile de pádburi, stiá.,teau dosite satele gospodarilor în
fereala Cazarcilor Tátar ilor din pustiurile Raskitului,
Sätenii din preajma codrilox se chemau Codreni,
oameni strasnici, gata oriuând de hartä iu`i nevoie
mare. $tiatu s'ä: învârteascä arcul tot asa de bine ca si
plugul. Erau ei adicä osta plugari; mai mult
osta0i ;d(ecât plugari, cäci pe atunci nu era linistea
paza de azi. Codrenii ascultau de un om ridicat dintre
ei, numit capitan de codrtay întärit în acest rost os.täsesc
de Domnul Moldovei pentru drea,pta lui vitejie. Ca
niste gräniceri de hotar, ei sträjuiau cu rândul, pe sate,
www.dacoromanica.ro
Albina 173
www.dacoromanica.ro
174 .&lh!na'
www.dacoromanica.ro
sltr 175
www.dacoromanica.ro
176 .4lbl111\'
s
www.dacoromanica.ro
Cântare din vechea Mo%ová
Mu,satin ;i Codrul
Sárara tará de sus
'1'oatá. faiina ti s'a dus !
Aeu cinci sute de ai 1)
Numai codru îmi erai ;
in umbra cea de veci
Curgeau râurile reci,
LimpPjoare, rotitoare
Aväud glasuri de isvoare
in stânci se sbate
Prin páduri întunecate
Si mereu se adâncete
Si s'adunä §i tot crete,
Si ieze§te 'n mândru lac
Si copacii umbrá-i fac,
Iar stejari din mal in mal
Pe deasupra-i se prával.
Dintr'un mal la celálalt
A cázut un trunchiu înalt
Si-a cázut de-acurmezi§ul
De îi spânzurá frunziwl,
Punte lungá de-un copac
Peste-o lini§te de lac,
Punte lungá, punte mare
1) Ani.
www.dacoromanica.ro
178 «Albtna'
www.dacoromanica.ro
.,Albina" 179
www.dacoromanica.ro
180 dl`1ai"
Iata ioimul tinerel
Pe de-asupra sboara el
Si din gura-i cuvânta, :
Sa Maria Ta !
Câtâ lume, câtá zare.
Dela Nistru pân'la Mare,
Fá-ti odatá ochii roatá
C'aceasta-i Moldova toatál"
Din stilalile lui M. Eminescu
e
Chiar scriitorii rugi prevedeau gi ceteau ïntorcerea
Basarabiei cätre Romania.
Generalul Kuropatkin, comandantul rus împo-
triva Japoniei, in Probleauele armatei ruse" din 11-)10
seria:
Poporul roman din Basarabia, alipi È acum 100
de ani, trae te astazi inca deosebit, in afara de popii-
latia rusá. Desigur ca daca Muntenia vi Moldova ar
fi fost la începutul sec. al 19-lea, alipite la Rusia, po-
pulatia lor ar fi ramas nu nurnai straina, dar ar fi
devenit curând duvmana poporului rus; atunci,
in loc de a avea o singura Polonie, am fi avut, pentru-
slábirea Rusiei, doua Polonii...
In viitor, fie pe pavnice, fie in urma unui
rasboi, unitatea poporului roman este hotarâtá si-
gur.
A fost prooroc, gPneralul.
In 1886, scriitorul rus L. Tikhomiroff, ocupan-
du-se de Basarabia, seria:
Acest tinut n'are nimic comun Cu Rusia.
Cu toate acestea, dupa últimul rásboi (1877
1878), Alexandru II a crezuf necesar sa rapeasca
aßeste tinuturi Ramanilorproprii sài aliaticari au
protestat împotrìva nedreptátii. Infranta, Rusia se va
grâ,bi-asta e aproape sigursä dea Românilor acest
pámânt ° .
www.dacoromanica.ro
.rf
{;: %.::J%:;::;
.' :4%+:``::;,ry.;r+l ï,ï:Áf:ñ
; f : ;:::::: r:,.;,.4,.::
:%:::>:;r:..;,:^':>:::.::a /;:
}..... , . .......
r.,.c .ha.rJY.G: :. ....., :»:5.'::;:>f,%'J.%'6¿i .1t::.;',}:.+i .,;
.6.... ............. .,¡ !Si . :.í1.`$l';
.. ....
www.dacoromanica.ro
Drum L,¡/ 1?obïlor
(Pavese mofdcveneascá)
Ci-ca in vremuri vechi veniau pé la noi dincoace
dela rásárit, tátarii, sá dea foc la sate,- sá Jefuiascd;
§i pe cine priudeau, cu cârdul îi duceau robi in tara
lor. erau urâ f i la chip tátarii ceia: Aveau ochii ca
de câine, purtau coadá, in:âncau carne crudá $i toate-
spurcáciunile umblau mai mult cálári.
In tara tátárascá, dacá îi duceau pe bie f ii cre§-
tini de ai no0ri,spuneau cei ce au scápat de acolo
îi'batJocoreau puneau la tot felul de munci grele.
Intre robi erau odatá doi frati: un f lácáu o
f atá. Intr'o zi tátarii plecará dupá jaf lásaserá a-
casá numai o babá, mama lor. Tátároaica se puse, sg
ardá cuptorul 0 a trimis pe fatá $i flácáu sá aducá
ni0e lemne dela pádure. S'au dus ei la pádure...
dui ai fost. Iacá §i tátarii acasá. Fácând ei numá-
rátoarea robilor, au gásit lipsá -o pereche: flácául
fata. Au încálecat tátarii iute pe cai §i goaná dupá ei,
pe drumul dincotro aduseserá robii aceia.
Dar flácául $i fata nu fineau drumul, ci tot prin
páduri locuri neumblate cáutau cale, luându-se-
dupá stele 0 mergeau numai noaptea, de teamá s
nu fie gási f i de tátari.
Lui Dumnezeu i se fáçu miilá de biFt:f +'rgari @i a
poruncit stelelor sá se aprindá mai tare 0 mai întinse-
atunci pe cer §i o fá0e alburie, ca o cárare de lumináy
www.dacoromanica.ro
A l b i n ti' 183
e0
Cum #áranii moidoveni de pe Nistru, cereau la /asir
pe iá 1825, sá facá bisericá
Niciodatá legáturile' sufletesti între Moldovenii
risipiti pâná eri sub trei stápâniri, nu au fost rupte.
Urmátoarea Jalbá a táranilor din VereJeni (O-
nutur Sorocii) catre Mitropolia Moldovei, cerând sá
le faca bisericá, este una din sutele ; de dovezi cá
Moldovanul ori unde s'ar fi aflat, tot la Iasi socotea-
cá e capitala tárii lui níoldovenesti.
Ziceau ei in plângerea lor :
Dacá noi am avea stare sá ne facem singuri bi-
serica, n'am îndrásni a supára cu asemenea Jalbe-
pe Ina-lt Prea Sfintia 'Voastrá. Dar noi suntem sá-
raci, purtám multe nevoi: împárátesti $i stápâ-
,
www.dacoromanica.ro
184 Albina'
cá noi in starea j:á.rániei noastre, in care ne-au pus
Dumnezeu, altá. mângâiere in lumea aceasta afará
de bisericá n'avem".
Mai arata plângerea Moldovenilor cá porunca
cârmuirii rusesti este sá, se facá. biserica dupa plan,
cá aici amintrelea nu dá voe a se face biserici cu
asa chip s'au §i fácut acum biserici la alte sate".
Bisericile dupá plan, cari faceau parte din pla-
nul de rusificare a táranilor no§tri, le vedem si a-
stâzi cu vârful turnurilor in chip de ceapá, vopsite
cu verdele atât de obisnuit in Rusia.
Cu toate bisericile dupa planul cârmuirei",
Moldovenii s'au rugat lui Dumnezeu pe române§te;
iar când vre-un preot iubitor de rusete, slujea in
limba neînteleasá, de tarani, câte un Moldovean mai
dârz sopptea pe u§a altarului:
Mai dá.-o, pá.rinte, si pe moldovenete ca sá in-
telegem §i noi".
00
In Basarabia subt-Rui pe ia 1814
fáranii se vindeau ca vitele
In arhivele dela Ch4ináu s'au gásit hârtii vechi
cari aratg cum se f gcea comertul cu oamenii robi.
Hotârârea a fost luatâ pe la 1814 de generalul
rus Gartiná. guvernatorul Basarabiei duprz deslipi-
rea ei de Moldova.
El f ácu publicatii in toatá, ob$tea Basarabiei cá
tof i acei cari vor sá se vândá robi, adele lor vor fi
întárite.
Bárbatul se vindea ori se cumpñra cu 200 de ru-
ble. f erneia cu 100 ruble.
Obiceiul acesta al vânzârii oamcnilor ca vitele,
era adus din Rusia.
www.dacoromanica.ro
Povestea Prutu/ui
Din vremea and Rusul a pus mana pe Basarabia
N'a fost gran in Basarabia care sá nu stie cá
pe malul drept al Prutului traiesc aceiasi moldoveni
cu care te întelegi la vorba, de aceias limbá $i' ere-
dinta,cu aceleasi obiceiuri. N'a trait Oran, in sufle-
tul caruia sa nu se fi pástrat tradifia cá pamântul
dintre Prut si Nistru in vechime a fost al Moldovei;
ca dincolo de Prut, ca aci este aceiasi Moldova.
In fundul sufletului lui, a trait ascuns gandul fra-
tiei cu poporul românesc de dincolo de Prut. Cân-
tecele lui de jale, legendele lui despre $tefan 'cel
Mare, despre Prut, dovedesc .aceasta legatura, nu
unifiai de sânge, ci si sufleteascá. Deslipirea silnicá
a Basarabei dela trunchiul românesc a náscut? acea-
sta frumoasá legenda basarabeana. :
Acolo unde curse acum Prutul cu cotiturile
lui serpuitoare, nu era nici un fel de pârâu, era
câuipie, oamenii puteau umbla slobozi dintr'un
lu îitr'a:tui. $i s'a supárat DumneLea Eulmii pa-
ca tde -i:;:1n;icr, si a irimis un baldul, care a cáleat
câmpia acPea mergând spre mare. $i pe unde s'a
întors balaurul a ramas o urma adâncá, unde s'a
uscat iarba si s'a otravit nisipul. Si cine vroia sá
tr. eacá. peste urma acea.sta, and calca nisipul, mu-
.
www.dacoromanica.ro
186 Albin a
parte si de alta a urmei balaurului si au început sá
plângá. si .sa se roage lui Dumnezeu ca sá-i scape de
nevoia aceia. S'a îndurat Dumnezeu, si a trimis
niste pásári, care au ciupit nisipul, ducându-1 spre
Mare. Dar Dumnezeu n'a sters urma balaurului, ci
a fácut ca pe urma aceia sá isvorascä, o apR care
curge si acum spre Mare, si care desparte oamenii
ca si înainte".
auzitá de/a d. St. Ciobanu
www.dacoromanica.ro
De stìnut mìnte
D-rul Racovschi ,si Basarabia
Liberarea Basarabiei §1 unirea ei cu România,
n'au avuf un du§man mai mare ca Rakovschi, medic
dela Macin, ajuns frunta§ bolsevic, ambasador al
Rusiei la Londra §i Paris.
Pentru a arátá din nou cg toatá campana lui
contra revenirei Basarabiei la patria muma., era in-
teresatá, ìi d.-r,a4càm, reproducand vorbele scri-
sele sale de alta data, când ataca pátura conduca,-
toare atari, fi i ndcá, nu sárea e ze mai curind
provincia ramáneasci, luptiându-se cu imperiul tarist.
In Romania Muncitoare" din 1 Mai 1912, scriá.
Rakovchi:
Rápind Basarabia, imperiul rusesc rámânea
credincios politicei sale pra.da.toare.
Dar ce au fa.cut clasele noastre stápAnitoar )
pentru a împedica aßest' pPr'c 11 "
In cuvântarea finutá la 1 Mai stil nou 1912, la
întrunirea socialista. din Capitala, zicea Racovschi:
Astazi se vorbe§te mull de fapta hrápa.réatá,
de actul mâr§av al unui stat strain, care prin per-
www.dacoromanica.ro
188 Albina
www.dacoromanica.ro
,Albina' 189
Bogätiile Basarabíei
Suprafafa Basarabiei este de 44.422 km.
Terenuri cultivate :
Cereale 2.656.000 hectare ; Textile si oleaginoase
106.000 ha. ; Leguminoase 20.000 ha. ; Industriale
63.000 ha. ; Gradini 26.000 ha. ; Pasuni 57.000 ha. ;
Vii 104.000 ha. ; Arbori fructiferi 55.000 ha. Te-
renuri cultivate 3.087.500 ,ha. ;Pasuni naturale
artificiale 504.000 ha. ; Paduri 235.200 ha. ; Diverse
615.500 ha. ; Total 4.442.200 ha.
www.dacoromanica.ro
190 -Albins"
www.dacoromanica.ro
.Albin&' 191
*G.
CAMINUL CULTURAL
B U L E T I N DE I N F O R M A T I E
qI PROPAGANDA CULTURALA
APARE LUNAR
,SI SE TRIMITE GRATUIT
CAMINELOR CULTURALE
www.dacoromanica.ro
192 AÁ4i9>
3
eII,hTIMER R E G E h E 111111 RI 1"
ó a8r. Latina, IO, (fostia Doetaz axllndera) Buaraegii
:75
¡.A
lt
U
-ea
Sat.
of. jud.
www.dacoromanica.ro