ANATOMIA OMULUI

FASCICOLA II
NEVROLOGIA MEMBRELOR

Autorii:
Dr.Med. VIRGILIU NICULESCU
Profesor Universitar
Şeful Catedrei Anatomie Embriologie
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara
Dr.Med. PETRU L. MATUSZ
Profesor Universitar Catedra Anatomie Embriologie
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara
Dr.Med. DELIA ELENA ZĂHOI
Conferenţiar Universitar Catedra Anatomie Embriologie
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara
Dr.Med. MARIUS CORNELIU NICULESCU
Conferenţiar Universitar Catedra Anatomie Embriologie
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara
Dr.Med. AGNETA MARIA PUSZTAI
Asistent Universitar Catedra Anatomie Embriologie
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara
Dr.Med. MIOARA FARCA URECHE
Asistent Universitar Catedra Anatomie Embriologie
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara

1
CUPRINS

NERVII MEMBRULUI SUPERIOR 4

PLEXUL BRAHIAL 4
Porţiunea supraclaviculară 4
Porţiunea infraclaviculară 5
Ramurile colaterale ale plexului brahial 5
Nervul dorsal al scapulei 5
Nervul toracic lung 5
Nervul subclavicular 5
Nervul suprascapular 5
Nervii subscapulari 5
Nervul toracodorsal 5
Nervul pectoral medial 5
Nervul pectoral lateral 5
Ramuri musculare 5
Ramurile terminale ale plexului brahial 5
Nervul musculocutan 6
Nervul cutanat brahial medial 7
Nervul cutanat antebrahial medial 7
Nervul median 8
Nervul ulnar 12
Nervul radial 16
Nervul axilar 20
Teritoriile inervaţiei cutanate a membrului superior 22
Teritoriile inervaţiei osoase a membrului superior 22
Inervaţia motorie a muşchilor membrului superior 23
NERVII MEMBRULUI INFERIOR 24
PLEXUL LOMBOSACRAL 24
PLEXUL LOMBAR 24
Ramurile colaterale ale plexului lombar 25
Ramurile terminale ale plexului lombar 25
Nervul iliohipogastric 25
Nervul ilioinghinal 26
Nervul genitofemural 27
Nervul cutanat femural lateral 27
Nervul obturator 28
Nervul femural 31
PLEXUL SACRAL 34
Ramurile colaterale ale plexului sacral 34
Nervul muşchiului obturator intern 35
Nervul muşchiului piriform 35
Nervul muşchiului pătrat femural 35
Nervul gluteu superior 36
Nervul gluteu inferior 36
Nervul cutanat femural posterior 36
Nervul cutanat perforant 36
Nervul pudendal 36
Nervul coccigian 37
Nervul ischiadic 37
Nervul fibular (peronier) comun 39
Nervul tibial 42

2
Teritoriile inervaţiei cutanate a membrului inferior 45
Teritoriile inervaţiei osoase a membrului inferior 45
Inervaţia motorie a muşchilor membrului inferior 46

3
 NERVII MEMBRULUI SUPERIOR

Inervaţia membrului superior este asigurată de ramurile colaterale şi ramurile terminale

ale plexului brahial.

PLEXUL BRAHIAL
(Plexus brachialis)

Plexul brahial se formează prin anastomoza ramurilor anterioare ale nervilor spinali
cervicali C5, C6, C7 şi C8 şi a nervului spinal toracic T1. Ramura anterioară a nervului spinal C 5
primeşte o anastomoză de la ramura anterioară a nervului spinal C 4, iar ramura anterioară a
nervului spinal T1 primeşte o anastomoză de la ramura anterioară a nervului T2. Din aceste
ramuri iau naştere rădăcinile plexului brahial (Radices).
Plexul brahial prezintă două porţiuni: porţiunea supraclaviculară şi porţiunea
infraclaviculară.
Porţiunea supraclaviculară (Pars supraclavicularis) situată între muşchii scalen
anterior şi scalen mijlociu, este formată din trei trunchiuri (Trunci):
- trunchiul superior (Truncus superior) este format din unirea ramurilor anterioare ale
nervilor spinali cervicali C5-C6;
- trunchiul mijlociu (Truncus medius) se formează numai din ramura anterioară a
nervului spinal cervical C7;
- trunchiul inferior (Truncus inferior) este format din ramurile anterioare ale nervilor
spinali cervical C8 şi toracic T1.
Cele trei trunchiuri, care au un traiect scurt, se împart într-o porţiune anterioară și o
porţiune posterioară (Divisiones anteriores/Divisiones posteriores). Acestea se anastomozează
între ele şi formează fascicule (Fasciculi).

Fig.l. Constituţia plexului brahial. VC - Vertebre cervicale; VT - Vertebre toracice; R - Ramuri anterioare ale
nervilor spinali; T - Trunchiuri; Ts - Trunchi superior; Tm - Trunchi mijlociu; Ti - Trunchi inferior; F - Fascicul; F1 -
Fasciculul lateral; Fp - Fasciculul posterior; Fm - Fasciculul medial; 1. N.dorsal al scapulei; 2.N.suprascapular;
3.N.subclavicular; 4.N.pectoral superior; 5.N.pectoral lateral; 6.A.axilară; 7.N.musculocutan; 8.N.median;
9.N.axilar; 10.N.radial; N.ulnar; 12.V.axilară; 13.N.pectoral medial; 14.N.subscapular superior; 15.N.toracodorsal;
16.N.subscapular inferior; 17.N.cutanat antebrahial medial; 18.N.cutanat brahial medial; 19.N.toracic lung.

4
 Porţiunea infraclaviculară (Pars infraclavicularis) cuprinde cele trei fascicule:
- fasciculul lateral (Fasciculus lateralis) este format din porţiunea anterioară a
trunchiului superior şi a trunchiului mijlociu;
- fasciculul medial (Fasciculus medialis) continuă porţiunea anterioară a trunchiului
inferior;
- fasciculul posterior (Fasciculus posterior) este format din porţiunile posterioare ale
celor trei trunchiuri (superior, mijlociu şi inferior).
Plexul brahial prezintă raporturi importante la nivelul gâtului şi în axilă. La gât, trece pe
faţa anterioară a proceselor transverse, între muşchii intertransversari. Apoi, pătrunde între
muşchiul scalen anterior şi muşchiul scalen mijlociu, sub el situându-se artera subclavie. Plexul
brahial este acoperit de fascia cervicală superficială, de muşchiul stemocleidomastoidian şi
muşchiul omohioidian.
La vârful axilei, plexul brahial este elementul situat cel mai lateral. Medial de el, se
găseşte artera şi vena subclavie. În axilă, este situat sub muşchii pectoral mare şi pectoral mic,
având raporturi intime cu artera axilară.
Din fasciculele plexului brahial iau naştere ramuri colaterale şi ramuri terminale destinate
membrului superior.

RAMURILE COLATERALE ALE PLEXULUI BRAHIAL

Nervul dorsal al scapulei (N.dorsalis scapulae) se formează în apropierea trunchiului

superior. Trece între muşchiul scalen posterior şi muşchiul ridicător al scapulei, încrucişând
muşchiul scalen mijlociu. Inervează muşchiul ridicător al scapulei şi muşchii romboid mare şi
romboid mic.
Nervul toracic lung (N.thoracicus longus) este cunoscut ca ”nervul respirator al lui
Charles Bell”. El ia naştere la nivelul rădăcinii plexului, o oară în unghiul format de muşchiul
subscapular şi muşchiul dinţat n enor. Se distribuie muşchiului dinţat anterior.
Nervul subclavicular (N.subclavius) se formează din trunchiul perior al plexului brahial.
Coboară anterior de artera subclavie, la mușchiul subclavicular pe care-l inervează.
Nervul suprascapular (N.suprascapularis) ia naştere din trunchiul superior ca şi nervul
subclavicular. Axe un traiect inferior, lateral şi posterior, trece prin incizura scapulei şi ajunge
sub muşchiul trapez, în fosa supraspinoasă şi în fosa infraspinoasă. Nervul suprascapular
inervează muşchiul supraspinos şi muşchiul infraspinos.
Nervii subscapulari (Nn.subscapulares) sunt doi, unul superior şi altul inferior. Primul
are originea în trunchiul superior, iar al doilea în porţiunea posterioară a trunchiurilor. Se găsesc
la nivelul peretelui postenoi al axilei şi inervează muşchiul subscapular şi muşchiul rotund mare.
Nervul toracodorsal (N.thoracodorsalis) se formează din porţiunea posterioară a
trunchiurilor şi coboară spre muşchiul dorsal mare. Inervează muşchiul dorsal mare şi inconstant
dă ramuri pentru muşchiul rotund mare şi pentru articulaţia umărului.
Nervul pectoral medial (N.peaoralis medialis) are origine în trunchiul superior. Trece
anterior de artera şi vena subclavie, la muşchii pectorali. Se anastomozează cu nervul pectoral
lateral şi inervează muşchiul pectoral mic şi muşchiul pectoral mare.
Nervul pectoral lateral (N.pectoralis lateralis) se formează din trunchiul inferior al
plexului brahial. Trece între artera şi vena subclavie. Se anastomozează cu nervul pectoral medial
printr-o ansă cunoscută ca ”ansa pectoralilor”. Inervează muşchiul pectoral mare şi muşchiul
pectoral mic.
Ramuri musculare (Rr.musculares) sunt ramuri scurte, care au originea la rădăcina
trunchiurilor plexului brahial. Ele inervează muşchii scaieni şi muşchiul lung al gâtului.

RAMURILE TERMINALE ALE PLEXULUI BRAHIAL

Ramurile terminale ale plexului brahial sunt reprezentate de:

5
 - Nervul musculocutan
- Nervul cutanat brahial medial
- Nervul cutanat antebrahial medial
- Nervul median
- Nervul ulnar
- Nervul radial
- Nervul axilar.

Fig.2. Nervul musculocutan. l.N.musculocutan; 2.M.coracobralual; 3.M.brahial: 4.M.biceps brahial; 5.R.anterioară

a n.cutanat antebrahial lateral; 6.V. cefalică; 7.V.mediană a antebraţului; 8.V.bazilică

NERVUL MUSCULOCUTAN
(N.musculocutaneus)

Nervul musculocutan cunoscut ca nervul perforant al lui Casserius, este un nerv mixt cu
originea în fasciculul lateral al plexului brahial. Are un traiect oblic, inferior şi lateral,
situându-se lateral de nervul median şi artera axilară. Perforează muşchiul coracobrahial şi trece
între muşchii biceps brahial şi brahial. În regiunea cubitală anterioară, trece între muşchii biceps
brahial şi brahial, situaţi medial şi muşchiul brahioradial, lateral, perforează fascia de la acest
nivel şi se continuă cu ramura sa terminală.
Ramurile colaterale sunt reprezentate de ramurile musculare (Rr.musculares) destinate
muşchiului coracobrahial, muşchiului biceps brahial şi muşchiului brahial.
Ramura terminală. Nervul cutanat antebrahial lateral (N. cutaneus antebrachi
lateralis), ramura terminală a nervului musculocutan, este o ramură senzitivă, care după ce
traversează fascia brahială, se ataşează traiectului venei cefalice.

6
 Teritoriu motor: nervul musculocutan inervează muşchiul coracobrahial, muşchiul
biceps brahial şi muşchiul brahial. Nervul musculocutan este nervul flexiei antebraţului pe braţ.
Teritoriu senzitiv: nervul musculocutan inervează jumătatea laterală a feţei anterioare a
antebraţului, treimea laterală a feţei posterioare a antebraţului şi faţa laterală a eminenţei tenare.

NERVUL CUTANAT BRAHIAL MEDIAL

(N.cutaneus brachii medialis)

Nervul cutanat brahial medial este un nerv senzitiv cu originea în fasciculul medial al
plexului brahial. Străbate axila, fiind situat medial de artera şi vena axilară, unde se
anastomozează cu ramura comunicantă laterală a celui de-al doilea nerv intercostal. În treimea
superioară a braţului coboară medial de artera brahială, apoi perforează fascia brahială, devine
superficial şi se continuă pe faţa medială a braţului până în apropierea epicondilului medial al
humerusului. Participă la inervaţia feţei mediale a braţului şi a bazei axilei.
Teritoriu senzitiv. Nervul cutanat brahial medial inervează faţa medială a braţului şi
baza axilei.

Fig.3. Nervii cutanat brahial medial şi cutanat antebrahial medial.

l.M.coracobrahial; 2.M.brahial; 3.M.biceps brahial; 4.V.cefalică; 5.V. mediană a antebraţului; 6.V.bazilică;
7.N.cutanat antebrahial medial; 8.N.cutanat brahial medial

NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL

(N.cutaneus antebrachii medialis)

Nervul cutanat antebrahial medial este un nerv senzitiv ce provine din fasciculul medial
al plexului brahial. În axilă este situat profund, medial de nervul cutanat brahial medial şi vena
axilară şi lateral de nervul musculocutan, nervul ulnar şi artera axilară. La nivelul braţului trece
prin ”canalul brahial”, împreună cu nervul median, nervul cutanat brahial medial, artera brahială

7
şi vena bazilică. în porţiunea inferioară a braţului, perforează fascia brahială, împreună cu vena
bazilică şi devine superficial. Coboară până în apropierea epicondilului medial al humerusului,
unde se termină prin două ramuri.
Ramuri. Nervul cutanat antebrahial medial dă naştere la două ramuri: o ramură
anterioară şi o ramură posterioară.
Ramura anterioară (R.anterior) având traiectul alăturat venei bazilice, se distribuie
tegumentului feţei antero-mediale a antebraţului şi feţei anterioare a braţului.
Ramura posterioară (R.posterior) se distribuie tegumentului feţei postero-mediale a
antebraţului.
Teritoriu senzitiv: nervul cutanat antebrahial medial inervează tegumentul feţei
anterioare a braţului, a feţei antero-mediale a antebraţului, şi treimea medială a feţei posterioare a
antebraţului.

NERVUL MEDIAN
(N.medianus)

Nervul median este un nerv mixt ce ia naştere din plexul brahial prin două rădăcini:
- rădăcina medială a nervului median (Radix medialis nervi mediani) din fasciculul
medial al plexului brahial;
- rădăcină laterală a nervului median (Radix lateralis nervi mediani) din fasciculul
lateral al plexului brahial. Cele două rădăcini se unesc, anterior de artera axilară.

Fig.4. Nervul median. 1 .M.deltoid; 2.N.diafizar al humerusului; 3.M.brahial; 4.R.articulară; 5.N.interosos anterior;
6.R.tenariană; 7.Nn.digitali palmari comuni; 8.M.pectoral mic; 9.M.pectoral mare; 10.Rr.musculare

8
 Fig.5. Regiunea anterioară a braţului. Partea dreaptă. Vedere anterioară. 1.Fasciculul medial; 2.A.axilară;
3.Fasciculul lateral; 4.Rr.musculare ale n.axilar; 5. Rr.musculare pentru m.coracobrahial;
6,10 şi 12.N.musculocutan; 7.Anastomoză între n.musculocutan şi n.median; 8 şi 9.Rr.musculare pentru m.biceps
brahial; 11.A.brahială; 13.Rr.musculare pentru m.rotund pronator; 14.Septul intermuscular medial; 15.Fascia
brahială; 16.N.median; 17.Rr.musculare pentru m.brahial; 18.Rr.musculare pentru m.triceps brahial; 19.N.ulnar;
20.N.cutanat brahial posterior; 21.N.radial; 22.N.axilar; 23.N.subscapular; 24.N.cutanat antebrahial medial;
25.N.cutanat brahial medial

Nervul median are un traiect lung, traversează axila, braţul, antebraţul şi se termină la
palma mâinii.
În axilă, nervul median cu traiect oblic, inferior şi lateral, este situat anterior de artera
axilară şi fasciculul posterior al plexului brahial şi lateral de nervul cutanat antebrahial medial,
nervul cutanat brahial medial, nervul ulnar şi vena axilară.
La braţ, nervul median trece prin ”canalul brahial” împreună cu artera brahială, pe care o
încrucişează dinspre lateral spre medial, venele brahiale, nervul cutanat antebrahial medial şi
nervul ulnar.
În fosa cubitală, repauzează pe faţa anterioară a muşchiului brahial, fiind acoperit de
aponevroza muşchiului biceps brahial. Trece printre cele două capete de inserţie ale muşchiului
rotund pronator şi încrucişează artera ulnară.
În treimea mijlocie a antebraţului, nervul median trece între muşchiul flexor superficial şi
muşchiul flexor profund al degetelor, plasându-se în axul median al antebraţului. În treimea
inferioară a antebraţului, nervul median devine superficial, situându-se între tendoanele
muşchiului flexor superficial al degetelor şi muşchiul palmar lung.

9
 În regiunea carpiană anterioară, nervul median trece între tendoanele muşchilor flexor
radial al carpului şi palmar lung, apoi sub retinaculul flexorilor, prin ”canalul carpian” şi ajunge
la palma mâinii, unde se continuă cu ramurile sale terminale.

Ramurile nervului median

Nervul interosos antebrahial anterior (N.interosseus antebrachii anterior) provine din

nervul median, în porţiunea superioară a antebraţului. Coboară alături de artera interosoasă
antebrahială anterioară, pe membrana interosoasă, între muşchiul flexor lung al policelui şi
muşchiul flexor profund al degetelor, până la muşchiul pătrat pronator. Inervează muşchiul flexor
lung al policelui, muşchiul pătrat pronator şi muşchiul flexor profund al degetelor (cele două
fascicule laterale).
Ramuri musculare (Rr.musculares) se desprind din nervul median, la nivelul articulaţiei
cotului. Inervează muşchiul rotund pronator, muşchiul palmar lung, muşchiul flexor radial al
carpului, muşchiul flexor superficial al degetelor, muşchiul flexor lung al policelui şi muşchiul
flexor profund al degetelor.
Ramura palmară (R.palmaris) perforează fascia antebrahială superior de regiunea
carpiană anterioară şi se distribuie tegumentului eminenţei tenare.
Ramura comunicantă cu nervul ulnar (R.communicans cum nervo ulnaris) situată în
porţiunea superioară a regiunii anterioare a antebraţului, realizează legătura dintre nervul median
şi nervul ulnar.

Fig.6. Regiunea anterioară a cotului. Partea dreaptă. 1 .A.recurentă radială; 2.N.radial; 3.R.musculară pentru
m.brahioradial; 4.N.musculocutan; 5.R.musculară pentru m.lung extensor radial al carpului; 6.R.profundă n.radial;
7.R.musculară pentru m.scurt extensor radial al carpului; 8.R.superficială a n.radial; 9.M.rotund pronator;
10.Rr.musculare pentru m.rotund pronator; 11.A.recurentă ulnară; 12.A.ulnară; 13.A.brahială; 14.N.median;
15.A.colaterală ulnară superioară; 16.Septul intermuscular lateral al braţului

10
 Fig.7. Nervii regiunii anterioare a antebraţului. Partea dreaptă. 1.N.radial; 2 şi 3.Rr.musculare pentru
m.brahioradial; 4. R.profundă a n.radial; 5.R.musculară pentru m.scurt extensor radial al carpului; 6.Rr.musculare
pentru m.flexor superficial al degetelor; 7. Rr.musculare pentru m.flexor lung al policelui; 8.R.superficială a
n.radial; 9.M.brahioradial; 10 şi 17.N.median; 11.N.ulnar; 12.M.flexor ulnar al carpului; 13.Rr.musculare pentru
fasciculele laterale ale m.flexor profund al degetelor; 14.Rr.musculare pentru m.palmar lung; 15.Rr.musculare pentru
m.flexor radial al carpului; 16.Rr.musculare pentru m.rotund pronator

Nervii digitali palmari comuni (Nn.digitales palmares communes) reprezintă ramurile

terminale ale nervului median. Sunt trei nervi digitali palmari comuni, situaţi sub aponevroza
palmară, împreună cu arterele omonime. Asigură inervaţia senzitivă a degetelor, prin nervii
digitali palmari proprii (Nn.digitales palmares proprii).
- Primul nerv digital palmar comun dă naştere la o ramură destinată marginii laterale a
policelui, o ramură pentru marginea medială a policelui şi marginea laterală a indexului şi o
ramură pentru muşchii eminenţei tenare. Din primul nerv digital palmar ia naştere şi o ramură
pentru primul muşchi lombrical.
- Al doilea nerv digital palmar comun se împarte în două ramuri: o ramură destinată
marginii mediale a indexului şi o ramură pentru marginea laterală a mediusului. Inervează şi al
doilea muşchi lombrical.
- Al treilea nerv digital palmar comun dă naştere la o ramură pentru marginea medială
a mediusului şi o ramură pentru marginea laterală a inelarului.

11
 Fig.8. Nervii şi arterele palmei mâinii. Partea dreaptă. l.M.abductor al policelui; 2. N.median; 3.A.radială;
4.R.palmară a n.median; 5, 9 şi 10.Nn.digitali palmari comuni; 6.N.digital palmar propriu pentru marginea laterală a
policelui; 7.N.digital palmar propriu pentru marginea medială a policelui; 8.N.digital palmar propriu pentru
marginea laterală a indexului; 11 .N.digital palmar propriu pentru marginea medială a degetului mic; 12.Originea
ramurii palmare profunde din a.ulnară; 13.Rr.musculare pentru m.abductor al degetului mic; 14.A.ulnară;
15.N.ulnar; 16.Tendonul m.flexor ulnar al carpului

Teritoriu motor. Nervul median inervează:

- muşchii pronatori, muşchii flexori ai mâinii şi degetelor (cu excepţia muşchiului flexor
ulnar al carpului şi fasciculelor mediale ale muşchiului flexor lung al degetelor);
- muşchii eminenţei tenare (cu excepţia muşchiului adductor al policelui şi a fasciculului
profund al muşchiului flexor scurt al policelui);
- muşchii lombricali laterali.
Teritoriu senzitiv. Nervul median inervează tegumentul:
- celor două treimi laterale ale palmei mâinii;
- feţei dorsale a ultimelor două falange ale indexului şi mediusului;
- jumătăţii laterale a feţei dorsale a ultimelor două falange ale indexului.

NERVUL ULNAR
(N. ulnaris)

Nervul ulnar este un nerv mixt. Ia naştere din fasciculul medial al plexului brahial.
În axilă, vine în raport lateral cu nervul median, nervul musculocutan Şi artera axilară,
medial cu nervul cutanat antebrahial medial, nervul cutanat brahial medial şi vena axilară.

12
 Fig.9. Nervul ulnar. 1.N.median; 2.M.latissim; 3.N.ulnar; 4.M.brahial; 5.M.biceps brahial; 6.M.flexor profund al
degetelor; 7.R.superflcială a n.ulnar; 8.R.profundă a n.ulnar; 9.Septul intermuscular medial al braţului,
10.Rr.articulare; 11.M.flexor ulnar al carpului; 12.R.dorsală a n.ulnar; 13.R.superficială a n.ulnar; 14.M.opozant al
degetului mic; 15.M.abductor al degetului mic; 17.Mm.lombricali 3 şi 4; 18.Mm.interosoşi; 19.M.adductor al
policelui; 20.M.flexor scurt al policelui

La nivelul braţului, este situat pe faţa anterioară, trece prin ”canalul brahial” între nervul
median şi artera brahială, pe de o parte şi nervul cutanat antebrahial medial, nervul catanat
brahial medial şi vena bazilică pe de altă parte. În porţiunea inferioară a braţului, perforează
septul intermuscular brahial medial şi trece pe faţa posterioară, împreună cu artera colaterală
ulnară superioară.
De la braţ la antebraţ, trece prin şanţul nervului ulnar de la nivelul epicondilului medial al
humerusului şi ajunge între cele două capete de inserţie ale muşchiului flexor ulnar al carpului,
pe marginea medială a antebraţului. La antebraţ este situat medial de artera ulnară.
În regiunea carpiană anterioară, traversează retinaculul flexorilor, lateral de osul pisiform,
împreună cu artera ulnară, şi se împarte în ramurile sale terminale.

Ramurile nervului ulnar

Ramuri musculare (Rr.musculares) iau naştere în regiunea cubitală anterioară şi sunt

destinate muşchiului flexor ulnar al carpului şi muşchiului flexor profund al degetelor
(fasciculele mediale).
Ramura dorsală (R.dorsalis) este o ramură senzitivă a nervului ulnar, ce ia naştere
superior de regiunea carpiană anterioară, de la origine trece dorsal, între tendonul muşchiului
flexor ulnar al carpului şi ulnă şi se împarte tegumentului treimii mediale a feţei dorsale a mâinii
şi porţiunii corespunzătoare degetelor. Ramura dorsală dă naştere nervilor digitali dorsali

13
(Nn.digitales dorsales) ce asigură inervaţia senzitivă a feţei posterioare a degetelor mic şi inelar
şi a jumătăţii mediale a mediusului. Sunt trei nervi digitali dorsali.
Primul nerv digital dorsal se distribuie marginii mediale a degetului mic şi marginii
mediale a feţei dorsale a mâinii.
Al doilea nerv digital dorsal, coboară de-a lungul celui de-al patrulea spaţiu interdigital,
şi se distribuie marginii laterale a degetului mic şi marginii mediale a inelarului, iar cel de-al
treilea nerv digital dorsal se distribuie marginii laterale a inelarului şi marginii mediale a
mediusului.
Ramura palmară (R.palmaris) trece între osul pisiform şi artera ulnară, asigurând
inervaţia senzitivă a porţiunii superioare a palmei mâinii.
Ramura superficială (R.superficialis) perforează fascia antebrahială, trece la palma
mâinii între muşchiul flexor ulnar al carpului şi muşchiul flexor superficial al degetelor şi se
distribuie eminenţei hipotenare. Dă naştere nervilor digitali palmari comuni (Nn.digitales
palmares communes) care dau ramuri pentru marginea medială a degetului mic şi marginea
medială a inelarului şi marginea laterală a degetului mic. Aceste ramuri colaterale sunt
reprezentate de nervii digitali palmari proprii (Nn.digitales palmares proprii).
Ramura profundă (R.profundus) împreună cu ramura profundă a arterei ulnare,
pătrunde în eminenţa hipotenară, între muşchii flexor scurt al degetului mic şi adductor al
degetului mic (situaţi superficial) şi muşchiul opozant al degetului mic (situat profund). Trece pe
sub aponevroza palmară profundă alături de arcada palmară profundă. Este o ramură motorie, ce
participă la inervaţia muşchilor palmei mâinii.

Fig.10. Nervul ulnar la nivelul cotului şi porţiunii proximale a antebraţului. Vedere medială. Partea dreaptă.
1 şi 5.M.flexor superficial al degetelor; 2.A.recurentă ulnară; 3.M.flexor ulnar al carpului; 4.A.radială; 6 şi
11.N.ulnar; 7.A.ulnară; 8.Rr.musculare pentru m.flexor profund al degetelor; 9.Rr.musculare pentru m.flexor ulnar al
carpului; 10.A.brahială; 12.A.colaterală ulnară inferioară; 13.Septul intermuscular medial al braţului

Teritoriu motor. Nervul ulnar inervează:

- muşchiul flexor ulnar al carpului şi muşchiul flexor profund al degetelor (fasciculele
mediale);
- muşchii eminenţei hipotenare;
- muşchiul adductor al policelui şi muşchiul flexor scurt al policelui (fasciculele
profunde);
- muşchii lombricali mediali;
- muşchii interosoşi palmari şi dorsali;
Teritoriu senzitiv. Inervează:

14
 - treimea medială a palmei mâinii;
- jumătatea medială a feţei dorsale a mâinii.

Fig.11. Planurile profunde ale palmei mâinii.Partea dreaptă. l.A.radială; 2.R.palmară a n.median; 3.N.median;
4.Rr.musculare pentru m.abductor scurt al policelui; 5.Rr.musculare pentru m.opozant al policelui; 6.R.musculară
pentru fasciculul superficial a m.flexor scurt al policelui; 7.R.musculară pentru capul oblic al m.adductor al
policelui; 8.R.musculară pentru capul transvers al m.adductor al policelui; 9.R.musculară pentru al treilea
m.lombrical; 10.R.musculară pentru al patrulea m. lombrical; 11.R.musculară pentru mm.interosoşi ai spaţiului IV;
12.Arcul palmar profund; 13. R.musculară pentru m.flexor scurt al degetelui mic; 14.R.musculară pentru m.opozant
al degetelui mic; 15.R.musculară pentru m.abductor al degetului mic; 16.Tendonul m.flexor ulnar al carpului;
17.N.ulnar

Fig.12. Ramura profundă a nervului ulnar. Partea dreaptă. 1.R.profundă a n.ulnar; 2.R.musculară pentru primul
m.interosos palmar; 3.R.musculară pentru primul m.interosos dorsal; 4.R.musculară pentru m.adductor al policelui;
5.R.musculară pentru mm.lombricali 3, 4; 6.R.musculară pentru m.opozant al degetului mic; 7.N.ulnar.

NERVUL RADIAL

15
 (N.radialis)

Nervul radial este un nerv mixt, care ia naştere din fasciculul posterior al plexului brahial,
împreună cu nervul axilar.
Trece prin axilă, unde are raporturi: anterior cu artera axilară şi nervul median şi posterior
de muşchii subscapular, rotund mare şi latissim. Trece la braţ, prin spaţiul humerorondotricipital,
împreună cu artera brahială profundă şi coboară oblic, inferior şi lateral, pe faţa posterioară a
humerusului, în şanţul nervului radial, între capul lateral şi capul medial al muşchiului triceps
brahial. în treimea inferioară a braţului, perforează septul intermuscular brahial lateral şi trece
anterior, la nivelul braţului.
În regiunea cubitală anterioară, străbate şanţul brahial lateral, între muşchiul biceps
brahial şi muşchiul brahioradial. La acest nivel este în contact cu capul radiusului, fiind acoperit
de muşchiul brahioradial şi vine în raport lateral, cu muşchii lung extensor radial al carpului şi
scurt extensor radial al carpului. Superior de capul radiusului, nervul radial se divide în ramurile
sale terminale.

Ramurile nervului radial

Nervul cutanat brahial posterior (N.cutaneus brachii posterior) ia naştere din nervul
radial, în axilă şi se distribuie tegumentului feţei dorsale a braţului.

Fig.13. Nervul radial. 1.N.radial; 2.N.cutanat brahial posterior; 3.Capul lung al m.triceps brahial; 4.Capul lateral al
m.triceps brahial; 5.M.anconeu; 6.N.cutanat antebrahial posterior; 7.M.extensor lung al degetelor; 8.M.extensor al
indexului; 9.Capul medial al m.triceps brahial; 10. M.brahioradial; 11.M.lung extensor radial al carpului; 12.M.scurt
extensor radial al carpului; 13.R.profundă; 14.R.superficială; 15.M.supinator; 16.M.abductor al policelui;
17.M.extensor lung al policelui
Nervul cutanat brahial lateral inferior (N.cutaneus brachii lateralis inferior) se

16
desprinde din nervul radial, în regiunea posterioară a braţului. El inervează tegumentul porţiunii
inferioare a feţei laterale a braţului.
Nervul cutanat antebrahial posterior (N.cutaneus antebrachii posterior) ia naştere la
nivelul şanţului nervului radial, perforează septul intermuscular brahial lateral şi ajunge în
regiunea posterioară a antebraţului. Inervează tegumentul regiunii postero-laterale a braţului,
regiunii posterioare a antebraţului.

Fig.14. Regiunea deltoidiană şi regiunea posterioară a braţului. Partea dreaptă.

1.R.articulară a n.axilar; 2.R.musculară pentru m.rotund mic; 3.A.subscapulară; 4.N.cutanat brahial posterior;
5.R.musculară pentru capul lung al m.triceps brahial; 6.R.musculară pentru capul medial al m.triceps brahial;
7.N.radial; 8 şi 10.Rr.musculare pentru capul lateral al m.triceps brahial; 9.A.brahială profundă; 11.N.cutanat brahial
lateral superior; 12.A.circumflexă humerală posterioară; 13.N.axilar; 14.M.deltoid

Ramuri musculare (Rr.musculares) iau naştere din nervul radial, atât la nivelul axilei,
cât şi la nivelul braţului. Inervează muşchii: triceps brahial, anconeu, brahioradial, extensor lung
radial al carpului şi scurt extensor radial al carpului.
Ramura profundă (R.profundus) de la origine, se îndreaptă inferior şi lateral, trece
printre capetele de inserţie ale muşchiului supinator situându-se între muşchii extensori
superficiali şi profunzi ai antebraţului. La nivelul membranei interosoase antebrahiale se
continuă cu nervul interosos antebrahial posterior (N.interosseus antebrachii posterior), care
trece între membrană şi muşchii profunzi ai antebraţului. Ramura profundă inervează muşchii
regiunii posterioare a antebraţului.

17
 Fig.15. Nervii radial şi median la nivelul regiunii anterioare a cotului. Partea dreaptă. 1.A.recurentă radială;
2.N.radial; 3.N.musculocutan; 4.R.profundă a n.radial; 5.A.interosoasă anterioară; 6.R.superficială a n.radial;
7.M.rotund pronator; 8.A.mediană; 9.A.recurentă ulnară; 10.A.ulnară; 11.A.brahială; 12.N.median; 13.A.colaterală
ulnară superioară; 14.Septul intermuscular lateral al braţului

Fig.16 .Nervul radial la nivelul cotului şi antebraţului. Vedere posterioară dreaptă. 1.Septul intermuscular
brahial lateral; 2.R.musculară pentru capul lateral al m.triceps brahial; 3.R.musculară pentru m.scurt extensor radial
al carpului; 4.R.musculară pentru m.extensor al degetelor; 5.R.musculară pentru m.extensor al degetului mic;
6.R.musculară pentru m.extensor lung al policelui; 7.R.musculară pentru m.extensor al indexului; 8.R.dorsală a
n.ulnar; 9 şi 11.N.interosos antebrahial dorsal; 10 şi 14.R.superficială a n.ulnar; 12.R.musculară pentru m.extensor
scurt al policelui; 13.R.musculară pentru m.abductor lung al policelui; 15.R.musculară pentru m.extensor ulnar al
carpului; 16.R.musculară pentru m.supinator; 17.R.profundă a n.radial; 18.R.musculară pentru m.lung extensor
radial al carpului; 19.N.radial; 20.N.cutanat antebrahial posterior

18
 Fig.17. Nervul radial la nivelul cotului şi antebraţului. Vedere laterală dreaptă. 1.N.radial; 2.R.musculară
pentru m.brahioradial; 3.R.musculară pentru m.lung extensor radial al carpului; 4 şi 22.Rr.musculare pentru m.scurt
extensor radial al carpului; 5.R.musculară pentru m.supinator; 6.R.musculară pentru m.extensor al degetului mic;
7.R.musculară pentru m.extensor al degetelor; 8.R.musculară pentru m.extensor lung al policelui; 9.N.interosos
antebrahial dorsal; 10.Al doilea nerv digital dorsal; 11.Primul nerv digital dorsal; 12.N.digital propriu dorsal pentru
marginea laterală a feţei dorsale a primei falange a indexului; 13.N.digital propriu dorsal pentru marginea medială a
feţei dorsale a policelui; 15 şi 20.N.musculocutan; 16.Anastomoză între n.musculocutan şi n.radial; 17.R.musculară
pentru m.abductor al policelui; 18.R.musculară pentru m.extensor scurt al policelui; 19.R.superficială a n.radial;
21.R.profundă a n.radial

Ramura superficială (R.superficialis) trece, împreună cu artera radială, prin şanţul

brahial lateral, medial de muşchiul brahioradial şi de muşchii lung extensor radial al carpului şi
scurt extensor radial al carpului, în porţiunea inferioară a feţei posterioare a antebraţului dă
naştere ramurii comunicante ulnare (R.communicans ulnaris) ce se anastomozează cu ramura
dorsală a nervului ulnar şi nervilor digitali dorsali (Nn.digitales dorsales). Nervii digitali
dorsali inervează policele, indexul şi marginea laterală a mediusului. La nivelul indexului şi
mediusului inervează numai primele două falange.
Teritoriu motor. Inervează muşchii:
- lojei posterioare a braţului;
- lojei posterioare a antebraţului;
- lojei laterale a antebraţului.
Teritoriu senzitiv. Inervează tegumentul:
- porţiunii portero-laterale a braţului;
- porţiunii postero-laterale a antebraţului;
- jumătăţii laterale a feţei dorsale a mâinii.

19
 Fig.18. Nervii cutanaţi ai braţului. Vedere postero-medială. Partea dreaptă. 1.N.axilar; 2.N.cutanat brahial
lateral superior; 3.N.radial; 4.N.cutanat brahial lateral inferior; 5.N.cutanat brahial posterior; 6.N.cutanat posterior al
antebraţului; 7.R.a n.cutanat brahial medial; 8.R.a n.cutanat antebrahial medial

NERVUL AXILAR
(N.axilaris)

Nervul axilar este un nerv mixt, ce ia naştere din fasciculul posterior al plexului brahial,
împreună cu nervul radial. De la origine, situat posterior de artera axilară, nervul axilar se
îndreaptă inferior şi lateral, trece prin patrulaterul humerobirondotricipital, împreună cu vasele
circumflexe humerale posterioare, înconjoară colul chirurgical al humerusului şi se termină sub
muşchiul deltoid.

Fig.19. Regiunea deltoidiană. Vedere posterioară. Partea dreaptă. l.M.deltoid reclinat; 2.N.axilar; 3.Spaţiul
axilar lateral; 4.N.radial; 5.Spaţiul axilar inferior; 6.M.infraspinos; 7.M.rotund mic; 8.Spaţiul axilar medial;
9.M.rotund mare; 10.Capul lung al m.triceps brahial; 11.M.latissim

Ramurile nervului axilar

20
 Ramuri musculare (R.musculares) iau naştere din porţiunea terminală a nervului, sunt
numeroase şi se răspândesc pe faţa profundă a muşchiului deltoid. Nervul axilar inervează şi
muşchiul rotund mic şi muşchiul subscapular.
Nervul cutanat brahial lateral posterior (N. cutaneus brachii lateralis posterior) trece
între capul lung al muşchiul triceps brahial şi muşchiul deltoid, perforează fascia la nivelul
marginii posterioare a muşchiului deltoid şi se distribuie tegumentului umărului şi feţei supero-
laterale a braţului.

Fig.20. Nervul axilar. 1.Fasciculul posterior al plexului brahial; 2.M.deltoid; 3.N.axilar; 4.N.radial

Teritoriu motor: nervul axilar inervează muşchiul deltoid, muşchiul rotund mic şi
muşchiul subscapular. El este nervul abducţiei braţului.
Teritoriu senzitiv: inervează tegumentul:
- umărului;
- porţiunii supero-laterale a braţului;

TERITORIILE INERVAȚIEI CUTANATE A MEMBRULUI SUPERIOR

21
 Fig.21. Teritoriile inervaţiei cutanate a membrului superior. A - faţa anterioară; B - faţa posterioară.
1.N.musculocutan; 2.N.cutanat brahial medial; 3.N.cutanat antebrahial medial; 4.N.median; 5.N.ulnar; 6.N.radial;
7.N.axilar

TERITORIILE INERVAȚIEI OSOASE A MEMBRULUI SUPERIOR

Fig.22. Teritoriile inervaţiei osoase a membrului superior. A - fața anterioară; B - faţa posterioară.
1.N.subclavicular; 2.N.toracic lung şi n.subscapular; 3.N.axilar; 4.N.radial; 5.N.ulnar; 6.N.median; 7.N.interosos
anterior; 8.N.subscapular şi nn.subscapulari; 9.N.musculocutan
INERVAŢIA MOTORIE A MUŞCHILOR MEMBRULUI SUPERIOR

22
Segmentul Loja Muşchiul Nervul
Deltoid Axilar
Supraspinos Suprascapular
Infraspinos Suprascapular
Umăr
Rotund mic Axilar
Rotund mare Subscapular
Subscapular Subscapular
Biceps brahial Musculocutan
Anterioară Coracobrahial Musculocutan
Braţ
Brahial Musculocutan
Posterioară Triceps brahial Radial
Rotund pronator Median
Flexor radial al carpului Median
Palmar lung Median
Anterioară Flexor ulnar al carpului Ulnar
Flexor superficial al degetelor Median
Flexor profund al degetelor Median şi ulnar
Flexor lung al policelui Median
Pătrat pronator Median
Extensor al degetelor Radial
Extensor al degetului mic Radial
Extensor ulnar al carpului Radial
Antebraţ Posterioară Anconeu Radial
Abductor lung al policelui Radial
Extensor scurt al policelui Radial
Extensor lung al policelui Radial
Extensor al indexului Radial
Brahioradial Radial
Lung extensor radial al carpului Radial
Laterală
Scurt extensor radial al carpului Radial
Supinator Radial
Scurt abductor al policelui Median
Laterală sau Opozant al policelui Median
Tenară Scurt flexor al policelui Median şi ulnar
Adductor al policelui Ulnar
Palmar scurt Ulnar
Mână
Medială sau Flexor scurt al degetului mic Ulnar
Hipotaneră Abductor al degetului mic Ulnar
Opozant al degetului mic Ulnar
Lombricalii Median şi ulnar
Mijlocie
Interosoşii Ulnar

NERVII MEMBRULUI INFERIOR

23
 Inervaţia membrului inferior este asigurată de ramurile plexurilor lombar şi sacral, care
formează împreună plexul lombosacral.

PLEXUL LOMBOSACRAL
(Plexus lombosacralis)

În funcţie de originea rădăcinilor şi după traiectul ramurilor, plexul lombosacral se

împarte în: plexul lombar şi plexul sacral.

PLEXUL LOMBAR
(Plexus lumbalis)

Plexul lombar se formează prin anastomoza ramurilor anterioare ale nervilor lombari L 1,
L2, L3 şi L4.
Ramura anterioară a primului nerv lombar L1 se anastomozează, printr-o ramură
comunicantă, cu ramura anterioară a nervului toracic T 12 şi cu ramura anterioară a celui de-al
doilea nerv lombar L2. Se divide în: nervul iliohipogastric şi nervul ilioinghinal şi o ramură
anterioară şi una posterioară.
Ramura anterioară a celui de-al doilea nerv lombar L2 se anastomozează cu ramurile
anterioare ale primului nerv lombar L1 şi a celui de-al treilea nerv lombar L3 şi se împarte în:
nervul genitofemural şi nervul cutanat femural lateral şi o ramură anterioară şi una posterioară.

Fig. 23. Constituţia plexului lombar. 1.N.iliohipogastric; 2.N.ilioinghinal; 3.N.genitofemural; 4.N.cutanat femural
lateral; 5.N.femural; 6.N.obturator; 7.Trunchiul lombosacral; 8.N.m.pătrat al lombelor
Ramura anterioară a celui de-al treilea nerv lombar U se anastomozează cu ramurile

24
anterioare ale celui de-al doilea nerv lombar U şi a celui de-al patrulea nerv lombar L 4 şi se
divide în două ramuri: anterioară şi posterioară.
Ramura anterioară a celui de-al patrulea nerv lombar L 4 se anastomozează cu ramura
anterioară a celui de-al treilea nerv lombar L3 şi cu ramura anterioară a celui de-al cincilea nerv
lombar L5, din constituţia plexul sacral, şi se împarte într-o ramură anterioară şi o ramură
posterioară.
Ramurile anterioare ale L2, L3 şi L4 se unesc şi formează nervul obturator, iar cele
posterioare formează nervul femural. Plexul lombar este în legătură cu lanţul simpatic prin
ramuri comunicante.
Plexul lombar este situat de o parte şi de alta a corpurilor vertebrale anterior de procesele
costiforme, între fasciculele muşchiului psoas.
Plexul lombar dă naştere la ramuri colaterale şi ramuri terminale.

RAMURILE COLATERALE ALE PLEXULUI LOMBAR

Ramurile colaterale ale plexului lombar sunt împărţite în:

- ramuri colaterale scurte reprezentate de mici ramuri musculare pentru muşchiul pătrat
al lombelor, muşchiul psoas, muşchi intertransversari;
- ramuri colaterale lungi reprezentate de:
- nervul iliohipogastric;
- nervul ilioinghinal;
- nervul genitofemural;
- nervul cutanat femural lateral.

RAMURILE TERMINALE ALE PLEXULUI LOMBAR

Ramurile terminale ale plexului lombar sunt reprezentate de:

- nervul obturator;
- nervul femural.

NERVUL ILIOHIPOGASTRIC
(N. iliohypogastricus. N. iliopubicus)

Nervul iliohipogastric se formează, împreună cu nervul ilioinghinal, din ramura

anterioară a primului nerv lombar L1.
De la origine, are un traiect oblic, inferior şi lateral, perforează muşchiul psoas şi trece
între muşchiul pătrat al lombelor (posterior) şi grăsimea perirenală şi rinichi (anterior). Acest
raport este important deoarece explică iradierea durerii în cazul unor afecţiuni renale.
Nervul iliohipogastric traversează muşchiul transvers al abdomenului, trece între acesta şi
muşchiul oblic intern, de-a lungul crestei iliace, unde se împarte în două ramuri.
Dă naştere la ramuri musculare destinate muşchilor peretelui abdominal antero-inferior
(neomologate de Terminologia Anatomica 1998).

Ramurile nervului iliohipogastric

Ramura cutanată laterală (R.cutaneus lateralis) este o ramură perforantă, perforează

muşchii oblic intern şi oblic extern ai abdomenului şi inervează tegumentul porţiunii supero-
laterale a regiunii gluteale.
Ramura cutanată anterioară (R.cutaneus anterior) trece între muşchii transvers al
abdomenului şi oblic intern al abdomenului, perforează aponevroza muşchiului oblic extern al
abdomenului, superior de inelul inghinal superficial şi se distribuie tegumentului regiunii

25
pubiene.
Teritoriul motor. Nervul iliohipogastric inervează muşchii transvers al abdomenului,
oblic intern al abdomenului, oblic extern al a domenului şi porţiunea inferioară a muşchiului
drept abdominal.
Teritoriul senzitiv al nervului iliohipogastric este reprezentat de egumentul porţiunii
supero-laterale a regiunii gluteale şi regiunii pubice.

NERVUL ILIOINGHINAL
(N. ilioinguinalis)

Nervul ilioinghinal se formează din ramura anterioară a primului nerv lombar L 1,

împreună cu nervul iliohipogastric, fiind mai subţire decât acesta.
Nervul are un traiect asemănător nervului iliohipogastric, dar mai lateral şi inferior de
acesta.
Dă naştere la ramuri musculare destinate muşchilor peretelui abdominal antero-inferior
(neomologate de Terminologia Anatomica 1998).

Ramurile nervului ilioinghinal

Nervii labiali anteriori (Nn.labiales anteriores) la sexul feminin, au traiectul de-a lungul
ligamentului rotund al uterului, în canalul inghinal, trec prin inelul inghinal superficial şi se
distribuie tegumentului labiilor mari şi muntelui pubelui.
Nervii scrotali anteriori (Nn.scrotales anteriores) la sexul masculin, au traiectul de-a
lungul marginii inferioare a funiculului spermatic, în canalul inghinal, traversează inelul inghinal
superficial şi se distribuie tegumentului scrotului şi porţiunii proximale a penisului.

Fig. 24. Nervii plexului lombar. Vedere anterioară. Partea dreaptă. 1.M.pătrat al lombelor; 2.Al 12-lea
n.intercostal; 3.R.laterală al celui de-al 12-lea n.intercostal; 4.N.subcostal; 5.M.oblic extern; 6.M.oblic intern; 7. M.
transvers; 8.N.iliohipogastric; 9.N.ilioinghinal; 10.Orificiul inghinal profund; 11.Scrotul; 12.N.cutanat femural
lateral; 13.N.femural; 14.M.psoas; 15.N.genitofemural; 16.N.obturator; 17.N.ischiadic; 18.N.pudendal

26
 Teritoriul motor. Nervul ilioinghinal inervează muşchii transvers al abdomenului, oblic
intern al abdomenului, oblic extern al abdomenului şi porţiunea inferioară a muşchiului drept
abdominal.
Teritoriul senzitiv. Nervul ilioinghinal inervează tegumentul:
- labiilor mari şi
- muntelui pubelui, la sexul feminin;
- scrotului şi
- porţiunii proximale a penisului, la sexul masculin.

NERVUL GENITOFEMURAL
(N.genitofemoralis)

Nervul genitofemural ia naştere din ramura anterioară a celui de-al doilea nerv lombar L 2.
De la origine se îndreaptă inferior şi anterior, pe faţa anterioară a muşchiului psoas. Vasele
spermatice sau ovariene îl încrucişează, trece apoi în fosa iliacă unde vine în raport cu vasele
iliace comune şi externe, fiind situat lateral de acestea. Superior de ligamentul inghinal se
împarte în ramurile sale terminale.

Ramurile nervului genitofemural

Ramura femurală (R.femoralis) coboară în lacuna vasculară, anterior şi lateral de artera

femurală.Trece prin lacuna vasculară în teaca vaselor femurale, perforează lama superficială
(fascia cribrosa) a fasciei lata la nivelul fosei ovale şi se distribuie tegumentului porţiunii
superioare a trigonului femural (Scarpa).
Ramura genitală (R.genitalis) străbate canalul inghinal, posterior de funiculul spermatic
sau ligamentul rotund al uterului. Părăseşte canalul inghinal prin inelul inghinal superficial şi
inervează muşchiul cremaster şi tegumentul scrotului, la sexul masculin, şi tegumentul labiilor
mari, la sexul feminin.
Teritoriul motor. Nervul genitofemural inervează muşchiul cremaster.
Teritoriul senzitiv este reprezentat de tegumentul:
- trigonului femural (Scarpa);
- scrotului (la sexul masculin) şi
- labiilor mari (la sexul feminin).

NERVUL CUTANAT FEMURAL LATERAL

(N.cutaneus femoris lateralis)

Nervul cutanat femural lateral ia naştere, împreună cu nervul genitofemural, din ramura
anterioară a celui de-al nerv lombar L 2. Are traiect oblic, inferior şi lateral, traversează muşchiul
psoas şi trece peste muşchiul iliac spre spina iliacă anterosuperioară, fiind situat într-o dedublare
a fasciei iliace. Părăseşte pelvisul, între cele două spine iliace anterioare, coboară la nivelul
coapsei, pe faţa anterioară a muşchiului croitor sau în grosimea sa. La coapsă dă naştere
ramurilor cutanate care se distribuie tegumentului regiunii antero-laterale a coapsei şi a regiunii
gluteale.
Teritoriul senzitiv. Nervul cutanat femural lateral inervează tegumentul regiunii antero-
laterale a coapsei şi a regiunii gluteale.

NERVUL OBTURATOR

27
 (N. obturatorius)

Nervul obturator se formează din unirea ramurilor de bifurcaţie anterioare ale ramurilor
anterioare ale nervilor lombari L2, L3 şi L4.
De la origine se îndreaptă posterior, apoi medial de muşchiul psoas, încrucişează
articulaţia sacroiliacă şi intră în pelvis. în pelvis, nervul obturator are traiect anterior şi inferior,
paralel cu strâmtoarea superioară, pe mușchiul obturator intern, superior de vasele obturatoare.
Iese din pelvis prin canalul obturator, unde se împarte în ramurile sale.

Ramurile nervului obturator

Ramura anterioară (R.anterior) trece anterior de muşchiul obturator extern şi muşchiul

adductor scurt, fiind acoperit de muşchii pectineu şi adductor lung. La acest nivel dă naştere
ramurilor musculare destinate acestor muşchi (Rr.musculares) şi pentru muşchiul gracilis
Ramura anterioară se termină prin ramura cutanată (R.cutaneus) care perforează fascia lata şi
inervează tegumentul din apropierea condilului medial al femurului.

Fig.25. Nervul obturator la nivelul canalului subpubian. Partea dreaptă. 1.Ramura orizontală a pubelui;
2.M.pectineu; 3.R.musculară pentru m.obturator extern; 4.M.obturator extern; 5.R.musculară pentru m.adductor
mic; 6.R.anterioară a n.obturator; 7.M.adductor lung; 8.M.adductor mare; 9.M.obturator extern; 10.R.posterioară a
n.obturator; 11.Membrana obturatorie; 12.M.obturator intern; 13.Vasele obturatorii; 14. R.musculară pentru
m.obturator extern

Ramura posterioară (R.posterior) este situată mai profund, ea coboară pe muşchiul

oblic extern, trece între muşchii adductor scurt şi adductor mare, unde dă ramuri musculare
(Rr.musculares) destinata acestor muşchi. Din ramura posterioară ia naştere ramura articulară
(R.articularis) pentru articulaţia coxofemurală.
Teritoriul motor. Nervul obturator inervează muşchii: obturator extern, pectineu, gracilis
şi muşchii adductori.
Teritoriul senzitiv. Nervul obturator inervează:
- tegumentul faţei mediale a coapsei (porţiunea inferioară);
- articulaţia coxofemurală.

28
 Fig.26. Nervul obturator. 1.N.femural; 2.N.obturator; 3.M.obturator extern; 4.M.popliteu; 5.M.adductor mic;
6.M.adductor lung; 7.M.adductor mare; 8.M.gracilis

Fig.27. Distribuirea trunchiurilor nervoase la nivelul fesei şi coapsei. Partea dreaptă. Secţiune sagitală.
l.N.femural; 2.R.musculară pentru m.obturator extern; 3.M.obturator extern; 4.R.anterioară a n.obturator;
5.M.pectineu; 6.R.posterioară a n.obturator; 7.M.adductor mic; 8.Rr.cutanate anterioare; 9.M.adductor lung;
10.Tendonul m.adductor mare; 11.N.cutanat femura posterior; 12.M.adductor mare; 13.N.ischiadic; 14.Rr.musculare
pentru m.semimembranos şi m.adductor mare; 15.M.pătrat femural; 16.Nn.cutanaţi gluteali inferiori; 17.N.pentru
m.pătrat femural şi m.gemen inferior; 18.M.piriform; 19.N.gluteal superior

29
Fig. 28 Nervul obturator la nivelul coapsei. Partea dreaptă. 1.N.femural; 2.R.musculară pentru m.adductor mic;
3.R.musculară pentru m.adductor; 4.N.safen; 5.R.musculară pentru m.vast medial; 6.R.cutanată din r.anterioară a
n.obturator; 7.R.musculară pentru m.gracilis; 8.R.musculară pentru m.adductor mijlociu; 9.R.anterioară a
n.obturator; 10.R.musculară pentru m.obturator extern; 11.R.posterioară a n.obturator

Fig.29. Porţiunea superioară a nervului obturator. Partea dreaptă. l.M.iliac; 2.M.psoas; 3.N.femural; 4.R.musculară
pentru m.pectineu; 5.Vasele femurale 6.Rr.musculare pentru m.adductor lung; 7.R.anterioară a n.obturator;
8.R.posterioară n.obturator; 9.R.musculară pentru m.obturator extern; 10.N.obturator

30
 NERVUL OBTURATOR ACCESOR
(N.obturatorius accesorius)

Nervul obturator accesor se formează din ramurile anterioare ale nervilor lombari L 3 şi
L4. De la origine se îndreaptă spre coapsă, unde este situat între muşchiul pectineu şi muşchiul
psoas. Inervează muşchiul pectineu şi articulaţia coxofemurală. Se anastomozează cu nervul
obturator.

NERVUL FEMURAL
(N.femoralis)

Nervul femural ia naştere din unirea ramurilor de bifurcaţie posterioare ale ramurilor
anterioare ale nervilor lombari L2, L3 şi L4.
Nervul femural, cea mai voluminoasă ramură a plexului lombar, străbate oblic fosa iliacă,
între muşchii psoas şi iliac, sub fascia iliacă şi peritoneu. Prin intermediul peritoneului parietal
vine în raport cu cecul şi apendice (în dreapta) şi colonul sigmoid (în stânga).
Pătrunde la nivelul coapsei, împreună cu muşchiul psoas, prin lacuna musculară, lateral
de vasele femurale, de care este despărţit prin ligamentul iliopectineu. Acestea trec prin lacuna
vasculară.
Inferior de ligamentul inghinal, nervul femural dă naştere ramurilor sale.

Ramurile nervului femural

Ramuri musculare (Rr.musculares) pentru muşchiul croitor, muşchiul pectineu şi pentru

cele patru porţiuni ale muşchiului cvadriceps.
Ramuri cutanate anterioare (Rr.cutanei anteriores) traversează muşchiul croitor, la
nivelul marginii lui mediale, perforează fascia lata, în mai multe locuri şi inervează tegumentul
feţei anterioare şi mediale a coapsei.
Nervul safen (N.saphenus) este ramura cea mai lungă a nervului femural, se întinde de la
ligamentul inghinal până la marginea medială a Piciorului. La coapsă, trece posterior de
muşchiul croitor, în teaca vaselor femurale. În porţiunea inferioară a coapsei, iese din canalul
adductorilor, Perforând membrana vastoadductorie şi trece pe faţa medială a genunchiului.
Perforează fascia crurală, devine subcutanat şi însoţeşte vena Safenă mare, pe faţa medială a
gambei spre picior. Nervul safen dă naştere:
- ramurii infrapatelare (R.infrapatellaris) destinată tegumentului feţei anterioare a
genunchiului;
- ramurilor cutanate crurale mediale (Rr.cutanei cruris mediales), care însoţesc
traiectul venei safene mari şi se distribuie tegumentului feţei mediale a gambei până la marginea
medială a piciorului.
Teritoriul motor. Inervează: muşchiul cvadriceps femural, muşchiul iliopsoas, muşchiul
pectineu, muşchiul croitor şi muşchiul adductor lung. Nervul femural este nervul flexiei coapsei,
extensiei gambei şi adductor al coapsei.
Teritoriul senzitiv. Inervează articulaţia coxofemurală şi tegumentul:
- fetei anterioare şi mediale a coapsei;
- fetei mediale a genunchiului şi gambei;
- porţiunii posterioare a marginii mediale a piciorului.

31
Fig.30. Nervul femural. 1.M.psoas mare (inserţiile costoidale); 2.M.iliac; 3.N.femural; 4.M.sartorius; 5.M.drept
femural; 6.Mm.vaşti; 7.Rr.cutanate anterioare; 8.R.musculară; 9.N.safen; 10.Rr.cutanate crurale mediale

Fig.31. Nervul femural la nivelul trigonului femural. Partea dreaptă. 1.A.circumflexă iliacă superficială;
2.N.cutanat femural lateral; 3.N.femural; 4.R.musculară pentru m.cvadriceps femural; 5.N.safen; 6.A.femurală
profundă; 7.Rr.cutanate anterioare; 8.M.adductor mare; 9.R.anterioară a n.obturator; 10.A.femurală; 11.V.safenă
mare; 12.Aa.pudendale externe; 13.V.femurală; 14.V.epigastrică superficială; 15.A.epigastrică superficială

32
Fig.32. Nervul safen la nivelul coapsei. Partea dreaptă. 1.M.adductor mic; 2.R.musculară pentru m.cvadriceps
femural; 3.M.drept femural; 4.N.safen, 5.Vasele femurale; 6.M.vast medial; 7.M.biceps femural;
8.M.semimembranos; 9.R.posterioară a n.obturator; 10.M.semitendinos; 11.R.anterioară a n.obturator;
12.R.musculară pentru m.adductor mare; 13.M.adductor mare

Fig.33. Nervii femural şi obturator la nivelul coapsei. Vedere antero-medială. Partea dreaptă. 1 N.cutanat
femural lateral; 2.R.musculară pentru m.cvadriceps femural; 3.R.musculară pentru m.drept femural; 4.R.musculară
pentru m.vast intermediar; 5.R.musculară pentru m.lateral; 6.R.musculară pentru m.vast medial; 7.R.cutanată din
r.anterioară a n.obturator; 8.N.safen; 9.R.musculară pentru m.gracilis; 10.R.musculară pentru m.adductor mare;
11.R.musculară pentru m.adductor mic; 12.R.musculară pentru m.adductor lung; 13.R.posterioară a n.obturator;
14.R.anterioară a n.obturator; 15.N.femural

33
Fig.34. Constituţia plexului sacral. 1.Trunchiul lombosacral; 2.N.gluteal superior; 3.N.mm.pătrat femural şi gemen
inferior; 4.N.m.piriform; 5.N.ischiadic; 6.N.gluteal inferior; 7.N.m.obturator intern; 8.N.cutanat femural posterior;
9.N.pudendal; 10.N.m.ridicător anal; 11.N.rectal inferior; 12.Ganglionul coccigian

PLEXUL SACRAL
(Plexus sacralis)

Ramura anterioară a celui de-al cincilea nerv lombar L 5 se anastomozează cu fibre din
ramura anterioară a celui de-al patrulea nerv lombar L 4 formând trunchiul lombosacral (Truncus
lumbosacralis).
Trunchiul lombosacral, cu o lungime de 45 mm, se anastomozează cu ramurile anterioare
ale primilor trei nervi sacrali S1, S2 şi S3, formând plexul sacral. Trunchiul lombosacral coboară
în pelvis spre marea scobitură ischiadică, venind în raport lateral cu marginea medială a
muşchiului psoas, medial cu corpul vertebrei lombare a cincea şi anterior cu vasele iliace
comune şi interne.
Prin ramuri comunicante, plexul sacral se anastomozează cu plexul lombar, plexul
pudendal, plexul hipogastric inferior şi cu simpaticul lombar şi sacral.
Plexul sacral este situat în pelvis, pe peretele posterior, pe faţa anterioară a muşchiului
piriform. Este acoperit de fascia presacrală şi fascia pelvină. Prin intermediul acestora, plexul
este în raport cu organele intrapelvine şi vasele iliace interne.

Ramurile colaterale ale plexului sacral

Din plexul sarcal iau naştere numeroase ramuri colaterale. Acestea sunt:
- Nervul muşchiului obturator intern
- Nervul muşchiului piriform
- Nervul muşchiului pătrat femural
- Nervul gluteu superior
- Nervul gluteu inferior
- Nervul cutanat femural posterior
- Nervul cutanat perforant

34
 - Nervul pudendal.
- Nervul coccigian

Fig.35. Planul profund al regiunii gluteale. Partea dreaptă. 1.M.gluteu mare; 2.A.gluteală superioară; 3.A şi
n.pudendal intern; 4.N.cutanat femural posterior; 5.A.gluteală inferioară; 6.Nn.cutanaţi giuteali inferiori din
n.cutanat femural posterior; 7.N.ischiadic; 8.M.adductor mare; 9.R.profundă a a.circumflexe femurale mediale;
10.R.ascendentă a a.circumflexe femurale mediale; 11.N.gluteal superior; 12.N.gluteal mijlociu

NERVUL MUȘCHIULUI OBTURATOR INTERN

(N.musculi obturatorii interni)

Se formează din trunchiul lombosacral şi ramurile anterioare ale nervilor sacrali S 1 şi S2,
pe faţa anterioară a plexului sacral.
Părăseşte pelvisul, prin marea incizură ischiadică, lateral de artera fesieră, înconjoară
spina ischiadică, lateral de vasele pudendale şi nervul pudendal şi se îndreaptă spre muşchiul
obturator intern, unde se termină.
Din nervul muşchiului obturator intern poate lua naştere o ramură destinată muşchiului
gemen superior (ramură neomologată de Terminologia Anatomica 1998).

NERVUL MUŞCHIULUI PIRIFORM

(N.musculi piriformis)

Nervul muşchiului piriform ia naştere din ramura anterioară a celui de-al doilea nerv
sacral S2, primind şi fibre nervoase de la ramurile anterioare ale nervilor sacrali S1 şi S3.
El se formează pe faţa posterioară a plexului sacral. De la origine, are un traiect scurt,
ajunge pe faţa anterioară a muşchiului piriform, la nivelul căruia se termină.

NERVUL MUŞCHIULUI PĂTRAT FEMURAL

(N.musculi quadrati femoris)

Ia naştere din trunchiul lombosacral şi ramura anterioară a primului nerv sacral S1, pe faţa
anterioară a plexului sacral.

35
 Părăseşte pelvisul prin marea incizură ischiadică, lateral de nervul muşchiul obturator
intern şi se îndreaptă spre faţa anterioară a muşchiul pătrat femural, unde se termină.
Dă naştere unei ramuri pentru muşchiul gemen inferior şi unei ramuri destinate
articulaţiei coxofemurale (ramuri neomologate de Terminologia Anatomica 1998).

NERVUL GLUTEU SUPERIOR

(N.gluteus superior)

Nervul gluteu superior ia naştere din trunchiul lombosacral şi ramura anterioară a

primului nerv sacral S1, pe faţa posterioară a plexului sacral. Părăseşte pelvisul prin spaţiul
suprapiriform, împreună cu vasele gluteale superioare. Se îndreaptă inferior şi lateral, între
muşchii gluteu mic şi gluteu mijlociu, pe care îi inervează, apoi se îndreaptă spre muşchiul tensor
al fasciei lata, căruia îi trimite o ramură.

NERVUL GLUTEU INFERIOR

(N.gluteus inferior)

Nervul gluteu inferior se formează din trunchiul lombosacral şi ramurile anterioare ale
primilor doi nervi sacrali S1 şi S2, pe faţa posterioară a plexului. Părăseşte pelvisul prin spaţiul
infrapiriform, împreună cu vasele gluteale inferioare, medial de nervul ischiadic. Se îndreaptă
spre muşchiul gluteu mare, unde pe faţa lui profundă se ramifică.

NERVUL CUTANAT FEMURAL POSTERIOR

(N.cutaneus femoralis posterior)

Nervul cutanat femural posterior se formează din ramurile anterioare ale primilor trei
nervi sacrali S1, S2 şi S3, pe faţa posterioară a plexului.
Părăseşte pelvisul prin spaţiul infrapiriform, posterior de nervul ischiadic.
Coboară, fiind acoperit de muşchiul gluteu mare, la coapsă. La nivelul coapsei, trece între
muşchiul biceps femural şi muşchiul semitendinos, şi se termină în regiunea posterioară a
genunchiului.
Dă naştere la:
Ramuri gluteale inferioare (Rr.clunium inferiores) care iau naştere din nervul cutanat
femural posterior, imediat ce acesta părăseşte pelvisul, perforează muşchiul gluteu mare, devin
superficiale şi inervează tegumentul regiunii gluteale.
Ramuri perineale (Rr.perineales) inervează tegumentul porţiunii posterioare a
perineului.

NERVUL CUTANAT PERFORANT

(N. cutaneus perforans)

Ia naştere din ramurile anterioare ale nervilor sacrali S3 şi S4, ajunge în regiunea gluteală,
perforează fascia şi participă la inervaţi a tegumentului acestei regiuni.

NERVUL PUDENDAL
(N.pudendus)

Nervul pudendal se formează din ramurile anterioare ale nervilor spinali sacrali S 2, S3 şi

36
S4. Anastomoza acestora formează un plex numit plexul pudendal (neomologat de Terminologia
Anatomica 1998), plex format prin ”împrumut” din plexul sacral (S 2, S3) şi din plexul
sacrococcigian (S4). Nervul pudendal se anastomozează şi cu simpaticul sacral.
Plexul format are dispoziţia unei lame, situată pe faţa anterioară a muşchiului piriform şi
muşchiului coccigian, fiind acoperită de fascia pelvină parietală.
Nervul pudendal ce ia naştere din fibrele nervoase ale plexului pudendal, părăseşte
pelvisul prin fanta suprasacrospinală, înconjoară spina ischiadică şi împreună cu vasele
pudendale traversează fosa ischio-anală şi prelungirea anterioară a ei, prin ”canalul lui Alcock”.
În fosa ischio-anală, nervul pudendal se bifurcă în ramurile sale terminale.

Ramurile nervului pudendal

Nervii anali inferiori sau rectali inferiori (Nn.anales inferiores.Nn.rectales inferiores)

iau naştere fie din plexul pudendal, fie din nervul pudendal. Ei părăsesc pelvisul prin fanta
suprasacrospinală, înconjoară spina ischiadică şi apoi pătrund în fosa ischio-anală
îndreptându-se spre muşchiul sfincter anal extern, pe care-l inervează şi la tegumentul anusului.
Nervii perineali (Nn.perineales) sunt ramuri destinate tegumentului perineului anterior şi
participă la inervaţia muşchilor triunghiului ischiobulbar. La sexul masculin, dau naştere
nervilor scrotali posteriori (Nn.scrotales posteriores) ce inervează faţa posterioară a scrotului şi
la sexul feminin, nervilor labiali posteriori (Nn.labiales posteriores) ce inervează labiile mari.
Nervii perineali dau naştere ramurilor musculare (Rr.musculares) care traversează
muşchiul transvers superficial, pătrund în triunghiul ischiobulbar şi se distribuie muşchiului
transvers superficial, muşchiului bulbospongios, muşchiului ischiocavernos şi muşchiului
sfincter anal extern. Uneori dau o ramură musculară şi pentru muşchiul transvers profund.
Nervul dorsal al clitorisului (N.dorsalis clitoridis), continuă traiectul nervului pudendal,
se plasează la nivelul ramurii ischiopubiene, trece pe faţa inferioară a ligamentului arcuat al
pubelui şi ajunge pe faţa dorsală a clitorisului, unde se termină la nivelul glandului clitorisului.
Inervează porţiunea superioară a labiilor mici şi muşchii sfincter al uretrei şi transvers profund.
Nervul dorsal al penisului (N.dorsalis penis), în pelvis are acelaşi traiect ca şi nervul
dorsal al clitorisului. Ajunge pe faţa dorsală a penisului, trece printre cei doi corpi cavernoşi,
lateral de artera dorsală a penisului. Se termină posterior de glandul penisului. Inervează
tegumentul penisului, formaţiunile erectile ale penisului şi porţiunea anterioară a uretrei.

NERVUL COCCIGIAN
(N.cocygeus)

Nervul coccigian este ultimul nerv spinal. Are un traiect vertical, prin canalul vertebral.
După ieşirea din canal, trece anterior de ligamentul sacrococcigian posterior. Nervul coccigian se
anastomozează cu ramurile anterioare ale nervilor spinali sacrali S 4 şi S5 şi formează plexul
coccigian (Plexus cocygeus), o anexă a plexului lombosacral.
Din plexul coccigian ia naştere nervul anococcigian (N.anococygeus) care înconjoară
ligamentul sacrotuberal şi ajunge la tegumentul regiunii coccigiene şi anus, pe care le inervează.

NERVUL ISCHIADIC
(N.ischiadicus)

Nervul ischiadic este ramura terminală a plexul sacral ce se formează prin anastomoza
ramurilor anterioare ale nervilor spinali S1, S2 şi S3 cu trunchiul lombosacral. Este cel mai lung şi
voluminos nerv al corpului.
De la origine, nervul ischiadic părăseşte pelvisul prin spaţiul infrapiriform, împreună cu

37
nervul cutanat femural posterior, pachetul vasculo-nervos pudendal, artera gluteală inferioară şi
nervii muşchiului pătrat femural şi muşchiului obturator intern.
În regiunea gluteală, nervul ischiadic trece între tuberozitatea ischiadică şi trohanterul
mare al femurului, împreună cu nervul cutanat femural posterior şi artera satelită a nervului. În
această regiune vine în raport cu muşchii pătrat femural, obturator intern şi gemenii superior şi
inferior (anterior) şi muşchiul gluteu mare (posterior).
În regiunea femurală posterioară, este situat în interstiţiul dintre muşchiul biceps femural
(lateral) şi muşchii semitendinos şi semimembranos (medial). În porţiunea superioară a regiunii
posterioare a genunchiului dă naştere ramurilor sale terminale: nervul fibular comun şi nervul
tibial. Nervul ischiadic dă naştere la ramuri musculare şi ramuri articulare (neomologate de
Terminologia Anatomica 1998).

Fig.36. Nervul ischiadic. 1.M.semitendinos; 2.M.gracilis; 3.M.semimembranos; 4.N.tibial, 5.M.gastrocnemian;

6.M.popliteu; 7.M.solear; 8.N.cutanat sural medial; 9.R.musculară pentru m.flexor lung al degetelor; 10.N.plantar
medial; 11.N.gluteal superior; 12.N.ischiadic; 13.N.fibular comun; 14.R.comunicantă fibulară; 15.N.cutanat sural
lateral; 16.R.musculară pentru m.flexor lung al halucelui; 17.N.plantar lateral

38
 Fig.37. Nervul ischiadic. Vedere posterioară. Partea dreaptă. 1. N.gluteal superior; 2. A.gluteală superioară; 3.A şi
v.pudendală internă; 4.A.gluteală inferioară; 5.N.gluteal inferior; 6.R.musculară pentru m.semitendinos;
7.R.musculară pentru capul lung al m.biceps femural; 8.R.musculară pentru m.semitendinos; 9.R.musculară pentru
m.adductor mare; 10.Rr.musculare pentru m.semimembranos; 11.N.tibial; 12.N.sural; 13.N.peronier (fibular)
comun; 14.R.musculară pentru capul scurt al m.biceps femural; 15.N.cutanat femural posterior

NERVUL FIBULAR (PERONIER) COMUN

(N.fibularis communis.N.peroneus communis)

Nervul fibular comun este ramura terminală laterală, mai subţire a nervului ischiadic. Ia
naştere la nivelul porţiunii superioare a regiunii posterioare a genunchiului, are un traiect oblic,
inferior şi lateral, de-a lungul marginii mediale a muşchiului biceps femural. Este situat lateral de
nervul tibial şi vena poplitee. Trece posterior de capul fibulei, înconjoară faţa laterală a colului
fibulei şi la acest nivel se termină prin două ramuri.

Ramurile nervului fibular (peronier) comun

Nervul cutanat sural lateral (N.cutaneus surae lateralis) ia naştere în regiunea

posterioară a genunchiului, se îndreaptă inferior şi lateral peste capul lateral al muşchiului
gastrocnemian, perforează fascia crurală şi se termină în tegumentul feţei laterale a genunchiului.
Ramura comunicantă fibulară (peronieră) (R.communicans fibularis.R. communicans
peroneus) perforează fascia crurală în porţiunea mijlocie a regiunii crurale posterioare şi trece
de-a lungul traiectului venei safene mici. Se anastomozează cu nervul cutanat sural medial (din
nervul tibial) formând nervul sural.
Nervul fibular (peronier) superficial (N.fibularis superficialis. N.peroneus
superficialis) este ramura terminală laterală a nervului fibular (peronier) comun. Ia naştere la
nivelul colului fibulei, coboară vertical pe corpul fibulei, între aceasta şi muşchiul fibular
(peronier) lung. Perforează fascia crurală, devine superficial şi se termină în treimea inferioară a
gambei. Dă naştere la:

39
 - ramuri musculare (Rr.musculares) destinate muşchilor peronieri (fibulari);
- nervul cutanat dorsal medial (N.cutaneus dorsalis medialis) se îndreaptă spre
marginea medială a dosului piciorului şi dă naştere ramurilor destinate marginii mediale a feţei
dorsale a halucelui şi marginilor feţei dorsale ale degetelor doi şi trei;
- nervul cutanat dorsal intermediar (N. cutaneus dorsalis intermedius) inervează
porţiunea mijlocie a tegumentului dosului piciorului. Dă naştere nervilor digitali dorsali ai
piciorului (Nn.digitales dorsales pedis) destinaţi marginilor feţei dorsale a degetelor trei, patru şi
cinci.

Fig.38. Nervul fibular (peronier) comun şi ramurile sale. Partea dreaptă. 1.R.cutanată a genunchiului;
2.N.fibular (peronier) comun; 3.R.muscuIară pentru m.fibular lung; 4.R.musculară pentru m.extensor lung al
degetelor; 5.N.peronier (fibular) superficial; 6.N.cutanat dorsal medial; 7.N.cutanat dorsal lateral; 8.N.cutanat dorsal
intermediar; 9.Nn.digitali, dorsal lateral al halucelui şi medial al degetului doi; 10.N.safen; 11.N.peronier (fibular)
profund; 12.R.musculară inferioară pentru m.tibial anterior; 13.A.tibială anterioară; 14.R.musculară superioară
pentru m.tibial anterior

Nervul fibular (peronier) profund (N.fibularis profundus.N.peroneus profundus) este

ramura terminală medială a nervului fibular (peronier) comun. La nivelul colului fibulei,
perforează septul intermuscular crural anterior şi trece din loja laterală în loja anterioară. Se
plasează între muşchiul tibial anterior (medial) şi muşchiul extensor al degetelor, şi apoi extensor
lung al halucelui (lateral). În porţiunea superioară a gambei, trece lateral de vasele tibiale
anterioare, în porţiunea mijlocie le încrucişează, pentru ca în porţiunea inferioară să treacă
medial de acestea. Trece pe sub retinaculul inferior al extensorilor şi se îndreaptă spre faţa
dorsală a piciorului, împreună cu vasele dorsale a piciorului. Dă naştere la:
- ramuri musculare (Rr.musculares) destinate muşchilor lojei anterioare a gambei şi ai
feţei dorsale a piciorului;
- nervii digitali dorsali ai piciorului (Nn.digitales dorsales pedis) ce se anastomozează

40
cu nervii dorsali ai piciorului din nervul fibular superficial şi inervează faţa dorsală a primului
spaţiu interdigital.
Teritoriul motor. Inervează muşchii:
- lojei anterioare a gambei;
- lojei laterale a gambei;
- feţei dorsale a piciorului.
Este nervul extensiei dorsale a piciorului pe gambă şi extensor al degetelor şi are rol în
menţinerea bolţii plantare.
Teritoriul senzitiv. Inervează tegumentul:
- feţei antero-laterale a gambei;
- marginii mediale a piciorului;
- porţiunii mediale a feţei dorsale a piciorului;
- feţei dorsale a primelor două falange ale degetelor II-V.

Fig.39. Nervul fibular superficial. Vedere laterală. Partea dreaptă. l.N.fibular comun; 2.N.cutanat sural lateral;
3.N.fibular superficial; 4.M.fibular lung; 5.N.cutanat sural medial; 6.R.cutanată a genunchiului; 7.N.fibular profund;
8.M.extensor lung al halucelui; 9.M.fibular scurt

41
 Fig.40. Nervul fibular profund. Vedere laterală. Partea dreaptă. l.N. fibular comun; 2.N.cutanat sural lateral;
3.N.fibular superficial; 4.M.fibular lung; 5.M.extensor lung al degetelor; 6.M.extensor lung al halucelui;
7.R.articulară; 8.M.extensor scurt al degetelor; 9.R.cutanată a genunchiului; 10.R.superioară pentru m.tibial anterior;
11.N.fibular profund; 12.R.inferioară pentru m.tibial anterior; 13.N.digital dorsal lateral al halucelui; 14.N.digital
dorsal medial al degetului doi

NERVUL TIBIAL
(N.tibialis)

Nervul tibial este ramura terminală medială a nervului ischiadic. Se desprinde din nervul
ischiadic, în porţiunea superioară a regiunii posterioare a genunchiului, coboară vertical în fosa
poplitee, fiind situat lateral şi superficial de vena poplitee, care-1 separă de artera poplitee.
În regiunea crurală posterioară, coboară vertical, acoperit de muşchii gastrocnemian,
plantar şi solear, lateral de artera tibială posterioară. în regiunea talocrurală posterioară, trece în
şanţul retromaleolar medial, medial de tendonul lui Achile. Pătrunde în canalul calcanean, după
ce trece pe sub retinaculul flexorilor şi se împarte în nervul plantar medial şi nervul plantar
lateral, ramurile sale terminale.

Ramurile nervului tibial

Ramuri musculare (Rr.musculares) sunt ramuri destinate muşchilor regiunii crurale

posterioare.
Nervul interosos al gambei (N.interosseus cruris) însoţeşte traiectul arterei tibiale
anterioare şi coboară pe membrana interosoasă.
Nervul cutanat sural medial (N.cutaneus surae medialis) trece între cele două capete
ale muşchiului gastrocnemian, perforează fascia crurală, fiind situat lateral de vena safenă
externă. Se anastomozează cu ramura comunicantă a nervului fibular (peronier) comun formând
nervul sural.
Nervul sural (N.suralis) care, împreună cu vena safenă externă, coboară spre maleola
laterală. Dă naştere:
- nervului cutanat dorsal lateral (N.cutaneus dorsalis lateralis) care trece pe marginea
laterală a feţei dorsale a piciorului;
- ramuri calcaneene laterale (Rr.calcanei laterales) destinate tegumentului porţiunii
laterale a regiunii calcaneene.
Ramuri calcaneene mediale (Rr.calcanei mediales) iau naştere fie din nervul tibial, fie
din nervul sural şi se distribuie tegumentului porţiunii mediale a regiunii calcaneene.
Nervul plantar medial (N.plantaris medialis) este ramură terminală a nervului tibial ce
ia naştere în canalul calcanean. Trece la plantă, împreună cu artera plantară medială, pe sub
muşchiul abductor al halucelui. Inervează muşchii abductor şi flexor scurt al halucelui şi
muşchiul flexor scurt al degetelor, prin ramuri musculare (neomologate de Terminologioa
Anatomica 1998). Dă naştere:
- nervilor digitali plantari comuni (Nn.digitales plantares communes), în număr de trei,
trec sub tendoanele muşchiului flexor lung al degetelor, în spaţiile interosoase spre degete.
Inervează primele şapte margini ale degetelor prin nervii digitali plantari proprii (Nn.digitales
plantares proprii) şi primii doi muşchi lombricali.

Fig.42. Nervii plantei. Plan superficial. Partea dreaptă. l.Rr.calcaneene mediale; 2.R.musculară pentru m.flexor
scurt al degetelor; 3.N.plantar medial; 4.R.musculară pentru m.adductor al halucelui; 5.Rr.musculare pentru m.flexor
scurt al halucelui; 6.N.digital plantar propriu pentru marginea medială a feţei plantare a halucelui; 7.Rr.musculare
pentru primul şi al doilea m.lombrical; 8.Nn.digitali plantari comuni; 9.R.profundă a n.plantar lateral;
10.R.musculară pentru m.flexor scurt al degetului mic; 11 .R.musculară pentru m.flexor scurt al degetului mic;
12.N.plantar lateral; 13.R.musculară pentru m.adductor al degetului mic
 Fig.43. Nervii plantei. Plan profund. Partea dreaptă. l.N.tibial; 2.R.musculară pentru m.flexor scurt al degetelor;
3.R.musculară pentru m.adductor al halucelui; 4.N.plantar medial; 5.A.plantară medială; 6.Rr.musculare pentru
m.flexor scurt al degetelor; 7.R.musculară pentru capul oblic al m.adductor al halucelui; 8.R.musculară pentru capul
transvers al m.adductor al halucelui; 9.N.digital plantar comun pentru spaţiu IV; 10.R.superficială a n.plantar lateral;
11.R.musculară pentru m.flexor scurt al degetului mic; 12.A.plantară laterală; 13.R.musculară pentru m.pătrat al
plantei; 14.N.plantar lateral; 15.R.musculară pentru m.abductor al degetului mic

Nervul plantar lateral (N.plantaris lateralis) ramura terminală laterală a nervului tibial,
trece la plantă între muşchiul flexor scurt al degetelor şi muşchiul pătrat plantar, împreună cu
artera plantară laterală. Se împarte într-o ramură superficială şi una profundă.
- ramura superficială (R. superficialis) continuă traiectul nervului plantar lateral şi se
distribuie muşchilor degetului mic (ramuri neomologate de Terminologia Anatomica 1998). Din
ramura superficială iau naştere nervii digitali plantari comuni (Nn.digitales plantares
communes) şi nervii digitali plantari proprii (Nn.digitales plantares proprii) ce inervează
ultimele trei margini de degete.
- ramura profundă (R.profundus) trece între muşchii interosoşi plantari şi muşchiul
adductor al halucelui, pe care-i inervează. Ramura profundă inervează ultimii doi muşchi
lombricali şi muşchii interosoşii dorsali.
Teritoriul motor. Nervului tibial inervează muşchii:
- regiunii crurale posterioare;
- muşchii plantei.
Teritoriul senzitiv. Nervul tibial inervează tegumentul:
- porţiunii inferioare a feţei posterioare a gambei;
- porţiunii laterale a feţei dorsale a piciorului;
- regiunii talocrurale posterioare;
- plantei;
- feţei dorsale a ultimelor falange.
 TERITORIILE INERVAȚIEI CUTANATE A MEMBRULUI INFERIOR

Fig.44.Teritoriile inervaţiei cutanate a membrului inferior. A - faţa anterioară; B - faţa posterioară; C - planta.
1.N.subcostal; 2.R.femurală a n.genitofemural; 3.N.ilioinghinal; 4.N.cutanat femural lateral; 5.N.obturator;
6.Rr.cutanate anterioară şi medială ale n.femural; 7.N.cutanat sural lateral; 8.N.safen; 9.N.peronier (fibular)
superficial; 10.N.sural; 11.N.peronier (fibular) profund; 12.N.iliohipogastric; 13.Rr.posterioare ale L 1, L2 şi L3;
14.Rr.posterioare ale S1, S2 şi S3; 15.R.cutanată medială a n.femural; 16.N.cutanat femural posterior;
17.Rr.calcaneene mediale ale n.tibial; 18.N.plantar medial; 19.N.plantar lateral; 20.Rr.calcaneene mediale şi laterale
ale n.tibial

TERITORIILE INERVAȚIEI OSOASE A MEMBRULUI INFERIOR

Fig.45. Teritoriile inervaţiei osoase a membrului inferior. A - faţa anterioară; B - faţa posterioară. 1.N.femural;
2.N.gluteal inferior; 2a.N.gluteal superior; 3.N.sural; 4.N.obturator; 5.N.ischiadic; 6.N.femural; 7.N.peronier
(fibular) comun; 8.N.tibial şi n.peronier (fibular) superficial; 9.N.sural; 10.N.plantar medial; 11.N.peronier (fibular)
profund; 12.N.plantar lateral
 INERVAȚIA MOTORIE A MUȘCHILOR MEMBRULUI INFERIOR

Segmentul Loja Muşchiul Nervul

Gluteu mare Cutanat femural posterior
Tensor al fasciei lata Gluteal superior
Gluteu mijlociu Gluteal superior
Gluteu mic Gluteal superior
Piriform N.m.piriform
Obturator extern Obturator
Fesa şi șoldul
Obturator intern N.mobturator intern
Pătrat femural N.mm.pătrat femural şi gemen inferior
Gemen pelvin superior N.m.gemen superior
Gemen pelvin inferior N.mm pătrat femural şi gemen inferior
Sartorius Femural
Anterioară
Cvadriceps Femural
Pectineu Femural şi obturator
Adductor lung Obturator şi femural
Adductor mic Obturator
Medială
Coapsa Adductor mare Obturator şi ischiadic
Gracilis Obturator
Semitendinos Ischiadic
Posterioară Semimembranois Ischiadic
Biceps femural Ischiadic
Tibial anterior Peronier (fibular) comun
Extensor lung al halucelui Peronier (fibular) comun
Gamba Anterioară
Extensor lung al degetelor Peronier (fibular) comun
Peronier al treilea Peronier (fibular) comun
Peronier lung Peronier (fibular) comun
Laterală
Peronier scurt Peronier (fibular) comun
Gastrocnemian Tibial
Solear Tibial
Gamba Plantar Tibial
Posterioară Popliteu Tibial
Flexor lung al degetelor Tibial
Flexor lung al halucelui Tibial
Tibial posterior Tibial
Abductorul halucelui Plantar medial
Plantară medială Flexor scurt al halucelui Plantar medial şi lateral
Adductorul halucelui Plantar medial
Flexor scurt al degetelor Plantar medial
Pătratul plantei Plantar lateral
Plantară mijlocie
Piciorul Lombricalii Plantar lateral
Interosoşii plantari şi dorsali Plantar lateral
Abductor al degetului mic Plantar lateral
Plantară laterală Flexor scurt al degetului mic Plantar lateral
Opozant al degetului mic Plantar lateral
Dorsală Extensor scurt al degetelor Peronier (fibular) comun