Sunteți pe pagina 1din 71

c c 

   



Este una din zilele in care mi¶as dori sa¶mi pierd ratiunea,san u mai gandesc«De ce?Ma
desparteam de mama.Ma desparteam de cea mai buna prietena a mea,fara de care,simteam ca am
sa o i-au pe un drum total gresit,nemaiputandu-ma intoarce,nemaigasind o craca de care sa ma
agat pentru a iesi din besna acelui drum«Acesta este unul din cele mai frustrante defecte ale
mele.Sunt nesigura pe mine.Si mai frustrant este faptul ca ,in ochii lumii,sunt o persoana
rebela,perfecta chiar siii cam atat«Nu puteam intelege oamenii care imi vedeau doar partile
bune,la prima vedere dand impresia ca sunt niste personae dominate de ganduri bune din
moment ce imi vedeau doar calitatile«Dar Doamne! Aceste personae chiar nu se puteau
vedea?? In privire li se citea invidia,frustrarea,o dorinta de razbunare oarecum.Stilul
meu?Niciodata nu privesc persoanele din jurul meu,cu exceptia surorii si mamei mele,dar le
simt«e ca si cand as avea mintea mereu deschisa,active,concentrate in aflarea cat mai multor
ganduri «le simteam privirile acre care me dezgustau siii«.
STOP!!!!
«o i-au din nou de la capat.Cat pot fi de masochista!
Ma fac singura sa sufar,de fapt,dandu-mi mie personal,oful«
Ha ha! Patetic!
Sa vedem partea buna a acestei zile,pentru care nu mi-as dori sa-mi pierd ratiunea«Sora
mea,Bella,va fi cu mine!
O ador,pur si simplu o ador ! Este oglinda de care am nevoie pentru a-mi desavarsi
personalitatea,lucru foarte important pentru mine.Este un izvor al intelepciunii.Ochii ei ciocolatii
sunt luna si stelele«toate acestea si de fapt«.e doar cu cateva luni mai mare decat mine.
Alt lucru bun.Am sa¶mi petrec o gramada de timp cu tatal meu Charlie caruia ii spun
Charl.Unul din cele mai bune lucruri ale lui Charl,nu se lungea niciodata cu vorba,lucru bun
pentru mine si Bella,singuraticele«semanam cu taticu¶ aici«
Dar,iata ca exista si un lucru pentru care ma bucur ca plec:nu am sa¶l mai vad pe Phil.Noul
sot al mamei.Bella spune tot timpu ca este un tip foarte OK si spune ca cel mai important lucru
este fericirea mamei si asa este.De aceea purtam masca de fetita dragalasa fata de
Phil,bleah,pentru mamica mea draga.E posibil ca Phil sa nu fie un tip nasol,asa cum il vad
eu.Intotdeauna am fost egoista la acest capitol.Nimic nu m-ar face mai fericita decat sa-mi vad
din nou parintii impreuna«
-Nicole!
-Da!
-Ce faci?Nu-i dai o imbratisare dulce mamei tale inainte de plecare?
-Oh,mami!O sa-mi fie atat de dor«
-Dragele mele!
Mama ne strangea pe amandoua si pe mine si pe Bella,cu dragostea unei mame adevarate.
-Hei,haideti,avem un avion de prins!spunea Phil.
Hmmm«
Pe drum catre aeroport ma uitam pe geam si ma gandeam la noul stil de viata,noul in
ghilimele,deoarece demult nu am mai stat cu tata«
-Nic?
-Da Bells.
-Totul e in regula ?
Da da«Mi-am imbratisat sora«Sunt fericita«Imi e dor de tata«Imi e dor sa ne vad din nou
impreuna«

«.Eram in masina cu Charl«deja? Timpul petrecut in avion a trecut repede ca vantul«
Nimeni nu scotea o vorba.
Desi,.bucurandu-ne nespus de mult de aceasta revedere asteptata,eram foarte distanti.Toti trei
tineam in noi sentimentele de afectiune,asa eram noi de fel,la un moment dat explodand«
Stateam pe bancheta din spate,lasand-o pe Bella langa tata.
Eh«deja era exagerat de plictisitor-vorbea rebela din mine-trebuia sa rup tacerea.
-Deci,sa vedem cum o sa ne acomodam cu clima.Sper ca ³vagile´ noastre cunostiinte intr-ale
biologiei sa nu crape la frig.Asta ar insemna note mici.Nu,nu,nu vreau asta.
Amandoi au chicotit.
Hmmmm.Imi place«Pe langa lista lungaaaa de defecte pe care mi le vedeam,umorul era
inceputul unei liste bune.
Suntem in Forcks.Un oras cu o populatie mica,un oras ploios si rece,lucru neplacut pentru
Bella.Intram pe drumul care ducea catre casa serifului tata,Charl.Eram putin emotionata.Aveam
sa-mi revad casa in care am copilarit multa vreme«Neschimbata«
Charl ne-a condus in camerele noastre.Biblioteca cu cartile vechi,din tineretea tatalui meu care
ma fascinau din totdeauna, ma astepta;patul de langa geam era acoperit cu un asternut alb asa
cum imi placea mie«
-Eeeeee«se pare ca nu ai uitat de asternutul alb! Iti multumesc.
-Cum as putea sa uit,Nic!
Ne-am imbratisat.
-Te las «.
Dup ace i-am aprobat din cap,m-am asezat pe covor so priveam in jur.Vechea mea
camera«Acolo am adormit«Iubeam somnul«desi nu-mi placea sa ma scol dimineata la o ora
tarzie.Aveam parte de somn oricand ma puneam linistita intr-un loc.Si de fiecare data gustam un
somn atat de dulceeeeee«
-Ammmmm
Zgomotul unei masini imi intrerupse somnul.
Am dat la o parte perdeaua fina de catifea uitandu-ma pe geam.
Un barbat intr-un scaun cu rotile si cu o plarie pe cap isi strangea mana cu Charl,in timp ce
Bella vorbea cu un baiat cam de varsta mea,cu un par negru si lung,cu o dantura alba care ii
scotea in evidenta tenul bronzat.Imi era un chip oarecum cunoscut.
Bineinteles,am observat felul in care o privea pe Bella
³Se pare ca frumusetea surioarei mele a mai vrajit pe cineva´ma gandeam,in timp ce pe fata
se aseza zambetul acela smecheresc.
Am coborat si eu.Cum am deschis usa,toate privirile erau asupra mea.Uram asta«Acel baiat se
uita la mine in acelasi fel in care o privise pe Bella.
Hm«
-Hei,o mai sti pe fiica mea mai mica,Nicole?
-Cum as putea uita chipul acesta dulce care inviora strazile«
Mama imi spune mereu ca sunt dulce.
Auzindu-i vocea barbatului invalid,mi-am amintit«
-Oooo,Billy?
-He he!Nu m-ai uitat!
-Cum as putea«
-Sunt Jacob!Ma mai sti nu-i asa? glasul la fel de cunoscut al baiatului m-a facut sa-mi
amintesc de o copilarie frumoasa alaturi de un prieten bun.
-Jacob?Da«
Imi zambea emotionat«usurat oarecum«deoarece in momentul in care incercam sa-mi
amintesc de el,priveam in gol cu o expresie dura,fortat imprimata pe fata mea dulce.In acel
moment bietul baiat se simtise stanjenit«
Ne priveam cu drag,eu lasand amintirile sa-mi invadeze mintea«Da«.Eram acasa.Simteam
asta.
-Deci fetelor! Ce parere aveti de camioneta?
Langa Bella se afla o camioneta veche de un portocaliu ruginiu.
-Deci,Bella?Iti place noua ta masina?In sfarsit vei avea ocazia de a-mi arata ce poti«spunea
tata asteptand reactia noastra.
-A mea???? O Doamneeeeee!Este minunata!
³Minunata,dar veche«.´In fine«
Ma bucuram ca imi vedeam sora atat de entuziasmata .Se bucura de noua sa masina pentru ca era
a ei,netinand cont de alte lucruri vazute de snobi,asa ca mine spre exemplu.Uram
snobismul!Darrrr,de cate ori vedeam ceva ce nu doream sa am la o persoana,peste
noapte,culmea,eram parca o copie a gesturilor.
-Pfffffffff
-Nu iti place?
-Cum sa nu imi placa! Adica,tata,e masina noastra!
´Ar trebui sa imi tin gandurile pentru mine,nu sa le scot pe gura asta care pur si simplu nu se
inchide.´
-Ti-am spus batrane Charlie!Ma pricep la copii!
-Multumim Billy!
Bella a sarit imediat la volan,la fel de entuziasmata,cu Jacob langa ea care o lamurea cu
cateva lucruri.
-Asa Jacob!Invat-o!Spune-i tot ce trebuie sa stie! Nu as vrea sa-mi petrec prima zi de scoala
intr-un sant!
-Da da! Ha!



Liceul Forcks.Maricel,modern,pe placul meu.


In timp ce Bella incerca sa-si faca loc printe masinile parcate,priviri dezgustatoare se
indreptau spre noi.
-Frumoasa masina!
-Merci«
Aceea a fost prima persoana care a avut ocazia de a-mi cunoaste privirea cu care as fi putut
ucide.
Intimidat ,baiatul ,si-a lasat privirea in jos.
-Hey,Nic!Potoleste-te! A fost la adresa mea ³complimentul´.
-Mdaaaa«sigur«
Priviri,priviri si iar priviri!Toate asupra noastra!Priveam inainte mergand din ce in ce mai
incet.Eram mai incordata ca deobicei.Bella era mai inainte cautand pe o hartie primele ore.
-Buna,sunt Eric!Ochii si urechile acestui liceu.Isabella Swan,nu?
-Doar Bella!
-Deci tu esti Bella«
O privea«.la fel ca Jacob«o vedeam pe Bella cat de nelinistita era«
-Da si aici este sora«
-Am un articol minunat pentru prima pagina!Imi dai voie?
-Aaaaa.nu.Te rog.Asta nu.
-Wow calmeaza-te.Nici un articol.
Bella rasufla usurata cautandu-ma prin multime.
³Vin Bells´.
-Eu sunt Nicole.Nicole Swan.I-am spus indraznet baiatului intinzandu-i mana.
Aaaaa daaa«Incantat.Eric.
Am avut noroc cu baiatul care ne-a condus pe fiecare la ora noastra.Bella avea sport!Ha ha
ha!Asa stangace cum e ea«Niciodata nu i-a placut ora de sport.
Eu aveam engleza«
Am intrat in sala de clasa.Draguta prima impresie.Stanjenitoare privirile.
-Buna ziua! Nicole Swan.
-O.Buna Nicole.Uite.Mai avem un singur loc liber.
Doamna Granger parea o profesoara simpatica.
M-am asezat la locul meu,scotandu-mi cartile linistita,ignorand ³paparazzii´
-Buna.Sunt Angela!
Un chip dulce si sincer.In sfarsit!Vai!Aveam noroc.In sfarsit de o persoana sincera!Si era colega
mea de banca!
-Incantata! Nicole
Ne-am adresat cate un zambet si gata conversatia.
Timpul trecea atat de greu ! Acul secundarului nu mai reprezenta secundela!Ci orele!
Minutele!
³Trezita de clopotel!´
-Hey Bells!Cum a fost ora e sport?Am intebat-o ironic dorind s-o cicalesc.
-Mda«De parca n-ai sti.
-Ha«.Este ora pranzului1Sa mergem! Mi-e foame!
Am intrat in cantina.Mi-am luat cateva felii de pizza o salata si un suc.Bella?Un suc«.
-Surioara!Ar fi cazul sa mananci«
-Hey!Gata!
-OK
Am zarit-o la o masa pe Angela care imi facea semn.Statea langa o tipa blonda care ne
privea«.yaaaccccc.
-A.Haide acolo.Am cunoscut 2 persoane azi.Ea e Jessica.Jessica,Nicole!
-Imi pare bine!
-Aha«da«i-am intins mana dezgustata«.Ai cunoscut-o pe Angella?
-Aaaaa«.nu am avut ocazia«.
-Angella,Bella.Bella,Angella.
Bella si cu Angella s-au simpatizat de la prima privire.
-Semanati«.si inca foarte bine1spunea Jessica.
-Mda«i-am raspuns indiferenta«doar suntem surori.
-Vai ,Nicole! Sora ta Bella este o persoana minunata! Si a inceput sa se prefaca o prietena
buna pentru Bella.
-A da?Dar cand v-ati cunoscut asa bine?
-Pai«am vorbit la ora de sport.
Imi era deajuns«
Dintotdeauna, Bella, a fost o persoana vulnerabila,prostuta.Fata asta profita de
vulnerabilitatea surorii mele!
Nu puteam permite asta.
In timp ce ma prefaceam ca o ascult,eu de fapt gandindu-ma la intentile ei,m-am incruntat.
-Hey1mi-a susotit Bella dandu-mi un ghiont.
-Auci.!
-Termina!
O vedeam pe Bella cum se inrosea.Nu ii placea sa fie in centrul atentiei si de aceea a schimbat
repede subiectul.
-Mike,ti-o prezint pe sora mea,Nicole.
-Buna.
-Buna.
Venise si Eric.
Ha ha.Amandoi,baietii,erau patetici.Cum se inghiontau ca sa poata sta langa Bella!

Capitol 4

Trecusera deja trei saptamani.


Nu stiu ce se intamplase cu Bella.In prima zi de scoala,a vazut ceva sau pe cineva«Ma mira
faptul ca nu dorea sa vorbeasca cu mine,sa se descarce.Noi intotdeauna ne vorbeam.In orice
caz«nu aveam de gand sa o las balta.Chiar daca ea nu vroia,eu tot trebuia sa aflu ce ii se
intampla.
«
-Hey,Nic!Scoala-te!O sa intarziem!
M-am ridicat lenesa din pat fixandumi privirea in ochii Bellei.Imediat a lasat capul in jos si a
iesit di camera.
Am oftat suparata.
Pe langa toate acestea mai aveam nevoie si de o zi de scoala interminabila?
Astazi am avut cu o ora mai putin decat Bella.De fiecare data o asteptam,dar parca acum
simteam nevoia sa fiu singura«Dar nu.Trebuia sa o astept.Doar pana la urma eu eram cea care
astepta ceva de la ea.
Stateam pe marginea trotuarului holbandu-ma pe peretii scolii«Plictiseala«Sedeam
nemiscata cand deodata am fost adusa la realitate de scartaitul usii.Se sunase deja?Mai era inca
un sfert de ora.
Erau cinci persoane«Ma uitam uimita,fascinata.
O fata cu un par lung si blond care-i cadea pe umeri ca o perdea aurie in lumina soarelui,cu fata
alba perfect intinsa care-i scotea in evidenta buzele rosii ca sangele;se tinea de mana cu un tip
inalt,bine facut care-i zambea larg.
Ce cuplu perfect! Urmat insa«de alt cuplu!
O fetita dragutza,cu un chip dulce,cu pielea albicioasa nu isi lua ochii negrii adnci precum un
put fara sfarsit de pe chipul baiatului crispat,bolnav parca,cu pielea la fel de albicioasa si cu un
par ondulat.
Erau fascinanti,prin felul lor de a fi.
Au trecut indiferenti pe langa mine,eu incercand sa-mi distrag atentia cu altceva.
S-a sunat.O vad pe Bella cum iese nervoasa trantind usa.
-Wow!Esti inregula?
-De ce n-as fi?
-Nu stiu«te-ai purtat foarte ciudat zilele astea«
Si-a ridicat privirea spre chipul meu.In ochii ei puteam vedea o dorinta arzatoare
de«ceva«Dar ce era acel ceva?
Mi-a luat o secunda sa-mi dau seama ca nu la mine se holba.Ma intorc si vad inca o persona in
grupul ciudatilor,fascinanti.
El punea capac«Era perfect«Ganditor«Cu aceeasi dorinta in priviri«
-Bella? El este motivatia comportarii tale ciudate?
Ignorandu-ma s-a suit la volan muscandu-si buza.
-Sa mergem!
-A«nu«Am sa vin pe jos.
-Nu poti veni singura pe jos.
-Hai lasa«ne vedem acasa.Angela! Asteapta!
-S-a intamplat ceva?
-Ai putin timp? As vrea sa vorbim«
-Desigur«
Nu stiam cum sa incep.De fapt«nu stiam cum sa-i spun«sa nu o fac sa inteleaga altceva.A
observat imediat ca ma uitam spre ei.
-Aha.Ei sunt fratii Cullen.
-Te-au vrajit si pe tine,nu? Intervine Jessica.
-Nu«nu e vorba de asta,dar as vrea sa stiu mai multe lucruri despre ei.
-Tipa blonda,se numeste Rosalie.Si tipul cu care se tine de mana este Emmet.
-Deci stai! M-ai zapacit! Angela spunea ca sunt frati siii«vad ca se tin de mana?!
-De«.e ceva ciudat«faza e ca sunt copii adoptivi ai doctorului Cullen.
-Ahaaaa.
-Fata bruneta este Alice.Este o ciudata.
-Mi se pare draguta.
-Eate impreuna cu Jasper.Baiatul ala zici ca sufera de o boala incurabila!
Ii priveam pe fiecare din ei,pe rand,in ordinea in care mi ³prezenta´ prajina asta de Jessica.
Ca deobicei«lumea nu incearca sa priveasca dincolo de mastile de persoane ciudate,folosite
doar ca sa ne tina la distanta.Nu puteau vedea decat perfectiunea si ciudatenia din ei.Dar de
fapt,erau ca o carte veche,dar perfect ingrijita,cu copertile vechi-moderne,dar inauntru
fascinanta.
-Si el cine este?
-Edward Cullen.Dupa cum vezi,arata super,dar nimeni nu e destul de bun pentru el.
³Cine er fi bun pentru tine«´
Acum intelegeam«era ceva cu ei«nu erau ca noi,puteam simti asta.
-Hey,Nic! Se pare ca Edward te priveste!
L-am privit si eu la randul meu.Se incrunta.Parca vroia sa afle ceva si nu putea«.
-Nu vi cu noi?Te putem duce acasa.
-A,nu multumesc.Prefer sa merg pe jos«´sa ma gandesc´.
Aveam nevoie de spatiu,singuratate pentru a-mi pune cap la cap gandurile.Ma plimbam
stresata pe marginea padurii,afundandu-ma cu gandurile in linistea ei..Priveam varfurile brazilor
leganandu-se in bataia vantului,si imi doream sa zbor.Priveam in besna padurii si imi doream sa
fiu mai realista.
«
Speriata de un sunet ciudat din padure,am alunecat in sant.Stateam nemiscata
tremurand.Fusese un ras amestecat cu un marait«se misca ceva prin pomi«
-E cineva?spuneam cu un glas subtire impiedicat intr-un suspin.
-Mmmmm.Miroase bine.
Inima imi batea din ce in ce mai tare.M-am ridicat incercand sa fiu cat mai sigura pe mine,dar
ma lovisem la picior.Frica acelui zgomot m-a facut sa uit«
-Nu sti ca pe aici umbla creaturi periculoase? E o padure«Doar taticu¶ tea advertizat.
M-am intors incet.Era un tip care isi clatina capul,acesta fiind un semn ca nu as fi o fetita
ascultatoare.
-Crezi ca taticu¶ ar suferi daca ti s-ar intampla ceva? Hmmmm«.
Parul lui blond prins in coada in contura fata obsedata,doritoare de ceva,scosa in evidenta de
niste ochi«ochi«rosii!!!!
-Nu te apropia!
-Ha«intrebai de Culleni.Nu banuiesti ce sunt?
-Ce pot fi«
Se rotea in jurul meu zambind diabolic,facandu-mi sangele sa clocoteasca,mai apoi
adulmecand si dandu-si ochii peste cap.Stia ce face«
Ma simteam atat de depasita! Nu puteam face nimic.Parca imi bloca mintea!Nu ma lasa sa
gandesc!Se folosea de mine pentru a ajunge la ceva.Stiam oarecum la ce«dar NU!..nu vroiam sa
ma gandesc.
-Iti plac ghicitorile?
Nu i-am raspuns.Increcam sa-i aflu intentiile.
-Ce zici de asta?Ce simt ochii rosii«inautru-l unui om?
³Unuiom?El nu e om!´
-Nu te voi lasa sa-mi faci vreun rau! Si DA!Stiu ce esti!Dar eu te pot controla!Animalele care
adulmeca pot fi pacalite de miros«
-Tu mirosi mai bine decat toti! Spunea mraind si apropiindu-se de gatul meu.
Simteam ca se sfarsea«Nu ma puteam misca«Eram tinuta intr-o camasa de forta a gandurilor
care nu-mi dadeau pace«Era aproape.Mirosea pentru ultima oara parfumul corpului meu«cand
o blana moale ma arunca intr-un copac.Am cazut pe jumatate inconstienta la pamant! Vedeam
neclar,in ceata:un lup mare ruginiu luptandu-se cu vampirul!Da! Vampirul«
Incepea sa-mi arda umarul drept.Sangera!Se vedeau doua zgarieturi adanci.In momentul in
care m-am miscat de langa acel obsedat,acesta apucase sa ma zgrie cu dintii lui ascutiti.Nu avea
colti.Ci niste dinti capabili sa taie otelul! Darrr«de ce ma simteam asa?
Usor arsura a ajuns pana la cap.Buzele imi luau foc.Am inceput sa ma zbat si sa tip inabusit.
Nu mai puteam respira.Corpul imi era atat de greoi!
Cand ma lasam pe o parte simteam parca, mii de cutite infipte,croindu-si drum spre inima. Era
veninul!
Nu mai auzeam decat vagi ecouri ale luptei.Curand, nu mai eram«.



Incercam din greu sa¶mi deschid ochii.Pleoapele imi erau grele precum fierul.Imi vajaiau
urechile si ma simteam de parca as fi dormi o suta de ani.
Vedeam in ceata,cateva persone in jurul meu.
-Usor.Nic!
«Era o voce calda «de care aveam nevoie«
Incetul cu incetul imaginea devenea clara.O vedeam pe Bells,pe Billy.Cativa baieti inalti bine
facuti,pe Edward!!!Pe Edward care spunea:
-Chematil repede pe Carlisle!
Un chip palid si bland a venit langa mine si m-a mangaiat cu mana lui rece«Ma
calmam«Deci acesta era doctorul Cullen.
Gestul de afectiune a fost intrerupt de un marait nervos.
L-am cautat cu privirea pe ³autor´.Si deodata zaresc un Jacob mare care ma privea dulce si imi
zambea pasional.Dar Doamne!Cat de schimbat era! Unde ii era parul acela lung?Cand l-am vazut
prima data era un copil«acum este un pachet de muschi.Il priveam uimita.Era«superb«pielea
aceia bronzata se pastrase«ochii lui negrii sclipeau,adanci cum erau,de te puteai retaci in ei«
Mi-am scuturat capul:´Trezeste-te´
-Jake,ce s-a intamplat cu tine?Te-ai schmbat atat de mult in doar trei saptamani,de cand te-am
vazut prima data!
-Trei saptamani? De cand m-ai vazut prima oara?Vrei sa spui sapte saptamani.De la accident ai
dormit in continuu,deschizand rar ochii!
A venit spre mine si m-a luat de mana.
-Am crezut ca am sa te pierd!
Caldura degajata de el nu imi facea bine fizic,dar imi incalzea sufletul!Si era tot ce aveam
nevoie.Ne priveam lung«.
-Dar viermii Cullen au spus ca trebuie sa stai sa dormi.Imi venea sa-i omor pe amandoi!Dar
vad ca te-au facut bine«
-Jcob!Ai grija cum vorbesti!il atentiona Bella.
-Jacob!Trebuie sa te indepartezi!Caldura emanata de tine nu ii face bine!
Jake mi-a eliberat cu greu mana,maraind.
-Sunt doctorul Carlisle Cullen.Stai linistita.Vei fi bine.I-am zambit.Cat de norocoasa
eram!Carlisle este un om minunat!
Om?Uitasem«de fapt«nu ma interesa«Se vedea si se simtea diferenta dintre acel vampir
obsedat si ei«.Ii priveam pe Edward si Bella.Se iubeau!Iar el o proteja si o iubea pe ea!Asta era
tot ce conta
-Nicole!Nu ar trebui sa-ti fie frica«?
-De cine?De vampirul acela?Nu.Cu voi toti aici langa mine ma simt in siguranta.Sau de voi
doi?In nici un caz,Edward.
A ramas stana de piatra«
-As vrea sa vorbesc cu Bella daca se poate.Doar noi«
Ceilalti au iesit,Jake arzandu-l din priviri pe Edward.
-Jacob!Stai cuminte! I-a spus Billy.
-Vreau sa-mi spui totul!Tot ce s-a intamplat in acest timp.
Bella mi-a povestit totul cu lux de amanunte.
Cum s-a indragostit de Edward si de sentimentele unice pe care nu le-a simtit pana acum.
Imi dadeau lacrimile.In sfarsit surioara mea era fericita!Dar«dragostea dintre ei doi nu putea
fi exprimata prin cuvinte.Decat simtita.
Ne-am imbratisat.
-Deci?Suntem la Billy acasa?
-Da.
-Wow.Cum de m-a lasat tata«
-Carlisle i-a explicat ca este indicat sa stai aici deoarece aveai nevoie de ingrijiri speciale si
numai Billy avea plantele potrivite pentru migrenele tale grave siii«.
Si-a lasat capul in jos,chicotind.
-Siii«.Jake..nu a vrut sa te lase«
-Jake?
Ma simteam ciudat«dar«oarecum,ma bucura aceasta veste«.O Doamne! Nu mai stiam ce
vreau«.
Deodata m-am crispat,nemaiclipind.
-Nic?Esti inregula?
-Tata! Unde e tata! Vampirul«.
-Linisteste-te,Jake l-a omorat«
Ce mi se intampla? O serie de amintiri imi alergau prin minte.Sudoarea imi curgea pe
frunte.Acele amintiri se amestecau cu segvente care,parca,urmau sa se intmple«
Voci«cunoscute«straine«acelasi Jake mare care imi spune´Nu fa asta! Ramai cu mine!´
Incepeam sa ma pierd in bezna drumului cu denivelari«Cautam disperata o portita de scapare
insa«nu reuseam«eram prinsa intre patru pereti ai amintirilor si lucrurilor ce aveau sa se
intample«
Mi-am luat genunchii in brate incepand sa lacrimez«
-Oh Doamne! Carlisle!
Carlisle a intrat repede cu ceilalti in spatele lui.
-Ce s-a intamplat?
Bella plangea agitata.A privit-o pe ea,mai apoi pe mine.
-Nicole??
Imaginile nu se mai opreau!
-Nuuuuu! Carlisle! Ajuta-ma!Jake!Bellla!
Jake a venit imediat langa mine,agitat si el.strangandu-ma in brate.
-Nic,ce-i cu tine?Vorbeste-mi!
-Trebuie sa-mi spui tot ce ti se intampla!Altfel nu te pot ajuta!
-Imagini«amintiri«vi viziuni«nu mai pot!
Jake tremura langa mine«
-E din cauza veninului!spunea Carlisle.James nu a muscat-o incat sa o transforme in
vampir.Insa,zgarietura,a fost deajuns pentru a i se imprastia o cantitate insemnata de venin in
corp.Sufera.Are nevoie de noi! Nu o putem juta decat prin iubire! Altcumva nu isi poate controla
imaginile mintale!
-Nic,vorbeste-mi!Zi-mi ceva1Orice!M-a bagi in mormant!
-Gata«si-a revenit!Acum trebuie sa dormi!Cand te vei trezi vom discuta«



M-am trezit cu mintea complet zdruncinata. Eram ca o epava«Chiar daca parusem


inconstienta,auzisem ce a spus Calisle.Nu stiam daca asta era o putere ca cea a lui Edward spre
exemplu,el putea citi gandurile din spusele Bellei,insa asa zisa mea putere ma facea sa-mi pierd
mintile.Eram ca intr-un laborator de experiente paranormale in acele momente«
Am incercat sa ma ridic din pat«am zacut prea mult«.piciorul imi era bine«.dar,cand m-am
ridicat in picioare parca cineva imi dadea basul la maxim in capul meu.M-am apucat cu mainile
de cap si am cazut pe podea.

-Nic,de ce te-ai ridicat din pat?Inca esti slabita.

Era Edward care ma auzisa de la o mare distanta.M-a ajutat sa ma urc inapoi in pat.

Siroaie de lacrimi imi curgeau pe obraji.

-Nu mai pot suporta!Ce a fost «.a fost prea puternic pentru mine«

-Trebuie sa fi puternica!Vom trece peste asta impreuna!Te voi ajuta si iti voi fi alaturi in
fiecare clipa de suferinta,Nic!

I-am zambit«chiar ma ajuta«Si-a lipit mana de fruntea mea«ce era rece imi facea bine.

-E bine«ce e rece imi face bine.

Era singurul care reusise cu adevarat sa calmeze«

-Edward,iti multumesc ca esti alaturi de mine.Esti fratele meu mai mare de care am multa
nevoie.

Am vrut sa-l imbratisez,insa el s-a tras.I-am spus chicotind:

-Stai linistit«nu e ce crezi tu ca e«ti-am spus«esti fratele meu si atat!

-Nu e vorba de asta«Doar ca tu si cu Bella mirositi mai bine decat toti oamenii«noua,ne e
foarte greu sa simtim mirosul,dar eu vreau sa ma obisnuiesc«

-Inteleg.Trebuie sa o iei usor«

-Exact!

-Dispari de langa ea! I-a poruncit nervos Jake.

-Jake ce e cu tine?Edward nu imi face nimic rau,dimpotriva,ma ajuta«Cum a zis si


Carlisle:am nevoie de ceva rece«si nu e neaparat asta darr«Edward e un frate pentru mine«Ce
e cu tine?

A lasat privirea in pamant,nervos.,dar mai mult suparat,gelos parca!

Eu am facut acelasi lucru«uram sa fac persoanele dragi mie sa se simta prost.Si mai era inca
un motiv«nici pe acesta nu-l stiam«frustrant«

-Va las sa vorbiti«

Jacob se indrepta spre el maraind.

-Potoleste-te!
A lasat privirea in pamant si venea spre mine.S-a asezat si mi-a luat mana intre mainile lui«

-Jake,de ce te comporti asa?Ma obligi sa fac pe stapana cu tine poruncindu-ti de fiecare data sa
te opresti«si tu asculti ca un catelus bine dresat«Nu imi place sa fac pe stapana«

-Asta esti!«

M-am inrosit instantaneu.Caldura emanat de el ma adormea si imi dadea o stare de


moleseala.Dar inima a inceput sa-mi bata cu putere cand mi-a spus acele cuvinte«.doar doua
cuvinte«si simteam ca«.ca«ce simteam defapt?«Simteam ca va urma ceva frumos printre
acele viziuni rele«

-Deci«si tu esti atrasa de Cullen,se pare ca«.

-Poftim?De cate ori sa iti repet?! Imi este ca un frate.Ma ajuta.

-Mda«sigur.

-Dar de fapt«nici nu am de ce sa-ti dau TIE socoteala!Nu te vezi cat de cicalitor esti?Treci de
la o stare de spirit la alta.

-Eu?Macar eu stiu ce vreau«

Imi venea sa-i dau cu ceva in cap.Mi-am tras mana,uitandu-ma prin jur,indiferenta,cu o
sptranceana ridicata.De parca nu imi era destul de greu cu comportamentul meu,neinteles de
mine pesonal.

Vreau sa fiu singura!De fapt«unde e Crlisle?Vreau sa stiu cand pot merge acasa«

La aceste cuvinte,a iesit nervos trantind usa dupa el.

-Ce idiot!Ma dispera!Vreau acasaaaaaaaaa!

Cat de greu am adormit in noaptea aceea!Dar mai bine nu adormeam!

Aceleasi imagini«pe langa care«o sala cu ferestre mari«tipete«ma vedeam pe


podea«neputand respira«chinuita«uitandu-ma spre cineva,intinzandu-i mana´Nu voi!Voi nu
veti pati nimic!´«.valuri izbindu-se de stanci«eu alergand pe o carare,traind un sentiment
ciudat«de parca fugeam de cineva«acel cineva ma facuse sa sufar«

-Nic!Deschide ochii!o auzeam pe Bella plangand.

Reusisem sa deschid ochii.Dar inca eram sufocata.

-Respira!

Carlisle m-a luat pe bratele lui reci.Respiram mai usor.Cu ochii impaienjeniti de atata plans,l-am
cautat pe Jacob.Ma privea adanc,simtindu-se vinovat.Da!El era acea persoana care ma facea sa
sufar«Printre toate viziunile acelea neclare,cea mai dureroasa era clara«Veninul era ca si
autorul lui.Isi facea treaba,dar avea si un scop:sa ma faca sa sufar!Sa acota la iveala ce era cel
mai dureros.
Mi-am inclestat maxilarul.

-Ai nevoie de ceva?ma intreba Bella nelinistita.

-Vreau acasa!Acum!Acasa!rosteam aceste cuvinte sacadat,apasat,nelundu-mi privirea


incruntata de pe Jacob.

Am reusit intr-un final sa-i conving sa ma lase afara,la o gura de aer.Ma odihnisem destul.Nu
mai eram slabita«Ma uitam pe cerul instelet incercand sa compar lumea aceea a angelitatilor cu
lumea aceasta«banala«razbunatoare«Nu se putea compara!

Stateam nemiscata,asteptand paraca,ca un chip angelic sa coboare si sa-mi spuna ce am de


facut;sa mi-l explice pe Jake,intentiile lui«cu siguranta avea ceva ce trebuia inteles«la fel ca
mine«dar pur si simplu nu vroiam!

In acel moment il detestam!

-Imi pare rau!Ai dreptate.Nu stiu ce simt..Sunt confuz« Dar stiu si vreau ca si tu sa sti«Te
iubesc!Sunt sigur!De asta nu ma indoiesc doar ca«.

-Nic,putem merge acasa daca te asta ai nevoie.

-Aaaaa..da.Vreau.

l-am lasat pe Jake«Nu mi-am putut lua ochii de pe el pana am luat coltul«Am stat si am
cugetat toata noaptea ,gandindu-ma la ce mi-a zis«si nu ajungeam la nici o concluzie«Eram
din nou o epava.Parca imi era frica sa adorm«.

³Nu!Sunt puternica!Nu ma voi lasa´

-Nicole,ce s-a intamplat?Ce ai vazut?Descarca-te!Ai vrea sa vorbesti cu tata?

-Nu«Lasa-l sa doarma«Tot ce mi se intampla nu e normal,iti poti da singura seama.Totul se


invarte in gurul unui semn de intrebare.Este ceva«.Si poti fi sigura ca nu ma voi lasa pana nu
voi descoperi acel ceva«

³DAR OARE VOI REZISTA CAUTAND ACEL CEVA?´



In acea dimineata ma trezisem mai bine.


Oftam cu sufletul pironit de un resentiment puternic.Ma gandeam inca la Jake«la ce imi
spusese.Pur si simplu nu stiam ce era bine sa simt«Aveam sufletul gol«Dar am inceput sa
reiau primele amintiri,cu zgarietura in dintii vampirului,lupta,privind mai adanc in ele,amintindu-
mi ce-mi spusese Bella. ³«.stai linistita,Jake l-a omorat´
Cum putuse Jake sa omoare un vampir? Si caldura emanata de el«Schimbarea brusca«
-Hey,Nic!Tata s-a trezit!
-Stai aici!Am multe nelamuriri«
-Te ascult.
-Spuneai ca Jake l-a omorat pe James nu?Dar nu gasesc nici o logica«Cum?«
Se uita in podea,pierduta.
-Uite ce e«Jake e singurul care iti poate explica aceste lucruri.Doar cu el poti vorbi.

Intelegeam«Trebuia sa vorbesc cu Jake.

-OK«am inteles.Dar,as vrea sa vorbesc cu Charl.Dar el stie tot ce mi s-a intamplat?!

-Nu,normal ca nu.Carlisle i-a spus ca ai prins un virus puternic.Sa nu cumva sa-i spui ceva!

-Oh Doamne,Bells!Drept cine ma iei!

Mi-a scos limba amuzata.

-E voie?

-Da tata,intra!

Mi-am imbratisat strans tatal«aveam multa nevoie de el«

-Daca ai sti cat de greu mi-a fost sa te las undeva unde nu te puteam supraveghea«

-Stai linistit tata!M-ai lasat langa adevaratii mei prieteni care m-au vindecat«.´oarecum´.

-Da,asa e..

In ziua aceea incercam sa-mi fac curaj sa ma duc sa vorbesc cu Jake.Dar,era prea multa lume
cu el«nu puteam sa ma duc si sa zic´Jake trebuie sa vorbim ceva«doar noi´.Ar fi fost
nepoliticos«Mi-am adus aminte ca Charl stia de sentimentele lui Jcob pentru mine si imi venise
o idee.

-Tatiiiii!

-Tati?Ha«mi-a zi«ce vrei sa obti de data asta?

-Pai am o mica rugaminte«

-O mica rugaminte deci«.A chicotit.

-Daaaa«una mica mica micaaaaaa.Ii spuneam clipind des si facand pe rasfatata.

-Hai zi!

-Trebuie sa discut ceva foarte important cu Jake«si ma gandeam daca ai putea sa-l inviti pe
Billy pe la tine«nu siu«

-Aha«pai pe Billy il pot invita«dar cu restu ce facem?

-Pai«ma gandeam sa-i chemi si pe fratii lui Jake«.

-Cum?Pe fratii lui Jake?Si ce vrei sa le zic´Haideti baieti sa ne uitam la un meci de


baseball´?.Nu«asta nu.
-Ooooo,hai te rog.Sperie-l cu ceva pe Billy la telefon si spune-i ca trebuie sa fie toti prezenti la
tine acasa.

-A da?Si cu ce«

-Eh«te descurci tu.Multumeeeeesc! I-am spus si l-am sarutat pe obraz.

Nu avea ce sa mai zica.A ramas blocat.Am ras tot drumul prin padurre catre casa lui Jake.

Am asteptat pana au plecat cu totii.Vaiii,cat de tembela puteam sa fiu.Oare tata va gasi o


modalitate sa-l faca pe Jak sa ramana?El cu siguranta dorea sa ma vada siii«

Am ocolit pe furis casa,pana langa geamul camerei in care am stat eu.Spre norocul meu Jake
era acolo.

I-am batut in geam:

-Psss.Si i-am facut semn sa vina in padure

-Buna Jake!I-am spus zambareata.

-Buna«

-A am venit pentru a«.lamuri cateva lucruri«

-In legatura cu ce am spus aseara«

-Lasa Jake«.Ezitam,pur si simplu ezitam,dar dorinta de a auzi din nou acele cuvinte era
arzatoare!Incepeam sa fiu egoista«

-In momentul in care s-a sfarsit acea lupta«adica..de fapt«era un lup.

Si-a marit ochii:

-Ai vazut?Adica«erai constienta?

M-am incruntat incercand sa gasesc logica cuvintelor sale.

-Da«am vazut«Si Bella mi-a spus´Jake l-a omorat´referindu-se la James.

Isi lasase privirea in pamant clipind confuz,speriat«Vazand acele ³raspunsuri´,parca eu eram


o masina si cineva apasa puternic pedala de acceleratie,facandu-ma sa vreau sa-l interoghez
nervos!

-Si ce e cu caldura degajata de tine?Cred ca ai«peste o suta de grade«Si cu schimbarea asta


fizica,uimitor de rapida?«Ti se pare normal?«SIIII

-Stop!

M-am oprit dandu-mi seama ca veninul isi facea de cap.


-Scuze«

-Nic«nu iti pot spune nimic! Nu am cum«dar terog nu ma ura pentru asta«pur si simplu nu
am cum«daca vei reusi sa descoperi singura«va fi altceva«

-Jake«vreau doar sa te inteleg«.Il priveam adanc,cu drag si cu lacrimi in ochi.

-Nu vreau sa te fac sa suferi!

-Nu!Nu mai sufera nimeni OK?Ii spuneam incurajandu-ma de fapt pe mine.

-Lasa-ma sa termin ce am inceput acum cateva clipe.In legatura cu ce am spus asera.Sa nu te


indoiesit niciodata de acele cuvinte.Da!Sunt un iresponsabil sii«tot ce vrei tu!Dar ce am spus
asera erau adevaratele mele sentimente«

Oftam puternic,cand deodata ma trezesc inauntrul bratelor lui muschiuloase.Ma topeam«L-am


luat si eu in brate.Dar stiam ca trebuie sa ma opresc.M-am tras nesigura «

-Trebuie sa ple«mai vorbim«

-Da«mai vorbim«imi spunea cu o privire dragastoasa,zambindu-mi incurajator,dandu-mi un


branci spre a afla adevarul!INCA UN ADEVAR!



(acest capitol va fi din perspective lui Jacob pentru a¶l putea intelege si pentru a putea intelege si
chimia dintre el si Nicole)

Ma indreptam greoi spre usa de la intrare«Eram confuz,dezorientat«.In mintea mea era doar
un singur gand«ea«.imbratisarea ei care m-a facut sa uit de tot«de toata prostia mea.In acea
clipa m-a facut sa-mi vad latura buna.O puteam face fericita«sau cel putin asta speram«in
orice caz,ea a vrut sa fie singura cu mine«acesta parea un semn bun.

Am vrut sa intru in casa,insa nu doream sa stau inchis«vroiam sa fiu liber,ea fiind libertatea
mea.

M-am cutremurat,lasand sa iasa la iveala lupul din mine.Fugeam unde vedeam cu doi
ochi«M-am oprit pe marginea stancii de pe plaja La Push,recapatandu-mi infatisarea umana.

Lasam briza sa patrunda adanc in mine«Incepeam sa realizez ceva.In sfarsit un gand


matur!Un gand care nu se va mai schimba! De fapt o decizie care nu se va mai schimba«

La inceput eram nedumerit in legatura cu acest lucru.In acelasi timp,simteam ca o iubeam si pe


Bella.Dar nu!O iubeam pe Nicole care era o parte din Bella si invers.Acesta era secretul.

«Dar pe langa particica pe care o avea din Bella,o avea pe a ei,unica si incomparabila,care m-
a facut sa ma indragostesc nebuneste de ea.

Macar o jumatate din mine era impacata.Insa,mai era un loc gol in inima mea,care astepta sa
fie umplut,incetul cu incetul,de fericirea acelui chip angelic.

Eram dispus sa fac orice ca ea sa fie fericita.Trebuia doar sa-mi spuna sa plec daca de asta avea
nevoie si o faceam, mereu fiind o umbra a ei care se asigura ca este bine.Trebuia sa gasesc o cale
prin care sa nu mai sufere,prin care sa-si controleze acea putere.´Daca as fi ajuns mai repede«In
momentul acesta putea fi fericita,netrebuind sa stea tot timpul stresata,inchisa intr-un cub
intunecos al stramtorii vietii.´

Doar eu eram devina!Dar nu mai trebuia sa ma gandesc la ce se intamplase ci sa gasesc un


remediu bun,acela fiind dragostea mea pentru ea.

Ma gandeam cat de naiva a fost in momentul in care mi-a spus:´Cat de mult te-ai putut
schimba in doar trei saptamani!´Spunea acestea,zacand in patul in care inca se mai simte mirosul
ei,cu niste ochi adanci scufundati intr-o mare a suferintei,cu parul acela lung precum o perdea
neagra care-i acoperea spatele si-i contura fata ei angelica«Ea spunea acele cuvinte nestiind ca
eu eram la geamul ei in fiecare seara,ea fiind doza mea de fericire inainte de culcare«.

Stiam ce aveam de facut! Am luat-o incet inapoi spre casa,prin padure,renuntand la forma de
lup.Nu imi placea sa ma transform in timp ce ea nu stia secretul meu,de fapt«nu stia ce eram eu
cu adevarat.Oare cum o sa reactoineze?Am vrut sa o caut,insa,m-am gandit sa o las pe ea sa
vina,cand va fi pregattita.

Intr-un fel nu vroiam ca ea sa afle adevarul,fiindu-mi frica de reactia sa«Dar eram pregatit sa
infrunt situatia,sperand ca va avea o urmare buna«



In drum spre casa ma tot gandeam«ca deobicei la nenumarate lucruri.Dar de data aceasta nu mi
erau lucruri,ci vorbe,vorbele lui Jake.Zambeam in sinea mea«simteam ca urma sa-i dau un
raspuns«in legatura cu ce?«Nici eu nu stiam«dar acesta gand ma linistea si era bine«

Am ajuns acasa.Billy si baietii tocmai plecasera.Am intrat in casa curioasa sa vad cum s-a
descurcat tata.

-Deci?

-Deci..Sa nu ma mai pui sa fac asta niciodata ai inteles?

-Ce s-a intamplat? l-am inttrebat razand zgomotos de fat ape care o avea.

-Le-am spus sa vina repede ca ai dispaut!Iti dai seama«I-am spus lui Billy sa ii aduca si pe
baieti pentru ca aveam nevoie de ajutor.

-Doamne,tata!

Radeam cu lacrimi«

-De ce razi?Ti se pare amuzant?Gata !Incheiem subiectul!


-Inca putin«Si cum ai rezolvat problema pana la urma?

-Am sunat de pe mobilul meu pe telefonul fix.M-am dus sa raspund si ziceam ca esti tu!Iar
tu,cica,ziceai ca te intorci spre casa,ca ai avut nevoie de spatiu,chestii si comportamente vazute
doar la adolescenti!Spunea clatinand din cap«

-Iti multumesc,Charl!

-Cu placere!Spunea ca si cand isi tragea sufletul.


Nu ma intreba de discutia mea cu Jake.Stia ca nu-mi place sa discut chestii pe care le faceam
intelese inca de la inceput ca fiind chestii personale.De aceea il iubeam!

-Si Bella?

-E in camera ei«.

-Hey Bells!

-Ati reusit sa discutati?

-Mda..

-Asta e bine«cred«

-Sunt unele lucruri«nu conteaza!

-Nu trebuie sa-mi spui«Apropo,Edward o sa vina dupa noi intr-o jumatate de ora.Trebuie sa
discuti cu Carlisle iti amintesti?

-Da«La ei acasa?

-Aha.

-OK.

Aveam oarecum emotii.Aveam sa le cunosc nu doar chipurile ci si pe ei,acele persoane care m-


au fascinat.

Am coborat in living.Indrum,pe scari,mi-a vajait capul si m-a luat ameteala«Cautam


disperata cu mana,balustrada pentru a ma putea rezema.Nu mai auzeam nimic«Intreaga camera
se invartea«Auzul imi revene,disparea si tot asa«Spuneam cuvinte pe care nici nu le
intelegeam«Apare o imagine«O voce´Voltera«´Nu pricepeam cuvantul,prea o
denumire«Discutia de azi dimineata cu Jake«Urmata de aceiasi imagine cu mine fugind pe o
carare«

Am strans puternic din dinti«amintirile si viziunile dureau,nu locurile prin care curgea
veninul«.Gata«se oprisera«Reusisem sa le alung.

Am incercat sa ma ridic«cu greu insa,deoarece intreg corpul imi era amortit.

S-a auzit soneria.

-Bella a venit grabita sa deschida usa.

M-am asezat pe canapea comportandu-ma normal.Era Edward.M-am simtit usurat dupa ce mi-
am amintit ca noua nu ne putea citi gandurile«

-Sunteti gata?
-Gata«

«««««««««««««

Casa Cullen.Mare,predominata de geamuri,ascunsa in padure.Era minunata.

Am intrat incordata.Ma simteam nelinistita.

-Oh.Tu trebuie sa fi Nicole!o voce calda care parca imi spunea ³bine ai venit acasa´,m-
aintampinat.

-Este Esme.Mama mea.

Acel chip albicios conturat de un par roscat-castaniu,i-a zambit lui Edward mai apoi mie.

-Ma bucur foarte mult sa te cunosc,Esme!

-Deasemenea draga mea!Pe aici.Bine ai venit in familia noastra!Sa nu uiti niciodata.Aici esti la
tine acasa.

Ma credeau un membru al familiei! Cata dragoste plutea prin intreaga casa!

POC!S-au auzit niste scaune trantite.M-am crispat uitandu-ma intrebatoare la Edward si


Esme.Aceasta s-a incruntat,mai apoi zambind amuzata:
-Stai linnistita!Nu te speria.Sunt Emmet si Jasper.Se pare ca inca nu au terminat meciul de
wrestling.Desi le-am spus sa incheie si mai ales sa nu mai faca asta in casa«
Am chicotit uimita de comportamentul normal al acestei familii.
Ne indreptam spre living.Era o incapere spatioasa,moderna,mobilata cu gust.cu niste ferestre
din tavan pana in podea.
Pe scari se auzeau niste tocuri«
Edward stramba din nas«
-Hm«vine uraganul Rosalie.
Aha.Stiam ce infatisare sa iau.Edward imi vorbise despre fiecare in parte.Bella ii cunoscuse
deja.Si ea la randul ei mi-a spus ca Rose este mai irascibila.
-Buna,Rose!Imi pare bine sa te vad!Ii spuneam pastrandu-mi seriozitatea pe fata.
-Da,si eu.Sper ca o sa ne intelegaem bine«
Toti s-au holbat!´WOW´
-Da,cu siguranta ne vom intelege bine«
Deja o faceam.M-am uitat spre Edward si Bella facandu-le semn ca nu vedeam nimic din ce
mi-au spus ei.Ba dinpotriva,Rose imi zambea!Ne zambeam!Si isi schimbase atitudinea si fata de
Bella.
Sosise si Carlisle care ma atinse pe umar.
-Cum mai e,Nic?
-A«totul e OK«i-am spus lasandu-l sa vada ezitarea mea,sa vada ca trebuia sa dicutam doar
noi doi.
«
-Hello!aud o voce groasa in spatele meu si cand ma intorc,vad muntele de baiat bine facut.Fata
lui smechera m-a facut sa bufnesc in ras.
-Oooo,buna Em!
-Salut,gagica!
-Hmmm«
Ne-am uitat amandoi la Rose,care statea cu mainile in sani,zambind distrata si miscand din cap.
-Hey,Jezz!Lasa invidia.Ce sa-i faci«Recunoaste sunt mai bun ca tineee!
Coboara de pe scari baiatul acela,de parca era bolnav.Acum avea alta fizionomie.Dar eu tot
stresata eram nestiind cum sa ma comport cu el.Stim ca era cel mai recent dintre
vegetarieni«Usor,usor ma relaxam.
-Buna Jasper!Multumesc ca ma ajuti«
Bella imi spusese de puterea lui dde a influenta starea de spirit.
-Buna!
-Chiar nu stiam cum sa ma comport!
-Fi tu insati!imi spunea aceste cuvinte zambind,dar fortandu-se umpic.
Toata lumea era uimita!
-Wow ce schimbare!spunea Emmet uitandu-se la mine smecher.
³Ha´
-Suntem cu totii mai trebuie sa vina doar«
-Alice!i-am luat vorba din gura lui Carlisle.Unde e Alice?
-Buna Nicole!Vai,cat de fericita sunt sa te cunosc!mi-a spus in timp ce ma imbratisa.Surioara
mea!imi spunea..
-Si eu, Alice!Crede-ma!Avem atatea de vorbit!
-Fi sigura!
Doar Edward stia la ce ne refeream.La viziuni«
-Si nu numai asta«a spus si a inbratisat-o pe Bella.
Am petrecut cel putin o ora vobind despre ce urma sa facem.Cat de calzi erau!Si de fapt«ei
erau reci!Ha.
-Haide,Jezz!Nu mai fi morocanos!Ti-am spus!Sunt un pahet de muschi,dar usor ca o
flina!zambea mandru Emmet
-Lasa-l Jezz!Daca tot e asa usor«il punem sa se apuce de balet!L-ar prinde bine o rochita roz!
Ma simteam minunat cu noua mea familie«

    !  "!



Da,ma simteam bine cu ei.Dar scopul prezentei mele acolo era ciudata imagine din minte,care
inca era acolo,intiparita in creierul meu«si mai ales acele cuvinte fara noima si«.

-Acum«motivul pentru care ne-am adunat aici il stim«spunea Carlisle uitandu-se fix la
mine,incercand sa ma scoata din valtoarea de ganduri insirate in mintea mea chinuita.

-Carlisle!S-a intamplat ceva«

Si-a dat seama ca ezitam.Nu voiam sa vorbesc de fata cu toti«.si asta nu era pentru ca nu
aveam incredere in ei«imi erau ca o familie«dar cuvintele care aveam sa i le spun lui
Carlisle,parca trebuiau scoase cu clestele«

-Sa mergem sus.

S-a asezat pe o sofa alba si pufoasa poftindu-ma langa el.M-am uitat in ochii lui scurt si
rusinos,ochi indurerati care asteptau ceva«am ocupat un loc langa el inghitind in sec si
plinbandu-mi degetul pe pantaloni«Decat in prima zi de scoala mai facusem asa«

-Nu stiu cum sa incep«Cand coboram scarile mi-a aparut o imagine,ciudata«.nu voiam sa-i
detaliez semnificatia acelei imagini asa ca am trecut mai departe la acel cuvant«Cel mai ciudat
lucru a fost«un cuvant«Erau niste litere mari,intunecate,probabil sunt patetica acum incercand
sa te fac sa intelegi ce poate fi ineeregula cu niste litere,dar«erau monstruoase.Ascundeau ceva
sobru,ceva«ca si cum te-ai gandi la un sfarsit«incercam sa-i expil privind incruntata in negura
padurii«Asta este cel mai rau.Toate detaliile astea ma omoara.De parca nu imi e de ajuns sa vad
niste litere ciudate,un cuvant mai degraba,mai trebuie sa fie si acea senzatie de sufocare
interminabila,fiecare litera infundandu-mi un sentiment melancoli,de ura«

Carlisle ma privea crispat.Il priveam uimita,cerandu-i un raspuns de care aveam mare nevoie.A
rupt tacerea spunand tare si raspicat:

-Daca e ce cred eu ca e,nu este bine«incearca sa iti amintesti acel cuvant!Nu fa nimic
altceva1Doar incearca sa-ti amintesti!

-Asta e problema!Nu pot!«Ceva ma blocheaza«E ceva aproape«Il simt«Profita de


nesiguranta mea«Nu imi pot aminti nici macar o litera«

Mi-am speijinit capul de geam nelundu-mi ochii din bezna padurii.Carlisle a venit spre mine si
mi-a atins umarul.

-Trebuie«Cu siguranta te intrebi de ce atata ³revolutie´ pentru imaginile tale«

-Da,exact! Ceilalti nu patesc asa«De ce te agiti atat pentru a remedia negrul din ele.Lasami-le
doar mie.Este deajuns.Din pacate este evident cat de dureroae sunt.Tocmai de aceea.Nu e corect
sa sufere si altii«i-am spus toate acestea pe un ton nervos,cu o privire incruntata.Carlisle a oftat
plimbandu-si pierdut privirea pe podea.Of.Nu voiam ca acea´putere´ sa ii afecteze si pe ei,dar o
faceam eu«De fapt,ele ma ceontrolau«.

-Nu toate viziunile sunt exacte!Te fac sa-ti pierzi controlul«spunea Alice ivindu-se din spatele
usii.Majoritatea iti arata un drum total gresit.Desi,logic,ele ne ajuta sa prevedem actiuni din
viitor,intuneca partea necesara pentru a le pune bariere,pentru a le impuna o limita.De aceea
trebuie sa gandim calculat«mi-a spus mangaindu-ma pe mana,in ochii ei negrii secitea mila,ea
ma intelegea«

-Da«doar ca nimic nu e logic..sti,majoritatea intamplarilor din viata se echilibreaza pe o linie


filozofica,din punctul meu de vedere«aici nu mai e filozofie,nici macar o exceptie«caut
cuvinte cheie penttru a-mi putea exprima adancile sentimente..cat poate fi de greu sa redai acele
imagini,si cuvinte!E ca si cand ai avut un vis uimitor si acum incerci sa scri o carte despre el
deoarece acel vis a patruns pana la punctul la care greu ajunge ceva,la care si mai greu ajunge
ceva pozitiv;iar in timp ce ai stiluoul si foaia versi pana si larimi pentru a putea imbina
sentimentele cu imaginile,sperand ca asa vei putea reda minunatul.
-E greu,dar trebuie sa fim uniti,cu totii1spunea Alice indreptandu-si privirea catre Carlisle care
ne privea ca un tata mandru de copiii sai.M-am intors cu lacrimi in ochi:
-Stiu ca vrei sa ma ajuti.Scuza-ma Carlisle.Nu am fost eu«nu..
-E inregula.Si ca sa sti.Am sa ma agit si mai tare decat o sticla de Pepsi daca e nevoie«imi
spunea cu zambetul pe buze incercand sa-mi readuca veselia «si reusi-se«l-am imbratisat
srtans.
-Va las«
Am ramas singura cu Alice.Imi zambea scurt si smecheresc.
-Ce e?
-Pai«vreau sa iesim la cumparaturi!
-Ooo«nu«
-Nici un Nu!Vreau sa mai lamurim niste lucruri,dar nu aici,in locul asta sumbru langa
intunericul padurii din care nu iti iei ochii si dupa cum vezi iti face rau! Repezeala cu care a spus
acele cuvinte m-a facut sa bufnesc in ras.
-Asa!Hai sa mergem jos,la ceilalti.
-Oh!Ce ati facut acolo?Ati discutat telenovela de la 7:00?replica Emmet invartindu-si
ochii.Ok.Ce facem?Un meci de baseball,ceva?
-E tarziu«ar trebui sa mergem acasa.ii spuneam melancolica si palida.
Emmet s-a crispat cand m-a vazut la fata,dar imediat a zambit larg spunand:
-Vai de mine!Ma faci sa cred ca tie chiar iti plac doar telenovelele!
Cat de usor asimilam buna dispozitie cand eram pe langa Emmet!Tipul asta chiar se
pricepea!Era genul de om care se baza pe zicala´lasa-ma sa te las´,dar care era ca un glob de
energie pozitia.Puterea lui nu se baza pe calitati intelectuale,ci pe calitati fizice.Pentru ai putea
descrie puterea era potrivit un singur cuvant´strong´.Era ca un urs.Era fratele mai mare pe care
intotdeauna mi-l dorisem si care era responsabil de buna mea dispozitie.
M-am apropiat de el lovindu-l in umar:
-Nu fi baba cicalitoare!Ne intalnim si jucam si baseball.Chiar vreau sa ma inveti«Doar ca
acum i-am promis lui Alice ca mergem la cumparaturi.Bineinteles vom fi insotite si de Bella,care
nu vrea dar trebuie,si de Rose,care vrea,si bineinteles de Esme,care de asemenea vrea.Te-ai
prins,colega?E o chestie intre fete!
-Ahaaaa.Bine,atunci!Nu ma bag intre voi,femeile,uneori puteti fi periculoase«spunea luand
masca de copil speriat si facand un pas inapoi.
-Nu!Mai bine ramane pe alta data.Trebuie sa te odihnesti si sa te gandesti«mi-a spus Carlisle
serios.
-Da,cum zici tu.
Am pornit spre casa,in Volvo-ul lui Edward impreuna cu Bella.Initial voiam sa mergpe jos,dar
Edward spunea ca daca el ne-a luat trebuie sa ne duca tot el acasa.Ha!
Era ora 6:00 p.m.Mamaaa.Atata timp am stat la povesti?Bine,povesti serioase«
Cum am ajuns mi-am facut un sandwich ³ala Nic´asa il numeam noi,adica cu detoate.2
etaje.Dupa ce am terminat de mancat ma indreptam alene spre dormitor.Boala porului:dupa
mancare,somn.Mi-am tarait picioarele cu greu si m-am trantit in pat.In campul vizual?Peretii!Ma
holbam pe pereti gandindu-ma la discutia de azi,de data aceasta impunandumi buna dispozitie.Mi
se inchideau ochii.Stiam ca daca am sa adorm,pana maine dimineata nu ma mai trezesc,deci
increcam sa stau concentrata acolo unde imi propusesem,dar degeaba.Ochii mi se
inchideau.Eram pe doaua taramuri:fericire/tristete;lumina/intuneric si tot asa«
Plictisita de aceiasi idee,m-am lasat in voia somnului..

#  ! !Capitolul 11 (din perspectiva lui Carlisle)

Am ramas la geam pana masina a luat coltul«nu intelegea in totalitate tot ce i se


intampla«acea putere avansa pe zi ce trece,se vedea pe chipul ei;eu puteam vedea
asta«curand,va fi foarte vizibil«

Nu ma gandesc decat la binele ei.Trebuie sa o fac sa aiba mai multa incredere in


ea.Doamne«nimeni nu stia cat de mult se putea agrava situatia«nimeni nu o putea intelege la
fel ca mine.

Atunci cand eram nevoit sa transform pe cineva,inima asta inghetata era topita de un
resentiment de mila«oarecum«acele persoane deveneau«.moarte«chiar daca le salvam,le si
omoram.DE mult imi doream sa devin doctor«sa ajut«si deaceea acum cand ii vad pe toti cum
ii privesc pe oameni,cum viseaza la clipele in care erau calzi,clipele in care puteau impartasi cu
usurinta sentimentele de afectiune celor dragi,ma simt vinovat«ei spun ³NU´,deoarece i-am
salvat«insa eu nu simt in totalitate asta«nu simt ca i-am salvat«

Eram inca un copil,dar aveam deja,ca si cum,dragostea pentru toate lucrurile umane,un fel de
pasiune pentru studiul umanitatii,sub orice forma mi s-ar fi relevat«
Viata se desfasura ,ce de obicei,zi cu zi;astfel trecu o gramada de timp de gand ei erau
altceva.Cu toata despartirea de cei dragi,n-am putea spune ca erau nenorociti«Gama
sentimentelor omenesti(deoarece indiferent de cum sunt,intotdeauna vor avea sentimente
omenesti)este astfel acordata ca daca o lovitura brusca nu-ti rupe dintr-o data toate coardele,ii
raman intotdeauna cateva care sa armonizeze.Asa erau ei,copiii mei,niste stanci
invicibile,pedinauntru parfumate si calde«

-Carlisle!Esti bine?

-Da Edward«sunt bine.i-am raspuns un pic aerian.Ce s-a intamplat?Le-ai dus pe fete deja?

-Mda«Carlisle«ce se intampla cu ea«ce poate fi?Tu esti singurul care poate sti«

-Of,Edward«situatia poate lua o intosatura groaznica«Inainte sa vina aici,a mai avut un sir de
imagini.A vazut niste litere«un cuvant«il lasam sa-mi citeasca gandurile«

-Nu se poate«Crezi ca«.?

-Mda«Edward!Asta e problema«Volturii au nevoie de putere«nu se multumesc doar cu


atat.Cauta in disperare fiinte,vampiri,in cazul nostru un semivampir,vulnerabile,nesigure,dar
puternice,atragandu-i si manipulandu-i«Trebuie neaparat sa o avertizam«dar intr-un fel
deosebit«s-o facem sa se controleze«si mai ales sa stie ca siguranta este singurul lucru care o
poate invada«

-Dar inca nu suntem siguri ca a vazut asta«

-Nu ,dar,suntem siguri de sentimentul pe care l-a avut in acel moment«asta explica multe«.O
siiii«Edward«trebuie sa ai mare grija de Bella«nu stim niciodata«

-O sa am grija de amandoua«nu trebuie sa-mi spui asta«Am sa fac tot posibilul sa-i pot
patrunde in minte«

-Las-o pe Nicole si in seama mea«e mai rebela si trebuie s-o facem sa inteleaga si sa asimilez
incetul cu incetul«

-Da«ai dreptate«Ei pot fi printre noi acum«spunea privind in adancul padurii«Pot fi aici si
ne pot controla daca ar fi aici«deoarece,inca nu pot auzi nici un gand«

-Si daca-r fi acici«Te blocheaza«Sa schimbam subiectul«ii spuneam eu de fapt voind sa


aflu cat mai multe.

-Ce schimbare la Rose«

-Da,chiar sunt curios!Spune-mi la ce se gandeste!Ce a facut-o sa se schimbe atata,in bine!?

-Hm«a spus surazand«Poveste lui Nicole a impresionat-o.Stiu ca nu pare credibil,dar asa


este.Sentimentele ei sunt inexplicabile.Simte ca ea o va intelege.Simte ca ele
doua,impreuna,formeaza ceva«

-Cand mi-ati povestit de ea am fost«am fost«nu stiu«marcata«de ceva bun«Imi e dor de


mine,de omul care am fost odata,iar atunci cand am vazut-o,semnul acela marcat a crescut si a
inflorit«mai este ceva..doar noi putem sti«oamenii nu pot«mai are ceva«spunea Rose
ivindu-se din intuneric,cu ochii stralucind mai sa lacrimeze,lasandu-si chipul magaiat de lumina
lunii.

-Si ea si Bella sunt puternice«au daruri neavute de nimeni,unice,fascinante,iar acestea


imbinate cu veninul poate fi ceva bun«mai apoi«ceva rau«

-Dar noi nu o vom lasa sa sufere!O vom ajuta!Spunea iubita mea Esme prinzandu-ma de
mana«.

-O vom ajuta,si LE vom ajuta de fapt!Ce e aici?Reuniune fara mine?Spunea Emmet«

-Se pare,Edward ca nu am avut o discutie privata«i-am spus razand.

Deodata Alice si Jasper erau si ei prezenti.

-E sora mea!Si ea si Bella«.nu le voi lasa niciodata«Si mai ales acum«cand este posibil,sau
mai mult ca posibil,ca Volturii sa fie aici«Imi apar viziuni banale,fara noima«cand noi de fapt
simtim ca va urma ceva«cineva ma blocheaza«

Ii priveam pe toti«Pe chipul lui Edward se vedea marea dragoste pentru Bella,dragoste care
nu va fi strapunsa niciodata de nimic,simteam asta;pe chipul celorlalti ambitia«Stiam cu totii ce
aveam de facut«curand avea sa urmeze o lupta«



Lucruri bizare

Simteam o caldura foarte placuta pe fata mea.M-am ridicat lenesa din pat scuturandu-mi
membrele amortite de atata somn si am tras perdeaua la o parte lasand razele soarelui matinal sa-
mi lumineze camera«Priveam pe geam zambind in sinea mea«era una din putinele zile in care
soarele incalzea oraselul Forks,de obicei umbrit de atata ceata si ploaie.Avea sa fie o zi
frumoasa.

M-am indreptat spre dulap fericita ca astazi o sa port haine mai lejere«uram sa fiu
infofolita«Ce sa spun«Cat m-am chinuit pana am reusit sa deschid nenorocita de usa a
dulapului«Era impinsa mai inauntru decat era nevoie«Am tras de ea,dar fara
speranta.Aseara,am impins usa prea tare deoarece era incapatanata atat la inchis cat si la
deschis«´Pffffffff«exasperant.Te crezi mai desteapta,ai?´I-am tras un picior siiii«POC«a
cazut pe jos provocand un zgomot asurzitor.

-Auuuuuuuu,firar sa fie!A naibii usa!Mi-a cazut pe piciorrrrr!am spus printre dinti in timp ce
saream intr-un picior prin toata camera.

Dup ace s-a mai calmat durerea mi-am luat hainele cu care aveam de gand sa ma imbrac
uitandu-ma cu scarba la dulap.M-am asezat pe pat si am deschis sertarul noptierei«Cautam
jurnalul meu cu coperti cartonate,negre,cu modele florale galbene si cu vreo trei sute de file.L-
am rasfoit incepand sa rad in hohote«intotdeauna ma amuzam cand vedeam ce puteam sa scriu
cand eram mai mica«N-am mai scris de cateva saptamani«Acum voiam sa fac ceva mai
deosebit,cum ar fi«sa desenez ceea ce am simtit zilele acestea in loc scriu«era o idée buna.Mi-
am luat carbunele si am inceput sa schitez chipurile familiei Cullen,spirale,diferite modele
folosind culorile complementare,culori cromatice despre care invatasem atata timp pentru a
ajunge la nivelul acesta ridicat in ale artei«Imi iesise exact ce voiam«Desenul imi ilustra
perfect sentimentele«Mi-am admirat schita de la departare inclinand capul pe o parte si pe
alta.Wow!Era mai bine ca niciodata!

Era vremea micului dejun«stomacul era cel mai bun informator«

Am deschis usa«vocea neobisnuit de agitata a Bellei,m-a facut sa ma opresc brusc:

-Charl«Tata!Tu iti dai seama despre cat de «de«nenorocita e situatia?!spunea


³nenorocita´incepand sa planga agitata«cu siguranta era ceva serios.´Daca i-a spus lui Charl
despre toate incidentele din aceste zile?Daca simtea nevoia sa-I spua unuia dintre parinti
lucrurile acelea umbrite de o mantie neagra care nu putea fi data la o parte si care ii macina
sufletul?´M-am crispat la gandul ca Charl ar sti despre vampiri si toate chestiile«e foarte ciudat
«seara sa te bagi linistit in pat,iar a doua zi descoperi ca traiesti intr-un basm cu toate
personajele fictive,careeeee«se dovedesc a nu fi fictive.

Am inghitit in sec si am coborat scarile cu pasi apasati facandu-mi auzita prezenta,fiindu-mi


parca frica ca ei sa mai continuie acea discutie«Charlie si-a ridicat speriat privirea spre mine
mai apoi prefandu-se ca totul este in regula cu o grimasa pe fata«Bella la fel«si-a intors capul
pe jumatate,si-a sters repede lacrimile incercand sa se relaxeze«ascundeau ceva«

-S-a intamplat ceva?

-De ce spui asta?Ce ar putea sa se intample?spunea Bella fiindui parka frica de faptul ca as
putea sti acel ceva despre care vorbeau ei mai inainte.

-Nu stiu«sunteti agitati,va comportati ciudat«

Cu tarziu i-am vazut fata Bellei«Era pur si simplu distrusa!M-a trecut un fior.Avea o voce
Sparta,era palida la fata «ce sa mai«acum zici ca era in concurenta cu Jasper«ceva de
genu¶«ia sa vedem«care sufera mai mult?!

Am inceput sa caut motivele pentru care era asa«m-am gandit la o eventuala despartire de
Edward«darn nu!Daca era asta se manifesta altfel«M-am uitat la Charl care avea aceeasi
expresie distrusa si tematoare«

-Sunteti bine?E ceva ce nu stiu«?

Au facut un schimb de priviri triste«

-Nimic«

Nimic?Atat aveau de spus?Initial am vrut sa continui interogatoriul,dar mi-am dat seama de


ezitarea lor asa ca m-am hotarat sa aflu ce se intampla pe parcurs«Am ocupat un loc la masa
luand chipul de persoana fercita,normala,eu de fapt fiind cu mintea total activa si cu garda sus
gata,parka,sa primesc o lovitura«

-Ce vrei sa mananci?Iti pregatesc ceva?

-A,nu«nu e nevoie«mananc cereale cu lapte.Tata?

-Da?Mi-a raspuns interrupt din abaterea lui in timp ce privea pe fereastra.

-S-a intamplat ceva«


A facut ochii mari si si-a oprit respiratia«

-«cu dulapul«

-Aaaa.a rasuflat usurat«.Ce s-a intamplat cu dulapul?

-A cazut usa«

-O«rezolv asta«

Nu ma asteptam la asta«imediat a urcat scarile direct la mine in camera bucurat de faptul ca


avea un motiv pentru care sa evadeze de acolo«M-am intors spre Bella zambindu-i.

-Deci?Ce facem azi Bells?E sambata«


-Eu sunt obosita«
-De ce?N-ai dormit bine?
-Cam asa ceva«
-Bine«cum vrei tu,dar mi-ar place sa mai petrecem timp impreuna«
S-a intors cu lacrimi in ochi si s-a agatat de gatul meu.
-Si eu«vom petrece«stiii?«esti sora perfecta pentru ine«.sa nu uiti ca te iubesc cel mai
mult«imi spunea incepand sa tremure de plans.Am imbratisat-o strans simtindu-mi ochii
umezi«
-Nu am nici un motiv pentru care m-as indoi de acest lucru«ce s-a intamplat?««..
-Zi-mi!Ar exista ceva pe lume care ar putea san e desparta?
-Of,Bella!Ce e cu intrebarea asta?NU!Nu exista lucru sau fiinta pe lumea asta care ar putea sa
ne desparta!Cum poti sa crezi asa ceva?Si eu te iubesc!«Cel mai mult!Doar esti sora mea!La
naiba!Ce e cu comportamentul asta?
«Vorbele incepeau sa-mi curga cu agitatie«Peste cateva secunde plangeam amandoua in
hohote«.A inspirat adanc si mi-a dat drumul din stransoare,frecandu-si ochii si zambind larg.
-Ce sa fie?Am intrat intr-o depresie«atata tot.Se mai itampla«
-Mda«
Ce sa mai zici«era o explicatie fireasca pentru cineva care nu o cunostea asa cum o faceam
eu.
-Deci,nu ai de gand sa iesi nu?
-Mmmm nu«
-OK.Eu da.Sper ca nut e superi«
-No problem.

$   %!  &



Am deschis repede usa si am iestit afara cu un zambet mare pe fata.

-Daaaa..Asa mai zic si eu«In sfarsit aer curat.

Initial,am vrut sa o iau prin padure insa avand in vedere ce creaturi ne putea oferi mama
natura«.chiar imi era frica..Asa ca am luat-o pa marginea drumului,pe jos bineinteles,cecetand
cu privirea fiecare tufa suspecta.

Vedeam pe dupa copaci tot felul de umbre«

³Phoai,dar ce?! Mai nou am vedenii?´am pufnit nervoasa si mi-am infipt mainile in
buzunar.Nici nu stiam incotro mergeam..´Eh«tinem marginea drumului«´
Incepea sa se innoreze.Ceata,tipica,din Forks se indesea tot mai tare.

³Halal zi cu soare..´

Tocmai treceam prin fata drmului care ducea catre casa Cullen.M-am oprit«Mi-am ingustat
ochii si am ramas cu expresie nesemnificativa pe fata.Ce ciudat.Printre niste copaci ii puteam
vedea pe Edward si Emmet in pozitie de atac in fata lor aflandu-se Jacke,Sam siiii«un
lup«hmmm«ce cauta un lup langa ei???!!!Mi-am adus aminte ca si eu am fost salvata tot de un
lup.Ceva trebuia sa se lege.Se parea ca azi era ziua lucrurilor bizare.Fiecare moment reprezenta
un puzzel,dar«

-Hei! Opritiva!am zbierat cu putere cand l¶am vazut pe Emmet cum se napusteste asupra lui
Jacke care era«

-Ce naiba voi nu ma mirositi,nu simtiti ca sunt a«.ici«

«Am ramas cu gura cascata.In sfarsit aveam o expresie potrivita cu ceea ce vedeam.Am
inghitit in sec rotindu-mi privirea pe pamant dezorientata.Am inchis ochii strans.

³Ce te miri asa!´Ma certam pe mine insami.´Nu vezi?Traiesti intr-o lumeme paralela cu cea
care e reprezentata de cuvantul NORMAL.Nu mai visa si accepta realitatea!Nu te mai lasa in
halul asta de surprinsa de «de«´

Convorbirea cu mine la persoana a treia nu mai avea efect in a ma calma.Mi-am frecat ochii
umeziti de frustrare si indignare.Si de ce toate astea?

Edward s-a ridicat in pozitie de drepti privindu-ma nesigur.

Cu greu,mi-am smuls cuvintele«

-Ce mod de a afla«am ras revenind mai apoi la expresia scarbita careia nu-I gaseam rostul.

Lupul acela ruginiu,care de fapt era Jacke,o Doamne chiar era Jacke,si-a lasat privirea in
pamant si a zbughit-o printre copaci.L-am privit pe Sam carandu-i niste cuvint,orice cuvinte,in
schimb.

Celalalt lup a fugit spre sosea.

-Nu cu mine trebuie sa vorbesti!a spus Sam nervos in timp ce-si capata forma de felina cu mare
usurinta «A plecat si el.

Am oftat adanc inabusindu-mi un sentiment ciudat si m-am intors.Emmet nu mai era«

-Nu mi-ati simtit mirosul?

-Ciudat,darrrr nu!

Am inceput sa rad obosita,parca,spunandu-i lui Edward:

-Ce situatie.Chiar nu am gandeam«

-Si cate urmeaza«


-A?

-Nu nimic«

Oare stia motivul comportarii ciudate a lui Charl si Bella de azi?

-Ce..

-Nu aici gasesti raspunsurile«mi-a taiat cuvantul privind in gol cu suferinta.

-Sti«am impresia ca nicaieri nu gasesc raspunsurile«si sunt atatea!De ce atatea secrete?De ce


atata mister?Si toate fata de mine«

-Nu crezi ca poate e mai bine asa?

-NU!i-am raspuns taios si raspicat.

A oftat indreptandu-se spre sosea.

-Unde te duci?

-La Bella.

³Asa da..´

M-am trantit pe jos rezemandu-ma de trunchiul unui brad.Priveam in sus«spre cer«Mi-am


muscat buza cu frustrare si am zbughit-o dintr-o data in partea in care o luase Jacke.Alergam cat
de repede puteam.

-Unde esti?Nu te ascunde!Trebuie sa vorbim!Nu mai axista secrete!´sper..´.

M-am oprit brusc sperand sa aud un raspuns«nimic«

Am inceput sa respir greoi si nervos.

-Jacke!!!!Raspunde-mi odata!

-Aici sunt.Mi-a raspuns stramband din gura si ivinduse fara tricou din spatele unui copac.Nu ma
mai atragea nimic«

A venit spre mine cu capul lasat in pamant mai aproape decat trebuia«M-am tras inapoi in
timp ce el zambea la adresa gestului meu continuand sa ramana cu privirea in pamant.

-Mda«Dupa cum vezi nu esti inconjurata doar de viermi reci«spunea razand draceste si foarte
relaxat.Acum aaaaa«va trebui sa alegi.Susotea cu o spranceana ridicata si cu o expresie
fitoasa.Bleah«uram asta.

-Ba nu!Nu am sa aleg.Daca voi nu va intelegeti bine asta nu insemna ca«

-Trebuie sa alegi!

-Am spus nu!Si,la naiba,nu ma mai intrerupe!Eu sunt neutra ,clar?


A aprobat din cap cu ochii mari de parca zicea ³da sefa´ razand zgomotos.

-Sunt in ambele tabere.Si chiar am sa unesc aceste tabere deoarece«am continuat moale si
profund«deoarece in aceste tabere sunt persoanele dragi mie intre care nu pot face diferenta«

In momentul acela Jacke si-a intors capul pe jumatate cu ochii stransi revenind indiferent:
-Pai va trebui!Desi«nu prea incape indoiala de are parte esti«

Fierbeam in suc propriu«

-Ahhh«esti imposibil!Cat egoism!N-ai leac!

Se uita la mine cu maxilarul inclestat:


-Ce sa-i faci«ma zbat sa-i fac fata!

-Vaiiiiiii!Esti un«.un«

-Ce sunt«?

Pana de inspiratie«

-«un dingo ploat!Da,asta esti!Un dingo ploat!

Ma privea cu o spranceana ridicata.La acea replica patetica am izbucnit amndoi in niste hohote
de ras!«

-Hai sa nu stricam prietenia«ii spuneam revenind la tonul serios.

-Imi pare rau«Si da«Sa nu stricam«.p r i e t e n i a.

..Spunea acel cuvan silabisit si apasat«

-Te conduc acasa.

-De unde sti ca vreau acasa«i-am raspuns cu umor.

-Trebuie«Mi-a spus facandu-mi cu ochiul.

-Poate ca nu vreau sa ma plimb cu un lup«

-Aha«.nu mai e dingo ploat«acum e lup!

-Pardon,varcolac!

Am inceput sa radem la propriile glume bune slava Domnului pentru ca aveam nevoie«

'( )""! !

Povesteam banalitati in timp ce invarteam pietricelele de pe drum cu varful papucului.Ca


deobicei,mi-am schimbat brusc expresia«patetic.Problema era ca imi amintisem de
experientele nu prea dorite de astazi.
-Helo!Pamantul catre Nic!Sunteti pe luna sau pe pamant,domnsoara?

-A?Scuze«Ce spuneai?

-Ce s-a intamplat?Adineauri radeam,ne simteam bine si ai devenit dintr-o data distanta.

Nu avea rost sa mint sau sa lungesc discursul«.nu avea sens«.

-Pai,azi s-au intamplat lucruri ciudate«

Si-a dres vocea:

-Ai dreptate si scuze!! Trebuia sa dau mai multa atentie lucrurilor care tocmai s-au
intamplat«sau mai degraba lucrurilor pe care tocmai le-ai aflat«Nu trebuia sa ma comport ca si
cum«

S-a oprit privindu-ma cu crispare cum imi dadeam amuzata ochii peste cap.

-Chiar nu asta voiam sa zic,ma rog«nu ca n-ar fi fost o lovitura surprinzatoare,darrr«Ce sa


mai.Mai lasa sit tu cuvantul ala ³scuze´!Credeam ca suntem prieteni«

-Ce?!Cum sa«

-«dar vad ca acest cuvant imi ia locul,i-am spus facandui cu ochiul.

A oftat usurat.

-Dar aaaaa«Despre ce voiai sa vorbesti?

-Bella si tata s-au comportat ciudat azi«

-Mai exact?

-Eh«.comportament nespecific lor«intelegi?


-Aha«

Oare si el stia ceva?Oareee«

Pff.Incepeam sa acuz pe toata lumea.Mai aveam un pic si ii reprosam ceva cu suspiciune si


frunzei care tocmai cazuse pe langa mine«Ceva de genul:´Mai,de ce aterizezi tocmai pe aici?De
ce tocmai pe langa mine?Hm«suspect.´

Mda«ce sa zic«din nou,patetic«Si oricum,stiam ca Jacke se simtea oarecum vinovat pentru


unele chestii si nu ar mai fi avut secrete fata de mine.Si daca ar fi avut«.expresia lui ma anunta.

Asteptam o perioada de gratie dominate de energie pozitiva pentru a-mi imprima un zambet pe
pietroiul ala de fata.Saracul Jacke ma privae incruntat cautandusi cuvintele potrivite pentru a ma
scoate din stres.
-Mai avem un pic si ajungem la tine acasa.Daca vrei mai putem ocoli«Asta numai daca iti este
inconfortabil sa mergi acasa«.stiu si eu«Dupa ce mi-ai spus ce s-a intamplat poate ca nu iti
face placere sa ajungi prea repede.Si oricum,stiu un drum foarte frumos

prin padure«

-Mda«.ai dreptate.Nu imi face placere sa ma simt atinsa de starea de melancolie a tatalui si a
surorii mele,dar nici nu vreau sa ocolesc adevarul;deci as prefera sa merg acasa«.Dar vreau sa
vi si tu!

-Eh«pai oricum veneam«mi-a spus chicotind.

-Hmm«Cam prea plin de el baiatul asta?Ups!Am zis baiat?Semi baiat«

-Sunt un caz mai special«

I-am scos limba amuzata.

Chimia dintre noi era mai mult decat evidenta.Nu stiu ce era«.o prietenie stransa si sincera sau
«.ceva mai mult decat o prietenie.

Iatane si in fata casei«.AVeam o fata de parka urma sa intru in casa groazei,tata si Bella fiind
personaje malefice.Trebuia sa schimb asta..

-Wow!Unde te grabesti asa?Doar nu vrei sa intri in casa asa,fara tricou«Ce va spune


tata?Poate te alegi cu una in cap in loc de bunvenit!Ce ar fi?!

-Mda!Ha!Nu prea placut!

Am bufnit in ras la gandul cum vor reactiona tata si Bellla cand il vor vedea fara tricou«

-Fug repede pana acasa«sa imi iau ceva pe mine.

-Cum?Sa sti ca n-am de gand sa intru inauntru fara tine«.siii«.iti dai seama cat va dura pana
vi inapoi?! Oooooooo,sau stai!Am uitat«Esti in curs de performare ca atlet«

I-am spus cu umor razand la propria gluma.Sa vi repede.Te astept.

L-am privit cum isi capata infatisarea de lup«.Am chicotit confuza oarecum,in sinea mea.Inca
ma simteam o straina in lumea in care traiam.Totul era preaaa«.dintr-o data ca sa spun
asa«Diminetile,ma trezeam zambind«mai apoi devenind crispata gandinduma la ziua
precedenta,la cate surprize imi adusese si mai ales de cate surprise voi mai avea parte«.fericite
sau nu«asta nu mai stiam..

M-am asezat pe o buturuga asteptandul pe Jacke.

-Gata!Sunt aici!

Am tresarit speriata cand a aparut ca o fantoma din padure insotit de un fosnait groaznic.
-Ok.M-ai speriat«Sa mergem.

Am intrat in casa muscandu-mi buza:

-Tata!Bells!Ce faceti mai?Stati in casa ca bursucii!

-Da da«dar imi spui si mie ce e cu tine la ora asta?ma intreba tata ivindu-se din bucatarie cu
doza de bere in mana.Era alb la fata«.nu ca era ceva nou,dar era prins,parka,in propria agonie«

-O,buna Jacob!Nu te-am vazut.Ce mai faci?

Si Jacke i-a observat schimbarea:

-Pai m-am gandit sa va vizitez.Tocmai am fost la o plimbare cu Nic«Voi?Bella?

-Da,apropo,tata,unde e Bella?

-Este cu Edward.

Am rasuflat usurata.Cu siguranat Edward ii va alunga starea aceea de masochism.

-Jacke,vreau sa discutam ceva in legatura cu camioneta tatalui tau.Nu raspunde la telefon.

-A,pai in ultimul timp tot pleaca«spunea ezitand..dar te pot lamuri in legatura cu motorul
acela.Nu e nimic cmplicat.

Mi-am dat ochii peste cap:

-Ok,baieti.Va las cu ale voastre.Nu am ce cauta aici«

-Si ce faci?m-a intrebat Charl ingrijorat.

-Pai nu prea stiu«.ma duc sus«

Urcam scarile tarandu-mi picioarele dupa mine alene.Chiar nu stiam ce sa fac.Oricum,de un


lucru eram sigura«Nu aveam de gand sa-mi ingramadesc din nou mintea cu descoperirea
marelui mister din casa Swan.

«A«Cititul.Cu asta chiar ma destindeam.

M-am dus la tata in camera direct spre biblioteca.Punct ochit punct lovit. Stateam cu mana
intinsa stramband din nas.Trebuia,de data aceasta,sa aleg ceva total opus starii mele de
spirit.Cum ar fi«un roman de Thomas Mann.Foarte potrivita alegere.Mai citisem multe romane
scrise de el.Dar unde putea fi?

Cautam disperata sectiunea romane de Thomas Mann.Eram ca intr-o librarie uriasa.

«Probabil era la Bella.Si ea citea mult.

Of!Chiar aveam nevoie de o carte buna!


Ne dorind sa ma dau batuta,am inceput sa scormonesc fiecare raft,carte cu carte.Zeci de feluri
de carti mi-au trecut prin mana in acel moment,mai tarziu zacand intr-un morman pe jos,lanaga
biblioteca.

Cand am ajuns la ultimul raft,au cazut niste acte dintre carti.Am ramas putin crispata«Charl nu
avea obiceiul sa inventeze locatii secrete pentru actele sale.Cel putin nu secrete fata de noi
doua.M-am gandit ca ar trebui sa fie ceva special«.Dar in acelasi timp mi-a trecut prin minte
ideea ca ar putea avea legatura cu comportarea ciudata de azi.Tensiunea incepea sa creasca«Nu
mai rezistam!

³Offf.Trebuie sa vad ce e aici!Poate explica multe«´

Cu respiratia apasata si inghitind in sec,am deschis acel plic.Mi-am strans ochii.

³O,haide! Curaj!´

Am citit primul rand«Parea sa fie ceva serios.Ceva asemanator unui certificat.Si parea sa aiba
legatura cu familia Swan,familia mea«.cuuuuuuu«mine?????!!!!!!

Imi era scris numele intreg:Nicole Swan«mai apoi numele tatei,numele mamei siiiii«numele
unui cuplu strain mie«.

«Ceea ce a urmat nu a fost deloc in favoarea ridicarii calmului sau a bunei dispozitie.Cuvintele
erau fatale!Ucigatoare!«Mi-am pus mana la gura incepand sa tremur de plans.Niciodata nu mai
avusesem un astfel de sentiment«.Simteam cum ard.Am scapat foaia din mana si am strans
ochii cu putere mai apoi redeschizandui,sperand sa vad altceva pe acea foaie.In zadar«aceleasi
propozitii de careee«de care«atarna fericirea zilelor si clipelor din viata mea.

«Lacrimile curgeau siroaie.Nu mai puteam crede ca era un vis«Aveam sufletul otravit.Nu mai
eram acea persoana naiva care isi lasa sentimentele in voia imprejurarilor«Mai tarziu plangeam
cu sughituri«.Cum putea viata sa fie atat de amara? De ce trebuia ca eu sa ma simt in plus pe
acest Pamant? Ma simteam ca o bila neagra,mare,deformata,injectata cu un ser al agoniei si al
nedorintei de a mai trai,intre multimea de bile albe,fine,luminoase«

«Am inspirat adanc,mai apoi ramanand nemiscata,in genunchi cu foaia in mana,fixand cu


privirea adancul padurii care intotdeauna rapea partea vampirica din mine«Nu mai avea rost sa
stau prinsa in acea stramtoare,prinsa fara a ma zbate sa scap.Trebuia sa lupt.Sa lupt pentru
aflarea adevarului ,oarecum,din gura lui Charl si a Bellei.Sa lupt pentru ceva mai bun in
viitor;pentru ceva lipsit de minciuni«pentru o lume dominata de clipe dedicate fericirii
mele«Nu voiam decat sa fiu fericita«Insa,acum nu se putea.Trebuia sa infrunt cruda realitate«

Da!Acesta era motivul comportarii bizarre«

Pfff«acum intelegeam de ce era o diferenta atat de mica intre varsta mea si varsta Bellei.Doar
cateva luni.Trebuia sa fie o diferenta de cel putin un an!«Mi-am scuturat capul lasand ura si
sentimental de razbunare sa ma invadeze.Am strans nenorocita de foaie in mana si am apasat tare
clanta trantind mai apoi usa dupa mine.

Auzind zgomotul,Jacke a iesit din bucatarie.Ma privea speriat.Mi se citea ura si dorinta de nu a
mai fi, in ochi.

-Unde e tata?l-am intrebat apasat.


³Tata«hm«.Cum suna TATA´

-Este afara cu Bella,Edward si Carlisle.Nic,esti bine?

-Nu te apropia!l-am amenintat zbierand la el.

In acel moment a intrat si Charlie Swan cu ceilalti.Vazndu-mi foaia aceea in mana s-a
dezechilibrat palid.

-Asta era,nu?

-De unde ai aia?m-a intrebat Bella plangand.Ce e aia?

Am inceput sa plang si eu:

-Cum m-ati putut minti in halul asta?E ceva«ceva inuman!

-Of,Nic!Credeai ca pot spune asta cu usurinta?

-Fara pretexte!Nu aveti scuza!Nici tu nici ea!«Ce e?Nu va holbati asa la mine!m-am apropiat
distrusa de Charl si Bella.Va dati seama?Nu va mai pot spune tata,nu va mai pot spune
soro!«m-am intors radicand capul si aruncand cuvintele:

Nu ii mai pot spune mama!

-Imi spune naibii cineva ce se intampla aici?

-«de ce?Pentru ca nu e!Nu sunteti!

-Te rog,Nic!Nu imi face asta!Te iubesc cel mai mult!


-GATA!Aici scrie clar!Aici sub toate aceste date nenorocite!:³CERTIFICAT DE ADOPTIE´
«.am spus incet lasand hohotele de plans sa ma acopere«am cazut in genunchi
paralizata«.Imagini«.veneau multe,clare,distrugatoare«.mintea imi era invadata de
intunerci«.aceleasi litere«.
-Nuuuuuuuu!Nu din nou!strigam sfasietor.
Carlisle si Charl s-au repezit sa ma ridice.I-am impins cat de tare am putut incercand sa fug pe
scari«..
«.M-am prins cu mainile de cap«.Tipam de durere«cea mai mare durerea sufleteasca«
«In acel moment de slabiciune maxima,Edward a reusit sa-mi patrunda in minte.
L-a privit pe Carlisle,indurerat.
-Volturii«.a susotit.

( !  !

Zaceam incolacita pe jos«.Urmau tipete in acele imagini«Incercam sa-mi deschid ochii dar nu
puteam«Totul era negru«Daca imaginile si sunetele nu se calmau,nu stiam ce se va
intampla..Il auzeam pe Charl cum zbiera la toata lumea intrebandui ce se intampla,mai ales la
Carlisle care nu il lasa sa ma atinga.Nici eu nu voiam asta.Aveam reflexe nebanuite«

S-a oprit«totul era calm..Am deschis ochii si le priveam chipurile speriate prin ceata de atata
plans.Era liniste;nimeni nu spunea nimic.Se auzea doar respiratia mea apasata.
Ma intrebam ce e bine de facut«Simteam ca viata imi e ruinata«ca nu mai am pentru ce
saaaaaaaaa«sa-mi plang de mila acolo«.Dar de fapt«nu puteam sa urasc persoanele care au
fost mereu alaturi de mine,care m-au sustinut in orice si care m-au indreptat pe drumul cel bun.O
iubeam atat pe Bella cat sip e tata si mama«Oricat de nervoasa si dominata de o dorinta de
razbunare eram ii iubeam cel mai mult pe lume.

Ca de obicei,nu stiam ce vreau..Am incercat sa ma ridic,dar toate ma dureau.Charl si Jacke au


venit sa ma ajute.M-am lasat atinsa de amandoi chiar daca,logic,nu trebuia deoarece,luand in
considerare cele intamplate nu prea exista loc de sentimente de fericire sau ceva de genul.

I-am privit pentru a doua oara si am lasat privirea in pamant urcand scarile,dar de aceasta data
fara lacrimi in ochi«Eram secata de atata suferinta.

Fara sa privesc in jur m-am bagat direct in pat.Sufletul imi era gol«Pluteam undeva departe de
realitate.Mintea refuza sa ramana in miezul problemei pentru a remedia situatia.Eram atat de
indiferenta!«Doar,jos,in locul in care ma transformasem intr-o epava,ceilalti se certau«Cel
putin tata care zbiera la toata lumea,ceilalti tacand.

Traiam,parca,drama unui copil,care suferea in tacere in camera sa,iar cei dragi lui ruinau
legaturile familiare.

Chiar daca eram indiferenta,mintea inregistra conversatia aprinsa de jos.Cu greu,am adormit«

Partea a2a

In dimineata aceea am fost trezita de alarma unei masini de politie care se oprise in fata casei
noastre.Cand m-am ridicat din pat,m-am oprit brusc.M-a lovit o greata puternica.Aveam gura
uscata si ochii rosii.Amintindu-mi cu greutate si indignare ce se intamplase ieri,am luat o gura de
apa din paharul de pe noptiera«.

Cu capul aplecat intr-o parte,priveam prin paharul cu apa incercand sa reiau fiecare moment
tulburator de ieri«Asa era lumea in care traiam acum:un agvariu urias,plin cu apa,in care eu
eram prinsa neputand sa respir.

Am lasat paharul si m-am dus la fereastra.Erau o multime de masini de politie,politisti printre


care si tata«Toata lumea era foarte agitata.Initial,am vrut sa merg sa vad ce se intampla,dar am
strambat nasul la ideea ca voi da nas in nas cu Charl.

Am inceput sa fac sarituri in inaltime pentru a vedea mai clar ce se intampla«Cu greu am
vazut pe cineva lesinat in mislocul multimii de oameni speriati«O persoana cu un par
lung,castaniu«se auzeau plansete de copil.

Disperata m-am gandit ca acea persoana era Bella deoarece asemanarea era izbitoare. Am
zbughit-o afara facandu-mi loc printre multime.

-Bella!

Cand m-a vazut tata,s-a oprit din conversatia serioasa cu acel politist.M-a privit neincrezator si
distrus.Mi-am intors repede privirea catre acea persoana care credeam ca e Bella.Tremuram
toata.Charl a venit si mi-a pus man ape umar:
-Nic,nu e Bella!mi-a spus incercand sa para calm,dar albindu-se la fata in timp ce se uita la acea
fata.

M-am tras de sub mana lui vizibil si m-am indreptat catre un colt din care ii puteam vedea chipul
acelei personae«.Am ramas nemiscata.Inima incepea sa imi bata din ce in ce mai tare«Era alba
la fata,avea ochii deschisi«asta m-a tulburat extraordinar de tare.Priveam acei ochi albastri si
lipsiti de viata,dar cu o oarecare urma de suferinta,iar ei la randul lor ma fixau grozav de
infricosator.Un suspin bland mi-a scapat in timp ce ma asezam pe jos.

-Nu a fost vina mea!S-a bagat in fata masinii,nu am avut ce sa fac!spunea nenorocitul de sofer
care omorase acel inger de fata in timp ce se zbatea in mainile politistilor.

Mi-am inclestat maxilarul,cuprinsa de o furie amenintatoare«.

«Deodata apare o fetita mica langa mine care mergea ca un zombie.Arata exact ca acea
fata«aceiasi ochi tristi si pierduti,un par castaniu si lung ce contura o expresie serioasa lipsita
de«Se aseaza langa mine.O priveam cu frica«

-Mami?intreba ea cu o voce subtire in timp ce privea ingerul de fata.

³Nu se poate asa ceva.´Mi-am spus in minte privind cadavrul,mai apoi fetita.

-Mamica mea?spunea ridicandu-se si indreptandu-se spre fata.

Cand Charl a vazut-o a luat-o de manuta ei mica si stravezie:


-Nu,micuto!Nu e voie acolo!

Fetita se zbatea in bratele tatalui meu incepand sa planga.

-E mamica mea!Mami,san nu pleci de langa mine,mamiiii!Lasa-ma sa ma duc la ea.Probabil ii


e frig«uite-te.Lasa-ma sa ma duc sa-I aduc geaca.E pe partea cealalta a drumului.Uite-o cum sta
acolo intinsa«Oare de ce?Mami!

Tata se chinuia sa o tina,sa o stapaneasca privindu-ma cu lacrimi in ochi.Mi-am pus mana la


gura,nemaisuportand situatia.Cum se putea asa ceva?Eram distrusa«Biata fetita«M-am
indreptat spre ei.Micuta se zbatea din ce in ce mai tare,plangand de iti rupea inima.

-Stai linistita,mama e bine!Ii zicea Charl.

M-am strecurat intre el si ea susotindu-I tatalui meu printre lacrimi:

-Crezi ca se rezolva ceva cu minciunile?Crezi ca nu stie adevarul?Crezi ca nu se simte oribil


stiind,cu siguranta stiind,ca este mintita?Il intrebam apasat reprosandui.

Am tras fetita spre mine,lasandu-ma in joss pre ea.Am luat-o in brate pentru a o calma.

-Linisteste-te«

M-a cuprins cu manutele ei mici..

-Te rog!Lasa-ma sa ma duc la mamica mea draga!O iubesc!


Am izbucnit in plans si i-am dat drumul.
-Nic,nu e voie«I-am facut un semn sa taca tatalui meu privind-o distrusa pe fetita cum fuge
spre mama ei«Nu mai puteam sa privesc«Amintrile incepeau sa se imbine cu prezentul«Se
infiripau legaturi oribil de dureroase«

Trecusera zece minute de cand nu mai priveam spre ele«

Mi-am intors capul speriata.Mama fetei era pe o targa in timp ce micuta statea nemiscata langa
ea.Venise momentul cel mai greu«Targa a fost luata«Mamica a fost luata de langa
ingeras«Imi muscam buza trmurand de plans.Trebuia sa ma adun pentru a o putea ajuta pe
fetita«.O priveam cum tinea mana intinsa in directia in care se indeparta targa«Ucigator«

-Cum te cheama?am intrebat-o incercand sa zambesc.Ma privea cu ochii ei mari«

-Eva«.Te rog!Sa nu ii lasi sa ma ia!

Imi spunea incolacindu-si manutele in jurul gatului meu.

-Pe cine,Eva?

-Pe domnii de la protectia copilului.

Simteam mii de cutite infipte in inima mea«.atata suferinta«

-Nu te va lua nimeni,iti promit!«.am ezitat putin siii«Ai vrea sa stai cu mine?

Ma privea speriata si cu chipul mai luminat.

-Nic,e timpul ca micuta sa plece«.

In momentul acela Eva mi-a strans mana implorandu-ma din priviri..

-Nu va pleca nicaieri,clar?

-Nic!mi-a spus privindu-ma trist.

-Nimic ta«.Nimic!Nu vreau sa aud absolut nimic!«L-am luat de mana tragandu-l mai incolo
sub privirea disperata a fetitei.

-Gabdeste-te la sufletelul acela mic care tocmai si-a pierdut mama«Gandeste-te la suferinta pe
care o poarta sip e care nu o poate arata«.Intr-un fel incep sa inteleg si eu ce inseamna san u ai
familie sti?

-Nu spune prostii!Mi-a reprosat cu duritate.Tu ai o familie1O familie care te iubeste enorm!

-E timpul ca fetita sa vina la centru,domnule serif Swan.

-Nu va pleca nicaieri!I-am spus acelui avocet fitos,privindu-mi tatal cu frustrare.Am


dori,amandoi,sa semnam actul de adoptie..
A facut ochii mari«

M-am uitat in ochii lui«Stiam ca il macina vinovatia si de aceea va semna«

Asa se si intamplase«Am semnat amandoi«.Stiu«Am profitat«dar acum o aveam aproape


pe micuta siii«chiar simteam nevoia«

-Nic?

-Da,Eva?

-Iti multumesc«Sti?Se vede pe chipul tau ca suferi«Vreau sa fi fericita.Te voi face


fericita,surioaro!

Ma topeam«Eva era o carte deschisa care imi trimitea un mesaj«

*!  

Ziua aceea a fost inexplicabil deee«ciudata,dar si deosebita.Am cunoscut ceva divin.Cand ma


uitam la ea vedeam ceea ce trebuia sa vad..ceea ce imi facea bine.

Au trecut cateva ore bune,iar eu inca ma holbam la picaturile de ploaie de pe geam.De


ce?Pai«priveam mai adanc in intamplarile petrecute«Priveam cu fericirea in acelea care i-au
pus o bariera depresiei sa puna stapanire pe mine«priveam cu neincredere si teama acele
intamplari care mi-au cladit propriul teren de lupta..o lupta tinuta cu instabilitatea si
suferinta.Infernul,intr-un singur cuvant.

M-am intrebtat spre oglinda impodobita cu poze de faimilie«Am oftat atrasa de nevoia de a
avea pe cineva langa mine.Cineva,adica vechea mea familie«fosta«Ahhhh.Ce se potrivea pana
la urma?

Ma priveam in sclipirea oclinzii,incercand sa vad adevarul din spatele minciunilor«La cat de


experimentata am fost,aveam impresia ca inca mai erau minciuni«si totodata un adevar de
descoperit.Mda«de fapt,asta era viata mea.Un ghemotoc de minciuni,de neintegrare si
nesiguranta«Ghemotoc deoarece eu vedeam universal meu ca fiind ceva ceva foarte mic«mic
si intunecos.

Ce tablou fericit si plin de perfectiune reprezenta chipul meu ciudat de schimbat,in centrul
oglinzii,cu o rama de poze de familie.Dar de fapt acea rama avea sa se intunece,ramanand in
centru doar reflectia unui suflet zdruncinat si gol«

Era vorba de chipul meu schimbat.Da!Eram atat de schimbata!Parul imi mai crescuse.Acum
avea o nuanta mai inchisa de saten.Ochii imi erau mai negrii si adanci,in mijloc cu o sclipire
licaitoare.Aveam tenul alb,de data asta fara cearcane,si buzele rosii aprinse«Toate astea iar eu
gandeam indifferent..

-E voie?m-a distras Bella care era la usa.De cand ma intreba ea daca are voie sa intre.Aaaa«
-Da..

Intra cu capul lasat,in pijama.Bella sa doarma pana la ora asta?

-Cum de ai dormit atata?

La auzirea acestei intrebari in care parea sa nu existe ura,si-a ridicat privirea vesela sperand ca
are o sansa«Spre deosebire de mine care mi-am intors capul«imi era oarecum mile de ea«Ea
reprezenta sufletul fericirii familiei noastre pentru mine.Simteam ca nu am motive pentru care sa
o urasc.M-am intors si i-am zambit.

-Am venit sa mai discutam cate ceva«Apropo,stiu toata intamplarea de azi dimineata.Mi-a
spus crispata.

-Mda«Siii«despre ce vorbim?

A venit,stangace cum e ea,pe pat chemandu-ma si pe mine.

-Niciodata nu mi-a stat in fire sa vorbesc mult«Sau alte lucruri inrudite.Dar acum,daca e
nevoie,am sa vorbesc pana imi pierd vocea«.ca sa ma ierti«

Uram cand isi cerea in halul asta scuze.Ma simteam atat de vinovata.Imi venea sa dau cu piciorul
intregului dezastru,sa iert pe toata lumea siii«Stai!Facusem asta deja!Am iertat pe toata
lumea;sufletul imi spunea.Inca mai eram nesigura pe mine?Nu!Nu mai trebuia.Sosise vremea sa
fac ce imi dicteaza inima.Asa era cel mai bine.

-Te-am iertat!Pe toti trei v-am iertat!Chiar daca nu as vrea,nu pot sta departe de voie,sau sa va
urasc.Nici gand.Voi sunteti familia mea.Ce zici?Lasam,incercam sa lasam totul la o parte?Sa nu
mai existe alta familie pentru mine.Nici san u se pomeneasca.Nu vreau sa aud nici o istorie a
nasterii mele de genul:´Dar,Nic,ei ti-au dat viata.´Nu!«´Deja o dau in telenovelisme.Sa scurtam
asta«´.Voi sunteti unica mea familie!

Logic,a urmat momentul in care amandoua,prostutele sentimentale,am dat frau liber lacrimilor
sin e-am imbratisat.Deci mai«Asta era ceva legat de samanta genetica«Chiar daca din punct de
vedere filozofic nu prea isi gaseau rostul asemanarile dintre noi,eu tot semanam cu Bells,Charl si
Renee.

Dupa ce s-au mai calmat spiritele,am trecut la discutii,amandoua zambarete.

-Ce face Eva?Ai vorbit cu ea?

In momentul acela a oftat surprinsa:

-Ce copil«Cred ca mai ai multe de aflat de la ea.

Eram sigura de asta«

-Siiii tat ace face?


-La sectie.

-Aha.Rezolva jegoasa problema.am raspuns stramband din nas«.tipic mie.


«

Am petrecut o ora de neuitat discutand ca fetele,ca surorile,dandu-ne oful una altuia.Asta era
ceva noua.Sa ne simtim bine noi doaua?Asta mai rar.Total opus firii«

Intr-un sfarsit Bella s-a dus la scoala,iar eu trebuia sa vorbesc cu micuta.

-Eva,unde esti?

-Aici,la televizor.

Am coborat pana jos si am privit-o uimita.Se uita la un documentar despre biologii


marini.Wow.Ce ciudat pentru un copil!
M-am asezat langa ea cu o spranceana ridicata.

-Te impresioneaza emisiunea?

-Da,e interesant.mi-a raspuns stand cu genunchii stransi la piept si cu ochii atintiti in televizor.

N-aveam ce face.Trebuia sa fac acelasi lucru deoarece imi doream extrem de mult sa o descopar
incetul cu incetul.Ce comportament ciudat pentru un copil care tocmai isi pierduse mama.Dar,de
unde aveam eu sa stiu?Parea foarte misterioasa«Probabil ca suferea in tecere asa cum
obisnuiam eu sa fac«.In orice caz,aveam de gand sa o scot din starea
aia.Phoaiiii«Incredibil!Nu isi lua ochii din televizor;nici macar atunci cand era o scarboasa
disectie de broaste.Bleah«

Incepeam sa adorm de plictiseala!Noroc cu publicitatea,pe care eu de fel nu o support,iata ca


acum s-a facut utila.S-a intors spre mine zambind trist.Am incercat cu greu sa ridic coltul
gurii,dar mi-a iesit cam prost acel zambet.Se vedea ca era o grimasa.

-Vrei sa povestim,nu?ma intreba relaxata lasandu-si capul pe spate si privind distanta intr-un
anumit punct pe tavan«undevaaa«spre cer«

Habar n-aveam ce sa-I spun«Imi era teama sa nu reactionez gresit.

-Aaaa«da!Sa povestim de unele de altele..i-am spus incepand sa rad la adresa umorului meu
ieftin,iar ea statea nemiscata«Iac«asta da umor ieftin.

-Mama era o persoana asa dulce«

O nu!Nu la asta voiam sa se ajung.Nu la suferinta,din nou!

-Intotdeauna era sincera.Fata de tatal meu care«a suspinat usor«care ne ura.

M-am crispat.

-De ce spui asta?Cum adica va ura?

-Da«Ne ura.De aceea a omorat-o.


Am inghitit in sec simtind cum mi se imprastie veninul in intrg corpul.N-am mai facut asta de la
ultima intamplare indignant de tulburatoare.Nu imi permiteam sa fac acum o criza,sa las sa iasa
vampirul din mine.Am strans perna«simteam ceva neobisnuit.Trebuia sa ma adun.

-Vrei sa spui ca nenorocitul care a dat peste ea cu masina era tatal tau?i-am spus printre dinti.

-Da«

Era vizibila frustrarea ei«nu ii placea subiectul«dar se vedea si ca nu voia sa-si uite mama;se
vedea ca se dorea ssa o aiba in minte in fiecare secunda.

-Sa schimbam subiectul«Vorbim alta data despre asta.Pana la urma trebuie lamurita si chestia
asta.

-Putem continua!«Cand mergeam la gradinita erau zile speciale pentru tataici.Legat de


felicitari si cadouri confectionate de noi.Dar tata nu venea niciodata.Acasa,cand voiam sa I le
dau,imi spunea ca e prea oboist sis a-l las in pace.Niciodata nu am simtit ca ma iubeste..spunea
toate astea cu lacrimi in ochi muscandu-si buza.

Ce situatie incredibila!Imi venea sa-l omor p0e nenorocitul ala!S-al fac sa sufere asa cum le-a
facut si el sa sufere pe fetele lui,de care trebuia sa aiba grija..

-Era beat«Deaia a dat cu masina peste mama«Dra stiu ca nu a fost doar el.

-Ce vrei sa spui?

A inceput sa tremure iesind de la subiect:

-Nu mai vreau«

-Da,scuze.Am promis ca vom vorbi alta data despre asta.Spune-mi despre tine!

³Oh,Doamne«´

A inghitit in sec si si-a sters lacrimile.

-Pai«pe mine de fapt nu ma cheama Eva«Adica ma cheama si asa dar numele meu este
Elizabeth.Elizabeth Eva Smith.La mami ii placea sa-mi spuna Eva.

-Oooo,asta e ceva nou?Si noi cum sa-ti spunem?

-Cum vreti«cum va place«

-Ma mai gandesc«i-am spus facandu-I cu ochiul.Si cati ani ai?


-10 ani.Sunt nascuta pe 13 Ianuarie.

Ce varsta fragila si totusi ce comportament«

(   "+ &

Stateam si o ascultam cu atentie.Vocea ei pitigaiata si dulce incepea sa prinda contur,sa prinda


fericire.Curand glumeam si ne simteam bine lasand mai in urma momentele proaste«
-«si cand a venit doamna profesoara de educatie fizica,Samy i-a dat cu mingea direct in
cap.Din greseala desigur.

Radeam amandoua cu gura pana la urechi.Ea amintindu-si haioasa intamplare,iar eu pentru ca


eram atat de amuzata de felul in care gesticula si vorbea.Era atat de haioasa!

-Deci«iti place sportul?

-Imi place baseball-ul.

-Aha«Mai stiu pe cineva.I-am spus chicotind.

-Si tie?Ce sport iti place?

-Pai«sa ma gandesc«

Am bufnit in ras la gandul ca raspunsul va fi´Nu imi place sportul´.

-Oooo.Nu se poate asa ceva!Cum sa nu-ti placa nici un sport?Mi-a reprosat energica trantindu-
mi o perna in fata.

-Asa deci!Vrei razboi,ai?

Si-a luat asa zisa pozitie de atac cu perna ridicata si razand zgomotos,dar in acelasi timp parca
auzeai niste cristale cazand pe gheata:
-Daaaa!Pentru ce ne luptam?!

-Jos cu sportul!

-Nuuuu!Traiasca sportul!

Si am inceput san e alergam prin toata casa cu pernele,zburand printre zecile de mii de fulgi
care pluteau in jurul nostru.Am marcat fiecare camera cu cate o cantitate insemnata de fulgi si in
acelasi timp marcata de o liniste in adncul careia,un suflet de o sinceritate pura,putea auzi urma
chicotelor vesele de care avea nevoie intreaga casa,sumbra in ultimul timp.

La sfarsit ne-am intins amandoua pe spate inconjurate de o plapuma alba de fulgi din pernele
³sfasiate´.Ne-am inchis ochii«era liniste«in intreg holul nu se auzeau decat respiratiile noastre
obosite de atata joaca.

-Mi-a placut!mi-a spus fericita.In sfarsit fericita«.Doar caaa«nu a castigat nimeni.

Ne-am intors fata in fata:

-Eh acum«Nu a castigat nimeni«darrrr,ne-am ales cu ceva mai special.

-A da?
-Ne-am simtit bine«

-Da!Chiar m-am simtit bine.spunea fiind parca mandra de ea ca putea sa depaseasca momentele
grele.Dar speram san u o loveasca iarasi vina«Sa se simta vinovata de faptul ca este fericita in
lipsa mamei sale«
³O nu,te rog!Ramai asa cum esti acuma!´

«Si asa era..Am petrecut intreaga dupamiaza manjindu-ne si mancand inghetata de


capsuni.Chiar am copt si prajituri in forma de mingi de baseball«asa, ca sa fie fericirea ei cat
mai complexa cu putinta.

La sfarsit,ne-am asezat cu fundul pe buffet gustand delicatesa,ma rog«asta trebuia sa fie,facuta


de noi.

-Mmmm,e chiar bun!

-Ale mele sunt mai bune decat ale tale.mi-a spus scotandu-mi limba.

-A da?Si care sunt ale tale?Ca nu imi amintesc sa fi avut un mod propriu de a le decora.

-Ba da.Uite-te.Mingilor mele le-am facut diferite fete.Ba se stramba,ba scoate limba«

I-am luat una din prajituri studiind-o pentru ai putea imita fata de clown prajit.

A inceput sa rada,din nou cu o asa pofta de ma facea sa rad si pe mine.

-Ma descurcam singura«Puteam sa rog pe cineva sa ma remorcheze.Nu trebuia s alas masina


acolo!

-Of,Bella«A ramas intepenita.Iti dai seama cat dura pana o scoteam de acolo?Si oricum«Ti s-
a intamplat ceva daca ai venit acasa impreuna cu tatal tau?
-Nu e vorba de asta.spunea Bella urcand nervoasa scarile si uitandu-se cu mirare la adresa
poftei noastre da ras.

Tata ne privea la fel.

-Asta e ceva nou!a spus fericit,mai apoi ramanand blocat cand s-a vazut inconjurat de fulgi si
perne rupte.

± Ce s-a intamplat aici?intreba surioara mea cu aceiasi expresie indiferenta ala Swan.

«Iar noi,bineinteles,am inceput sa radem cat mai zgomotos posibil«tata chiar era
incantat«pana ce l-au apucat stranuturile.

-Ok,cred ca ar fi cazul sa strangem pe aici.am spus amuzata.Pana strangem noi,va invitam sa


gustati acesteee«.m-am oprit si m-am uitat la Eva razand«acesteee prajituri.

Eu ma apuc de etaj tu fa pe aici,ok?i-am soptit.

Cand am urcat scarile i-am facut un semn lui Charl«Se intelegea«Daca i-a mai spus si Bella
despre ce era vorba totul era perfect«De ce nu?O familie perfecta«

In timp ce faceam curatenie in urma ³tornadei´,ma gandeam la tot felul de lucruri


positive.Incepeam sa devin foarte spontana«siii«o dadeam in mintea copiilor.Dar chiar ma
facea sa ma simt bine«Si atata timp cat eu eram ok«.totul era in regula.
Chestia tare era ca toata lumea isi dorea ca eu sa ma mentin pe o linie pozitiva,de la zero spre
dreapta nu spre stanga«A,spun asta nu ca as fi o ipocrita permanent preocupata de innoirea si
modernizarea reclamei personale.Sa fim seriosi!Eram cea mai potrivita in a spune NU
snobismului sau chestiilor de genul«

Toata lumea isi dorea ca eu sa fiu fericita deoarece,din totdeauna,aveam o uimitoare putere de
convingere si de controlare psihica,iar de cand puteam dispune si de partea aceea ³palida´ toatea
acestea erau in crestere si cei din jurul meu stiau asta.

«Ne facusem treaba«Totul era luna..Bella si tata bine indopati cu clowni prajiti«deci,totul era
perfect.M-am inchis din nou la mine in camera,desi imi doream sa pot face altceva,lasand-o pe
Eva sa se uite la documentarele ei extreme de stupide.

Eh..stiu stiu.Si eu studiam biologia,darrr sa zicem ca am ales asta intr-un moment tipic de
nesiguranta,dorin sa-mi urmez sora.Si chiar ma descurcam bine.Eu intotdeauna am avut medii
mari la toate materiile,si la acelea pe care nu le prea inghiteam«Ma descurcam cu biologia«

Am ramas intepenita in mijlocul camerei,cautand cu disperare o preocupare cat mai


neintalnita,caci la cat de ³copil de salon´ am fost in acele zile,am experimentat toate metodele
posibile de ati umple timpul.

Era trecut de ora sase dupamiaza.Deja era intuneric.

-Yeyyyy!Am gasit!am strigat entuziasmata si m-am tarat pe sub pat.Am cotrobait dupa lanterna
si mi-am cautat filele cartonate,acuarelel si tot setul de pictura.M-am intins pe mocheta si am
inceput sa combin pe fila toate imaginile mintale avute pana acum.Trebuia sa iasa ceva
serious;acum nu ma jucam«Si mai ales trebuia sa tin cont de cehsiile alea spuse de
Edward.Trebuia sa-I dau mai multe indicii lui Carlisle«sau de fapt«trebuia sa-mi dau mai
multe indicii mie.Habar n-aveam ce se intampla,habar n-aveam de logica intamplarlior.

Cand am terminat am privit desenul uimita.In sfarsit lucrurile se legau«Toate intamplarile


petrecute formau imposibilul punct de echilibru psihic de care aveam nevoie.Acum trebuia sa ii
arata rezultatul si altcuiva«

Din nou simteam o de[resie puternica«.Mda,nu se putea ca aceasta zi sa fie perfecta?

M-am gandit la ceva urat«Intotdeauna am fost de parere ca familia mea este perfecta,chiar si cu
micile defecte care si ele ii diferentiau(in sensul bun al cuvantului)de ceilalti.Deobicei ma
vedeam ca pe ceva in plus printre ei«Nu stiu«nu prea pot explica adevaratele sentimente«Iar
de cand cu aceste schimbari bruste si incredibil de negative,chiar simteam ca stric frumosul
tablou al familiei mele.Eram ratusca urata«Nu aveam ce cauta in acel cadru«

In fine«era vorba de o zi fericita,bunastare si toate cele ,nu?Ar trebui san u mai fiu asa
masochista si saaaaaa«ah«sa-l sun urgent pe Carlisle pentru ca nu mai resist sa stau asa fara
nici o ocupatie.Ma simt in plus pe acest pamant.

-Carlisle?

-Da Nic.Ce mai faci?

-Bine sin u prea bine«


-De ce?S-a intamplat ceva?

-A,nu.Nu e vorba de aia..

-Atunci?

-Problema e ca nu mai rezisttttt.Trebuie sa am o activitate cevaaa.Sa ma desfasor?Pot sa merg


la scoala?Zi ca daaa!

-Oh,in ce situatie ma pui.Nu este bines a te expui asa dintr-o data.Am mai vorbit«

-Poftim?Carlisle,eu nu mai stau acasa.O te rooooog.Sti bine ca fara aprobarea ta nici tata si nici
Bella nu ma vor lasa sa ies.i spuneam pitigaiat si trist«la propriu.

-Deci?

Se auzea doar o oftare adnca in telefon.´Ha!Vad ca merge´

-Chiar nu vreau sa am deaface cu o adolescenta rebela si libertine..Daca tu esti sigura pe


tine,asta e cel mai important,si daca sti ca poti rezista te poti duce la scoala.

-Yeyyyyyyyyyy!Esti cel mai tare!i-am strigat cu fericire in telefon.

Mda«Ma straduiesc.

-Oh,haide!Tot esti cel mai tare!Pupa-I pe toti de pe acolo!Papa,mai vorbim.

-Pa«Sa ai grija de tine.Edward si ceilalti o sa fie tot timpul pe langa tine.Deci sa stai linistita.

-OK.

Pai intr-un fel chiar avea dreptate.Oamenii,cica doatati cu ratiune si toate cele,erau ca factorii
de mediu.Exact ca la biologie.Distrug si mai ales profitnad de slabiciuni,ma fac sa erodez incetul
cu incetul.Dra uraaaa!Ieseam din casa!Asta era important.

-Yuhuuuu!Tata,Bella!Maine ma duc si eu la scoala am vorbit cu Carlisle a spus ca totul e in


regula sis a-l sunati ca sa va convingeti.le-am spus fara ca macar sat rag o gura de aer.
-Respira.
-Huuuu.Ok.Gata.Acum suna-l!
A luat telefonul si s-a dus in bucatarie cu obisnuita doza de bere in mana«in timp ce eu
topaiam fredonand un cantec«inteles doar de mine.
-Zici ca evadezi dintr-o cusca.Imi spunea Eva holbandu-se speriata pe dupa manerul
fotoliului«Macar Bella radea la adresa replicii.
-Hmmm.Ce faci?Te mai uiti la broaste gaurite?Iti place ai?ii spuneam incercand s-o cicalesc.
-Tu sa taci!Ce«Nici nu iti place sportul nici nimic.Esti o persoana foarte sedentara.imi spunea
pe un ton serios imitandu-l pe Einstein.
-Phoaii,ce copil!
-Ok«Maine sa te scoli devreme ai auzit?Nu vreau sat rag de tine..imi spunea Bells fericita ca
am sa o insotesc in sfarsit.
-Mda da.
Era logic ce urma.M-am dus in camera si mi-am pregatit toate cartile pentru a doua
zi.Temele?Oh Doamne.Numai eu stiu cat de bine m-am pregatit in tot acel timp de
lenevit.Urmau note maaaari!
Iar acum«Somn«
In dimineata urmatoare m-am trezit fara probleme!Eram atat de zglobie de ma miram si
eu.Parca eram in prima zi de scoala.
«Afara se auzea un clacson.
-Vin acum!am stigat cat de tare am putut.
-In sfarsit!Vtrei sa intarziem?
-Oh,Bella.E deabea jumate.
Drumul spre scoala nu fusese prea placut«Masina se zgaltaia permanent.
-Bai,ce are?A fost mai grava dde cat imi imaginam intepenirea aia«i-am spus razand.
-Nu,nu a fost grava1Si nu te lega de masina mea!imi spunea ofticata.
Si din nou in curtea liceului.
Toata lumea se holba spre masina noastra,incercand sa-si dea seama daca sunt eu..Mmm nu
suportam asta.
-De ce se holbeaza?Stiu ceva?
A chicotit«
-Ce e asa amuzant?
-Majoritatea profesorilor m-au intrebat de tine siii«N-am avut ce sa le spun.Ma intimidam pe
moment.
Am facut ochii mari.Sigur«.o gafa.
-Sii,Alice a fost nevoita sa preia cuvantul..
-Oooo.Tocmai Alice?i-am spus pufnind.
-Da.
-Dar de ce razi?
-Le-a spus ca ai fost la olimpiada de anul acesta din New Orleans.
M-am holbat cu gura cascata.
-Daaa..Dar n-avea ce sa spuna.Acum toti profesorii se asteapta sa fi un geniu.
³Cum?OLIMPIADA AIA?Alice inebunise«noroc ca am invatat.
Mi-am luat ghiozdanul facandu-I semn sa urcam fara sa incetinim un moment.Nu stiu daca
eram eu atat de somnoroasa incat san u vad,dar deodata un Mercedes gri metalizat imi taie calea
daramandu-ma.Cand s-a orpit masina un tip inalt,cu parul ciufulit darrrr frumos«.a coborat fiind
preset de priviri si barfe.
-A venit.Cat de bine poate arata.Jessie hai sa-l vezi!
-Ohhhh.
³Mamaaaa mea.Cat de patetic´
«SE indrepta spre mine zambind.

(%  , !!  - .

Stateam acolo,cazuta in mijlocul drumului si il priveam pe tipul ala cum venea spre mine.Parca il
asteptam.La acest gand am sarit imediat in picioare chiar cand el voise sa-mi dea mana.A facut o
mutra ciudata si a ramas nemiscat:
-Aaaaaa«Scuze«Am vrut sa ocolesc tomberonul ala nenorocit«Esti bine?imi spunea
cesticuland asa dragut.

-Da,sunt bine!i-am spus direct si apasat.


Chiar daca era nemaipomenit de dragutz ma enerva comportamentul lui partial fitos.Isi dadea
ochii peste cap aproape la fiecare cuvant.Si il priveam cu o spranceana ridicata dandu-I de inteles
ca nu imi prea place ce face«Eram alergica la genul asta de exteriorizari«Fite«Hmmm.Poate
ca eram exagerata,dar nu«Din moment ce eu nu eram o fitoasa si eram o adepta in a spune
lucrurile in fata,nu cred ca eram exagerata.Daca ceilalti asta credeau,sa fie sanatosi«Traim intr-
o lume libera la urma urmei.

Cred ca s-a prins de antipatia mea«

-Aaaa«OK.Siiii«ce ora ai?

M-am uitat dupa Bella si nu era«´of´.

-Engleza«

-Perfect!Adica«Si eu am tot engleza.Lasa-ma sa-ti iau geanta«Pentru a ma revansa.mi-a spus


adresandu-mi un zambet fermecator,atat de natural siii«era ceva de care,parca,aveai
nevoie..ceva care facea parte din rutina zilnica.Mi-am luat fortat privirea de pe el incercand sa
inteleg ceva«Ca deobicei expresia mea era total nepotrivita circumstantelor.Insa el«nimic.Nu
parea speriat.

-Deci?

-A.Ok.

Mi-a luat geanta si mi-a deschis usa de la intrare soptindu-mi prin par:
-Domnisoarele mai intai.

Am rosit.Cel putin asta simtesm.Sper san u fie asa vizibil.Desi toata lumea se holba,din nou,ca
la inceput,interminabil de lung si scarbos«

Odata ajunsi in sala de clasa,mi-a asezat geanta pe scaun intorcandu-se zambaret.Stai!De unde
stia el unde stau eu?

-Wow,dar cum de sti care e locul meu?

-Aaaa pai«Simplu.Acesta a fost singurul loc liber de cand am venit eu deci..

³Aha«ai scapat ieftin.Ca daca nuuu«erai inca un membru in raza inerogarii.Ha!´

Cand a intrat doamna Granger impreuna cu Angela care o ajuta cu niste fise,tipul,caci nu se
prezentase,s-a dus la locul lui si i-a zambit cuceritor profesoarei.O VAI!

Doamna Granger s-a imbujorat vizibil si a zambit timida.Si-a dres vocea si si-a aranjat ochelarii.

-Buna ziua!Veti prime niste fise de lucru.

-Oooo nu!Va rog!Lucrare din prima zi?Se auzea de peste tot.

-Doar fise de lucru.Fara note.

M-am asezat asteptand sa vina Angella.


-Hei!Ce mai faci?
-Bine.

-Wooow!Si cum a fost la olimpiada?m-a intrebat entuziasmata.

³Oh,perfect..´

-Cum sa fie«.In orice caz,usor nu!Dar am avut o experienta de neuitat.i-am raspuns incercand
sa par aproape la fel de entuziasmata ca si ea.Oare se observa ceva similar intre modurile noastre
de exprimare cu privire la acel subiect?Bine era sa fie fost´DA´!

-Si tu ce mai zici?

-Bine si eu.

-Ceva noutati in lipsa mea?


-Nu prea«DEcat baiatul cel nou.

-A da«

-L-ai cunoscut.m-a intrebat imbrancindu-ma cu cotul.

³Oh Doamne Angella!Tu esti unica,si asa de treaba!Nu incepe sa te comporti ca Jessica!´

-Mda,oarecum«

«..

-Si copii.Dupa cum spuneam,am sa va dau niste fise de lucru.Cum bine cred ca stiti,va fi o mare
parte gramatica.A sii,domnisoara Swan!Deabea astept sa aflu cum te-ai descurcat la
olimpiada!Felicitari!

³Yupiii´

Am completat fisa foarte repede,poate chiar cel mai repede.Ba nu. Baiatul nou se
intorcea deja dupa foaie.

-Da!Foarte correct,Alex!

³Alex«´

«.Si din nou ii spunea rosind.Ce naiba?Era o diferenta enorma de varsta!Pffff«.Ce


imagine.Baba aia cu corp in forma de morcov si cuuu«?Hei!Asta era cumva un acces de furie
imbinata cu gelozie?Am chicotit la acest gand.Nici n-aveam de ce«

I-am dus fisa«

-Da,inca o lucrare exemplara!

««..

Prima ora a fost draguta.Dar cand ma gandeam ca urma fizicaaa!Bleah.Din nou castane in
cap«.Domnul de fizica«niciodata nu reuseam sa-I retin ciudatul nume similar pateticului
comportament,intotdeauna isi facea asa zisa ³dreptate´ cu:tras de perciuni,castane cat incape si
multe altele.Bineinteles nu si in cazul fetelor«Chiar era sa experimentez si eu«Gresisem la o
ciudata transfornare si si-a ridicat mana asupra capului meu dar s-a oprit brusc intorcandu-se la
catedra ca un robot.Ce vroia?Sa-mi exemplifice inertia sau ce?In fine«.daca ma atingeaaa,eram
nevoita sa-I spun:´Domn¶ professor imi pare rau dar trebuie sa va PARASC varcolacilor si
vampirilor.´

Mda«.Ora de fizica era interminabila.Cand ma uitam la ceas si vedeam ca era doar si jumatate
imi venea sa-mi iau campii!

Cum am scapat de infecta ora,am zbughit-o pe usa afara si am inspirat o gura adnca de aer.

Ca deobicei,ma gandeam la cele petrecute«Ceva tipic mie.Cand deodata ma trezesc cu Alice


in spate.Ma atingea puternic cu mainile ei nepotrivit de reci pentru acel moment.

-Ce faci?

-Waiiii!Nu ma mai atinge,broasco¶!

Bineiteles ca a facut din nou fata de fetita rasfatata.Si vezi Doamne suparasem fetita«

-Bine fac!

-Cat dee«.schimbata esti«Arati mult maiiii«.vampir.imi spunea privindu-ma fix cu ochii ei


negrii si adanci,vrand parca sa ma inhate.Si pronuntase cu o relaxare atat de ingrijoratoare
³vampir´!

-Alice!i-am susotit printre dinti.

Si-a scuturat capul:

-Ohhh,scuze.Chiar esti frumoasa sa sti.

-Ceilalti ce mai fac?

Si-a indreptat privirea spre o masina rosie in jurul careia erau Rose,Edward,Emmet si
Jazz.Observam cu usurinta expresia mandra cu care admira masina Rose.

Am spus chicotind:
-E masina ei,nu?

-Da!Deabea a asteptat sa se afiseze cu ea!imi spunea razand si tragandu-ma spre ceilalti.

Ca si Alice,s-au holbat la mine o secunda luuuuuunga,lunga«mai lunga ca deobicei.Parca ceva


sau cineva lungea cursul timpului.

-Ce mai faceti,copii?Am spus ironica.Zici ca erau intr-un tablou pictat mirific,aflandu-se in
mijlocul compozitiei inchise,ei fiind punctele prinipale,incomparabile,unice si inuman de
perfecte.

-Salut!Cum o mai duci?


Mi-au spus revenind la normal.

Ha!Ei credeau ca nu am vazut-o pe Alice cand le-a ³susotit´ceva.Ma rog«Era cazul sa nu mai
fiu atat de punctuala.

-Bine.Habar nu aveti cate s-au intamplat in tot acest timp.

-Noi san u stim?!imi spunea amuzat Emm.

-Ups!Am uitat.

Am observat confuza ca Edward inca ma pirivea pierdut.Pe mine,mai apoi in jur.

In timp ce radeam sin e distram uitand de existenta altor indivizi din jurul nostrum,-indivizi care
se uitau mirati la adresa stilului nostrum libertine de relaxare dupa ore.Mai ales la Culleni.Nu le
prea statea in fire sa se exteriorizeze in public-l-am zarit pe baiatul cel nou care se indrepta direct
spre noi cu privirea lasata in pamanat mergand sacadat.Si nu prea era bine.Copii acestia de vreo
suta de ani vorbeau doar despre stilul propriu de viata.Propriu adica PROPRIU.Nemaiintalnit.Si
despre vanat«.Daca cineva auzea acele discutii avea sa stie ca in curand o sa fie absenti
definitive la scoala.

«Si-a ridicat privirea si i-am zarit ochii negrii,sclipitori,care brusc au capatat o forma
ciudata.Imi zambea ciudat.Faptul ca nu-I intelegeam expresia,din asta rezultand interesele,ma
facea sa ma simt depasita si incomod.

-Hei!Cum ti-a trecut ora?ma intreba incet,vorbele lui plutind«a doar o alta

Din reflex,vrajita de clipirile lente si conturate,m-am inclinat spre el.Ma simteam ca sic and
ceva increca sa ma opreasca sa fac un anumit lucru,iar altveva increca ma determina san u mai
fiu eu.Sa fiu altcineva«Dar,parca,acele bucati cu scopuri partial indentice erau divizte din
aceeasiiii«.persoana?Era un ³cineva´?Din nou cineva incerca sa ma controleze.Gandurile mi-au
fost alungate odata cu zdruncinatura puternica provocata de bratele lui Edward care ma trasese
spre el maraind.

-Au,ce se intampla?

Ii priveam pe fiecare.Alex era incrutat si ii privea la randul sau de parca ii putea ucide.

Eram pe o linie de plutire«Nu auzeam decat sunetele vagi ale maraiturilor.Vagi deoarece
nesiguranta aceea si senzatia ca va urma o clipa plina de viziuni ucigatoare,imi dadea un
sentiment nostalgic,melancholic.Eram acoperita de o ceata groasa«

-Nu ai mai vrea sa vorbim?Sa mai discutam?ma intreba calmandu-ma dar neluandu-si privirea
ucigatoare de pe ceilalti.Forte nebanuite ma atrageau«

-Nic,nu!Ramai aici,cu noi!Sa nu crezi nimic.mi-a spus Edward privindu-ma trist si


ingrijorat.Felul in care mi s-a adresat a reusit sa ma faca sa deschid ochii oarecum,calmandu-ma
cu ³magia´ caracteristica.Dar cel mai rau era ca inca nu stiam daca intradevar deschisesem ochii
sau asta era doar o alta forma de manipulare.

«Il privesc din nou pe el.Acum statea relaxat.Privirea lui era ca o oglinda in care se reflecta
imaginea unui suflet nesupus celorlalte,chinuit.imartit in doua pentru doua tarabe:bun sir au.Mai
pe scurt,chinuit.Intruchipa existenta unei lumi neintalnite,unei lumi unice.Iar eu ma pierdeam in
ea.Aveam sa fiu prima care o descopera.

Ma scurgeam spre el«.Neconditional«.Nu simteam sa fie ceva de genul ³sentimentalism´.Dar


totusi«.Miscarile conturate de razele subtile ale sorelui ma determinau sa«:
-Cum?De ce NU?Ce s-a intamplat?Nici macar nu va cunoasteti.

Stateam acum in mijlocul lor,privind de o parte si de alta.El si familia Cullen reprezentau ceva
cu totul diferit.Fiecare reprezenta incomparabilul pentru celalta parte.

«Ceva ma deermina sa descopar«.sa redescopar«sa inversez«.sa reinversez«sensul


lucrurilor;sensul lumii.

Incepea sa se lege ceva ciudat intre mine si partea in care exista o singura persoana.

Eram inofensiva,neajutorata si instabila.Eram doar eu:persoana mea,oglinda unui suflet


singur«.

c! % !  )"%

Cercul vid al vietii unui om«Din nou padurea ma chema.Imi venea sa plang,eram
absenta.Altcandva zambeam in fiecare secunda.Insa,ironia sortii vas a zica,a produs o schimbare
radicala.Sa zicem«aprofundam sensul total opus al situatiei cu fire din amintiri«

M-am rasucit pe calcaie si am luat-o spre padure.Eram scarbita de situatia neschimbata a


fiecarei clipe din viata mea jegoasa.DA!Hai sa mergem sa ne inecam in amarul nostrum intr-o
rockoteca afumata,sa ne plangem de mila pe muzica aia potrivita unui rocker pletos cu prietena
lui,unica sa prietena,fufa de chitara«

Frustrare si nervi.Lacrimi usor observabile,pe care theoretic nu le simteam.

Cineva din spate ma striga,dare eu nici nu voiam sa aud de ei in momentul ala.Sa se omoare daca
asta le-ar fi dat o amarata de explicatie pentru ceea ce voiau.Ca doar si ei voiau ceva«bureti
storsi ce erau!Ma seca felul lor de a fi!«Ummm«De parca exista ceva ce nu ma seca in
momentul ala.

Si statea draguta de mine adanc infipta in profunzimea gandurilor-ca sa o spun asa mai poetic-
cand deodata draguta aia de mine,se trezeste cu o minge in cap.

³Ce naiba?Nici in padure nu scap de stress?´

Am luat mingea in mana si m-am uitat in jur pentru a gasi faptasul.Si ce sa vezi?Ma trezesc cu
un pusti langa mine.Era brunet cu o piele bronzata si niste ochi negri«Statea si ma privea
incruntat.L-am privit cu o spranceana ridicata si i-am intins mingea,iar el mi-a smuls-o din maini
scotandu-mi limba.
- Tu ce mai vrei,piciule?i-am spus exasperate.

Tinea mingea strans si se clatina pe calcaie rotindu-si ochii si facand tot felul de dracii.

Oripilata de patetica situatie,mi-am vazut in continuare de drum.Cand il aud cum incepe sa rada
zgomotos sis a arunce cu conuri dupa mine.

-Piciule?!Chiar vrei sa ti-o iei?Nu ma provoca.

Si,parca,o facea intentionat.Arunca din ce in ce mai tare.

Am pufnit si am alergat spre el.Ascapat conurile jos si a ramas nemiscat siiii«spre norocul lui
m-am oprit si eu uimita de fata aia schimbata brusc.Si incepe iar sa radaaaaa«.Nu era
deajuns!Mai veneau si altii!Si ma bombardau din toate partile.La inceput am crezut ca iar am
vreo viziune stupida,darn u simteam nimic sentimental«deci nu avea cum sa fie asta.

-Terminati!le spuneam in zadar.Am inceput sa arunc si eu.Ce autoaparare inteligenta!

Pe langa rasetele lor de copii jucausi,caci daca nu suna asa era vai de ei,s-au auzit altele mai
serioase.

-Nu ii luati de aici?Nici nu mai pot vedea!Va rog frumos!

Au inceput sa si tipe,arataniile alea mici!


-Bai nemernicilor,v-am spus sa-I luati pe astia de aici caci daca ma mai retin un minut nu
respund de faptele mele.Le-am spus amenintandu-I si jurand razbunare prin fraze
incoerente,care,prin confuzia si profunzimea virulentei lor salbatice,aminteau de regale Lear.

Tipii aia si-au dat seama ca nu prea aveam chef de joaca.Parca eram bolnava cu
nervii«Upsssss!Nu voiam sa para chiara asa.

-Jake!I-ai pe ceilalti si veniti inapoi!Acum!

³Jake?!!´

M-am intors mirata spre pici«Chiar ca semana cu Jake!Eh«sigur era doar un simplu copil din
grupul lor«

Unul din acei tipi se indrepta spre mine.Avea un chip cunoscut mie«dar nu chiar«Deabea dup
ace a vorbit mi-am dat seama.

-Billy?Tu esti? ³Tataie asta e Billy?´

-De cand nu te-am mai vazut,Nic!

-De cateva zile«spuneam fiind auzita doar de mine si stand crispata

-Ma bucur ca te-ai intors!

³Sa ma intorc?De unde?Am plecat undeva sin u stiu eu?Pai«in lumea asta«tot ce e
posibil..´Incepeam sa descifrez ceva.Din nou Sherloch in actiune.M-am prefecaut ca reactionez
normal si am continuat discutia.
-Ce mai face Jacob?

-Ooo.E la facultate.Cat de greu mi-a fost sa-l lass a plece«

Am ramas stana de piatra«

Am iesit din profunzimea lor,deraiata de pe linia de gandire de un sunet infiorator.

-Ce a fost asta?

In padure se auzeau tipete de femei si copii.

-Sam,ia repede copii!

-Ce s-a intamplat?Nici n-am apucat sa intreb bine caci l-am vazut pe Billy doborat cu tot cu
scaun«Voci ritmatice se auzeau din toate directiile.Insa de data asta nu pareau sa se auda doar la
mine in minte,ci in simpla realitate.Ceva m-a tras facandu-ma sa ma rotesc 90 de grade.Am cazut
jos ametita«.Nu se mai auzea nimic.

-Nicole!!Ridicat-te repede de acolo!

-Alice?Ce e cu tine aici?o intrebam amortita.

-Te-am strigat incapatanat-o!Ti-am spus sa nu pleci.Dar s-a activate ceva intre no ice ma bloca
sa vin spre tine.

-Fi atenta!

«««««««««««««««««««««««««««««««««««««««
«««««««««««.

-Auci!Alice unde esti?«.

Ups«Ciudata chestie.Desigur,era doar un vis.Dar oare fusese reala discutia de la scoala?

Stateam si ma gandeam stresata pe ce parte sa descos,sa rasucesc momentul de fata«Dar fara


rost.De parca si-ar gasi vreo intrebare dea mea rostul vreodata.Eh,nu«Daaaa si mai era si
cucuiul din varful capului.Ce raft dragut atarna deasupra patului mai sa cada!Mda«mai intai
faza cu dulapul,acum asta.Si de fapt incidentul cu marea vechitura careia ii era atribuit numele de
³dulap´ s-a imtamplat acum o saptamana,dar timpul trecea exagerat de repede.

Ziua de azi avea sa fie plina de hmmmm«de cazuri peste cazuri,ba afla ce ai facut pana la
urma ieri,afla de fapt ce ai visat si ce nu ai visat caci tu plutesti ca deobicei in
necunoscut.Mda«Intr-un cuvant,eram nevoita sa revin din nou la viata aceea in care nu voiam
sa ma integrez;eram nevoita sa continui completarea indelungata a propriei carti cu propria
poveste de viata«

Imi aminteam perfect ce se intamplase«Sau ce visasem?In orice caz,spre uimirea mea lucrurile
erau clare.

Ma rasuceam nervoasa in perna moale simtind doar placerea de a dormi.Atata tot!«Dar


telefonul mobil a sunat desigur.Ah,dragutul de el!S-ar putea sa mangaie o leaca peretele«m-am
gandit imaginandu-mi carcasa praf,bateria si cartela in bucati pe jos.Oooo da!.Si suna in
continuare«Deci trebuia sa raspund.

-Mda«

-Scoala-te ,imbraca-te si coboara jos!

-Aaaa,ce?

-Haide,Nic!Trebuie sa discutam ceva.Avem ³consiliu´.

-Tata?«Vai,si mai zici de mine ca sunt lenesa cand tu nici macar nu te chinui sa urici
scarile«.i-am raspuns acrita inchizandu-I telefonul.

In cele din urma am fost gata.Mai repede ca deobicei.Dupa cum spuneam,aveam chef doar de
sforait asa ca voiam sa aflu cat mai repede cu putinta subiectul ala si sa revin la culcus.

-Care-i urgenta?

I-am vazut pe amandoi oftand.Bella isi sprijinea capul melancolica intr-o mana in timp ce tata
zici ca era la servici!Statea asa doar cand purta uniforma aia ce cantarea o suta de kg.

Da«stiam ca nu era ceva prea inrudit cu fericirea«Asa ca ma-m asezat jos,probabil de


lene«Nu din intentia de a nu cadea«Niciodata nu eram surprinsa de noile vesti ele fiind acre
cel mai des.

-Deci?

-E vorba de bunica ta,Kath..

-A?

-E grav bonava«E pe moarte.

Am ramas masca«Aveam o bunica?Cel putin«.aveam o bunica in viata?De cand


asta«Wow«bine ca m-am asezat.

Charl ma privea foarte crispat.Era clara indiferenta mea«Ma rog,chiar nu era indifernta,dar asa
parea.

-Deci«?!

-Ce e?Nici nu stiam ca am o bunica!

Atunci a reactionat si Bella.

-Ai febra,sau ce?

In fine«Eram destul de experimentata pentru a sti ce sa fac.Trebuia sa las lucrurile asa ca mai
apoi sa le aflu sensul in tacere.Era cel mai bine.
-E totul in regula«Am fost surprinsa doar«Ce vreti?Sa sar in sus de bucurie?

-Toti ne adunam acolo.Tom,Arthur si Maya.

³Si astia cine mai sunt?´

-Ce te uiti iarasi asa?Unchii si matusa ta.

-Desigur!am strigat incercand sa par zglobie siiiii lamurita«Da,lamurita«pfff.

«.

-Bun!Faceti-va bagajele!A,si«Bella sa nu speri ca am sa te las sa iti iei la revedere de la


Edward si ceilalti«Nici una din voi nu are voie!Dupa incidentul cu
magazinul«Droguri,bautura«Nu e nimic bun!

Am ramas in aer«Cu mintea vraiste.

-A???De cand i-au vampirii droguri?i-am susotit Bellei.

Aceasta s-a intors cu o fata afectata si enervate de parca vorbeam basme«.bine,erau basme,dar
nu si in cazul nostrum.

-Wow!Prea multe filme!Sau visezi«.si ai impresia ca nu te-ai trezit.Vai!E grav.Dar ca sa fi


linistita.Hello!!!!!!Esti aici!mi-a strigat in ureche.

Cu o expresie inofensiva incercam sa pricep ceva.Vampiri non!Lumea de ieri non!Ce mai


urma?«O da!Observasem ca Eva nu era.Nu trebuia sa intreb de ea pentru ca dupa aceea credeau
ca am prieteni imaginari.

«Eram constienta ca totul era schimbat.Pentru prima oara stiam ceva!«Nu era
normal!Sau«Nu stiu eu si fac parte din doua lumi?Hmmm«

«Dar eram calma.In tot acel timp invatasem sa receptionez in tacere si cu calm toate
situatiile.Asa era cel mai bine«

-Ah si sa nu uit!Va veni si Michael cu Alex.

³Alex?O fi acelasi«Bine ar fi«´

-Da!Si ca domnisoara Nicole Swan sa stie!Michael este prietenul nostru de familie!spunea


ironic.Draga mea,ti-am spus sa nu dormi peste zece dimineata.

-Si zici ca vine si Alex?a intrebat Bella.

-Da.Nu va-ti mai vazut de cand erati mici.

«..

Mda«Trebuia sa fie o stituatie luata ca ³o,vai!Ce e aici!Ce se intampla!´«Mmmm dar


nu.Eram doar eu..Mica si inofensiva«HI hi!
Bagajele erau gata aranjate in masina super luxoasa,wow asa peste noapte;noi eram imbarcati la
bord siii«.dusi am fost.Spre taramuri nebanuite.Ha ha ha!Ma apuc de compus.

 % !%! " %   



Tot drumul am stat cu capul sprijinit de geamul masinii si desenam diferite forme pe aburii
suflati.Muream de plictiseala.Si nici macar nu stiam in ce oras merg.Foarte frustrant!

De fel,imi placea sa stiu absolut totul despre o anumita destinatie in care aveam sa ajung.Asa,ca
sa fiu eu sigura pe mine si linistita.Pffff«.si tocmai din acest motiv,aveam o dorinta arzatoare de
a afla cat mai repede unde merg!Dar cum sa-I intreb pe astia doi,caci si asa ma cred un pic
sarita«

-Aaaaa«Tata?

-Da.

-Cum se numeste orasul,ca tot uit?l-am intrebat incercand sa par foarte confuza in legatura cu
denumirea ³grea´ a orasului;cel putin asa credeam eu ca era:grea.

-Oh,Nic!Ce e cu tine azi?Mergem la marginea New York-ului.In zona caselor,nu in oras.

-Ooo,da«Nu stiu ce a fost in capul meu.

-Daca tu nu sti noi ce sa mai crdem?

³Ce jenant.Cum sa nu sti numele destinatiei cand acela e New York.Wow!New York!´

««««..

Nu apucam sa intram in oras pentru ca acea zona de case era exact la intare.Ce sa spun!Peisajul
era mirific!Poate ca suna putin stupid;ce poate fi mirific la o zona obisnuita.

Imi placea atat de ,mult din mai multe motive:

1:Eram satula de Forks!Parca statusem acolo o vesnicie!Este adevarat,uneori timpul trecea


enervant de repede dar privindu-l dintr-un alt unghi,parca statea in loc«

2:Acea zona avea un décor aparte.Era o primire calda care ma facea sa ma simt bine si
linistita.Nu prea puteam explica ce era«In orice caz,am observat ca toti trei ne-am schimbat
starile de spirit de cand am ajuns in acel loc.Asta era bine.

Peste cateva minute a oprit in fata unei case mari,albe cu niste ferestre uriase,minunat
impodobita pentru venirea sarbatorilor,caci se apropia Craciunul!Era inconjurata de brazi
inalti,ramele geamurilor erau impodobite cu diferite margelute rosii siiiiii«Ohhhh!Aveau si
coronite!!!!!!!Adoram coronitele facute manual.Ma simteam ca un copil mic.Eram curioasa cum
va fi inauntru!Cu siguranta imaginea va intrece asteptarile.

-Hey!Vin-o si ia-ti bagajele,copilul adormit!Ce ti-ai pus aici pietre de moara?

-Cum?E DOAR O MICA PARTE DIN LUCRURI! Ar trebui sa te bucuri ca nu am adus mai
mult avand in vedere perioada indelungata in care ne vom pierde timpul inutil aici.
Charl a lasat capul in jos suparat,iar Bella m-a privit urat.Ce o fi fost in capul meu?Cum am
putut vorbi asa?!Situatia asta penibila intrecea limitele!Urma sa cunosc persone necunoscute
mie,doar mie!Ce se intampla?´Am ajuns in stadiul de a-mi pune si intrebarea asta in ciuda celor
gandite mai devreme.´Eram din nou intr-un vis?Daca da,oh!Vreau sa ma trezesc.Ma fac de ras!Ii
fac sa sufere!

«Am oftat si mi-am cerut scuze.

-Aveti dreptate,sunt o idioata.Nu stiu ce e cu mine«Imi pare rau.

«Le-am spus ³idioata´ intarind de fapt alta idée,total diferita de cea la care se gandeau ei.Ei se
gandeau,probabil,ca nu m-am trezit bine sau ce stiu eu ce«Insa eu ma consideram o idioata
deoarece nimic nu iesea bine.

-In fine,chiar nu stiu ce e cu tine.Dar,hai sa mergem in casa,bine?mi-a spus tata afectat


emotional.

-Ai ceva sa-mi apui?Te comporti ciudat..

-Nu nu«Stai linistita.Nu e una din zilele mele bune,atata tot.

In cele din urma am intrat in casa.Dupa cum spuneam ceea ce am vazut intrecea asteptarile.In
timp ce ma holbam in jur niste voci se indreptau spre noi.

-In seara asta cine sta cu ea?Maya,e randul tau parca«

-Da,asa e.Tom,ai cumparat al cince-lea volum din seria aia de carti?E extreme de
important.Trebuie sa aflam de ce are nevoie cand face asa in somn.

³Wow,ce organizare!´

-Tom!

-Da,ma scuzati domnule«Nu,nu!Stati linistit se rezolva.Nu e nici o problema.Proiectul cladirii


din zona de nord este gata,il mai am pe cel deal doi-lea.Oh,in nici un caz!vorbea un tip,cred ca
Tom era,la telefon aranjandusi sacourile intr-un dulap si fiind foarte stresat«Ohhhh,si mai
vorbea ca un papagal!´Mai taca-ti fleanaca aia!´

-Buna,ati venit!

Ii priveam cum se imbratiseau«Aveam impresia ca nu ma vedeau,aveam impresia ca nu eram


acolo cu ei.Incepeam sa nu le mai aud vocile.Apoi reveneam la normal.

³ Wow!Unde am ajuns?«´Imi era foarte greu sa asimilez cele ce se intamplau.Ce era cu


trecerea aceea brusca de la lumea in care nu voiam sa ma integrez in lumea aceasta de om
normal.Incepeam sa devin agitata siii Oh nu!Sa am ca un fel de premonitii ale puterii mele«.Si
cel mai rau:Incepeam sa-mi dau seama de gravitatea situatiei si de anormalitatea ei«

 - 



³ Fara patetica introducere«.,
M-am mutat«Sunt in New York«E un motiv special si sentimental«
Mda.Nu am ezitat.Am inceput sec.Ti-am spus direct,scurt si la obiect esentialul«Darrr nu pot
sari peste partea aceea«aceea pentru care scriu aceasta scrisoare.Scriu o scrisoare«Imi e frica
sa te aud.Nu ma simt in stare sa port o conversatie deschisa.
Te-ai schimbat mult in tot acest timp.Este posibil ca si eu sa fi facut asta«In fine.Punctul meu
de vedere este urmatorul:Traiesc din amintiri,ceea ce este extrem de dureros«Simt ca am ajuns
ceea ce niciodata nu am vrut sa ajung«Ma uit nelinistita in trecut si parca ma hranesc cu clipele
frumoase si profunde de care nu voi mai avea parte prea curand;mi-am dat seama cat de greu se
trece de la o situatie la alta in ziua de azi,mai ales daca incerci sa oferi finite si puritate situatie
negative pentru a fi,mai apoi,notata cu plus«.Faci toate astea«si brusc deschizi ochii si vezi
rezultatul unei incercari inutile«Ahhh«Cu frustrare si indignare receptionezi si celalalt
rezultat«Iti este scris sa suferi«Iti este scris sa fii martorul faptelor savarsite de ceilalti la care
ti cel mai mult pe lumea asta«Curand vei vedea ca imposibilul se intampla.Vei cunoaste
unghiurile vietii care ascund portiuni intunecate si interminabile pregatite tie pentru a te ineca in
propriul amar«In cateva cuvinte:Te avanti neincetat si neconditional spre portile depresiei care
iti va fi ca o sora in urmatoarele clipe«
Zilele trecute ma simteam elementul de armonie in crearea propriei proze.Fericirea cu care
eram convinsa ca voi strapunge urmatoatrele secunde ale vietii reprezenta idealul;gaseam o rima
vioaie fiecarei banalitati din lumea asta«Imbracam fiecare element al naturii cu fire smulse din
panza mea tesuta cu matasea fina a inspiratiei«Acum,un singur gand mi-e raza calauzitoare si
putere«O mare de indemnuri si oarbe nazuinte ard in mine.Dorinta de revedere si dorinta de a
devenii o fiinta introvertita se bat cap in cap.
Parca doar stelele imi sunt alaturi in aceste clipe in care am nevoie de tine«de toti cei dragi
mie.Flacari de adorare imi ard in ochi ca niste candele de jertfa privind in trecut,spre amintirile
care inca ma mai tin vie.Curand ma voi ofili daca voi continua sa traiesc din ele.dar momentan
reprezinta sursa mea de fericire.
Drept urmare,aceasta este judecata mea.Dupa cum bine vezi ti-am raspuns la mesaj.Pe
parcursul citirii acestei scrisori vei intelege de ce nu am raspuns apelurilor tale.Nu jucam intr-o
telenovela aici!Este viata reala,doare dar asa este!Aceasta este realitatea«Sper ca se intelege ca
nu vreau minciuna«
Nu am omis.pur si simplu mi-am interzis mie personal sa i-au legatura cu tine.Tata este foarte
dezamagit«Eu mai am putin si explodez«Sora mea se comporta tare ciudat.Imi povesteste o
latura a ta pe careee«nu am cunoscut-o,dar inima mea ma asigura ca ii pot intelege sensul
povestii sale daca stau si cuget cu atentie.Am facut cu desavarsire acest lucru.Am inlaturat toate
celelalte ganduri si am cugetat in aflarea tainelor povestii spuse de Nic.Spunea lucruri foarte
deosebite si totodata neintelese de mintea mea zapacita«Dar un beculet palpaia.Ma anunta ca nu
chiar totul reprezinta un mister.Imi dadea un impuls arzator spre a descoperi,cu
atentie,adevarul«Sti bine ca ea nu ma minte niciodata.Intotdeauna ne spunem totul«Si am aflat
ca «..ahh nu-mi gasesc cuvintele«Am aflat ca te-am mai cunoscut odata.Erai altcineva,dar
exista si o oarecare asemnare intre tu-cel din trecut si tu-cel de acum.Deloc complicat«Prefer sa
aprofundez sensul asemanator unui calcul matematic,exact in aceasta situatie«Nu esti intocmai
tu!Te poti schimba..Si stiu ca nu vrei sa ma dezamagesti«Stiu ca nu vrei sa ma faci sa regret tot
ceea ce s-a infiripat intre noi in acest rastimp«Am o presimtire sumbra,intunecata si lipsita de
orice sinonim al cuvantului ³fericire´.De aceea te rog sa nu tratezi cu indiferenta cuvintele
mele,intotdeauna sincere«Daca-i face asta ai profita de mine si incetul cu incetul filozoful din
tine-care sper ca nu se va arata-ma va preschimba in ceva fals«.Nu vreau asta«Vreau fericire
alaturi de cel real din tine«
Acestea imi sunt cuvintele«.Convenabil ar fi sa«luam o mica pauza nu chiar in sensul serios
al cuvantului«Sa lasam ca remedierea situatiei sa vina de la sine din moment ce vedem ca nu
putem face nimic deocamdata.Intentia mea nu este aceea de a a trata cu indiferenta
situatia«Sper ca ma intelegi«Sper ca nu te-ai schimbat atat de mult incat nu ai mai reusi sa o
faci«
Bella.´
³Cu cat resentiment am scris acele cuvinte.Eram indurerata si acoperita de rani care speram eu
ca se vor inchide intr-un final apropiat«´

Am decis sa alung orice gand negative din mintea mea presata de diferite simtiri.Era bine ca
Nic nu patise nimic«O intamplare foarte ciudata«Spre uimirea mea,nu a vrut sa o controleze
doctorul«Parea foarte speriata«Nu puteam accepta o forma de nesiguranta din partea ei,
indiferent sub ce forma mi s-ar fi revelat«Oricat de puternica parea,era nesigura in cea mai mare
parte a timpului«Amandoua eram una si aceeasi persoana.Dispuneam de aceleasi sentimente in
anumite circumstante,de acelasi stil de gandire si de multe alte lucruri pe care le concepeam la
fel,amandoua.
± Hei,Bells!Discutam?

/   !  

Ce altceva suntem noi decat umbre ale pietrelor din care candva ne-am intrupat? Alergam dupa
straluciri fantastice in cautarea unei fericiri imaginate de stramosii nostrii candva« doar
marionete, nu ne dam seama ca fericirea este insasi viata. Suntem biete musculite ce ne lovim de
becul viselor noastre de zii cu zii. Ne ardem incet aripioarele si continuam sa ne lovim de valuri
de lumina ireale, de parca durerea ne-ar confirma existenta.Refuz sa mai prind suferinta in dinti
si sa-i simt gustul orb de manie sufocanta. Doar cuvinte« ce le astern pe o foaie de hartie daruita
vantului si zarilor de mult. Caut nadirul si ma imaginez un martir al lumii mele. Imi doresc sa-mi
umplu ochii cu razele zenitului« din cand in cand« doar pentru a uita ca nadirul nu am sa-l
gasesc niciodata. Sunt un val de viata pierduta ce alearga dupa o himera« ca voi toti de altfel«
sunt fum. Nu mai sunt. Nu au existat ganduri ale mele, doar ganduri ale voastre; si eu am devenit
voi, precum voi erati dintotdeauna eu. Doresc sa fi putut alege; sa fi putut dormi; sa fi putut visa-
uita.

«««««««««««««««««««««««««««««««««..

Ah«cat de incrucisate imi sunt gandurile.Incerc din rasputeri sa ma asigur ca sunt


aici«prezenta«Dar oricat as incerca ma abat spre adanci abisuri ale singuratatii interioare.Dar
de ce singuratate?Caci intotdeauna cei din jurul meu s-au chinuit sa ma faca sa le simt
compania.De fapt«intotdeauna s-au chinuit sa ma faca sa simt cat mai adanc fericirea care,cel
mai des,era singura absenta in sufletul meu.Deznadejdea,amaraciunea,suferinta«intotdeauna se
gaseau acolo,fiecare dominand permanent un loc al inimii mele.

«Stateam ghemuita in pat cu asternuturile incolacite in jurul trupului meu fierbinte si uscat
dupa atata plans.Lacrimile imi cadeau puternic inmuind fetele de perna«Aveam ochii rosii,atat
de rosii incat nici nu ii mai puteam tine deschisi.Durerea apasatoare din sufletul ma facea sa ma
simt o intrusa in acea lume lipsita de sensuri«Cel putin lipsita de sensuri convenabile gandirii
mele ineficiente si greoaie ca cea a unui batran ce cunostea colturile adanci si adesea depresive
ale vietii.

Explicarea indelungata si inutila a vagilor mele accese de furie sau a nemarginitelor intinderi de
suferinta nu isi gasea rostul«

Era dimineata«Ah,deja dimineata.Nici nu stiam cat de mult am dormit,dar dupa starea de


somnolenta adanca ce ma molesea, cu siguranta nu prea mult.Razele soarelui,ca niste lanci
inrosite dupa o lupta grea,se iveau de sub norii desi ai noptii luminandu-mi fata si
alinand,oarecum,santurile sapate de lacrimile gerele varsate cu amaraciune.Eram in aer«Pur si
simplu pluteam.Eram atat de mofluza in acel moment!De data asta,insa,aveam motive
intemeiate«Inca ma mai gandeam la discutia cu Bella care din pacate luase o intosatura
inevitabil de proasta si negativa,asata doar datorita impulsivitatii mele ascunse.Probabil ca acela
era motivul pentru care am plans o noapte intreaga.

Cu mintea zdruncinata de o migrena groaznica,mi-am tarait picioarele lenese care,parca,nu mai


raspundeau comenzilor mele reflexive,pana la baie.Am lasat apa rece sa-mi curga in palme
pentru a-mi mai raci temperatura,apoi mi-am deschis palmele si mi le-am lipit de obrajii
fierbinti.Era putin mai bine.Intr-un final am reusit sa ma SI imbrac.Oh,acea µactivitate´
reprezentase un moment foarte dificil pentru mine tinand cont de ³perioada de gratie´ in care ma
aflam.

-Charlie!Au venit baietii!striga disperata o voce subtire-cred ca era matusa Maya«

-«Oh,deja?Eu«eu inca sunt in pijamale ce naiba!riposta vocea groasa a lui Tom.

-Stai linistit!Doar sunt ca si din familia noastra.Nu te mai agita atata!il linistea tata.

-«Surprizaaaaaa!!!!A venit si Billy impreuna cu Jake!Ce zici?


-Cum?!Ei«a-ici?

Incredibil de uimita am repetat,in gand,eceleasi cuvinte ca si Charl. ³La naiba!Ce cauta Billy si
Jake aici?´«.Mmmm bine.Trebuia sa recunosc«Ma frustra foarte mult faptul ca toti stiau de ce
venisera acolo,se cunosteau reciproc extrem de bine«Doar eu:o ametita si introvertit-mai mult
ca deobicei-fata rebela(se presupunea deregula).

M-am repezit agitata spre geam cu scopul de a intelege mai devreme decat trebuia sensul
situatiei;nu de alta dar nimanui nu ii convenea sa arat toate fetele impulsivitatii mele dobandite
ciudat de repede.

L-am observat cu usurinta pe Jake!Ma bucura si ma linistea prezenta lui«Mai apoi,am observat
uimita un schimb de priviri cu un baiat«..A,era Alex!! ´Da!Cel de la scoala!´ma gandeam
indiferenta.Imi aminteam momentul dinainte de plecare,in care ma gandeam daca aceasta
persoana va avea sa fie chiar el!Imediat inima a inceput sa-mi bata cu repeziciune«.Eram
agitata si nu mai aveam stare.Mai era si temperature in uriasa crestere!Ohh«

-Buna dimineata!a strigat Maya deschizand usa brusc.

-Neata!am spus incet si speriat.

-Oooo,haide haide jos!imi spunea luandu-ma de mana cu o expresie ciudata-asemanatoare cu


cea a lui Alice-de parca planuia ceva.

««««««««««««««««««««««««««««««««««

-Michael!Ce mai faci viteazule!intreba ea relaxata in timp ce eu ma holbam uimita la adresa


lucrurilor bizare.

-Hei,dobitocule!Uite-te pe unde mergi!striga Alex,nervos.

³Ce dragut..´

Toata lumea s-a holbat uimita-o mare parte,indignata-o parte mai mica,la el.Mai apoi:

-Oh,frumuselule!Ce baiat te-ai facut!Frumos pe zi ce trece!


³Mda«O aprob aici.´

Si deodata toti au inceput sa sara in sus gen: ³Hei,amice..´.Un exemlu smuls de la


tata.Wow.Exagerau.Nu imi mai placea asa de mult acea companie. ³Si ce daca e gelozie?´ ii
reprosam mofturoasa sarcasmului din mine.

Dupa ce a dat mana cu toata lumea,foarte fitos,a ajuns in dreptul meu si m-a privit lung si
patrunzator,mai apoi de sus pana jos«.Initial am avut intentia sa-I adresez un ³buna´ vessel si
dragut,dar s-a terminat in:
-Buna!>>unul acrit si tupeist.

A strambat din nas si a pufnit nervos,iar eu impinsa de placerea de al tachina in continuu,am


fugit cu INDIFERENTA spre Jake si l-am sarutat pe obraz.

-Ce mai faci,Nic?imi spunea el rosu tot.

Rezultatul a fost in favoarea mea«Micutul-mare perfect,a ramas cu buza umflata.Ha!

  %"!!0



-Pfff«Si ce naiba cautam noi acolo?Adicaaaaaa«.ce treaba avem noi cu femeia aia?imi
intrebam supusul tata,foarte oripilat de situatia ce avea sa urmeze.

Supus pentru ca intotdeauna imi accepta comportamentul nefiresc>>Pentru el


nefiresc!!«Simplu«Injuraturi,batai«Eh,ce sa mai«Rezista si asta era cel mai important
lucru.In favoarea mea!«

-Hei!Keth este mama prietenului nostru,fratelui nostru.Este un lucru absolut firesc sa mergem
acolo.Se afla intr-o stare foarte delicat si are nevoie de multa veselie«

-Are pe naiba plus ca««

-Oooo siii«Nu are nevoie de o companie ³odioasa´ si lipsita de respect sau de personae carora
le pot fi atribuite cu usurinta aceste insusiri!imi reprosa nervos si dezamagit.

-Ma lasi«

-Si cu asta am terminat!

Am ridicat o spranceana si l-am aprobat cu un gest ingamfat.

Companie ³odioasa´.Auzi! Sa ma scuteasca de morala asta ieftina si de doi bani.Cate lucruri


,intr-adevar odioase de data asta,mai trebuie sa fac pentru ai demonstra ca sunt independent?! Ca
vreau nenorocita aia de libertate! Si mai ales«

-Ce ai?De ce te¶ai blocat asa?ma intreba smulgandu-ma din valul de ganduri,acest lucru
facandu-ma sa ma pierd cu firea (nu ca era ceva nou) si sa rostesc cu voce tare continuarea acelui
gand«

-«Si mai ales sa ma lase sa simt ca nu sunt cineva de ultima speta! Am strigat incercand sa imi
mai calmez cat de cat acele accese de furie tipice«Noroc ca nu spusesem intocmai ceea ce
gandeam«´Ha! Nimeni niciodata nu va putea sa imi stie gandurile!Mai ales acel gand«´imi
spuneam«mandru?Nu chiar«De fapt,aveam o a naibii soarta,in asa fel incat sa ma simt chiar de
ultima speta!Si INGENIOS de singur«

Siii«gata«

Nu avea rost sa mai descos si sa rasucesc pe toate partile gandurile alea«Caci aveam sa
explodez«din nou«Si cel mi rau,explozia se va repeta de nenumarate ori inauntrul meu
sobru«

«Am iesit afara trantind usa dupa mine sub privirile triste ale tatei.POate ca nu era cazul sa-l
supar chiar asa,dar parca uneori aveam o pompa implantata in minte ce ma facea sa inhalez doar
prostia«Aia mare!

In fine.M-am asezat pe marginea bordurii si mi-am aprins o tigara.Aveam nevoie«Nu fumam


in fata lu¶ tata.Nu ca nu stia,doar ca nah«ce sa-i faci.Imi pregateam mintea«O faceam sa se
acomodeze cu viitoarea situatie de pe-acum.Trebuia sa o am sanatoasa si la locul ei!

Ma gandeam«Parca Charlie avea doua fete.Nu le mai vazusem de multa vreme;si nici pe el.De
obicei era un tip detreaba«Imi amintesc cum ma lua cu el la pescuit cand aveam vreo 8 ani.Iar
eu eram al naibii de entuziasmat«Dar despre fete nu imi mai prea aduc aminte nimic.Stiu doar
ca semanau foarte mult si ca ne intelegeam bine«Dar ummmm. ³O sa fie plictisitorrrrrrrr!´

Ei bine«Nu stiu ce era in mintea mea cand m-am gandit ca as putea sa stau linistit acolo,sa-mi
fumez tigara si sa gandesc«Ca si-a facut intrarea tornada de tata:
± Gata!Eu mi-am impachetat tot.Dute dupa bagaje si vino la masina.

-Wai,sa fiu eu!Ce-i cu atatea bagaje?

-Dute odata!!!

Inca simteam nevoia sa il fac sa se simta vinovat ca ma ia de acolo«Ihhh.Devenea din ce in ce


mai enervanta situatia.Uitasem ca aveam planuit ca in acel weekend sa merg cu gasca la
munte.Hmmm«.Normal era vorba despre o tabara idioata ca si profa de istorie!Vaca naibii se
considera sexy,vezi Doamne nou venita in scoala ca profesoara.Si cel mai jegos lucru:se holba la
mine inca din prima ei zi acolo.Pffff«asta da lucru jegos,dar si-un al naibii noroc.In viata mea
n-am suportat istoria!Dar in situatia de fata scoteam cu usurinta note mari«

«««««««««««««««««««««««««««««««««««

Ups! I-am spus ca am bagajele gata facute ca sa-l linistesc doar.Trebuia sa ma grabesc sa le mai
SI fac! ³Si am o lene in mine!´

Mi-am pus la nimereala cateva bluze si alte chestii de imbracat,la repezeala,asa ca sa pot sta
mai mult la CD-uri.Niciodata nu mi-am pierdut timpul cu alegerea prudenta a hainelor,pentru ca
intotdeauna aratam bine.In schimb cand era vorba de muzica,se schimba treaba.Mi-am umplut
geanta si am taiat-o la masina«.

-Auzi?

-Da,din 1970!mi-a raspuns enervat de tonul meu imbibat cu tupeu cat incape.

-OK.Fiecare merge cu masina sa,da?


-Mmmm«Nu!Nu se merita..

-Ce?Cred ca glumesti!am ripostat foarte afectat.

-Nu se merita sa consumam atata motorina.

Ha!Ce scuza banala!Imi puteam da seama din prima ca ma ia la misto.Cum adica«Doar era
inginer sef!Drept cine ma ia?Are un salariu atat de ³mic´ incat nu mai stie ce sa faca cu el..Si eu
chiar voiam sa-l ajut caut cu orice prêt sa-i i-au aceasta povara greaaa.Mmmm,nu i-au pe
ascuns.Primesc«

«.Asa sii«in orice caz la masina mea nu renunt!Ce naiba are de nu vrea sa mergem fiecare cu
a lui?!Pfff«Eu unul nu merg cu rabla aia! Mercedesul ala din ¶80«Parca il aud: ³E o chestie
legata de familie«Vechimea..Nu ma astept sa intelegi asta oricum..´ Nu,nu!Nu are sanse«

Am scormonit prin buzunare dupa chei siiii«´Nu se poate!´

-Da-mi-le!!!Acum!am spus incet dar pe un ton nervos.

-Ce?

Ahhhh cu cata indiferenta ma trata!Daca nu era taicameu il jumuleam de viu!

-Uite-te odata la mine si dami naibii cheile alea blestemate!

-Am spus NU!Si invata sa cobori tonul.Nu ajungi nicaieri in felul asta.Daca te tii una si buna
agatat de propriul principiu de a fi un ³tip rebel´-spunea dezgustat acele cuvinte-nu o sa repari ce
ai facut!

«Stia cu ce ma poate atinge!Cunostea arma impotriva mea.´Observ,tati drag,ca-ti place sa


alungi orice forma de liniste si libertate din mine.´ Ma gandeam in timp ce-l priveam infiorator
de adanc si plin de ura.Prin ochii mei negrii si patrunzatori eliberam furia si lasam trasnetele sa
cada si sa distruga tot!Simteam ca as putea ucide in acel moment si pentru a nu avea un effect
nedorit,i-am tras un picior tomberonului provocand un zgomot sacaitor.

-Se vede ca ne uram!i-am spus cu un ranjet dracesc si rautacios in timp ce ma urcam in


blestemata LUI masina.

Partea a2a

Drumul a fost lung si n-am facut nimic altceva decat sa ascult muzica la maxim cu castile
infipte in urechi izolandu-ma total de lume.L-am vazut de cateva ori pe tata ca incearca sa spuna
ceva,dar l-am facut sa inteleaga cu toata placerea ca nu vreau sa-l aud.Nimic interesant de-a
lungul deplasarii inutile«

Intr-un sfarsit am ajuns la destinatie«Era o casa mare,alba si impodobita tipic Craciunului pe


care eu nu il prea agream.Era frumoasa,darn u se compara cu dita mai viloiul meu de acasa din
LA.Mi-am oprit mp4-ul si mi-am scos castile scuturandu-mi capul care imi vajaia de la atata
³adrenalina interioara´.Cand am deschis porbagajul sa-mi i-au geanta am auzit un motor
enervant de masina«Era o camioneta veche din cate puteam vedea la ora aia.Marca nu o
distingeam«Eram pe alta planeta«Obosit ca naiba!
Mai sa fie«Au coborat doi tipi.Unul in scaun cu rotile si un baiat,mai degraba pusti bine facut
trebuia sa recunosc.Parea de treaba«Probabil ca nu voi fi chair asa de«izolat«Gahhh,dar a
avut grija sa-mi alunge vaga intentie de pace,rar intalnita la mine.M-a privit cu scarba si
gelozie«Gelozie?

Mi-am pus geanta pe un umar si am urcat scarile injurand«Cand ala se mai si baga in mine!Sa-
I rup capul si nu alta!

-Hei,dobitocule!Uite-te pe unde mergi!

³Ce face?Rade?Ii crap eu capul ala ca un graunte de usturoi!´ma gandeam,din ce in ce mai


oripilat de situatie.

Bun«Am vazut un dita mai omu¶,un tip mai mic care imi ajungea pana la umar,o fata cu parul
castaniu si lung-probabil una din fete,o dementa de femeie care il primea atat de cald-imi vine sa
vomit-pe tata,pe Charlie(neschimbat) si o fata«care semana cu cealalta..Deci le depistasem pe
surori«Ultima era frumoasa..Al naibii de frumoasa«.Dar nu!

Am dat mana cu fiecare ignorandu-le fetele atinse de replica data boului aluia si am ajuns in
dreptu ei.Cine se credea?Cam«cammm«fitoasa-ca san u zic altceva mai vulgar,nu de alta dar
chiar era draguta-fitoasa si ciudata«Se vedea ca sufera.Am privit-o inexpresiv,probabil ca ea ii
putea da un sens expresiei mele,si pana la urma am primit un salut dee«

-Buna.imi spunea Alba-Ca-Zapada cu o voce de iti venea sa fugi;si apoi o vad cum fuge spre
Romeo al ei«Ce naiba?Aia doi impreuna?Da¶ de ce ma mir?!

'! "&  -   



-Ok«Darrr..Care este parerea ta despre el?o intrebam pe Bella rosie la fata«

Ciudat.La presupusa prima vedere,il simpatizam;mai apoi,cand eram fata in fata,ma macina un
sentiment de ura imposibil de suportat incat imi venea sa il plesnesc peste fata;iar in cele din
urma>>adica in acest prezent plin de tensiune>>imi intrebam sora care intotdeauna era dispusa
sa ma asculte,ce parere are despre el.Era o intrebare plina spernate stupide.

-Hmm«Dupa mine este idealul baiatului cool si rebel.Pare de treaba«

Am inghitit in sec.Mda,intr-un fel auzisem exact ce am vrut,ceva ce intarea sentimentul de


simpatie la adresa lui.Dar totusi«Pfff.Cat de enervant!Dispuneam de doua stari total diferite!
Prima se intitula ³Dragut mai este tipul asta!´ si a doua ³Ahh«am sa-I crap capul!´

-A,serios?Mie chiar nu mi se pare«ii spuneam mintindu-ma de fapt pe mine insami.

Hei! De cand devenise surioara mea o persoana a carei ganduri erau prinse in planificarea
absurda-in ochii mei-a unei presupuse relatii«´Oh,Doamne! Asta nu!O vreau inapoi pe Bells
cea veche!´ ma gandeam ofticata.

-Bine«mi-a raspuns cu un zambet ala¶Alice.

-Bella?! De ce te uiti asa?

-Cum ma uit?
Dupa un minut de silent am scos un amarat de:

-Ohhh«

Doar atat.Pentru ca in mintea mea chinuita de doua mari si diferite sentimente ce se bateau cap
in cap,avea loc o ora de concentrare maxima.Mai multe explicatii?Nici o sansa«

In cele din urma Bella a iesit din camera,iar eu m-am intins relaxata pe pat cand un gand mi-a
trecut ca o sageata ascutita prin minte.

-Mama!! O Doamne!Am uitat de mama!strigam disperata.

Gahhh«Si asa era.De cand nu mai vorbisem cu ea! Adica«buei!E mama!

Am sarit dupa telefon si am trecut ca fulgerul de repede prin sutele de contacte ce se aflau in
agenda.

-Alo,mami?am spus incet si emotionata-asta datorita perioadei exagerat de lungi in care nu o


mai auzisem.

³Oh,oare cum va reactiona?´

-Scumpo!Nicole!Ce mai faci,draga mea?

-Bine,mami!Te rog sa ma scuzi«Nu te-am mai sunat de atata timp!

Era cazul sa inventez vreo scuza care cu siguranta va capata un sens stupid si deloc credibil?
Hmmm..Nu prea cred.

-Oh,ce tot vorbesti acolo?Nu am vorbit de ieri!

-A?

³De ieri?¶ma gandeam complet naucita. ³Ia te uita! Inca un lucru de care nu stiam«Eh,dar ce
proasta sunt!Aici nimic nu e de mirare´ imi spuneam incercand sa ma linistesc si sa dau un sens
cat mai normal convorbirii mele cu mama.

-Mai esti?

-Da.Tu ce mai faci?

-Bine,chiar foarte bine«Exceptand faptul ca imi este asa dor de voi!De


amandoua!Apropo,Bella ce face?

-E bine.

-Ma bucur.

-Si noua ne e dor de tine!


-Dragele mele!Lasa ca o sa ne revedem curand«imi spunea cu o vaga forma de retinere.Asa
siii«Cum va simtiti acolo?

-Oooo super!Toata lumea e atat de prietenoasa! Mai ales noii veniti! Ii spuneam sarcastica.

-Hmmm«Cunosc eu tonul ala«Ia spune-mi! Ce s-a intamplat? Cine e pe acolo?

-Cine sa fie?o intrebam incercand sa fac vocea sa imi para indiferenta.Ce bine ca nu era
acolo,langa mine!

-Ei,bine,lasa!Daca nu vrei sa imi spui«

-Nu,nu vreau! am chicotit.

«.

Intr-un final conversatia s-a sfarsit.Vorbisem cu ea mai mult de o ora.Subiectul? Toate prostiile
posibile!

(Alex p.d.v)

³Ei,da! Oare exista o camera mai mica decat asta? Ce camera! Mai bine spus odaie!´ ma
gandeam de-a dreptul ametit-in sesnul rau-de atmosfera aia tipica unui spital si mai ales de
³mediul ostil´ in care urma sa-mi petrec urmatoarele clipe,saptamani«Ah,pretioase clipe!
Dar,ca naiba de prostesc,pretioasele clipe o sa-mi murdareasca reputatia.

-Ce faci? Ti-ai despachetat?ma intreba supusul tatic>> ³Hehe.Asa am sa-i spun de acum in
colo.´

-Mnu«Am o intrebare:Aici exista dulapuri?

-E chiar in fata ta!mi-a raspuns nervos dandu-si ochii peste cap.

-Glumesti? Asta e dulap?

-Pai poti lasa in geamantan hainele daca nu iti place.spunea revenind foarte direct la tonul acela
indifferent care pur si simplu ma seca.

Al naibii de nervos am trantit geamantanele si am deschis asa zisele usi ale dulapului,incepand
sa-mi arunc cu nepasare hainele.

Fara sa fi observat-pentru ca eram orb si surd de furie-tata iesise din camera,dar-ceva tipic lui- a
lasat usa deschisa.

Mi-am trecut mana prin par foarte frustrat si am privit in jurul meu«Cand am vazut-o pe Bella
cum privea in camera«Credea ca nu o vad,din cauza intunericului.Probabil ca auzise zgomotul
facut de geamantane.

-Care-i treaba,Bella Belisima?am intrebat-o cu un ranjet larg,facand pe semecherul deoarece


stiam ca ea e fata cuminte si voiam sa-i vad reactia reflexiva in urma acestui gest.
Fata ei mica,in forma de inima s-a crispat instantaneu:
-Aaaaa«Euuu«Nimic! Am auzit ceva,un zgomot«Aaaa«Plec acuma..mai bine«a spus
incet ultimele cuvinte crezand ca n-o aud.

-Hei,stai linistita!

M-am indreptat spre pragul usii si m-am sprijinit de margine,in timp ce pe fata mi se afisa
zambetul ala pe care altii il numeau ³Sexy,de nerezistat´.O priveam adanc«Nu,nimic
pasional.Cum spuneam,ii urmaream reactia. Fata se innrosea din ce in ce mai tare lasand capul in
jos in timp ce ridica rar si brusc privirea spre mine. ³Hi hi!´

Pana la urma a ³scapat´ datorita telefonului meu care suna ca naiba! ³Ah trebuie sa schimb
melodia asta veche.Suna ca naiba!´

-Mdea«am raspuns ca un snob ce eram.

-Ce faci frate?!Superi fata aia draguta?Nu vezi ce usor se intimideaza?

Am ramas vraiste:

-Henry,boule,tu esti?

-Nu ca sor¶mea.

-Waiii..

Am spus uimit si am fugit la geam.

-Mi-ai adus masina!!!!Iubiat mea masinuta.

-He he!Frate!Hai pana jos!

-Bah,m-ai salvat!i-am spus bucuros in timp ce il loveam prieteneste peste spate.

-Pai da¶ nu?

-Nu stiu cum am putut rezista in vechitura aia a lu¶ taicameu!

S-a intors privind in jur dupa ³delicatul obiect ce era cu grija descris ca fiind vechime
pura´«Bleah«

-Aaa.Mercedesu¶!exclama razand.

-Hai inauntru!

-Nu pot frate.Merg la un party«

-Aha«ma gandeam plin de dorinta de a-l insoti-intr-un mod non~gay-acolo unde mergea.

³Ahhh«Sa merg si sa daram clubul ala!´


-Dar inainte sa pleci,zi-mi si mie cum ai facut rost de chei?
-Wai,le-am gasit intr-un tomberon cazut in mijlocul drmului!
-Probabil i-au cazut!gandeam cu voce tare in timp ce radeam smechereste.

Pana la urma a plecat,iar eu am urcat scarile inapoi in casa in care aveau sa fie impartite cartile
de joc«Ma gandeam la asta cu un gand de razbunare.Tipul Jacob«Siii«atat! Cred«

(Nicole p.d.v)

Am iesit din camera cand dau deee«:

-Hmmm!Salut!i-am spus tipului plina de un tupeu ce se zbatea sa iasa in intregime afara,chiar


in acel moment.

Spre uimirea mea,mi-a zambit«dulce si normal.

Ma simteam jalnic.Am lasat capul in jos si am cautat un drmulet innegrit de propria mea
prostie,printre el si peretele.

-Gata? Ti-au trecut fitele?ma intreba ironic.

³Dar sigur ca da!Un astfel de specimen ca el nu poate pastra armonia si pacea.´

-Ehhh«Acuma¶ si tu! Mai am si eu momentele mele«i-am spus SI MAI ironica,zambind si


fara sa vreau apropiindu-ma prea mult de el.Atunci am trecut amandoi la o expresie serioasa,iar
eu am facut un pas inapoi rosie toata.

Nu mai puteam sa mint«Ma atragea«Asa cum o facea si Jake odata;poate si mai mult«

« Darrr«Era un baiat cool sau un baiat rau? Probabil amandoua.

 %!   )"!%% !



Un loc bun pentru tine? Hm«Ah! La ghilotina !!!!!´ ma gandeam total
exasperata«Indignata«Maltratata«.Ughhhh!!!! Simteam ca fierb in suc propriu! De ce? Pai
stateam atarnata de balustrada, cu un picior prins in in marginea scarilor, o mana bagata printre
spiralele inflorate si decoratunile de Craciun«..Biata mea manuta!!! Se chinuia sa scoata
piciorul drept ±probabil fratesau¶ de era atat de disponibila- din incurcatura aia care ma lasa fara
vlaga«.

Da! Deci idiotul planuise asta«Ca la carte! Un rucsac in capatul de sus al scarilor, pentru ami
impleti picioarele in bretele lui, pasta de dinti pe mocheta intinsa pe scari siiii«Iata-ma! Atarn
ca un glob pe creanga de sus a bradului.

Incomoditate? Ha! Era putin spus. Simteam ca imi vor plesni muschii! Plus nervii care,probabil,
cantareau 10 tone«Sa fac atac cerebral si nu alta! Si daca faceam«Poate era mai bine«Macar
ma avea pe constiinta«Sauuuu«.´Daca te vrea moarta?!´ intreba subconstientul meu micut si
agitat«M-am crispat..Zici ca eram la gradinita.Pai poate ca da.Daca cineva era de fata in acele
clipe, credea ca a ajuns inapoi in 2003, si ca se afla pe platoul de filmare al filmului ³Singur
acasa´.Ufff«Ce farsa! Nu mai stiam cum sa-l caracterizez pe Alex asta..Bleah, bleah, bleah! E
smecher, vezi Doamne«Manipulator«Hmmm«´Si mai nou isi poate face,cu mana sa,
transplant de creier la minut.´ Gandeam gesticuland cu un deget amortit prin aer«Ce alta
explicatie putea sa existe? Din moment ce odata era un tip provocator, odata irascibil pana in
panzele albe, apoi asta! Minte de copil«Farse«Pasta de dinti pe mocheta«Mmmmm nu«Nu
exista alta explicatie.

- -Ce faci, scumpete? Ai amortit?ma intreba cu un ranjet malefic, sprijinindu-se intr-un cot,
foarte relaxat, de balustrada.

- -Oh,da,scumpule! Nu mai pot de atata bine! i-am raspuns sarcastica, pe un ton plin de
nervi..Mai degraba suna a fornait.

- -Aaaaa,pai«In cazul asta, nu iti voi intrerupe ³siesta´.

- -Ce faci,pleci?

- -Stai chiar bine acolo«

- -Treci inapoi, maimutoiule! Ah, am sa te omor cu mana mea! Nu sti de ce sunt in stare!

Daca il enervez,pleaca..Asta e clar.Si raman cocotata aici«Daca il ignor, pleaca«Si raman


cocotata aici!!!!!! La naiba cu judecata asta de doi bani! ³Gandeste, creieras! Si nasu¶
subconstient poate interveni! Orcine! Cineva? Oh, si ceilalti sunt pe terasa«Darrr«Bella e la ea
in camera!´ Am gandit cu un ³Voila´ prin minte.

L-am vazut cum revine in pozitia initiala, plus o expresie total indiferenta«Se uita fix la
mine«

- -Ce vrei?

- -Pai, initial voiam sa te scot de acolo darrr«

- -Darrr«.Nu ai chef, stiam! I-am raspuns razand apatica.

- -«Darrr«Nu cred ca stiu cum«.a spus spre propria-mi ingrozire, cu niste ochi fixasti pe
legaturile instalatiilor.Vai! Deabea atunci realizam ca doar el ma putea scoate de acolo. Trebuia
sa fie cineva puternic«Ce putea face Bella? Sa fim seriosi«.Doar el ramanea«Mai aveam o
singura sansa«Nu imi placea, chiar deloc, ceea ce urma sa fac,dar aveam de ales?

- -Bine, sarlatan profitor ce esti! I m i c e r s c u z e «..am spus silabisit.

A avut un moment de uimire ce necesita timp«Mult timp pierdut«Iar eu simteam ca ma rup in


doua«.Momentul acela de uimire stupida, a fost terminat cu un ranjet ambitios. ³Profitor de
grupa mare!´

- -OK, Nicoleta!

Am adoptat o mimica potrivita pentru un verbal si exasperat ³Ceeeee?´

- -Ceeee? ei,bine, subconstientul nu poate sa ramana cu gura inchisa inauntru«.Ceee?!!!


Ma crezi catelus de companie? Nicole! Dobitoc retardat ce esti! Sau Nic«am spus mandra.

- -Auci! A sarit el ca ars, vezi Doamne, afectat«.N i c..Esti cam impulsiva«mi-a spus
gesticuland prosteste, si intorcandu-se DIN NOU cu spatele gata sa plece.
Imi venea sa plang«.Eram ca un copil de 3 ani ³We we we«.Vreau acadeaua aia rosieee!!!!!´
Ca o rasfata mica«

- -Nuuuuu, te rog nu ma lasa aici! Nu mai pot!striga disperarea in locul meu.

- -Vad«Ha! Tu ai inceput prima!«Ce te-o fi apucat sa-I zici lu¶ taicameu ca am plecat
aseara pe ascuns de acasa? Si,mai ales, ca am fost in CarthMoon?SI MAI ALES..Sa vi cu el
acolo?!

CarthMoon«Un club de noapte fitos, pentru snobi, asa ca el«Chiar voisem sa-l parasc
deoarece ma scotea pur si simplu din sarite«.Dar situatia a luat o intorsatura total
neasteptata«Michael, plin de nervi, ma rugase cu disperare sa ma duc cu el pentru a-i

arata unde e CarthMoon«Parca il aud: ³- Of, sigur e un bar afumat, dezmat total pe
acolo«Imbatat«Bautura..Miros de fum in haine! Ma scoate din sarite!´ Mi-am adus aminte cu
o oarecare urma de amuzament, vorbele incoerente cu care imi vorbea, adresandu-se indirect
papitoiului de fisu¶«Mda«Canapele tapitate in piele«Pereti si un tavan stralucitor de un gri
metalizat, mese joase dintr-un lemn fin de o culoare neagra ce forma un contrast tipic
³petrecerilor de noapte´ un fel ³sexy´cu culoarea rosie a canapelelor«.La o masa un grup de tipi
morti de beti printre care si specimenul Alex cu o gagica blonda pe picior«Si el era cnoca de
beat«Dar se tinea pe linie dreapta cand mergea«Hmm«Probabil consumul excesiv de alcool ii
intrase in reflex.Plus ca«.

- -Te dau jos de acolo«M-am hotarat«Am sa te torturez incet,ai sa cazi treptat«.Ai


saaaa«..vezi tu. Dar inainte de asta, vreau sa ascult niste scuze complete«

Am meditate nedumerita:

- -Ce scuze complete?

- -Hai, ca sti!ma impulsiona razand amuzat.

- -Uffff«Bine! Scuze pentru faza de azi noapte scuze pentru parare scuze pentru ton!am
spus repede,fara aer«Intentia imi era, deodata, sa scap de acolo«Doar atat.

- -Asa, scumpa!imi spunea pitigaiat indreptandu-se spre mine fericit.

- -Hmmmm«

- -Ce e?

- -Vreau si un pupic.Aici, pe obraz«ma lamurea intorcandu-si obrazul spre fata mea.

Ca un reflex absolut normal, m-am tras in spate scotand un tipat inabusit de antipatie«Dar daca
ma trageam, instalatia se rupea siiii«Poc! Printre scari!

- -Hi hi«Nu prea ai de ales.In caz ca vrei sa te duci pe colo sa¶ pe spateeeee, te duci in jos!
Adica, poc! Acuma¶ cum vrei tu! Dar eu te sfatuiesc sa alegi prima varianta.Dai pupicu¶ si ai
scapat.

Scrasnind din dinti, am strans ochii si l-am atins cu buzele fugitiv, pe obraz«Gata! S-a
terminat! Fara nici o descriere! Huuu«Subconstientul se lasase de descrieri«Noroc! Ca daca
nu, eram in stare sa vars de scarba!
«S-a chinuit o vreme sa despleteasca propria creatie, dar in acel timp mi-a fost mai bine«.M-
am sprijinit de umarul lui si intr-un fel nu mai eram atat de incordata. Intr-un final indepartat, m-
a prins de talie cu o usurinta surprinzatoare, de parca eram din hartie, si m-a lasat jos zambind
larg si prosteste:

- -Multumita?

- -Mda«

- -He he«Te-a deranjat pupicu¶? Mneah! O nimica toata«Mi-a placut cumai atacat blonda
aia prin vorbe aseara.Te pricepi, scumpa mea«.mi-a spus lovindu-ma cu cotul.

- -Nu sunt scumpa ta! Si ce? Voiai sa stau sa o ascult cum isterizeaza acolo fara oprire?

- -Mmmmm«a spus deraiind de la subiect«Vad ca nu iti exprimi nemultumirea cu privire


la pusi-pusi.

Pana de idei«.Ah«

- -Oh,ma lasi? Scuteste-ma! M-am saturat sa vorbesc in contradictoriu!

- -Mdea, si eu! Ma duc sa beau o bere«

- -Du-te! Si sa pasesti incet cand te duci la culcare! Nu uita ca treci pe lamga camera mea!l-
am amenintat cu degetul, foarte stricta«

- -Poate te trezesti cu o rozatoare dimineata«

- -N-ai leac.Noapte buna!

- -Pa, scumpete!

Am ignorat bovina, si m-am intreptat spre dormitorul meu calduros, cu mainile pe soldurile
amortite«

Eram ca in familia Iuing«.Retardati mintal«Amandoi pana la urma!

,1!   !  



Prima parte

Lumina alba a acelei nopti imprastia o magie uluitoare. Imaginea boltii ceresti putea inspira o
derulare a unui film siropos pentru niste minti bolnave care nu apreciaza frumosul naturii.
Pretinzand ca lucrurile decurgeau intr-un fel monoton ce candida cu tristetea, m-am retras pe
larga terasa de la etaj. Era cea mai frumoasa parte a casei. Platforma aceea era enorma. Se
intindea de la un capat la altul al casei«Acoperisul semideschis in noptile senine, era dintr-o
sticla vesnic stralucitoare, facandu-te sa crezi ca a fost faruita dintr-un praf pur de diamante. Prin
stratul subtire al sticlei se filtra lumina electrica a lunii«
«Cine se gandea ca poate fi atat de frumos in New York? Ok«La marginea New York-ului.
In Forks nu aveam parte de nopti senine, asa ca profitam de ele pentru a-mi incarca bateriile«
Gandul, imi fugea necontenit spre o desciere mai detaliata si spirituala a lunii« Era o zana«O
zana ascunsa sub o mantie alba care insira diferite taine«Poate taine ale fiecarei persoane care-i
pironea cu interes si egoism albul cenusiu, dorind sa-i fure maretia. Poate ca printre ele, se afla o
explicatie a ceea ce traiam eu. Da«Speram in continuare, deoarece gandul ca urma sa reaterizez
prin plafonul de nori in Forks din nou in lumea feerica, ma frustra continuu. Aceasi intrebare:
³Cum se poate ca un om sa traiasca in mai multe lumi?!´ Acum doua luni eram un semi-vampir,
inconjurata de adevarati vampiri>>cuvant spus cu toata hotarerea existentei victimelor sale.
Pielea-mi destul de creola imi alebea din ce in ce mai mult«Buzele mi se inroseau prizand un
contur inuman«Parul dvenea o involburare de negru-castaniu, cazand in bucle fine la baza taliei
mele. Deveneam vampir. Si asta inainte de aceste doua luni. Acum, sunt un om normal. Aceeasi
Nicole din Pheonix« Familia Cullen era o familie normala; cu copii ce cadeau in belelele
adolescentei, cu probleme la scoala«Asa cum era si normal pentru niste oameni. In prezent
eram prietena unui baiat fitos, dar care imi placea«Acelasi baiat din Forks«Aceeasi
imagine..Doar ca in prezent cu defecte rebele atractive; in trecut cu trasaturi fizice si morale
perfecte«din nou atractive.In trecut se asemana cu vampirii mei. Da«
«. Si Jake«Oh, cat l-am putut face sa sufere! Venise aici, la bunica mea, pentru mine!
Sperand ca ma poate castiga«Iar eu, ca o mitocana, i-am neglijat prezenta vesela; i-am ignorat
privirea sclipitoare plina de speranta«.Am indepartat sufletul acela de copil indragostit, de
sufletul meu umbros«Se indragostise de o umbra«O umbra nehotarata, care bantuia
povarnisurile vietii crezand ca poate castiga un pic de curaj, putina hotarare. L-am iubit foarte
mult«Chiar daca imi era frica sa i-o arat. Acum simt ca este doar cel mai bun prieten fara de
care fericirea mea ar fi in vag. ³Ma urasc«pentru ce i-am facut.´
Ultimul gand«Poarta dintre acele lumi fusese deschisa, oarecum, cand eram in
rezervatie«Atunci cand am strigat-o pe Alice ,atentionand-o.
Macinata de senzatia de singuratate care ma acapara, mi-am permis-caci nu o mai prea
facusem-sa vars o lacrima«O lacrima la schimbul unei licairi de fericire. Imi era dor de
Alice«De Emmett, de Rose, de sotii Cullen«.De fratele meu Edward. Desi eram oarecum
impotriva, deveneam din ce in ce mai constienta de faptul ca aceea era lumea mea, langa ei!
Langa vampirii mei. Masurarea in paralel a situatiei devenea critica. Imi provoca o stare de
agonie«Inca un gand«Lumea mea exista«Dar, cand aveam sa ma intorc inapoi in ea, il voi
pierde pe Alex; acesta de aici! Omul care ma face fercita«Il voi pierde fara certitudinea ca il voi
regasi in cealalta lume«Si nu vreau asta! Oh, Doamne, nu vreau asta.
Presata de o tensiune grea, intram in panica«Simteam cum redopandesc puterile de vampir.
Din ziua precedenta incepusem sa am ameteli. La jocul de baschet, spre surprinderea tuturor,
reusisem un salt incredibil«Petele negre de viziuni neclare apareau una dupa alta, din ce in ce
mai des.
³«Condoleante trimise propriei mele persoane.´am gandit nostalgic aprofundand greutatea
lacrimilor. Prinsa intr-o frenezie inexplicabila, am sarit ca arsa de pe balansoar. Confruntandu-
ma din nou cu puterea, am inaintat spre centrul terasei acoperindu-mi urechile cu mainile in
speranta ca as fi putut opri acele voci neclare«Pana la urma imi dadeam seama«Auzeam
discutia celor din casa. Auzeam spusele lui Charlie care ma ingroseau:
- Mama se face bine. Opertaia a reusit siiii«cred ca e timpul sa ne intoarcem in Forks«.
Atat! Doar atat mi-am permis sa aud. Impiedicandu-ma, am pornit spre balustrada rece.
Fierbeam, asa ca mi-am lipit obrzul de aceasta. Am inchis ochii strans dorind sa opresc tiuitul
urechilor prin contractia muschilor«.Degeaba«Uitasem ca era vorba de lucruri imposibil de
oprit.
Contrariata de amalgamul de puteri ce se luptau in mine, am permis vantului rece dinspre Nord
sa-mi biciuiasca obrajii, inlaturand darele lasate de plumbul suferintei din lacrimi si mi-am spus
incet:
- Ma pierd«Si simt ca nu voi mai gasi lumina din capatulul tunelului«Pot ataca cu
promptitudine afirmatia ca ar mai exista ceva care sa ma scoata din asta«
- Si daca acel ³ceva´ se transforma in ³cineva´?mi-a soptit in par o voce calda, familara
facandu-ma sa raspund cu un suras ganditor.
- E greu«Problema e spinoasa. Nu e vorba de ascunderea pliculetelor cu praf interzis«E
altceva«am spus intorcandu-ma spre el.
- Hm«Esti din nou misterioasa. Stii ca imi place asta, dar totusi. Fa-te mai explicita.
- Sunt blocata«am spus cu seriozitate«Nu ma intreba ce? Cum? Unde?«Sunt pur si
simplu blocata«Si repet«Nu ar putea sa existe ceva/cineva care sa ma elibereze«Asta tinand
cont de realitatea situatiei. Darrr«Sufletul meu e gata sa permita interventia oricarei intentii
bune.
- Mmm«Chiar daca ar fi vorba de interventia directa, crede-ma, a unui iubit inebunit?
- Ha! Directa? Fa-te mai explicit«.l-am citat cu ironie.
Desigur«Ceea ce trebuia sa fie un raspuns explicit nu a fost deloc un RASPUNS«Explicita,
fapta, chiar a fost.
A inlaturat ultima pata umeda de pe obrazul meu printr-o mangaiere fina. A zambit
smechereste, mai apoi tandru si si-a lipit buzele de ale mele facandu-ma sa-l strang cu putere.
Aveam nevoie de prezenta lui cat mai apropiata posbil.
³Gata cu descrierea sarutului.´i-am reprosat unui fluture din mintea mea. ³ Vezi-ti de ale tale si
lasa-ma«.cu ale mele.´

http://biancasweetbi.wordpress.com/