Universitatea „Crestina

Dimitrie Cantemir”

Proiect la disciplina
Guvernanta Corporativa

- Studiu de caz : Romtelecom

-

2019
 STUDENT:
SIRMA ALEXANDRA-MIHAELA

Cuprins

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL 1 Componentele guvernanţei corporative 4

CAPITOLUL 2 Guvernanţa corporativă în România 5

CAPITOLUL 3 Model de guvernanţă corporativă în România - Romtelecom 8

3.1. Tradiţie şi repere istorice....................................................................................................8

3.2. Obiect de activitate..............................................................................................................9

3.3. Misiune, Viziune şi Valori...................................................................................................9

3.4. Acţionarii Romtelecom.....................................................................................................10

3.5. Organigrama companiei Romtelecom.............................................................................11

3.6. Structuri de guvernanţă corporativă..............................................................................12

3.7. Managementul Executiv...................................................................................................13

3.8. Politici financare şi contabile utilizate.............................................................................14

3.9. Responsabilitatea socială..................................................................................................15

3.9.1. Sponsorizări................................................................................................................15

3.9.2. Parteneriate.................................................................................................................17

3.9.3. Acţiuni pentru comunitate.........................................................................................18

3.9.4. Inovaţie........................................................................................................................19

BIBLIOGRAFIE 20
2
3
 INTRODUCERE
O definiţie simplă a guvernanţei corporative ar fi totalitatea sistemelor şi proceselor
implementate pentru a conduce şi a controla o companie cu scopul de a-i creşte performanţa şi
valoarea. Practic, se referă la eficienţa sistemelor de management, insistând pe rolul consiliului
de conducere, pe responsabilitatea şi remunerarea membrilor, credibilitatea situaţiilor finaciare,
şi pe eficienţa sistemelor de management al riscului.

Guvernanţa corporativă, defineşte totalitatea principiilor, regulilor şi normelor prin care

se asigură administrarea şi gestionarea de către manageri a entităţilor, în interesul investitorilor
actuali şi potenţiali; acest interes este clasic şi cel mai întânlit. În contextul lui, managerii sunt
studiaţi în raport cu acţionarii. Fiind vorba de un raport politic, în care se găsesc şi alte părţi
interesate, guvernanţa capătă şi un interes extins. Un loc distinct îl ocupă în cazul, managerilor şi
acţionarilor, creditorii şi salariaţii, cu pretenţiile lor. Guvernanţa şi contabilitatea se condiţionează
reciproc, deşi guvernanţa influenţează dominant contabilitatea.1

În principiu se referă la suportul de decizie şi de control dintr-o companie, obţinut prin

reguli şi proceduri formale şi informale, interne sau impuse extern de către organismele
competente, implementate atât la nivel strategic cât şi operaţional.

Ce-i drept, guvernanţa corporativă insistă pe principiile etice şi pe responsabilitatea

socială (CSR), dar toate regulile şi procedurile pe care le promovează au un scop final: creşterea
valorii companiei.

În final, testul eficienţei modelului de guvernanţă al unei companii este măsura în care
reuşeste să-şi atingă obiectivul principal, şi anume, acela de a maximiza valoarea companiei
din perspectiva acţionarilor. Totul ţine de modalitatea în care reuşeşte să organizeze un sistem
ideal închis: satisfacerea cerinţelor clienţilor, angajaţilor, furnizorilor, distribuitorilor, etc.,
răsplata fiind, în cazul unor rezultate bune, valoare sporită şi durabilă.

În România, guvernanţa corporativă este întâlnită în special la societăţile comerciale

listate la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel pentru exemplificare am ales societatea comercială
ROMTELECOM S.A.

1
http://www.ensight.ro/newsletter/no20/articol5.html
4
 CAPITOLUL 1
Componentele guvernanţei corporative

„Guvernanţa corporativă se exprimă printr-un set de relaţii între managementul

companiei, consiliul acesteia, acţionarii ei, alţi deţinători de titluri; totodată, ea conferă o
structură prin care sunt stabilite mijloacele necesare realizării acelor obiective şi monitorizate
performanţele urmărite.” (definire dată de OECD)
5 elemente cheie ale unui cadru puternic de guveranţă corporativă:

1. Drepturile acţionarilor
2. Tratarea echitabilă a acţionarilor
3. Rolul părţilor interesate în guvernanţa corporativă
4. Prezentarea informaţiilor şi transaprenţă
5. Responsabilităţile Consiliului de Administraţie.2

Se apreciază că sistemele de guvernanţă corporativă din S.U.A., Germania, Japonia şi

Marea Britanie sunt unele dintre cele mai bune din lume, iar diferenţele dintre ele nu sunt atât de
semnificative faţă de alte state.
În ţările mai puţin dezvoltate, inclusiv cele în tranziţie, mecanismele de guvernanţă
corporativă sunt practic inexistente.
Acţionarii sunt cei care furnizează fondurile de care managerul nu dispune, iar acţionarii
sunt aceia care au nevoie de capital uman specializat prin persoana managerului care să le
utilizeze eficient fondurile şi să genereze profituri prin activitatea desfăşurată. Problema agenţiei
este generată de dificultăţile cu care se confruntă investitorii în a se asigura că nu vor fi
deposedaţi de fondurile lor sau că acestea nu vor fi irosite în proiecte de investiţii ineficiente.
Mecanismele de guvernanţă corporativă diferă destul de mult în plan internaţional. În
SUA şi Marea Britranie protecţia legală a intereselor investitorilor este considerată foarte
importantă şi, în aceste condiţii, apariţia fenomenelor de concentrare a investitorilor este relativ
sporadică, cu excepţia, poate, a unor operaţiuni de preluare. În europa continentală şi în Japonia
fenomenul este exact invers. În Germania, de exemplu, marile bănci comerciale, prin
angajamente privind împuterniciri acordate pentru a se vota, pot controla mai mult de un sfert din
marile companii, încasând părţi relativ consistente din cash-flow-ul acestora, în calitate de
acţionar semnificativ sau ca şi creditori.
Diversitatea de sisteme de guvernanţă corporativă ne duce către întrebarea fundamentală:
care dintre acestea este mai potrivit atunci când se pune problema apelului la finanţarea externă?
Atât protecţia legală a intereselor investitorilor cât şi prezenţa fenomenului de
concentrare a acestora (SUA, Germania, Japonia) sunt forme de manifestare a sistemelor de
guvernanţă corporativă.
CAPITOLUL 2
Guvernanţa corporativă în România
2
Ana Morariu, Flavia Stoian, Gheorghe Suciu - Audit Intern şi Guvernanţă Corporativă
5
 Una dintre necesităţile adaptării economiei româneşti la mecanismele economiei de piaţă
o reprezintă asigurarea unor mijloace adecvate de protejare a intereselor acţionarilor minoritari.
Pe lângă caracterul etic al măsurilor care îşi propun îndeplinirea acestui deziderat, prin
intermediul lor se poate da încredere investitorilor în achiziţia de acţiuni în cazul noilor emisiuni,
ceea ce determină însăşi funcţionalitatea pieţei de capital din România.
România ca şi alte ţări ex-comuniste a adoptat anumite structuri organizaţionale după
modelul ţărilor dezvoltate, dar nu a dispus întotdeauna de cele mai potrivite mecanisme de
implementare a acestora pentru a le face efectiv să funcţioneze. Astfel a rezultat un sistem
eterogen, în care co-există deopotrivă structuri şi instituţii caracteristice economiilor de piaţă
alături de cele specifice economiilor centralizate.
Rolul principal într-o companie este jucat fie de manager, fie de acţionarii cu putere de
control, fie de ambele categorii. Cei care trebuie protejaţi prin legi adecvate şi cu ajutorul unui
mecanism al justiţiei activ şi dornic să se implice sunt acţionarii minoritari. De particularităţile
mecanismului de guvernanţă corporativă depinde amploarea pe care o dobândesc problemele de
agent la nivelul unei companii. Esenţa problemei este separarea între management şi finanţe, sau,
cu alte cuvinte, între proprietate şi control.3
Guvernanţa corporativă în România este specifică în special societăţilor listate la Bursă
(Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Bursa de Mărfuri, etc.). Există în România chiar şi un Institut
de Guvernanţă Corporativă al Bursei de Valori Bucureşti (IGC) care a emis un Cod al
Guvernanţei Corporative.
Firmele listate la Bursa de Valori Bucureşti pot opta pentru adoptarea totală sau parţială a
acestui cod şi astfel vor transmite BVB, anual începând cu anul 2009, o Declaraţie de
conformare sau neconformare cu prevederile CGC (“Declaratia”), care va conţine informaţii
privind recomandările CGC implementate în mod efectiv de către aceştia şi modalitatea de
implementare. Declaraţia va fi întocmită în formatul indicat de BVB.
Deşi Codul este predominant destinat societăţilor comerciale ale căror instrumente
financiare sunt tranzacţionate pe piaţa reglementată operată de BVB, acest fapt nu împiedică alte
societăţi comerciale sau tipuri de emitenţi să adopte principiile Codului şi să le urmeze într-o
manieră adecvată.
Acest Cod cuprinde unele recomăndari care sunt prevederi cu caracter supletiv ale unor
acte normative din România (Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 82/1991 a contabilităţii, cu modificările şi
completările ulterioare, Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi
completările ulterioare, etc.).4
Codul de Guvernanţă Corporativă are următorul cuprins:

Art. 1 - Structuri de Guvernanţă Corporativă

Art. 2 - Drepturile deţinătorilor de instrumente financiare ale emitenţilor
Art. 3 - Rolul şi obligaţiile Consiliului de Administraţie
Art. 4 - Structura Consiliului de Administraţie
Art. 5 - Numirea membrilor Consiliului de Administraţie
Art. 6 - Remunerarea membrilor Consiliului de Administraţie
Art. 7 - Transparenţa, raportarea financiară, controlul intern şi administrarea riscului
Art. 8 - Conflictul de interese şi tranzacţiile cu persoane implicate (“tranzactiile cu sine”)
3
Mihaela Dragotă – Decizia de investire pe piaţa de capital
4
Codul de Guvernanţă Corporativă
6
Art. 9 - Regimul informaţiei corporative
Art. 10 - Responsabilitatea socială a emitentului
Art. 11 - Sistemul de administrare

Codul de guvernanţă corporativă vine în sprijinul societăţilor româneşti pentru ca acestea

să poată aplica într-un mod cât mai corect şi cât mai transparent principiile OECD de guvernanţă
corporativă. Principiile de guvernanţă corporativă trebuie să fie respectate şi pentru listarea pe o
bursă străină.
Având în vedere că România a intrat în Uniunea Europeană şi se află într-o perioadă de
tranziţie şi dezvoltare, termenul de guvernanţă corporativă este destul de nou şi greu de aplicat în
societatea noastră. Din acest motiv a apărut acest institut care aduce un plus de suport firmelor
pentru ca în cel mai scurt timp să fie cât mai multe firme care să dorească să aplice guvernanţa
corporativă. Aceasta poate să aducă numeroase beneficii atât acţionarilor cât şi celorlalte
persoane care sunt implicate în tranzacţii cu firma, iar cel mai important lucru este că pot atrage
investitori importanţi atât de pe piaţa de capital românească, cât şi de pe pieţe de capital străine.
Principiile OECD de guvernanţă corporativă presupun:

I. Asigurarea bazei pentru un cadru eficient al guvernanţei corporative

Cadrul de desfăşsurare al guvernanţei corporative trebuie să promoveze pieţe

transparente şi eficiente, să fie compatibil cu legislaţia în vigoare şi să articuleze clar diviziunea
responsabilităţilor între autorităţile de supervizare, reglementare şi execuţie.
Baza acestui cadru este formată din regulile şi principiile care trebuie respectate în
implementarea guvernanţei corporative, precum şi organismele, instituţiile de supraveghere a
implementării şi respectării acestor reguli.

II. Drepturile acţionarilor şi principalele funcţii ale proprietăţii

Cadrul de desfăşurare al guvernanţei corporative trebuie să protejeze şi să faciliteze

exercitarea drepturilor acţionarilor.
Aceste drepturi vin în sprijinul acţionarilor pentru ca aceştia să nu piardă capitalul
investit, ci să se bucure de obţinerea unor venituri suplimentare, practic astfel trebuie să fie
protejaţi şi prin legi speciale. De asemenea cunoscând drepturile acţionarilor managerii pot să
fie mai atenţi în activităţile pe care le desfăşoară.

III. Tratamentul echitabil al acţionarilor

Cadrul de desfăşurare al guvernanţei corporative trebuie să asigure tratamentul

echitabil al tuturor acţionarilor, inclusiv acţionarii minoritari şi cei străini. Toţi acţionarii
trebuie să aibă oportunitatea de a obţine redresarea efectivă pentru violarea drepturilor lor.
Tratamentul echitabil al acţionarilor vine în sprijinul acţionarilor minoritari, care deşi nu
aduc un capital important în societate sunt foarte importanţi.
7
IV. Rolul acţionarilor în Guvernanţa Corporativă

Cadrul de desfăşurare al guvernanţei corporative trebuie să recunoască drepturile

acţionarilor, aşa cum sunt ele stabilite prin lege sau prin înţelegeri mutuale şi încurajează
cooperarea activă între companii în crearea de bogăţie, locuri de muncă şi susţinerea
companiilor viabile din punct de vedere financiar.

V. Diseminare şi Transparenţă
Cadrul de desfăşurare al guvernanţei corporative trebuie să asigure diseminarea corectă
şi în timp util a tuturor aspectelor materiale legate de companie, inclusiv situaţia financiară,
performanţa, dreptul de proprietate şi managementul companiei.

VI. Obligaţiile Consiliului de Conducere

Cadrul de desfăşurare al guvernanţei corporative trebuie să asigure ghidarea strategică

a companiei, monitorizarea efectivă a managementului de către Consiliul de Conducere şi
responsabilitatea Consiliului faţă de companie şi acţionari.5

CAPITOLUL 3
Model de guvernanţă corporativă în
România
- Romtelecom -

5
Pentru mai multe informaţii: Anexa – Principiile OECD de Guvernanţă Corporativă
8
3.1. Tradiţie şi repere istorice

Prezentă de mai mult de 75 de ani pe piaţa românească, Romtelecom este astăzi una
dintre cele mai bine cotate companii din România, depăşind perioada de dificultăţi financiare
prin care a trecut în urmă cu câţiva ani, cu servicii şi produse de cea mai înaltă calitate, cu o
intrare spectaculoasă pe pieţele de Internet şi televiziune digitală şi planuri îndrăzneţe pentru
viitor.
Compania a depus eforturi considerabile pentru a ajunge la acest nivel şi a străbătut
perioade de tranziţie nu tocmai uşoare.
Romtelecom este însă astăzi un adevărat operator competitiv de comunicaţii.
Schimbarea vine după implementarea unui plan de transformare iniţiat în anul 2003 care
a coincis cu liberalizarea pieţei comunicaţiilor din România, iar pentru Romtelecom pierderea
monopolului a reprezentat cel mai puternic stimul până în acel moment.
În ultimii ani au avut loc investiţii în reţea, digitalizarea completă a Bucureştiului,
îmbunătăţirea sistemului de facturare pentru a permite lansarea de noi produse, continua
îmbunătăţire a relaţiei cu clienţii şi formarea primei forţe de vânzări din istoria companiei.
Romtelecom a depăşit sfera sa tradiţională de activitate, telefonia fixă, şi s-a îndreptat
către piaţa de Internet şi date şi a lansat un serviciu de televiziune digitală.
Pentru perioada imediat următoare, Romtelecom are în vedere stabilizarea şi creşterea
bazei de clienţi pentru serviciile de telefonie fixă, precum şi încercarea de a dubla numărul de
clienţi pentru serviciile de internet şi televiziune prin satelit.

Repere istorice

1930: se înfiinţează SART ("Societatea Anonimă Română a Telefoanelor"), cu 90% capital

străin, din partea ITT (SUA);

1949-1989: Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor încorporează compania de telecomunicaţii

naţionalizată şi transformată în departament; investiţiile în reţea şi tehnologii sunt limitate;

După 1989: se înfiinţează ROM-POST-TELECOM, ca operator de stat în domeniul

telecomunicaţiilor, poştei şi broadcasting;

1991: Romtelecom devine operator de stat în domeniul telecomunicaţiilor, cu monopol în

domeniul serviciilor de bază; câteva repere ale stării momentului: penetrarea serviciilor de
telefonie atingea 9,5%, tehnologia folosită era analogică, în mediul rural se foloseau
preponderent centrale manuale, peste 3.000 de comunităţi nu erau conectate la reţeaua telefonică;

1997: Romtelecom devine societate pe acţiuni şi este pregătită pentru privatizare;

1998: OTE achiziţionează 35% dintre acţiuni, plus 16% uzufruct, plătind 675 milioane USD şi
preluând managementul companiei;

2003: a doua etapă a privatizării are loc, în urma căreia OTE devine acţionar majoritar, plătind
273 milioane USD; restul acţiunilor sunt deţinute de statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor
şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI);
9
2005: MCTI anunţă iniţierea procesului de continuare a privatizării Romtelecom pentru acţiunile
deţinute de statul român, cel mai probabil printr-o ofertă publică de acţiuni.

3.2. Obiect de activitate

Din anul 1930, când se înfiinţează SART, "Societatea Anonimă Română a Telefoanelor"
şi până în anul 2003, când s-a produs liberalizarea pieţei comunicaţiilor din România,
Romtelecom reprezenta unicul operator de telefonie fixă din România.
Romtelecom este însă astăzi un adevărat operator competitiv de comunicaţii.
Romtelecom a depăşit sfera sa tradiţională de activitate, telefonia fixă, şi s-a îndreptat
către piaţa de Internet şi date şi cea de televiziune digitală.

3.3. Misiune, Viziune şi Valori

Romtelecom este o companie în mişcare pe piaţa comunicaţiilor din România. În ultimii

ani Romtelecom a evoluat inteligent, cu multe eforturi, de la un fost monopol de stat la o
companie privată, conectată la tehnologia sofisticată a acestui mileniu.
Romtelecom oferă astăzi servicii de încredere, inovatoare şi uşor de folosit, de la
tradiţionala telefonie fixă, la Internet de cea mai bună calitate, televiziune digitală, dar şi cel mai
sigur spaţiu de găzduire de date din România, servicii combinate de date şi voce şi un program
permanent controlat şi îmbunătăţit de Customer Care.
Misiunea Companiei - să furnizeze cu promptitudine servicii de telecomunicaţii şi
divertisment de încredere, care se dezvoltă permanent.
Viziunea Companiei - Romtelecom este compania furnizoare de servicii care stabileşte
standardele în România, depăşind aşteptările clienţilor, angajaţilor, acţionarilor, în domeniul
furnizării de soluţii de comunicaţii, divertisment şi tehnologia informaţiei, de cea mai bună
calitate.
Valorile Companiei
- Orientare catre client - Misiunea companiei este "Clientul pe locul 1". Poartă-
te cu clientul aşa cum ţi-ar plăcea să fii tratat. Misiunea se consideră îndeplinită atunci când ai
vrea să fii propriul client.
- Angajament - A spune înseamnă a face: promisiunea făcută trebuie să fie ţinută.
Fără nicio excepţie.
- Respect - Respectă-ţi clientul, respectă-ţi colegii şi de asemenea, respectă-ţi
munca. Arată-ţi respectul pentru ceilalţi şi este foarte probabil să fii răsplătit în acelaşi mod.
- Integritate - În orice faci trebuie să demonstrezi că etica şi afacerile sunt
compatibile. Fii cinstit – cinstea este răsplătită.
- Lucrul în echipă - Câştigă lucrând în echipă. Sărbătoreşte succesul în acelaşi fel.
Invata sa impartasesti cu ceilalti, invata sa ai incredere.
- Conştientizarea costurilor - Cheltuieşte ca si cum ai face-o din propriul buzunar.
Păstrarea sub control a costurilor este cea mai simplă modalitate pentru a avea un business
sănătos şi un loc de muncă bun.
- Abordarea "Câştig - Câştigi" - Business-ul Romtelecom are 2 câştigători:
- Partenerii: clienţi, furnizori, terţi, sindicate şi orice altă organizaţie care
are legătură cu Romtelecom
10
 - Compania

3.4. Acţionarii Romtelecom

Structura acţionariatului este reprezentată în fig. 1 şi este alcătuită din:

OTE International Investments Ltd., Grecia – 54,01%

Hellenic Telecommunications Organization (OTE S.A.) este principalul operator de

telecomunicaţii din Grecia. OTE, prin investiţiile sale din Europa de Sud-Est deserveşte, de
asemenea, o bază potenţială de clienţi de 60 milioane de persoane.

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI), România –45.99%

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei este reprezentantul de specialitate al

administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rolul
de a realiza politica Guvernului în domeniul comunicaţiilor electronice, serviciilor poştale,
tehnologiei informaţiei şi al serviciilor societăţii informaţionale.

Figură 1

11
 3.5. Organigrama companiei Romtelecom

Adunarea
AdunareaGenerală
GeneralăaaAcţionarilor
Acţionarilor

Consiliul de Administraţie

Directorul Comisiei de Audit

Directorul General

Directorul
Directorul Executiv
Executiv Directorul
Directorul Executiv
Executiv Directorul
Directorul Executiv
Executiv Directorul
Directorul Executiv
Executiv pentru
pentru Directorul
Directorul Executiv
Executiv Directorul
Directorul
Financiar
Financiar Comercial
Comercial – Segment
– Segment Comercial
Comercial – Segment
– Segment Dezvoltarea şi Transformarea
Dezvoltarea şi Transformarea Tehnologie
Tehnologie şi Operaţiuni
şi Operaţiuni Executiv
Executiv IT
IT
Rezidenţial
Rezidenţial Business
Business Afacerilor
Afacerilor

Directorul
Directorul Executiv
Executiv de
de Directorul
Directorul Executiv
Executiv de
de Directorul
Directorul Director
Director Servicii
Servicii pentru
pentru Directorul
Directorul pentru
pentru Strategia
Strategia
Informaţii
Informaţii Departamentului
Departamentului Juridic
Juridic şi
şi Afacere
Afacere şi Planificarea Afacerii
şi Planificarea Afacerii
Resurse
Resurse Umane
Umane al
al Afacerilor
Afacerilor Corporative
Corporative

12
3.6. Structuri de guvernanţă corporativă:

Adunarea Generală a Acţionarilor

Adunarea Generală a Acţionarilor decide în legătură cu probleme fundamentale

legate de activitatea financiară şi comercială. Drepturile şi autoritatea sa sunt reglementate de
către legile româneşti şi de către Articolele de Asociere şi de către Acordul Acţionarilor, redactate
şi adoptate de către companie. Este o regulă ca Adunarea Generală a Acţionarilor să fie
convocată cel puţin o dată pe an, de către Consiliul de Directori.

Consiliul Director

Consiliul Director este format din 7 membri si reprezintă organismul de guvernanţă

corporativă ce reglementează activitatea companiei şi ia cele mai bune hotărâri în interesul
acesteia. Consiliul Director ia hotărâri în legătură cu toate problemele strategice majore ale
companiei, altele decât cele delegate Directorului General. Consiliul Director trebuie să se
reunească cel puţin o dată la fiecare trei luni.
Consiliul Director al companiei Romtelecom este alcătuit din următoarele persoane:
 Dl. Panagiotis Vourloumis - preşedintele Consiliului Director, numit de către OTE
Investments Ltd.;
 Dl. Yorgos Ioannidis - numit de către OTE Investments Ltd.;
 Dl. Nicolas Stamboulis - numit de către OTE Investments Ltd.;
 Dl. Michail Tsamaz - numit de către OTE Investments Ltd.;
 Dl. Elemer - Zsolt Toth Verestoy - numit de către MCTI;
 Dl. Adrian Ionescu - numit de către MCTI;

Comitetul de Audit

Începând cu data de 18 Octombrie 2007 a fost creat Comitetul de Audit ce

funcţionează ca o structură componentă a Consiliului Director, fiind în acelaşi timp independent
de acesta.
Comitetul de Audit funcţionează ca un organism consultativ, fiind alcătuit din doi
directori neexecutivi. Comitetul de Audit se întruneşte periodic, de patru ori pe an, şi de
asemenea de fiecare dată când este considerat necesar de către Directorul de Audit Intern, fără să
fie necesară prezenţa altor directori.
În principiu, Comitetul de Audit este responsabil cu supravegherea şi revizuirea:
i) procedurilor contabile şi financiare ale companiei;
ii) procedurilor de audit aplicabile situaţiilor financiare realizate de către companie;
iii) procedurilor de audit intern ale companiei.

3.7. Managementul Executiv

Directorul General

13
 Directorul General este numit şi revocat de către Consiliul Director. Directorul
General este autorizat de către Consiliul Director să administreze compania şi să pună în aplicare
hotărârile acestuia.

Comitetul Operaţiunilor Comerciale

Comitetul Operaţiunilor Comerciale se reuneşte o dată pe lună pentru a analiza

rezultatele financiare şi comerciale ale companiei. Sunt identificate problemele legate de
rezultatele companiei în comparaţie cu Bugetul Planului de Afaceri şi cu rezultatele anului
anterior. De asemenea se stabilesc direcţiile de acţionare şi se atribuie responsabilităţi de punere
a lor în practică. Comitetul este prezidat de către Directorul General şi este alcătuit din toţi
directorii şi directorii adjuncti care se subordonează şi îi raportează Directorului General.

Comitetul de Planificare Capex

Comitetul de Planificare a Cheltuielilor Majore (CAPEX - Capital Expenses) se

reuneşte o dată pe lună pentru a analiza şi a aproba rapoartele comerciale asociate cheltuielilor
majore. Comitetul compară cheltuielile majore cu Bugetul Planului de Afaceri şi de asemenea
urmăreşte performanţele implementării rapoartelor comerciale aprobate anterior. După ce un
raport comercial a fost aprobat de către comitet, el este trimis Directorului General pentru o
aprobare finală, dacă este inferior sau egal sumei de trei milioane de euro, sau este înaintat
Consiliului Director pentru a fi aprobat.
Comitetul este prezidat de către Directorul Financiar şi este alcătuit din toţi directorii
şi directorii adjuncti care se subordonează şi îi raportează Directorului General.

Comitetul pentru Guvernarea Corporaţiei

Din septembrie 2005, s-a înfiinţat Comitetul pentru Guvernarea Corporaţiei cu

următoarele responsabilităţi:
 monitorizarea progreselor principalelor proiecte ce au un impact significant asupra
companiei;
 identificarea problemelor şi a potenţialelor probleme legate de managementul
proiectelor;
 respectarea Planului de Afaceri al Companiei, Rapoartelor Comerciale şi a
Documentelor de Iniţiere a Proiectelor ce au fost anterior aprobate;
 coordonarea diferitelor departamente în cadrul companiei.

Echipa de manageri

Echipa de conducere a Romtelecom este următoarea:

 Yorgos Ioannidis – Director General;
 Anastasios Tzoulas – Director Executiv Financiar;
 Wolfgang Breuer - Director Executiv Tehnologie şi Operaţiuni;
 Joerg Zeddies – Director Executiv Comercial, Segment Rezidenţial;
 George Makowski - Director Executiv Comercial, Segment Business;
 Harm Aben – Director Executiv Transformarea şi Dezvoltarea Afacerii;
 Fotis Karonis – Director Executiv IT;
 Efthymios Papapostolou – Director Servicii pentru Afacere;
14
  Anca Georgescu Aladgem – Director Executiv Resurse Umane;
 Cătălin Dima – Director Executiv Juridic şi de Relaţii ale Companiei;
 Ovidiu Rusu – Director Executiv Audit Intern.

3.8. Politici financare şi contabile utilizate

Compania Romtelecom SA realizează situaţii financiare anuale consolidate în

conformitate şi respectând Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), emise de
IASB („International Accounting Standards Board”). Compania realizează înregistrările
contabile în moneda naţională, RON şi ţinând cont de reglementările contabile româneşti emise
de către Ministerul Finanţelor Publice. Necesitatea situaţiilor financiare consolidate este
precizată în actele constitutive ale companiei.
Situaţiile financiare consolidate sunt realizate ţinând cont de principiul costului istoric
(incluzând şi efectele hiperinflaţiei). Realizarea situaţiilor financiare consolidate necesită
utilizarea anumitor estimări contabile şi de asemenea exercitarea judecăţii profesionale a
managerilor companiei.
Companiile asociate sunt entităţile în cadrul cărora compania deţine între 20% şi 50% din
drepturile de vot sau asupra cărora compania exercită o influenţă semnificativă, dar pe care nu le
cotrolează. Investiţiile în companiile asociate sunt contabilitate folosind metoda capitalizării şi
sunt recunoscute la cost. Participarea companiei la profitul sau pierderea, obţinute post-achiziţie
de către companiile asociate, sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere iar participarea la
miscările din conturile de rezerve ale companiilor asociate, sunt intregistrate la rezerve.
Proprietăţile şi echipamentele sunt întregistrate la cost istoric sau la cost retratat, minus
amortizările sau orice alte pierderi din depreciere. Costul include toate cheltuielile direct legate
de achiziţia bucurilor respective. Metoda de amortizare utilizată este cea liniară.
Provizioanele sunt recunoscute de companie doar atunci când se îndeplinesc următoarele
condţii:
i) există o obligaţie legală sau implicită a companiei, ca rezultat al unor evenimente
trecute;
ii) se preconizează o ieşire de resurse din companie pentru stingerea obligaţiei;
iii) se poate realiza o estimare fiabilă a acestor resurse.
Provizioanele pentru restructurare sunt recunoscute doar atunci când există un plan de
restructurare aprobat, detaliat şi oficial care a început deja să fie implementat sau a fost făcut
public.
Veniturile nete (diminuate cu valoarea TVA-ului şi a discount-ului) reprezintă
contravaloarea serviciilor prestate şi a bunurilor vândute. Veniturile provenite din prestarea
serviciilor sunt recunoscute în momentul în care serviciile respective sunt furnizate.
3.9. Responsabilitatea socială

Romtelecom şi-a câştigat titlul de partener de încredere al societăţii româneşti. Aici

găseşti detalii despre implicarea companiei în diferite proiecte, din domenii cum ar fi: cultură,
sport, educaţie, sănătate şi nu numai.

3.9.1. Sponsorizări

15
 Romtelecom a susţinut de-a lungul timpului realizarea a numeroase proiecte în diferite
domenii, identificate de companie ca prioritare în procesul de dezvoltare a întregii societăţi
româneşti: cultură, artă, patrimoniu naţional, sport, educaţie, sănătate, filantropie, etc.

Cultură, Artă, Patrimoniu Naţional

Începând din anul 2002, Romtelecom este alături de Asociatia Profesioniştilor de

Televiziune din România (APTR), participând la organizarea Galei APTR, în cadrul căreia sunt
decernate premiile naţionale anuale pentru cele mai bune producţii de televiziune.
Din 2004 compania susţine organizarea stagiunilor Operei Române.
Câteva dintre cele mai importante teatre din Bucureşti (Teatrul National I.L Caragiale,
Teatrul Nottara, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Naţional din Cluj-Napoca) au beneficiat de-a
lungul timpului de sprijinul companiei.
Muzeul Naţional Cotroceni a fost sprijinit financiar în vederea realizării unor evenimente
culturale de excepţie.
Parohia Stavropoleos, inclusă în patrimoniul de arhitectură europeană, a primit sprijin din
partea companiei pentru efectuarea unor lucrări de restaurare a arhitecturii.

Educaţie

Compania a contribuit la realizarea unor proiecte aparţinând unor instituţii importante din
sistemul educaţional din România: Universităţile Politehnice din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi
Timişoara, Universitatea "Babeş Bolyai" din Cluj, Academia de Studii Economice Bucureşti şi
Şcoala Internaţională Americană, Colegiul de Poştă şi Telecomunicaţii "Gheorghe Airinei".
Academia Română a consemnat, de asemenea, prezenţa Romtelecom printre sponsorii
săi.
Compania s-a implicat şi în susţinerea Fundaţiei Naţionale "Henri Coandă" pentru
Sprijinirea Tinerilor Supradotaţi.

Sănătate

Compania a colaborat la constituirea departamentului de obstretică-ginecologie a

Spitalului Filantropia, prin dotarea acestuia cu echipamentele necesare.
Spitalul Universitar din Bucureşti a beneficiat, prin sprijinul Romtelecom, de
echipamente IT în vederea dezvoltării unor procese eficiente de asigurare a serviciilor medicale
pentru bolnavi.
Romtelecom a contribuit şi la achiziţionarea unui echipament computerizat folosit pentru
pregătirea teoretică a viitorilor specialişti neurochirurgi de la Spitalul Clinic de Urgenţă
"Bagdasar-Arseni".

Filantropie

16
 Din 2003, Romtelecom s-a implicat activ în Programul de Prevenire şi Combatere a
Cancerului de Sân derulat de Fundaţia pentru Educaţie, Sănătate şi Cultură "Renaşterea".
Compania a acordat o importantă susţinere financiară Fundaţiei "Copii Sănătoşi" pentru
sprijinirea viitoarelor mame şi a copiilor nou-născuţi care suferă de diferite afecţiuni congenitale,
ca şi Fundaţiei pentru Copii "Ronald McDonald" pentru spitalizarea copiilor cu probleme majore
de sănătate şi Asociaţiei pentru Ajutorarea Copiilor cu Autism din România "Horia Moţoi".
Şcoala de copii Hipoacuzici nr. 1 a beneficiat de sprijinul companiei pentru dotarea unui
laborator logopedic si pentru protezarea copiilor cu aparatele necesare.

Sport

Pe lângă parteneriatul cu Fundaţia Olimpică Română, Romtelecom a fost şi este un factor

activ în lumea sportului românesc, în general, prin susţinerea federaţiilor de tenis, handbal, caiac-
canoe, judo, polo, atletism, volei, etc.

Protecţia mediului

Din 2005, Romtelecom sprijină acţiunea de ecologizare a Deltei Dunării derulată de

Asociaţia "Salvaţi Dunărea şi Delta – Academia Caţavencu", prin colectarea şi reciclarea
deşeurilor din această zonă.
Acestea sunt numai câteva dintre cele mai importante proiecte la care Romtelecom a
contribuit de-a lungul timpului. În acest fel Romtelecom doreşte să argumenteze cu fapte
concrete politica sa, compania dorind a fi, dincolo de un brand puternic, un partener de încredere
pentru societatea românească.

3.9.2. Parteneriate

Romtelecom s-a implicat în ultimii ani în câteva parteneriate de anvergură, considerând

că problemele majore ale societăţii româneşti pot fi soluţionate numai printr-un efort comun, la
care compania este datoare să se alăture.

Protecţia copiilor

Din anul 2001, Romtelecom susţine acţiunile realizate pentru protecţia drepturilor
copilului, iniţial desfăşurate de autoritatea naţională de profil, care au fost ulterior desfăşurate de
Asociaţia Linia Verde pentru protecţia copilului.
Compania pune la dispoziţie serviciul telefonic gratuit, de informare şi consiliere, 0800-
8-200-200. Între anii 2001 şi 2005 au fost înregistrate 1,4 milioane apeluri la această linie verde,
peste 13.000 de cazuri fiind rezolvate sau administrate de Direcţiile Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului. Dintre persoanele care au beneficiat de serviciile Liniei Verzi,
aproximativ 98% au fost adulţi şi 2% copii, aceştia din urmă denunţând cazuri de molestare
fizică sau de neglijare.

17
 Linia Verde Romtelecom dă acces la informare si consiliere pentru familii care solicită
sprijin material sau financiar, familii care doresc să adopte copii, persoane care doresc să devină
asistenţi maternali, persoane care denunţă cazuri de abuz asupra copiilor sau cazuri de violenţă în
familie, persoane care solicită asistenţă juridică, părinţi având copii cu nevoi speciale.
Romtelecom s-a implicat, de asemenea, în campaniile de informare şi educare desfăşurate
de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi finanţate de Uniunea
Europeană, considerând că în acest fel poate contribui la identificarea unor soluţii pentru
problemele cu care se confruntă familiile aflate în dificultate si copiii asupra cărora s-au comis
abuzuri. Spre exemplu, un succes a fost campania pentru prevenirea abandonului şi
instituţionalizării copiilor din România "Casa de copii nu e acasă", concepută cu scopul de a
schimba percepţii şi comportamente ale părinţilor/familiilor în legătură cu modul de îngrijire a
unui copil, dar şi de a evidenţia existenţa serviciilor alternative pentru prevenirea abandonului şi
a instituţionalizări. Această campanie a fost finanţată de Uniunea Europeană, prin programul
Phare.
O societate este evaluată şi prin capacitatea de a furniza un mediu care încurajează
dezvoltarea şi asigură protejarea copiilor, iar Romtelecom este onorată să poată contribui la
consolidarea în România a unui mediu în care copiii se bucură de toate drepturile lor.

Sport

Romtelecom şi-a propus în mod programatic sprijinirea valorilor, a fost şi este un

partener permanent al sportului românesc, un domeniu cu care România a pătruns întotdeauna
"fără vize" în Europa şi în lumea întreagă, prin seriozitatea şi performanţele reprezentanţilor săi.
În anul 2000, Romtelecom a fost sponsor principal al Federaţiei Române de Gimnastică
pentru Olimpiada de la Sydney, iar din 2002 a devenit partener al Fundaţiei Olimpice Române,
susţinând participarea lotului reprezentativ al României la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Salt
Lake City, precum şi participarea loturilor olimpice ale României la Olimpiada de la Atena din
2004. Acest parteneriat s-a dovedit a fi unul de succes, cu excelente performanţe pentru sportul
românesc, care a adus României 19 medalii, dintre care 8 de aur, 5 de argint şi 6 de bronz.
Parteneriatul cu sportul de performanţă a venit firesc, ca urmare a compatibilităţii de
valori între companie şi olimpism: progres, competiţie deschisă, curaj, perseverenţă,
performanţă, efort susţinut. Asocierea între unul dintre cele mai cunoscute branduri ale
României, Romtelecom, şi cea mai renumită marcă a României, aceea a sportului olimpic, a
adus rezultate benefice nu doar sportului, dar, în acelaşi timp, a avut un impact deosebit
asupra imaginii României peste hotare. Investind în sport, Romtelecom consideră că investeşte în
întreaga societate românească, fiind binecunoscută pasiunea românilor pentru sport şi mândria
lor cu fiecare succes obţinut de sportivii României.
Romtelecom s-a numărat printre primii parteneri ai organismelor olimpice în efortul lor
către performanţa de la Atena 2004. Sub sloganul "Romtelecom pentru România" au fost
prezentate glorii ale sportului naţional, foşti campioni olimpici, recordmeni ai lumii care "au
vorbit lumii despre România" şi cărora compania li s-a asociat cu scopul de a sprijini formarea
altor mari sportivi.

18
 Cultură şi valori

În ultimii ani Romtelecom s-a poziţionat ca un partener de încredere pentru cultura şi

valorile româneşti, cu credinţa că numai susţinând aceste domenii se poate conserva şi promova
identitatea naţională.
Două evenimente majore au beneficiat de parteneriatul pe termen lung al companiei:
- Gala Uniter, un adevărat Oscar românesc al performanţei teatrale, în care răsplătirea valorilor
consacrate se împleteşte cu cea a identificării şi relevării tinerelor talente;
- Gala Premiilor Clubului Român de Presă, unde Romtelecom este sponsor principal încă de la
prima ediţie a Galei, pe baza valorilor comune identificate, care ţin de consolidarea democraţiei
în România şi reflectarea ei într-o presă liberă şi puternică.

3.9.3. Acţiuni pentru comunitate

Romtelecom se implică activ în bunul mers al comunităţii româneşti, această atitudine

fiind parte a politicii de responsabilitate socială a companiei.
Numeroase acţiuni constând în donaţii de echipamente sau conexiuni Internet au fost
realizate în ultimii ani, mai ales în beneficiul copiilor. Universtitatea "Ovidius" Constanţa, Şcoala
de copii Hipoacuzici nr. 1, Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 şi Grădiniţa de copii nr. 40 din Bucureşti
se află pe lista beneficiarilor recenţi ai unor astfel de donaţii.
De asemenea, compania a încercat să fie prezentă ori de câte ori societatea românească a
trecut prin momente de criză. Un astfel de exemplu îl constituie inundaţiile care au afectat
România în anul 2005. Romtelecom a donat anul trecut mai mult de jumătate de milion de euro
la fondul special creat de Guvernul României pentru ajutorarea victimelor inundaţiilor şi a
permis, pe toată durata crizei, convorbiri naţionale gratuite în reţeaua Romtelecom, de la
telefoanele publice aflate în zonele afectate. Totodată, compania a distribuit sinistraţilor hrană,
apă şi pături. În colaborare cu mass media, Romtelecom a pus în funcţiune câteva linii de tip
teledon, care au facilitat colectarea donaţiilor destinate celor afectaţi de inundaţii. De asemenea,
angajaţii Romtelecom au ţinut să fie alături de victimele inundaţiilor şi prin donaţii personale.

3.9.4. Inovaţie

În toate domeniile de top, aşa cum este cel al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei,
folosirea ultimelor tehnologii disponibile este capitală şi influenţează direct competitivitatea.
Inovaţia şi modernizarea au fost direcţii prioritare pentru Romtelecom în ultimii ani,
compania preferând să investească în tehnologii noi şi sigure, care să ofere clienţilor săi cele mai
bune servicii.

19
 BIBLIOGRAFIE

1. Ana MORARIU, Flavia STOIAN, Gheorghe SUCIU - „Audit Intern şi

Guvernanţă Corporativă”, Editura Universitară, Bucureşti, 2008
2. Mihaela DRAGOTA – „Decizia de investire pe piaţa de capital”, Editura
ASE, Bucureşti, 2006
3. Codul de Guvernanţă Corporativă
4. http://www.ensight.ro/newsletter/no20/articol5.html
5. www.romtelecom.ro

20