Ghid-Paduri 27aug2015 PDF

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA
2000
GHID DE PLANIFICARE STRATEGICĂ

PENTRU
MANAGEMENTUL RESPONSABIL FAȚĂ DE
VALORILE DE BIODIVERSITATE,
AL RESURSELOR FORESTIERE
1
CUPRINS
Abrevieri și acronime utilizate în text .......................................................................................... 6
Glosar de termeni și definiții ....................................................................................................... 6
Introducere ................................................................................................................................ 8
Despre ghid .............................................................................................................................. 10
CUI se adresează Ghidul - Grupuri țintă ................................................................................... 11
DE CE este necesar acest ghid .................................................................................................. 12
CE își propune acest ghid? ........................................................................................................ 13
CE conține ghidul ? ................................................................................................................... 15
1. ANALIZA STRATEGICĂ a resurselor forestiere pentru fundamentarea procesului de
planificare ................................................................................................................................ 16
1.1 Valori sociale, economice și ecologice ale pădurilor ...................................................................... 16
1.2 Amenințări la adresa valorilor din domeniul forestier ................................................................... 20
1.3 Relația dintre managementul pădurilor și conservarea biodiversității .......................................... 28
1.4 Rolul siturilor Natura 2000 (al ariilor protejate în general) în planificarea strategică a
managementului resurselor forestiere........................................................................................................ 33
2. PRINCIPII și RECOMANDĂRI de management pentru menținerea biodiversității, de care
trebuie să se țină seama în planificarea strategică .................................................................... 34
2.1 Conservarea biodiversității în legislația privind managementul forestier ..................................... 34
2.2 Principii de management pentru menținerea resurselor forestiere și a biodiversității ..................37
2.3 Recomandări de măsuri de management care contribuie la menținerea biodiversității .............. 39
2.3.1 Recomandări pentru pădurile care nu sunt în arii protejate .......................................... 39
2.3.2 Recomandări pentru pădurile ce sunt incluse în arii protejate ...................................... 41
2.3.3 Mecanisme financiare care sprijină conservarea biodiversității .................................... 43
3. PLANIFICARE STRATEGICĂ în domeniu.............................................................................. 44
3.1 Cadrul legal pentru planificare ....................................................................................................... 44
3.2 Instituții responsabile pentru planificarea strategică și rolul lor.................................................... 46
3.2.1 Planificarea strategică la nivel local / zonal ................................................................... 48
3.2.2 Planificarea strategică la nivel județean / regional ........................................................ 48
3.2.3 Planificarea strategică la nivel național ......................................................................... 48
3.3 Factori interesați ............................................................................................................................ 49
3.4 Corelarea planificării managementului pentru păduri și ariile protejate (inclusiv pentru siturile
Natura 2000) ............................................................................................................................................... 50
3.4.1 Cum au fost luate în calcul ariile protejate în planificarea managementului pădurilor
până în prezent ? ...................................................................................................................... 50
3.4.2 Cum se reflectă managementul pădurilor în planurile de management ale ariilor
protejate? ................................................................................................................................. 51
3.4.3 Importanța managementului celorlalte resurse naturale pentru domeniu ................... 53
3.5 Alte aspecte importante pentru planificarea strategică în sectorul forestier ................................ 53
4. Fluxul de informații care stă la baza planificării strategice................................................ 55
4.1 Indicatori pentru integrarea contribuției resurselor forestiere la dezvoltare durabilă și pentru
planificarea sectorială ................................................................................................................................. 55
2
4.2 Importanța fluxului de informații pentru planificare eficientă la toate nivelurile și în toate
domeniile relevante .................................................................................................................................... 62
4.2.1 Integrarea informațiilor transmise de gestionarii pădurilor în planurile de management
ale siturilor Natura 2000 și ale altor AP .................................................................................... 62
4.2.2 Informații de interes pentru nivelul strategic superior .................................................. 63
4.2.3 Informații de interes pentru celalalte sectoare de gestionare a resurselor naturale..... 64
4.3 Integrarea prin implicarea factorilor interesați .............................................................................. 65
5. PAȘI DE URMAT în planificarea strategică sectorială ........................................................ 69
5.1 Pași de urmat în elaborarea planurilor strategice / de management la nivelul local / zonal ........ 69
5.2 Pași de urmat în panificarea strategică sectorială la nivel județean / regional...............................72
5.3 Pași de urmat în planificarea strategică sectorială la nivel național .............................................. 73
3
TABELE
Tabelul nr. 1 - Grupuri țintă în funcție de nivelul de planificare strategică la care operează ..................... 11
Tabelul nr. 2 - Valorile asociate pădurii și resurselor asigurate de aceasta ................................................ 18
Tabelul nr. 3 - Presiuni și amenințari la adresa valorilor asociate pădurilor din și din afara fondului
forestier ....................................................................................................................................................... 22
Tabelul nr. 4 - Importanța pădurilor pentru biodiversitate și exemple de condiții ce se pot asigura prin
măsuri de management forestier pentru menținererea lor ....................................................................... 30
Tabelul nr. 5 - Acte normative definitorii pentru managementul pădurilor, în care se fac referiri la aspecte
relevante pentru conservarea biodiversității (2015) ................................................................................... 34
Tabelul nr. 6 - Exemple de recomandări de management pentru suprafețe forestiere care adăpostesc
populații viabile din specii de orhidee – Pădurea Verde, Ocolul Silvic Timișoara ....................................... 40
Tabelul nr. 7 - Acte normative și strategii / programe relevante pentru planificarea strategică ................ 45
Tabelul nr. 8 - Instituții responsabile pentru planificare strategică și planuri elaborate în prezent de
aceștia 47
Tabelul nr. 9 - indicatorii de definit / analizat în sectorul managementul pădurilor și sectoarele care au
nevoie de aceste informații ..........................................................................................................................57
nevoie de aceste informații ......................................................................................................................... 61
Tabelul nr. 11 - Posibili factori interesați în procesul de planificare și management al pădurilor.............. 68
Tabelul nr. 12 - Etapele planificării strategice exemplificare la nivel local ................................................. 69
FIGURI
Figura nr. 1 - Legătura între cele cinci ghiduri ............................................................................................. 10
Figura nr. 2 - Rolul planurilor de management ale ariilor protejate în planificarea strategică ................... 46
Figura nr. 3 – Paşi în planificarea implicării factorilor interesați în procesul de planificarea strategică și în
implementarea strategiei ............................................................................................................................ 67
CASETE
Caseta 1 - Evoluția, în România, a conceptului de pădure, în raport cu funcțiile atribuite acesteia.......... 16
Caseta 2 - Evoluția preocupărilor managementului forestier (K.Iles) ......................................................... 29
Caseta 3 - Exemplu de abordare strategică al managementului forestier, cu accent pe serviciile ecologice
ale pădurii.................................................................................................................................................... 31
Caseta 4 - Exemplu de măsuri de management pentru un habitat marginal ............................................. 41
Caseta 5 - Exemplu de măsuri de management pentru o specie de interes comunitar ............................ 42
Caseta 6 - Plăți pentru servicii de mediu .................................................................................................... 44
Caseta 7 - Exemple de măsuri și acțiuni de management propuse pentru managementul terenurilor cu
vegetație forestieră într-un sit Natura 2000 ................................................................................................ 51
Caseta 8 - Exemplu privind rolul de care îl poate avea un factor interesat în managementul pădurilor .. 66
4
ANEXE
Anexa I – Formular pentru analiza presiunilor și amenințărilor la adresa pădurilor ...................................74
Anexa II – Exemple de informații cheie de identificat / colectat pentru etapa I de evaluare a situației
existente în cadrul procedurii de planificare strategică sectorială .............................................................. 80
Anexa III – scurtă descriere a amenajamentului silvic și a planului de management al ariei protejate ..... 82
5
Abrevieri și acronime utilizate în text
Abrevieri, acronime Denumire completă
AP Arie protejată
MVP Minimum Viable Population (Populatia minima viabilă)
MMAP Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
CRCS Comisariatele de Regim Silvic si Cinegetic
...
Glosar de termeni și definiții
Glosarul explică înțelesul pe care îl au anumiți termeni și definiții care ajută la înțelegerea mai bună a
ghidului.
Termen Definiție / explicație
Arie protejată Arie naturală protejată - ”zonă terestră şi/sau acvatică în care există specii de plante
şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori
culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit
conform prevederilor legale.”1
Administratori de Custozi și echipe de administrație care - în baza contractelor încheiate cu autoritatea
arii protejate centrală de mediu - au responsabilitatea de a planifica și de a implementa și/sau de
a coordona implementarea măsurilor de management din arii protejate, măsuri
menite să asigure menținerea biodiversității și realizarea obiectivelor de
management ale acestor arii.
Dezvoltare durabilă Dezvoltarea durabilă - se urmărește satisfacerea nevoilor prezente ale societății fără
a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi2 .
Factori interesați Persoane fizice sau juridice (organizații, instituții) sau grupuri fără personalitate
juridică ce au un interes sau sunt afectate direct sau indirect și/sau care pot
influența sau pot fi influențate de decizii și acțiuni de management legate de un
anumit domeniu
Proces decizional Procesul decizional cuprinde: colectarea informațiilor pentru formularea problemei
cu privire la care trebuie luată o decizie; clasificarea problemei decizionale;
conștientizarea problemei decizionale; identificarea alternativelor (proiectarea
acestora); evaluarea alternativelor; alegerea deciziei; implementarea deciziei (H.
Simon, 1960)
Activitate ce se desfășoară într-un cadru organizatoric, la nivelul superior de

conducere în vederea pregătirii, realizării și implementării unei decizii. Ca și proces
se pleacă de la definirea problemei, se continuă cu colectarea și analiza informațiilor
necesare, alegerea deciziei optime și se finalizează cu implementarea acesteia în
paralel cu monitorizarea efectelor.
Situri Natura 2000 Arii protejate de interes comunitar desemnate în urma aderării la Uniunea
Europeană, ca și situri de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA), stabilite în
conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor
sălbatice şi Situri de Interes Comunitar (SCI) desemnate conform Directivei 92/43/CEE
privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice.
Sturi de Importanță Arii protejate care contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de
1 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011
2 Conform definiției date de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare din cadrul Organizatiei Națiunilor Unite
(1986)
6
Termen Definiție / explicație
Comunitară (SCI) conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar şi
care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie
semnificativ la menţinerea diversităţii
biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective.
Pădure -orice teren cu o suprafaţă mai mare de 0,5 ha cu arbori atingând sau fiind
capabili să atingă dimensiuni mai mari de 5 m şi un grad de închidere al
coronamentului mai mare de 0,1 (FAO3).
-terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii
trebuie sa atinga o inaltime minima de 5 m la maturitate in conditii normale
de vegetatie (Codul Silvic4)
Fond forestier -…..

Arii de Protecție Ariile protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este
Specială cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor
Avifaunistică (SPA) de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări
de interes comunitar.
Specii de importanță Speciile care, pe teritoriul statelor member ale Uniunii Europene, sunt:
comunitară (i) amenințate cu dispariția, cu excepția acelor specii a căror arie de extindere
naturală este doar marginală în cadrul respectivului teritoriu și care nu sunt în
pericol sau vulnerabile în regiunea palearctică occidentală;
(ii) vulnerabile, adică specii care vor trece, foarte probabil, într-un viitor apropiat, în
categoria speciilor amenințate dacă factorii care le amenință continuă să acționeze;
(iii) rare, adică au populații mici care nu sunt deocamdată amenințate sau
vulnerabile, dar riscă să ajungă în această situație. Speciile respective trăiesc pe arii
geografice reduse sau sunt răspândite în număr mic pe suprafețe întinse sau
(iv) endemice și au nevoie de o atenție deosebită prin natura specială a habitatului
lor și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra habitatului propriu și/sau
prin impactul potențial al exploatării lor asupra stadiului de conservare a speciei.
Stare favorabilă de Starea de conservare a unui habitat natural este data de totalitatea factorilor ce
conservare actioneaza asupra sa si asupra speciilor caracteristice acestuia si care ii poate afecta
pe termen lung raspandirea, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor
ce ii sunt caracteristice.
Starea de conservare a unei specii este data de totalitatea factorilor ce actioneaza
asupra sa si care pot influenta pe termen lung raspandirea si abundenta populatiilor
speciei respective pe teritoriul Uniunii Europene.
Valoare În sensul prezentului ghid se utilizează pentru a indica valoarea în ansamblu a
resursei naturale, respectiv valoarea economică (directă și indirectă), valoarea
socială și valoarea ecologică sau naturală (numită în mod curent ”de mediu”), adică
toate valorile care contribuie la realizarea mediului*1+ nostru de viață.
Viabilitate În sensul prezentului ghid se referă la capacitatea unei explotații agricole de a se
adapta schimbărilor externe (mediu, condiții de piață, legislație) și interne (schimbul
inter-generațional, strategia de dezvoltare), de a fi durabilă.
3
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, 2004, FRA 2005 – Terms and definitions
4
Legea 46/2008, art.1, alin. (1)
7
Introducere
Pădurile reprezintă o resursă al cărei management are un impact major, direct, asupra diversității ecologice,
a echilibrului natural, asupra sănătății societății, influențând în astfel în mod direct și indirect economia
țării noastre.
Într-o accepțiune largă managementul forestier poate fi văzut ca ”arta şi ştiinţa de a controla şi stabili
creşterea, compoziţia, starea de sănătate şi calitatea pădurilor şi a altor terenuri cu vegetaţie forestieră în
scopul atingerii valorilor şi nevoilor impuse de proprietar şi societate, pe o bază durabilă”(FAO5).
Principala problemă, în România, de la care pleacă controversele privind rolul managementului forestier în
stabilirea unui echilibru între utilizarea pădurii ca resursă și necesitatea conservării ei este generată de o
acută lipsă de transparență în procesul decizional6 și de planificare. Implementarea ermetică a
managementului forestier, fără a permite o evaluare a succesului în raport cu obiectivul asumat și anume
acela de a utiliza durabil resursa forestieră protejând totodată valorile ecologice asociate generează
interpretări și atitudini refractare. Este pădurea doar o resursă de masa lemnoasă sau are în primul rând o
valoare intrinsecă? Beneficiile aduse de existenta pădurilor sunt ale tuturor sau doar a unui grup restrâns de
”actori” ce exploatează acestă resursă până la epuizare? Care sunt obiectivele managementului forestier?
Există un control? Ne costă greșelile managerilor? Acestea sunt întrebările la care societatea caută raspuns
și la care managerii forestieri ar trebui să fie interesați să răspundă.
Dacă în prezent multe din țările din vestul și centrul Europei se confruntă cu probleme serioase de
management forestier din cauza managementului defectuos din trecutul nu foarte îndepărtat, în țara
noastră mai există o șansă de a menține această valoare deosebită, demostrând importanța ei pentru
dezvoltarea durabilă.
Luând în considerare situația actuală la nivel mondial, caracterizată printr-o creștere demografică agresivă
(ritmul de creștere este de 1,7 %, cca 90 000 000 persoane/an), precum și de o scădere continuă a
suprafeței ocupate cu vegetație forestieră (cca 20 000 000 ha pădure dispar anual), resursele și serviciile
generate de ecosistemul forestier capătă o importanță din ce în ce mai mare, chiar vitală pentru societate,
la toate nivelurile: mondial, european, național, local.
Deși contribuția sectorului silvic din România la PIB este foarte redusă, acest lucru nu reflectă nici pe
departe importanța pe care pădurea o reprezintă pentru societate și economie. Luarea în calcul doar a
valorii economice directe pe care o pot oferi pădurile României poate fi o greșeală cu implicații majore
pentru viitorul nostru. Gestionată durabil, pădurea se încadrează în categoria bunurilor capabile să producă
beneficii pe termen foarte lung fară ca valoarea ei să se diminueze. Mai mult decât atât, conform trendului
de piață la nivel global, valoarea acesteia va crește.
5
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, 2004, FRA 2005 – Terms and definitions
6
Procesul decisional constituie o parte importantă a procesului de planificare strategică, fiind caracterizat prin
indicatori de guvernanță, care însă nu constituie subiectul principal al prezentului ghid.
8
Managementul forestier românesc se confruntă cu provocări legate de schimbările climatice, reducerea
biodiversității, fărâmițarea proprietății, lipsa dotărilor tehnice performante, orientarea spre exportul
lemnului neprelucrat, subfinanțare, lipsa unei conștiințe forestiere, inerție la schimbare etc. Acestea ar
putea fi depășite eficient doar printr-o abordare strategică și planificare coerentă la toate nivelurile din
cadrul sectorului și integrarea obiectivelor strategice cu cele ale domeniilor conexe.
9
Despre ghid
Ghidul de planificare strategică pentru managementul durabil al resurselor forestiere își propune să fie un
instrument pentru înțelerea și realizarea procesului de planificare strategică sectorială, dar și pentru modul
în care această resursă trebuie integrată în strategiile de planificare pentru dezvoltare durabilă. În ghid se
pune un accent deosebit pe abordarea aspectelor de biodiversitate în procesul de planificare strategică,
plecând de la premisa că prin caracteristicile de biodiversitate se poate defini calitatea acestei resurse
naturale critice pentru societate.
Acest ghid face parte dintr-o serie de patru ghiduri care abordează tema managementului unor resurse
naturale care sunt de o importanță critică pentru societate fie prin ceea ce oferă în mod direct (bunuri și
servicii), fie datorită valorii lor intrinseci. Cele patru ghiduri referitoare la domeniile legate de resursele
naturale alcătuiesc Setul de ghiduri de planificare strategică pentru managementul durabil al resurselor
naturale. Un al cincilea ghid abordează tema planificării strategice generale (figura 1). Cele cinci ghiduri sunt
structurate pe următoarele domenii:
A. Planificare strategică
B. Managementul apei
C. Managementul resurselor forestiere
D. Managementul faunei sălbatice de interes cinegetic
E. Managementul principalelor resurse agricole
Domeniile au fost selectate din perspectiva importanței lor ca furnizori de resurse și servicii ecologice vitale
pentru societate.
Figura nr. 1 - Legătura între cele cinci ghiduri
10
Ghidurile demonstrează importanța critică a celor patru domenii de management al resurselor naturale
pentru dezvoltarea durabilă și prin urmare relevanța lor în procesul de planificare strategică pentru
dezvoltare durabilă de la nivel local, regional și național.
Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului EME Natura 2000 - Manageri eficienți pentru o Natura 2000
Eficientă, finanțat de Comisia Europeană în cadrul Programului Life+ de un grup de lucru compus din:
- Erika Stanciu, ProPark, coordonator grup, expert în domeniul planificării strategice,
- Radu Melu – Asociația WWF România
- Sebastian Cătănoiu – Administrația Parcului Natural Vânători Neamț
- Tiberiu Chiricheș - ProPark
- Olivér Bedő – Ocolul Silvic Privat Baraolt
- Olimpiu Turcu – Direcția Silvică
Principalele persoane resursă: Radu Moț - Asociația ....., ......
CUI se adresează Ghidul - Grupuri țintă
Acest ghid se adresează acelora care au rol de decizie în procesul de planificare atât în cadrul sectorului
silvic cât și pentru dezvoltarea durabilă, adică planificarea teritorială la nivel local, regional și național, dar și
celor care gestionează valorile și resursele forestiere la toate nivelurile de activitate. Pentru a fi de un real
folos în procesul de planificare ghidul poate fi un instrument util în special în cazul persoanelor care
coordonează procesul de planificare sectorială sau cel de planificare durabilă la diverse niveluri. În cazul
planificării pentru dezvoltare durabilă, se recomandă ca echipa de coordonare a procesului să implice un
expert silvic sau să se colaboreze cu experți silvici cu o bună înțelegere a proceselor de planificare
strategică, cărora li se recomandă utilizarea Ghidului de planificare strategică și a ghidului de față.
Responsabilitățile pentru gestionarea fondului forestier și pentru planificarea strategică sunt diferite în
funcție de nivelul strategic la care operează instituția sau organizația în cauză. Ca urmare, grupurile țintă
cărora li se adresează acest ghid sunt diferite în funcție de nivelurile de planificare strategică, așa cum se
prezintă în Tabelul nr. 1.
Pe lângă grupul țintă principal, ghidul poate fi util și entităților care sunt potențiali beneficiari, entități a
căror activitate se leagă în mod direct sau poate fi influențată în mod semnificativ de managementul
forestier.
Tabelul nr. 1 - Grupuri țintă în funcție de nivelul de planificare strategică la care operează
Nivelul Grupul țintă
Grup țintă principal
La toate nivelurile Experți silvici care coordonează procese de planificare strategică
sectorială sau care sunt implicați în procese de planificare teritorială
Grup țintă secundar
La toate nivelurile Factori de decizie în procesul de planificare teritorială
Local (operațional) Ocoalele silvice, indiferent de natura proprietății
Proprietarii de terenuri forestiere
Administratori de AP, firme exploatare/procesare masă lemnoasă,
11
produse accesorii
Județean (tactic) CRSC
Direcțiile Silvice
APM
Național (strategic) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva,
Asociația forestierilor din România
Agenția Natională pentru Protecția Mediului
Alți potențiali beneficiari
Local (operațional) Primăriile, ONG-urile de mediu, asociațiile de vânătoare
Județean (tactic) Comisariatul Județean - Garda de Mediu

Consiliile Județene
Național (strategic) Federația Coaliția Natura 2000
Asociația Administrațiilor de Arii Naturale Protejate
Garda Națională de Mediu, Consiliul Național pentru Vânătoare
DE CE este necesar acest ghid
Pădurea în ansamblul său, fie că este inclusă în fond forestier fie că se află în afara acestuia, are un rol
deosebit de important în dezvoltarea durabilă la toate nivelurile, european, național, regional (inclusiv
județean) cât și local. Deși managerii forestieri cunosc foarte bine faptul că pădurile înseamnă mult mai
mult decât lemn sau alte produse ce pot fi valorificate pe piață, iar publicul larg este din ce în ce mai
conștient de acest lucru, pădurile se confruntă cu presiuni și amenințări ce necesită acțiuni de stopare și
prevenire, inclusiv printr-o continuă promovare a managementului forestier responsabil. Ghidul este
necesar pentru a aduce în atenția tuturor factorilor interesați legătura managementului forestier cu
dezvoltarea durabilă,, pentru a încuraja planificarea strategică și un management care să asigure
menținerea pădurilor ca element critic pentru echilibrul ecologic și pentru menținerea resurselor
forestiere, astfel încât contribuția la menținerea societății și la dezvoltarea durabilă a economiei să fie
eficientă.
Deși termenul de dezvoltare durabilă este oarecum demonetizat și golit de sens, ca orice termen care este
utilizat prea frecvent în sloganuri și discursuri fără conținut, este dificil și chiar inutil să se inventeze un alt
termen. Mult mai potrivit ar fi să se înțeleagă pe deplin sensul real și mai ales, să fie adoptat ca țel comun
de către toate sectoarele de activitate.
Rolul important al pădurilor este recunoscut la nivel teoretic, dar modul în care au fost abordate provocările
după anii nouăzeci, în special problemele asociate reconstituirii dreptului de proprietate, presiunile și
amenințările multiple derivate din proiecte și programe de dezvoltare nefundamentate strategic, dovedesc
o desconsiderare a rolului pe care îl au pădurile pentru societate și economie.
12
Contextul în care se desfășoară managementul forestier în perioada postcomunistă este foarte diferit de cel
dinainte de anii nouăzeci, dar acest lucru se reflectă arareori în planificarea strategică din domeniu și în
abordarea proprietarilor sau administratorilor. Peste 50% din fondul forestier național este deținut de
entități juridice diferite sau persoane fizice sau, exploatarea și prelucrarea lemnului se face de către
numeroase societăți comerciale mai mult sau mai puțin interesate de ceea ce rămâne în urma lor, multe
persoane își doresc case de vacanță în mijlocul pădurii, infrastructura de transport și cea turistică se
dezvoltă în ritm accelerat, afectând de multe ori și fondul forestier fără a se cântări impactul real al
fragmentării habitatelor de pădure, etc. Cu toate acestea, rareori asistăm la un dialog real între
responsabilii din domeniul managementului forestier și factorii interesați care au un cuvânt de spus în
îmbunătățirea sau înrăutățirea contextului sau chiar a stării pădurilor. Lista este valabilă și în cazul pădurilor
ce se află în afara fondului forestier. Acestea sunt chiar mai expuse amenințărilor, întrucât reglementarea
managementului acestor păduri nu este clară.
La nivel național, România nu are încă definită o strategie forestieră (ultima a expirat în 2010), ceea ce are
un impact negativ asupra sectorului, cu implicații și pentru alte sectoare. Astfel, se ajunge în situații în care,
spre exemplu, în lipsa unei linii clare de urmat, se promovează, pe baza condițiilor staționale favorabile, un
regim de gospodărire silvică bazat pe producția de sortimente superioare de lemn (dimensiune și calitate),
în timp ce principalii procesatori activi pe piața românească achiziționează sortimente de lemn de
dimensiuni și clase de calitate medii.
Deși sistemul de arii protejate se consolidează treptat și la noi în țară, suntem încă departe de a recunoaște
rolul acestora în a demonstra importanța menținerii diversității biologice și a serviciilor ecologice pentru
dezvoltare. Gestionarii de resurse naturale, inclusiv cei ai fondului forestier, nu înțeleg importanța corelării
propriilor obiective de management cu cele ale ariilor protejate, nici chiar în acele arii protejate care au ca
rol important demonstrarea faptului că dezvoltarea durabilă este posibilă doar dacă resursele naturale sunt
utilizate durabil – în această categorie intră în special parcurile naturale și siturile Natura 2000.
Ghidul aduce în atenția celor ce sunt implicați în managementul resurselor forestiere și al factorilor de
decizie de la toate nivelurile, faptul că pădurile se constituie într-o bază a dezvoltării durabile, în special
datorită faptului că acestea au, pe lângă utilizarea economică directă, multiple alte utilizări și funcții, unele
din ele critice pentru societate.
CE își propune acest ghid?
Scopul ghidului este de:
 a prezenta în mod sintetic modul în care trebuie să se facă planificarea strategică în domeniu
astfel încât prioritățile strategice la nivel național să se stabilească de jos în sus și să se
implementeze în mod coerent, iar managementul la nivel operațional să fie eficient și să aibă
o contribuție maximă la implementarea strategiei naționale a sectorului forestier.
 a face recomandări privind modul în care managerii forestieri pot reprezenta și impune
importanța pădurii și interesele sectorului în strategiile de dezvoltare durabilă la toate
nivelurile (local, regional și național)
 a sprijini integrarea principiilor strategice naționale privind conservarea biodiversității în
managementul forestier
 a exemplifica măsuri de management relevante pentru menținerea valorilor intrinseci de
biodiversitate asociate pădurii, de care trebuie să se țină cont în planificarea strategică
13
sectorială.
Principalele obiective ale ghidului - din perspectiva abordării domeniului ca fiind unul extrem de important
pentru dezvoltare durabilă și deci și pentru procesul de planificare strategică - sunt:
 Prezentarea modului de integrare a domeniului cu sau în alte planuri sectoriale de dezvoltare

durabilă, la toate nivelurile de planificare, în vederea atragerii sprijinului factorilor de decizie
de la nivelul autorităților publice și a altor factori interesați.
 Prezentarea argumentelor și a principalelor acțiuni pentru asigurarea implicării factorilor
interesați în domeniu și pentru inițierea și îmbunătățirea dialogului între grupurile țintă,
respectiv cu alte sectoare.
 Recomandarea, plecând de la principiile de management durabil, a unui set minim de măsuri
de management care să asigure menținerea diversității biologice, respectiv a echilibrului
ecologic.
 Argumentarea importanței integrării procesului de planificare în domeniu cu cel de
planificare a managementului ariilor protejate, acolo unde gestionarii au în responsabilitate
suprafețe incluse în aceste arii.
Ghidul scoate în evidență importanța pădurilor pentru dezvoltarea durabilă concomitent cu necesitatea
abordării intersectoriale în planificare, ceea ce impune recunoașterea importanței implicării factorilor
interesați în acest domeniu, respectiv a importanței dialogului cu sectoarele economice relevante și cu
administratorii ariilor protejate.
Se fac recomandări, plecând de la principiile de management durabil pe care se bazează acest sector, pentru
măsuri de management care să asigure menținerea diversității biologice și contribuția pădurilor la
menținerea echilibrului ecologic.
În ghid se pune accent pe corelarea planificării și managementului pădurilor din ariile protejate (în special
siturile Natura 2000) cu planurile și măsurile de management ale ariei protejate.
Se fac recomandări privind modul în care ar trebui comunicată importanța sectorului pentru dezvoltare
durabilă și ce anume ar trebui integrat în planurile strategice de dezvoltare durabilă de la toate nivelurile de
planificare, astfel încât importanța sectorul să fie pe deplin recunoscută pentru dezvoltare și pentru a se
obține sprijin în demersurile – uneori costisitoare – de refacere a habitatelor forestiere și de menținere a
unor servicii ecologice care presupun renunțarea la parte din producția economică.
Ghidul își propune să sintetizeze și să prezinte succint:
 responsabilitățile instituțiilor și organizațiilor implicate în managementul resurselor

forestiere în planificarea strategică a acestui sector,
 ce au de făcut aceste instituții și organizații pentru ca strategia de dezvoltare a sectorului să
reflecte interesele tuturor celor ce sunt afectați într-un fel sau altul de modul în care este
gestionată această resursă,
 care sunt contribuțiile managementului forestier la dezvoltarea durabilă la nivel local,
județean sau național și modul în care această contribuție poate fi evaluată și prezentată,
recomandări de corelare a strategiei sectoriale cu strategiile de conservare a biodiversității,
14
pentru care pădurile au un rol esențial, precum și exemple de măsuri de management
recomandate pentru menținerea diversității biologice, implicit a echilibrului ecologic, în cazul
ecosistemelor forestiere.
Deși în ghid se pune un accent mare pe managementul resurselor forestiere în ariile protejate,
recomandările de management și de corelare a strategiei sectorului cu planurile strategice de dezvoltare
durabilă sunt aplicabile pentru intregul fond forestier național și pentru pădurile din afara fondului forestier.
În ceea ce privește ariile protejate, ghidul se referă atât la cele de interes național, respectiv parcuri
naționale, naturale, rezervații naturale, rezervații științifice, monumente ale naturii, cât și la cele de interes
comunitar, respectiv ariile de protecție specială avifaunistică (SPA) și siturile de importanță comunitară (SCI).
La acestea din urmă ghidul face referire sub denumirea generică de ”situri Natura 2000”.
CE conține ghidul ?
În ghid veți afla răspuns la întrebarea …. În capitolul

Cui se adresează Ghidul - Grupuri țintă
De ce este necesar acest ghid
Despre ghid
Ce își propune acest ghid?
Ce conține ghidul ?
Care sunt valorile resurselor gestionate în domeniu din
perspectiva dezvoltării durabile?
Care sunt amenințările la adresa valorilor?
1. IMPORTANȚA pădurilor pentru economie,
Care este și care ar trebui să fie legătura între
societate și mediu
managementul domeniului și conservarea biodiversității,
respectiv ariile protejate?
Ce măsuri de management ar trebui adoptate pentru

2. PRINCIPII și RECOMANDĂRI de management
menținerea biodiversității?
pentru menținerea biodiversității
Cine ar trebui implicat în procesul de planificarea
sectorială?
3. PLANIFICARE STRATEGICĂ în domeniu
Care este legătura între planurile de management al
ariilor protejate și planul sectorial?
Ce informații trebuie transmise pentru realizarea

planurilor strategice de dezvoltare durabilă? 4. ABORDAREA INTEGRATĂ a planificării în
Ce informații pot demonstra importanța domeniului domeniu
pentru dezvoltare durabilă și pentru celelalte domenii?
Cum se face planificarea strategică?
5. PAȘI DE URMAT în planificarea strategică
15
1. ANALIZA STRATEGICĂ a resurselor forestiere pentru fundamentarea procesului de
planificare
1.1 Valori sociale, economice și ecologice ale pădurilor
Recunoașterea și promovarea valorilor complexe ale pădurii au devenit o necesitate stringentă în special
după ce evoluția tehnologiei și dezvoltarea infrastructurii de transport a permis un acces aproape nelimitat
la resursele forestiere. Dependente de existența unor surse de materie primă pentru construcții, încălzire și
hrană, comunitățile locale au utilizat, de-a lungul secolelor, resursele oferite de ecosistemele forestiere cu
un impact redus asupra echilibrului ecologic. Trecerea de la exploatarea resurselor forestiere pentru
satisfacerea nevoilor de subzistență la exploatarea în principal cu scop comercial a impus elaborarea de
principii de management care să asigure menținerea pădurilor nu doar ca sursă de lemn, dar și ca furnizor
de alte produce și de servicii ecologice. Cu toate acestea, în ultimii ani accentul pare să fie pus pe lemn,
exploatarea acestuia fiind considerată astăzi unul dintre cele mai controversate subiecte, dezbătute intens
între diferite grupuri de factori interesați. Eforturile necesare pentru a menține pădurile nu numai ca sursă
de materii prime, ci și ca element esențial pentru echilibrul ecologic și menținerea vieții, nu sunt cunoscute
și apreciate îndeajuns și cu atât mai puțin luate în calcul în strategiile de dezvoltare durabilă.
Caseta 1 - Evoluția, în România, a conceptului de pădure, în raport cu funcțiile atribuite acesteia
N.G. Popovici (1922): „asociaţie strânsă de plante lemnoase ale căror produse principale sunt
lemnul şi coaja"
M. Drăcea (1924): „o asociaţie strânsă de plante lemnoase sălbatice, care pot, lăsate în voia
lor, să atingă cu timpul înălţimea de cel puţin 8 m" respectiv ,,o suprafaţă apreciabilă de
pământ, acoperita cu arbori sălbatici, care cresc strâns şi al căror produs principal este
lemnul sau coaja''
E. Negulescu şi colab.(1973): „o grupare deasă de arbori, care trăiesc în strânsă

interdependenţă între ei, cu celelalte plante şi animale precum şi cu condiţiile de mediu,
realizând astfel o complexă şi unitară comunitate de viaţă, capabilă să îndeplinească o
importantă funcţie social - economică"
Privită din perspectiva economică, atât de uzuală în prezent, Primack7 atribuie tuturor resurselor naturale
valoare economică care poate fi clasificată în:
 valoare economică directă atribuită resurselor considerate ca și bunuri sau servicii ce aduc
beneficii măsurabile, cuantificabile, ce pot fi diferențiate în valori utilizate pentru consum
(bunuri consumate local) și valori de producție (vândute pe piață)
 valori economice indirecte - atribuite resurselor care au sau nu valoare economică directă,
includ valori economice neconsumabile și valori intrinseci (existențiale). Se referă la valori
care pot genera beneficii economice dar fără a utiliza/prelucra în mod direct resursa (de ex.
valoarea pe care o are pădurea pentru speciile de faună care depind de ea, valoarea estetică
a peisajului sau a unei specii ce se poate valorifica prin recreere, valoarea educativă a
pădurii, etc.).
7
R.B. Primack, M. Pătroescu, L. Rozylowicz, C. Iojă – Conservarea diversității biologice, Editura Tehnică, București, 2002
16
În acest ghid termenul de valoare se utilizează pentru a indica valoarea în ansamblu a resursei naturale.
Pentru a simplifica în oarecare măsură analiza valorii complexe pe care o are pădurea și componentele ei, se
va face referire în continuare la valoarea economică directă, valoarea socială și valoarea ecologică sau
naturală (numită în mod curent ”de mediu”), adică toate valorile care contribuie la realizarea mediului 8
nostru de viață. Valoarea socială și cea ecologică se pot asimila cu valoarea economică indirectă descrisă de
Primack.
În cele ce urmează se vor identifica în cazul pădurii și a resurselor ce provin din ea:
a. Valoarea economică - cea descrisă mai sus ca fiind valoarea economică directă.
b. Valoarea socială se referă la atribute ce fac ca resursa să genereze beneficii pentru societate,
beneficii ce nu pot fi întotdeauna cuantificate în totalitate. În această categorie intră de exemplu:
valoarea educativă - toate pădurile pot constitui ”săli de clasă” pentru studierea naturii),
valoarea culturală - care descrie importanța atribuită în cultura națională sau locală,
valoarea spirituală - specia sau locul generează emoții, sentimente, răspunsuri din partea
membrilor societății ce pot fi la rândul lor valorificate indirect9,
valorile economice indirecte consumabile, cum ar fi cazul speciilor care pot aduce un beneficiu
comunității locale, chiar dacă nu constituie materie primă pentru economie sau nu se
valorifică pe piață, de exemplu plantele medicinale sau fructele de pădure și ciupercile
utilizate pentru consumul propriu al localnicilor.
c. Valoarea ecologică se referă la importanța pentru menținerea echilibrului natural, importanța
pentru speciile de floră și faună, importanța din punct de vedere al habitatelor cât și pentru
procesele naturale.
Este important să se înțeleagă faptul că până la urmă toate valorile sociale și naturale atribuite unei resurse
pot fi integrate în categoria valorilor economice indirecte, întrucât fiecare atribut descris ca și valoare
socială sau naturală are impact asupra mediului nostru de viață, generând beneficii măsurabile sau nu, și
necesită adesea investiții pentru refacere atunci când aceste valori dispar sau nu sunt evaluate și utilizate
eficient.
În cele ce urmează, se prezintă o analiză succintă a valorilor pe care pădurea și resursele oferite de ea le au
în contextul dezvoltării durabile. Accentuăm faptul că aceste valori sunt asociate oricăror păduri, indiferent
dacă ele sunt încadrate sau nu în fond forestier. Contribuția pădurilor din afara fondului forestier este
semnificativă la menținerea echilibrului ecologic.
8
Mediu – 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile (DEX
1998); 2. Ansamblul factorilor fizici și biologici, naturali și artificiali, care acționând în diferite moduri generează o
anumită ambianță ecologică, în general favorabilă vieții (Lupan, 1997)
9
Vezi nota 1
17
Tabelul nr. 2 - Valorile asociate pădurii și resurselor asigurate de aceasta
Valoarea ecologică (de
Resursa Valoarea economică Valoarea socială
mediu)
Păduri  Capital  Recreere  Asigură condiții de viață
(habitate)  Sursă pentru lemn  Importanță culturală (ex: pentru numeroase specii
naturale  Depozit de carbon Codrii de aramă)  Asigură servicii de mediu
(valorificabil pe piața  Rol important pentru
carbonului) sănătate
 Destinații turistice  Importanță spirituală
Păduri  Destinații turistice  Recreere  Permit menținerea
cvasivirgine și  Importanță culturală (ex: proceselor naturale intacte
virgine Codrii seculari de la  Sunt zone model pentru
Pojorâta) biodiveristatea specifică
 Importanță spirituală pădurilor respective
Peisaj forestier  Element al zonelor de  Recreere  Asigură servicii de mediu
valoare peisagistică  Importanță culturală (de care necesită suprafețe
deosebită din țara exemplu peisajul mozaicat întinse de pădure sau peisaj
noastră, fiind parte de pe Dealurile Târnavelor, mozaicat
importantă a sau peisajul cu păduri  Asigură varietate de
destinațiilor turistice: întinse din Maramureș) ecosisteme pentru
peisaje cu păduri numeroase specii
intinse sau peisaje  Asigură condiții pentru
mozaicate (alternanță specii umbrelă (carnivore
păduri, pajiști și alte mari, păsări răpitoare)
terenuri agricole, cu
localități)
Arbori  Lemn - materie primă  Lemn de foc și lemn de  Habitat pentru speciile
pentru industrie construcții important în dependente de arbori
 Lemn - materie primă special în mediul rural (plante. păsări, lilieci,
pentru construcții  Materie primă pentru micromamifere,
ateliere meșteșugărești nevertebrate) – etrem de
 Locuri de muncă în importanți devin arborii
industria lemnului bătrâni și lemnul mort
Fructe de  Materie primă pentru  Sursă de hrană pentru  Hrană pentru multe specii
pădure, industria alimentară populație, în special în de animale
ciuperci, mediu rural
plante  Sursă de venit pentru
culegători
medicinale
Specii  Faună sălbatică de  Specii/habitate importante  Menținerea echilibrului
interes cinegetic dpdv cultural, spiritual ecologic
 Obiective turistice (ursul, zimbrul, bujorul  Mediu de viață pentru
românesc, stejarul, etc) specii.
18
Ghidul practic pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare (WWF
2013) subliniază faptul că multe păduri au rol critic în menținerea echilibrului ecologic, pentru nevoile și
sănătatea societății, evidențiind șase categorii de păduri foarte importante din acest punct de vedere:
 păduri cu concentrații de biodiversitate (incluzând specii endemice, rare, amenințate sau

periclitate) semnificative la nivel global, regional sau național;
 peisaje forestiere extinse, semnificative la nivel global, regional sau național, în care există populaţii
viabile ale speciilor autohtone cu o compoziție, structură, distribuţie şi densităţi ce permit
menținerea unui echilibru natural;
 ecosisteme rare, ameninţate sau periclitate;
 păduri ce asigură servicii de mediu esențiale în situații critice;
 păduri esențiale pentru satisfacerea necesităților de bază ale comunităților locale;
 pădurile importante pentru păstrarea identităţii culturale/religioase a unei comunităţi sau a unei
zone.
Gospodărirea pădurii are efecte directe asupra altor ecosisteme cu care aceasta se învecinează, ca urmare
efectul gospodăririi nu se rezumă strict asupra valorilor asociate pădurii ci se extind şi la ecosistemele
învecinate10.
Identificarea valorilor asociate pădurilor se poate face la nivel de unitate de gospodărire (ocol silvic, arie
protejată) sau pe zone definite după alte criterii (tip de proprietate, unitate administrativ teritorială, zonă
metropolitană, județ, regiune). La identificarea acestor valori concură deopotrivă definirea clară a
obiectivelor de management pentru pădurile din gestiune, acceptarea și recunoașterea valorilor definite din
perspectiva ariilor protejate (dacă este cazul), studiile stiințifice întreprinse în zona respectivă dar și factorii
interesați, în special comunitățile locale.
În mod curent resursele forestiere sunt privite și gestionate doar din perspectiva valorificării economice
directe, chiar dacă cadrul legislativ și normele tehnice forestiere recunosc importanța rolului protectiv al
pădurilor11. În ariile protejate aceste resurse naturale sunt sau ar trebui preponderent gestionate din
perspectiva valorii lor intrinseci, nemăsurabile, greu de cuantificat prin indicatori economici sau sociali. În
acest caz se accentuează importanța speciilor și habitatelor pentru menținerea echilibrului în natură, a
mediului de viață pentru noi și alte specii, a serviciilor ecologice de care beneficiem și care sunt
indispensabile, intrând astfel în categoria valorilor economice indirecte. În zonele în care pădurile sunt
încadrate în arii protejate, importanța ecologică a fondului forestier va fi probabil mai ușor identificată12.
10
Ghidul practic pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare (WWF 2013).
11
Oficial orice pădure din fondul forestier are rol de protecție. Anumite păduri sunt însă încadrate în grupa I
funcțională – păduri cu funcții speciale de protecție, în cazul cărora rolul de producție este secundar sau nu există. În
arii protejate primează obiectivele de conservare a biodiversității și cele sociale față de cele economice, iar în cazul
pădurilor pentru care se menține și funcția de producție, gestionarea acestora – inclusiv exploatarea – trebuie să se
facă cu atenție sporită pentru valorile de biodiversitate și cele sociale.
12
În ariile protejate studiile de inventariere și cartare a biodiversității oferă informații bogate pentru determinarea
importanței ecologice a fondului forestier.
19
În prezent, resursele naturale sunt ”judecate” în principal după valoarea lor economică directă. Valoarea
socială și cea ecologică, care contribuie la menținerea echilibrului natural sunt arareori analizate și scoase în
evidență. Pentru a analiza și demonstra importanța pentru dezvoltare durabilă a unei resurse naturale este
foarte important să se cunoască și să se promoveze nu numai valorile care transformă resursa în bunuri sau
servicii cuantificabile economic sau din punct de vedere al contribuției sociale, dar și valorile naturale
intrinseci, greu de cuantificat, dar extrem de importante pentru menținerea vieții și pentru societate.
Valorile intrinseci sunt cele care contribuie în mod esențial la menținerea echilibrului ecologic, a naturii ca
bază a vieții, având uneori și o dimensiune culturală importantă.
Prezentarea corectă a valorilor și pe cât posibil a beneficiilor, respectiv o bună înțelegere a valorilor
directe și indirecte este utilă oricărui manager, deoarece permite o planificare realistă a investițiilor
necesare pentru menținerea acestor valori și fundamentarea solicitărilor de contribuție din partea
autorităților sau a altor factori interesați la menținerea lor.
1.2 Amenințări la adresa valorilor din domeniul forestier
Un mediu natural sănătos, echilibrat ecologic, are o mare valoare economică, estetică și etică, iar aceste
valori pot fi conservate doar prin menținerea în bune condiții a tuturor componentelor sale, a speciilor
(inclusiv a variabilității genetice) și a ecosistemelor. Acțiunile cu impact negativ asupra oricăruia dintre
elemente poate conduce la pierderea întregului mediu13. Identificarea obiectivă a presiunilor și
amenințărilor ce pot influența starea pădurilor va permite o abordare de management preventivă și
eficientă.
Ajutată de nivelul dezvoltării tehnice, omenirea a creat o mare presiune asupra resurselor forestiere ale
planetei, acestea fiind exploatate excesiv în unele locuri, uneori aproape până la epuizare. Această presiune
este resimţită cu atât mai pregnant cu cât dezvoltarea economică este mai accelerată și cu cât expansiunea
demografică este mai accentuată.
Efectele negative asupra ecosistemelor naturale nu au întârziat să apară, primele semnale fiind date de
dispariţia în anumite zone a unor specii sensibile la schimbările de habitat. Declinul diversităţii biologice
este folosit ca principal semnal de alarmă și principal motiv de solicitare a evaluării impactului unor proiecte
de dezvoltare în zonele în care ecosistemele prezintă încă o stare bună de dezvoltare, aşa numita „stare
naturală” (Stăncioiu, 2008).
Presiunile și ameninţările sunt specifice fiecărei zone. În acest capitol se prezintă posibilele presiuni și
amenințări la adresa valorilor utilizând clasificarea IUCN14. Această clasificare acceptată la nivel internațional
în domeniul managementului ariilor protejate, permite o analiză mai ușoară a cauzelor și impactului pe care
îl au presiunile / amenințările asupra valorilor, permițând gruparea tuturor presiunilor și amenințărilor astfel
încât să se poată stabili mai ușor măsurile de management necesare prevenirii sau stopării acestora. În
Anexa I se prezintă tabelul IUCN recomandat pentru analiza presiunilor și amenințărilor.
13
R.B. Primack, M. Pătroescu, L. Rozylowicz, C. Iojă – Conservarea diversității biologice, Editura Tehnică, București,
2002.- pag. 57.
14
Uniunea Internațională de Conservare a Naturii (International Union for Conservation of Nature)
20
Important: nu orice activitate umană se consideră a fi o presiune sau o amenințare la adresa
valorilor. Dar orice activitate umană care nu se planifică și nu se relizează în mod responsabil, cu
eforturi de reducere a impactului negativ, devine presiune / amenințare.
În cele ce urmează, se prezintă o analiză sumară, la nivel național, a presiunilor și amenințărilor la adresa
valorilor asociate pădurilor și resurselor oferite de ele, în contextul dezvoltării durabile. Analiza nu poate fi
una foarte precisă la acest nivel pe de o parte pentru că amenințările pot diferi foarte mult de la o regiune
la alta și chiar de la un județ la altul, pe de altă parte pentru că o analiză bine fundamentatp ar trebui să se
bazeze pe date și informații colectate nu numai din lucrări științifice, dar și rezultate din consultarea
factorilor interesați. Ca urmare analiza de mai jos se face doar cu caracter informativ și pentru a oferi un
exemplu, recomandându-se utilizarea tabelului doar ca și punct de plecare pentru o viitoare analiză de acest
gen în procesul de elaborare a stategiei forestiere la diferite niveluri.
Important: analiza la nivel regional și local trebuie să fie făcută cât mai detaliat, identificând
valorile afectate cât mai specific (de exemplu în cazul tăierilor ilegale indicând speciile ”preferate”
dacă se extrag cu precădere anumite specii) și indicând cât mai clar localizarea, zonele în care
apare presiunea / amenințarea.
Legendă / explicații pentru tabel:
Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane necorespunzătoarea sau a fenomenelor naturale

extreme din trecut sau care au loc în prezent și afectează în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau
fenomene) sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu a resursei. Pentru analiza de mai jos s-au luat
în calcul presiunile identificate în prezent, respectiv în ultimii 5 ani.
Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor,
putând afecta în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene) sau separat viabilitatea pe
termen lung sau mediu a resursei. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau
previzibile. Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii 5 ani din
acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.
Important: tabelul permite analiza și a unor amenințări care aparent nu au legătură cu fondul
forestier. În aceste cazuri se dau explicații pentru a permite o mai bună înțelegerede ce se
analizează amenințările aparent nerelevante.
Presiune /
Presiune /ameninţare minoră Presiune / ameninţare majoră
ameninţare moderată
necesită monitorizare dar nu şi necesită acţiuni specifice de necesită acţiuni de management
acţiuni specifice de management management cât mai curând cu prioritate
posibil
Cu impact mic Cu impact mediu Cu impact major
1 2 3
21
Tabelul nr. 3 - Presiuni și amenințari la adresa valorilor asociate pădurilor din și din afara fondului
forestier
Explicații Nivel impact
Valoarea
(se precizează, dacă există date, și pe ce zone se estimat
Ameninţarea / amenințată
extinde sau se concentrează amenințarea. Dacă prezent viitor
Presiunea identificată (cât mai specific
este nevoie, separat pentru valorile pentru care
definită)
au relevanță deosebită)
1 2 3 4 5
1. Dezvoltările rezidenţiale şi comerciale.
1.1. Case şi aşezări Specii Cauze: planificare urbanistică necorespunzătoare, 1 1
(zone urbane, suburbii, extinderea extravilanului, extinderea necontrolată
sate, case de vacanță, a zonelor de case de vacanță.
construire locuințe în Localizare: în special în apropierea orașelor, în
zone ripariene, etc.) zone izolate, atractive, mai ales pe văi, de-a lungul
drumurilor existente.
Impact: fragmentare habitate de hrănire,
adăpostire, a coridoarelor, deranj, etc. Poate fi
mare (nivel 3) în anumite zone, unde există
tendința de ”unire” a intravilanului, creându-s
bariere în mișcarea speciilor de faună sălbatică.
Habitate Cauze: planificare urbanistică necorespunzătoare, 1 2
extinderea extravilanului, extinderea necontrolată
a zonelor de case de vacanță.
Localizare: în special în apropierea orașelor, în zone
izolate, atractive, mai ales pe văi, de-a lungul
drumurilor existente.
Impact: afectarea caracteristicilor definitorii ale
unor habitate forestiere, reducerea suprafețelor
(pentru suprafețe mici, impactul poate fi major),
fragmentare
1.2. Zone comerciale şi La nivel național poate fi considerată
industriale (fabrici, nesemnificativă această presiune / amenințare, dar
zone comerciale izolate se recomandă o analiză atentă la nivel regional și
de așezări, zone cu local.
clădiri de birouri,
depouri, aeroporturi,
etc.)
1.3. Infrastructură Specii Cauze: în multe zone turismul nu este ”așezat” pe 1 2
turistică şi de recreere baze durabile, ”impunând” infrastructură și
(stațiuni de schi, programe neprietenoase cu mediul natural.
terenuri de golf, Localizare: în special în zone de agrement turistic,
complex turistic izolat dar cu tendință de extindere în numeroase zone în
de alte așezări, zone de care autoritățile sau localnicii speră că dezvoltarea
camping, etc.) turismului va contribui semnificativ la dezvoltarea
locală.
Impact: perturbare/deranj, fragmentare habitate,
degradarea populațiilor sau dispariția unor specii
Habitate Cauze: Proiectare, executie inadecvată a 1 2
infrastructurii
Localizare: în special în zonele în care se realizează
infrastructură de schi sau stațiuni turistice pe
suprafețe extinse.
Impact: degradarea sau chiar dispariția unor
habitate sensibile
2. Agricultură şi Acvacultură
2.1. Culturi anuale şi Specii de păsări și Cauze: intensificarea agriculturii, comasarea 1 2
perene, altele decât mamifere mici terenurilor agricole pentru monoculturi, utilizarea
22
Valoarea
definită)
1 2 3 4 5
lemnul (culturi pentru dependente doar unor compuși chimici în culturile intensive.
hrană, furaje, fibre, parțial de pădure Localizare: în special în zonele de vest și sud ale
combustibil sau orice țării, unde suprafețele restrânse de pădure
alte utilizări) reprezintă deja o problemă majoră penru aceste
specii.
Impact: distrugerea surselor de hrană ale unele
păsări (reducerea zonelor de hrănire), eliminarea
unor zone de adăpost (vegetație arbustivă)
Notă: chiar dacă condițiile din pădure se mențin,
afectarea unor suprafețe agricole mari prin această
amenințare poate avea ca efect degradarea
populațiilor și dispariții de specii.
2.2 Plantaţii de arbori Specii Cauze: Presiune pentru culturi cu creștere rapidă 1
pentru lemn și celuloză ca sursă de materie primă .
sau ca materie pentru Localizare: în afara fondului forestier, afectând
bioenergie, realizate în pajiștile și astfel zonele de hrănire pentru specii
afara fondului forestier, dependente parțial de păduire. În prezent nu se
adesea cu specii întâmplă decât pe suprafețe relativ mici,
exotice. (Dacă nesemnificative la nivel național.
plantațiile sunt pentru Impact: reducerea suprafețelor de hrănire și
regenerare în fond adăpost pentru unele specii dependente parțial de
forestier se trec la pădure.
categoria 5.3)
2.3. Creşterea Specii Cauze: management defectuos, care permite 2 2
animalelor (se referă și accesul animalelor domestice în pădure și în afara
la creșterea animalelor zonelor de trecere, numărul mare de câini de pază
sau neutilizarea jujeelor în mod corespunzîtor,
în ferme) și păşunatul
nereglementarea utilizării materialului lemnos la
stâne, incendieri.
Localizare: toată țara
Impact: afectează resursele de hrană ale altor
speci, perturbare, prădare
Habitate Cauze: permiterea accesului animalelor domestice 2 2
în pădure
Localizare: toată țara
Impact: distrugerea regenerărilor, destructurarea
habitatelor (adesea a celor sensibile de la limita
superioară a pădurii) prin tăieri ilegale repetate și
incendieri în zonele limitrofe pajiștilor, distrugerea
/ degradarea habitatelor de jneapăn (incluse în
fondul forestier național)
2.4. Acvacultura de ape Corpurile de apă Speciile exotice carnivore distrug fauna autohtonă
dulci – animale acvatice din fond forestier
crescute în anumite gestionate de
locuri, sau crescute ocoalele silvice
”extensiv” prin
popularea anumitor
corpuri de apă (include
și populările pentru
pescuit)
3. Producția de energie şi minerit
23
Valoarea
definită)
1 2 3 4 5
3.1. Foraje pentru
exploatarea petrolului
şi gazelor naturale
3.2. Minerit şi Habitate Cauze: decopertări, deversări substanțe toxice, 1 2
exploatare în cariere de infrastructura adiacentă, depozitare steril
suprafață Impact: fragmentare, degradare, dispatitia
integrală în cazul habitatelor foarte rare și cu
extindere mică
Specii Impact: afectarea surselor de hrană și apă 1 2
3.3 Energie Habitate Cauze: modificarea regimului hidric, 1 2
regenerabilă - infrastructura adiacentă
producere de energie Impact: fragmentare, reducerea suprafețelor unor
geotermală, prin parcuri habitate în zona lucrărilor și în aval
eoliene, parcuri solare,
altele
4. Coridoare de transport şi servicii
4.1 Drumuri şi căi Specii Cauze: amplasare fără a se lua în calcul speciile și 1 2
ferate – include toate habitatele și cerințele lor, neadaptarea traficului în
tipurile de drumuri și zonele de trecere importante, accesibilizarea unor
căi ferate și zone importante dpdv al biodiversitatii și lipsa
infrastructura asociată, planificării măsurilor de prevenire a extinderii altor
animalele ucise pe tipuri de infrastructură în zonele accesibilizate
acestea, gardurile Localizare: în special de-a lungul autostrăzilor, dar
asociate și în cazul altor categorii de drumuri
Impact: fragmentarea și izolarea unor populații,
creșterea mortalității accidentale, perturbare
accentuatăi
Habitate Impact: fragmentare, distrugerea unor părți din 1 2
habitatele accesibilizate
4.2 Linii de comunicaţii Habitate Cauze: de cele mai multe ori nu se caută soluții 1 1
şi utilităţi - de ex. alternative pentru a se evita zonele sensibile,
cabluri electrice, linii de valoroase, rare
telefonie, apeducte, Impact: fragmentare, accesibilizarea unor zone
conducte de gaz și importante
petrol Specii Impact: electrocutarea în cazul speciilor de păsări 1 1
4.3 Culoare şi canale de
navigaţie
5. Utilizarea resurselor biologice
5.1. Vânătoareaşi Specii Cauze: management defectuos: recoltarea doar a 2 2
colectarea animalelor exemplarelor valoroase, braconaj, evaluări
terestre (legal sau incorecte
ilegal) Impact: perturbarea echilibrului ecologic prin
afectarea piramidei trofice, degradarea populațiilor
5.2 Culegerea de plante Habitate Cauze: concentrarea activității de recoltare a 1 1
terestre sau ale unor fructelor de pădure și a plantelor medicinale în
părți ale acestora zonele accesibile
(nelemnoase) – cu orice Efecte: degradarea habitatelor prin afectarea
scop caracteristicilor definitorii ale habitatelor
Specii Cauze: Recoltare haotică, nereglementată a 1 2
produselor accesorii ale pădurii, concentrarea
activității de recoltare în zonele accesibile
Impact: perturbarea liniștii și a regimului de hrană
24
Valoarea
definită)
1 2 3 4 5
a speciilor de faună
5.3. Exploatare Habitate Cauze: normative / legislație neadecvate / 1 1

forestieră şi recoltarea neadaptate pentru conservarea biodiversității,
lemnului management defectuos, , tăieri ilegale, drumuri
forestiere și tehnologice – degradare, fragmentare.
Impact: degradarea/dispariția unor habitate
forestiere și acvatice, fragmentare
Specii Cauze: normative neadecvate (ex. impun 1 1
extragerea lemnului mort), management defectuos
Impact: periclitarea/dispariția unor specii de arbori
de amestec cireș păsăresc, sorb, etc., degradarea
condițiilor de adăpost și reproducere sau de hrană
pentru specii dependente de habitate forestiere.
Lemn Cauze: management defectuos/practici 1 1
neadecvate (de exemplu neefectuarea tăierilor de
îngrijire), apariția fabricilor de biomasă
Impact: deprecieri calitative pe termen lung
5.4. Pescuitul şi Corpurile de apă
recoltarea resurselor din fond forestier
acvatice (plante sau gestionate de
animale) ocoalele silvice
6. Intruziune umană şi perturbare (deranj)
6.1. Activităţi Specii Cauze: turism necontrolat, interes crescut al 1 2
recreative (incluzând populației pentru sporturi și recreere în natură
sporturi extreme) şi Impact: perturbarea liniștii pe zone extinse (în
turism special în cazul activităților de recreere
motorizate), brăcuirea arboretelor în zone cu
turism de masă necontrolat (în special în zone de
picknik și campare)
6.2. Exerciţii militare
(se includ poligoanele
militare)
6.3. Cercetare, educaţie
şi alte activităţi legate
de activități în fond
forestier
6.2. Alte forme de Personalul silvic Cauza: tăieri ilegale frecvente în anumite zone, cu
perturbări caracter de crimă organizată
(pătrunderea ilegală, Impact: demotivarea și pierderea personalului
accesul, vandalismul, silvic
acttivități de Habitate Cauze: Comportament neadecvat/vandalism al
management care pot celor ce trec prin anumite zone din fond forestier
provoca perturbări sau Impact: Deprecierea habitatelor
deranj, cum ar fi de Specii Cauze: Comportament neadecvat, perturbarea
exemplu acces liniștii
motorizat frecvent în Impact: Stres
anumite zone al Trasee turistice Cauze: comportament neadecvat
administratorului etc. Impact: deprecierea infrastrcuturii de turism
Aici se includ și
amenințările la adresa
personalului silvic)
25
Valoarea
definită)
1 2 3 4 5
7. Modificări ale sistemelor naturale
7.1. Incendii Habitate Cauze: schimbări climatice, neglijență, extindere 1 1
din zone agricole incendiate
Impact: degradare/dispariție habitate
Specii Cauze: vezi mai sus 1 1
Impact: degradarea habitatelor de care depind
speciile, reducerea / degradarea popuiațiilor de
specii
Lemn Cauze: vezi mai sus 0 1
Impact: pierdere de masă lemnoasă
Efecte: deprecieri calitative
7.2 Baraje, modificări Habitate Cauze: Management defectuos (ex. neaisgurarea 1 1
hidrologice şi debitului de servitute), modificări ale
managementul/ microclimatului, modificări ale regimului hidric
utilizarea apei (inclusiv Impact: degradarea, dispariția unor habitate
desecările) Specii Impact: Degradarea, dispariția unor populații 1 1
7.4. Alte modificări ale Lemn Cauze: management defectuos/practici 2 2
ecosistemelor (inclusiv neadecvate (de exemplu neefectuarea tăierilor de
cele cauzate de un îngrijire)
management Impact: deprecieri calitative pe termen lung – AICI
defectuos) sau la EXPLOATARE???
8. Specii şi gene invazive şi alte specii şi gene problematice
8.1. Specii invazive și Specii Cauze: specii introduse în trecut în plantații sau
boli non-native/ Habitate spații verzi, specii ce se invadează în special pe
alohtone fondul schimbărilor climatice (ex. Ailantus
altissima, Acer negundo, Amorfa fruticosa)
Impact: au tendința de substituire a speciilor
autohtone, degradarea habitatelor și implicit a
condișiilor de viață ale speciilor de faună
8.2. Specii invazive și Habitate Cauză: Reducerea vitalității populațiilor, 1 2
agenți patogeni nativi Specii habitatelor, managementul defectuos
problematici Impact: Deprecierea unor habitate și deprecierea
sau dispariția unor populații
8.3. Material genetic
introdus
8.4. Specii / agenți
patogeni problematici
de origine necunoscută
8.5. Boli virale / induse
de prioni
8.6. Boli cu cauze
necunoscute
9. Poluarea (provenită din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate)
9.1 Apă uzată menajeră Habitate ripariene Acestă amenințare tinde să se diminueze. Efectul ei 2 1
şi apă reziduală urbană Specii dependente este nesemnificativ asupra habitatelor forestiere,
și de la facilităţi din de habitate însă poate fi mare asupra habitatelor ripariene și
fondul forestier / aria ripariene asupra speciilor iubitoare de apă (pești, amfibieni)
protejată (de ex.
facilităţile turistice,
toalete etc.)
9.2 Efluenţi industriali, Efectul ei este nesemnificativ asupra habitatelor 1 1
de mină sau de origine forestiere, însă poate fi mare asupra habitatelor
26
Valoarea
definită)
1 2 3 4 5
militară şi deversări ripariene și asupre speciilor iubitoare de apă (pești,
amfibieni)
9.3 Efluenţi rezultaţi Specii Cauze: Management defectuos 1 2
din agricultură şi Impact: Dereglări majore ale lanțului trofic
silvicultură
9.4. Gunoi şi deşeuri Specii Cauze: Educație socială, nerespectarea legislației 2 1
solide privind gestionarea deșeurilor din lemn și
depozitarea deșeurilor în general
Impact: Dereglarea capacităților de adaptare ale
unor specii, deteriorarea mediului de viață
Peisaj Impact: Degradarea peisajului 1 1
9.5. Poluarea aerului Acționează punctual, în imediata apropiere a 0 0

zonelor puternic industrializate. Impactul trebuie
stabilit la nivel local.
9.6 Surplus de energie
(de ex. poluare
termică, luminoasă,
etc.)
10. Evenimente geologice
10.1. Avalanșe Habitate Cauze: Nerespectarea normelor silvice privind 2 2
alunecări de teren / exploatarea masei lemnoase
eroziunea şi/sau Impact: Reducerea bazei trofice (stratul de sol),
colmatarea/ depunerea reducere suprafeței habitatelor
de materiale
11. Ameninţări datorate schimbărilor climatice sau a altor fenomene climatice extreme
11.1 Schimbarea Cauza: schimbări climatice
amplasării şi alterarea
habitatului
11.2. Secete Habitate Cauze: Modificarea parametrilor climatici medii și 1 1
extremi
Impact: Degradarea habitatelor
Lemn Cauze: Uscări 1 1
Impact: Scaderea calității masei lemnoase
11.3. Temperaturi Lemn Cauze: înghețuri în perioda ploioasă de toamnă
extreme sau primăvară, temperaturi extreme iarna
Impact: deprecierea lemnului din cauza rupturilor,
gelivurilor
Localizare: dacă sunt zone în care se constată mai
frecvent aceste fenomene
11.4. Furtuni şi Habitate Impact: schimbarea regimului hidric, modificarea 1 1
inundaţii caracteristicilor solului, deprecierea habitatelor
Lemn Impact: Rupturi, doborâturi, uscări,deprecierea 1 1
calitativă a masei lemnoase
11.5. Alte impacturi (de Specii Cauze: disponibilitate hrană pe toată perioada 1 1
ex. schimbări în iernii
comportamentul Impact:
speciilor – de ex. urşii
încetează să see retragă
pentru somnul de iarnă)
12. Ameninţări la adresa valorilor sociale şi culturale specifice
12.1 Pierderea / Habitate Cauze: Dorința de eficientizare maximă a 2 2
27
Valoarea
definită)
1 2 3 4 5
ignorarea cunoştinţelor procesului de exploatare doar din perspectiva
şi/ sau a practicilor de profitului, lipsa înțelegerii principiilor de bază a
management managementulu forestier de către proprietari, lipsa
tradiţionale (în cazul plăților compensatorii sau a alternativelor
proprietarilor privați) economice viabile pentru a se ține cont de funcțiile
vitale ale pădurii
Impact: gestionarea și exploatare
necorespunzătoare și degradarea arboretelor și a
peisajului, reducerea funcțiilor de protecție a
pădurilor în zone critice diminuarea potențialului
ecoturistic în anumite zone.
12.2. Degradarea Valori arheologice Cauze: extinderea rădăcinilor arborilor 1 1
naturală a valorilor și culturale (de Impact: deterioararea zidurilor și a infrastructurii
unor situri culturale exemplu Cetățile antice de importanță istorică și culturală deosebită
dacice de la
Sarmisegetuza
Regia)
12.3. Distrugerea
construcțiilor, a
grădinilor, siturilor
aparținând
patrimoniului cultural
12.4. Altele
Analiza corespunzătoare a presiunilor și amenințărilor va permite și identificarea factorilor interesați care

trebuie implicați în găsirea soluțiilor pentru prevenirea și stoparea lor.
Important! Tabelul de mai sus nu indică presiuni sau amenințări critice la nivel național decât într-
o măsură redusă. Însă acest fapt nu trebuie să inducă în eroare: situația poate fi foarte diferită la
nivel local sau chiar regional, așa cum se poate vedea și în exemplul prezentat în Anexa I. De aceea
este extrem de important ca analiza să se facă foarte atent la nivel de unitate de management.
Având în vedere multiplele amenințări la adresa valorii pădurilor, respectiv cauzele ce stau la baza
acestora, devine evident faptul că managementul forestier este un domeniu influențat de
numeroase alte sectoare și depinde de mai mulți factori interesați, ceea ce impune acordarea unei
atenții sporite implicării acestora.
1.3 Relația dintre managementul pădurilor și conservarea biodiversității
În anul 1989 World Wide Fund for Nature a definit diversitatea biologică prin abundența de entități vii pe
Pământ reprezentată de milioane de plante, animale și microorganisme, genele pe care acestea le conțin,
complexitatea ecosistemelor în care speciile formează comunități unice, interacționând între ele, dar și cu
aerul, apa și solul.
Pădurea, în complexitatea ei, reprezintă un ”eșantion” extrem de important de biodiversitate și constituie o

verigă esențială în mozaicul definit ca biodiversitate globală.
28
Considerând intensitatea și magnitudinea modificărilor aduse de om naturii, domeniul destul de
controversat al conservării diversității biologice apărut ca răspuns în fața unei crize15, , s-a dezvoltat ca
domeniu multidisciplinar, având trei scopuri16:
 investigarea și descrierea diversității lumii vii;

 înțelegerea efectelor activităților umane asupra speciilor, comunităților și ecosistemelor;
 dezvoltarea unor metodologii interdisciplinare pentru protejarea si restaurarea diversității
biologice.
Managementul pădurilor este un domeniu cheie pentru conservarea biodiversității, abordând fiecare din
scopurile definite mai sus.
Caseta 2 - Evoluția preocupărilor managementului forestier (K.Iles17)
Tabelul de mai jos redă câteva exemple generale de analiză a importanței pădurilor pentru biodiversitate și
de măsuri de management care ar trebui realizate pentru a menține sau îmbunătăți rolul pădurii pentru
menținerea echilibrului ecologic.
15
Soule M.E. .1985. What is conservation biology? Bioscience 35:727–734
16
R.B. Primack, M. Pătroescu, L. Rozylowicz, C. Iojă – Conservarea diversității biologice, Editura Tehnică, București,
2002.- pag. 5.
17
Marin, G. 2010. Pădurile și silvicultura din România, ICAS București
http://www.fao.org/fileadmin/user_upload/Europe/documents/Events_2010/For_GP/Romania_Mar_ro.pdf
29
Tabelul nr. 4 - Importanța pădurilor pentru biodiversitate și exemple de condiții ce se pot asigura prin
măsuri de management forestier pentru menținererea lor
Condiții minime* care ar trebui îndeplinite prin
Resursa forestieră Importanța pentru biodiversitate management pentru a se asigura menținerea valorii
ecologice
Arborii Habitat pentru specii de ciuperci, Varietate de specii, asigurarea prezenței lemnului mort pe
licheni, insecte, picior, a lemnului mort căzut
Loc de cuibărire și adăpost pentru Arbori bătrâni, arbori scoburoși, lemn mort pe picior
specii de păsări și lilieci
Adăpost, loc de vizuină pentru Arbori scorburoși

mamifere mici
Uneori asigură condiții de vizuină Arbori bătrâni / de dimensiunji mari doborâți

pentru carnivore
Fructe de pădure, Sursă de hrană pentru specii Menținerea lor la nivelul necesităților speciilor prin
ciuperci, plante estimări căt mai exacte și stabilirea unor cote de recoltă și
medicinale eventual zone de interdicții pentru recoltă în scop
comercial.
Importanță intrinsecă Inventariere, măsuri conservative și monitorizare

Arborete Habitate pentru numeroase specii Asigurarea condițiilor necesare în funcție de cerințele
speciilor (de exemplu menținerea unui procent de zone
deschise ca sursă de hrană pentru ungulate, asigurarea
zonelor de liniște, etc.)
Reglare mediogenă: microclimat,
fixarea solului, reglarea regimului Management pentru asigurarea rolului de protecție
hidric conform normelor silvice
Specii Asigurarea funcționalității Asigurarea condițiilor pentru speciile de faună prin
ecosistemelor prin menținerea corelarea lucrărilor silvice cu cerințele speciilor.
lanțurilor trofice complete, în
cadrul cărora se regăsesc și
speciile de faună de interes Măsuri integrate de reducere a efectului dăunătorilor
cinegetic forestieri care să nu destabilizeze lanțurile trofice și
procesele ecologice, de exemplu prin asigurarea condițiilor
Reglarea populațiilor de specii pentru populațiile de specii de păsări insectivore
considerate dăunători forestieri
prin menținerea funcționalității Menținerea proceselor naturale în anumite zone, astfel
lanțurilor trofice. încât să se asigure condiții favorabile și speciilor care
depind de acestea (de ex în zonele de protecție integrală a
AP)
* Este foarte important de accentuat faptul că cele prezentate ca fiind condiții minime pentru a se asigura menținerea
valorii ecologice sunt strâns legate de managementul ecosistemului, respectiv în acest caz în principal de mangementul
ecosistemului forestier. Ca urmare, managerii de fond forestier trebuie să aibă cunoștințe foarte bune legate de
cerințele speciilor și habitatelor și/sau să colaboreze cu managerii de AP, care au ca obiectiv principal conservarea
biodiversității și cu managerii fondurilor cinegetice.
30
În accepțiunea prezentului ghid, termenul managementul pădurilor se referă la administrarea pădurilor
într-o manieră benefică pentru natură, societate și economie prin aplicarea cunoștințelor bazate pe
rezultate științifice și experiența locală18. Domeniul se îmbină foarte strâns cu alte domenii care contribuie
la menținerea biodiversității, cum ar fi agricultura, managementul apelor, a faunei sălbatice de interes
cinegetic, managementul ariilor naturale protejate etc., fiind unul din ”piesele de puzzle” în cadrul
domeniului multidisciplinar al conservării biodiversității. Managementul defectuos poate avea impact
negativ imediat sau un impact care s-ar putea manifesta doar după un timp îndelungat, cu implicații greu de
estimat pentru societate.
Se apreciază că aproximativ 40% din pădurile ţării noastre se află în diferite forme de destructurare şi chiar
de gravă degradare în substanţa lor internă, cum sunt: arboretele cu deficit de consistenţă, arboretele
având compoziţii nepotrivite potenţialului staţional, arboretele provenite din lăstari, arboretele echiene
create în locul celor pluriene ş.a. Reconstrucţia ecologică a acestor arborete – având carenţe de consistenţă,
compoziţie, structură şi provenienţă – va aduce, în timp, un apreciabil spor de productivitate (cel puţin 30-
40 %) pe ansamblul pădurilor ţării19.
Recunoașterea valorilor complexe ale pădurii și promovarea unui management care să mențină cele mai
importante valori pentru societate – care nu sunt neapărat cele incluse în categoria valorilor economice
directe – este extrem de benefică din toate punctele de vedere.
Caseta 3 - Exemplu de abordare strategică al managementului forestier, cu accent pe serviciile ecologice

ale pădurii
New York – asigurarea condițiilor pentru un management forestier care să contribuie la

asigurarea apei potabile de calitate ridicată pentru 9 milioane de locuitori
Orașul New York dispune de cel mai mare sistem de aprovizionare cu apă potabilă din lume,
satsfăcând necesarul pentru 9 milioane de orășeni. Bazinul hidrografic de 5.180 km2 este acoperit
în proporție de 75% de păduri, deținute de 22.000 de proprietari.
În 1989 noua legislație privind calitatea apei potabile impune indicatori de calitate care, dacă nu
sunt realizați, este obligatorie filtrarea apei înainte de a fi dată spre consum. Orașul New York a
făcut estimări economice comparând costurile pentru stațiile de filtrare (investiție de 9 miliarde
de USD la nivelul anului 2003, cu costuri de operare de 1 milion de USD/zi) cu cele ce ar fi
generate de un management forestier responsabil, care ar permite menținerea calității apei prin
asigurarea menținerii serviciilor ecologice ale pădurii.
Pentru a evita costurile de filtrare a apei potabile, s-a realizat un plan de protecție a bazinului
hidrografic aprobat în septembrie 1990. Întrucât planul impunea restricții de exploatare a
pădurilor și restricții în agricultură, a fost întâmpinat cu opoziiție acerbă din partea proprietarilor
de terenuri și a gestionarilor de resurse, care se temeau pentru viablitatea economică a afacerilor
din zonă.
18
European Charter on Hunting and Biodiversity, prepared by S. Brainerd for Convention on the Conservation of
European Wildlife and Natural Habitats, 2007
19
Giurgiu, V. (2010) Pădurile și schimbările climatice, Revista pădurilor nr.3/2010
31
Ca urmare, s-a ajuns la realizarea și implementarea unui program complex de promovare a unui
management forestier responsabil pe întregul bazin hidrografic, program care se bazează pe
colaborarea între factorii interesați și are cinci componente care se ocupă de aspectele cele mai
importante: elaborarea amenajamentelor silvice, identificarea prin eforturi comune a surselor de
finanțare pentru implementarea măsurilor de management cele mai bune din perspectiva
protecției bazinului hidrografic educație, relația cu comunitățile și instruirea celor care
exploatează lemnul, a silvicultorilor și a proprietarilor de terenuri, cercetare și demonstrații
inclusiv un ” Program forestier model și de dezvoltare economică pentru afacerile regionale care
se bazează pe lemn”. Statul acordă plăți compensatorii proprietarilor de terenuri acolo unde
măsurile restrictive sunt semnificative.
32
1.4 Rolul siturilor Natura 2000 (al ariilor protejate în general) în planificarea strategică a
managementului resurselor forestiere.
Majoritatea AP din România cuprind suprafețe semnificative de pădure. Sectorul silvic a avut uneori un rol
critic în desemnarea ariilor protejate de interes național și în fundamentarea sistemului de management al
ariilor protejate. În prezent Regia Națională a Pădurilor, dar și unele ocoale silvice private au în administrare
arii protejate de interes național și comunitar, alocând resurse importante pentru această activitate.
În ariile protejate, inclusiv siturile Natura 2000 se face o analiză detaliată a valorilor ecologice pentru a se
putea indica măsurile de management ce trebuie realizate / respectate pentru menținerea lor. Analiza se
face cât mai specific posibil, la nivel de habitate și specii sau cel puțin grupe de specii. Întrucât ariile
protejate (între care și siturile Natura 2000) sunt desemnate în principal pentru câteva habitate și specii
rare, amenințate sau periclitate, analiza importanței pădurilor din perspectiva valorilor ecologice se face cu
accent pe habitatele și speciile pentru care s-a desemnat aria protejată. iar măsurile de management sunt
orientate în principal spre aceste habitate și specii. Este foarte important ca analiza și măsurile de
management să ia în considerare și pădurile care nu adăpostesc habitate și specii declarate ca fiind de
interes de conservare, întrucât ele pot fi foarte importante pentru celelalte specii de care depind speciile de
interes de conservare. Pădurea în siturile Natura 2000 trebuie gestionată ca un ecosistem, nu ca și arborete
separate.
După cum reiese din Tabelul 2 pădurea, respectiv resursele pe care le asigură reprezintă valori naturale
deosebite, fiind habitate importante pentru speciile dependente de pădure și furnizând servicii de mediu
vitale pentru societate. Acest lucru este recunoscut în sistemul de management forestier, fiind reflectat în
principiile de gospodărire. Ca urmare, armonizarea măsurilor de management forestier cu obiectivele
ariilor protejate se poate face, condițiile cele mai importante fiind asigurarea cadrului legislativ (prin
modificarea normelor), identificarea măsurilor de management care răspund cel mai bine obiectivelor
ambelor sectoare, asigurarea cadrului financiar (pentru plăți compensatorii dacă este cazul) și inițierea
dialogului între managerii celor două domenii și cu factorii interesați principali.
În cazul ariilor protejate (fie că este vorba de situri Natura 2000 sau parcuri naturale, parcuri naționale sau
rezervații) administratorii acestora trebuie să asigure o coordonare eficientă între măsurile de management
stabilite pentru diferitele ecosisteme, habitate și specii și cele care corespund obiectivelor economice,
având rolul de facilitatori care asigură colaborarea între gestionarii diferitelor resurse, cu scopul asigurării
menținerii biodiversității în condiții optime.
Asigurarea unei colaborări optime între gestionarii de resurse nu se poate face doar prin voința
administratorilor de arii protejate, fiind nevoie de voința și implicarea activă a cât mai mulți factori implicați.
Capitolele următoare vor conține recomandări cu privire la implicarea activă a gestionarilor resursei
forestiere în managementul ariilor protejate – arii care trebuie să devină modele pentru dezvoltare durabilă
- și cu privire la modul în care aceștia pot avea un rol foarte activ și important în planificarea strategică,
pentru a se asigura bazele unei dezvoltări durabile în și în afara ariilor protejate.
33
2. PRINCIPII și RECOMANDĂRI de management pentru menținerea biodiversității, de care
trebuie să se țină seama în planificarea strategică
2.1 Conservarea biodiversității în legislația privind managementul forestier
Cadrul legislativ și de reglementare a managementului forestier ia în considerare măsuri care vin în sprijinul
conservării biodiversității. De exemplu, este promovată regenerarea naturală din sămânță (regimul codru),
iar acolo unde nu s-a reușit acest lucru se efectuează lucrări de împăduriri cu specii din tipul natural
fundamental de pădure, perioadele de recoltare pot fi stabilite astfel încât să se reducă cât mai mult
impactul ”traumatizant” al îndepărtării arboretului matur, etc. Măsurile sunt la rândul lor detaliate în
normele silvice și sunt urmărite a fi aplicate de către personalul silvic angajat în activitatea de gospodărire
silvică.
Cu toate acestea, anumite aspecte, chiar critice, de conservare a biodiversității nu sunt luate în considerare
în procesul de gospodărire silvică. O serie de concepte noi de conservare a biodiversității intră în
contradicție cu măsurile de gospodărire silvică, cum ar fi de exemplu menținerea lemnului mort în
ecosistem.
Tabelul nr. 5 - Acte normative definitorii pentru managementul pădurilor, în care se fac referiri la aspecte
relevante pentru conservarea biodiversității (2015)
Actul de Principalele prevederi privind
Conținut
reglementare conservarea biodiversității
Silvicultură
Legea Este actul normativ care stabilește cadrul Art 20(c): principiul asigurării
46/2008 general pentru managementul forestier. conservării şi ameliorării
Codul Silvic20 biodiversităţii
Art. 26: Conservarea biodiversităţii
ecosistemelor forestiere implică
măsuri de gestionare durabilă, prin
aplicarea de tratamente intensive,
care promovează regenerarea
naturală a speciilor din tipul natural
fundamental de pădure şi prin
conservarea pădurilor virgine şi
cvasivirgine
Definitii-15- Gestionarea durabilă a
pădurilor: administrarea şi
utilizarea pădurilor astfel încât să îşi
menţină şi să îşi amelioreze
biodiversitatea, productivitatea,
capacitatea de regenerare,
vitalitatea, sănătatea şi în aşa fel
încât să asigure, în prezent şi în
viitor, capacitatea de a exercita
funcţiile multiple ecologice,
economice şi sociale permanente la
nivel local, regional, naţional şi
20
Forma adoptata a noului Codul Silvic (2015) este dată de amendamentele propuse si aprobate prin raportul comun
al Comisiilor pentru Agricultura, Mediu si Juridica ale Camerei de Deputatilor. Principalele modificări față de Legea
46/2008 pot fi găsite la http://lemn.fordaq.com/fordaq/news/CodSilvic_forma adoptatăa_amendamente_40657.html
34
global fără a crea prejudicii altor
ecosisteme
HG 229/2009 Reorganizarea RNP-Romsilva Art. 4(3) c: administrarea prin
intermediul subunitãților cu
personalitate juridicã
sau preluarea în custodie, în
conditiile legii, a ariilor naturale
protejate în care fondul forestier
proprietate publicã a statului
detine o
pondere majoritarã, asigurând
conservarea biodiversitãtii acestora
HG 1472/2002 privind aprobarea unor masuri privind Certificarea pădurilor

gospodărirea durabilă a pădurilor
Norme silvice
O.M. nr. - aprobarea Normelor tehnice pentru Normele silvice acoperă în mare
1648/2000 compoziții, scheme și tehnologii de măsură, declarativ, cerințele de
regenerare a pădurilor și de împădurire a conservare a biodiversității, de
terenurilor degradate. menținere a valorilor ecologice ale
O.M. nr. pădurii, de gestionare durabilă,
1649/2000 - privind aprobarea Normelor tehnice făcând trimitere la primordialitatea
pentru ingrijirea si conducerea arboretelor. obiectivelor ecologice ale
O.M. nr. silviculturii, promovarea tipului
1650/2000 - privind aprobarea Normelor tehnice natural fundamental de pădure,
privind alegerea si aplicarea tratamentelor. asigurarea diversității biologice a
pădurii, etc. Obiectivele specifice
O.M. nr. ale siturilor de intere comunitar nu
1672/2000 - privind aprobarea Normelor tehnice au fost surprinse. Nu sunt detaliate
pentru amenajarea padurilor. nici cerințele specifice pentru ariile
O.M. nr. protejate de interes național, care
636/2002 - privind aprobarea Indrumarilor tehnice să reflecte principalele obiective de
silvice pentru infiintarea, ingrijirea si management și care să reflecte
conducerea vegetatiei forestiere din măsuri pentru zonarea impusă de
perdelele forestiere de protectie. legislație.
O.M. nr.
454/2003 - privind aprobarea Normelor tehnice
pentru protectia padurilor si a Indrumarilor
privind aplicarea Normelor tehnice pentru
protectia padurilor.
O.M. nr.
1028/2010 - privind aprobarea delimitarii si descrierii
regiunilor de provenienta pentru
materialele de baza din care se obtin
materiale forestiere de reproducere din
categoriile sursa identificata si selectionat
pentru speciile de interes forestier din
Romania
O.M. nr.
1540/2011 - pentru aprobarea Instructiunilor privind
termenele, modalitatile si perioadele de
colectare, scoatere si transport al
materialului lemnos.
35
Conservarea naturii/arii protejate
Legea 49 - pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Transpune Directivele Păsări și
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor Habitate, respectiv reguli privind
naturale protejate, conservarea habitatelor valorificarea faunei.
naturale, a florei și a faunei sălbatice
Stabilește cadrul administrativ și instituțional

în ceea ce privește gestiunea ariilor naturale
protejate și a specilor și habitatelor.
OUG 195 / 2005 privind protecţia mediului - Aprobată, Stabilește responsabilități
modificată de L 265/2006, OUG 164/2008, OUG sectoriale inclusiv în domeniul
114/2007, OUG 57/2007 conservării biodiversității
Stabilește cadrul administrativ și instituțional

în ceea ce privește protecția mediului în
România.
H.G. nr. - pentru modificarea si completarea H.G. nr. Declararea ariilor de protectie
971/2011 1.284/2007 speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania.
O.M. nr. - pentru modificarea O.M. nr. 1.964/2007 instituirea regimului de arie
2387/2011 naturala protejata a siturilor de
importanta comunitara, ca parte
integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania
Legea 137/2010 - ratificarea Protocolului privind conservarea si Intensifica conservarea, refacerea si
utilizarea durabila a diversitatii biologice si a utilizarea durabila a diversitatii
diversitatii peisajelor, adoptat si semnat la biologice si peisagistice a Carpatilor
Bucuresti la 19 iunie 2008, la Conventia-cadru prin conservarea, mentinerea si
privind protectia si dezvoltarea durabila a utilizarea durabila a habitatelor
Carpatilor, adoptata la Kiev la 22 mai 2003 naturale si seminaturale, asigurarea
continuitatii si conectivitatii
acestora, refacerea habitatelor
degradate, conservarea si utilizarea
durabila a speciilor de flora si fauna
caracteristice Carpatilor, in
particular conservarea speciilor
periclitate, endemice si a
carnivorelor mari.
36
2.2 Principii de management pentru menținerea resurselor forestiere și a biodiversității
Există principii cu caracter general care reglementează utilizarea resurselor naturale de către diversele
sectoare ale economiei. Cele mai cunoscute sunt:
-Principiul Poluatorul plătește - îi vizează pe cei care prin activitatea lor generează prejudiciii
mediului, fiind considerați responsabili și obligați să plătească pentru dauna creată; plata se
solicită pentru prejudicii materiale, etice, sociale și juridice21.
-Principiul Precauției - cere o reacție promptă la o situație incertă cu posibil impact semnificativ
asupra sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor. Atunci când datele asupra riscurilor de
mediu sunt incerte se impune recurgerea la măsuri luate cu precauție, ceea ce de multe ori
înseamnă a nu interveni (“do nothing”) sau, de exemplu, de a retrage sau opri distribuția
produselor sau substanțelor potențial periculoase22.
Convenția pentru Diversitate Biologică23, stabilește pentru prevenirea pierderii habitatelor, considerată a fi
cauza principală a degradării biodiversității, o serie de principii de acțiune, respectiv:
Principiul 1: Obiectivele de management a solului, apei și ființelor vii trebuie să fie obiective ale întregii
societăți.
Principiul 2: Managementul resursei trebuie să fie descentralizat la cel mai jos nivel cu putință.
Principiul 3: Managerii de ecosistem trebuie sa evalueze efectele (actuale sau potențiale) ale activității lor
asupra altor ecosisteme
Principiul 4: Recunoscând potențialele câștiguri generate prin exploatare, rezultă o nevoie de a înțelege și a
gestiona ecosistemul in context economic.
Principiul 5: Conservarea funcțiilor și structurilor ecosistemului, pentru a menține serviciile de ecosistem,

trebuie să fie o prioritate a abordării ecosistemice
Principiul 6: Ecosistemele trebuie gestionate în limitele funcționării lor.
Principiul 7: Abordarea ecosistemică trebuie întreprinsă la dimensiunile temporale și spațiale adecvate.
21 Principiul „Poluatorul Plătește” este implementat la nivel european prin Directiva 2004/35/CE privind răspunderea
de mediu, fiind transpusă în legislația românească prin OUG nr. 68/2007 în care se face referire la prevenirea și
repararea prejudiciului asupra mediului.
22
Principiul precauţiei este inclus în OUG nr. 195/2005. De asemenea, el este menţionat la articolul 191 din Tratatul
privind funcţionarea Uniunii Europene (UE). Acesta este menit să garanteze un înalt nivel de protecţie a mediului prin
luarea de decizii preventive în cazul unor riscuri. Totuşi, în practică, domeniul de aplicare al acestui principiu este mult
mai amplu şi se aplică, de asemenea, politicii de protecţie a consumatorilor, legislaţiei europene privind alimentele,
sănătăţii oamenilor, a animalelor şi a plantelor. Mai multe informații se găsesc pe:
http://europa.eu/legislation_summaries/consumers/consumer_safety/l32042_ro.htm , accesat 20 noiembrie 2014
23
Convenția pentru Diversitate Biologică, principii de lucru http://www.cbd.int/ecosystem/Principius.shtml, accesat 25
aprilie 2014
37
Principiul 8: Recunoscând că procesele ecosistemice au loc pe perioade diferite de timp și sunt caracterizate
de faptul că se întind pe perioade lungi de timp, obiectivele pentru managementul ecosistemului trebuie
stabilite pe termen lung.
Principiul 9: Managementul trebuie să recunoască faptul că schimbarea este inevitabilă.
Principiul 10: Abordarea ecosistemică trebuie să caute echilibrul și integrarea dintre conservarea și utilizarea
biodiversității.
Principiul 11: Abordarea ecosistemică trebuie să considere toate formele relevante de informație, incluzând
cunoașterea științifică și indigenă.
Principiul 12: Abordarea ecosistemică trebuie să implice toate sectoarele relevante ale societății sau
disciplinele, inclusiv disciplinele științifice.
Indiferent de tipul de proprietate al pădurii, managementul forestier trebuie să țină cont de cerințele de
conservare ale biodiversității. În cazul în care principalul instrument de management forestier,
amenajamentul silvic, este întocmit pentru o suprafață inclusă într-o arie protejată, trebuie să se respecte
prevederile stabilite în planul de management al ariei (conform Legii 49/2011). Ca urmare, în ariile protejate
conservarea speciilor și habitatelor devine unul din obiectivele prioritare în aplicarea managementului
forestier. Prin acestea nu se înțeleg neapărat măsuri de non-intervenție, ci un set de măsuri de conservare
care pot include și managementul activ al speciilor și habitatelor. Există însă categorii de arii protejate sau
zone în care este posibil ca abordarea cea mai potrivită din punct de vedere al conservării să fie cea de
protecție strictă (non-intervenție).
Principiile de amenajare și implicit cele de management forestier, utilizate în România, acoperă în mare
măsură cerințele de conservare a biodiversității, respectiv a menținerii valorilor ecologice ale pădurii.
Principiile care stau la baza gestionãrii durabile a pãdurilor în România sunt urmãtoarele24:
a. promovarea practicilor care asigură gestionarea durabilă a pădurilor;

b. asigurarea integrității fondului forestier și a permanenței pădurii;
c. majorarea suprafeței terenurilor ocupate cu păduri;
d. politici forestiere stabile pe termen lung;
e.asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridică, instituțională și operațională în gestionarea
pădurilor;
f.primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii;
g.creșterea rolului silviculturii în dezvoltarea rurală;
h.promovarea tipului natural fundamental de pădure și asigurarea diversității biologice a pădurii;
i.armonizarea relațiilor dintre silvicultură și alte domenii de activitate;
j.sprijinirea proprietarilor de păduri și stimularea asocierii acestora;
k. prevenirea degradării ireversibile a pădurilor, ca urmare a acțiunilor umane și a factorilor de mediu
destabilizatori.
24
Codul Silvic-Legea 46/2008
38
2.3 Recomandări de măsuri de management care contribuie la menținerea biodiversității
Parte din măsurile de management prin care să se asigure menținerea biodiversității, respectiv a valorilor
ecologice ale pădurii sunt incluse sine qua non în practica silvică de zi cu zi, indiferent dacă pădurile sunt sau
nu în arii protejate (de exemplu obligativitatea asigurării regenerării naturale oriunde acest lucru este
posibil, menținerea / refacerea tipului natural fundamental de pădure, menținerea pădurilor de protecție cu
rol esențial în furnizarea de servicii ecologice, etc.). Aceste măsuri, impuse de normele silvice, nu se vor
prezenta în mod detaliat în acest subcapitol.
Normele silvice nu conțin recomandări de măsuri de management suficiente pentru a se asigura

menținerea valorilor sociale și ecologice ale pădurilor. În cele ce urmează se vor prezenta succint câteva
exemple de măsuri care să asigure menținerea biodiversității și a serviciilor ecologice, întrucât aceste valori
sunt critice pentru societate, atât pentru menținerea condițiilor de viață, cât și pentru dezvoltarea
economică. Se vor face de asemenea, recomandări privind modul în care se pot stabili măsuri de
management astfel încât acestea să fie adaptate condițiilor specifice din fiecare zonă.
2.3.1 Recomandări pentru pădurile care nu sunt în arii protejate
Pentru managementul responsabil al pădurilor din afara ariilor protejate recomandăm utilizarea Ghidului
practic pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare (WWF 2013).
Toate pădurile prezintă multiple valori de mediu şi sociale, dar unele conțin o concentrație mai mare de
asemenea valori. Acolo unde aceste valori sunt considerate a fi de importanța excepţională sau critică,
pădurea poate fi definită ca o „pădure cu valoare ridicată de conservare” (PVRC)25. Aşadar pădurile cu
valoare ridicată de conservare sunt acele păduri care au o importanţă deosebită din perspectiva protejării
mediului natural, a conservării biodiversităţii şi a valorilor cultural-religioase (Jennings 2002).
Conceptul de pădure cu valoare ridicată de conservare (PVRC) poate fi utilizat și ”în afara” sistemului de
certificare FSC, întrucât s-a dovedit a fi un indicator pentru gestionarea responsabilă a resurselor
forestiere, prin practicarea unei silviculturi responsabile.
Certificarea credibilă, inclusiv certificarea FSC, nu este numai un instrument care impune un management
foretier responsabil, care să asigure menținerea valorilor ecologice ale pădurii, ci influențează din ce în ce
mai mult și politicile de achiziţii în cadrul companiilor care prelucrează și valorifică produse forestiere şi
chiar şi politicile guvernamentale (Djurberg 2004). Ca urmare, se recomandă ca proprietarii și gestionarii de
fond forestier să obțină o certificate credibilă, care să îi ajute să planifice și să implementeze toate măsurile
necesare pentru asigurarea funcțiilor multiple ale pădurii, asigurând în același timp accesul la multe din
piețele externe de lemn certificat pentru toate produsele realizate din materie primă provenită din ocoale
25
Conceptul de păduri cu valori ridicate de conservare (PVRC) a fost elaborat de Forest Stewardship Council (FSC) și se
regăsește în cadrul principiului 9 din sistemul de certificare FSC. Conform conceptului FSC, În cazul unui management
forestier responsabil este obligatoriu să se identifice valorile ridicate de conservare şi să se prevadă acţiuni de
gestionare a fondului forestier astfel încât acestea să fie menţinute sau îmbunătățite. Totodată trebuie implementat un
sistem de monitorizare a acestor valori. (Stăncioiu 2008).
39
silvice certificate.
Evaluarea prezenţei speciilor și habitatelor rare, ameninţate sau periclitate, se va face luând în considerare
drept surse de informaţii: amenajamentele silvice, studii biologice, lucrări de specialitate, teze de doctorat,
planuri de management cinegetice, inventare ale biodiversităţii, informaţii care au stat la baza declarării
statutului de arie protejată pentru unele zone limitrofe, etc.
Măsurile pentru un management responsabil față de valorile economice, ecologice și sociale se stabilesc
pentru fiecare situație în parte pe baza analizei valorilor și a amenințărilor la adresa lor. În tabelul de mai jos
este redat un exemplu din Direcția Silvică Timiș, OS Timișoara, Pădurea Verde – pădure care adăpostește
populații viabile din specii de orhidee - Neottia nidus-avis, Cephalanthera damasonium, Cephalanthera
longifolia, etc. (respectarea criteriului 6.2 din standardul de certificare FSC).
Tabelul nr. 6 - Exemple de recomandări de management pentru suprafețe forestiere care adăpostesc
populații viabile din specii de orhidee – Pădurea Verde, Ocolul Silvic Timișoara
Valoarea Recomandări de management
Neottia nidus-  Nu va fi permisă schimbarea categoriei de folosinţă a terenului
avis,  În ceea ce priveşte investiţiile prevăzute a se efectua în Pădurea Verde,
Cephalanthera managementul forestier va informa corespunzător și va solicita titularului investiţiei,
damasonium păstrarea unei suprafeţe de pădure de minim 100 ha fără amenajări specifice,
pentru a se păstra un „nucleu neatins” de unde speciile de orhidee să poată să se
dezvolte ulterior
 Întreţinerea culoarelor utilizate pentru reţele de joasă și înaltă tensiune
(Pădurea Verde) se va face doar în perioada 31.07 – 15.04
 Cositul și recoltarea hranei pentru cultura vânatului se va face doar după data
de 31.07
 La punerea în valoare a masei lemnoase se va urmări menţinerea unui grad de
acoperire a coronamentului de minim 60%. În lucrările progresive se vor deschide
ochiuri cu diametrul maxim 1.5 h arbore cu lăsarea de arbori seminceri în interior.
Tăierile de dezvoltare se vor efectua numai după închiderea stării de masiv.
 În Pădurea Verde lucrările de exploatare nu se vor desfăşura în perioada 15.04 –
31.07
 Căile de scos apropiat se vor amplasa astfel încât să nu treacă peste suprafeţe
pe care au fost identificate exemplare de orhidee. Aceste zone vor fi clar
materializate pe schiţa parchetului și vor fi predate titularului autorizaţiei prin
Procesul verbal de predare/primire spre exploatare a parchetului.
 Nu se va colecta material lemnos pe liniile somiere
 Platformele primare nu vor fi amplasate pe liziera pădurii; acestea vor avea
suprafeţe de maxim 200 mp iar materialul lemnos va fi evacuat cât mai repede.
 Se vor face patrulări după necesar (în weekend zilnice) în vederea prevenirii
incendiilor de litieră (cu informarea turiştilor asupra pericolului reprezentat de focul
lăsat nesupravegheat)
40
Se vor adopta măsuri speciale menite să asigure conservarea unor specii și habitate (ex. constituirea unor
zone de linişte, interzicerea activităţilor forestiere în anumite perioade, menţinerea unor grupe de arbori
bătrâni, scorburoşi, devitalizaţi ca locuri de cuibărit, protejarea cuiburilor şi a muşuroaielor de furnici,
menținerea de lemn mort pe picior sau la sol, etc. Se va asigura ocrotirea habitatelor marginale şi a
vegetaţiei limitrofe după caz, pentru menţinerea condiţiilor specifice în vederea protejarii biodiversităţii
caracteristice acestor suprafeţe. Sunt considerate habitate marginale următoarele: liziera pădurii, pădurile
ripariene (din apropierea imediată a cursurilor permanente de apă), zonele umede şi stâncariile,
grohotişurile sau terenurile sărăturate.
Caseta 4 - Exemplu de măsuri de management pentru un habitat marginal
Măsuri de management posibile pentru protejarea lizierii pădurii:

- mentinerea unei zone tampon, definită ca o fâșie de o anumită lățime de la lizieră spre
interiorul pădurii, supusă regimului de conservare – ceea ce poate însemna menținerea
acestei fâșii chiar și în cazul tăierilor definitive, realizarea doar de tăieri care să asigure
continuitatea lizierei, etc.;
- acolo unde este posibil și se consideră util se recomandă subparcelarea distinctă – de
exemplu în zone unde presiunea asupra lizierei poate fi semnificativă, iar lizierele sunt
vulnerabile, cum ar fi de exemplu în cazul arboretelor de limită sau a celor aflate de-a lungul
unor drumuri publice intens circulate sau în zonele în care lizierele constituie un element
important în menținerea peisajului;
- menținerea si/sau refacerea subarboretului;
- păstrarea unor grupe de arbori bătrâni pentru biodiversitate;
- se va evita amplasarea traseele de colectare a lemnului de-a lungul lizierelor.
2.3.2 Recomandări pentru pădurile ce sunt incluse în arii protejate
Acestea trebuie gestionate în conformitate cu obiectivele de management ale ariei în care se află. În ariile
protejate se stabilesc, prin intermediul Planului de Management, măsuri de management specifice pentru
conservarea speciilor și habitatelor de interes european sau național, prezente în aria protejată.
Este important să se înțeleagă faptul că de existența ariilor protejate, respectiv de măsurile de management
specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor de interes european sau național, trebuie să se țină
cont în procesul de planificare strategică. Legea nr. 49/2011 la Art. 21 alineatul 5 prevede următoarele:
”Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de
exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile
emitente cu prevederile planului de management.”
41
Măsurile de management forestier sunt specifice fiecărei arii protejate. În unele cazuri se impune o
protecție strictă (în rezervațiile științifice, în anumite zone din ariile protejate de interes naționale), alteori
măsurile de management diferă foarte puțin sau deloc de cele prevăzute în amenajamentele silvice. Devine
însă foarte importantă aplicarea întocmai a prevederilor amenajamentului și asigurarea respectării regulilor
de exploatare a masei lemnoase sau chiar înăsprirea acestora pentru a reduce impactul exploatării asupra
oricărei componente a mediului natural. Atenție deosebită trebuie să se aloce realizării infrastructurii de
exploatare. Sistemul de certificare FSC include prevederi care asigură respectarea celor de mai sus.
În ariile protejate de interes comunitar (situri Natura 2000) managementul necesar a fi aplicat este unul
durabil prin care se păstrează în foarte mare măsură aceleași practici folosite și înainte de desemnarea
acestora. Principalele modificări în măsurile de management derivă din cerințele speciilor de interes
comunitar și pot fi sintetizate în patru categorii mari:
- măsuri de management care să asigure meținerea de arborete în principal prin regularizarea

claselor de vârstă pe cât posibil la nivel de trupuri majore de pădure (asigurarea așa-ziselor
”arborete bătrâne”)
- menținerea de lemn mort pe picior sau la sol, deosebit de important pentru foarte multe
specii și pentru echilibrul lanțului trofic,
- menținerea de arbori scorburoși (importanți pentru lilieci și păsări) și arbori bătrâni
(importanți de exemplu pentru cuibăritul speciile de păsări răpitoare) dispersați pe toată
suprafața fondului forestier.
- asigurarea liniștii în perioada de cuibărit a speciilor de interes de conservare,
- menținerea arboretelor care se află în ozne de coridoare ecologice sau care au rol de coridoare
ecologice.
Caseta 5 - Exemplu de măsuri de management pentru o specie de interes comunitar
Măsuri de management pentru protejarea speciei Strix uralensis (huhurez mare)
- păstrarea arborilor bătrâni (inclusiv la liziera pădurilor) care oferă posibilitate de cuibărire
pentru specie
- delimitarea unei zone tampon de neinterventție (cca 70 m în jurul cuibului), în perioada de
cuibărire
- menținerea de grupe de arbori bătrâni în pădure, pentru ca specia să poată să-şi schimbe
locul de cuibărit
lăsarea de lemn mort pe picior (2-3 arbori/ha), în special arbori bătrâni, în toate parchetele
din sit
42
2.3.3 Mecanisme financiare care sprijină conservarea biodiversității
România, în calitate de stat membru UE, are obligaţia să realizeze un management corespunzător al reţelei
Natura 2000 şi al speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Pentru îmbunătăţirea sau menţinerea stării
actuale a biodiversităţii este importantă elaborarea și implementarea planurilor de management, a seturilor
de măsuri de conservare și a planurilor de acţiune aprobate pentru situri respectiv pentru specii.
Pentru perioada 2014-2020, cel mai important mecanism financiare disponibil este cel reprezentat de
fondurile structurale. Având în vedere că în exerciţiul financiar 2007-2013, accentul s-a pus în special pe
realizarea planurilor de management pentru ariile protejate, în alocarea următoare se va acorda prioritate
implementării planurilor de management aprobate, dar şi elaborării de noi planuri de management pentru
ariile naturale protejate pentru care acestea nu au fost elaborate.
În cadrul Programul Operaţional Infrastructură Mare26 conservarea biodiversității se regăsește în Axa
Prioritară 5 Protejarea şi conservarea biodiversităţii, decontaminarea solurilor poluate istoric şi
monitorizarea calităţii aerului, în cadrul Obiectivului Tematic 6 Protecţia mediului şi promovarea utilizării
eficiente a resurselor, prioritatea de investiții Protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a solurilor, precum şi
promovarea de servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000, şi infrastructurile ecologice. Alocarea UE
pentru Axa Prioritară 527 este de aprox. 321,7 milioane euro reprezentând doar 12,5% din alocarea pentru
Obiectivul Tematic 6 .
Pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite şi perdele forestiere, noul Program Național de
Dezvoltare Rurală pe perioada 2014 – 2020, alocă 105 milioane de Euro prin Măsura M08 - Investiții în
dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (art 21). Cap 4.2.13. 013. Susținerea unui
management durabil al pădurilor .
O posibilitate pentru susținerea financiară a conservării biodiversității ar fi implementarea unui mecanism
bazat pe plățile pentru serviciile de mediu.
26
Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, proiect, versiunea I, iunie 2014. Versiune I a POIM este
elaborată pe baza proiectului de Acord de Parteneriat transmis Comisiei Europene în martie 2014.
27
AP5 include OS 5.1. Îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, fie la
nivel naţional, fie la nivel de sit, OS 5.2. Creşterea capacităţii de evaluare a calităţii aerului la nivel naţional, inclusiv
pentru monitorizarea calităţii aerului și OS 5.3. Reducerea suprafeţelor poluate istoric
43
Caseta 6 - Plăți pentru servicii de mediu
Într-un studiu finanțat de către UNDP/GEF s-a urmărit evaluarea contribuției serviciilor
ecosistemice în unele sectoare ale economiei (turism, silvicultură, agricultură, resurse de apă
şi managementul riscurilor de dezastru) pentru cinci arii protejate de mari dimensiuni,
respectiv Parcul Natural Apuseni, Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Piatra Craiului ,
Parcul Natural Vânători-Neamţ şi Parcul Natural Munţii Maramureşului. Pentru aceasta s-a
recurs la două scenarii ample de administrare : Business as Usual - Afaceri ca de obicei (BAU)
şi Sustainable Ecosystems Management - Administrarea Sustenabilă a Ecosistemelor (SEM).
Pentru sectorul silvicultură valoarea serviciilor de aprovizionare forestieră (produse forestiere

lemnoase/nelemnoase şi vânătoare) a celor cinci arii protejate pilot a fost estimată la
aproximativ 9,1 milioane de euro pe an (2010).
Conform scenariului BAU, în următorii 25 de ani valoarea acestor servicii va scădea constant
ajungând până la 6,8 milioane de euro, deoarece capacitatea ariilor protejate de a genera
lemn valoros din punct de vedere economic şi produse forestiere nelemnoase va scădea.
Toate acestea, fără a se mai lua în calcul pierderile însemnate înregistrate de alte servicii
ecosistemice forestiere, cum ar fi sechestrarea carbonului, reglarea apelor şi controlul
eroziunii solului, amenajarea peisagistică şi turismul.
Scenariul SEM implică o scădere pe termen scurt a valorilor aferente lemnului,
produselor forestiere nelemnoase şi vânătorii şi o scădere a veniturilor publice din
cauza plăţilor compensatorii pentru zonele scoase din producţie (ajungând la o valoare
de doar 7,0 milioane/ an, după primii 10 ani). Cu toate acestea, pe termen lung, în
scenariul SEM, valoarea serviciilor aferente sectorului silvicultură în cele 5 arii
protejate va reveni, estimându-se o valoare de 9,0 milioane euro/an, după 25 de ani.
Foarte important, față de scenariul BAU, valoarea obținută ca urmare a scenariului
SEM va fi constantă sau chiar va crește (Bann și Popa, 2012)1.
3. PLANIFICARE STRATEGICĂ în domeniu

3.1 Cadrul legal pentru planificare
Principalele acte de reglementare ce definesc cadrul legal în care se desfășoară managementul pădurilor
sunt prezentate în Capitolul 2.1. Însă cadrul legal de planificare este definit și de alte documente cu caracter
strategic, așa cum indică tabelul nr.7.
Tabelul prezintă atât reglementările și strategiile / programele ce stau la baza dezvoltării strategice a
sectorului cât și cele relevante din alte sectoare sau importante pentru dezvoltarea durabilă locală,
județeană, regională sau națională.
44
Tabelul nr. 7 - Acte normative și strategii / programe relevante pentru planificarea strategică
Nivelul Cadru legal și strategii / planuri relevante
European Legislația europeană în domeniu în baza căreia se elaborează strategia la nivel
comunitar:
- Strategia UE pentru păduri și sectorul forestier a fost adoptată în 2013
- Directiva Habitate (92/43/EEC
- Directiva Păsări (79/409/EEC
National Legislația națională pentru elaborarea Strategiei Forestiere Naționale28 și a
Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității
Regional / județean Acte normative care reglementează managementul forestier și
managementul altor resurse asociate pădurii (arii protejate, fonduri de
vânătoare, extracții resurse naturale subterane, ape și zone piscicole, turism,
etc).
Planuri strategice conexe existente deja la nivel regional sau care vizeaza
managementul forestier (planuri teritoriale / strategii pentru dezvoltare
durabilă, planuri sectoriale), planuri de management aparținând ariilor
protejate cu acoperire regională
local Acte normative care reglementează managementul forestier și
managementul altor resurse asociate pădurii (arii protejate, fonduri de
vânătoare, extracții resurse naturale subterane, ape și zone piscicole, turism,
etc).
Planuri de management aparținând ariilor protejate din zonă
În cazul siturilor Natura 2000, respectiv a ariilor protejate în general, planul de management al ariei devine
documentul cadru care stabilește direcții de management strategice pentru toate domeniile / sectoarele de
activtate care trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor ariei protejate. Acest lucru derivă nu numai din
prevederile legislației, dar și din rolul pe care ariile protejate și administratorii acestora trebuie să le
îndeplinească: zonele respective sunt cele care trebuie să demonstreze mecanisme viabile de dezvoltare
durabilă bazată pe utilizarea responsabilă a resurselor naturale (vezi Figura nr. 2).
28
Strategia Forestieră Naţională 2013-2022 a fost lansată în dezbatere internă la finele anului 2012
45
Figura nr. 2 - Rolul planurilor de management ale ariilor protejate în planificarea strategică
Este important să se înțeleagă faptul că de existența ariilor protejate, respectiv de măsurile de

management specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor de interes european sau
național, trebuie să se țină cont în procesul de planificare strategică. Legea nr. 49/2011 la Art. 21
alineatul 5 prevede următoarele: ”Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi
naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria
naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de
management.”
3.2 Instituții responsabile pentru planificarea strategică și rolul lor
În acest domeniu planificarea strategică s-a făcut până în prezent la nivel național, responsabilitatea
revenind autorității centrale pentru păduri. Definirea direcțiilor și a priorităților strategice la nivel național și
transpunerea lor direct în amenajamentele silvice, documente de planificare tehnică aplicabile la nivel local,
a fost posibilă până când fondul forestier era în întregime în proprietatea statului.
Schimbările impuse de modificarea substanțială a regimului de proprietate ar fi trebuit urmate de gândirea

unei noi abordări în planificarea strategică sectorială, ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat. Elaborarea
strategiilor locale (la nivel de UAT) sau microregionale (de exemplu la nivel de GAL) presupune coordonarea
a numeroși proprietari și gestionari, iar la nivel județean / regional lucrurile se complică și mai mult.
46
În prezent nu este clar stabilită responsabilitatea elaborării planurilor strategice în sectorul forestier la nivel
local / microregional și la nivel județean / regional. Tabelul de mai jos indică entitățile principale care dețin
informații pentru planificarea strategică sectorială la diferite niveluri și care pot oferi informații relevante
pentru planurile strategice de dezvoltare durabilă la fiecare din nivelurile de planificare strategică.
Tabelul nr. 8 - Instituții responsabile pentru planificare strategică și planuri elaborate în prezent de
aceștia
Responsabili și entități
Niveluri Strategia Rolul acestora
principale care dețin informație
UE UE pentru păduri Parlamentul European , Comisia Europeană – elaborare,
și sectorul Comisia Europeană Parlamentul European - aprobare
forestier
NAȚIONAL Strategia națională Ministerul Mediului, Apelor și Inițiază strategia forestieră națională
în domeniul Pădurilor (MMAP) -
forestier Regia Națională a Pădurilor
(RNP)
REGIONAL Nu există Comisariatul de Regim Silvic și Monitorizează modul de aplicare a
Cinegetic legislației din domeniul silviculturii.
Centralizează datele referitoare la
managementul silvic.
Coordonează managementul
pădurilor aflate în propietate privată
sau gestionate de ocoale silvice
private.
Direcțiile silvice Monitorizează modul de
implementare a amenajamentelor
silvice. Centralizează datele
referitoare la managementul silvic
JUDEȚEAN Nu există Direcțiile Silvice Coordonează elaborarea
Comisariatul de Regim Silvic și amenajamentlor silvice.
Cinegetic Are rol de decizie în ce privește
managementul de la nivel de ocoale
silvice.
Analizează informațiile de la ocoale și
le transmite centralizat structurilor
de la nivel național.
LOCAL Partea tehnică a Ocoale silvice (ocoale private, Adună și furnizează informații pe
strategiei o ocoale de stat, regii publice baza amenajamentului silvic și a altor
constituie locale) surse.
amenajamentul
silvic. Pentru a
avea o strategie la Proprietarul (PF, Primărie, Furnizează informații și participă la
nivel de unități de Composesorat, Biserică, Școli) elaborarea amenajamentelor silvice.
management Primării, Companii de prelucrare
forestier, trebuie masă lemnoasă sau alte resurse
elaborate și alte nelemnoase, Beneficiari ai
elemente ale serviciilor de mediu,
acesteia: viziune,
obiective, plan de
acțiune și
aranjamente
pentru
47
implementare.29
3.2.1 Planificarea strategică la nivel local / zonal
Nu există planuri strategice complete elaborate la acest nivel în sectorul forestier. Există însă baza tehnică
pentru asemenea planuri strategice. și anume amenajamentele sivlice constituie fundamentul tehnic
necesar elaborării planurilor de management la nivel de ocol silvic, planuri care vor avea rolul de planuri
strategice la nivel loca.
În prezent, la nivel local / zonal ocoalele silvice pot îndeplini un dublu rol în planificarea strategică:
Rol de de culegere de date specifice activității întreprinse, pentru următoarele niveluri

strategice din domeniu.
Rol de factori interesați și rol în furnizarea de informații privind fondul forestier pentru
elaborarea de strategii la nivel județean / regional.
Pe viitor ocoalele silvice ar trebuie să îți mențină acest rol și ar putea deveni entități care elaborează planul
strategic sectorial la acest nivel. Pentru aceasta ar trebui însă să existe resursele necesare pentru planificare
strategică la nivel de ocol.
O altă abordare la acest nivel ar putea fi ca responsabilitatea coordonării procesului de planificare strategică
la nivel local să fie atribuită uneia din entitățile județene, direcție silvică sau comisariat de regim silvic și
cinegetic. Și în acest caz este necesar să se asigure resurselor necesare, în special a resurselor umane cu
competențe în domeniul planificării. Această abordare poate fi de succes, întrucât persoanele care vor
răspunde de planificare strategică la nivel județean vor putea sprijini / coordona toate ocoalele silvice,
asigurând o abordare coerentă cu eficiență maximă.
3.2.2 Planificarea strategică la nivel județean / regional
În prezent nu există un plan strategic sectorial la acest nivel. Direcțiile Silvice și CRSC pot furniza informații
pentru planurile strategice teritorial administrative la acest nivel și coordoneaza / monitorizează elaborarea
amenajamentelor silvice.
Dar chiar dacă elaborarea unui plan strategic la nivel județean nu apare ca o necesitate în prezent, este
foarte important ca resursa forestieră să fie atent analizată și inclusă în strategiile de dezvoltare durabilă de
la nivel județean. Ca urmare, personalul silvic de la unitățile de administrare județene trebuie să înțeleagă
importanța planurilor strategice sectoriale și de dezvoltare durabilă de la acest nivel și să știe cum anume
pot contribui eficient la elaborarea lor, furnizând informațiile relevante din sectorul forestier.
3.2.3 Planificarea strategică la nivel național
La nivel național se elaborează strategia națională în domeniul forestier, responsabilitatea revenind

autorității centrale pentru silvicultură. În prezent există o dorință clară de a se realiza printr-un
29
Ococlul Silvic Privat Baraolt a beneficiat de sprijin din partea Asociației WWF România și a elaborat primul Plan de
management forestier, care poate fi consultat pe .....
48
proces participativ, prin organizarea de grupuri de lucru cu participare reprezentativă pentru toate
nivelurile.
Din nefericire însă, lipsa unei proceduri foarte clare de planificare strategică face ca informațiile necesare să
nu fie colectate într-un cadru eficient și transparent, cu asigurarea participării tuturor actorilor relevanți. În
prezent, strategia națională este stabilită în cea mai mare parte ”de sus în jos”. Stabilirea procedurii
”normale”, de elaborare a strategiei naționale de jos în sus și de implementare a ei prin transmiterea
priorităților de sus în jos presupune pregătirea corespunzatoare a resursei umane pentru acest proces
complicat. Dar, având în vedere importanța sectorului pentru societate și economie, autoritățile naționale
ar trebui să acorde atenție sporită acestei probleme dacă se dorește o recunoaștere reală a importanței
sectorului la toate nivelurile și alocarea de fonduri pentru asigurarea menținerii rolului complex al pădurilor.
3.3 Factori interesați
Implicarea factorilor interesați în procesul de management forestier reprezintă un concept nou, dar de
importanță esențială pentru dezvoltarea corespunzătoare a sectorului.
Caracterul special al sectorului, dat de faptul că resursa gestionată are un rol extrem de important în
menținerea echilibrului ecologic, caracteristică esențială a unui mediu sănătos, impune transformarea
managementului într-unul de tip participativ.
Dacă factorii interesați nu sunt implicați (prin reprezentanții lor) în toate etapele procesului de planificare
sau de implementare a unei soluții, în lipsa organizării unor dezbateri sau consultări există o probabilitate
ridicată ca sprijinul acestora pe termen lung să fie minim sau chiar nul, ceea ce poate face ca procesul de
planificare și implementare, după caz, să fie inutil sau să aibă o eficiență redusă.
Chiar dacă managementul pădurilor se face în general la nivel local, beneficiarii valorilor economice directe
și indirecte fac parte dintr-un grup mare al factorilor interesați, care se extinde mult ”peste” nivelul local,
incluzând grupuri de nivel regional și național (chiar și internațional).. Î
Participarea factorilor interesați este justificată și recomandată prin prisma mai multor considerente30:
1. de asigurare a transparenței, prin informarea publicului în mod corect și accesibilizarea informațiilor
și cunoştinţelor disponibile;
2. de garantare a unui proces democratic de luare a deciziilor, în conformitate cu drepturile

fundamentale ale omului (ex. drepturile de proprietate);
3. de integrare a cunoştinţelor şi resurselor de care dispun factorii interesați (ex. actori instituţionali
sau non-instituţionali) în procesul de management al domeniului, pentru a-l face mai eficient;
4. de dezvoltare a unui mediu social favorabil pentru ariile protejate, prin echilibrarea intereselor
divergente şi prin evitarea, ameliorarea sau reducerea conflictelor.
Avantajele vor fi însă evidente doar în măsura în care procesul de participare a factorilor interesați se
realizează în baza unui plan bine definit, construit pe analiza factorilor interesați, astfel încât să se ajungă la
o relație de încredere și colaborare reală între managerii forestieri și factorii interesați. Trebuie, de
30
Adaptat din Ioniță, A., Stanciu, E., Manual pentru management participativ – ghid pentru creșterea participării factorilor
interesați în managementul ariilor protejate din ecoregiunea carpatică, 2012
49
asemenea, să se accepte faptul că paticiparea presupune alocarea de resurse suplimentare, în special de
timp și de resurse umane, procesul decizional devenind mai anevoios.
Implicarea factorilor interesați în dezbateri și în procesul de elaborare a unor strategii sau de implementare
a unor proiecte are ca principale avantaje următoarele:
1. permite evitarea pe termen scurt și mediu a potențialelor conflicte;
2. asigură un transfer parțial al responsabilităților și către factorii interesați cu activități relevante
pentru sector;
3. permite implicarea și altor entități și, după caz, atragerea de resurse în procesul de management.
3.4 Corelarea planificării managementului pentru păduri și ariile protejate (inclusiv pentru siturile
Natura 2000)
Unul mecanismele cele mai importante și mai eficiente de conservare a biodiversității îl constituie ariile
protejate. În acest subcapitol se vor prezenta aspecte legate de corelarea planificării strategice din
domeniul forestier și cel al ariilor protejate.
3.4.1 Cum au fost luate în calcul ariile protejate în planificarea managementului pădurilor până în
prezent ?
Planul care stă la baza organizării gospodăririi silvice este amenajamentul silvic. Acesta vizează însă
insuficient problema ecologică (de mediu) și cea socială axându-se în principal pe soluțiile de gospodărire a
pădurii în vederea obținerii lemnului și asigurării serviciilor ecologice principale pe care le furnizează
ecosistemele forestiere (mai puțin pe cele legate de specii și habitate). În contextul actual, în care
proprietatea este extrem de diversă și fragmentată, luarea în calcul a tuturor aspectelor ce țin de
managementul specific biodiversității, este foarte anevoioasă, în special în cazul măsurilor care vizează
suprafețe extinse de pădure sau care ar impune realizarea de structuri cu clase de vârstă echilibrate la
nivelul trupurilor de pădure.
În paralel, ariile protejate trebuie gospodărite în baza unor planuri de management. Elaborarea acestora a
început recent, existând în prezent foarte puține arii protejate cu planuri aprobate, multe care au inițiat
procesul de planificare și destul de multe care nici nu au început încă planficarea.
Cele două legi, Legea 49/2011 și Legea 46/2008, se contrazic, fiecare impunând subordonarea planului din
celălalt sector la obiectivele proprii. Principala problemă în gospodărirea silvică o reprezintă aplicarea
măsurilor de management specifice ariilor protejate în activitatea curentă.
Pentru aplicarea unui management durabil în gospodărirea pădurilor trebuie să se țină cont de toate cele
trei aspecte: de mediu, social și economic, care trebuie să se regăsească în ambele planuri de management,
cel al pădurii și cel al ariilor protejate. Nu trebuie prin aceasta să se ințeleagă că, pentru pădurile care nu se
regăsesc în arii protejate, se poate aplica un management bazat doar pe modul de gospodărire a lemnului.
Aspectele de mediu și sociale trebuie luate în considerare pentru toate pădurile, un aspect important fiind
cel de identificare a diferitelor interese ale factoriior interesați.
50
Pentru anumite categorii de arii potejate, normativele silvice în vigoare reglementează managementul
forestier prin încadrarea vegetației forestiere în grupa I funcțională, subgrupe funcționale relevante pentru
conservarea biodiversității, și anume 1.5 literele c, d, e, f, i, l, m,n. Normativele nu reflectă însă toate nevoile
de management din perspectiva ariilor protejate și, în multe cazuri, nu reușesc să impună clar prevederi de
management relevante pentru conservare.
Deși procesul de recunoaștere a importanței obiectivelor ariilor protejate în elaborarea amenajamentelor

silvice a fost unul anevoios, în ultima perioadă se constată că firmele de amenajare depun eforturi pentru a
armoniza măsurile de management al pădurilor cu obiectivele ariilor protejate. Din păcate, în multe situații
dialogul cu administratorii ariilor protejate este minim sau lipsesc informații relevante legate de speciile și
habitatele de interes conservativ, nepermițând o armonizare eficientă.
În cazul managerilor suprafețelor de pădure care au intrat într-un sistem de certificare FSC a
managementului forestier, aspectele legate de arii protejate sunt luate în calcul mai atent.
3.4.2 Cum se reflectă managementul pădurilor în planurile de management ale ariilor protejate?
Măsurile de management forestier prevăzute în amenajamentele silvice au un impact major atât asupra
habitatelor forestiere cât și asupra speciilor adăpostite de acestea. Dacă în cele mai multe cazuri impactul
este pozitiv (promovarea tipului natural fundamental de pădure, tăieri cu regenerare naturală, menținerea
funcțiilor de protecție ale pădurii, etc), sunt și situații în care, pentru anumite specii și habitate, măsurile de
management forestier pot avea efecte negative. Asupra acestor potențiale efecte negative își îndreaptă
atenția de cele mai multe ori, managementul ariei protejate. Măsurile de management în arii protejate,
diferite de cele care țin de o gospodărire ”normală” (obișnuită), se prioritizeză și se eșalonează în timp și se
prevăd/aplică doar acolo unde se dovedesc a fi necesare.
În procesul de elaborare a planurilor de management din ariile protejate una din activitățile de pregătire a
planificării este cea de inventariere a habitatelor și speciilor. În acest proces se culeg date legate de
habitatele și speciile forestiere, acestea fiind apoi comparate cu informațiile din amenajamentele silvice
pentru a se stabili măsurile care să permită armonizarea managementului din cele două sectoare. Din
păcate, în numeroase situații gestionarii fondului forestier nu pun la dispoziția managerilor de arii protejate
datele din amenajamentele silvice, ceea ce împiedică o analiză detaliată a situației habitatelor și a măsurilor
de management forestier, pentru a se putea stabili prevederile de management care diferă de cele din
amenajamente.
Parte din administratorii de arii protejate au realizat importanța dialogului și stabilirii de comun acord a
măsurilor de management din ariile protejate, contactând proprietarii/administratorii de păduri îm
procesul de elaborare a planului de management. Această practică nu este încă încetățenită, iar lipsa de
dialog și de armonizare nu va întârzia să își arate efectele.
Caseta 7 - Exemple de măsuri și acțiuni de management propuse pentru managementul terenurilor cu

vegetație forestieră într-un sit Natura 200031
31
Extras din planul de management al Ariei de Importanță Specială Avifaunistică Obcina Feredeului – ROSPA 0089 (
2013)
51
Sub-programul 1.1: Managementul speciilor de păsări de interes comunitar dependente de păduri
Obiectiv specific: Menținerea populațiilor de păsări de interes comunitar prin menținerea / îmbunătățirea
măsurilor de management al habitatelor forestiere pe toată suprafața sitului.
Direcția de management32 Indicator de finalizare
1.1.1. Armonizarea măsurilor de management forestier cu

suprafață fond forestier pentru care
prevederile planului de management al ariei protejate
managementul forestier a fost armonizat cu
prevederile planului de management al SPA -
cu ocazia reamenajării-
1.1.2. Asigurarea condițiilor necesare speciilor de păsări 3

cel puțin 2 m /ha lemn mort dispersat pe sol -
dependente de habitatele forestiere
crengi şi resturi de exploatare-
în medie 2-3 arbori morți pe picior/ ha în toate

parchetele de exploatare masă lemnoasă din
sit
33
1.1.3. Menținerea unui procent minim de 15% pădure bătrână - Minim 15% din suprafața pădurilor din sit cu
peste 80 ani - la nivelul sitului peste 100 ani
1.1.4. Menținerea lizierelor de pădure, prin menținerea unei zone
tampon supusă regimului de conservare, menținerea și promovarea 0 km liziere degradate / curățate
subarboretului
1.1.5. Asigurarea unei stări fitosanitare bune a pădurilor prin
completarea/imbunatațirea măsurilor de management (prin
0 ha păduri cu combateri aviochimice
menținerea de arbori pentru biodiversitate, lemn mort, amplasare
de cuiburi artifciale pentru păsări dacă este necesar, etc.)
1.1.6. Asigurarea stabilității arboretelor de rășinoase din perspectiva
impactului potențial al schimbărilor climatice prin promovarea în Creșterea cu cel putin 1% a procentului actual
compoziția acestora a speciilor autohtone adaptate mai bine noilor al pădurilor mixte din sit
condiții -promovarea în compoziție a speciilor de foioase-
1.1.7. Asigurarea stabilității zonelor umede din fond forestier, prin
crearea unei zone tampon de non-ntervenție în imediata vecinătate
a acestora 100% suprafață zone umede din fond forestier
cu funcții conservative menținute
Acolo unde este posibil se recomandă subparcelarea distinctă a
zonelor umede și a suprafeței stabilite ca și zonă tampon.
1.1.8. Asigurarea stabilității pădurilor ripariene, prin creearea unei
zone tampon de neintervenție în imediata vecinatate a cursului de 100 % suprafață păduri ripariene cu funcții
apă. conservative menținute
Acolo unde este posibil se recomandă subparcelarea distinctă.

1.1.9. Delimitarea habitatului prioritar de aniniș -91E0*- în fondul
forestier, implementarea măsurilor de management specifice și 100 % aninișuri delimitate și management
includerea UA-lor respective în T2 cu ocazia reamenajărilor, restrictiv
intervențiile fiind permise doar în situațiile excepționale legate de
managementul cursului de apă
32
Direcțiile de management formulează ceea ce trebuie realizat pe perioada de implementare a planului de
management, acțiunile și măsurile de management fiind prezentate detaliat într-un capitol distinct al planului.
33
Termenul de ”pădure bătrână” a fost adoptat pentru a permite o înțelegere mai ușoară de către cei care nu au pregătire
silvică, dar au rol important în implementarea planurilor de management. Măsura este legată de regularizarea claselor
de vârstă, principiu de bază în silvicultură, dar care nu este cunoscut de alți factori interesați.
52
3.4.3 Importanța managementului celorlalte resurse naturale pentru domeniu
Nu trebuie să se uite faptul că deși ecosistemele forestiere sunt echilibrate și stabile, ele sunt în legătură,
depind sau pot fi influențate de ecosistemele învecinate. Acest lucru poate fi valabil la nivelul habitatelor,
dar mai ales al speciilor care depind atât de pădure cât și de alte tipuri de terenuri. De exemplu:
modificarea microclimatului în zonele cu lacuri de acumulare cu luciu de apă extins, poate

avea efect asupra habitatelor învecinate, determinînd uneori schimbări majore.
abandonul pajiștilor învecinate unui trup de pădure va duce în timp la împădurirea habitatului
de hrănire pentru unele specii de păsări răpitoare, determinând mutarea sau chiar reducere
populațiilor acestora întrucât nu mai pot accesa suficientă hrană.
Exemplul de mai sus arată faptul că, pentru a menține valorile specifice pădurilor, managerii din sector
trebuie să colaboreze cu gestionarii celorlate resurse naturale, pentru a putea armoniza măsurile de
management. În cazul ariilor protejate rolul de coordonator în acest proces este preluat de către
administratorii de arii protejate, mai ales acolo unde aceștia există și își cunosc bine rolul. Principalele
proceduri administrative impuse de legislația actuală care reprezintă instrumente importante de corelare a
obiectivelor de management din diferite sectoare și de asigurare a menținerii biodiversității sunt:
- Procedura de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) și de Evaluare a Impactului asupra Mediului

(EIA), ce se realizează pentru planuri și programe sunt instrument utile pentru armonizarea
modului de utilizare a resurselor.
- Procedura de Evaluare Adecvată este impusă în siturile Natura 2000 cu scopul asigurării
conservării tutror speciilor și habitatelor de interes comunitar.
- Procesul participativ solicitat de către autoritatea centrală de mediu în realizarea planurilor de
management pentru arii protejate este de asemenea o procedură ce are rolul de a asigura
integrarea obiectivelor factorilor interesați din domeniul de exploatare a diferitelor resurse , cu
intenția de a uni toate eforturile în planificarea unei utilizări durabile condiționată de
menținerea unui nivel acceptabil al biodiversității.
3.5 Alte aspecte importante pentru planificarea strategică în sectorul forestier
O scurtă recapitularea celor prezentate mai sus, precum și în Ghidul de planificare strategică cu privire la
procesul de planificare strategică în sectorul forestier arată că principalele aspecte care trebuie luate în
considerare în planificarea strategică sectorială sunt:
- analiza valorilor economice, sociale și de mediu, specifice zonei la care se referă strategia
- analiza amenințărilor la adresa valorilor, respectiv a tendințelor pe viitor,
- analiza și implicarea factorilor interesați
- analiza punctelor tari și a punctelor slabe existente la nivelul de planificare și în zona pentru
care se elaborează strategia, precum și a oportunităților și amenințărilor ce țin de mediul
extern
- stabilirea strategiei: viziune, scop, domenii de acțiune și obiective specifice pe domenii de
acțiune,
- stabilirea direcțiilor /măsurilor / acțiunilor de management, respectiv a proiectelor ce vor fi
elaborate și implementate pentru implementare strategiei,
- stabilirea aranjamentelor necesare pentru implementare, respectiv a necesarului de resurse și
53
a sistemului de monitorizare și îmbunătățire a managementului.
Sectorul forestier se concentrează în prezent foarte mult pe managementul arboretelor, fundamentat tehnic
prin amenajamnetele sivice. În acest ghid s-a insistat pe importanța identificării valorilor de biodiversitate și
a amenințărilor la adresa acestora, s-au făcut recomandări privind modul în care se pot aborda aspectele
legate de conservarea biodiversității și felul în care trebuie armonizate planurile strategice din domeniul
forestier cu cele din domeniul ariilor protejate.
Dar pe lângă biodiversitate sunt și alte domenii importante care ar trebui analizate și luate în calcul în
planificarea strategică în domeniul forestier, și anume:
1. Educația ar trebui să fie un domeniu obligatoriu de management în sectorul forestier. O abordare
coerentă, bine gândită (planificată) și cu resurse alocate în mod corespunzător, în special cu privire
la capacitatea angajaților de a implementa în mod corespunzător acțiuni de educație sunt esențiale
pentru a influența modul de percepție al generațiilor viitoare cu privire la rolul pădurilor.
2. Informarea și conștientizarea publicului larg este un alt domeniu important care ar trebui să aibă o
abordare strategică la toate nivelurile sectorului forestier. Din păcate în prezent se fac doar activități
ocazionale și fără planificare și resurse potrivite pentru a avea un impact pe termen lung.
3. Turismul și recreerea este un domeniu care poate fi relevant pentru multe din unitățile de
administrare la nivelul cărora ar trebui să se elaboreze planuri strategice sau planuri de
management. O bună cunoaștere a potențialului, a actorilor implicați în acest domeniu în zona de
interes, identificarea nișelor specifice sectorului forestier și planificarea / realizarea unor acțiuni
bine fundamentate și cu alocare de resurse potrivite pot constitui nu numai o sursă de venit
suplimentară, dar și o formă de conștientizare / educație care ar contribui la restabilirea imaginii
sectorului forestier.
4. Servicii de mediu ar trebui să devină un domeniu de management distinct, în cadrul căruia să se
planifice acțiuni de menținere / furnizare servicii de mediu importante pentru populație, servicii
care asigură condiții de bază pentru viața și sănătatea populației. Identificarea clară a acestui tip de
măsuri / acșiuni de management ar ajuta la conștientizarea factorilor de decizie, a autorităților și
potențial chiar la atragerea de fonduri pentru asigurarea acestor servicii.
5. Produsele forestiere nelemnoase ar trebui să devină obiect al unei planificări mai atente în contextul
în care numărul utilizatorilor a crescut, iar presiunea asupra unora din aceste resurse este în
continuă creștere ca urmare a interesului comercial crescut. Domeniul este foarte important și din
perspectiva impactului secundar al activităților de colectarea necorespunzătoare: deprecierea
resursei sau chiar dispariția unor specii în anumite zone, deranj accentuat pentru unele specii (de
exemplu în cazul păsărilor în perioada de cuibărit), deșeuri abandonate pe suprafețe extinse cu
impact major asupra peisajului forestier, riscul de incendii, etc.
6. Alte domenii ce se pot identifica îm funcție de specificul zonei și al adminsitratorului care va
implementa planul.
54
4. Fluxul de informații care stă la baza planificării strategice
Prezentarea detaliată a procesului de planificare strategică se face în Ghidul de planificare

strategică pentru managementul resurselor naturale, disponibil pe www.emenatura2000.ro.
Abordarea integrată în planificare și management presupune ca planificarea și managementul să

se realizeze ținând cont de faptul că acest domeniu :
are rol important în dezvoltare durabilă și ca urmare și în procesul de planificare
administrativ-teritorială – abordare strategică,
este în strânsă legătură cu alte domenii de activitate sau de management, cum ar fi de
exemplu cu managementul pădurilor, apelor, al agriculturii – abordare intersectorială.
Abordarea strategică trebuie să se facă:

- în interiorul sectorului (strategia sectorială)
- evidențiind explicit rolul sectorului în strategiile de dezvoltare durabilă la toate
nivelurile (local, județean, regional, național, european).
În concluzie planificarea strategică trebuie să se facă coordonat la toate nivelurile din interiorul
sectorului (operațional, județean / regional, strategic) și ținând cont de alte sectoare de activitate,
astfel încât contribuția sectorului / domeniului să fie eficientă la dezvoltarea durabilă locală,
regională și națională.
Abordarea strategică și intersectorială sunt legate intrinsec – abordarea strategică nu este posibilă
fără a avea o abordare intersectorială – dar pentru a explica mai clar importanța acestui concept,
cele două laturi esențiale ale acesteia.
Dezvoltarea, și îndeosebi dezvoltarea durabilă se sprijină nemijlocit pe exploatarea rațională a resurselor

naturale. Așadar, valorile din păduri devin resursă în contextul dezvoltării. În consecință resursele utilizate
rațional / responsabil, constituie unul din elementele fundamentale ale dezvoltării durabile.
Un accent deosebit trebuie să se pună pe valorile ecologice (de mediu) mai ales în cazul pădurilor, aceste
valori putând să devină în anumite cazuri prioritare. Deși este greu de evaluat importanța / impactul direct
sau indirect al valorii ecologice, în prezent este universal acceptată importanța lor pentru menținerea
mediul de viață al locuitorilor și pentru susținerea activităților economice.
Acest capitol prezintă informațiile esențiale care trebui transmise în interiorul sectorului forestier la diverse
nivele pentru a permite elaborarea de planuri strategice, precum și informațiile pe care sectorul forestier ar
trebui să le transmită celor ce elaborează planurile de dezvoltare durabilă.
4.1 Indicatori pentru integrarea contribuției resurselor forestiere la dezvoltare durabilă și pentru
planificarea sectorială
Contribuția sectorului care se ocupă de managementul pădurilor (sectorul forestier) la dezvoltarea

durabilă, rolul / influența pe care acesta o are asupra altor sectoare de activitate, precum și
necesitățile sectorului (sprijinul de care are nevoie) pot fi analizate pe baza indicatorilor. Indicatorii
55
sunt utili și pentru transmiterea de informații relevante pentru planificare în interiorul sectorului, de
la un nivel la altul.
Indicatorii sunt obținuți prin inventarieri și monitorizare și stau la baza analizei în interiorul
sectorului sau a importanței sectorului pentru dezvoltare durabilă. Indicatorii integrați în rapoarte
succinte care oferă explicații sintetice ale acestor indicatori, pot fi instrumente foarte importante
pentru planificarea strategică și un management eficient.
Condițiile minime obligatorii pentru a avea indicatori realmente utili sunt ca aceștia să:
a) fie definiți astfel încât să:
ofere informații relevante pentru starea actuală a resursei și pentru determinarea tendințelor
să fie fezabilă și realistă măsurarea lor (stabilirea valorilor). Este de preferat ca, pe cât posibil,
indicatorii să fie cantitativi
în cazul indicatorilor calitativi, interpretarea lor să se poată face cât mai obiectiv
a) să intre într-un sistem de monitorizare clar definit și asumat de gestionar, ceea ce presupune:
colectarea informațiilor definite prin indicatori în mod sistematic (determinați în aceeași
manieră și în mod regulat)
interpretarea informațiilor pentru stabilirea eficienței managementului și determinarea
tendințelor
utilizarea informației pentru stabilirea (sau solicitarea de la alte sectoare) de măsuri care să
ducă la îmbunătățirea managementului și adaptarea / corectarea periodică a măsurilor de
management.
Este foarte important să se înțeleagă faptul că indicatorii nu trebuie întotdeauna utilizați cu valoarea lor
absolută: în situațiile în care nu este posibil să se determine o valoare absolută, foarte importante devin
analizele și determinarea tendințelor prin compararea valorilor relative stabilite prin observări periodice.
Pentru a se determina indicatorii utili sectorului, trebuie să se formuleze întrebările la care se dorește
răspuns prin măsurarea indicatorilor. În cazul planificării strategice și a integrări sectorului în tabloul
complex al planificării pentru dezvoltare durabilă, întrebările trebuie să scoată în evidență rolul pădurilor,
precum și importanța unui management eficient pentru ca sectorul să contribuie în mod real la dezvoltarea
durabilă.
Modul în care se definesc obiectivele și indicatorii este prezentat în capitolele 4.1.2 și 4.1.3. din
Ghidul de planificare strategică pentru managementul durabil al resurselor naturale
Se propune următoarea clasificare a indicatorilor legați în mod direct de managementul forestier:

A. Economici – reprezintă acei indicatori care dau informații referitor la venituri
obținute din valorificarea resursei și care pot caracteriza schimbări în economia locală
B. Sociali – reprezintă acei indicatori care dau informații referitor la echitatea socială, și
a modului în care managementul pădurilor contribuie la consolidarea cadrului social.
C. Mediu - reprezintă acei indicatori care dau informații referitor la calitatea mediului,
la starea de conservare a speciilor și habitatelor și care sunt utili în monitorizarea
biodiversității
D. Identitate culturală - reprezintă acei indicatori care dau informații referitor la
importanța suprafeței sau anumitor valori forestiere la păstrarea identităţii culturale a
56
unei comunităţi sau a unei zone, implicit a modului în care managementul pădurilor
contribuie la păstrarea acesteia
E. Guvernanță – reprezintă setul de indicatori care dau informații cu privire la modul
în care se iau deciziile, inclusiv la implicarea factorilor interesați
În cele ce urmează se vor propune o serie de indicatori care pot ajuta gestionarii de pădure să prezinte în
mod coerent:
starea resursei gestionate
contribuția domeniului la dezvoltarea durabilă
necesarul de investiții pe care trebuie să le facă fie gestionarul fie societatea în managementul
acestei resurse pentru a o menține / îmbunătăți.
Prin acești indicatori se vor putea urmări trei aspecte:

integrarea pe orizontală - încorporarea / reflectarea valorilor și a rolului managementului
forestier în dezvoltarea durabilă și în managementul sectoarelor / domeniilor referitoare la
managementul faunei de interes cinegetic, apei și agriculturii,
Integrarea pe verticală – încorporarea / reflectarea valorilor și a rezultatelor managementului
forestier la nivelul județean / regional și strategic prin transmiterea de indicatori către
diverse instituții din domeniu la diferite niveluri
Integrarea cu managementul AP
Tabelul de mai jos redă indicatorii ce ar trebui determinați / analizați în acest sector pentru a demonstra
contribuția la dezvoltarea durabilă, precum și sectoarele care ar trebui să dețină informația respectivă
pentru a se ajunge la o abordare integrată. Pentru analize strategice datele ar trebui centralizate pe minim 5
ani în cazul primei strategii sau pe toată perioada de implementare a strategiei anterioare. Unii indicatori
vor trebui detaliați, nivelul de detaliere urmând să se stabilească în procesul de elaborare a strategiei.
nevoie de aceste informații
De interes pentru
Categoria
Nivelul de
de Indicator UM*
MAP
MTA
MA
MP
MF
raportare**
DD
indicatori
Locuri de muncă nr JRN x X

mediu
/ an
- creștere economică
Suprafață păduri cu funcție prioritară de LJRN x x

ha
producție a lemnului
Economici
Posibilitate anuală m3 LJRN x

Volum total de masă lemnoasă recoltată m3 / LJRN x x - - x
anual - produse principale, produse catego
secundare rie de
produs
Pretul mediu/mc valorificat (pe tipuri de LJRN x
produse, pe picior și fasonat) lei/m3
57
De interes pentru
Categoria
Nivelul de
de Indicator UM*
MAP
MTA
MA
MP
MF
raportare**
DD
indicatori
Volum de masă lemnoasă exportat pe LJRN x x

sortimente m3
Volum masă lemnoasă achiziționat de x

firme de pe teritoriul analizat m3
Volum masă lemnoasă achiziționat de x

firme diin afara teritoriului analizat m3
Categorii de produse lemnoase procesate m3 pe JRN x

direct de către ocolul silvic catego
rie
Volum total de masă lemnoasă LJRN x x x
nerecoltată anual din cauza restricțiilor - m3
păduri cu rol principal de protecție
Volum total de masă lemnoasă LJRN x x
nerecoltată anual din cauza restricțiilor m3
impuse de regimul de arie protejată
Capacitatea totală de stocare pentru RN X X
tone
carbon
Cantitate de carbon stocat valorificat pe tone / RN x x
piață anual preț
unitar
Cantitate de produse accesorii LJRN x x x x
m3
valorificată anual
Suprafață păduri cu funcții prioritare de LJRN x x x
ha
producție cinegetică
Numar exemplare specii de interes LJRN x x x x
nr pe
cinegetic (inclusiv pești) recoltate anual
specii
pe specii
Număr turiști / vizitatori cu activități LJRN X X x x
nr
legate de pădure
Sociali – Volum de lemn de foc vândut pentru LJRN x X
m3
echitate populație pe teritoriul analizat
socială Volum lemn de foc distribuit gratuit în LJN x x
m3
teritoriu
% satisfăcut din necesarul local de lemn LJN x x
%
de foc
Volum de lemn de foc distribuit în afara LJN x x
m3
teritoriului
Valoarea medie a unui mc de lemn de foc LJRN x
lei/m3
vândut la populație
Nr angajați din zonă nr JRN x x
mediu
/ an
Volum de masă lemnoasă procesată în RN x x
m3
teritoriu
Cantități produse nelemnoase procesate RN x x
tone
în teritoriu
58
De interes pentru
Categoria
Nivelul de
de Indicator UM*
MAP
MTA
MA
MP
MF
raportare**
DD
indicatori
Accesul liber în pădure: km de drum L x x x x

forestier deschis accesului motorizat, km
accesului pietonal
Cantitate produse accesorii pe specii LN x x x
estimată a fi utilizată de populație tone
Suprafeţe forestiere esenţiale pentru LR x x x

satisfacerea necesităţilor de bază ale
comunităţilor locale (lemn de foc, lemn
de construcții, protecție versanți, ha
protecție sursă de apă, etc.) – în cazul
pădurilor certificate identificate ca PVRC
5
Sume de plăți compensatorii / suprafața LJRN x x
lei / ha
pentru care se acordă
Mediu Suprafață păduri cu funcția de protecție a LJRN x x x x
ha
apelor
Suprafață păduri cu funcția de protecție a LJRN x x x
ha
solului
Suprafață păduri cu funcția de protecție LJRN x x x x x
contra factorilor climatici și industriali ha
dăunători – 1.3.a, c, e, g.
Suprafață păduri cu funcția de protecție LJRN x x x x
dăunători – 1.3.b, d,
Suprafață păduri cu funcția de protecție LJRN x x x
dăunători – 1.3.b, d, l.
Suprafață păduri de interes științific și de LJRN x x x
ocrotire a genofondului și ecofondului ha
forestier 1.5. b, c, d, e, i, j, l, m, n.
Suprafață păduri de interes științific și de LJRN x x
ocrotire a genofondului și ecofondului ha
forestier 1.5. a, f, g, h, k.
Suprafață păduri cu funcția de recreere LJRN x x x
ha
% păduri în bazinete cu risc de inundații % JRN x x

Suprafață de paduri supusă LJRN x x x
managementului de non-intervenție
ha
(fără recoltare de masă lemnoasă)
Suprafeţe forestiere care conţin zone cu JRN x x x

biodiversitate ridicată, de importanţă
globală, regională sau naţională – în cazul ha
pădurilor certificate identificate ca PVRC
1
Suprafeţe forestiere extinse de RN x x x
ha
importanţă globală, regională sau
59
De interes pentru
Categoria
Nivelul de
de Indicator UM*
MAP
MTA
MA
MP
MF
raportare**
DD
indicatori
naţională, în care populaţiile speciilor

autohtone există în forma lor naturală din
punct de vedere al distribuţiei şi densităţii
– în cazul pădurilor certificate identificate
ca PVRC 2
Suprafeţe forestiere cu ecosisteme rare, LJRN x x x
ameninţate sau periclitate pe categorii de
ha
habitate – în cazul pădurilor certificate
identificate ca PVRC 3
% pădure din suprafața totală % LJRN x x x x
% terenuri degradate în fond forestier ha LJRN x x
Suprafețe parcurse cu lucrări de LJRN x x
nr
reconstructie ecologică
Indicatori legați de habitate și specii de
interes conservativ – se definesc prin
studii sau se preiau din planurile de
management ale ariilor protejate
Identitat Nr activități culturale în spațiul forestier LJRN x x x
e ha
culturală Suprafeţe forestiere a căror valoare este LJRN x x x
esenţială pentru păstrarea identităţii
culturale a unei comunităţi sau a unei ha
zone – în cazul pădurilor certificate
identificate ca PVRC6
Guverna Suprafete de pădure incluse în arii ha / LJRN x x x
nță protejate catego
rie
Suprafețe de pădure pe categorii de Nr LJRN x x
proprietari acțiuni
/ nr
partici
panți
Numări acțiuni de consultare publică LJRN x x
legat de managementul forestier / număr ha
participanți
Suprafață de pădure certificată JRN x x x
**Nota: L - local, J - judetean, R - regional, N - national
60
MP – Managementul pădurilor (resurselor forestiere)
MF - Managementul faunei sălbatice cinegetice (pe verticală în cadrul sectorului)
DD - Dezvoltare durabilă
MA - Managementul apelor
MTA - Managementul terenurilor agricole
MAP - Managementul AP
Pe lângă informația provenită de la adminsitratorii fondului forestier este absolut necesar să se

colecteze informații de la firmele de exploatare și prelucrare a lemnului care sunt active în zona
analizate. Indicatorii principali care trebuie analizați din sectorul de exploatare / prelucrare sunt cei
prezentați în Tabelul 10. Și în acest caz informațiile trebuie analizate pe cel puțin 5 ani în cazul
primei strategii sau pe toată perioada strategiei anterioare.
nevoie de aceste informații
Categoria de Valori pe ultimii 5 ani
Indicator UM*
indicatori I II III IV V Observații
Economici Locuri de muncă - total nr
(creștere mediu
economic / an
ă) și sociali Din care: locuri de muncă ocupate de nr
localnici mediu
/ an
Volum total de masă lemnoasă m3 /
recoltată anual de pe teritoriul GAL - catego
produse principale, produse secundare rie de
produs
Volum lemn foc valorificat pe teritoriul
GAL
Volum lemn, altul decât lemnul de foc,
vândut pe teritoriul GAL
Volum de masă lemnoasă exportat pe Volumele se dau pe
m3
sortimente sortimente
Volum masă lemnoasă achiziționat diin
m3
afara teritoriului GAL
Produse procesate m3 pe UM se schimbă în
tip de funcție de tipul
produs produs
Informațiile existente în amenajamentele silvice pot fi grupate din perspectiva planificării strategice în flul
următor:
Informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate, respectiv pentru fiecare unitate
amenajistică de pe suprafața AP cel puțin următoarele date: suprafața, compoziția, tipul de pădure,
caracterul actual, starea arboretului, vârsta, consistența, lucrările silvice planificate.
Informații cu privind utilizarea resursei: posibilitate, cote propuse și aprobate, natura produselor
recoltate, modalități de valorificare și venituri din utilizarea resursei, venituri din turism
silvocinegetic, tăieri ilegale, etc.
61
Informații cu caracter tehnic privind planificarea managementului: ciclul, regimul, subunitățile de
gospodărire, tratamentele, vârsta exploatabilității, vârsta exploatabilității de protecție includerea
arboretelor în subgrupe funcționale relevante ariilo protejate, măsuri de conservare și restricții
temporale sau permanente, Posibilitatea de produse principale și secundare raportată la creșterea
pădurii. Volumele de extras din SUP M etc.
4.2 Importanța fluxului de informații pentru planificare eficientă la toate nivelurile și în toate
domeniile relevante
4.2.1 Integrarea informațiilor transmise de gestionarii pădurilor în planurile de management ale

siturilor Natura 2000 și ale altor AP
De ce este necesar ca în planurile de management ale ariilor protejate să fie integrate informații
de la toți managerii resursei?
Principalul motiv pentru care este necesar un schimb de informații între administratorii/custozii de arii
naturale protejate și gestionarii de fond forestier este dat de obiectivul comun al planurilor de management
pentru arii naturale protejate și al amenajamentelor silvice, respectiv menținerea în bună stare a
ecosistemelor forestiere .
Conform legislației actuale, amenajamentele silvice trebuie să fie adaptate luând în considerare prevederile
planurilor de management întocmite pentru ariile naturale protejate care se suprapun integral sau parțial
fondului forestier. La nivel local/zonal avem de a face cu o ierarhizare a planurilor. Deoarece simpla situare a
unui plan la un nivel superior nu este suficientă pentru atingerea obiectivelor, este necesară integrarea
informațiilor, aceasta fiind principala condiție pentru armonizarea obiectivelor și a activităților.
Subordonând și alte planuri sectoriale (cum ar fi de exemplu planurile de management cinegetice), planul
de management al unei arii naturale protejate are potențialul de a armoniza și integra măsurile de
management ale altor resurse cu măsurile de management forestier, îndeplinind astfel cerința de
multidisciplinaritate necesară unei dezvoltări durabile.
Ce informații trebuie transmise?

Realizarea unor planuri și adoptarea unor decizii în ceea ce privește managementul pădurilor și al ariilor
protejate depinde de un set minim de informații ce sunt necesare în fundamentarea acțiunilor prezente și
viitoare. Informațiile minime ce trebuie transmise pot fi clasificate în :
Informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate, respectiv pentru fiecare unitate
amenajistică de pe suprafața AP cel puțin următoarele date: suprafața, compoziția, tipul de pădure,
caracterul actual, starea arboretului, vârsta, consistența, lucrările silvice planificate.
Informații cu privind utilizarea resursei: posibilitate, cote propuse și aprobate în ultimii 5 ani, natura
produselor recoltate, modalități de valorificare, venituri din turism silvocinegetic, tăieri ilegale, etc.
Informații cu caracter tehnic privind planificarea managementului: ciclul, regimul, subunitățile de
gospodărire, tratamentele, exploatabilitatea, includerea arboretelor în subgrupe funcționale
relevante ariilor protejate, măsuri de conservare și restricții temporale sau permanente etc.
Este recomandat ca transmiterea informațiilor din categoriile menționate anterior să se realizeze într-un
format acceptat de către părțile implicate în schimbul de informații.
Cum funcționează fluxul de informații (cine transmite către cine? / când? / eventual cum?)
62
Planificarea și realizarea schimbului de informații trebuie făcută de către părțiile implicate, putând fi
identificate din punctul de vedere al apartenenței la nivelul operațional următoarele două variante de
asociere în vederea schimbului de informații:
-gestionar fond forestier - gestionar fond forestier
-gestionar fond forestier - administrator de arie naturală protejată
Indiferent de variantă, trebuie menționat că biodiversitatea nu ține cont de ”barierele” administrative astfel
încât pentru un management eficient este nevoie de un schimb permanent de informații. Din perspectiva
periodicității schimbului de informații, recomandăm ca minimul de informații ce trebuie comunicat între
entitățiile ce funcționează la nivelul operațional, să fie realizat astfel:
-la întocmirea sau revizuirea planului de management al ariei protejate, respectiv cu ocazia
reamenajării - informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate și informații cu
caracter tehnic privind planificarea managementului;
-anual sau la solicitare - informații cu caracter tehnic privind utilizarea resursei;
Modul de comunicare poate fi diferit de la caz la caz putând avea forma unei:
-informări scurte, conținând informațiile minim solicitate, frecvent utilizată în condițiile în care
răspunsul nu necesită explicații
-documentație simplă, ce presupune și prezentarea unor aspecte necesare pentru a clarifica
anumite aspecte
-documentație complexă, ce presupune detalierea anumitor aspecte cu caracter tehnic sau
științific fără de care este de aștepat ca informația transmisă sa nu fie înțeleasă
4.2.2 Informații de interes pentru nivelul strategic superior
Către instituțiile de rang superior:

Responsabilitățiile gestionarilor de terenuri forestiere sunt stabilite prin legislația în vigoare.
Relațiilor funcționale între niveluri sunt bine cunoscute, atât pentru partea de implementare cât și pentru
cea de control și autorizare. Chiar și așa comunicarea este esențială, având potențialul de a asigura un
fond tehnic coerent și participativ.
Transmiterea informațiilor către și de la nivelul strategic superior se realizează în majoritatea cazurilor prin
intermediul nivelului județean/regional. Din motive ce țin de gestiunea informației, la nivelurile superioare
nevoia de informații este generată de necesitatea elaborării diferitelor documente de raportare și analiză
statistică, legislative sau strategice, motiv pentru care informația este solicitată în general periodic și într-o
formă centralizată tabelar.
De ce este necesar acest schimb de informații?

Funcționalitatea unui sistem este condiționată de funcționalitatea sistemul informațional pe care
este construit. În lipsa unui flux continuu de informații între nivelurile operațional, județean/regional și
strategic, analiza reală a efectelor diferitelor strategii, acte legislative, norme tehnice, planuri, avize și
autorizații, asupra resursei reprezentată în cazul nostru de terenurile forestiere este practic imposibilă.
Aplicarea unor strategii fundamentate pe informații eronate sau pe rezultate ce nu sunt evaluate
corespunzător reprezintă o problemă majoră cu repercursiuni pe termen lung.
In cazul managerilor de resurse forestiere impactul informațiilor transmise și receptionate la și de
la nivelul județean/regional respectiv strategic nu este influențat de cantitatea informațiilor transmise ci de
calitatea lor. Dinamica ecosistemelor, diversitatea amenințărilor și presiunilor, cadrul instituțional, interese
de grup și coaliții mai mult sau mai putin politice fac ca schimbul de informații credibile, fundamentate să
fie extrem de important iar transparentizarea întregului sistem atât cel vertical cât și cel orizontal să fie
elementul cheie pe termen mediu și lung. Cu cât informațiile de la nivelul operațional sunt mai reale și
obiective, cu atât răspunsul nivelului strategic este mai apropiat calitativ de cerințele nivelului operațional,
iar funcționalitatea răspunsului fiind astfel garantată.
Cum funcționează fluxul de informații (cine transmite către cine? / când? / eventual cum?)
Principala direcție a fluxului informațional este de la nivelurile inferioare către nivelurile superioare, acesta
fiind guvernat de prevederi legale sau administrative. Cu toate acestea, în practică se întâmplă ca
63
informațiile se fie furnizate deseori la cerere și nu periodic. Transmiterea periodică ar permite pe de o parte
o urmărire activă a evoluției trendurilor, pe de altă parte presupune consum de timp și resursă umană.
Din perspectiva periodicității schimbului de informații recomandăm ca minimul de informații ce trebuie
comunicat între entitățiile ce funcționează la nivelul operațional să fie realizat :
- la solicitare - informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate
- anual sau la solicitare - informații cu caracter tehnic privind utilizarea resursei.
- o dată la cinci ani sau la solicitare - informații cu caracter tehnic privind planificarea
managementului.
4.2.3 Informații de interes pentru celalalte sectoare de gestionare a resurselor naturale
De ce este necesar acest schimb de informații?

Relația cu celelalte sectoare a fost deja prezentată anterior, relațiile de dependență fiind definite de către
funcționalitatea ecosistemelor. Ce rămâne de stabilit este dacă managerii celorlalte resurse conștientizează
rolul activităților lor în conservarea valorii resurselor forestiere. Putem adminte în parte că, în lipsa unor
informări obiective și corecte, managerii de terenuri agricole sau ape vor lua totuși în considerare
adaptarea planificăriilor și a activitățiilor din propriul lor domeniu de interes la obiectivele generate de
managementul forestier. Aceste situații sunt însă excepționale și sunt datorate, mai degrabă relațiilor
personale și nu instituționale. Comunicarea cu celelalte sectoare nu doar că nu poate fi evitată ci este
necesară în vederea integrării măsurilor de management a resurselor forestiere, cu mențiunea că ea
trebuie să se desfășoare la nivel instituțional, oficial.
Ce informații trebuie transmise?

Se transmit informații relevante pentru domeniul în cauză, lista acestor informații urmând să fie stabilită de
comun acord. Stabilirea informațiilor relevante presupune o bună înțelegere a celor două domeii și a
”zonelor” de influență reciprocă. De exemplu: gestionarii resursei apă într-o zonă ar trebui să cunoască
procentul terenurilor acoperite de pădure pe bazinete și suprafețele anuale cu tăieri rase și definitive
(suprafețele în care nu ese realizată starea de masiv în anul respective) și să analizeze corelația dintre
gradul de împădurire și calitatea corpului de apă.
Într-o abordare integrată a managemntului resurselor naturale, măsurile de management a resurselor

forestiere ar putea fi adesa supuse presiunilor de restricții din partea celorlalte sectoare, ceea ce poate
constitui un factor limitativ în crearea unui sistem de schimb de informații transparent. Dar lipsa
schimbului de informații poate duce la dereglări majore pe termen lung pentru sectoarele implicate și
pentru societate, ca urmare ar fi de preferat să se identifice restricțiile necesare și să se găsească soluții de
compensare a eventualelor pierderi economice.
Această componentă informațională este cea mai complicată, însă din perspectiva integrării obiectivelor
din alte domenii este cea mai importantă.
Cum funcționează fluxul de informații?

Un instrument important în realizarea schimbului de informații este procedura SEA34 ce creează cadrul
instituțional necesar schimbului de informații și integrarea obiectivelor35. Procesele participative de
elaborare a planurilor de management36 pentru arii naturale protejate sunt de asemenea instrumente utile
în integrarea obiectivelor multisectoriale.
34 Strategic Environmental Assessment – Evaluare Strategică de Mediu – procedură administrativă de reglementare a

planurilor și programelor desfășurată în baza Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27
iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului. În România este transpusă de
Hotararea guvernului nr. 1076 din 8 iulie 2004
35
Vezi Ghid de planificare strategică elaborat în cadrul proiectului LIFE+ Comunicare și Informare ”Manageri
Eficienți pentru o Natura 2000 eficientă” – EME Natura 2000
36
Vezi Proces de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România, Michael R Appleton,
http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/biodiversitate/Proces_Elaborare_PMPA.pdf
64
Deoarece fluxul de informații nu este unul permanent este esențial ca informația transmisă de gestionarii
de resurse să fie prezentată corespunzător, într-un format accesibil celorlalți factori interesați. Trebuie luată
în considerare și realitatea că fiecare gestionar de resursă va încerca să demonstreze că domeniul propriu
este prioritar și chiar indispensabil societății, economiei locale, regionale și naționale după caz și nu în
ultimul rând siguranței naționale, iar utilizarea se face cât se poate de durabil. Abordarea conduce la
blocarea fluxului informațional, respectiv la blocarea adoptării unor măsuri acceptabile de către toți factorii
interesați. Gestionarii de resurse forestiere nu fac excepție de la cele precizate anterior. Orice solicitare de
natură informațională sau managerială trebuie justificată obiectiv, cu informații coerente, cu identificarea
problemei sau a obiectivelor, analiza soluțiilor sau măsurilor, fără exagerări, pe cât posibil utilizând
informațiile din planurile sau strategiile sectoriale și din documentații cu caracter tehnic și științific.
4.3 Integrarea prin implicarea factorilor interesați
Starea resurselor naturale afectează în foarte mare măsură societatea în ansamblu, ca urmare gestionarea
trebuie să se facă cu implicarea factorilor interesați (a se vedea Capitolul 3.), printr-un management
participativ. Gradul și modul de implicare trebuie definite în urma analizei factorilor interesați, analiză care
va furniza informațiile necesare privind rolul și importanța fiecăruia dintre aceștia pentru sector, privind
influența pe care o pot avea asupra resursei și contribuția pe care o au sau o pot avea la managementul
acesteia.
Principalele etape pentru asigurarea implicării / participării factorilor interesați sunt:

-identificarea și analiza factorilor interesați,
-consultarea lor în etapa de evaluare a situației actuale prin organizarea unei întâlniri la care factorii
interesați să poată prezenta punctul lor de vedere cu privire la valori, amenințări și probleme din
punctul lor de vedere,
-implicarea în diferitele etape ale planificării, în funcție de interesele lor și de contribuția pe care o pot
avea a definirea soluțiilor de management, respectiv de gradul în care depinde de ei
implementarea măsurilor de management,
-implicarea în perioada de implementare a planului de management, fie doar la nivel de informare, fie
prin consultarea lor în luarea deciziilor sau chiar delegând unele acțiuni de management (cele care
sunt în directa lor responsabilitate).
65
Caseta 8 - Exemplu privind rolul de care îl poate avea un factor interesat în managementul pădurilor
Operator economic în turism: dispune de infrastructură de cazare și de un grup de ghizi

specializați pe ecoturism
Interes: realizarea de pachete de programe turistice care să includă și activități în natură,

inclusiv de educație ecologică pentru vizitatori. Includerea de trasee prin fondul forestier și
activități legate de pădure poatre fi de interes major. Prezența pădurilor virgine și a unor specii
de faună emblematice poate fi de interes major pentru programele turistice.
Rol: poate ajuta la promovarea zonei pe piața turistică și poate include în programele turistice
aspecte specifice pădurilor, legate atât de diversitatea și rolul acesteia cât și de speciile de floră
și faună interesante pentru vizitatorii specializați pe ecoturism.
Cum ar trebui implicat: informat periodic, consultat, implicat chiar în decizii legate de
managementul fondului cinegetic. Implicat în deciziile legate de traseele turistice. Se va
colabora activ cu acest factor interesat la elaborarea programelor ecoturistice.
O importanță deosebită trebuie să se acorde în etapa de preplanificare la inițierea procesului participativ în

planificarea strategică, prin identificarea și analiza factorilor interesați. Acest lucru trebuie realizat în detaliu
de către fiecare entitate care coordonează procesul de planificare. Este o etapă care trebuie realizată în
etapa de preplanificare pentru a asigura participarea principalilor factori interesați de la începutul
planificării.
Pentru a asigura o bună analiză și elaborarea unui plan coerent pentru implicarea factorilor interesați în
procesul de planificare și în management, se recomandă parcurgerea etapelor descrise în Manualul pentru
management participativ – ghid pentru creșterea participării factorilor interesați în managementul ariilor
protejate din ecoregiunea carpatică37. Chiar dacă manualul a fost elaborat pentru arii protejate, principiile și
etapele care stau la baza implicării celor interesați, sunt aceleași, recomandările din manual fiind adaptabile
și pentru acest domeniu.
37
http://propark.ro/images/uploads/file/publicatii/%23PG_Romana_web.pdf
66
Figura 3 redă foarte succint fazele și pașii care ar trebui urmați pentru a se asigura o participare eficientă a
factorilor interesați în procesul de planificare și chiar în etapa de implementare a planului.
Figura nr. 3 – Paşi în planificarea implicării factorilor interesați în procesul de planificarea strategică și în
implementarea strategiei38
38
Conform recomandării din: Aina Ioniță, Erika Stanciu - Manual pentru managementul participativ al ariilor protejate
– Îndrumări
și resurse pentru creșterea implicării factorilor interesați în managementulariilor protejate din Ecoregiunea Carpatică,
realizat în cadrul unui proiect al WWF Programul Dunăre Carpați
67
Tabelul de mai jos arată doar cu titlu informativ principalele grupuri de factori interesați ce ar trebui luați în
considerare la fiecare nivel de planificare strategică.
Tabelul nr. 11 - Posibili factori interesați în procesul de planificare și management al pădurilor

Categorie de factori
Nivel Subcategorie factori interesați
interesati
Local / Autorități publice Primării
microregional Consilii locale sau consilii județene
CRSC
Județean / regional
APM
Administrația apelor
Garda de Mediu
Poliție/Jandarmerie localaă sau județeană

Proprietari Persoane fizice, respectiv entitățile care le reprezintă
( de ex. asociații de proprietari sau ocoale silvice private)
Persoane juridice (ex. composesorate)
Reprezentanți ai proprietății publice
Administratori Fond forestier (OS, DS)
Gestionari ale resurselor naturale
Arii protejate
Instituții de învățământ Universități
și cercetare
ICAS
Muzee
Societatea civilă ONG-uri
Asociații profesionale
Grupuri de Acțiune Locală (GAL)
ADI
Agenți economici Exploatare, prelucrare, comercializare etc
Național Autorități publice Guvernul României / MMAP
ANPM
Garda Națională Mediu
Agenții de exploatare ale resurselor naturale
Administrația apelor
Inspectoratele Generale de Politie/Jandarmerie
Proprietari Asociații prop. privați
Administratori Fond forestier Asociații, RNP)

Arii protejate
Instituții de învățământ Universități
și cercetare
ICAS
Muzee
Societatea civilă ONG-uri, asociații naționale
Agenți economici Exploatare, prelucrare, comercializare etc
68
5. PAȘI DE URMAT în planificarea strategică sectorială
5.1 Pași de urmat în elaborarea planurilor strategice / de management la nivelul local / zonal
În procesul de planificare strategică este important ca managerul forestier să parcurgă un minim de etape,
prezentate în tabelul nr. 12, rezultatele procesului fiind dependente de resursele disponibile, timpul alocat,
etc.
Tabelul 12 redă etapele de planificare strategică, respectiv ceea ce ar trebui să rezulte după fiecare etapă,
indicatorii principali ce pot fi asociați fiecăreia din aceste etape și responsabilitățile – exemplificare la nivel
local.
Tabelul nr. 12 - Etapele planificării strategice exemplificare la nivel local
Responsabil și/sau
Indicatori de proces și de
Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat instituții cheie
rezultat
implicate
Etapa 0: ORGANIZARE (PRE PLANIFICARE)
1. Pregătirea, Decizia internă de Existența unei metodologii DS, OS

organizarea și lansare a procesului și a calendarului de
asigurarea planificare (etape,
acordurilor oficiale proceduri)
pentru începerea
procesului de Resurse alocate (umane,
planificare materiale, financiare),
Părți interesate identificate

și modul lor de implicate în
procesul de planificare
Imagine publică a
procesului de planificare
asigurată
Etapa I: EVALUARE A SITUAȚIEI EXISTENTE
1 Identificarea valorii Evidențe privind Masa lemnoasă recoltată Responsabil: OS
economice a pădurii volume recoltate, (cantitate, natură produse,
lucrări etc)
Prezintă interes efectuate,venituri Lucrări efectuate
pentru obținute, etc Venituri din lemn –lei/an
fundamentarea Venituri din alte produse –
importanței lei/an/produs
economice a Venituri aduse bugetului de
organizației în stat/local – lei/an
dezvoltarea durabilă Venituri investite
a zonei în care Lista completă: vezi Tabelul
activează 9
2 Identificarea valorii Evidențe privind Număr salariați (inclusiv Responsabil: OS
sociale a pădurii persoanele zilieri) – persoane/an
angajate, activități Contribuții sociale plătite –
Este importantă în culturale sau sociale lei/an
fundamentarea organizate Număr evenimente
69
Responsabil și/sau
rezultat
implicate
rolului organizației culturale, sociale
ca element social în implementate (în relație cu
dezvoltarea durabilă pădurea) – evenimente/an
a zonei în care
activează. Lista completă: vezi Tabelul
9
3 Identificarea valorii Studii/rapoarte Indici de biodiversitate. Responsabil: OS, AP,
de mediu a pădurii privind speciile și Valoare servicii ecologice APM
habitatele prezente
Este importantă în precum și serviciile Lista completă: vezi Tabelul
fundamentarea ecologice asigurate 9
necesității integrării de pădure,.
sectorului forestier
în conservării
biodiversității.
4 Identificarea Lista presiunilor și Responsabil: OS, AP,

presiunilor și amenințărilor, a APM
amenințărilor la răspândirii lor
adresa valorilor (eventual cu hartă
GIS) și a impactului
5 Realizarea analizei Tablou complet Analiză SWOT Responsabil: OS,
SWOT a asupra domeniului Analiza Strategică firma amenajare
managementului și situației prezente
rersursei
6 Identifică sectoarele Evidențe a tipurilor Tipuri și categorii de Responsabil: OS, AP,
ce trebuie integrate și categoriilor de folosință raportate la firma amenajare,
în relație cu pădurea folosință în întreaga suprafață ce face managerii altor
suprafața obiectul managementului resurse, , APM
administrată Suprapunere cu arii
protejate (%)
Suprapunere cu zone de
restricții privind
managementul altor
resurse-cinegetice, ape, etc
( %)
7 Identificare factori Listă factori Listă factori interesați, cu Responsabil: DS, OS
interesați la nivel interesați și rolul lor persoane de contact și
operațional, în procesul de expertiza acestora
județean / regional planificare și
și strategic implementare
7 Stabilește setul de Document cu schița Lista setului de informații ce Responsabil: OS, DS,
informații necesar informațiilor ce pot fi obținute cu/din firma amenajare
pentru realizarea trebuie colectate, resurse proprii
planului obținute și
integrate Lista setului de informații
pentru care este necesar
suportul altor factori
70
Responsabil și/sau
rezultat
implicate
interesați
Etapa II: STRATEGIA (viziune/ misiune/ obiective/ măsuri)
1 Demararea Anunț, înregistrare Informarea factorilor Responsabil: OS, DS,
procesului de procedură, interesați privind firma amenajare,
planificare informare factori demararea procesului de APM, reprezentanți
interesați realizare plan proprietari
2 Organizarea Tema de amenajare DS, OS

Conferinței a I-a de cu integrarea
amenajare – în cazul rezultatelor de la
în care procesul de pașii 1-5 din etapa I
reamenajare se și implicarea
integrează în factorilor interesați
procesul de cheie identificați în
planificare a Etapa I
managementului
3 Organizare grup de Grup de lucru Membri desemnați din Responsabil: OS, DS,
lucru pentru constituit partea factorilor interesați firma amenajare,
realizare plan la grupul de lucru APM, reprezentanți
proprietari
4 Colectarea Informații colectate Documente cu informațiile OS

informațților (prin etapa de teren stabilite la pasul 7 al Etapei I
necesare pentru a procesului de
realizarea planului și reamenajare dacă
analiza lor ese cazul și conform
recomandărilor din
Anexa ...
5 Definirea viziunii și a Viziune Viziunea planului definită Responsabil: OS,
obiectivelor planului Domenii de Obiective SMART stabilite DS,firma amenajare ,
management și grupul de lucru
obiective specifice
definite
6 Organizarea Amenajament silvic Indicatori tehnici relevanți DS, OS
Conferinței a II-a de agreat cu principalii pentru definirea
amenajare - în cazul factori interesați amenajamentului silvic
în care procesul de
reamenajare se
integrează în
procesul de
planificare a
managementului
7 Obținerea acordului Acord de mediu Amenajament acceptat de DS, OS
de mediu pentru factorii interesați relevanți
amenajament (în
paralel cu pasul 7 și
Etapa III
8 Elaborare măsuri Măsuri corelate cu Măsuri acceptate de grupul Responsabil: OS, firma
necesare pentru alte planuri de lucru amenajare, grupul de
71
Responsabil și/sau
rezultat
implicate
atingerea sectoriale lucru
obiectivelor
Etapa III: PLANUL DE ACȚIUNI (acțiuni/ proiecte, prioritizare, bugetare)
1 Dezvoltare acțiuni și Detalierea Acțiuni stabilite în timp și Responsabil: OS, DS,
indicatori de rezultat acțiunilor, spațiu firma amenajare
prioritizarea Indicatori măsurabili
acestora stabiliți
2 Planificare resurse Estimarea Buget estimativ Responsabil: OS, DS
resurselor necesare Resurse logistice necesare
3 Dezbaterea publică a Asigurarea Propuneri de modificare a Responsabil: OS, DS,
planului în afara transparenței și obiectivelor și măsurilor firma amenajare ,
grupului de lucru integrarea APM
diferitelor opinii
4 Parcurgerea Plan de Planul de management Responsabil: OS, DS,
procedurilor de management a avizat/adoptat APM, firma amenajare
avizare, adoptare a resursei
planului
Etapa IV: MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII
1 Implementarea Rapoarte de Activități finalizate Responsabil: OS, DS,
planului activitate RNP CRSC, AP,
manageri ai altor
resurse
2 Monitorizarea Rapoarte de Evaluare indicatori de Responsabil: OS, DS,

planului monitorizare rezultat propusi in cadrul CRSC, AP, manageri ai
planului altor resurse
Etapa V: INITIEREA POLITICII PUBLICE, OFICIALE ALE ORGANIZATIEI DE DEZVOLTARE A RESURSEI

FORESTIERE
1 Asumarea publică a Decizia oficială de Hotărâre/ decizie internă de MMAP

rezultatelor aprobare a aprobare a documentului
procesului de strategiei strategiei
planificare strategică
Integrarea Documente/ proceduri Beneficiari, parteneri
prevederilor interne modificate,
documentelor Resurse alocate pe baza
strategice in prioritatilor stabilite,
managementul Monitorizare si evaluare pe
organizației, baza obiectivelor/
instituției, etc indicatorilor stabiliti
Nota: DS, RNP apar doar în cazul pădurii proprietate de stat
Anexa .... prezintă pașii care trebuie urmați pentru colectarea informațiilor în etapa I de evaluare
situației existente
5.2 Pași de urmat în panificarea strategică sectorială la nivel județean / regional
72
Planurile strategice forestiere la nivel județean / regional pot fi de utilitate deosebită pentru sector, mai ales
în contextul fărâmițării accentuate a proprietății și uneori a administrării fondului forestier. Strategiile
forestiere realizate la acest nivel vor conține informații foarte importante pentru panurile de dezvoltare
durabilă județene și regionale.
Etapele de urmat sunt în principiu aceleași ca și cele prezentate în Tabelul 12, cu excepția pașilor care se
referă la procesul de reamenajare, specific nivelului local. Responsabilitatea în acest caz trebuie stabilită,
impunându-se cel mai probabil un parteneriat între diecția silvică și comisariatul teritorial de regim silvic și
cinegetic.
Informațiile relevante și pașii de urmat pentru identificarea și colecatarea lor este detaliată în Anexa .....
5.3 Pași de urmat în planificarea strategică sectorială la nivel național
Având în vedere rolul domeniul forestier pentru societate precum şi pentru toate ramurile economice,
dezvoltarea acestui sector se realizează sub supravegherea statului, prin elaborarea şi transpunerea în
practică a unei strategii sectoriale, iar pe termen scurt prin implementarea unei politici corelate cu
documentul strategic.
Documentul strategic pentru managementul forestier este Strategia Forestieră Națională (SFN). Aceasta
trebuie să fie elaborată printr-un proces participativ, la care să-și aducă contribuția toți factorii interesați din
silvicultură, exploatare forestieră, prelucrarea lemnului, industria mobilei, cercetare, învățământ,
administrarea ariilor protejate, alte sectoare influențate de managementul forestier, inclusiv publicul larg ca
principal beneficiar al serviciilor oferite de pădure.
Etapele de urmat sunt în principiu aceleași ca și cele prezentate în Tabelul 12, cu excepția pașilor care se
referă la procesul de reamenajare, specific nivelului local. Responsabilitatea în acest caz îi revine autorității
centrale pentru silvicultură.
Este important ca în procesul de elaborare a strategiei forestiere naționale să fie consultate şi analizate
studiile de evaluare ale SFN anterioare pentru a avea o viziune de ansamblu asupra factorilor de
succes/eşec în implementarea lui. Trebuie luate în calcul rezultatele monitorizării implementării SFN
anterioare sau, dacă monitorizarea nu s-a făcut, trebuie elaborată metodologia de cercetare și alese
metodele de cercetare calitativă: observația participativă, studiu de caz, workshop-uri cu factorii implicați,
cu scopul de a favoriza analiza în profunzime a rezultatellor implementării. și a impactului asupra politicilor
publice, în special atunci când rezultatele acestora sunt complexe şi dificil de cuantificat. Se vor organiza
sesiuni de consultare cu specialişti în domeniul evaluării politicilor publice, precum şi cu factori responsabili
pentru implementarea acestora, valorificând experiența atât a evaluatorilor de politici publice, cât şi a
sectorului public menit să le implementeze.
Principalele etape ale procesului de consultare publică la nivel național trebuie să includă:
- difuzarea prin mass-media și prin societatea civilă a aspectelor esențiale care trebuie abordate
de către politica și stategia de dezvoltare a sectorului, astfel încât fiecare specialist sau
cetățean să poată să-și exprime în scris punctul de vedere (adresat grupului de coordonare a
acestui proiect), aducându-și contribuția la elaborarea politicii și strategiei de dezvoltare a
73
sectorului forestier.
- organizarea unor ateliere de lucru, incluzând specialiști din domeniu, care au elaborat prima
forma a politicii și strategiei de dezvoltare a sectorului, atât pe baza experienței proprii cât și a
tuturor punctelor de vedere și a contribuțiilor trimise grupului de coordonare.
- difuzarea acestei variante publicului larg (prin publicarea pe site-ul ministerului), în vederea
îmbunătățirii ei;
- includerea punctelor de vedere exprimate în elaborarea formei finale a politicii și strategiei de
dezvoltare a sectorului forestier pe care Ministerului o va aproba.
Întregul proces trebuie desfasurat pe o perioada care să ofere posibilitatea tuturor celor interesați de acest
sector să-și aducă contribuția la elaborarea politicii și strategiei de dezvoltare a sectorului forestier.
Anexa I – Formular pentru analiza presiunilor și amenințărilor la adresa pădurilor
Presiunile și ameninţările sunt specifice fiecărei zone, fiind caracterizate de intensități și efecte diferite. În
acest capitol se prezintă posibilele presiuni și amenințări la adresa resurselor utilizând clasificarea IUCN
pentru presiuni și amenințări. Această clasificare acceptată la nivel internațional în domeniul
managementului ariilor protejate, permite o analiză mai ușoară a cauzelor și impactului pe care îl au
presiunile / amenințările asupra valorilor. Amenințările din Formularul Standard al siturilor Natura 2000, pot
fi ușor asimilate cu cele din clasificarea IUCN În clasificarea IUCN se face distincție între presiuni și
amenințări pentru a permite o mai bună planificae a măsurilor de management pentru a preveni/reduce
impactul acestora.
Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau care
au loc în prezent și afectează în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene) sau separat
viabilitatea pe termen lung sau mediu a resursei. Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul presiunile
identificate în present, respectiv în ultimii 5 ani.
putând afecta în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene) sau separat viabilitatea pe
termen lung sau mediu a resursei. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau
previzibile atât in fond forestier cât și în afara acestuia.. Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul
amenințările ce pot deriva în următorii 5 ani din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene
naturale extreme posibile.
putând afecta în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și / sau fenomene) sau separat viabilitatea pe
termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni
umane viitoare sau previzibile Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în
următorii 5 ani din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.
Tabelul de mai jos redă principalele presiuni și amenințări prezentate la capitolul 1 în formatul recomandat
de IUCN.
O analiză detaliată a presiunilor și a amenințărilor la ar trebui să se facă la nivelul fiecărei unități de
management (fond forestier sau arie naturală protejată), utilizând tabelul de mai jos:
74
Legendă:
Presiune / Ameninţare minoră Presiune / Ameninţare moderată Presiune / Ameninţare majoră
necesită acţiuni specifice de
necesită monitorizare dar nu şi necesită acţiuni de management
management cât mai curând
acţiuni specifice de management cu prioritate
posibil
Cu impact mic Cu impact mediu Cu impact major
1 2 3
Presiuni și amenințari la adresa valorilor asociate pădurilor - exemplu de analiză dintr-o arie protejată cu
habitate și specii forestiere importante pentru conservare

Valoarea
(se precizează, dacă există date, și pe ce estimat
zone se extinde sau se concentrează
Presiunea (cât mai
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
identificată specific Prezent Viitor
pentru valorile pentru care au relevanță
definită)
deosebită)
1 2 3 4 5
1. Dezvoltările rezidenţiale şi comerciale.
1.1. Case şi aşezări Cauze:
(zone urbane, suburbii, Localizare:
sate, case de vacanță, Impact:
construire locuințe în
zone ripariene, etc.)
1.2. Zone comerciale şi Cauze:
industriale (fabrici, Localizare:
zone comerciale izolate Impact:
de așezări, zone cu
clădiri de birouri,
depouri, aeroporturi,
etc.)
1.3. Infrastructură Cauze:
turistică şi de recreere Localizare:
(stațiuni de schi, Impact:
terenuri de golf,
complex turistic izolat
de alte așezări, zone de
camping, etc.)
2. Agricultură şi Acvacultură
2.1. Culturi anuale şi Cauze:
perene, altele decât Localizare:
lemnul (culturi pentru Impact:
hrană, furaje, fibre,
combustibil sau orice
alte utilizări)
2.2 Plantaţii de arbori Cauze:
pentru lemn și celuloză Localizare:
sau ca materie pentru Impact:
bioenergie, realizate în
afara fondului forestier,
75
Valoarea
Presiunea (cât mai
definită)
deosebită)
1 2 3 4 5
adesea cu specii
exotice. (Dacă
plantațiile sunt pentru
regenerare în fond
forestier se trec la
categoria 5.3)
2.3. Creşterea Cauze:
animalelor (se referă și Localizare:
la creșterea animalelor Impact:
în ferme) și păşunatul
2.4. Acvacultura de Cauze:

ape dulci – animale Localizare:
acvatice crescute în Impact:
anumite locuri, sau
crescute ”extensiv” prin
popularea anumitor
corpuri de apă (include
și populările pentru
pescuit)
3. Producția de energie şi minerit
3.1. Foraje pentru Cauze:
exploatarea petrolului Localizare:
şi gazelor naturale Impact:
3.2. Minerit şi Cauze:
exploatare în cariere Localizare:
de suprafață Impact:
3.3 Energie Cauze:
regenerabilă - Localizare:
producere de energie Impact:
geotermală, prin
parcuri eoliene, parcuri
solare, altele
4. Coridoare de transport şi servicii
4.1 Drumuri şi căi Cauze:
ferate – include toate Localizare:
tipurile de drumuri și Impact:
căi ferate și
infrastructura asociată,
animalele ucise pe
acestea, gardurile
asociate
4.2 Linii de comunicaţii Cauze:
şi utilităţi - de ex. Localizare:
cabluri electrice, linii de Impact:
telefonie, apeducte,
conducte de gaz și
petrol
4.3 Culoare şi canale
de navigaţie
76
Valoarea
Presiunea (cât mai
definită)
deosebită)
1 2 3 4 5
5. Utilizarea resurselor biologice
5.1. Vânătoareaşi Cauze:
colectarea animalelor Localizare:
terestre (legal sau Impact:
ilegal)
5.2 Culegerea de Cauze:
plante terestre sau ale Localizare:
unor părți ale acestora Impact:
(nelemnoase) – cu
orice scop
5.3. Exploatare Cauze:
forestieră şi recoltarea Localizare:
lemnului Impact:
5.4. Pescuitul şi
recoltarea resurselor
acvatice (plante sau
animale)
6. Intruziune umană şi perturbare (deranj)
6.1. Activităţi Cauze:
recreative (incluzând Localizare:
sporturi extreme) şi Impact:
turism
6.2. Exerciţii militare
(se includ poligoanele
militare)
6.3. Cercetare,
educaţie şi alte
activităţi legate de
activități în fond
forestier
6.2. Alte forme de Cauze:
perturbări Localizare:
(pătrunderea ilegală, Impact:
accesul, vandalismul,
acttivități de
management care pot
provoca perturbări sau
deranj, cum ar fi de
exemplu acces
motorizat frecvent în
anumite zone al
administratorului etc.
Aici se includ și
amenințările la adresa
personalului silvic)
7. Modificări ale sistemelor naturale
7.1. Incendii Cauze:
Localizare:
Impact:
7.2 Baraje, modificări Cauze:
hidrologice şi Localizare:
77
Valoarea
Presiunea (cât mai
definită)
deosebită)
1 2 3 4 5
managementul/ Impact:
utilizarea apei (inclusiv
desecările)
7.4. Alte modificări ale Cauze:
ecosistemelor (inclusiv Localizare:
cele cauzate de un Impact:
management
defectuos)
8. Specii şi gene invazive şi alte specii şi gene problematice
8.1. Specii invazive și Cauze:
boli non-native/ Localizare:
alohtone Impact:
8.2. Specii invazive și Cauze:
agenți patogeni nativi Localizare:
problematici Impact:
8.3. Material genetic Cauze:
introdus Localizare:
Impact:
8.4. Specii / agenți Cauze:

patogeni problematici Localizare:
de origine necunoscută Impact:
8.5. Boli virale / induse Cauze:
de prioni Localizare:
Impact:
8.6. Boli cu cauze Cauze:
necunoscute Localizare:
Impact:
9. Poluarea (provenită din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate)
9.1 Apă uzată Cauze:
menajeră şi apă Localizare:
reziduală urbană și de Impact:
la facilităţi din fondul
forestier / aria
protejată (de ex.
facilităţile turistice,
toalete etc.)
9.2 Efluenţi industriali, Cauze:
de mină sau de origine Localizare:
militară şi deversări Impact:
9.3 Efluenţi rezultaţi Cauze:
din agricultură şi Localizare:
silvicultură Impact:
9.4. Gunoi şi deşeuri Cauze:
solide Localizare:
Impact:
9.5. Poluarea aerului Cauze:
Localizare:
Impact:
78
Valoarea
Presiunea (cât mai
definită)
deosebită)
1 2 3 4 5
9.6 Surplus de energie Cauze:
(de ex. poluare Localizare:
termică, luminoasă, Impact:
etc.)
10. Evenimente geologice
10.1. Avalanșe Cauze:
alunecări de teren / Localizare:
eroziunea şi/sau Impact:
colmatarea/
depunerea de
materiale
11. Ameninţări datorate schimbărilor climatice sau a altor fenomene climatice extreme
11.1 Schimbarea Cauze:
amplasării şi alterarea
habitatului
11.2. Secete Localizare:
11.3. Temperaturi Cauze:
extreme Localizare:
Impact:
11.4. Furtuni şi Cauze:
inundaţii Localizare:
Impact:
11.5. Alte impacturi Cauze:
(de ex. schimbări în Localizare:
comportamentul Impact:
speciilor – de ex. urşii
încetează să see retragă
pentru somnul de
iarnă)
12. Ameninţări la adresa valorilor sociale şi culturale specifice
12.1 Pierderea / Cauze:
ignorarea Localizare:
cunoştinţelor şi/ sau a Impact:
practicilor de
management
tradiţionale (în cazul
proprietarilor privați)
12.2. Degradarea Cauze:

naturală a valorilor Localizare:
unor situri culturale Impact:
12.3. Distrugerea Cauze:
construcțiilor, a Localizare:
grădinilor, siturilor Impact:
aparținând
patrimoniului cultural
12.4. Altele Cauze:
Localizare:
Impact:
79
Anexa II – Exemple de informații cheie de identificat / colectat pentru etapa I de evaluare a
situației existente în cadrul procedurii de planificare strategică sectorială
Pentru a ilustra mai bine modul în care trebuie gândită abordarea integrată în planificare, acest
capitol prezintă câteva exemple / recomandări referitoare la informațiile care ar trebui colectate și
analizate a fundamenta strategia de management.
Nivel operațional
Managerii forestieri trebuie să identifice valorile de mediu și social culturale pentru pădurile aflate în
administrare/proprietate. Recomandările de mai jos sunt făcute pentru a ajuta în procesul de colectare a
informațiilor:
Tabelul .... Exemple de informații necesare pentru planificare strategică la nivel operațional și surse
Nr. Ce trebuie să afli Din ce documente se pot afla sau de la ce instituții /
Crt. organizații pot fi cerute informațiile
1 Ce arii protejate sunt în zonă? Legea 5/2001, limitele siturilor de interes comunitar de
pe pagina web a autorității centrale pentru mediu
hotărârile de guvern de desemnare a ariilor protejate
de interes național – disponibile pe pagina web a
autorității centrale pentru mediu
2 Cine administrează ariile protejatre Informațiile se pot colecta de la administratorii ariilor

și care sunt obiectivele și măsurile protejate (administrații sau custozi), de la APM,
de management autoritatea centrală pentru mediu, etc
3 Obține hărțile cu ariile protejate Informațiile se pot colecta de la administratorii ariilor

(limite, zonare, etc) protejate (administrații sau custozi), de la APM,
autoritatea centrală pentru mediu, (pagina web cu
limitele siturilor de interes comunitar, cu limitele și
zonarea parcurilor naționale și naturale), etc.
4 Cât din fondul forestier aflat în Suprapune hărțile fondului forestier cu hărțile ariilor
administrare/proprietate este în protejate. Trebuie să existe o listă cu UP/UB și ua aflate
AP? în fiecare tip de arie protejată și în fiecare zonă dacă AP
are zonare.
5 Care sunt speciile și/sau habitatele Anexele la Legea 49/2011,

de interes conservativ din ariile
protejate care sun în sau depind de Formularul Standard al siturilor Natura 2000
pădure (conservare, cheie, etc) Discuții cu administratorul AP/
Studii de inventariere / cartare publicate universități,

biologi sau realizate cu ocazia elaborării planului de
management.
6 Indentifică corpurile de apă și Planuri de amenajare a bazinelor hidrografice

zonele umede din zonă pentru care
se impun măsuri speciale de Serviciile de gospodărire a apelor și filialele lor,
80
management. (izvoare, cursuri autorități locale
permanente de apă, lacur naturale
și artificiale, mlaștini, turbării, etc.)
Ce servicii furnizează și cine sunt
beneficiarii acestora resurse de
ape? (Ex. O nouă sursă de apă
captată – trebuie adaptat
managementul, respectiva
suprafață se încadrează într-o alta
subgrupă funcțională, nu se mai
fac tăieri rase. În condițiile
existenței unui mecanism viabil
pentru serviciile ecosistemice se
vor putea recupera pierderile
datorate restricțiilor).
7 Se analizează obiectivele sociale Auorități locale, populația locală, organizații

influențate de managementul neguvernamentale
forestier: zone de recreere, zone de
importanță culturală, păduri de
importanță istorică, păduri din jurul
localităților, drumuri naționale
8 Se analizezează obiectivele turistice Consultări cu organizațiile de turism, ghizi locali,

influențate de managementul proprietari de locații turistice, organizații
forestier și valorile din fond neguvernamentale.
forestier care pot fi de interes
turistic.
9 Evaluarea produselor accesorii Sunt necesare studii speciale sau se iau datele din studii
(cantități pe specii). Identificarea, existente, planuri de management, al ariilor protejate,
pe specii, a cantităților minimu etc)
necesare să rămână în teren pentru
hrana speciilor, stabilitatea
habitatelor.
10 Identificarea neconcordanțelor Prin analiza planurilor de management al ariilor

dintre măsurile de management protejate sau a măsurilor minime de management
necesare pentru conservarea realizate împreună cu adminsitratorii AP
biodiversității și prevederile
amenajamentului.
11 Identificarea publicului țintă pentru Date statistice legate de populația locală, de sisemul de
acțiuni de educație și infirmare / educație
conștientizare
Nivel tactic
81
Pentru realizarea strategiei la nivel județean / regional instituțiile responsabile centralizează informațiile
adunate la nivel operațional sau, în cazul în care nu există planuri la nivel operațional, le colectează de la
ocoalele silvice, de la instituțiile și organizațiile relevante și din sursele indicate în tabelul .... La aceste
informații cva adăuga și informațiile obținute din monitorizarea managementului forestier pe o anumită
perioadă de timp sau pe perioada de implementare a strategiei anterioare.
Nivel strategic
Pentru realizarea strategiei la nivel național se centralizează datele transmise de la nivel tactic și se obțin
alte date relevante de la instituții și organizații care operează la nivel național.
Anexa III – scurtă descriere a amenajamentului silvic și a planului de management al ariei protejate
Amenajamentele silvice
Documentul de planificare aferent unității de management (ocolul silvic, proprietar) este
amenajamentul silvic, impus de legislația în vigoare din domeniu. Amenajamentul silvic realizat de
către firmele de amenajare, cu sprijinul gestionarilor și ai nivelului ierarhic superior (Direcția
Silvică sau CRSC), trebuie să fie aprobat după realizare de către autoritatea centrală responsabilă,
prin ordin de ministru, devenind document cu caracter normativ – obligatoriu de implementat.
Fiind un document prevăzut de legislație, ce trebuie adoptat de către o autoritate, ce conține
propuneri de implementare a unor politici sectoriale, are o planificare temporală și vizează
gestiunea durabilă a unei resurse, amenajamentul silvic este subiect de analiză în cadrul
procedurilor SEA. Transparența procesului de planificare este deci esențială, aceasta fiind
abordarea corectă pentru integrarea domeniului silvic în complexul amplu al activităților cu rol
important în dezvoltarea durabilă și conservarea biodiversității. Acest aspect devine și mai
important în cazul ocoalelor silvice ce se suprapun cu arii naturale protejate.
Important este să se precizeze faptul că în momentul de față amenajamentele silvice nu sunt
documente de planificare strategică în adevăratul sens al cuvântului, întrucât ele nu sunt
construite pe cei trei piloni ai planificării strategice: economic, social, mediu. Amenajamentul silvic
este documentul de planificare tehnică, baza unui potențial plan de management (plan strategic la
nivel local). Dar acest subiect fiind unul vast și neconstituind obiectul ghidului, vom continua
analiza nivelului local plecând de la amenajamentele silvice.
82
Planul de management al ariei naturale protejate
Document impus de către legislația în domeniul ariilor naturale protejate, are rolul de a definii obiectivele
de conservare pentru aria naturală protejată, a evidenția speciile și habitatele ce fac obiectul conservării, a
planifica soluții pentru reducerea presiunilor și amenințărilor ce atentează la integritatea ariei naturale
protejate și de a stabili măsuri de management pentru atingerea obiectivelor stabilite. Cele precizate mai
sus, nu sunt însă singurele aspecte ce sunt vizate de planul de management al unei arii naturale protejate.
Funcție de categoria de arie naturală protejată, planul de management include și aspecte privind utilizarea
resurselor naturale, dezvoltarea comunităților, propuneri de schimbări de categorii de folosință. Planul de
management al unei arii naturale protejate este un document integrator îndeosebi pentru acele categorii de
arii naturale protejate în care intervenția umană este permisă sau în care dezvoltarea durabilă este
promovată ca element cheie al managementului biodiversității. Managementul forestier aplicat în mod
corect nu va fi asimilat ca presiune sau amenințare, decât în măsura în care normativele actuale din sectorul
silvic impun acțiuni de management care contravin cerințelor legate de conservarea habitatelor și speciilor
de interes.
83

Ghid-Paduri 27aug2015 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid-Paduri 27aug2015 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA

GHID DE PLANIFICARE STRATEGICĂ

Glosar de termeni și definiții

Activitate ce se desfășoară într-un cadru organizatoric, la nivelul superior de

Fond forestier -…..

Figura nr. 1 - Legătura între cele cinci ghiduri

Principalele persoane resursă: Radu Moț - Asociația ....., ......

CUI se adresează Ghidul - Grupuri țintă

Județean (tactic) Comisariatul Județean - Garda de Mediu

DE CE este necesar acest ghid

CE își propune acest ghid?

Scopul ghidului este de:

 Prezentarea modului de integrare a domeniului cu sau în alte planuri sectoriale de dezvoltare

Ghidul își propune să sintetizeze și să prezinte succint:

 responsabilitățile instituțiilor și organizațiilor implicate în managementul resurselor

În ghid veți afla răspuns la întrebarea …. În capitolul

Ce măsuri de management ar trebui adoptate pentru

Ce informații trebuie transmise pentru realizarea

Caseta 1 - Evoluția, în România, a conceptului de pădure, în raport cu funcțiile atribuite acesteia

E. Negulescu şi colab.(1973): „o grupare deasă de arbori, care trăiesc în strânsă

 păduri cu concentrații de biodiversitate (incluzând specii endemice, rare, amenințate sau

1.2 Amenințări la adresa valorilor din domeniul forestier

Legendă / explicații pentru tabel:

Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane necorespunzătoarea sau a fenomenelor naturale

5.3. Exploatare Habitate Cauze: normative / legislație neadecvate / 1 1

9.5. Poluarea aerului Acționează punctual, în imediata apropiere a 0 0

Analiza corespunzătoare a presiunilor și amenințărilor va permite și identificarea factorilor interesați care

1.3 Relația dintre managementul pădurilor și conservarea biodiversității

Pădurea, în complexitatea ei, reprezintă un ”eșantion” extrem de important de biodiversitate și constituie o

 investigarea și descrierea diversității lumii vii;

Adăpost, loc de vizuină pentru Arbori scorburoși

Uneori asigură condiții de vizuină Arbori bătrâni / de dimensiunji mari doborâți

Importanță intrinsecă Inventariere, măsuri conservative și monitorizare

Caseta 3 - Exemplu de abordare strategică al managementului forestier, cu accent pe serviciile ecologice

New York – asigurarea condițiilor pentru un management forestier care să contribuie la

HG 1472/2002 privind aprobarea unor masuri privind Certificarea pădurilor

Stabilește cadrul administrativ și instituțional

Stabilește cadrul administrativ și instituțional

Principiul 5: Conservarea funcțiilor și structurilor ecosistemului, pentru a menține serviciile de ecosistem,

Principiul 6: Ecosistemele trebuie gestionate în limitele funcționării lor.

Principiul 7: Abordarea ecosistemică trebuie întreprinsă la dimensiunile temporale și spațiale adecvate.

Principiul 9: Managementul trebuie să recunoască faptul că schimbarea este inevitabilă.

a. promovarea practicilor care asigură gestionarea durabilă a pădurilor;

Normele silvice nu conțin recomandări de măsuri de management suficiente pentru a se asigura

2.3.1 Recomandări pentru pădurile care nu sunt în arii protejate

Caseta 4 - Exemplu de măsuri de management pentru un habitat marginal

Măsuri de management posibile pentru protejarea lizierii pădurii:

2.3.2 Recomandări pentru pădurile ce sunt incluse în arii protejate

- măsuri de management care să asigure meținerea de arborete în principal prin regularizarea

Caseta 5 - Exemplu de măsuri de management pentru o specie de interes comunitar

Măsuri de management pentru protejarea speciei Strix uralensis (huhurez mare)

Pentru sectorul silvicultură valoarea serviciilor de aprovizionare forestieră (produse forestiere

3. PLANIFICARE STRATEGICĂ în domeniu

Planuri de management aparținând ariilor protejate din zonă

Este important să se înțeleagă faptul că de existența ariilor protejate, respectiv de măsurile de

3.2 Instituții responsabile pentru planificarea strategică și rolul lor

Schimbările impuse de modificarea substanțială a regimului de proprietate ar fi trebuit urmate de gândirea

3.2.1 Planificarea strategică la nivel local / zonal

Rol de de culegere de date specifice activității întreprinse, pentru următoarele niveluri

3.2.2 Planificarea strategică la nivel județean / regional

3.2.3 Planificarea strategică la nivel național

La nivel național se elaborează strategia națională în domeniul forestier, responsabilitatea revenind

3.3 Factori interesați