Sunteți pe pagina 1din 87

XI.

TRATAMENTUL

GINGIVITELOR

51
, PARODONTOPATIILOR

MARGINALE

Caracter Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament


complex adecvat. Acesta trebuie sa fie instituit precoce, In fazele de Inceput ale
Tratament bolii, cand ~ansele de reu~ita sunt cele mai bune. Astfel, Intr-o
precoce gingivita cronica de cauza microbiana, locala, se poate obtine a
vindecare completa prin Indepartarea riguroasa a factorilor locali
cauzali ~i favorizanti.
Tratament Tratamentul trebuie sa fie susJinut de proceduri succesive, proprii
susJinut leziunilor specifice procesului de Imbolnavire, cu scopul de a promova
$i Intretine evolutia de la ameliorare spre vindecare. intr-o parodontita
marginala cronica superflciala. simpla IndepMare a factorilor locali nu
este suficienta; ea realizeaza numai aparent 0 vindecare c1inica, dar
fenomenele inflamatorii, hiperemia vasculara din corionul gingival $i
osul alveolar continua sa Intretina proceslJI de demineralizare.
Tratarnentul trebuie sa fie sustinut $i completat prin suprirnarea
microulceratiilor peretelui moale al ~antului gingival ~i prin proceduri de
biostimulare.
Tratament Tratamentul este complex, realizat prin proceduri multiple. de
complex ordin medicamentos, chirurgical, de restaurare a morlologiei dintilor ~i
Tratament arcadelor, de echilibrare a ocluziei, cu atat mai diversificatcu cllt boala
diversificat prezinta un grad mai avansat ,n evolutie.
Tratament Tratamentul trebuie sa fie intensiv, Tn sensul ca odata Tnceput,
intensiv diferitele proceduri terapeutice trebuie sa se succeada la intervale de
timp necesare. in general apropiate, evitand pauzele care pot genera
accentuarea tulburarilor functionale ~j Intarzierea evolutiei spre
vindecare.
Tratament Tratamentul trebuie Individualizat, aceasta fiind principala condilie
Indivldualizat de succes spre ameliorare sau vindecare. Simtul clinic ~i
rezultatele investigatiilor paraclinice trebuie sa ghideze medicul spre 0
TRATAMENlUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 289

schema de tratament proprie fiecarui bolnav prin proceduri a ese In Schema de


mod eclectic, de la cazla caz. Odata instituita, aceasta schema nu tratament
ramane rigida, ea trebuie orientata In functie de primele rezultate
obtinute, de evolutia ulterioara a bolii, de posibilitatile de timp ;;i
materiale ale bolnavului.
Tratamentul bolii parodontale trebuie sa tina seama de starea Stare generala
generala a bolnavului parodontopat. in acest sens, in cazul unei suspi­
ciuni sau a evidentei unei boli generale, consultarea medicului specia­
list de Medicina intema este obligatorie. Tratamentul general pe care
medicul dentisVstomatolog II poate prescrie, In cazul unei medicatii
trofice, roborante, de biostimulare ;;i imunostiml:Jlare, nu reduce
obligatia de mai sus.
Tratamentul poate fi local ;;i general.

Direcfii principale de tratament


in cadrul tratamentului local exista directii principale de tratament: Directii de
1. Tratamentul anti microbian; tratament
2. Tratamentul chirurgical;
3. Tratamentul de echilibrare ocluzala;
4. Tratamentul de reabllitare structurala ;;i functionala prin bio­
reactivare a parodontiului marginal;
5. Tratamentul complicatiilor.

Fazele principale de tratament


Sunt reprezentate de:
Faza initiala
Tratament
1. Tratamentul inilial prin:

initial
- tratamentul complicatiilor acute;

- igienizare efectuata de medic;

- destiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false;

- instruirea pacientilor privind igiena bucala.

Faza secundara

2. Tratamentul de corectare morfofunclionalii prin pro­ Tratament


ceduri chirurgicale, de reechilibrare dento-ocluzala prin ;;Iefuiri corectiv
ocluzale, restaurari odonta'ie $i protetice, tratament ortodontic.
Aceasta taza de tratament trebuie urmata de monitorizarea
rezultatelor printr-o reevaluare a statusului parodontalla 1-3 luni de la
tratamentul initial.
290 HORIA TRAIAN DUMITRIU - PARODONTOLOGIE

Faza terliara
Tratament de 3. Tratamentul de men/inere a rezultatelor oblinute prin proceduri
menfinere individualizate Tn vederea prevenirii reinfect~uii. a instalarii unor noi
tulburari morfologice ;;i disfunclii ;;i implicit a recidivelor.

Etape Etapele principale de tratament


principale
1. Tratamentul complicaliilor acute ale parodontitelor marginale
cronice.
2. Igienizarea efectuata de medic pentru Tndepartarea factorilor
naturali cu incarcatura microbiana:
Debridare - debridarea gingivala prin Tndepartarea placii bacteriene, a
gingivala biofilmului oral ;;i a produ~ilor acestora;
- detartrajul supragingival;
- detartrajul subgingival profesional;
- suprimarea unor procese inflamatorii intrelinute de resturi radi­
culare sau dinti nerecuperabili prin tratament conservator sau chi­
rurgical.
Igienizare 3. Instruirea pacienlilor pentru insu;;irea unui sistem de Igienizare
principal prin periaj $i secundar prin folosirea unor mijloace ajutatoare.
Factori 4. Depistarea ~j indepMarea factorilor iatrogeni.
iatrogeni 5. Tratamentul medicamentos anti microbian al gingivitei ;;i paro­
dontitei marginale cronice superficiale.
6. Reducerea exsudatului inflamator din pungile parodontale, prin
tratament antimicrobian prechirurgical.
Suprimare 7. Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat
chirurgicala pungile parodontale sau hiperplaziile gingivale.
8. Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale $1
hiperplaziilor gingivale.
Restaurarea 9. Restaurarea morfologiel dentare afectate prin carii.
morfologiel 10. $Iefuiri ocluzale
11. Restaurare protetica.
12. Tratamente ortodontice.
Imobilizare 13. Imobilizarea dintilor parodontotici.
Bioreactivare 14. Tratament de bioreactivare.
15. Mentinerea, prin masuri profilactice ;;i proceduri curative
suplimentare, a rezultatelor obtinute prin tratament.
Etapizare Aceasta etapizare nu are caracter universal, rigid ~i trebuie
individualizata aplicata individualizat fiecarui bolnav parodontopat.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 291

PROFILAXIA $1 TRATAMENTUL
ANTI MICROBIAN
iN INFLAMATIILE
PARODONTIULUI MARGINAL.
PRINCIPII GENERALE
Profilaxia primara a inflamaliilor microbiene ale parodontiului Profilaxia
marginal cuprinde totalitatea masurilor de igienizare a cavitalii bucale primara
care au ca scop impiedicarea instalarii gingivitelor croniee $i
parodontitelor marginale.
Prolilaxia secundara se adreseaza formelor incipiente de Profilaxia
Imbolnavire ale parodontiului marginal, in scopul opririi evolutiei lor secundara
spre forme mai avansate.
Profilaxia tertiara, urmareste prevenirea recidivelor dupa Profilaxia
tratamentul formelor manileste ale bolii parodontale. tertiara
Atitudinea profilactica rezultata din recomandarile OMS nu Recomandari
exclude $i aclluni cu caracter curativ asupra leziunilor parodonliului OMS
marginal. Astfel, chimioprofilaxia placii bacteriene In cadrul profilaxiei
primare se realizeaza cu substante medieamentoase care, pe langa
impiedicarea colonizarii $i dezvoltarii microbiene a placii dentare au $i
un elect terapeutic antimicrobian asupra leziunilor gingivale $i Efect
parodontale parcelare deja instalate. terapeutic
Chimioterapia placii bacteriene completeaza procedurile fizice de Chimioterapie
igienizare a cavilatii bucale $i ulilizeaza un arsenal medicamentos Arsenal
complex, din care fac parte, Tn special, substante antiseptice, antibio­ medicamentos
tice $i chimioterapice, a caror actiune urmare$te ameliorarea $i vinde­ complex
carea formelor eli nice variate ale parodontitelor marginale cronice.
Rezulta ca intre masurile profilactice $i cele curative exista
numeroase elemente comune, a carar alegere $i aplicare secventiala
judicioasa de catre medicur dentisVstomatolog depinde, in mare
masura, de cunoa$terea formei clinice de imbolnavire, stadiului ei de
evolulie, a reactivilalii individuale a bolnavilor parodontopali $i, nu in
ullimul rand. de experienta anterioara dobandita in practica. Experienta
Procedurile profilactice, in special, dar $i unele acliuni terapeutice
curative, se realizeaza prin igienizare. Igienlzare
IGIENIZAREA reprezinta un ansamblu de actiuni terapeutice, In Ansamblu de
principal nechirurgicale, care urmaresc indepartarea placii bacteriene acliuni
$i a pradu$ilor ei, a tartrului supra- $i subgingival, a detritusului organic terapeutice
din $anlul gingival, a cementului necrotic accesibil dupa detartraj $i
mentinerea Tn limp a unei bune igiene gingiva-orale. Procedurile de
igienizare se adreseaza tuturor factorilor care contribuie la instalarea,
292 HORIA TRAIAN DUMITRIU - PARODONTOLOGIE

Tntretinerea sau reaparitia inflamatiei parodontiului marginal; de aceea,


ele se pot extinde ~i prin: tratamentul cariilor, extractia resturilor
radiculare nerecuperabile, premol,arizari, amputalii radiculare,
extractia dintilor parodontotici mobili nerecuperabili prin tratament
parodontal specific.
Igienizarea se face
Pacient • de catre pacient pentru:
Periaj -TndepMarea placii bacteriene, in primul rand prin periaj gingivo­
gingivo-dentar dentar, la care se asociaza;
Mijloace - mijloace secundare de Tntretinere a igienei bucale
secundare ;;i
Medic • de catre medic prin:

Debridare - debridare gingivala;

Detartraj - detartraj supra- ;;i subgingival;

- lustruirea suprafetelor dentare detartrate;

- tratamentul mecanic al suprafelelor radiculare accesibile, prin

chiuretaj radicular.
Igienizarea se completeaza at~U de catre pacient, cat ~i de
medic prin:
Substanfe - aplicarea unor substanle medicamentoase cu aCliune
antimicro· antimicrobiana ~i antiinflamatorie.
biene
MIJLOACE PRINCIPALE

DE iNDEPARTARE A PLAcll

MICROBIENE

Periajul gingivo-dentar
Tndepartarea placii microbiene ;;i prevenirea acumularii ei pe dinli
indepartarea ~i suprafelele gingivale adiacente reprezinta condilia esenfiala pentru
placii menlinerea starii de sanatate gingivale ~i parodontale. La persoanele
cu un parodonliu marginal sanatos, indepartarea placii bacteriene
gingivo-dentare previne aparilia imbolnavirii gingivale.
La bolnavii in curs de tratament parodontal, indepartarea placii
favorizeaza procesul de vindecare, iar la bolnavii tratali impiedica
aparilia recidivelor.
Rezultatul tratamentului parodontal, oricat de complex ;;i
sofisticat, poate fi compromis daca pacientul nu i;;i insu;;e;;te un
Autoigienizare program corect de autoigienizare, program care trebuie control at ;;i
eventual corectat, la diferite intervale de timp, de catre medicul care a
instituit tratamentul.
Obiective Periajul ginglvo-dentar are urmatoarele obiective:
- indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe
suprafelele dentare accesibile ;;i zonele gingivale adiacente;
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 293

- stiml!Jlarea circulatiei, vascularizarii ;;i keratinizarii normale a


gingiei, cre;;terea tonusului functional.
Periajul gingivo-dentar se realizeaza cu perii de dirlti obi;;nuite. Perii de dinli
act·ionate manual sau cu perii de dinti electrice.

Alegerea periei de dinli


Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin Criterii de
caracteristicile perilor din care sunt confectionate: alegere a
- natura, provenienta; periei de dinti
- numar;
-Iungime;
- diametru;
- aranjament;
- consistenta: tari, moi;
- flexibilitate: rigide, suple.
Periile cu peri na1turali sunt confectionate mai frecvent din: Peri naturali
- peri de porc, mai tari sau din
- peri de camila, mai moi, folosite pentru periajul "fiziologic".
Avantajele perii/or cu peri naturali: Avantaje
- suplete, 0 buna adaptare la suprafetele dentare ;;i gingivale;
- nu produc traumatisme gingivale;
- se Tncarca bine ;;i retin pasta de dinti.
Dezavantajele perii/or cu peri naturali: Dezavantaje
- degradare mecanica Tntr-un timp relativ scurt, prin retinerea ;;i
Tmbibarea cu apa ;;i detritusuri organice;
- 0 gama Iimitata privind consistenta ;;i flexibilitatea.
Periile cu perl din materiale sintetice se caracterizeaza prin: Materiale
- omogenitatea materialului; sintetice
- uniformitatea dimensiunilor Tn lungime ;;i diametru;
- rezistenta mecanica;
- flexibilitate;
- nu retin apa ;;i detritusurile organice.
Unele metode de periaj recomanda perii cu peri naturali foarte duri Perli
(metoda STILLMAN modificata, metoda CHARTERS); allele - per;; cu recomandate
peri artificiali (metodele BASS, scrub, roll).
Lungimea filamentelor, recomandata de BASS, este de 10,3 mm. lungime
Peri uta pentru copii are filamente cu diametru~ de 0,1 mm ;;i
lungimea de 8,7 mm.
Diametrul filamentelor variaza de la 0,2 mm pentru perii moi, la Diametru
0,3 mm pentru perii medii ;;i 0,4 mm pentru perii tari, foarte aspre.
Consistenla (fermitatea) filamentelor este direct proportional a cu Consistenta
diametrul ;;i invers proportionala cu lungimea acestora.
294 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Perii moi Periile moi sunt mai flexibile ~i mai pUlin traumatizante pentru
gingie, de aceea sunt indicate pentru periajul ~anlului gingival ~i al
zonelor aproximale interdentare accesibile.
Periile moi cu doua-trei randuri de tufe (smocuri) de filamente nu
pot indeparta depozitele grele de plac~ gingivo-dentara depuse In strat
gros, de mult timp.
Periile moi formate din mai mult de trei randuri de tufe aranjate
des, dezvolta un efect de curalire superior unor perii tari, aspre, prin
aparilia fenomenului de "Impaslire" al cap~tului terminal al numeroa­
selor filamente a~ezate in pozilie apropiat,l.
Perii aspre Periile aspre favorizeaza:
- retraclia gingivala;
- suprainfectarea gingivala ~i aparilia de abcese gingivale ~i
parodontale;
- uzura cementului radicular cu formarea unor margini asculite ale
smallului supraiacent.
Capat rotunjit Capatul rotunjit al filamentelor este mai bine suportat de gingie ~i
produce cu 30-50% mai pUline lezilLJni traumatice decat periile cu
filamente seclionate terminal sub forma de muchie asculita, de~i se
considera ca, prin folosire, dupa un timp, aceste muchii se rotunjesc
Uzura prin uzura.
Recomandari Asocialia Dentara Americana a recomandat a perie de dinli cu
filamentele a~ezate pe a suprafat~ in lungime de 25,4 pana la
31,8 mm ~i 7,9 pana la 9,5 mm lalime, cu 5-12 tufe (smocuri) de
filamente pe un rand ~i doua pana la patru randuri.
Principalele tipuri de perii de dinti
Din multitudinea de perii de dinli se remarca:
Tipuri de perii - perii cu filamente de plastic. moi, vart rotunjit, a~ezate In tufe pe
patru randuri;
- perii din par natural cu tufe de filamente a~ezate pe 4 randuri;
- perie pentru ortodonlie cu trei randuri de tufe, randul din mijloc
fiind mai scurt;
- perii cu doua randuri de tufe, din plastic, moi, pentru periajul
~anlului gingival;
- perii cu un numar redus de tufe (7), din plastic moale;
- perii cu a singura tufa de filamente: este indicata pentru periajul
ambrazurilor ~j in incongruenla dento-alveolara cu inghesuire;
- peria cu maner de plastic care se poate indoi fara incalzire ~i
"Memoria" ramane in aceasta pozili'e datorita nmemoriei" materialului plastic; este
materialului indicata pentru periajul zonelor greu accesibile, ca fala orala a grupului
plastic frontal inferior, situat intr-o pronunlata pozilie lingualizata.
Recomandare Noi recomandam perii din pe'ir natural, corect lntreJinute. spalate
bine dupa fiecare lntrebuinJare, schimbate la primele semne de
lnmuiere ~i rarire a filamentelor, de obicei la intervale de timp cuprinse
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 295
Intre patru $i opt luni. De asemenea, perii din plastic, de consisten/a
moale sau medie, cu capatul taiat drept, rectiliniu sau rotunjit, cu trei
sau patru randuri de tufe.
Frecvenfa periajului
Periajul obligatoriu este cel de seara, dupa ultima masa, inainte Periaj
de culcare. Acest periaj gingivo-dentar este esential deoarece menli­ obligatoriu
nerea in cavitatea bucala a placii microbiene, a resturilor de ali mente, seara
in conditii constante de temperatura ~i umiditate, oxigenarea redusa,
repausul partilor moi favorizeaza dezvoltarea florel microbiene ~i
potentarea actiunii patogene a unor tulpini microbiene asupra
parodontiului margina'i ~i a dintelui.
Periajul gingivo-dentar de dimineata actioneaza ca un masaj Dimineata
asupra glngiei, stimuleaza tonusul functional, keratinizarea normala,
circulatia ~i vascularizatia gingivala.
Completarea periajului de dimineata ~i seara prin clatirea gurii cu
solulii antiseptice de tipul: c10rhexidina ~i sanguinarina (numai tipizate
pentru uz stomatologic) favorizeaza 0 buna igienizare. Periajul
gingivo-dentar efectuat dupa fjecare masa, deci de 3-4 ori pe zi, de
obicei cu perii aspre, apasare puternica in timp prelungit, este un periaj Periaj
intempestiv, care favorizeaza traumatismul $i retracfia gingiei. intempestiv
in timpul zilei, c1atirea energica a gurii urmata de indepi3.rtarea
resturilor alimentare interdentare cu fir de matase sau scobitori din Fir de matase
lemn moale, profilate pentru spatiile supragingivale ~i actionate bland,
netraumatic, sunt masuri suficiente de igienizare, linand cont $1 de
actiunea de autocuralire fiziologica a partilor moi invecinate.
Consumul de fructe (mar), legume (morcov), dupa masa, disloca Consum de
resturil'e organice depuse in zonele gingivo-dentare. fructe, legume
Timpul de periaj difera de 1a 0 persoana la alta. Un periaj Timput de
corespunzator se face in 3-5 minute, cand tehnica de periaj este periaj
insu$ita corect ~i efectuata complet.
Periajul gingivo-dentar trebuie facut zilnic; peria se spala
abundent dupa fiecare foloslre ~i se degajeaz de apa dintre filamente
prin scuturare energica sau jet de aero Este bine ca fiecare persoana
sa posede doua perii de dinti, folosite alternativ; astfel se mentin Douc1 perii
uscate $i se observa mai bine inmuierea $i rarirea perilor, invechirea
~i deci necesitatea de inlocuire a lor.
Instruirea pacientului pentru efectuarea unui periaj gingivo-dentar Instruirea
eficient se face de catre asistenta medicala de profilaxie sau de catre pacientului
medic, pe un model pe care sunt reproduse directille de deplasare ale
periei de dinti. Pacientul va continua in fata oglinzii periajul cu 0 perie
umezita, fiind corectat in eforturile sale de insu$ire a unei tehnici
eficiente de periaj. EVidentierea in prealabil a placii microbiene prin Colorarea
colorare u$ureaza $i orienteaza acesle incercari ale pacientului de a prealabilii a
efectua un periaj corect. placii
296 HORIA TRAIAN DUMITRIU - PARODONTOLOGIE

Metode de periaj
Metoda BASS (periajul ~antului gingival)
Urmare:;;te Indepartarea placii bacteriene de pe marginea
$antul gingivala libera :;;i din :;;antul gingival, pe 0 ad~lncime de 0,5-1 mm.
gingival Se folosesc perii moi, cu filamente de 0,2 mm, din material plastic,
Capat rotunjit cu capatul wtunjit
Perla se aplica Iia un unghi de 45" fata de axul'lung al dintilor cu
capatul filamentelor orientate spre :;;antul gingival :;;i se exercita 0

"
~
. ~

"
"

Fig. 92 Fig. 93
Periajul prin metoda BASS Periajulsulcular prin metoda BASS

U~oara u:;;oara presiune In axul firelor (fig. 92) :;;i de vibratie lnainte :;;i lnpoi, pe
presiune directia :;;antului gingival (fig. 93).
Se efectueaza pentru fiecare grupa de dinti, vestibular :;;i oral, eca
20 de curse vibratorii, timp de 10 secunde.
Albirea gingiei Tn timpul periajului, gingia se albe:;;te uneori, ceea ce arata
potentialul traumatic al acestei metode, daca presiunile sunt prea
mario
Avantaje Metoda are doua avantaje:
- insU!;;irea cu u:;;urinta de catre pacient;
-lndepartarea placii microbiene din zonele unde concentrarea sa
este maxima: :;;antul gingival $i spatiile interdentare.
Indicatii Metoda BASS de periaj este indicata atat persoanelor sanatoase,
cat :;;i celor cu 1mbolmlviri parodontale.
Metoda STILLMAN (modificata)
Consistenta Folose:;;te perii de dinti cu filamente de consistenta medie spre
medie spre tare, care se aplica sub un unghi de 45 0 fata de axul longitudinal at
tare dintelui, In portiunea de colet, atat pe dinte, cat :;;i pe gingia adiacenta.
Mi~carl Periajul se efectueaza prin mi:;;cari vibratorii scurte, In sens
vibratorii meziodistal, concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa catre
marginea gingivala libera :;;i suprafata dintelui, pana la nivel ocluzal
sau incizaJ (fig. 94).
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIlLOR MARGINALE 297

Metoda realizeaz~ un masaj gingival -foarte bun ~i este indicata 7n


urmatoarele situalii:
- retraclie gingival~ progresiva prin involulie precoce; Indicatii
- igienizarea suprafelelor radiculare expuse in urma gingivec­
tomiei.
Metoda CHARTERS (periajul interdentar)
Peria de consistenla medie spre tare se aplica sub un unghi de
45° fata de axul longitudinal al dintelui, astfel 7ncat filamentele sa se
angajeze interdentar, cu portiunea terminala spre ocluzal. Interdentar
Se aplica scurte mi$cari vibratorii in sens meziodistal 7n spaliile Spatii
interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura gingivala spre cea interdentare
ocluzala atat vestibular, cat ~i oral (fig. 95).
Metoda este indicata: Indicatii
- pentru masaj gingival;
- pentru igienizarea zonelor gingivale 7n curs de vindecare, dup~
gingivectomie sau operalij cu lambou.
/,

Fig. 94
Fig. 95

Periajul prin metoda STILLMAN modificat~


Periajul interdentar

in acest caz, consistenla filamentelor trebuie sa fie moale spre Consistenta


medie. moale spre
Metoda periajului prin rotire medie
Peria este aplicata 7n portiunea cea mai 7nalta la maxilar sau cea
mai decliva la mandibula a fundului de sac vestibular. Pacientul
mentine gura intredeschis~. Peria de dinli exercita 0 presiune Presiune
accentuata asupra partilor moi ~i se deplaseaza u~or pri,n rotire in jurul asupra partilor
axului manerului. Dupa depa~irea marginii incizale sau a suprafetei moi
ocluzale, peria se desprinde de pe dinti ~i revine 7n pozilia iniliala.
Pentru suprafetele orale se procedeaza la fel, aplicand peria pe gingie Rotatie spre
~i mucoasa dupa care se executa mi~carea de rotatie spre ocluzal sall incizal sau
inilial. Se fac deplasari de rotire pentru fiecare grupa de dinti. ocluzal
298 HORIA TRAIAN DUMITRW - PARODONTOLOGIE

Metoda fiziologica
Principiul acestei metode pleacii ,de la constat area ca in mod
Deflectare normal alimentele sunt deflectate de pe suprafetele ocluzale sau
Direclia marginile incizale spre gingival $i apical, $i de aceea se considera ca
.,fiziologica" $i periajul trebuie efectuat in aceea$i directie .fiziologica". Tehnica este
simpla, se folosesc perii din par natural, aranjate in patru r~nduri, cu
cca 19 tufe de filamente fiecare $i se actioneaza dinspre coroana spre
radacina, cu presiune bl~nda.
Parodonliu Metoda este indicata I'a persoane cu parodontiul sanatos, fara
sanatos anomalii dento-maxilare, la care se realizeaza odata cu actiunea de
curatire $i un masaj gingival.
La pacientii parodontopati, cu forme profunde de imbolnavire,
metoda nu este indicata, deoarece large$te deschiderea pungilor
Detritusuri parodontale $i favorizeaza patrunderea detrilusurilor $i resturilor
organice.
Metoda FONES
Aceasta metoda se realizeaza la inceput pe fetele vestibulare, cu
Mi~cari ample dintii in ocluzie. Peria executa mi$cari viguroase, ample, circulare, cu
un diametru cat mai mare posibil.
Dupa deschiderea gurii se procedeaza la fel pe fetele palatina/e $i
Copii linguale. Metoda este indicata la copii ca un mijloc de insu$ire a
tehnicii de periaj, care ulterior va fi corectata printr-una din metodele
consacrate.
*
* *
Periaj pe Noi indicam periajul separat al arcadelor dentare maxilara ~i
arcade mandibulara, prin ample mi$cari Tn plan vertical, dinspre fundul de sac
vestibular spre marginea incizala sau suprafa/a oc!uzaIC}, dupa care
Ciclu de periaj peria se desprinde de pe dinte $i I$i reia ciclul de 10-15 ori pentru
fiecare zona periata.
in zonele palatinale $i linguale laterale, peria dentara este /inuta
Plan orizontal In plan orizontal fji se deplaseaza prin mi$cari ample,. semicirculare Tn
plan vertical, unidirec/ional dinspre gingie spre dinte.
in zonele palatinala $i linguala frontala, peria dentara este /inuta
Mi~cari vertical $i executa mi$cari rectilinii dinspre gingie spre dinte,. in axul
rectilinii dintelui.
La persoanele la care este pusa in eviden/a 0 concentrare mare
a placii microbiene Tn zona de colet adiacenta san/ului gingival,
Deplasare in recomandam, In plus, 0 deplasare scurta meziodistala si vibratorie la
plus acest nivel, cu 0 perie moale situata la un unghi de 4-5° fa/a de axul
Eroare longitudinal al dintelui.
frecventa Periajul suprafelelor ocluzale trebuie sa evite eroarea frecventa $i
Periajul comuna a fredirii prin deplasari lungi pe Tntreaga zona. ocluzala.
ocluzal Periajul ocluzal corect se face Tn mod segmentar astfe!: peria, cu
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 299

captJtul fiJamentelor in $an/urile $i gropilele de pe fa/a oc!uzalfi, se


aplictJ In direc/ia axului longitudinal al dintelui $i se activeaza prin
scurte deplasari meziodistale sau U$oare mi$cari circulare de 10-15
ori. Periajul se continutJ prin deplasarea progresiva a periulei In zona Deplasare
imediat InvecinattJ, dar menfinuttJ $i pe jumatate din zona anterioara. pragresiva
(Dumitriu HT, Dumitriu Anca Silvia)
Metoda este indicata In urmatoarele situa/ii: Indicatii
- igienizarea de rutina a persoanelor cu parodon/iul normal,'
- retrac/ia gingivala progresiv<1 prin fenomenul de involu/ie
precoce;
- parodontite distrofice (parodontopatii marginale cronice mixte),'
- masajul gingival, ctmd se folosesc perii mai aspre.
Metoda se poate aplica $i In Imbolnavirile inflamatorii cronice ale
parodon/iului marginal.
Pentru fnsu$irea corecttJ a acestei metode este necesara 0 insu~ire
instruire corespunztJtoare a pacien/iJor prin: carecta
- descrierea modului de aplicare $i deplasare a perie;:
- demonstraJie pe model;
- realizarea de catre pacient a periajului In oglinda, dupa evi­
den/ierea placii microbiene $i corectarea progresiva a gre$elilor In
efectuarea metodei.

*
De ce este necesara deplasarea verticala a periei de dinti ? Deplasare
Sa ne imaginam incercarea de curatire a unui gratar format din verticala
traverse paralele. Deplasarea perpendiculara pe axul traverselor duce
la accentuarea patrunderii intre acestea a resturilOf.
Deplasarea verticala, paralel'a cu elementele grilei (gratarului),
impinge in afara resturile. locul ramanand curat (fig. 94 A $i B)

Fig. 96
Periajul

transversal

menline

resturile (A), cel

vertical Ie

indeparteaza (8)

300 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Periajul cu perii de dinJi aCJionate electric


Periile aclionate electric sunt variate ca tip de aCliune $i
deplasare. Se cunosc, In principal, patw tipuri de deplasari ale partii
active a periei:
Deplasari - deplasari oscilatorii Tn arc de cca 60°, de la gingia fixa spre
oscilatorii ocluzal sau incizal $i Tnapoi;
Deplasare - deplasari orizontale printr-o mi$care rectilinie alternativa
rectilinie ­ (dus-Tntors). Acliunea este similara cu miscarile vibratorii folosite Tn
alternativa cadrul metodelor BASS, STILLMAN, CHARTERS;
Deplasari - deplasari combinate de tip oscilatoriu $i prin miScare rectilinie
combinate alternativa;
Mi~care de - mi$care de rotalie completa a partii active.
rotalie Prin deplasarea orizontala rectilinie alternativa (dus-Tntors) se
oblin rezultate mai bune in periajul $anlului gingival decat prin folosirea
manuala a periilor obisnuite.
Periile electrice inventate In 1939 au partea activa formata din
filamente de plastic. Dupa 1960 au aparut $i perii electrice cu partea
activa formata dintr-o palnie de cauciuc moale, care executa 0 mi$care
de rotatie considerata ca deosebit de eficienta Tn igienizarea
gingivo-dentara.
Exista Tnca 0 serie de controverse privind superioritatea periajului
electric fala de cel manual, dar cele mai multe studii longitudinale nu
confirma aceasta. in urma acestor studii se pot desprinde cateva
concluzii:
1. Periajul electric $i cel manual, printr-o folosire corecta, reali­
indepartare zeaza, Tn egala masura, 0 Tndepartare eficienta a placii microbiene si
eficienta a detritusurilor organice din zonele accesibile.
2. intre periajul electric Si cel manual, realizate corespunzator, nu
sunt deosebiri esentiale privind gradul de curalire gingivo-dentara,
stimularea keratinizarii gingivale Si traumatismul gingival. Periile
electrice se opresc atunci cand sunt aplicate cu 0 presiune excesiva
pe gingie sau pe dinte.
Avantaje
3. Periajul electric prezinta avanlaje fala de cel manual obisnuit,
Indicalii
fiind indical Tn urmatoarele situalii:
- copii mici;
- persoane purtatoare de aparate ortodontice;
- persoane handicapate fizic;
- persoane cu abilitate manuala redusa;
- persoane leneSe;
- bolnavi necooperanli, oligofreni, cu fenomene nevritice, artrite Si
Persoana artroze poliarticulare deformante, boala Parkinson (situalii care impun
Ingrijitoare deseori efectuarea periajului de 0 alta persoana Tngrijitoare).
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 301

MIJLOACE SECUNDARE,
AJUTATOARE,DEiNDEPARTARE
A PLAcll BACTERIENE,
A RESTURILOR ORGANICE $1 DE
STIMULARE GINGIVALA
Periajul gingivo-dentar reallzat cu mijloace obisnuite sau cel elec­
tric Tndeparteaza materialul organic depus Tn zonele·accesibile: felele Zone
vestibulare Si orale, suprafelele ocluzale, dar nu Si din zonele interden­ accesibile
tare sau ale bi- saul trifurcaliei radiculare. De altfel, cere mai frecvente Furcalii
localizari ale pungil'or parodontale nu sunt vestibular Si oral, ci In zo­
nele aproximale Si interradiculare, unde se aclioneaza cu alte
proceduri cum sunt:
Folosirea firului de matase in spa/iile interdentare
Exista 0 mare varietate de fire de matase: groase sau subliri, cu su­ Varletate
prafala cerata sau nu, Tn manunchiuri de filamente sau sub forma de
panglica Ingusta, continue sau cu 0 portiune spongioasa sau scamosa­
ta care serveste la igienizarea portiunii mucozale a corpurilor de punte.
Reguli de TntrebuinJare a firului de matase sau a panglicii de Reguli de
matase: intrebuintare
- portiunea de fir se menline Tntre degetul mare Si aratiHor sau
mijlociu al tiecarei maini;
- distanla firului dintre degete trebuie sa fie scurta, de 2-3 cm;
- introducerea interdentara, In cazul unui contact strans, se face Introducere
ferm, cu firullntins, dar cu 0 presiune controlata pentru a nu leza papila interdentara
interdentara;
- firul de matase linut Tn tensiune Si usor curbat pe suprafala Tensiune
meziala a dintelui situat distal este deplasat de ~ ori In sus Si In jos
In plan vertical. Procedura se repeta pe suprafala distala a dintelui
mezial, evitand traumatismul papilei interdentare;
- se prelucreaza Si suprafala distala a ultimului molar; L1ltimul molar
- firul de matase scamosat se deplaseaza pana cand Tntre degete
apare 0 portiune neteda;
- atunci cand pacientul nu are dexteritate In folosirea digitala a
firului de matase, se folosesc dispozitive de plastic Tn forma de furca Dispozitive de
ce prezinta 0 curbura a bralelor Si butoni externi pe care se fixeaza prin fixare
rasucire firul de matase.
Firul de matase nu Indeparteaza placa bacteriana din zonele
concave situate sub punctul de contact.
Scobitori din lemn sau plastic
Gele mai bune sunt din lemn moale de balsa Si au 0 forma Forma
triunghiulara, corespunzatoare spaliului interdentar. triunghiulara
302 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGI

Indicatii Sunt indicate pentru indepartarea placii bacteriene $i a resturilor


organice din spatiile interdentare libere, prin retractia papilei gingivale.
Contraindicatii In spatiile ocupate de papila sunt contraindicate.
Scobitorile din plastic sunt asemanatoare celor din lemn $i au
acela$i mod de utilizare.
Perii cu ac/iune de cura/ire interdentara
Diferite tipuri Acestea sunt de diferite tipuri:
- perii cu 0 singura tufa de filamente de plastic;
Forma - perii de forma cilindrica sau conica (forma de brad);
cilindrica - perii cu WI metalica, asemanatoare periilor de sp~.Iat sticie. in
Tija metalica miniatura (fig. 97).

Fig. 97 Fig. 98
Periajul spaUului interdentar Stimulator gingival
cu perie interdentara

Se introduc interdentar cu mi$cari axiale dinspre vestibular spre


oral $i invers.
Suprafete Sunl indicate in cazul suprafelelor dentare proximaJe, de forma
proximaJe concava sau neregulate, libere de papila interdentara, unde firul de
matase nu actioneaza eficien\.
Banda de tifon Manunchiul cu fire de matase $i banda de tifon sunt alte mljloace
de curalire interdentara in jurul radacinilor sau interradicular.
Stimulatorul gingival
Con de Consta dinlr-un con de cauciuc aplicat ra un maner propriu sau la
cauciuc capatul opus unei perii de dinli (fig. 98). Se introduce conul de cauciuc
in spatiul interdentar ramas liber prin retraclia papilei gingivale sau in
urma unei intervenlii chirurgicale. Se activeaza prin mi$cari bJande de
introducere Si indepartare dinspre vestibular $i dinspre oral,
concomitent cu 0 miscare de rotalie, cat permite spatiul, interdentar.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTOPATIILOR MARGINALE 303

Stimulatorul gingival se toloseste 0 data pe zi. Actiunea sa este de o data pe zi


Tndepartare a placii microbiene Si a detritusurilor moi Si de masaj Masaj gingival
gingival.
DU$urile $i irigatia bucala
Se realizeaza cu aparate care proiecteaza un jet pulsatil de apa Jet pulsatil
asupra dintilor Si gingiei.
Jetul de apa este emis de 0 canula sau de un dispozitiv de dU$ Canula
bucal miniatural Si este Tndreptat interdentar Si Tn jurrul dintilor. Actiunea
sa este de indepartare a resturilor moi Si chiar anumite portiuni din Resturi moi
placa bacteriana. dar nu in totalitate. Prin iriga!ia gingiei, se realizeaza
$i un masaj de tonitiere a acesteia. Este un procedeu de curalire Masaj.
adjuvant periajului dMtar, pe care nu TI peate Tnlocui. Tonitiere
Alegerea mijloacelor secundare de indepartare a placii
bacteriene
Se face in tunctie de eele trei grade de ocupare ale ambrazurii Ambrazura
gingivale de catre papila interdentara. gingivala
Gradul I: ambrazura gingivala este ocupata Tn Tntregime de papila
interdentara. In acest caz, singurul mijloc efectiv de igienizare este firul Firul de
de matase. Orice alta metoda (scobitoare, perii, stimulator gingival) matase
lezeaza papila Si contribuie la retraclia sa.
Gradul II: Tn ambrazura gingivala exista 0 retraclie redusa sau
moderata a papilei.
In acest caz sunt utile periile cu aetiune interdentara Si scobitorile Perij, scobitori
din lemn.
Firul de matase este mai putin etieient in cazul unor portiuni
radiculare concave expuse.
Gradul III: ambrazura gingivala este libera, prin retraclia total a a
papilei interdentare.
In acest eaz sunt utile periile cu acliune interdentara mai Perii
voluminoase, ca peria cu un singur smoc de filamente. interdentare
Clatirea gurii
Clatirea gurii dupa periaj este un act indispensabil unei bune Act
igienizari datorita taptului cit indispensabil
- Tndeparteaza din cavitatea bucala resturile de placa microbiana de igienizare
Si detritusurile moi desprinse de pe gingie Si dinti prin periaj; Detritusuri
- indeparteaza eelulele epiteliale descuamate. De asemenea, Celule
contribuie la eliminarea particulelor abrazive Tn cazul tolosirii unor epiteliale
pulberi dentifrice $i realizeaza un masaj gingival, Tn special al papilelor descuamate
interdentare.
o greseala trecventa este c1atirea superficiala care nu realizeaza
eteetele de mai sus.
Pentru 0 buna c1atire a gurii cu apa curenta sau solulii antiseptice Apa curenta
(c1orhexidina, sanguinarina, hipermanganat de potasiu. c1oramina), SoluJii
pacientul trebuie sa nu miste capul, ci sa contracte musculatura antiseptice
304 HORIA TRAIAN DUMITRIU~ PARODONTOLOGIE

obrajilor, buzelor $i a limbii, astfel incat lichidul de c1atire sa traverseze


energic (chiar zgomotos) spatiile interdentare.
Dentifricele
Pasta sau Dentifricele (de la latinescul dens = dinte; fricare = frecare) sunt
pudra substanJe sub forma de pasta sau pudra, aplicate pe dinJi cu ajutorul
periei, in scopul curaJirii suprafeJelor gingivo-dentare $i lustruirii
suprafeJelor dentare accesibile.
Efectul de cura/ire al dentifricelor sub forma de pasta sau pudra
este dat de:
Carbonat de - substante U$or abrazive, cum sunt: carbonatul de calciu $i
calciu magneziu, bicarbonatul de sodiu, c10rura de sodiu, oxizii de siliciu $i
aluminiu, silicatul de zirconiu. SubstanJele abrazive reprezinta 30-50%
din conJinutul pastelor $i 95% in cazul pulberilor dentifrice;
DetergenJi - detergenti, ca: sulfat lauryl de sodiu, sarcozinat lauryl de sodiu;
- acJiunea mecanica a periei de dinJi;
PasteIe de dinJi conJin substanJe ca:
Azotat de - azotat de potasiu cu actiune antihiperestezica eficienta (conform
potasiu FDA - Food and Drug Administration din SUA);
Fluoruri - formaldehida $i fluoruri, de asemenea cu acJiune impotriva
hiperesteziei dentinare, acJiune remineralizanta $i de protecJie fata de
caria dentara;
Sulfat de Na - saruri anorganice ca: monofluor fosfat de sodiu, sulfat de sodiu
~i K $i de potasiu, cu acJiune de stimulare a secreJiei salivare,
imbunatatirea autocuraJirii, reducerea sangerarii.
Lustruire, Unele paste de dinti au actiune de curatire, lustruire $i albire a
albire suprafetelor dentare colorate de pete de nicolina, cafea, ceai,
impregnate in depozitele grele de placa bacteriana sau peliculele
incipiente de tartru. Aceste paste sunt aplicate 0 data sau de doua ori
pe saptam ana.
ConstituenJi ai Pastele de dinti mai contin:
pastei de dinJi - substante care dau consistenta (carboximetilceluloza);
- substante vehicul (glicerina, apa);
- edulcoranti (sorbitol);
- substante aromatizante;
- eventual coloranti ca atare sau pentru evidentierea placii micro­
biene.
Dentifrice In compozitia dentifricelor, in special in pastele de dinti, s-au mai
introdus substante cu actiune antimicrobiana, de inhibare a formarii
placii bacteriene $i tartrului, de combatere a hiperestez,iei dentinare:
clorhexidina, sanguinarina, amilaza, fosfat dibazic de amoniu,
Fosfat dibazic antibiotice, vitamine, clorofila, dar cu un efect terapeutic redus sau
de amoniu absent.
Mai eficienta s-a dovedit lnglobarea in pastele de dinti a sarurilor
Hi perestezie de fluor cu actiune carioprotectoare $i de tratament al hiperesteziei
TAATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 305

dentinare. Unele paste de dinti sunt indicate In mod expres In


tratamentul hiperesteziei, datorita continutului ridicat In saruri de fluor.
Din cauza substantelor abrazive se pot produce leziuni ale
smaltului dar, mai ales, ale cementul'ui descoperit, care se abrazeaza
de 35 de ori mai repede deetH smaltul, $; a dentinei descoperite, care
se abrazeaza de 25 de ori mai repede dedit smaltul (STOOKEY,
MUHLER). Aceasta duce la eroziuni de colet $i la hiperestezie
dentinara.
De asemenea, un important dezavantaj al folosirii dentifricelor
bogate In pulberi abrazive este stagnarea lor in $an/ul gingival $i alte Stagnare in
zone interdentare mai pu/in accesibile, ceea ce favorizeaza iritatiile ~anlul gingival
mecanice $i infectiile gingivale.
Apele de gun\
Nu actioneaza prin frecare, ci au actiune U$or antiseptica,
aromatizanta, astringenta uneori $i antiinflamatorie de scurta durata.
Sunt un adjuvant al periajului dentar. Adjuvant

Tratament asociat: igienizare, chiuretaj radicular $i aplica/ii


locale de minociclina.
Numeroase studii au fost facute asupra eficientei tratamentului de
igienizare $i medicamentos. in acest sens, s-au studiat efectele
asocierii detartrajului, chiuretajului radicular (root planning) $; aplicarii
locale de minociclina. Ca markeri ai distructiei parodontale au fost Markeri
investigate: citokina interleukin 'I ~ $i pyridinolina telopeptid a tipului 1 Pyridinolina
de colagen, un produs specific de degradare osoasa. Ambii markeri au Seaderi in
prezentat scaderi semniticative In lichidul $antului gingival dupa liehidul
1- 6 luni de tratament $i reduceri Insemnate ale sangerarii gingivale ~antului

provocate prin explorare cu sonda, reducerea adancimii pungilor $i gingival


stabilizarea ni,velylui jonctiunii gingivo-dentare (AI-SHAMMARI, 2000).

DEBRIDAREA GINGIVALA,
DETARTRAJUL $1 iNDEPARTAREA
CEMENTULUI NECROTIC
PRIN CHIURETAJ RADICULAR
Detartrajul $; chiuretajul radicular reprezinta practici traditionale de Praetiei
igienizare, definite de asemenea prin termeni traditionali, care se traditionale
refera la Tndepartarea mecanica a tartrului $i a cementului necrotic,
infiltrate cu bacterii. Pe masura dezvoltarii cuno$tiintelor privind
etiologia $i patogenia, Tn special microbiana, a bolii parodontale, s-au
instituit tehnici noi, de finete, prin care, alaturi de aceste proceduri de Tehnici noi
306 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

baza ale igienizarii, se urmare~te Tndepartarea continutului moale, a


detritusului organic sedimentat ~i intectat, din locurile mai greu
accesibile, ca ~antul gingival ~i unele pungi gingivo-parodontale:
Debridare debridarea gingivala.

DEBRIDAREA GINGIVALA
Reprezinta actiunea de Tndepartare din ~antul gingival sau din
Produ$i de pungile parodontale a placii bacteriene $i a produ~ilor de metabolism
metabolism ale acesteia, a detritusului organic moale, dar ~i a urmelor de tartru
inclavate Tn cementul radicular. in particular, debridareagingivala
Tmbina proceduri de detartraj supra- ~i subgingival, de chiuretaj
radicular $i al epiteliului sulcular, de TndepMare a depozitelor moi
organice prin proceduri instrumentale ~i de irigatie subgingivala.
Caracter Debridarea gingivala are caracter chirurglcal cand Tndeparteaza
chirurgical microulceraliile epiteliului sulcular ~i de la joncliunea gingivo-dentara
precum $1 zonels de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie.
Chiuretajul radicular este 0 manopera mecanica tolosita pentru
Resturi de indepartarea resturilor de tartru depuse pe suprafata cementului sau
tartru inclavate Tn acesta, dar ~i pentru indepartarea cementului necrotic ~i
infiltrat microbian de pe toate suprafelele radiculare.

DETARTRAJUL
Reprezinta una din cele mai importante proceduri ale tratamen­
tului bolii parodontale, care, in general, se practica in conditii obi$nuite,
tara pregatiri speciale. Fiind 0 manopera sangeranda, detartrajul, in
Tratament cu special eel sUbgingival, trebuie precedat de un tratament cu antibiotice
antiblotice la bolnavii cu pusee recente de reumatism articular acut, cu maladii
cardiace congenitale sau alte boli generale in care se pot produce
insamantari microbiene in urma bacteriemiei produse de detartraj.
Detartrajul este procedura de indepartare a tartrului $i pli3cii
microbiene asociate de pe suprafetele dentare supra- ~i subgingivale.
Detartrajul supragingival se realizeaza eel mail bine cu seceri,
Chiurete chiurete de detartraj, ultrasunete.
Detartrajul subgingivalse face cu chiurete universale sau speciale
de detartraj. De asemenea, pile sau razu~e subgingivale, sapaligi $i cu
ultrasunete, dar Tn acest ultim caz numai pana la ~ mm profunzime
de la marginea gingivala libera.
Detartrajul subgingival ~i chiuretajul radicular se realizeaza eel
mai bine cu chiurete de detartraj de tip universal sau special, specifice
suprafelelor radiculare.
Alegerea in­ Alegerea instrumentarului de detartrajeste decisiva pentru reu~ita
strumentarului acestuia cu minimum de efort, timp $i depJasare a partilor active, care
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 307

trebuie sa fie eficiente in zonele subgingivale, interdentare ~i


interradiculare accesibile ~i sa fie compatibile curburilor coronare ~i
radiculare.
Pozifia pacientu/ui ~i a medicu/ui depind de tipul fotoliului dentar, Pozitii de
de obi$nuinta medicului de a lucra in picioare sau pe un scaun fix ori lucru
mobil $i trebuie sa asigure 0 buna vizibilitate, accesul sigur ~i
aclionarea eficienta in zona instrumentata.
La foto/iile clasice ajustate manual, marginea superioara a
spatarului este la nivelul spinei omoplatLJlui, tetiera in regiunea
occipitala, fotoliul ridicat astlel incat cavitatea bucala a pacientului se
afla in acela$i plan orizontal cu articulalia cotului atunci cand medicul
flecteaza antebratul in unghi de 90° pe brat.
Pentru instrumentarea dintilor maxilari Si a ultimilor molari Instrumentare
mandibulari, capul pacientului este pozitionat in extensie, iar pentru
dinlii mandibulari - mai aproape de verticala.
Medicul se deplaseaza in dreapta $i in tata sau in dreapta $1 in
spate cand toloseste mai mult vizibilitatea indirecta, prin oglinda.
La foto/iile dentare moderne, action ate hidraulic sau Fotoliile
electromecanic, pacientul este culcat pe spate, cu Mrbia U$or ridicata dentare
cand se instrumenteaz8 arcada maxilara. Pentru arcada mandibulara, moderne
spatarul este inclinat la 3Q-40% tata de orizontala, lar pacientul
coboara barbia pana cand mandibula este paralela cu podeaua,
pozilis care usureaza instrumentarea zonei linguale a dinti/or frontali
mandibulari. Scaunul este ridicat astfel incat cavitatea bucala se afla
in acelasi plan cu articulatia cotu ui medicului.
Medicul, asezat pe scaun, se plaseaza intr-o pozitie asemana­ A~ezare pe
toare cu a indicatorului orar al unui ceas reprezentat virtual de tala scaun
pacientului: pozilia intre 8 Si 13 pentru dreptaci $i intre ora 11 $i 16
pentru stangaci.
Aceasta ultima pozitie poate ti folosita Si de dreptaci pentru
instrumentarea cu vizibilitate directa a zonei linguale corespunzatoare
caninului $i premolarilor de pe hemiarcada dreapta mandibulara.
Folosirea aspiratorului de saliva este uti/a in cursul efectuarii Asplratorul de
detartrajului manual $i abligatorie la detartrajul cu ultrasunete. saliva
Contro/u/ instrumentelor de detartraj se reter la asigurarea
stabilitatii lor in timpul utilizarii cu maximum de eficienta.
Acestea se realizeaza prin tixarea instrumentului intre degete
(priza instrumentului) $i prin alegerea unui bun punct de sprijin pe Priza
arcada dentara. instrumentului
Instrumentul de detartraj trebuie tinut astfel incat sa permita 0 Cond1tli
buna sensibilitate tactila, deplasarea pa'lii active cu u$urinta in toate eficiente de
directiile cerute de actul terapeutic, evitarea incordarii $i a obaselii lucru
musculare a degetelor, mainii $1 bralului, evitarea deraparii $i
traumatizarii partilor moi sau a dintilor vecini.
308 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Priza instrumentului
Pentru dintii frontali, instrumentul de detartraj se tine Tntre degetul
Efect de mare, aratator $i mijlociu, ca un stilou sau pix, realizand efectul de
tripod tripod. Degetul inelar ia punct de sprijin pe dintele care este detartrat
$i, Tn acest caz, tripodul degetelor este mai aproape de partea activa
a instrumentului (fig. 99).

~.

Fig. 99 Fig. 100

Priza instrumentului de detartraj la Priza instrumentului de detartraj la

dinJii frontali dinJii laterali

Dinte situat Atunci cand dintele este situat mai distal, punctul de sprijin este la
rnai distal distanta de unu-doi dinti spre mezial, iar tripodul se alunge$te: degetul
mare $i aratator mai departe de partea activa, iar degetul mijlociu u$or
flectat sau alungit pe maner pana aproape de partea activa, pe care 0
directioneaza $i careia Ti controleaza deplasarile (fig. 100).
in aceasta pozite, instrumentul de detartraj se situeaza cu partea
Axul vertical pasiva $i manerul aproape de axul vertical a'i dintelui.
al dintelui Instrumentul de detartraj poate fi tinut $i Tn podul palmei, cand
manerul este Tnconjurat de patru degete, iar degetul mare este situat
Tn lungul manerului, spre partea activa.
Mentinerea instrumentului de detartraj Tn aceasta pozitie ofera un
Plus de forta plus de forta Tn dislocarea tartrului supragingival din zonele accesibile,
SensibHitate dar scade sensibili'tatea tactila $i nu permite un detartraj subgingival $i
tactil4 rnai un chiuretaj radicular eficient.
redusa Priza "Tn pod'ul palmei" este tntotdeauna folosita pentru
manipularea jetului de aer, apa ;;i spray al unitului dentar.
Punct de Punctul de sprijin poate fi luat $i Tn afara cavitatii bucale, de
sprijin exemplu, Tn cazul instrumentarii dintilor posterior,i de pe hemiarcada
stanga, prin aplicarea degetului inelar $i mic al mainii drepte sub
comisura stanga a buzei; degetul mare $i aratator sunt unite pe 0 fata
a manerului mai departe de partea activa, iar degetul mijl'ociu aplicat
intim de-a lungul manerului, pe fata opusa.
Cornisura Comisura stanga a buzei este retrasa $i distantata de zona
stanga a buzei instrumentata cu ajutorul oglinzii dentare, tinuta cu mana stanga.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 309

Instrumentarul pentru detartraj:


- instrumente de examinare: sonde de parodontometrie ~i sonde Examinare
exploratorii;
- instrumente de detartraj ~i chiuretaj radicular: seceri, sapaligi, Detartraj
pile sau razu~e, chiurete;
- instrumente de netezire fina ~i lustruire a suprafetelor dentare Netezire tina
dupa detartraj: palnii de cauciuc rozetate sau nu, perii rotative, benz;
abrazive ~i delustruit.
Orice instrument de detartraj este format din trei parti (fig. 101):
- partea activa, folosita pentru lndepartarea depozitelor de tartru Parte activa
~i, In general, face corp comun cu lntregul instrument; uneori, partea
activa este deta~abila prin de~urubare. Unele instrumente au ambele
capete prevazute cu parte activa (fig. 101 a);

a b

,
c 6 Q

~
~

- - '­
-
Fig. 101 Fig. 102
Partile componente ale unui instrument Seceri de
de detartraj detartraj

- partea pasiva ~i de legatura cu manerul variaza ca forma, Parte pasiva


angulatie ~i lungime in tunctie de asigurarea unui acces eficient la
nivelul depozitelor de tartru (fig. 101 b);
- manerul este astfell ales, ca forma ~i dimensiuni, lncat sa Maner
asigure 0 buna priza ~i sa previna oboseala musculara (fig. 101 c).
Suprafata striata u~ureaza priza instrumentului. Manerul golln interior
reduce greutatea ~i cre~te perceptia tactila a instrumentului.
Sondele de parodontometrie au fost descrise la examenul clinic Sonde
obiectiv al bolnavului parodontopat.
Secerile pentru detartraj:
Sunt instrumente folosite In special pentru detartrajul
supragingival, dar pot patrunde In ~antul gingival ~i pungile mici.
Exista doua tipuri principale de seceri: Seceri
- anterioare, cu partea activa cu 0 singura curbura, In acela~i plan Seceri
cu manerul, ~i partea pasiva sau de legatura. Sunt folosite pentru anterioare
detartrajul dintilor frontali (fig. 102 A); Tn sectiune pot avea forma
triunghiulara, de patrat sau de dreptunghi;
310 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Seceri - posterioare, in contraunghi, cu partea activa de forma


posterioare triunghiulara in secliune, cu doua curburi in planuri diferite, ceea ce Ie
permite accesul interdentar la premolari ~i molari (fig. 102 B).
Indica/ii :;i mod de utili~are:
Mi~cari Ambele tipuri de seceri se folosesc prin mi~cari de impingere $i de
tracliune a blocurilor de tartru supragingival.
Indepartarea tartrului situat in $anlul gingival, in apropierea
marginii gingivale libere este posibila cu secerile numai daca gingia
permite insinuarea lor, fara sa fie dilacerata, seclionata.
Daltile de detartraj
OalJi de Sunt instrumente cu partea activa in continuarea axului manerului
detartraj $i a partii pasive, U$or curbata $i terminata cu a margine asculita
bizotata la 45°, Marginea formeaza cu laturile partii active doua
unghiuri bine exprimate (fig. 103).
Indica/if :;i mod de utilizare:
Oallile de detartraj sunt indicate pentru indepartarea tartrului
Zone supragingival din zonele interdentare, prox,imale, accesibile (cu
interdentare ambrazura gingivala deschisa) ale dinlilor frontali.

t~ -

~,;.",;".<:
"-5-
--­ .,..,.......-'--- b

Fig. 103 Fig. 104


DAltita de detartraj SApAliga de detartraj

Partea activa, terminala, este plasata dinspre vestibular spre oral,


in pozitie orizontala $i printr-o mi$care de deplasare disloca tartrul de
pe suprafelele aproximale ale dintilor frontali.
Sapaliga Sapaliga de detartraj
Este un instrument cu partea activa in unghi de 99°-100° 'fata de
partea pasiva, de legatura cu manerul (fig. 104).
Partea activa prezinta a margine ascutita reclilinie, formata de
intalnirea suprafetei faciale (fig. 104 ao) cu suprafala subiacenta, oblica
la un unghi de 45° (fig. 104 b).
La unirea suprafetelor faciale cu fetele laterale $i fala subiacenta
Muchii active se formeaza muchii active, bine exprimate. Aceste muchii pot fi
Evitarea rotunjite U$or cu a piatra montata, abraziva, pentru a evita dilacerarea
dilacerarilor partilor moi $i crearea de $anluri, pe suprafala radiculara. cand
instrumentul este introdus sub marginea gingivala libera.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 311

Domeniul de aplicare:
- la nivelul dinlilor anteriori. frontali, cand partea pasiva a Dinti trontali
instrumentului este rectilinie ~i mai scurta;
- la nirvelul dinlilor laterali, cand partea pasiva este angulata fala Dinti laterali
de maner ~i mai lunga.
Indicajii $i mod de utilizare: Indicatii
Sapaliga este indicata pentru Indepartarea tartrului supragingival
~i a celui subgingival situat adiacent ~i sub marginea gingivala libera
numai daca gingia este suficient de laxa pentru a permite insinuarea
instrumentului la acest nivel.
De asemenea, este indicata pe felele vestibulare ~i orale ale
dinlilor ~i pe felele proximale care marginesc spalii edentate.
Instrumentul se aplica pe suprafala dentara sau radiculara, Mod de
evitand traumatismul gingival. Adaptarea marginii active rectilinii pe 0 utilizare
suprafala curba este dificila.
Pozilia instrumentului este verticala In axul dintelui sau cat mai
aproape de verticala. Dislocarea tartrului se face prin mi~cari de Dislocarea
smulgere, de tracliune spre marginea incizala sau suprafala ocluzala. tartrului
Pilele sau razu$ele
Au partea activa formata din mai multe muchii asculite paralele.
Indinate fala de baza la un unghi de 90°-105° (ca 0 serie de 4-5 sa­
paligi) (fig. 105 A $1 B).
Baza instrumentului este rotunda sau ovala. Partea pasiva. de
legatura variaza ca lungime ~i Inclinalie In funclie de zona unde este
utilizat instrumentul: la dinlii frontali sau la cei laterali (fig. 105).
Indicalii $i mod de utilizare:
Pilele sau razu~ele sunt indicate pentru: Pile sau
- indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea razu~e
gingivala libera. numai cand aceasta este suficient de laxa pentru a
permite insinuarea instrumentului fara sa produca dilacerari;

Fig. 105 B
Razu~a sau pila subgingivalti

- Indepartarea blocurilor mari de tartru subgingival prin Fragmentarea


fracturarea sau fragmentarea acestora, pentru a u~ura dislocarea blocurilor de
total a ulterioara cu chiurete de detartraj; tartru
- netezirea zonei de joncliune sm31l-cement;
312 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

- uneori, pentru Tndepartarea unor portiuni marginale In exces al'e


unor obturalii de colet sau aproximale.
Instrumentul este plasat cu partea activa In contact cu suprafala
Parte pasiva dintelui, vestibular, oral sau proximal, cu partea pasiva cat mai
aproape de axul vertical al dintelui.
Deplasarile se fac prin apasare $j. tracliune Tn axullung al dintelui.
Pile foarte fine Exista pile foarte fine, utile in detartrajul subgingival $i chiuretajul
cementului necrotic al pungilor parodontale.
Secerile, daltHe si sapaligile sunt indicate, In special, pentru
dislocarea depozitelor mari de tartru supra sau subgingival, in timp ce
Depozite pilele foane fine $i chiuretele sunt folosite pentru Indepartarea
reziduale de depozitelor mici, reziduale de tartru $1 pentru netezirea suprafelei
tartru radiculare.
Din cauza riscului de traumatism dentar $i gingival, a dificultalii de
Utilizare ascutire, a superioritatii chiuretelor $i detartrajului cu ultrasunete,
limitata utilizarea pilei or, dallilor $i sapaligilor pentru detartraj este limitate.
Chiuretele parodontale
Sunt instrumentele cele mai eficiente Tn detartrajul subgingival,
chiuretajul radikinii $i al lesutului de granulalie din pungile
parodontale.
Acces Dimensiunile reduse In grosime $i lalime, forma adecvata a
chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile parodontale,
spaliile interdentare $i interradiculare cu 0 u$urinta $i 0 siguranla in
ceea ce prive$te lipsa de traumatism gingivo-dentar superioare
oricaror instrumente.
Forma Forma chiuretelor permite adaptarea la curbura suprafelelor
radiculare, pe care celelialte instrumente de mana nu 0 pot realiza.
Senzalia tactile produsa de prezenla tartrului $i a cariilor subgingivale,
de neregularitalile suprafelelor radiculare este apropiata de a sondelor
exploratorii.
Parte activa Datorita finetei, partii active, a elasticitalii acesteia In joncliune cu
restul instrumentului, prin deplasarea sa In interiorul pungilor
parodontale se percep cu u$urinta curburile, obstacolele dure,
rugozitalile, netezjmea suprafetelor explorate Tnainte $; dupa
tratamentul mecanic.
Cercetarile de microscopie electronica arata ca prin folosirea
Cea mai chiuretelor se realizeaza cea mai neteda suprafala radiculara, Tn raport
neteda cu alte instrumente.
suprafata Partea act/va
radiculara Chiuretele pot avea partea activa la un singur capat sau la ambele
capete. Tn acest ultim caz, partea activa este imaginea Tn oglinda a
celuilalt capat.
Curbura Partea activa a chiuretelor are doua margini ascutite care se
convexa unesc la varf dupa 0 curbura convexa in forma de lingura (fig. 106).
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 313

Muchiile ascutite rezulta din Intalnirea suprafetei faciale cu Suprafala


suprafetele laterale. faciala
In sectiune, chiuretele au a forma semicirculara, cu a baza
convexa (fig. 107 - a) suprafata faciala; b) suprafetele laterale; c)
muchie ascuti,ta). Curburi
Partes pasiv8, de legatura cu manerul. prezinta a serie de curburi
care favorizeaza aplicarea partii active corespunzator curburilor
radacinii.

a c
b 6

Fig. 106 Fig. 107


Chiureta parodontalA Secliune printr-o chiureta
parodontalc1

Pentru ca actiunea chiuretei sa fie eficienta, primul segment al


partii pasive, vecin partii active, trebuie sa fie tinut paralel cu axul Axul vertical
vertical al dintelui. al dintelui
Manerul are forme $i dimensiuni variate. Pentru a maj buna priza
$i confort de lucru, suprafata sa este striata, iar pentru u$urinta In
manipulare, manerul este gal.
Manerul poate fi acoperit la unul
sau I'a ambele capete (dupa numarul
capetelor active) CIJ un man$on din
material plastic, anatoform, colorat
diferit pentru codificarea instrumen­ Codificare
tului.
Exista doua tipuri principale de A B
chiurete: universale $j, speciale, Fig 108
specifice anumHor suprafete. Angulalia partii active selectiv
Chiuretele universale se carac­ eficientc1 ~Ia chiuretele Chiurete
terizeaza prin faptul ca suprafata universale (A) ~i speciale (B) universale
faciala este situata la un unghi de 90°
fata de axullongitudinal al partil pasive vecine (fig. 108 A).
314 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Chiuretele universale sunt indicate pentru detartrajul


supragingival sau din ~antul gingival la persoane sanatoase, fara
pungi parodontale, retraetii gingivale sau furcatii descoperite. Chiure­
tele universale sunt, de asemenea, folosite Tn pungile parodontale
adevarate ~i au 0 actiune concomitenta din partea ambelor muchii atat
asupra peretelui moale, gingival, cat ~i asupra peretelui dur dentar
(radicular) al pungii.
Cele mai frecvent folosite chiurete universale sun!:
- BARNHART 1/2 $i 5/6;
- COLUMBIA McCALL 13/14 2R-2L, 4R-4L; LANGER, GOLD­
MAN-FOX.
Chiurete Chiuretele speciale, specifice unor suprafete anumite, sunt
speciale reprezentate, in principal, de chiuretele GRACEY.
Spre deosebire de chiuretele universale, chiuretele GRACEY au
urmatoarele caracteristici:
Unghi de 70° - suprafata faciala se situeaza la un unghi de 70° fata de axul
longitudinal al primei parti pasive (fig. 108 B);
Margine - de$i poseda doua margini taioase, numai una este eficient
eficient activa activa. cea Tndreptata spre radacina $i care actioneza asupra tartrului
Muchie subgingival $i a cementului necrotic. Muchia opusa este inactiva $i nu
inactiva poate leza peretele gingival al pungii;
- sunt active in anumite zone $i suprafete radiculare, fiind
codificate special in acest scop;
- partea activa a chiuretei GRACEY, Tn special in treimea
Suprafete terminala sau frantala, se adapteaza cel mai bine pe suprafetele curbe
curbe ale radacinii;
- pentru angajarea subgingivala $i actiunea eficienta de detartraj
$i netezire a radacinii, prima portiune pasiva a chiuretei GRACEY
trebuie sa fie paralela cu axul dintelui; la chiuretele universale, miinerul
trebuie sa fie paralel cu suprafata dintelui.
Chiurete Chiuretele GRACEY standard sunt grupate Tntr-un set de $apte
standard instrumente (fig..109):
5 ..-. __ ~ . .

Fig. 109
Set de chiurete
GRACEY
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 315

- 1/2; 3/4 pentru incisivi $i canini;


- 5/6 pentru incisivi, canini $i premolari;
- 7/8 $i 9/10 pentru fetele vestibulare $i orale ale dintilor laterali
(9/10 in special pentru molari);
- 11/12 pentru suprafetele meziale ale dintilor laterali;
- 13/14 pentru suprafetele distale ale dintilor laterali.
Tn practica uzuala se folosesc numai patru chiurete GRACEY in practica
standard: uzuala
- 5/6, pentru dintii frontali superiori $i inferiori;
- 7/8, pentru fetele vestibulare $i orale ale molarilor $i pre­
molarilor;
- 11/12, pentru suprafetele meziale ale dintilor laterali;
- 13/14, pentru suprafetele distale ale dintilor ,Iaterali.
Pentru dintii laterali exista chiurete com'binate 11/14, care Chiurete
actioneaza cu un capat mezial: 11 $i cu celalalt distal: 14 $i 12/13 de combinate
asemenea pentru mezial: 12 $i distal: 13 in locul chiuretelor 11/12 $i
13/14.
Tn varianta 15/16 se actioneaza mai U$or mezio-vestibular $i
mezio-oral.
Chiuretele GRACEY "profilaetiee"
Sunt In numar de 4 (1/2, 314, 5/6, 7/8) $i au partea activa la fel ca
la chiuretele standard, dar difera de acestea prin faptul ca portiunea
Portiunea
pasiva este mai scurta, mai rigida $i sunt folosite in special pentru
pasiva mai
Indepartarea tartrului supragingival.
scurta
Chiuretele GRACEY .profilactice" au numarul de cod precedat
de "P",
Chiuretele GRACEY "peste einei" sau "dupa einei"
Sunt in numar de $apte (1/2, 314, 5/6, 7/8, 11/12, 13/14, 15/16), cu Portiunea
variantele 11/14 $i 12/13 $1 au prima portiune pasiva mai lunga cu pasiva mai
3 mm decat 0 chiureta standard, in scopul de a patrunde In pungile lunga
mai adanci de 5 mm, acolo unde chiuretele standard nu au acces.
Chiuretele GRACEY "mini cinei"
Suntin numar de $apte (1/2, 314, 5/6, 7/8, 11/12, 13/14, 15/16), cu
variantele 11/14 $i 12113, $i au 0 parte activa mai scurta cu 0 lungime
cat 1/2 din partea activa a chiuretelor standard, pentru un acces mai Parte activa
facil In zone de incongreuenta dento-alveolara cu Inghesuire $i la mai scurta
nivelul furcatiilor. Partea pasiva este, ca $i in cazul chiuretelor "dupa
cinci';, cu 3 mm mai lunga decat la chiuretele standard, ceea ce Ii
permite insinuarea In pungi1de 5 mm sau mai mario
Chiuretele extrarigide
Sunt tot patru perechi numerotate 5/6, 7/8, 9/10,11/12, au partile
activa $i pasiva mai rigide $1 sunt inscriptionate "extrarigide". Mai rig ide
Indieatii: indepMarea depozitelor de tartru foarte aderente, dar
au ca dezavantaj, cand sunt folosite fara un control riguros, Dezavantaj
Indepartarea excesiva prin chiuretaj a cementului radicular.
316 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOlOGI~

Indicatiil Indica/iile utilizarii chiuretelor GRACEY:


1) detartrajul ;;antului gingival;

2) detartrajul subgingival din pungile parodontale;

3) detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa indepartarea

tartrului subgingival cu a~te instrumente;


Chiuretaj 4) chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare
radicular prin indepartarea cementului necrotic;
5) chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al
pungilor parodontale.
Actiune Mod de Bc/iune (fig. 110): marginea (muchia) activa (fig. 110 b)
a suprafetei faciale cu unghi de 110 0 disloca tartrul (fig. 110 a), In timp
ce marginea opusa (fig. 110 c) nu actioneaza asupra tesutului moale
datorita angula/iei stranse (70°) a suprafe/ei faciale In raport cu
intoarcere la manerul. Prin intoarcerea instrumentului
180° cu 180°, operatiunea se produce in sens
invers prin chiuretarea tesutului de
9ranulatie ;;i protelarea suprafetei
radiculare ;;i reprezinta chiuretajul In
camp lnchis.
Tehnica Tehnlca de utilizare a chluretelor
GRACEY
Alegerea a. 1. Se alege chiureta potrivita pentru
chiuretei b C grupa de dinti tratata.
2. Se ia punct de sprijin pe dintele
care urmeaza a fi detartrat sau pe dintii
vecini.
Actiune 3. Capatul activ al chiuretei se
introduce cu blEmdete subgingival, cu
suprafata faciala paralela cu radacina
Fig. 110
(fig. 111 A). La baza pungii parodontale,
Modul de actiune al
chiuretelor GRACEY
dedesubtull depozitului de tartru, suprafata
faciala se rote;;te pana cand face cu
Unghiul de suprafata radacinii un unghi mai mic de 90~ (fig. 111 B) dar nu mai mic
atac de 45"' (fIg. 111 C). Acesta reprezinta "unghiul de atac".
Pentru dislocarea tartrului se fac mi;;cari active de tractiune spre
ocluzal ;;i incizal, dar ;;i de presiune laterala controlata, mentinand
Contact cu permanent contactul cu dintele, fara a traumatiza portiunea cea mai
dintele decliva a ;;antului gingival sau a pungii parodontale.
4. Mi;;carile verticale de tractiune se combina cu deplasari
orizontale ;;i obi ice.
Deplasari Deplasarile verticale sunt folosite la dintii frontali (fig. 112 A) ;;il
suprafetele aproximale ale dintilor laterali.
Deplasarile oblice se fac mai ales pe fetele vestibulo-orale ale
dintilor laterali (fig. 112 B). Mi;;carile orizontale se realizeaza cel mai
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 317

bine in zona de jonctiune smalt-cement (fig. 112 C); intreaga supra­ Caroiajul
tata radiculara accesibila este ,caroiata", bnizdata de cele trei tipuri de suprafetei
miscari verticale, oblice Si orizontale. radiculare
5. Pentru chiuretajul tesutului de granulatie, partea activa se
plaseaza lnvers (se intoarce cu 180') Si se deplaseaza prin tractiuni
succesive in directie coronara (fig. 111 D).

I •
II

...,.
, ,
I'

, .
' ..
o c
B A

Fig. 111 Fig. 112


Pozitiile de lucru Directiile de de,plasare
ale chiuretei GRACEY a chiuretei

Chiuretajul complet al pungilor parodontale de tesutul de Chiuretaj


granulatie Si osul ramolit, osteitic trebuie completat cu chiurete complet
chirurgicale c1asice.
Pozitii de
Pozilii de lucru pentru detartraj: lucru

- Detartraj mezial la 21 (fig. 113);


- Detartraj mezialla 32 (fig. 114);
- Detartraj meziailia 14 (fig. 115);
- Detartraj distal la 15 (fig. 116);
- lJetartraj mezial la 17 (fig. 117);
- Detartraj mezialla 15 (fig. 118);
- Detartraj mezial I'a 18 (fig. 119);
- Detartraj lingual la 16 (fig. 120);
- Utilizarea sapaligii de detartraj pentru 34 (fig. 121);
- Utilizarea daltitei de detartraj distal de 32 (fig. 122);
- Detartraj vestibular la 42 (fig. 123).
318 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Fig. 113 Fig. 114


Detartraj mezial la 21 Detartraj mezial la 32

Fig. 115 Fig. 116

DetartraJ mezlal la 14 Detartraj distal la 15

Fig. 117 Fig. 118

DetsrtraJ mezial la 16 Detartraj mezlalla 15

TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARDDO TOPATIlLOR MARGINALE 319

Fig. 119 Fig. 120


Detartraj mezial la 18 Detartraj lingual la 16

Fig. 121 Fig. 122


Utilizarea sApaligii de detartraj la 34 Utilizarea dAltilei de detartraj distal de 32

Fig. 123
Detartraj vestibular la 42
320 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

CHIURETAJUL RADICULAR

Resturi de Este procedura de indepartare a resturilor de tartru ,inclavate in


tartru cement, ramase dupa detartraj. $i a cementului infiltrat microbian,
Cement necrotic, pentru a obtine 0 suprafata neteda, neconlaminata.
infiltrat Delartrajul nu este suficient pentru indepartarea in totalitate a
tartrului subgingival care, sub forma de mici fragmente, ramane
incastrat in ni$ele $i neregulariUitile suprafetei cementului radicular.
Cementul insu$i este invadat de specii microbiene provenite din $antul
Chiuretajul gingival sau pungile parodontale. Detartrajul nu este deci complet
cementului daca nu se insote$te de chiuretajul cementului radicular.
Este mai bine ca pentru chiuretajul cementului radicular sa se
Set de foloseasca un set de chiurete speciale, bine ascutite, cu partea pasiva
chiurete mai flexibila $i care nu au fost ulilizate penlru detartraj.
Tehnica de chiurelaj radicular
Introducere in Chiureta se introduce cu blandete in pungile parodontale pana in
punga portiunea cea mai decliva.
parodontala

IIIIIII!
-
II rg.
Fig. 124
Fig. 125

Directiile de deplasare a instrumentului in


Periaj dentar

chiuretajul radicular

Plasare Partea activa se plaseaza la un unghi intre 45 0 $i 90'" fata de


radacina.
Presiune Se apllca 0 presiune laterala controlata.
controlata Se fac tractiuni spre incizal sau ocluzal, repetate, pana se obtine
o suprafata neteda.

Deplasari Se fac $i mi$cari obi ice $i orizonlale (fig. 124).

TRATAMENTUL GINGIVITELOR Sl PARODONTOPATIlLOR


, MARGINALE 321

Chiuretele nu trebuie Tmpinse cu forta Tnspre apical, deoarece


blocurile de tartru $i alte detritusuri patrund Tn lesutul parodontal $i pot
provoca inflamalii acute, abcese parodontale margin ale.
Pe masura ce suprafala radiculara devine neteda, presiunea Nelezire
exercitata asupra radacinii trebuie redusa. Dupa chiurete, se folosesc completa
pile sau razu$e fine pentru 0 netezire completa a radacinii.
Curalirea fina ~i lustruirea suprafelelor dentare dupa detartraj
se realizeaza prin mai multe modalitali:
Cupe de cauciuc simple sau septate Tn interior de lamele fine.
Cupele de cauciuc umplute cu paste de lustruit sunt antrenate In Cupe de
rotatie de piesa de mana la care se adapteaza. Cupele de cauciuc se cauciuc
aplica pe suprafelele vestibulare $i orale ale coroanelor dentare.
Folosirea intempestiva, necontrolata, cu viteza $i apasare excesiva a
cupelor de cauciuc. poate produce leziuni ale marginii gingivale $i
dislocari ale stratului de cement radicular, care, Tn regiunea cervicala,
este foarte sublire.
Periule montate, din plastic, Tn forma de palnie sau roata se Periute
adapteaza la piesa de mana Tn contraunghi (fig. 125) sau la piesa montate
dreapta.
Peria Tn forma de palnie, Tncarcata cu pasta. de lustruit, se aplica
Tn rotalie pe felele vestibulare $i orale $1 se deplaseaza aproximal atat Acces
cat Ie permite accesul interdentar. interdentar
Periile in forma de roata se aplica cu partea activa pe felele Perii roata
vestibulare ~i orale Tn plan verticaf, paralel cu axul lung al dintelui $i Tn
spaliul interdentar.
Sensul de rotire al periilor roata trebuie ales astfel incat ele sa nu Sens de rotire
fie antrenate ci'itre gingie, unde prin derapaj pot produce raniri
serioase ale acesteia $1 ale piirti10r mo; invecinate.
Folosirea excesiva a unei perii aspre rotative poate cauza
dislocari ale cementului radicular din zona cervicala a dintelui. Dislocari
Suprafe/ele aproximale se curala fin $i se lustruiesc cu:
- discuri fine; Discuri fine
- pene interdentare de lemn de balsa sau de portocal, menlinute
Tntr-un dispozitiv de prindere;
- 'benzi late de matase cerata.
in toate situaliile, se folosesc paste de lustruit care conlin particule Paste de
fine de carbonat de calciu, carbonat de magneziu, piatra ponce, saruri lustruit
de fluor, fluorura de staniu cu efect desensibilizant dentinar, oxid sau
silicat de zirconiu, aditivi, su'bstanle aromatizante (de menta, cap$uni)
$i coloranli, glicerina.
Instrumentul de profilaxie EVA System (imaginat $i realizat de Instrument de
dr. PER AXELSSON. Karlstadt, Suedia) consta dintr-o piesa de mana profilaxie
speciala, la care se aplica 0 pila (raZU$a) de forma triunghiulara mult
alungita. Aceasta este din aluminiu, cu 0 fala activa diamantata $i cu
cea/alta fata neteda.
322 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

in actiune, pila diamantata este antrenata Tntr-o mi$care rectilinie


alternativa de "du-te vino".
Sistemul este indicat, Tn special, pentru corectarea obturatiilor Tn
exces, din amalgam sau materiale fizionomice, situate pe fetele apro­
ximale ale dintilor.
Depozite de Instrumentul poate fi folosit $i pentru Indepartarea depozitelor
tartru dure de tartru, inaccesibile detartrajului cu instrumente de mana sau
cu ultrasunete. De asemenea, poate Ii folosit pentru netezirea
suprafetelor radiculare $i Indepartarea cementului necrotic, numai in
zonele expuse prin retractie gingivala.
Tratarea Dupa folosirea instrumentului, este obligatorie tratarea supra­
suprafetelor fetelor radiculare accesibile (prin retractie gingivala) cu paste de
radiculare lustruit $i desensibilizante.
Ascu/irea instrumentetor de detartraj
Ascutire Trebuie facuta, In principiu. de cate ori este nevoie, chiar Tnainte
$i dupa fiecare folosire.
Pentru ascutire se folosesc:
Pietre de - pietre Arkansas de forma dreptunghiulara, cilindro-conica, cu
ascutire grade diferite de duritate;
- piotro Jndi.:J;
Ulei - un ulei special pentru ascutit, care retine $i Tnlatura particulele
metalice rezultate;
Testarea - un cilindru din material plastic, pentru testarea ascutirii
ascutirii instrumentelor.

DERTRAJUL CU UL TRASUNETE
Adjuvant Reprezinta un adjuvant al detartrajului manual, pe care nu iI poate
Inlocui In totalitate.
Domeniu de Domeniul de aplicare a detartrajului cu ultrasunete este tartrul
aplicare supragingival $i, numai In parte, tartrul subgingival, situat imedlat sub
marginea gingivara libera.
Aparate de Au fost imaginate $i folosite doua principale tipuri de aparate de
detartraj detartraj cu ultrasunete:
- aparate bazate pe efectul piezoelectric;
- aparate magnetostrictive.
Componente Ambele tipuri sunt formate din patru componente principale:
1. generatorul electric, care produce energie de Tnalta frecventa;
2. piesa de mana $i partea terminala activa;
3. sistemul de racire cu apa;
4. dispozitivul de pornire-oprire.
Bolnavi Aparatele piezoelectrice sunt mai bine tolerate de bolnavii cardiaci
cardiaci purtatori de stimulator cardiac (pacemaker).
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 323

Aparatele magnetostrictive folosesc energia de Inalta frecvenla


care rezulta din trecerea In spirala a curentului electric In jurul unui
pachet compact de benzi (tole) feromagnetice, situat In corpul piesei Benzi
pr ncipale. feromagnetice
Benzile feromagnetice (tole) convertesc energia electrica In
energie magnetica sub forma de vibratii rapide de la 20.000 la
45.000 cieli pe secunda, ceea ce corespunde unei deplasari de circa Ciclilsecunda
28-30 11m, Intr-un sens ~i In altul, al varfului partii active.
Traiectoria deplasarii este de trei feluri: Inainte-Inapoi, circulara Traiectorii
sau In forma de 8.
Acest tip de aparat este practic Inlocuit de aparatele
piezoelectrice.
Aparatele piezoelectrice folosesc impulsuri electrice de Inalta Cristale de
frecvenla care produc efect (energle) ultrasonic. Mi~carea generata de cuart
un sistem de cristale de cuart, care se contracta ~i se dilata sub Ciclilsecunda
influenla curentului electric, are 0 deplasare liniara bipolara pe 0
distanla de 2-3 mm la 0 frecvenla de 25.000-50.000 de cieli pe Cavitatie
secunda. in cazul ambelor tipuri de aparate, la varful instrumentelor se Implozie
concentreaza un flux acustic, turbulente ~i fenomenul de cavitalie,
care consta In formarea unui flux de bule de implozie generatoare de
microunde de ~oc cu actiune de dizlocare mecanica a structurilor
Invecinate.
Partea activa este realizata, In principal, In trei variante, ca forma Spatula
~i mod de acliune:
Forma de spatula cu capatul activ:
- seclionat perpendicular pe axul longitudinal, pentru detartrajul
fetelor vestibulare ~i orale;
- sectionat oblic cu un unghi ascutit, pentru zonele adiacente
aproximale interdentare;
- rotunjit, pentru suprafetele concave, supracingulare.
Spatula este indicata la inceputul detartrajului, pentru Indepartarea
depozitelor supragingivale de tartru, pete colorate, detritusuri organice.
Este u~or de aplicat pe felele accesibile ale dintilor situate Fete
supragingival. accesibile
Forma de secera cu varf ascutit este un instrument universal, Secera
indicat pentru detartrajul fetelor proximale, meziale Si distale Si a
sanlului gingival.
Reprezinta instrumentul de detartraj fin, eficient in special de la
a
incisivi pan la suprafata meziala a primului molar.
Instrumentelie In forma de spatula si de secera primesc jetul de Jet de apa
apa necesar rikirii dintr-un conduct tubular exterior (Ia aparatele mai
vechi) care poate fi dezasamblat pentru curatire sau (Ia aparatele
moderne) din interiorul tubular al partii active.
324 HORIA TRAIAN OUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Sonda Forma de sanda, cu partea activa subtire.


Datorita formei ~i dimensiunilor sale, are acces pe toate
suprafetele dentare ~i este activa In ~antul gingival ~i Tn pungile
parodontale mici, de 3-4 mm, unde, la valori medii ale puterii
Instrument generatorului de ultrasunete, disloca depozitele mid de tartru
ultrafin subgjngival restant. Este un instrument ultrafin de detartraj.
Reguli de aplicare a instrumentu/ui activ de detartraj
Aplicare Se recomanda aplicarea instrumentului manual (piesa de mana)
mentinut ca un creion, cu varful partii active situat mai mult prin propria
greutate ~i doar atunci cand operatorul resimte 0 rezistenta mai mare
Presiune din partea tartrului sa se aplice 0 presiune controlata; partea activa a
controlata instrumentului se situeaza paralel cu suprafala dintelui, la inceput fara
vibratii, pentru a controla rugozitalile. iar In activitate deplasarile sa vor
face tot paralel cu suprafata dentara, cu presiune mica ~i controlata In
mod continuu, realizand un caroiaj prin lungi trasee curbate In raport
Izocline cu izoclinele morfologiei dentare ~i paralel cu marginea gingivala
libera.
Dispozitivu/ de spa/are este folosit la unele aparate In cazul
GSUN infectiilor acute din zona $antului gingival, gingivo-stomatita ulcero­
necrotica.
Puterea de ie$ire a vibratiilor produse se regleaza la 0 intensitate
mica, medie sau mare.
Flux de apa Fluxul de apa care In mod normal formeaza, la ie~irea din tubul de
aductiune, un nor fin de particule poate fi, de asemenea, reglat la un
debit mai mare sau mai redus.
Unele aparate mai noi cuprind ~i un dispozitiv de Impra~tiere
Jet de pulberi puternica a unui jet de pulberi fine (bicarbonat de sodiu) In scopul
fine albirii suprafetelor dentare.
Indicatii Indicalii/e detartraju/ui cu u/trasunete:
1. Tartru supragingival.
2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului.
3. Tartrul din ~antul gingival sau din pungile parodontale superfi­
ciale, de 3-4 mm."
Avantaje fata Detartrajul cu ultrasunete prezinta avantaje fata de detartrajul
de detartrajul manual cu instruments clasice ~i, de aceea, este indicat ~i in
manual urmatoarele situatii:
GSUN 4. In gingivostomatita ulcero-necrotica (GSUN), pentru indepar­
tarea grosiera a depozitelor mari de tartru, cu blandete, pentru a nu
aceentua durerile. Fata de detartrajul manual, exista avantajullipsei de
derapare a instrumentului, eare este mentinut ~i aplieat cu 0 forta
redusa. Riscul de suprainfectare sau de difuzare a infectiei este redus.
Hemofilie 5. La bolnavii hemofilici ~i In formele de parodontite acute
hiperplazice, ulcerate, cu sangerari accentuate, datorita traumatis­
mului gingival mult mai redus decat In cazul detartraJului cu
instrumente clasice.
TRAT~~ENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 325

6. Tn fazele incipiente de imbolnavire: gingivita cronica $i parodon­ Faze


tita marginala cronica superficiala, pentru actiunea eficienta, lncipiente
netraumatica.
7. Tn cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor Interventii
depozite foarte aderente de tartru subgingival. chirurgicale
Chiuretarea suprafetelor radicu'lare prin indepartarea cementului
necrotic se realizeaza mai bine cu instrumentar manual dedit cu
ultrasunete.
ContraindicaJiile detartrajului cu ultrasunete Contraindicafii
1. Bolnavi cu boli, infectioase, contagioase.
2. Pacienti cu reflexe de voma exagerata.
3. Hiperestezie dentinara accentuata.
4. Copii mici.
5. Bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cardiac (pacemaker). 7n
cazul aparatelor magnetostrictive.
Graviditatea nu reprezinta, 7n sine, 0 contraindicatie a detartrajului Graviditate
cu ultrasunete, de asemenea, nici bolile psihice, cu exceptia unor
anumite episoade sau forme de imbolnavire psihica majora, situatii
cand nu se poate colabora cu pacientul.
Tehnica detartrajului cu ultrasunete Tehnica
A. Pregatirea pacientului
a) Pozitia pacientului in fotoliu trebuie sa fie apropiata de verticala, PoziUa
pentru a preveni refluarea excesului de lichid in faringe, chiar daca se pacientului
folose$te aspiratorul bucal.
b) Protectia pacientului se face cu un sort cu piept lat, pana sub Protectia
barbie, din plastic gros $i cu 0 laveta absorbanta de unica folosinta, din pacientului
hartie plastifiata, aplicata pe deasupra, sub barbie.
c) Anestezie de contact la persoane emotive, hipersensibile. Anestezie de
B. Pregatirea instrumentarului contact
a) Alegerea $i a$ezarea in ordinea de lucru a partilor active. Instrumentar
Fixarea primului instrument de lucru in piesa de mana a
aparatului.
b) Controlul jetului de apa, care se regleaza astfel 7ncat sa
raspandeasca un nor fin de particule.
c) Controlul puterii generatorului de vibratii $i aducerea lui la un Controlul
nivel mediu sau potrivit conditiilor de lucru. puterii
d) Aplicarea aspiratorului de saliva. generatorului
C. Aplicarea instrumentarului de detartraj cu ultrasunete
a) Oetartrajul vertical. Se incepe cu instrumentul in forma de Detartraj
spatula, care, men/inut cu panea activa la un unghi de 45" fala de vertical
suprafata de sma teste antrenat dinspre marginea incizala sau
suprafata ocluzala catre coletul dintelui $i 7napoi. Pentru fiecare
suprafata dentara sunt necesare 6-10 deplasari verticale 7n dublu Deplasari
sens.
326 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Detartrajul b) Detartraju/ orizonta/ ~i 'in diagonala completeaza detartrajul


orizontal vertical printr-un caroiaj sistematic al suprafelelor vestibulo-orale.
Partea activa a instrumentului de tip spatula se inlocuie$te cu varianta
sa seclionata terminal in unghi ascufit. care patrunde in spaliile
interdentare, $i cu varianta de spatula cu capatul terminal rotunjit,
activa pe suprafelele dentare orale, in forma concava, ale incisivilor
superiori $i inferiori.
Detartraj fin c) Detartrajul fin se face cu instrumentul tip secera, care
indeparteaza punctele de tartru restant de pe suprafelele dentare
supragingivale accesibile $i tartrul din $anlul gingival. Acesta este
depistat cu varful neactivat al instrumentului, dupa care, prin apasarea
contactului de pomire, se fac deplasari mid, fine, de-a lungul $anlului
gingival.
Detartraj d) Detartrajul ultrafin se face cu instrumentul tip sonda, cu care se
ultrafin indeparteaza depozitele punctiforme din gropilele $i $anlurile coronare
$i se disloca tartrul din $anlul gingival sau pungile parodontale mid, de
3-4 mm adancime, prin mi$cari limitate, executate bland, fara apasari.
De altfel (ca $i in cazul folosirii frezelor de turbina in prepararea
cavitalilor), apasarea excesiva opre$te vibralia piesei active $i a
detartrajului.
Durata de Durata de menJinere a instrumentului este legata de experienta
mentinere c1inica a practicianului $i, de rezistenla la dislocare a tartrului.
Este preferabila menlinerea capatului activ al instrumentului de
detartraj In contact mobil cu suprafala vizata, decat un contact fix,
prelungit in aceea$i zona de aCliune.
Varful Varful instrumentului de detartraj trebuie verificat sa nu prezinte
instrumentului neregularitati, rupturi care produc traumatisme puternice ale
suprafetelor dentare.
Avantaje A vantaje/e detartraju/ui cu u/trasunete
1. Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic.
Ac1iune mai 2. Actiune mai pUlin traumatizanta asupra structurilor dentare $i
putin gingivale, cand este folosit in mod corespunzator. Posibilitatea de a fi
traumatizanta folosit In afecliuni gingivale acute, la hemofilici, in cazul fragilitalii
capilare.
Depozite 3. Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafelele dentare.
pigmentate 4. Bine suportat, nedureros la persoane adulte, echilibrate
neuropsihic, fara fenomene de hiperestezie dentinara.
Dezavantaje Dezavantaje/e detartraju/ui cu ultrasunete
1. Vibraliile puternice, aplicate timp indelungat, perpendicular pe
Desprinderi suprafala dentara, pot produce desprind'eri ale prismelor de small $i
Dislocari dislocari ale cementului.
2. Vibraliile puternice in $anlul gingival pot produce desprinderea
epiteliului jonclional $i a ligamentelor supraalveolare, in specialla copii
$i tineri in perioada de cre$tere.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 327

3. Durerile hiperestezice sunt, uneori, greu de suportat de Dureri


pacienti, de la inceput sau dupa utilizari repetate ale detartrajului cu hiperesteziee
ultrasunete.
4. Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete, partea Vibratii
mecanica activa poate disloca obturatiile metal ice sau nemetalice in
cazul unor retentii insuficiente ale acestora sau ale unor carii
secundare care submineaza stabilitatea obturatiilor; de asemenea, pot
fi dislocate fatetele insuficient ancorate pe suportul metalic al unor
coroane sau punti.
5. Jetul de apa proiectat pe dinte ~i gingie se impra$tie intr-un nor Nor fin
fin, care poate antrena, in microclimatul cabinetului, particule mici de
detritus organic cu microbi patogeni. Acestea pot fi inspirate de medic Mieroelimat
~i persoanele din jur, in absenta unei protectii corespunza­ Proteetie
toare: masca, ochelari, scut facial de protectie din material plastic Rise de
w~or. Riscul de infectie este mai mare in cazul detartrajului efectuat pe infeetie
un teren septic, de exemplu: gingivostomatita ulcero-necrotidi,
hiperplazii ulcerate, infectate, subacute sau acute, abces parodontal
marginal.
6. Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj ~i poate Redueerea
fi proiectat spre practician mai ales in cazul detartrajului palatinal al vizibiliUltii
dintilor frontali superiori.
7. In timp, rezistenta la solicitarile vibratorii intense ale metalului
din care este confectionata partea activa a instrumentului scade uneori
pana la fracturarea vartului, ce poate fi proiectat in mucoasa faringiana Fraeturarea
sau inghitit. varfului

DETARTRAJUL SONIC
Exista instrumente de detartraj asemanatoare eu eele aetionate
de ultrasunete, dar care sunt antrenate de un jet puternic de aer, fiind Jet de aer
amplasate in locul piesei de turbina.
Avantaje/e detartrajului sonic: Avantaje

- pret de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasunete;

- volum redus;

- aplicare $i indepartare u$oara'

- consum redus de energie. este antrenat de jetul de aer;

- vibratii de intensitate mai redusa, mai bine suportat de pacienti,

in general" $i de cei CLl hiperestezie dentinara, in special;


- nu necesita rc'leire cu apa; u contamineaza mediul ambiant cu
partieule purtatoare de microbi.
Dezavantaje/e: Dezavantaje
- are 0 singura treapta de putere; vibratiile sunt de
2.000-6.500 cicli pe secunda;
- eficienta mai redusa decat a aparatului cu ultrasunete.
328 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIt:

TRATAMENTUL MEIDICAMENTOS
iMPOTRIVA PLAcll MICROBIENE
Ca urmare a interesului redus sau inconstant al unor persoane
pentru Indepartarea zilnica prin periaj a placii bacteriene, pentru
prevenirea consecintelor acestei situatii, care duce In mod cert la
Medicamente inflamatie gingivala sau parodontal a, au existat preocupari ~i continua
antiplaca sa se elaboreze 0 serie de medicamente cu actiune antiplaca. Acestea
sunt Inglobate In dentifrice, ape de gura, tablete, guma de mestecat
sau se prezinta sub forma de solutii sau geluri.
Tratament Prin acest tratament medicamentos se urmare~te:
medicamentos - Indepartarea placii existente;
Obiective - prevenirea coloni:z::arii microbiene a placii dentare;
- prevenirea formaril tartrului ca urmare a calcifierii placii micro­
biene.
Dintre antiseptice/e cu actiune eficienta chiar specific antiplaca se
deta~eaza: c/orhexidina, sanguinarina, tric/osanu/.
Clorhexidina
Antiseptic de Clorhexidina este un antiseptic de electie Impotriva placii
eleclie microbiene datorita absorbtiei ~i' mentinerii prelungite In timp pe
suprafetele dentare. Efectul este 0 urmare a puternicei Incarcaturi
cationice ~i deci abilitatii de a se uni cu gruparile anionice de pe
suprafetele bacteriene ~i dentare.
Aceste legaturi pot afecta celulele microbiene In diferite moduri:
Atectarea alterarea permeabilitalii peretelui celular, modificarea receptorilor de
celulelor pe suprafata celulei microbiene, cu efect asupra tranzitului nutritiv de
microbiene la acest nivel.
"In egala masura, clorhexidina este capabila sa se ata~eze de
Acliune In glicoproteinele salivare, reducAnd formarea placii bacteriene. Acliunea
timp clorhexidinei se exercita Intre 8 ~i 12 ore, in funclie de gradul de
absorbtie ;;i de remanenta pe suprafetele gingivo-dentare.
Clorhexidina stimuleaza producerea de catre neutrofile a
anionului superoxid 02. in general, c10rhexidina are 0 actiune mai eti­
cienta Impotriva germenilor gram-pozitivi dedit asupra celor gram-ne­
gativi.
Concentralie Clorhexidina In concentratie de 0,1 1l9/ml are acliune
bacteriostatidi, iar la 1OO'llg/ml - acliune bactericida.
USE, DAVIES ;;. a. au studiat ~i descrjs etectele antimicrobiene
ale folosirii solutiilor de c10rhexidina Tn apele de gura sau In aplicatii
locale asupra formarii placii ~i evoluliei gingivitelor la om.
Clorhexidina pentru uz stomatologic, din punct de vedre chimic,
Produs tipizat este 1-1 hexametilen bis [5-(p-clorophenil)biguanid]di D gluconat $i se
prezinta sub forma unui produs tipizat pentru uz stomatologic: solutie
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINA E 329

0,12% de gluconat de c10rhexidina in apa. alcool 11,6%, glicerina,


deisostearat de sorbitol, zaharina, arome.
Alte produse care conlin c10rhexidina pentru uz stomatologic Aile produse
(soluliile de c1orhexidina, unele sub lorma de spray. utilizate ca
antiseptic cutanat dupa intervenlii ehirurgicale - Clorhexidin-spray,
produs romanesc, sau Hibidens. SUA - pentru spalarea mainilor, sunt
contraindicate pentru lolosirea in cavitatea bucala) sunt:
- solulii pentru c1atirea gurii avand 0 concentralie mai redusa de
dorhexidina: 0,05% in asociere cu c10rura de cetilpiridinium 0,05%, cu 0,05%
electe secundare mai reduse;
- ge'luri 0,2%; Geluri
- lacuri de proteclie lolosite in prolilaxia cariilor de colet ~i a Lacuri
hiperesteziei;
- membrane de geloz5. consistenta in care se incorporeaza Membrane de
c10rhexidina cu eliberare lenta in pungile parodontale (Periochip); geloza
- cimenturi chirurgicale cu c10rhexidina incorporata. Cimenturi
Indicatiile lolosirii c1orhexidinei: Indicatii
- prevenirea depunerii placii microbiene:
- prezenla pi cii micro'biene;
- gingivite acute;
- abcese parodontale marginale;
- gingivite cronice ~i parodontite marginale cronice.
Mod de utilizare: Utilizare
Se recomanda c1atirea gurii cu solulii de c10rhexidina sau aplicari
de gel, de doua ori pe zi, dimineala ~i seara, timp de cca 30 de
secunde, dupa periaj.
Iriga/ia supragingivala. 0 data pe zi, cu 400 ml de c10rhexidina Irigalie cu
solulie 0,02%. produce 0 inhibare totala a lormarii pla.cii supragin­ solulie 0,02%
givale, lara eleete seeundare de eolorare.
in gingivitele eroniee ~i parodontitele marginale cronice. s-au
oblinut rezultate remarcabile prin iriga/ii ale $an/urilor gingivale sau Irigatie cu
pungilor parodontale cu c10rhexidina solulie 0,2%. solulie 0,2%
Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi Microtuburi
semipermeabile cu solulie 20% c10rhexidina exercita 0 acliune
terapeutica lavorabila aSlJpra abceselor parodontale marginale.
Eleete seeundare
Utilizarea prelungita a c10rhexidinei poate Ii urmata de unele Electe
electe secundare: secundare
- depunerea crescuta de tartru supragingival. Se recomanda, de Depuneri de
aceea. controlul depunerii tartrului ~i indep rtarea lui la intervale de cel tartru
mult 6 luni;
- coloratiile galben-maronii ale dinlilor, obturaliilor lizionomice Si Coloratii
ale supralelei dorsale a limbii. Coloraliile dinlilor Si ale obturaliilor se
330 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Indeparteaza prin periaj rotativ cu paste de curalat ~i lustruit folosite


dupa detartraj; efectul de colorare poate fi redus prin asocierea
c10rhexidinei cu polivinil - pyrolidon 5 - 10 %;
Modificari ale - modificari tranzitorii ale senzaliei gustative sau gust amar;
senzafiei - iritalii minime ~i descuamari superiiciale ale mucoasei bucale, In
gustative special la copii;
Reacfji - reaclii alergice;
alergice - tulburari digestive, reaclii de intoxicalie alcoolica prin ingestie
voluntara sau accidental a;
Tumefacfii - la un numar redus de persoane s-au observat tumefaclii
parotidiene parotidiene dupa folosirea Indelungata a c1orhexidinei;
- la ~oarece au fost evidenliate, experimental, reaclii oncogene,
dar la doze de 3.200 de ori mai mari decat cele care sunt folosite prin
utilizarea zilnica a soluliilor pentru clatirea gurii.
Din cauza efectelor secundare, folosirea c10rhexidinei In solulii,
Perioade paste, geluri etc. trebuie limitata la perioade scurte de timp. in
limitate de alternanla cu Ingrijirile uzuale prin periaj dentar.
timp Cu toate aceste efecte secundare, clorhexidina s-a dovedit - prin
Nu dezvolta studii in vitro ~i in vivo - un agent antimicrobian deosebit de activ ~i
rezistenfa din eficient asupra placii microbiene ~i care nu dezvolta in timp rezistenla
partea din partea microorganismelor bucale.
microbilor Sanguinarina
Este un alcaloid (benzofenanantradina) extras din Sanguinaria
canadiensis, cu acliune antiseptica eficienta asupra placii microbiene
~i efecte secundare mai reduse decat ale c1orhexidinei, dar i se
Leziuni pre­ atribuie un risc pentru aparilia unor leziuni precanceroase la nivelul
canceroase mucoasei cavitalii bucale.
Inhiba microorganismele din ~anlul gingival ~i pungile
parodontale, formarea placii ~i gingivite, fiilld folosita, In combinatie cu
saruri de zinc, la 0 concentratie de 16 pg/ml (SOCRANSKY). in scurt
timp de la aplicare, reduce depunerea de placa cu 20-B0%.
Apa de gura Sanguinarina se comercializeaza sub forma de apa de gura, in
concentralie de 0,03%.
Triclosan
Este un eter hidroxifenil cu 0 eficienla de cca 65% comparativ cu
clorhexidina, cu aetiune antimicrobiana asupra unui numar important
de patogeni parodontali.
Actiunea antiinflamatoare a triclosanului este pusa ~i pe seam a
inhibarii prostaglandinelor, mediatori ai inflamaliei cu rol patogen
recunoscut Tn producerea bolii parodontale.
Apa de gura Triclosan este utilizat sub forma de apa de gura 0,1%, paste de
Gel dinti In combinatie cu citrat de zinc ~i copolimeri, sau ca gel in aplicatii
locale.
TRATAMEONTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALEO 331

ALTE SUBSTANTE MEDICAMENTOASE


FOLOSITE iMPOTRIVA PLACII
BACTERIENE
Ape de gura care contin un amestec de compusi fenolici cu Compu$i
metilsalicilat (Listerina). Efectul antiplaca este evident dupa 0 fenolici
utilizaremailunga.de ordinul lunilor. Exercita $i 0 actiune
anticandidozica la nivelul cavitatii bucale.
Compusii de amoniu cuaternar, cum este c10rura de
oetilpiridinium, folositi Tn ape de gura, reduc depunerea de placa
bacteriana cu 0 eficienta mai redusa decat a c1orhexidinei.
Efectele secundare posibile: Efecte
- iritatii ale mucoaselor; secundare
- senzatie de arsuri linguale;
- coloratii minore $i reversibile ale dintilor.
Alte antise,ptice cu actiune antiplaca mlcrobiana sunt: Alte
- ricinoleatul de sodiu; anliseplice
- parahidroximercuribenzoatul de sodiu; anliplaca
- cloramina T;
- clorura de benzalkonium;
- alexidina;
- octenidina (din c1asa bispiridine) are actiune asemanatoare Octenidina
clorhexidi nei.
Fluorurile
Experimentele desfa$urate in vitro au aratat ca fluorurile au un
efect antimicrobian (antiplacc:'l) printr-o serie de mecanisme ca: Mecanisme de
- reducerea glicolizei; acliune
- inactivarea unor enzime microbiene;
- modificarea permeabilitatii de membrana;
- inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii. sintetizat de
celulele microbiene;
- reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor; Fixarea
- diminuarea energiei de suprafata a smaltului, actionand ca proleinelor
agenti tensioactivi care impiedica depunerea placii microbiene. Agenti
Se folosesc: lensioaclivi
- fluorura de sodiu;
- fluorura de staniu sub form de aplica1ii topice sau prin irigatii Aplicatii
sUbgingivale cu solutie 1,65%. care actioneaz impotriva spirochetelor lopice sau iri·
$i reduce indieele de sangerare. situatie care se mentine eca 6 galii
saptamani.
Silicatul de zirconiu din compozitia unor paste dupa detartraj,
exercit actiune antiplaca.
332 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Antibiotice ca tetraciclina, vaneomieina, eritromicina, kanami­


eina, spiramicina, metronid'azolul S. a. au efeet impotriva germenilor
din placa.
Potential Penieil'ina trebuie evitata sub forma apliealiilor pe mueoase, din
alergizant eaUiza potenlialului alergizant ereseut.
Enzime Em:ime, ea dextranaza, exereita in vitro 0 aeliune de dizolvare a
plaeii' Si inhiba formarea eiin experimente la animale. La om, aeliunea
antiplaea este red usa.
Alte enzime ea: tripsina, ehemotripsina, amilaza, Iipaza, elastaza
nu au 0 aeliune antiplaea eficienta.

ATITUDINEA FATA DE OBTURATIILE


APROXIMALE $1 DE COLET
iN EXCES iN PROFILAXIA
INFLAMATIILOR GINGIVALE
Obturalii In Depistarea obturaliilor In exees se face eu sonde obi$nuite, bine
exces aseulite, dar cel mai usor cu sondele parodontale de explorare,
flexibile, care sunt deplasate dinspre obturatie spre dinte pe Tntreaga
eireumferinla a obturaliel. Cand aeest lueru nu este posibil, 0
radiografie eu film "mu$cat~ ne poate oferi 0 imagine semnifieativa a
obturaliilor aproximale Tn exees.
Prezenla unei inflamalii a papilei interdentare. sangerarea u$oara
la atingere Tn veeinatatea unei obturalii aproximale ne obliga la
eontrolul adaptarii aeesteia fata de suprafata dentara.
Refacere In fala unei obturatii in exees, atitudinea terapeutiea este, Tn eele
corecta mai mulle cazuri, Tndepartarea $i refacerea corecta.
Coreetarea obturatiei se face numai cand excesul esle mic, nu
exista carii secundare, spaliul interdentar eSle liber sau obturatia eSle
la distanta de gingie.
Exeesul de. obturatie se Tndeparteaza eu freze diamantate fine,
aetionate dinspre obturalie spre margine, benzi Si diseuri abrazive Si,
Tn final, prin radieri ale joncliunii obturatie--dinte cu benzi de lustruit sau
con uri de cauciue.
Se poate utiliza Si tehnica "EVA System", descrisa anterior.

TRATAMENTUL CARIILOR iN
PARODONTOPATIILE MARGINALE
Faza iniliala Tratamentul parodontopatiilor marginale croniee, Tn faza iniliala de
combatere a infectiei microbiene $i a inflamatiei gingivale, trebuie sa
euprinda tratamentul tuturor cariilor existente $i TndepMarea tartrului
$i placii dentare bacteriene.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 333

Sunt vizate, In special, cariile de co'let sau cele aproximale, ce Carii de colet
favorizeaza retenlia detritusurilor ~i resturilor alimentare fermentabile,
care initiaza $i Intretin inflamatia gingivala. Nu trebuie neglijate nici
cariile ocluzale, care, netratate, determina dureri la masticatie, depla­ Carli ocluzale
sarea acesteia In zona fara carii ~i initierea, prin lipsa de autocunltire,
a unei gingivite sau parodontite in zona cu carii. In unele situatii, se
poate recurge la exereza totala a dentinei alterate, obturatia provizorie
a cariilar ~i finalizarea obturatiei dupa tratamentul parodontal.
inainte de a pregati 0 cavitate aproximala sau de colet, trebuie Tratamentul
tratata inflamatia papilei ~i a marginii gingivale ad.iacente procesului papilitei
carios.
Daca gingia este hipertrofiata printr-o iritalie de data recenta,
mar,irea ei de volum se reduce prin tamponament sau me~are cu 0 Tratamentul
sUbstanta cu actiune astringenta. hi pertrofiei
Atingerea cu perhidrol are un u~or efect cauterizant pentru
componenta hiperplazica a tumefactiei gingivale.
Atunci cand s-a instalat 0 hiperplazie ~i papila gingivala sau Tratamentu I
marginea gingivala libera burjoneaza deasupra sau In interiorul hiperplaziei
procesului carios, este necesara desfiinlarea polipului gingival prin
cauterizare chi mica cu acid tricloracetic sau electrocauterizare In
formele mici ~i mijlocii ~i prin gingivectomie In arice situatie. Practica
obturatiei temporare cu gutaperca (dupa exereza dentinei alterate),
model area acesteia pentru a Indeparta polipul gingival timp de 0
saptamana ~i cauterizarea ofera un rezultat numai In cazul unei
hipertroW de dimensiuni reduse. In cazul hiperplaziei gingivale, numai
electrocauterizarea ~i, mai ales, exoizia c'hiruirgicala este urmata de 0 Excizia
vindecare sigura. chirurgicala
o condilie indispensabila a protectiei parodontiului marginal este
asigurarea unui contact intim perfect intre materialul de obturatie ~i
marginile cavitatilor aproximale ~i de colet. Acest lucru se realizeaza
prin:
- regularizarea marginilor cavitfJfi!or. al caror contur trebuie sa fie Contur linear
linear, drept sau curbat, dar fara anfractuozitali;
- rotunjirea unghiului dintre pragul gingival ~i peretii laterali verti­ Rotunjirea
cali ai cavitatii de c1asa a 'II-a. Mentinerea unui unghi asculit nu permite unghiului
patrunderea materialului de obturatie. Spatiul restant favorizeaza
retenlia organica ~i instalarea inflamatiei gingivale.
- bizotarea pragului gingival al cavitatii de c1asa a II-a. Menlinerea
unui prag gingival nebizotat este 0 gre~eala frecventa ~i favorizeaza Bizotarea
instalarea cariei secundare, ca urmare a desprinderii prismelor de pragului
smalt fara insertie pe dentina subiacenta. Bizotarea pragului gingival
gingival se face In mod corect cu instrumentar manual, folosind
alternativ bizotatoarele de prag gingival dinspre vestibular spre oral ~i
invers;
334 HOR/A TRA/AN DUM/TRJU - PARODONTOLOGIE

Restaurarea - restaurarea corecta a curburilor vestibulo-orale ale coroanei


curburilor dentare. Prin procesul carios sunt distruse bombeurile vestibulare $i
orale care asigura protectia $antului gingival $i a crestei marginii
gingivale libere fata de impactul alimentar traumatic.
Tn mod normal, aceste proeminente asigura 0 deflectie a
alimentelor care ajung pe versantul vestiburar $i oral al gingiei $i
Masaj produc un masaj cu efecte favorabile asupra circulatiei din corionul
gingival.
Refacerea acestor curburi nu trebuie sa fie In exces, deoarece
sunt favorizate retentiile alimentare $i placa bacteriana In zonele
Alte siutatii subiacente, care se maresc In timp prin retractie fiziologica sau In alte
situatii (periaj excesiv, traumatic, gingivectomie). De asemenea, nici 0
curbura aplatizata nu este admisa, deoarece nu asigura protectia
gingiei subiacente.
Matrice de Matricele pentru obtura/ii de colet. Sunt realizate dintr-un material
colet plastic transparent, de consistenta redusa, deformabila. Au dimensiuni
diferite, In functie de marimea cavitatilor $i forma ovalara sau rotunda,
convexa spre exterior $i concava spre suprafata dintelui. Se mentin
Tije de plastic prin presiune cu ajutorul unor tije de plastic.
Calitati Calitati:
- asigura, prin transparenta, fotopolimerizarea materialelor com­
pozite;
- mentin 0 presiune uniforma asupra materialului de obturatie In
timpul perioadei de Intarire;
- realizeaza 0 suprafala neteda, chiar lucioasa a obturaliei;
- asigura 0 curbura de defleclie corespunzatoare;
- favorizeaza 0 buna adaptare $i etan$eizare a marginilor obtu­
ratiei la dinte.
Tn cazul aplicarii in exces a materialului de obturalie, acesta
depa$e$te marginile cavitatii, ceea ce necesita Indepartarea excesului
$i finisarea periferica a obturaliei.
Adaptarea corecta a obtura/iei la nivelul pragului gingival $i
pere/ilor laterali in cavita/ile de clasa a II-a
Majoritatea obturaliilor aproximale pentru cavitali de clasa a II-a,
realizate din materiale compozite, mol sunt bine adaptate pragului
gingival, fata de care sunt de cele mai multe ori In exces.
Adaptari
Adaptari incorecte
incorecte
Acestea sunt consecinle ale urmatoarelor cauze:
Cauze
- curburile suprafelelor aproximale sunt concave In zona pragului
gingival;
- matricea dentara nu se adapteaza bine la acest nivel;
- penele interdentare nu obtureaza In Intregime ambrazura gingi­
vala;
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PAROOONTOPATIILOR MARGINALE 3

- papila gingivala inflamata, cu exsudat, sangereaza cu u$urin!a,


burjoneaza uneori In cavitate $i nu permite 0 buna uscare a peretilor
cavitalii $i a pragului gingival.
Atitudinea terapeutica fa/a de inflama/ia papilei interdentare
vecina procesului carios
o conditie indispensabila pentru reducerea inflamatiei papilei este Reducerea
mai Intai exereza In totalitate a dentinei alterate $1 obturatia provizorie inflamatiei
a cavitatii. Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii
inainte de reducerea inflamaliei gingivale din vecinatate.
Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzator prin indepi3rtarea Substante
tartrului $i a placii subgingival,e $i administrarea topica a unor anti­
substante cu actiune antimicrobiana. Papilele hiperplazice. excesiv microbiene
burjonate, se excizeaza chirurgical sau prin electrocauterizare, Excizie
respectand conditiile de prevenire a incalzirii excesive $i a combustiei Electrocau­
necontrolate a lesuturilor moi $; osoase subiacente. terizare
Cea mai buna protectie 0 reprezinta diga. care impiedica Diga
patrundera salivei $i a sangelui in cavitate.
Obturalia pentru cavitatile de c1asa a II-a presupune 0 serie de
manopere indispensbile ca: bizotarea pragului gingival, aplicarea $i Manopere
scoaterea corecta a matricei $i penei interdentare. modelarea cu indispensbile
spatula a joncliunii dinte--Qbturalie, care nu se pot realiza in mod
cor spunzator decat dupa un tratament anti microbian gingival.
Tn caz contrar, gingia va sangera mai mult sau mai pUlin la mici
atingeri. campul operator va fi inundat. iar calitatea in timp a obturatiei
va fi compromisa. incercarile de a bloca In $edinta sangerarea
gingivala prin folosirea substantelor astringente pe 0 papila inflamata Substante
$i hiperplazica nu sunt justificate $i nici eficiente. astringente
Folosirea me$elor de vata, matase, imbibate in solutie de clorura
de zinc 5-10%, sulfat de aluminiu 5%, preparate in cabinet sau
tipizate. se face numai la nivelul unei gingii aduse cat mai aproape de
norm I. printr-un tratament antimicrobian prealabil $i au scop de Tratament
prevenire a unei s{mgerari posibile. fiind riscul crescut de traumatism antimicrobian
gingival al manoperelor enumerate mai sus. prealabil
Pentru adaptarea corecta a obturatiei la pragul gingival se pot
folosi pene interdentare anatoforme (GAUCAN), introduse dinspre Pene
oral, care imping matricea in coarda de arc de cerc in contact intim cu anatoforme
suprafala dentara curbata., deseori concava. Matrice
Dupa fularea materialului de obturafie, se scot in ordine: pana
anatoforma, matricea $i, cu ajutorul unei spatule fine S8 adapteaza.
intim obturatia la nivelul peretilor laterali. Adaptarea obtura/iei la nivelul
pragului gingival dupa scoaterea matricei cere un instrument de fine/e
$i 0 deosebitlJ dexteritaie. Dexteritate
$ ntul gingival trebuie controlat cu 0 sond~ exploratorie, pentru
depistarea ~i indep rtarea eventualelor fragmente de material de
336 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Spalarea obturatie cazute la acest nivel. Spalarea cu jet de apa contribuie, de


~anfului asemenea,la degajarea §,antului gingival de posibilele resturi de
gingival material de obturatie.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
ANTIMICROBIAN AL GINGIVITELOR
CRONICE ~I PARODONTITELOR
MARGINALE
Indepartarea placii bacteriene §'i detartrajul nu in!Atura prin ele
insele leziunile septice de lip inflamator ~i proliferativ ale parodonpului
Evolufie marginal superficial ~i profund. Acestea pot evolua ~i in absenta unui
tratament medicamentos antimicrobian ~i, implicit, antiinflamator
adecvat.
Este gre§'ita ideea ca, dupa debridare gingi\iala §'i detartraj,
sangerarile gingivale dispar de la sine fara nici un alt tratament. Astfel,
Debridare intr-o gingivi/a cronica sau 0 parodontita marglnala cronica
gingivala superficiala, dupa debridare gingivala cu indepartarea p/acii
microbiene, a produ$ilor de metabolism $i a tartrului, microu/cera/iile
exlstente pe peretele moale al $antului gingival $i la nivelu/ epite/iu/ui
Proliferare jonc/lonal se men/In $1 se pot suprainfecta,' /esutul de granula/le, chiar
Afectare de volum redus, continua sa prolifereze, apar sangerari /a mastlca/ie
progresiv8 sau perlaj, epiteliuljonc/lonal esle aleclat progresiv pana /a ulcerare $i
desprlndere de dinte.
in parodontitele marginale cronice profunde cu pungi parodontale
adevarate §'i secretie purulenta, aceasta persista ~i dupa eliminarea
placii §'l indepartarea oridit de minulioasa 'a tartrului. Tratamentul
chirurgical instituit in aceste condilii poate duce la 0 insamantare
CompJicalii microbiana a osulLJi subiacent ~j instalarea unor complicatli locale sau
la distanta.
Tratament in aeeste situatii, numai un tratament medieamentos jUdieios ales
medicamentos poate opri evolutia microuleeratiilor, iar in eazul pungilor parodontale
eu secretie purulenta reduce sau sisteaza formarea aeesteia in
vederea suprimarii chirurgicale a pungii fara riseul suprainfectarii
osului alveolar.
Tratamentul medicamentos esle neeesar, de asemenea, pentru
eombaterea unor complicatii infeetioase eu caraeter acut sau subaeul,
infectii localizate sau generalizate la nivelul gingiei ~i parodontiului
GSUN
profund, gingivos.tomalita ulcero-necrotiea, abeesul parodontal
marginal.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTOPATIILOR MARGINALE 337

MODALITATI DE APLICA RE
A SUBSTANTELOR MEDICAMENTOASE
iN TRATAMENTUL ANTIMICROBIAN
($1 IMPLICIT ANTIINFLAMA TOR) AL
GINGIVITELOR $1 PARODONTITELOR
MARGmALESUPERRCML~
AGRESIVE SAU CRONICE
Tamponamentul' badijonajul
Tamponamentul se realizeaza prin atingeri u~oare sau medii, Atingeri
controlate, cu sferule (bulete) de vata sau tampoane din titon.
Badijonajul se face prin $tergerea unei suprafete de mucoasa $tergere
gingival~ $i bucala ~i se realizeaza cu sterule (bulete) de vata cu
diametrul de 3-5 mm, sterile.
Metodele sunt indicate in tratamentul rnedicamentos al gingivitelor
cronice, parodontita marginala croniea superficiala $i ca adjuvant in
parodontite agresive ~i cronice, inainte $i dup . tratamentul chirurgic I.
Tamponamentul corect executat asigura contactul sUbstantei
medicamentoase cu gingla ~i patrunderea Tn epitellu $i corion, Contactul cu
stimuleaz eirculatia $1 vascularizarea. gingia
Prin badijonaj, sferula de vata, mentinuta cu a pensa dentar ,este
antrenata de 8-10 ori intr-o mi$care de rotatie la baza papilei, urmata RotaJje la
de 0 deplasare lineara spre va.rful ei. intre papilele gingivale, la nlvelul baza papilei
marginil gingivale libere, rni~carea este de-a lungul acesteia, inainte ~i
inapoi, de cinci~ase ori; presiunea este fermA in inflamatiile croniee,
moderata in cele subacute $i u$oara in compliea Ii acute.
Tamponamentul u$or cu solutii colorante este indicat pentru
evidentierea placii microbiene. Actiunea trebuie s~ fie blanda, de
atingere u$oara a suprafetei gingivo-dentare $1 nu de apasare, care ar
indeparta depozitul de placa.
in formele involutive de parodontopatii marginale cronice, Tamponament
tamponamentul ferm cu substante revulsive, de aetivare a eirculatiei, ferm
este un adjuvant al masajului gingival.
Badijonajul prin rni$cari circulare, deplasari sub presiune este Contraindl·
contr indicat in abcesul parodontal marginal, gingivostomatita ulcero­ catHIe badijo­
necrotica, gingivite acute. na/ului
Me$a gingivala (me$ajul $an/ului gingival)
Se obtlne din vata sterila sau fibre de acetat de vinil, cu diametrul
0,5-1 mm ~i lungimea de 1-2 cm. Se umecteaza in solutii antiseptice
sau antibiotice (tetraciclina, doxiciclina, ofloxacina) $i se introduce in Doxiciclina
$antul gingiv I cu varful bont al unei sonde vechi sec ionate sau cu
ajutorul unei spatule. '
338 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Me$ele au calitatea de a permite substal1tei active sa i$i exercite


actiunea un timp mai indelungat decat in cawl tamponamentului
Me~e gingival. Me$ele pot fi impregnate cu antibiotice ca tetraciclina sau
impregnate derivatul sau doxicilina, sub forma unor produse tipizate pentru uz
stomatologic din care substanta activa se elibereaza conform studiilor
efectuate in vitro cu 0 rata de cca 211g/hlcm. in cursul tratamentului,
Concentratie me$ele sunt mentinute cca 10 zile realizand 0 concentratie in fluidul
in fluidul
t
$antului gingival de 1.590 ~lg/ml, In timp ce concentratia plasmatica
~anJului este mai mica de 0,1 llg/ml, de cca 20 de ori mai scazuta decat in
gingival urma unei administrari orale de 250 mg tetraciclina la interval de 6 ore.
Timpul de menJinere este de 5-10 minute pentru soluJia de
Extracte dorura de zinc 20%, 0 fumatate de ora pentru antiseptice blande,
vegetale necaustice, de tip Protargo/ 1% sau extracte de plante ca: Romazu/an,
Ticiverol.
fn Clinica de Parodontologie din Bucure$ti am realizat $i introdus
in tratament, cu cele mai bune rezultate, antibiotice sub forma de
Pasta TM unguent, tetraciciina $i metronidazol, in vaselina: pasta TM ce poate fi
aplicata cu ajutorul me$elor (unguent conform "Farmacopeei romane ,
ed. X = preparat farmaceutic de consistenta moale, destinat aplicarij
pe piele sau mucoase In scop terapeutic sau de protectie).
Aplicarea cu spatula
in hiperplazia de sarcina, care, de regula, nu se excizeaza si a
carei extirpare este temporizata pana dupa nastere, se fac aplicalii cu
Perhidrol spatula umectata in perhidrol; se introduce in santul gingival Si se
aplica pe versantii extern Si intern ai masei hiperplazice. Aplicarea de
Izolare perhidrol cu spatula se face in condilii de izolare, pe grupe de dinti.
in contact cu perhidrolul care actioneaza ca antiseptic Si ca un
cauterizant energic, mucoasa gingivala $; exsudatul inflamator
dezvolta 0 spuma efervescenta, care se mentine 2 pana la 5 minute,
dupa care se indeparteaza cu jet de apa Si c1iUire.
Cu spatula se pot introduce in santul gingival sau pungile
Unguente parodontale accesibile unguente cu antibiotice: pasta TM. Tot cu
spatula sa aplica la coletul dintilor paste fluorurate, desensibilizante, in
Hiperestezie tratamentul hiperesteziei dentare.
Se pot fo10si instrumente care prezinta 0 ansa cu ajutorul careia,
Capilaritate prin capilaritate, se aplica, la nivelul gingiei, 0 solutie medicamentoasa.
La tel, prin capilaritate se pot aplica solutii cu 0 pensa dentara
obi~;muita.
Aplicarea cu sanda
Sonda dentara, cu capatul tesit prin sectionare S; umectat in solufii
cauterizante, precum nitratul de argint 30% sau acidul cromic, se
Atingere foloseste prin atingere punctiformaa unor microburjoane gingivale de
punctiforma tesut de granulatie, care se dezvolta, uneori, dupe gingivectomie in
Microbu rjoane vederea desfiintarii pe cale chi mica a acestora. in acelasi mod pot fi
glngivale aplicate pe gingie si alte substante medicamentoase.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 339

Pulveriza/ii
Se fac asupra mucoasei bucale ~i gingivale cu spray-uri Spray
antiseptice sau anestezice $i cu acliune antiseptica.
Spa/;ituri
Spalaturile largi cu solutii antiseptice (eloramina 3%0,
permanganat de potasiu 1/10.000, apa oxigen at ), provenite din
seringa sau spray, sunt indicate In gingivite l;)i stom tite acute, GSUN
gingivostomatita ulcero-necrotica.
Cl8tirea gurii
Clatirea gurii cu solulii antiseptice (clorhex!dina 0,12%) dupa Dupa periaj
periaj gingivo-dentar are actiune antiplac l;)i de prevenire a depunerii
acesteia.
Clatirea gurii cu solulii colorate evidenliaza prezenta placii
rnicrobiene.
Iriga/iile gingivale
Irigatiile subgingivale cu solulie c10rh xidina 0.2%. In tratamentul IrigaJii
anti microbian al gingivitelor l;)i parodontitelor marginale croniee. subgingivale
Rezultate bune s-au obtinut prin irigatii subgingivale cu solulie de
fluorura stanoasa 1,65%, cu actiune antibacteriana inclusiv asupra
spirochetelor.
Dizolvarea
Dizolvarea prin supt In cavitatea bucala a unor tablete, Dizotvare in
comprimate sau drageuri cu acliune antiseptica (Faringosept, lichidul bucal
Fenosept), antimicotica (Stamicin) sau de relevare a prezenlei pl,kii
microbiene.
Instila.tii in pungile parodontale
in parodontitele marginale cronice profunde cu exsudat purulent
este necesara diminuarea sau sist rea acesteia Inaintea unei
interventii chirurgicale.
In acest scop se pot folosi produse ca metronidazolul sub forma
de gel dentar 25% sau neomicina in asociere cu corticosteroizi in
produse tipizate cu actiune antimicrobiana l;)i implicit antiinflamatorie.
In cadrul Catedrei de Parodontologie din Bucure~ti folosim cu bune
rezultate produsul TM, unguent cu tetracicllna l;)i metronidazol care Pasta 1M
poate fi folosit ca pasta ~i In pungile parodontale. Tn acest scop,
produsele sunt introduse in recipiente speciale din sticla, prevazule cu
dop de cauciuc la unul din capete $i un alt dop, de plastic, la capatul
opus, prin care se exercita 0 presiune necesara evacuarii conlinutului.
Acesta este aplicat cu 0 seringa speciala de tip Uniject, realizata Seringa
pentru instilalii, dar $i pentru infiltralii prin injeclie. speciala
Pentru instilalie In pungile parodontale se procedeaza In urmatorii
timpi:
Pregatirea seringii:
- recipientul cu pasta se introduce -in corpul seringii; se aplica acul Ac de
special de instilatie tip canula cu capatul scurf (dinspre calarelul de instilaJie
340 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

blocare a patrunderii In recipient) care perforeza dopul de cauciuc al


recipientului;
Dispozitiv - se fixeaza acul cu un dispozih,v conic, prevazut cu 0 fanta latera­
conic lit care ii permite introducerea ~i scoaterea fara a atinge varful aeului;
- se actioneaza pistonul seringii pana la aparitia unei mici cantitati
de pasta care se tndeparteaza.
Pregatirea pacientului:
Exprimare - eontinutul pungii parodontale este exprimat In parte prin
una-doua presiuni u~oare, efectuate cu degetul inmanu~at sau cu
capatul rotunjit al manerului unui instrument parodontal ~i se
indeparteaza prin c1atire cu apa;
Spalaturi - se fae spalaturi ale pungii parodontale cu solutii antiseptice
(c1oramina 3%0, apa oxigenata);
Izolare - dintele sau zona dentara cu pungi parodontale se izoleaza.
Aplicarea pastei antibiotice:
- aeul seringii este introdus prin mi~eari blande in interiorul pungii
parodontale pana in portlunea cea mai adanea, unde se Intampina 0
u$oara rezistenta eand pacientul resimte 0 durere redusa;
Refluare - se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta reflueaza la
gura pungii parodontale;
Menfinere - se indeparteaza seringa ~i se mentine instilatia limp de 10-15
10-15 minute minute, in conditii de izolare;
Doua-patru - instilatiile se fae la una-<:loua zile interval, doua-patru ~edinte,
~edinfe p€ma la reducerea semnificativa a exsudatului purulent.
Tratamentele subgingivale conventionale (detartraj subgingival,
urmat de tamponament sau badijonare care, de tapt, actioneaza mai
mult supragingival) mentin adesea bacterii patogene in aeeasta zona;
ACfiune de aceea, plasarea subgingivala a pastel cu antibiotice TM are actiune
directa directa asupra zonei bolnave $i evita unele efecte secundare ale
administrarii sistemice.
Aplicalii subgingivale de substante medicamentoase cu
eliberare /enta
In tratamentul antimicrobian al pungilor parodontale $i al
abcesului parodontal marginal se utilizeaza substante ca tetraciclina,
metronidazolul', c1orhexidina.
In vederea prelungirii timpului etectiv de actiune, substantele
medicamentoase sunt aplicate astfel:
Tubi semiper· - tn tubi semipermeabili de celuloza, din care substanta activa,
meabili clorhexi~ina 20%. se elimina prin dializa;
incorporate In - incorporate in matrici sau fibre nedegradabile: metilceluloza
matrici, fibre (Atridox) hidroxipropilceluloza, etilvinilacetat, metacrilat, care sunt
indepartate dupa 10 zile;
- metronidazolul este incorporat intr-un amestec de mono­
gliceride ~i trigliceride, in contact cu apa formeaza cristale Iichide
TAATAMENTUL GINGIVIT LOA $1 PARODONTOPATIILOR MAAGINALE 341

hexagonale, din care substanta activa se elibereaz<';i lent. Amestecul


sub forma de gel se introduce eu 0 sering de instilatie in pungile Gel
parodontale, unde devine semisolid, aderent de perelii pungii.
biodegradabil, dar cu 0 buna stabilitate chi mica a metronidazolului, Metronidazol
eliberat lent; unele produse conlin metronidazol 25% care se menline
activ in pungile parodontale una-doua saptamani (Elysol);
- membrane consistente din geloza biodegradabila impregnata cu Geloza
substant<';i antimicrobiana. Un astfel de produs tipizat pentru uz
stomatologic contine 10 unitati terapeutice protejate de 0 folie
metalizata de aluminiu. Fiecare unitate este 0 mica pana cu latime de
4 mm $i lungime de 5 mm, rotunjita la unul din capete, de 0,5 mm
grosime, culoare galbena-oranj, cu un conti nut de 2,5 mg gluconat de
c10rhexidina - introdusa si mentinuta timp de sapte zile In pungile Clorhexidina
parodontale. Examenele microbiologice, examinarea microscopica in
camp intunecat, probele ADN au aratat 0 afectare importanta a
germenilor implicati in etiologia bolii parodontale.
Indicatii: pungi parodontale de 5-8 mm. Pana se introduce cu
marginea rotunjita in punga parodontala cu 0 pensa, cat mai profund. Marginea
Aplicarea se face dupa tratamentul ehirurgical al pungilor sau inaintea rotunjita
acestuia, pentru reducerea colonizarii microbiene si chiar disparitia
morfoclinica a pungilor mici si reducerea profunzimii celor de Disparitia
adancime medie. pungilor
YAMAGAMI, TAKAMOfll $. a. (1992) folosesc in chimioterapia pungi­
lor parodontale ofloxacina, un antibiotic chinolonic aplicat pe un Ofloxacina
substrat pelicular de hidroxipropilceluloza (stratul extern) $i acid
metacrilie (stratul intern). Pelieula Imbibata in otloxacina este
hidrosolubila, elibereaza treptat substanla activa $i nu trebuie
indepMata din punga parodontala.
Chimioterapia pungilor parodontale are avantajul actiunii
antimicrobiene locale directe Si lipsa efectelor secundare ale
administrarii pe cale generala.
/nfiltratii submucoza/e cu so/utii de biostimu/are sau inti/tratii
cu so/utii anestezice
Substanlele de bioreactivare se infiltreaz<';i sub mucoasa fundurilor Infiltratii
de sac vestibulare, superiicial Si in funclie de cantitate, In unu-patru
puncte: in fosa canina 'Ia maxilar, in dreptul radtkinilor premolarilor la
mandibul<';i.
o forma particulara de infiltratie 0 constituie mezoterapia care Mezoterapie
eonsta. din multiple microinjectM in juruf suturilor (plagilor chin:.rrgicale)
mucoasei gingivale, intr-o singura sedinla, cu Voltaren. Actiunea
antiinflamatoare, antiedematoasa $i antialgica este superioara
administrarii orale sau parenterale de lunga durata a Voltarenului
(EINHOLLTZ, MAUD T, 1990).
342 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Substanle medicamentoase antimicrobiene


in tratamentul gingivitelor $i parodontitelor
marginale superficiale, agresive sau cronice
Calitati Calita/ile unui medicament antimicrobian ideal:
• acliune antimicrobiana selectiva, capacitatea de a distruge
microbii sau a inhiba dezvoltarea microbiana fara fenomene toxice
Focar de asupra organismului gazda;
infectie • difuziune buna In focarul de infeclie;
Spectru • spectru anti microbian larg;
antimicrobian • persistenla In timp sub forma activa In lichidele circulante ale
organismului (dupa administrarea pe cale general'a) ~i In focarul de
infeclie;
• absenla reacliilor de sensibilizare locale ~i generale;
Rezistenta • sa nu dezvolte rezistenla microbiana;
microbiana • prel de cost scazut, accesibilitate In procurare ~i modalitate
u~oara de administrare.
Debridare Tratamentele cu substanle chimioterapice sunt eficiente numai
gingivala dupa debridare gingivala, detartraj Si chiuretaj radicular.
Substantele cu acliune antimicrobiana pot fi:
Antiseptice Antiseptice: substanle chi mice cu acliune bacteriostatica sau
bactericida asupra microbil.or cantonali pe tegumente ~i mucoase,
care 111 doza activa sunt netoxice fala de lesuturi.
Dezi nfecta nti Dezinfectanfi: substanle chimice cu acliune predominant
suprafete bactericida, utilizate pe suprafelele neanimate (instrumente, manu~i
neanimate chirurgicale, suprafele ale aparaturii medicale Si stomatologice), care
In doze active sunt iritante $i toxice pentru tesuturi.
in funclie de concentratie, un antiseptic se poate comporta ~i ca
un dezinfectant.
Antisepticele Si dezinfectantele au ca principala caracteristica
ac/iunea neselectiva fata. de microbi.
Actiune Substanlele antimicrobiene cu ac/iune selectiva sunt grupate In
selectiva chimioterapice propriu-zise, care sunt substanle de sinteza chimica
(Neosalvarsan, compus organic de arsen cu acliune antiluetica,
descoperit de PAUL ERLICH, este considerat primul chimioterapic) Si
antlbiotice, substanle oblinute prin purificarea unor produ$i de
metabolism al unor ciuperci sau bacterii (penicilina descoperita In
1929 de FLEMING ~i purificata In 1939-1940 de FLOREY ~i CHAIN).
Deoarece majoritatea antibioticelor se oblin pe cale sintetica sunt
incluse In categoria chimioterapicelor. in practica medicala se recurge
insa In continuare la utilizarea termenilor de chimioterapic Si antibiotic,
Substanta prin care se defineste orice substanla cu acliune antimicrobiana care,
antimicro­ in doze active, impiedlca multiplicarea bacteriana In mod selectiv, prin
biana interferarea specifica a unei cai metabolice bacteriene. Pe langa
Antivirale, chimioterapia antibacteriana s-au oblinut chimioterapice antifungice
antitumorale (antimicotice), antivirale ~i antitumorale (citostatice).
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 343

Antiseptice
Antiseptice care denatureaza proteinele microbiene
in aceasta categorie intra substanlele acide, bazice si alcoolii.
Acizi
Acidul citric In solulie apoasa cu un pH de la 0,5 la 2,5 a fost
utilizat pentru condilionarea chi mica a suprafelei radiculare In Condilionare
tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale cronice, Tn scopul chimica
unei bune regenerari conjunctive Si a reacolarii gingivale.
in acelasi scop s-au utilizat acidul fosforic Si .EDTA (acid etilen Acid fosforic
diaminotetraacetic). Rezultatele oblinute nu sunt semnificative pentru EDTA
o mai buna vindecare a parodonliului marginal. Decontami­
Rolul acidului citric consta totusi in decontaminarea bacteriana a nare bacte­
suprafelelor radiculare. riana
Acidul cromic este utilizat In aplicalii scurte, cinci-sase secunde, Aplical ii
urmate de spalaturi cu ser fiziologic, apa distilata sau curenta In: scurte
- pungi parodontale cu exsudat purulent pentru sistarea secreliei:
- fistule apico-gingivale; Fistule
- ulceralii gingivale de cauza microbiana.
Cauterizarea lesutului de granulalie din pungile parodontale
adanci nu este completa Si se pot produce necroze de vecinatate ale Necroze de
osului Si lesuturllor moL vecinatate
Nu se fac atingeri cu acid cromic (Orthochrome) pe ulceraliile
herpetice.
Acidul maleic, asociat cu triclosan Si metoxietilen In pastele de Triclosan
dinli, mareste capacitatea antibacteriana a acestora. Metoxietilen
Acidul rosmarinic, solulie 5%, aplicat experimental la maimule,
reduce inflamalia gingivala Si acumullarea de placa bacteriana.
Acidul salicilic are proprietali keratolitice Si keratoplastice. in Keratolitice,
concentralie de 1%. asociat unui extract vegetal astringent, este keratoplastice
indicat In tratamentul medicamentos al gingivitelor Si parodontitelor
marginale cronice (produsul Pyralvex).
Acidul tanic este utilizat ca astringent gingival Si agent deflector Agent
al sanlului gingivallnainte de amprentarea bonturilor dentare. deflector
Efectele toxice ale acestuia asupra unor organe, in special la
nivelul ficatului, nu sunt evidente la aplicari de scurta durata; utilizarea
un timp Indetungat, ca In cimenturi chirurgicale este Insa
contraindicata Si a condus la excluderea acidului tanic din componenla
acestora.
Baze
Bicarbonat de sodiu, in solulie, apoasa 20%. este un adjuvant al Solulie 20%
tratamentului antimicrobian de urgenla In gingivostomatita ulcero­ GSUN
necrotica, In tratamentul gingivostomatite'lor micotice Si al stomatitei
sub p'laca protetica. Eficienla antimicrobiana creste prin asocierea
344 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGI

bicarbonatului de sodiu sau de potasiu cu apa oxigenata, Incorporate


In dentifrice (metoda KEYES).
Alcooli
Alcoolul etilic 70% este folosit pentru badijonarea mucoasei
gingivale :;;i bucale Inaintea infiltrajiilor anestezice, de biostimulare :;;i
Vehicul ca vehicul pentru produse cu acliune antimicrobiana :;;i
antiinflamatoare.

Concentratia de alcool etilic in unele produse de uz stomatologic

Denumire preparat Concentratie alcool pH


Cepacol 14% 6,0
Listerina 26,9% 4,2
Cool Mint Listerina 22% 4,2
Peridex 11,6% 5,6
Viadent 11,5% 4,5

Aminoalcooli: un efect putemic arntiplaca II au antisepticele "din


Delmopinol generalia a treia" reprezentate prin delrnopinol care a fast utilizat In
ape de gura In concentrajie de 0,1-0,2%. Efectele secundare ca
modificari importante ale gustului, senzalii accentua,te de arsura.
coloralii intense :;;i persistente au redus folosirea acestui antiseptic.
Antiseptice care blocheazii enzimele microbiene
Substante oxidante
Peroxidul de hidrogen 3% sub forma de apa oxigenata.
Apa oxigenata ste un bun antiseptic pentru mucoasa gingivala. bucala :;;i
faringiana, activ asupra Streptococcus pyogenes, spirochete, bacterii
anaerobe. Apa oxigenata se utilizeaza ca atare sau diluata 11/4 pentru
spalaturi cu acjiune antiseptica. hemostatica :;;i de Indepartare a
Indicatii detritusurilor organice in: .
- gingivite acute sau subacute;
- pungi parodontale penlru Indepartarea exsudatultJi inflamator;
- abcese parodontale marginale incizate;
- gingivostomatita ulcero-necrotica;
- plagi traumatice infectate ale partilor moi din cavitatea bucala;
- plagi chirurgicale parodontale Inaintea suturii sau proteJarii prin
cimenturi chirurgicale;
- plagi chirurgicale protejate pentru indepartarea depozitelor de
fibrina $i a detritusurilor organice.
Solu/ia de perhidrol (peroxid de hidrogen 30%).
Are acliune antimicrobiana. in special asupra germenilor
Efect anaerobi, exercita un efect cauterizant bine suportat de gingia
cauterizant hiperplaziata. in special in hiperplaziile dE~ sarcina. in cursul
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 345

tratamentului conservator de temporizare a exciziel gingivale. Poate fi Temporizarea


utilizat pentru a'ibirea dintilor tinand cont insa $i de efectele secundare exciziei
ale actiunii chi mice asupra structurilor dentare. gingivale
Peroxidul de hidrogen poale fi incorporal Inlr-o ceara alba aplicata incorporat
pe 0 fata a unei benzi din material plastic de 7 cm lungime $i 1,5 cm
latime. Banda de plastic se aplica cu partea incarcata peste gingia
inflamata a unui grup de dinti: frontal sau lateral. Prin presiune digitala
$i inmuierea cerii, amestecul se muleaza intim pe gingie. Se repeta
zilnic, cate 10 minute pe $edinla, timp de trei-$ase zile. Efectul este
anti microbian $i antiinflamator. Indicatii: gingiv.ite cronice, parodontite Indicatii
marginale cronice superficiale (produsul Gingivox).·
Permanganatul de potasiu (solutie 1/5.000-1/10.000). este Spalflturi
utilizat sub forma de spalaturi in:
- gingivite acule $i subacute;
- gingivostomatita ulcero-necrotica;
- prin c1atire In cursul tratamentelor stomatologice uzuale sau
dupa intervenlii chirurgicale.
Compu~i halogenati:
Cloramina B (natriubenzensulfoncloramida) elibereaza c10r activ,
care in combinatie cu apa pune in libertate oxigen in stare nascanda
in solutie apoasa 3%0; se utilizeaza sub forma de spalaturi in: Solutie 3%.
- gingivite acute $i subacute; Indicatii
- pungi parodontale cu exsudat purulen ;
- abcese parodontale marginale dupa incizie;
- gingivostomatita ulcero-necrotica;
- stomatite $i gingivostomatite acute $i subacute.
lodul .
Este utilizat in combinatie cu detergenli anionici iodofori, mai putin lodofori
iritanti decat iodul, activi tata de spirochete, bacili fuziformi, fungi $i nu
coloreaza pielea $i mucoasa.
Actiunea antimicrobiana se exercita in urma irigatiilor
subgingivale, in pungi parodontale, 0 data pe zi, timp de 14 zile, cu
povidon-iodin 1% (produsul Betadine).
lodisol
Antiseptic iodat cu efect rapid $i de durata, di,luat rn apa 1/20 Diluat 1/20
pentru gingivite, stomatite, aft a.. herpes, leziuni traumatice ale
mucoasei bucale, utilizat prin spalaturi, clatire, irigatii subgingivale.
Combinatii ale metalelor
Clorura de zinc, solutie offic. 30%, a fost unul din antisepticele
folosile in mod curent in tratamentul formelor inflamatorii de
imbolnavire a parodontiului marginal. Clorura de zinc se prezinta initial
sub forma de cristale care se dizolva in apa distilala. In afara solutiei Cristale
oficinale de 30% se pot prepara solulii mai slabe, cel mai frecvent de solubile
5-10% $i 20%. in tratamentul prin me$aj al $antului gingival se
346 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

foloseste solutia 5-10% pentru 30 de minute Si solutia 20% pentru


5-10 minute, dupa care mesele se Indeparteaza. Clorura de zinc are
Bacteriostatic, ac/iune bacteriostatica ~i u~or astringenta prin efect vasoconstrictor.
astringent Acesta este evident In cazul gingivitelor cronice in stadiiJe initiale,
parodontite marginale cronice superficiale. Efectul vasoconstrictor se
manifesta asupra zonelor congestionate, cu hiperemie activa Si
culoare rosu deschis, care sub actiunea c10rurii de zinc devin mai
albicioase. Efectul vasoconstrictor este redus asupra zonelor cu
inflamatie veche Si vasodilatatie pasiva, de staza, colorate In rosu
violaceu. De aceea, tratamentul cu c10rura de zinc al papilelor
gingivale excluse functional, dilacerate, exoesiv de friabile, de culoare
intens violacee, ca In forme'e avansate de parodontita. marginala.
cronica superliciala. sau in parodontita marginala cronica profunda, nu
Lipsita de e5te eficient; aici efectul vasoconstrictor se manifesta printr-o
efect accentuare ~i mai mare a stazei locale, printr-o "blocare u a circula/iei,
terapeutic a carei dinamica este oricum deosebit de lenta; astfel, fenomenul de
Efecte "baltire" a sangelui se men/ine, solu/ia de tratament fiind numai
contrarii chirurgicala (DUM/TRIU HT).
Ca urmare a vasoconstrictiei produse in zonele susceptibile de
Hemostatic congestie, clorura de zinc are Si un efect hemostatic.
Cea mai eficienta actiune de natura chimica. a clorurii de zinc este
Cauterizare efectul de cauterizare, in solutie concentrata de 30%, asupra zonelor
de microulcera/ii ale peretelui moale al ~an/ului gingival $i ale marginii
gingivale /ibere. Aceste zone minuscule, greu de vazut cu ochiulliber,
care sfingereaza la cea mai mica atingere chiar cu un instrument
neascu/it, sunt sediul unor microulcera/ii suprainfectate pe fondul unei
meioprag/i (fragilitaN vasculare Intinse. Chiuretajul instrumental al
microulceraJiilor este greu de controlat. Numai aplicarea solu/iei de
clorura de zinc 30% are un efect cert de desfiin/are prin cauterizare
chimica a acestor zone, care Intre/in ~i amplifica efectele distructive
ale inflamaJiei microbiene (DUM/TRIU HT).
Cicatrizant Clorurii de zinc i se atribuie Si 0 ac/iune cicatrizanta, dar acest
efect nu este bine' precizat.
Apa de gura Sulfatul de zinc in solutie siaM intra In compozitia apei de gura.
Alte combinatii ale metalelor ca: sulfatul feric, sulfatul de
aluminiu, clorura de aluminiu sunt utilizate In solutie sau In fibre
impregnate pentru actiunea antiseptica Si de largire a santului gingival
Inainte de amprentarea bonturilor dentare.
Protargol, solutie 1% proteinat de argint (Argentum proteinicum
Actiune Argenti proteinas, cf. nFarmacopeea rom." ed. X), contine circa 8%
oligodinamica argint, care exercita 0 actiune oligodinamica cu efect bacteriostatic;
este neiritant, foarte bine tolerat de mucoasa bucaJa.
Indicatii 5e utilizeaza in:
- gingivite acute si subacute;
- gingivite si parodontite marginale cronice dupa detartraj;
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 347

- $anlul gingival $i pungile parodontale cu exsudat inflamator sub


forma de irigalii sau me$e;
- tratamentul abcesului parodontal marginal;
- gingivostomatita ulcero-necrotica, gingivostomatitele acute $i GSUN
subacute, sub forma de aplicalii prin tamponare, badijonare larga.
Azotatul (nitratul) de argint are acliune bacteriostatka Tn
concentralie slaba. Solulia de azotat de argint 30% are actiune
cauterizanta $i bactericida. Este indicat in aplicaliile locale, strict Cauterizant
lezionale, prin atingeri punctiforme in caz de:
- afte bucale, gingivale sau cu alta localizare;
- portiuni mici, burjonate, de lesut de granulalie restant sau aparut Tesut de
la nivelul marginii gingivale, Tn special dupa gingivectomie: are acliune granulatie
bactericida, de cauterizare $i stimulare a vindecarii. restant
Fenosept (fenilmercuric borat, merfen). in solulie apoasa 2%, Solulia 2%
pentru atingeri de uz extern, este un compus organo-mercurial, cu pentru atingeri
acliune bacteriostatica, antifungica $i antivirala. Este indicat in Solutia
gingivite subacute $i acute, gingivostomatita ulcero-necrotica. So/ulia 0,01~,05%
2% se f%se$te in acest ultim caz di/uata /a 0,01-0,05% pentru clatire pentru c1atire,
sau spa/aturi. spalaturi
ColoranJji au acliune antienzimatica $i de distrugere a acizilor Coloranti
nucleici.
Violetul de genIiana 1% se utilizeaza in leziunile herpetice
infectate, in infeclii $i ulceralii ale mucoasei bucale, gingivostomatite
micotice, violet de genliana 1% in solutie slaba de alcool etilic 10%
(produsul Violin).
Albastru de metilen 2% este un colorant al placii bacteriene $i se
aplica prin atingeri u$oare cu bulete de vata. Are acliune antiseptica
redusa $i poate fi utilizat in absenla altui antiseptic, prin badijonarea
mucoasei gingivale, bucale sau faringiene inflamate.
Rivanol, solutie 1/5.000, este un bun antiseptic in gingivostoma­ Rivanol
tita ulcero-necrotica. Se utilizeaza sub forma de spal~Huri bucale largi. 1/5.000
RO$ul de Congo este un color'ant diazoic (benzidin-diazo­
bisnaftil·amino 1, sulfonat de sodiu) cunoscut pentru unele calitali:
hemostatic, inhibitor al unor enzime proteolitice. stimulator al
proliferarii epiteliale $i cicatrizant. A fost utilizat prin instilalii in ~anlul Cicatrizant
gingival $i pungile parodontale (CAHANA, 1982) $i chiar prin injeclii
intragingivale (LEBOIRG), cu efect hemostatic $i anti microbian in
gingivite ~i parodontite marginale. Poate fi utilizat, de asemenea, Tn
tratamentul stomatitei ulcero-necrotice. afte bucale, herpes.
Antiseptice care distrug membrana celulei microbiene
Deriva1ii fenolici sunt agenli tensioactivi sau surfactanti. Fenolul Fenol2%
2% solutie apoasa poate fi folosit in chimioterapia antimicrobiana a
cementului radicular.
Din acest grup face parte clorhexidina descrisa anterior. Clorhexidina
348 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Alte produse cu ac/iune antiseptica


Codecam spray (c1orura de dequalinium) sinonim Decaderm
solulie. Antiseptic bucofaringian activ fala de majoritatea bacteriilor
gram-pozitive ~i gram-negative ~i asupra Treponema vincenti; Candida
a/bicans.
Indicatii Indicalii:
- gingivite;
- gingivostomatita ulcero-necrotica;
- stomatite micotice.
Pulverizatii Administrare: pulverizalii sau tamponament de cateva ori pe zi.
Faringosept (Ambazone, tversal, PromassoJ). Antiseptic activ
fala de Streptococcus pyogenes, Streptococcus viridans ~i alIi
germeni patogeni ai cavitatii bucale.
Indicalii:
- gingivite;
- gingivostomatite.
Pentru supt Administrare: cate un comprimat (pentru supt) de 4-6 ori pe zi
pentru adulti ~i 1-4 ori pe zi pentru copii.

Antibiotice $i chimioterapice
Antibioticele sunt substanle produse de microorganisme sau
sintetizate dupa modelul structural! al unor compu~i naturali.
Chimioterapicele sunt imaginate de om ~i oblinute Tn laborator
prin sinteza.
Actiune Antibioticele aetioneaza asupra microorganismelor prin:
asupra micro­ - Inhibarea sintezei peretelui celular:
organismelor • Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina. Bacitracina, Cefalosporine.
- Inhibarea permeabilitalii membranei citoplasmatice:
• Nistatina, Polimixina;

- Inhibarea sintezei proteice:

Doxiciclina • Tetraciclina, Doxiciclina, Streptomicina, Kanamicina, Neomi­


cina, Gentamicina, Eritromicina, Oleandomicina, Spiramicina,
Lincomicina, Clindamicina, Cloramfenicol.
- Inhibarea sintezei aciziJor nucleici:
Ciprofloxacina • Fluorochinolone: Ciprofloxacina, Norfloxacina, Ofloxacina.
Antibiotice folosite in tratamentul parodontitelor marginale
cronice
Tetraciclina (Tetramig, Hexaciclina, Chimociclina, Rubitracina,
Microsfere Mynocina, Minociclina - sub forma de microsfere. Doxiciclina,
Lysoclina. Terramicina, Vibramycina, Glicilciclinele) are urmatoarele
acliuni:
Membrana - ac/iune antimicrobiana prin modificari de transfer la nivelul
celulara membranei celulei bacteriene ~i intracelular prin inhibarea sintezei
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 349

proteice la nivelul ribozomilor. Actiunea bacteriostatica a tetraciclinei


se exercita pe bacterii gram-pozitive ca Actinomyces viscosus, A.
israelii, A. naeslundll, specii de streptococ: S. mutans, S. salivarius, pe
numeroase bacterii anaerobe, patogeni parodontali, de~i unele specii Unele specH
de Aggregatibacter actinomycetemcomitans sau Eikenella corrodens
sunt rezistente fata de tetraciclin . Noii compu~i semisintetici de
tetraciclina, g/icilcicline (dimetilglicilamido-minociclina ~i 6 ­ Glicilcicline
dimetil-6-deoxitetraciclina) au actiune ~i pe patogenii parodontali care
au dezvoltat rezistenta fata de tetraciclina;
- aefjune antiinflamatorie prin reducerea efectului chemotactic Efect
de atractie, pe care fragmentele de colagen distrus Ie exercita asupra chemotactic
pofimorlonuclearelor din peretele ~i lichidul ~antului gingival, ceea ce redus
reduce inflamatia de la acest nivel;
- aetivitate antiproteolitiea ~i antioxidanta fata de radicalii liberi Radicali liberi
de oxigen;
- ae/iune antieolagenolitiea prin inhibarea enzimelor colageno­
litice (exercitata Tn special de Doxiciclina), a matricei metalprotei­ Metalprotei­
nazelor (exercitata in special de Minociclina), a gelatinazelor ~i naze
elastazelor; in acest mod impiedica distructiile de colagen care se
produc in inflamatiile parodontiului marginal; proprietatile
anticolagenolitice ale tetraciclinei sunt folosite in bolile generale Anticolageno­
insotite de degradari importante ale colagenului: artrita reumatoida, litice
epidermoliza distrofica buloasa diabet;
- ae/iunea reparatorie ~i regenerativa a tetraciclinei exercitata Regenerare
asupra parodontiului marginal este doveditiri prin cercetarile lui
Moscow ~i TANNENBAUM (1991);
- ae/iune de eondilionare a suprafe/e/or radieu/are care devin Condifjonare
astfel mai susceptibile pentru fixarea la aeest nivel a fibrobla~tilor;
- inhiba resorb/ia osului alveolar produsa prin diferite actiuni: Resorbtia
microbiana prin endotoxine, prostaglandina E sau hormonale prin osoasa
actiunea continua a hormonului paratiroidian. inhibata
Efieienta unui antibiotic in boala parodontal depi nde de
indeplinirea a doua conditii esen iale:
- antibiotieul trebuie s actioneze preferential asupra structurilor Actiune
moi ~i dure osoase ale parodontiului marginal; preferentiala
- antibiotieul tr buie sa reaHzeze la nivelul acestor structuri 0 Concentratie
concentratie efieienta terapeutie. eficienta
Tetracicli na satisface aceste dOUB eonditii:
- se concentreaza preferential in strueturile 0 oase in general, la
nivelul dintilor ~I oaselor maxilare, inclusiv a proeeselor alveolare;
- administrat2 in dOZ2 uzuala de 0,5-1 g/zl, se concentreaza in Concentrare
Iichidul ~antului gingival Si anume 4-8 I-lglml, eeea ce reprezinta 0 in Iichidul
eantitate dubl sau chiar tripl eelei din ser. Ace sta eonstatare este ~antului
deosebit de utile. in tratamentul eu tetraciclina al bolii parodontale, in gingival
350 HOR/A TRA/AN DUM/TRIU - PARODONTOLOGIE

special Tn parodontita juvenila sau Tn forme agresive generaLizate la


Doza adecvata orice varsta, unde doza zilnica poate fi de numai 0,500 g, doza care in
alte afecliuni endoosoase este ineficienta, dar aid este activa fata de
germenii $anlului gingival datorita concentraliei superioare celei din
Concentralii sangele bolnavului. in aceste concentralii preferentiale, tetraciclina
preferenfiale poate sa aiM actiune antibacteriana 7n f1uidul $antului gingival, la doze
foarte scazute, de ordinul 0, 11lg/ml. Trebuie semnalata $i constatarea
unor autori care considera ca nivelul tetraciclinei Tn Iichidul $antului
gingival variaza, in funclie de persoanefe investigate, Tntre 0 $i 8 !ig/ml,
deci poate fi uneori la valori mai reduse dedit in ser (SAKELLARI,
GOODSON $. a., 2000).
Efecte Efecte secundare ale folosirii tetraciclinei:
secundare - aparilia de candidoze;
- tulburari gastrice $i intestinale;
- alergii;
- uneori fenomene de fotosensibilizare;
- tulburari hepatorenale;
- folosirea Tndelungata antreneaza riscul apariliei de specii rezis­
tente;
Coloralii - utilizarea Tn timpul sarcinii $i la copii sub 6-7 ani poate fi cauza
dentare unor tulburari de eruptie. de demineralizare $i coloratii ale dinlilor.
in inflamaliile parodonliului marginal, tetraciclina poate fi
Administrare administrata pe cale generala $i locala.
Posologie Pe cale generala, posologia este de 0,500-1 g/zi, timp de
doua-trei luni chiar $i $ase-noua luni, Tn special in tratamentul
parodontitei juvenile $i aJ altor forme de parodontite agresive la orice
varsta $i numai dupa utilizarea in prealabil a altor antibiotice, dupa 0
Schema schema de tratament individualizata pentru fiecare bolnav
individualizata parodontopat. Ace$tia trebuie urmariti in toata aceasta perioada,
linand cont de riscul efectelor secundare.
Tratament Tratamentul local se face prin:
local - aplicatii sUbgingivale cu spatula sub forma de unguent;
- irigalii subgingivale sub forma de solulie (SILVER-STEIN, 19S8);
- me$e de vata sau acetat de vinil introduse subgingival;
- microtubi de dializa;
- benzi acrilice.
in cadrul Catedrei de Parodontologie a Facultajii de Medicina
Dentara din Bucure$ti, utilizam cu foarte bune rezultate aplicalii locale
Pasta TM in $antul gingival $i pungile parodontale cu pasta TM (Tetraciclina $i
Metronidazol)
Penicilina este activa asupra streptococilor [:3-hemolitici,
actinomicetelor, spirochetelor; majoritatea streptococilor sunt
rezistenti.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIiLOR MARGINALE 351

Penicilina V (Oracicline, Ospen, Isocilin) este 0 fluoximetilpeni­


cilina utilizata pe cale orala In infectii acute: gingivostomatita ulcero­ GSUN
necrotica, abcese parodontale marginale, pericoronarite.
Penicilina G este 0 benzilpenicilina utilizata pe cale parenteral a
In acelea$i afectiuni, cand starea generala este alterata, cu febra
mare, avand un efect mai rapid decat penicilina V.
Principalul dezavantaj al folosirii penicilinei II constituie reactiile Reactii
alergice, uneori grave, ce pot aparea $i la persoane care aparent nu aJergice
au fost in contact prealabil cu antibioticul (a fost tratata cu penicilina
fara sa $tie, a consumat lapte de la animale tratate etc.)
Testarea sensibilitatiila penicilina se face obligatoriu la pacientii Testarea
cu antecedente alergice prin injectarea intradermica a 0,02 ml din sensibiliHitii la
solutia de 100 ~g/ml sau prin aplicarea unei solu ii de 10.000 ~g/ml pe penicilina
o scarificatie In piele. Testele intradermice $i conjunctivale nu sunt
insa fidele $i pot fi chiar periculoase.
Injectarea submucozala a unei solutii de penicilina $i novocaina
sau xii ina (In gingivostomatita ulcero-necrotica, in jurul unor focare Contra­
linflamatorii) este contraindicata. indicatie
Alergia la penicilina se trateaza cu antihistaminice, adrenal ina,
glucocorticoizi. Tn $ocul anafilactic ste necesara injectarea Soc anafilactic
intravenoasa lenta de 0, 1-D,5 mg adrenalina, In solutie diluata cu ser Tratament
fiziologic, hemisuccinat de hidrocortizon In doze mai mari de
O,050-D,300 g.
Ampicilina este un antibiotic obtinut prin semisinteza, similar cu
penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg.
Ampicilina este indicata In infectii severe, in gingivostomatita GSUN
ulcero-necrotica, abcese parodontale marginale cu alterarea starii
generale, febra accentuata (peste 38°-38,5°C).
Doza zilnica de ampicilina este de 1,5-4 g, in mod obi~nuit doua Posologie
capsule de 0,250 g sau 0 capsula de 0,500 g la 6 ore sau cate 1 g 50­
luNe injectabila la 12 ore; in infectii grave, doze mai mari, pana la 6g/zi,
administrate fractionat sub forma injectabila, la interval de 4-B ore.
Amoxicilina este 0 beta-Iactarnina, un derivat de ampicilina cu
spectru de actiune similar.
Eficienta amoxicilinei este deosebita Tn tratamentul infectiilor paro­ Amoxicilina
dontiului marginal cu Aggregatibacter actinomycetemcomitans.
Actiunea amoxicilinei asupra stafilococilor este redusa datorita
beta-Iactamazei (penicilinaza) secretata de ace$tia. Asocierea
amoxicilinei cu acidul c1avulanic care inhiba beta-Iactamazele este Acid
produsul Augmentin. clavulanic
Augmentin se utilizeaza in tratamentul parodontitelor marginale
cronice profunde, progresive, refractare la alte tratamente anti­
microbiene.
352 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Efecte Efecte secundare:


secundare - alergii;
- tulburari gastrointestinale;
Contraindicatii Contraindica/ii:
- herpes;
- mononucleoza infectioasa;
- leucemie limfoida;
- tratament cu alopurinol.
Se folosesc 1-2 cpr. (in functie de gravitatea infectiei), de doua ori
pe zi, timp de opt zile, cu sau fara metronidazol.
Cefalosporinele sunt antibiotice beta·!actamice, clasificate dupa
Generatia a spectrul antibacterian in trei generalii. Cefalosporinete din generatia a
treia treia sunt mai eficiente impotriva germenilor gram-negativi. Din
Cefroxadina aceasta generalie, pentru uz stomatologic se folose~te cetroxadina
(produsul Oraspor), din care se administreaza 500 mg, de doua oritzi.
Ca ~i penicilinele, cefalosporinele provoaca frecvent fenomene aler­
gice, iar cele din generatia a treia, mai ales, suprimand flora intesti­
nala, pot fi cauza unor sangerari prin deficit de vitamina K, suprainfeetii
cu enterococ, colitei pseudomembranoase, unor candidoze.
Neomlcina (negamicin) este un antibiotic aminoglicozidic, eu
Germeni spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi in special. Nu se
gram-negativi administreaza pe cale parenterala, datorita ota- $i nefrotoxicitalii.
Administrarea pe cale orala este urmata de 0 absorbtie intestinala
redusa ~i poate fi cauza de disbacterioza ~i de candidoze intestinale.
Se utilizeaza in aplicatii locale in dermatologie $i oftalmologie.
In stomatologie utilizam neomicina pentru combaterea infectiei din
GSUN parodontitele marginale cronice, acutizate, gingivostomatita ulcera­
necrotica sub forma de colutorii in aplicatii locale.
Streptomicina este un antibiotic aminoglicozidic cu un spectru
antibacterian asemanator neomicinei. Se asociaza penicilinei in
administrarea parenterala, prin injectii, in tratamentul infectiilor acute
din sfera aparatului dento-maxilar, in doza de 1-2 gtzi.
Potential Aplicarea locala in plagile chirurgicale este contraindicata datorita
alergizant potenlialului alergizant.
Eritromicina are 0 acliune redusa asupra patogenilor parodontali.
Prin administrare pe cale generala nu se acumuleaza Tn lichidul
~anlului gingival. Poate provoca reactii alergice ~i efecte secundare de
tipul tulburarilor gastrointestinale.
Roxitomicina Roxitomicina este un derivat de eritromicina care se regase~te in
fluidul ~anlului gingival $i in tesuturile gingivale. Este activ asupra
Aggregatibacter actinomycetemcomitans.
Spiramicina se regase~te in Iichidul $antului gingival dupa
Actiune anti­ administrare pe eale generala; are 0 semnificativa acliune
spirochetala antispirochetala ~i de reducere a inflamatiei din pungile parodontale.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 353

Az;trom;c;na se fixeaza cu u;;urinta de structurile parodontale ;;i


are actiune asupra unor patogeni parodontali ca Aggregatibacter
actinomycetemcomitans ;;.a., dar nu ;;i asupra unor specii ca
Fusobacterium nucleatum, Eikenel/a corrodens, Micromonas micro,
enterococi ;;i stafilococi care sunt rezistenti la actiunea azitromicinei. Posologie
Se administreaza Tn doza unica zilnic, timp de trei zile, ceea ce
u;;ureaza utilizarea clinica. Poate produce fenomene de tip
Hertzheimer prin eliberare masiva, Tntr-un timp scurt, de endotoxine
bacteriene.
Clindam;c;na este un antibiotic (Iincosamidic, cu un aminozahar
In structura) al carui spectru antibacterian cuprinde majoritatea
bacteriilor gram-pozitive, inclusiv multe tulpini de stafilococ auriu ;;i Bacterii
majoritatea germenilor anaerobi patogeni. gram-pozitive
Se administreaza In bolile parodontiului marginal refractare la Contraindicatii
tratament, numai la adulti" nu ;;i la copii, nu In parodontita juvenila.
Pos%gie ora/a: 300 mg/zi, timp de opt zile.
Prezinta efecte secundare severe: col ita pseudomembranoasa Efecte
hemoragica (efect al cre;;terii' intestinale a C/ostndium difici/e) ~i, Tn secundare
mod obi;;nuit, diaree.
Mariani! (Mafenid, Sulfamynol) este 0 sU/famida cu spectru Sulfamida
antibacterian activ fata de anaerobi ;;i tulpinile sulfamido-rezistente.
Se administreaza local, pe mucoase infectate, plagi chirurgicale. Potential
Are potential alergizant. alergizant
C;profloxac;na ~; ofloxac;na sunt derivati sintetici: fluorochino­
lone cu activitate antibacteriana echival'enta cu beta-Iactamidele. Sunt
active pe bacili gram-negativi, enterobacterii, Pseudomonas, stafilo­
coci, Aggregatibacter actinomycetemcomitans.
in parodontitele marginale cronice ;Ii complicatiile lor, fluorochino­ Indicatii
lonele se utilizeaza numai Tn prezenta germenilor enumerati.
Asocierea ciprofloxacinei cu metronidazol Ti potenteaza activitatea Asociere cu
;Ii se indica la pacientii cu alergie la amoxicilina care nu pot beneficia, metronidazol
pe cale generala, de asocierea amoxicilina-metronidazol.
Pos%gie ora/a: Posologie
- 400 mg/zi Tn doua prize, timp de opt zile, pentru ofloxacina;
- 1g/zi In doua prize, timp de opt zile, pentru ciprofloxacina.
In timpul tratamentului trebuie evitata folosirea concomitenta de
antiacide. tetracicline, c1oramfenicol, nitrofuran.
ContraindicaJii: Contraindicatii
- copii sub 5 ani;
- gravide;
- tulburari ale sistemului nervos;
-SIDA;
- deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza.
354 HORIA TRAIAN DUMITRIU - PARODONTOLOGIE

Tulburari Tulburari secundare:


secundare - alergii cutanate;

- tulburari gastrointestinale;

- tendinopatii;

- mai rar cefalee, vertij, somnolenla, afecliuni hematologice.

Produse SpecialitaJi:
farmaceutice - ciprofloxacina: Ciflox, Aristin;

- ofloxacina: Tardiv, Oflocet.

Nitrofurantoina, derivat de nitrofuran, este activa fala de

stafilococul auriu ~i specii de Pseudomonas. Poate fi utilizata pentru


Potenfial reducerea secreliei purulente din pungile parodontale ~i In tratamentul
alergizant plagilor chirurgicale. Are potenlial alergizant.
Metronidazolul este un chimioterapic de sinteza, derivat din
nitroimidazol. Este activ (bactericid) fala de bacteriile anaerobe In
special Porphyromonas gingivalis ~i Prevotella intermedia. dar ~i
Clostridium ~i Bacteroides. Are acliune eficienta asupra treponemelor
~i protozoarelor.
Utilizarea metronidazolului reduce semnificativ populalia de
Eficienfa bacterii patogene ca: Eubacterium ~i spirochete, dar eficienla este mai
redusa redusa asupra speciilor de Capnocytophaga.
Metronidazolul Inregistreaza niveluri crescute In lichidul ~anlului
Parodontite gingival ~i In lesutul gingival la scurt timp dupa administrarea pe cale
agresive ~i generala ceea ce il face a fi folosit in multe cazuri de parodontite
cronice
agresive, in special, dar $i marginale cronice.
Administrare Metronidazolul se administreazel sub forma de:
- comprimate 0,250 9
- unguent 3%
- gel 3%
- gel 25%
Ornidazol este asemanator cu metronidazolul.

Indicafii Aceste substante sunt indicate in:

- parodontita marginala profunda progresiva, cu evolutie rapida;

- parodontite marginale cronice recidivanle, cauzate de germenii

anaerobi;
- gingivostomatita ulcero-necrotica, unde actiunea derivatilor imi­
dazolici este deosebit de activi:i;
Posologie Posologie medie pe cale orala: 500-700 mg/zi, timp de
10-15 zile, eventual asociat sau alternativ cu tetraciclina.
Efecte Efecte secundare:
secundare - tulburari digestive;

- leucopenie tranzitorie;

- traverseaza bariera placentara;

- efecte cancerigene la animale, dar nesemnalate la am.

TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PAAODONTOPATIILOR MARGINALE 355

Specialitafi:
- Metronidazol: Flagyl, Rodogyl (asociere cu spiramicina). Produse
Entizon, Klion, Trichopol; farmaceutice
- Ornidazol: Tiberal.

Antimicotice (antifungice)
Nistatina este un antibiotic polienic activ mai ales fala de levu rile
apartinand genului Candida.
Actioneaza fungistatic sau fungicid, in functie de concentralie, prin Antimicotice
cre$terea permeabilitalii membranei celulare a ciupercilor.
Este eficace numai local, deoarece nu se absoarbe dedit foarte Eficienla
pUlin la nivelul pielii, mucoaselor sau tractului gastrointestinal. locala
in tratamentele stomatologice, nistatina se folose$te sub forma
produselor: Nistatin, Nystalocal Si Stamicin.
Nistatin:pulbere suspendabi'fa conti nand nistatina 400.000 U.I./g; Prezentare
flacon de pulbere (pentru suspensie orala) care coniine 0,480 9
nistatina pura, 2.400.000 U.L = 24 doze a 100.000 U.I.; 1 ml de
suspensie coniine 100 000 U.1.
Nislatin sub forma de pulbere pentru suspensie orala este
destinal sugarilor si copiilor, dar $i pentru adullii care prefera aceast
medicalie topica lichida.
IndicaN: Indicalii
- stomatila micotica a nou-nasculilor;
- stomalita micolica $i candidoza esofagiana la sugari, copii $i
adul i;
- stomatita sub placa protetica de cauza micotica;
- profilaxia candidozei bucale la nou-nasculi.
Contraindicafii: Contraindicalii
-alergie la Nistatin. Reaclii
Reacfii adverse: adverse
- produsul este bine tolerat de toate grupele de varSI , dar dupa
doze mari pot aparea uneori tulburari de Iranzit intestinal (diaree).
Mod de administrare: Mod de
- prepararea suspensiei: in flaconul cu pulbere se introduc 20 ml administrare
apa distilata, dupa care se agita energic flaconul. Suspensia oblinuta
se picura cu pipeta direct pe limba, ca atare sau in amestec cu lapte.
miere jeleu:
-Ia sugari si copii, doza de 100.000 U.I., administrata de patru ori/zi. Sugari ~i copii
- la adulli: 1.000.000-1.500.000 U.I./zi, fraclionala in patru prize. Adulti
Administrarea trebuie continual timp de 48 ore dupa vindecarea
c1inica, pentru prevenirea recidivelor, atat la copii, dH si la adulli.
in cazul asocierii candidozei bucale cu infectarea mucoasei
nazale sau rectaie se impune un tratamenl topic cu unguent, iar in Unguent
356 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

cazul infectarii concomitente a mucoasei vaginale un tratament local


cu ovule sau comprimate de uz intravaginal.
Produsul Nystalocal unguent contine nistatina, clorhexidina $i
dexametazona. Se aplica pe mucoasa bucala, in gingivite $i stomatite
micotice.
Stamiein (Mycostatin - SUA, Moronal - Germania) se prezinta
Drajeuri sub forma de drajeuri cu un conti nut de 500.000 U.1. nistatina.
Este un antibiotic cu structura polienica, extras din culturi de
Streptomyces noursei, {oarte activ fata de Candida albicans.
Profilaxie Este indicat pentru profilaxia candidozelor care pot aparea in
cursul tratamentelor cu antibiotice cu spectru larg. de acliune, pentru
Tratament tratamentul candidozelor localizate la nivelul mucoaselor tractului
digestiv: bucofaringiana, intestinala, anala; de asemenea, in
tratamenul candidozelor pulmonare, genitale, cutanate.
In medicina dentara se utilizeaza la adulli dupa evidentierea prin
Examen examen micologic a Candidei albicans. Se dizolva in saliva cate un
micologic drajeu la interval de 4-6 ore, In total 12-14 drajeuri. Tratamentul se
continua una-<Joua zile dupa disparitia semnelor c1inice ale infectiilor
micotice $i se precizeaza eficienta antifungica prin repetarea
examenului micologic de laborator.
Antifungic Pimafuein este un antibiotic cu acliune antifungidl, obtinut din
culturi de Streptomyces natalensis.
Mod de prezentare:
- comprimate orale care conlin 10 mg natamicina;
- suspensie pentru aerosolizare sau pentru badijonaj extern
(flacon de 20ml, 25 mg natamicinaiml).
Ac/iune: antibiotic cu proprietali antimicotice asupra Candidei
Protozoare albicans activ $i Tmpotriva protozoarelor.
Indicalii IndicaJii:
- stomatite micotice;
- stomatite sub placa protetica, de obicei suprainfectata cu
Candida albicans.
Posologie Administrare':
- in candidozele orale, la adulli, cate un comprimat pentru supt,
de 4-6 ori/zi, timp de 7-10 zile sau
- cate 1 ml suspensie pentru uz extern, aplicata pe mucoasa
bucala de 4-6 ori/zi, timp de 7~1 a zile;
La copii -Ia copii: in general, cate 0,5 ml de suspensie de 4 ori/zi, timp de
5-7 zile, sau mai mult in funclie $i de negativarea examenului
micologic.
Alte Alte antimicotice cu acliune locala:
antimicotice - mieonazo/, produsul Daktarin orall gell, conline miconazol 2%;
Posologie Administrare:
- la adulli $i copii peste 1 an: 1 lingurilcl de 4 ori/zi;
- sub 1 an, 1-2 Iingurile pe zi;
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 357

- clotrimazol este un agent antifungic de tip imidazol care aclio­


neaza prin Iiza componentelor fosfolipidice ale membranei celulare a
speciilor de Candida: produsul Canesten;
- haloprogin, produsul Mycilan;
- fluconazol este un antifungic de tip fluor-bistriazol activ Tmpo­ Specii de

triva speciilor de Candida; Candida

- ketoconazol este un antifungic de tip imidazol activ fala de


specii de Candida.

PARTICULARITATI ALE TRATAMENTULUI


CU ANTIBIOTICE ADMINISTRA tE PE CALE
GENERALA iN BOLILE PARODONTIULUI
MARGINAL
IndicaJiilB principale ale administrarii antibioticelor pe cale Indicatii
generala la bolnavi parodontopati sunt:
a) Tn afectiuni acute ca gingivite acute $i gingivostomatite acute in Gingivostoma­
special cand se asociaza cu manifestari generale, stari febrile. tite acute
b) in complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese paro­ Abcese
dontale marginale. parodontale
c) in parodontitele agresive unde sunt implicate mai multe specii marginale
de patogeni parodontali cu manifestari severe de distructie epiteliala $i Parodontite
degradari importante ale tesutului conjunctiv. agresive
d) in parodontitele marginale cronice tratamentul trebuie indivi­ Parodontitele
dualizat in mod eclectic, de la caz la caz. Tratamentul sistemic cu cronice
antibiotice da rezultate bune In numeroase cazuri $i trebuie instituit la
acei pacienti la care au fost epuizate posibilitatile tratamentului
mecanic $i de aplicare locala de antiseptice $1 antibiotice $i la care
perspectiva pierderii dintilor este iminenta. In Clinica de Parodon­
tOlOgl8 din Bucure$ti am obtinut rezultate bune $i foarte bune Tn
parodontite marginale cronice la adulti dupa schema proprie de Schema de
administrare a antibioticelor pe cale generala 'folosind amoxicilina, tratament
metronidazol $i tetraciclina.
e) in parodontite distrofice pentru eradicarea componentei infla­
matorii septice;
f) in parodontite cu caracter recidlvant.
g) inainte $i/sau dupa manopere sangerande: detartraj subgin­
gival, debridare gingivala, interventii chirurgicale care provoaca bacte­ Bacteriemii
riemii $i pot crea complicatiiloco-regionale, la distanta sau generale.
Contraindicalii principale ale administrarii antibioticelor pe cale Contraindicatii
generala la bolnavi parodontopati sunt:
1. Utilizarea tetraciclinei in timpul sarcinii $i la cop;i sub 6-7 ani, Sarcina
deoarece poate fi cauza unor tulburari de eruptie, de mineralizare
defectuoasa $i coloratii ale dintilor.
358 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

2. Administrarea de metronidazol In sarcina poate fi urmata de


efecte teratogene.
Alergie 3. Penicilina la pacienti cu antecedente alergice la acest antibiotic,
deoarece poate induce stari de $OC anafilactic.
4. Clindamicina nu se administreaza la copii, in parodontita juve­
nila, la pacientii cu antecedente de tulburari gastrointestinale $i mai
ales la cei care au prezentat fenomene de colita ulcerohemoragica,
unul din efectele secundare frecvent produse de acest antibiotic.
Avantaje Avantaje ale administrarii antibioticelor pe cale generala la
bolnavii parodontopali:
- administrare u$oara, de regula pe cale orala;
- actiune eficienta atat asupra patogenilor parodontali, cat $i asu­
pra microbilor patogeni care produc imbolnaviri in alte zone ale
cavitalii bucale $i oaselor maxilare: parodontiui apical, limba, istmul
faring ian $i tonsilele palatine, lesutul limfatic waldaierian.
- actiunea antimicrobiana extinsa asupra unor specii microbiene
Reinfectari, patogene cu alte localizari decat cea gingivoparodontala reduce riscul
recidive reinfectarilor $i al recidivelor de imbolnavire ale parodontiului marginal.
- calitatea unor antibiotice de concentrare selectiva in unele
structuri sau lesuturi; in aceasta privinta tetraciclinele ,delin primulloc,
cu cea mai mare, stabila $i mai activa concentratie in gingie,
desmodonliu $i osul alveolar.
Dezavantaje Dezavantaje ale administrarii antibioticelor pe cale generala la
bolnavii parodontopali:
- concentralia de substanla activa la nivelul corionului gingival, a
desmodontiuJui, osului alveolar $i in lichidul $anlului gingival difera de
la un antibiotic la altull;
- posibilitatea - recunoscuta in practica administrarii in scop
Turpini antiinfeclios a antibioticelor - de aparilie a unor tulpini microbiene
rezistente rezistente la acliunea acestora.
Efecte - existenla .unor efecte secundare nedorite, neplacute sau
secundare periculoase: greaf}.i., voma, diaree, fotosensibilitate, tulburari hepatice.
alergii, stari de rau (de tip disulfiram asemanatoare celor produse de
Antabuz) in cazul consumului de alcool in special la administrarea
metronidazolului la pacienli nepreveniti $i neinstruiti in acest sens.
S-au mai descris:
InfecUi - infeclii neonatal'e cu streptococi de grup B dupe administrarea
neonatale de ampiciline $ilsau amoxicilina;
Artropatii - distructii cartilaginoase $i artropatii dupa administrarea de
fluorochinolane la animale $i tendinite observate la am;
Reactii toxice - reactii taxice ale falului la maimute dupa administrarea de
eritromicina $i claritromicina.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 359

A/egerea antibiotice/or pentru administrarea


pe cafe genera/a /a bo/navi parodontopali
Antibioticele folosite mai frecvent In tratamentul parodontitelor sunt:
1. Tetraciclinele (tetraciclina, doxicidina, minociclina) suntindicate In Doxiciclina
infectiile In care predomina Aggregatibacter actinomycetemcomitans.
2. Metronidazolul este utili in parodontite diagnosticate ca Metronidazol
refractare sau rebele la tratamentul conventional, mecanic ~j
medicamentos local, In infectii cu Porphyromonas gingiva/is ~i/sau cu
Prevotella intermedia.
3. Clindamicina este activa pe diverse specii de anaerobi gram­ Clindamicina
negativ, In infectii cu Micromonas micros.. streptococi B-hemolitici.
Produce frecvent fenomene secundare: diaree ~i uneori col ita
ulcerohemoragica.
4. Fluorochinolonele, ciprofloxacina sunt active pe stafilococi, Fluoro­
Pseudomonas, Aggregatibacter actinomycetemcomitans. La fel ca chinolone
tetraciclinele ~i metronidazolul, patrund In lichidul ~antului gingival
unde pot avea concentratii mai mari dedit cele din serul sanguin.Se
concentreaza de asemenea In tesutul gingival.
~. Azitromicina se fixeaza cu u~urinta de structurile parodontale Azitromicina
normale sau bolnave fiind activa fata de multi patogeni parodontali.
Unele specii ca Fusobacterium nuc!eatum, Elkenella corrodens,
Micromonas micros, enterococii ~i stafilococii sunt rezistenti la
actiunea azitromicinei.
Posologia, modalitatea de administrare in timp a antibioticelor pe Posologia
cale generala la bolnavii parodontopati difera dupa: greutatea corpului,
timpul de metabolizare. rata de eliminare din organism, durata efectiva
a activita\ii antimicrobiene. Din datele literaturii de specialitate ~i din
experienta personala optam pentru urmatorul mod de administrare
selectiva ~i individualizata a unor antibiotice diferite:
- amoxicilina (cu sau fara acid clavulanic), de doua oritzi;
- metronidazol, de doua sau trei orilzi;
- c1indamicina, de doua ori/zi;
- tetracicline (doxiciclina), 0 data sau de doua orilzi;
- azitromicina, 0 dati3.1zi.
Asocierea antibioticelor administrate pe cale generala conduce la Asocierea
efecte Insumate, benefice, cu distrugerea unor specii microbiene ~i antibioticelor
ameliorarea pana la vindecare a bolii parodontale. Astfel, asocierea
metronidazol-amoxicilina poate eradica Aggregatibacter actino­
mycetemcomitans In parodontitele agresive cu debut precoce: cu
vindecare In parodontita juvenila ~i ameliorarea starii de Imbolnavire In
parodontitele prepubertale. La pacientii alergici la amoxicilina (Ia
f3-lactamine In general) se poate asocia, cu bune rezultale
metronidazol cu ciprofloxacina.
360 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGJE

Interacfjuni cu In administrarea pe cale generala a an1ibioticelor la bolnavii


alte medica­ parodontopati trebuie tinut seama $i de interactiunile acestora cu alte
mente medicamente care pot fi utilizate simultan. Astfe!:
- antiacidele, Tn special pe baza de saruri de aluminiu ~i bismut ca
$i produsele care contin tier, calciu, zinc $i magneziu scad, prin
chelare, absorbtia tetraciclinelor ~i fluorochinolonelor;
Cimetidina - Cimetidina cre$te nivelul seric al fluorocninolonelor;
Sucralfat - Sucralfatul scade absorbtia fluorochinolonelor;
- Barbituricele $; hkiantoina reduc efectul antimicrobian al metro­
nidazolului $1 timpul de Injumatatire al doxiciclinei;
- Antidiareicele scad absorbtia c1indamicinei;
Probenecid - Probenecidul scade clearance-ul ciprotloxacinei;
Tranchilizante - Tranchilizante de tipul diazepamului se metabolizeaza lent ~i
preduc 0 u~oara inhibare respiratorie ~i relaxare musculara.
Administrarea pe cale generala de antibiotice la bolnavi
Identificarea parodontopali poate ti precedata de identiticarea germenilor patogeni
patogenilor parodontali $1 de controlul prezentei sau disparitiei acestora dupa circa
parodontali trei luni de la tratamentul antimicrobian. Se pot folosi metode de culti­
vare a patogenilor parodontali sau tehnlci de detectie moleculara
genetica, anticorpi monoclonali sau policlonali sau de imuno­
serodiagnostic.

Medicatia cortizonica: glucocorticoizii


Glucocorti­ Glucocorticoizii au actiune antiinflamatoare $i antialergfca.
coizii Principalul glucocorticoid este hidrocortizonul sau cartizo/ui
Hidrocortizonul ~i glucocorticoizii, In general, reduc inflamatia de
cauze variate: agresiune fizica, chimica sau biologica (infectii, reactii
alergice).
Mecanisme In tesuturile intlamate, inhiM macrotagele, migrarea polimorfo­
nuclearelor, fagocitoza, reduc permeabilitatea capilarelor $1 vasodila­
tatia, scad sinteza prostaglandinelor.
in faze tardive In faze tardive ale inflamatiei, exercita a actiune de inhibare a
slntezei proteice, fibrobla~tilor, osteobla$tilor, limfocitelor. a diverselor
celule de origine mezenchimatoas~, a depunerii de colagen ~i
limiteaza proliferarea capilara.
Efectele clinice ale acestei actiunl sunt: reducerea Inflamatiei,
hiperemiei, exsudatului inflamator, dar ~i scaderea proceselor
reparatorii ale tesuturilor lezate prin reducerea proliferarii celulare ~i a
Asociere cu cicatrizarii. De asemenea, sub tratament cortizonic cre$te frecventa ~i
antimicro­ gravitatea unor infectii bacteriene, micotice, parazitare ~i virotice, ceea
blene ce impune asocierea cu substante antimicrobiene.
Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau
Actiune blocheaza actiunea lor ~i sunt eficace Tn combaterea unor manifestari
antialerglca alergice.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODO TOPATIILOR MARGINALE 361

Principalii glucocorticoizi folositi Tn practica stomatologica sunt:


- Hidrocortizon acetat: solutie injectabila sau aplicatii locale Hidrocortizon
(unguente), Tn concentratii utile cuprinse Tntre 0,25% ~i 1%;
- Prednison: administrat pe cale orala, ineficace in aplicalii Prednison
locale.:
- Prednisolon: este eficace Tn aplicalii locale 0,25%-0,5%; Prednisolon
- Triamcinolon: prod use Kenacort, Oracort, Volon (Squibb), Triamcinolon
Kenalog Tn Orabase (Squibb), Extracort pentru aplicatii locale Tn
concentratie de triamcinolon acetonid de 0,025-0,5%;
- Dexametazona sodiu fosfat; produsele sunt hidrosolubile ~i 5e Dexametazona
administreaza sub forma de solutie sau unguente 6,05-0,1 %.
- Nystalocal contine nistatina, c1orhexidina, dexametazona ~i
este indicat in gingivite ~i stomatite micotice.
in general, corticoizii folosili Tn aplicatii locale sunt asociati cu Asocieri
antibiotice, antimicotice, antiseptice.

Antihistaminice
in tratamentuf (ocaf af unei infect" 6actenene sau (ungfce ora(e 5e
pot folosi antihistaminice de tip Romergan, sol. orala 0,1%, maleat de Maleat de
dimetinden (Fenistil), Tn colutorii cu antibiotice $i corticosteroizi pentru dimetinden
actiune antialergica ~j anestezica de suprafata.

Antivirotice
Substantele cu acliune antivirala eficienta de uz terapeutic sunt Tn Uz terapeutic
numar mic, din cauza dependentei metabolice a viru$ilor de celula
gazda, ceea ce nu permite un atac antiviral selectiv.
De asemenea, principalele substante cu actiune antivirala
profilactica sau terapeutica au un efect slab asupra formelor acute,
severe de infectie herpetica ~i redus sau absent Tn leziunile stabilizate
sau Tn infeclii latente.
Dintre substantele antivirotice se cunosc:
- amantadina: produsele Viregyt, Amantadine; Amantadina
- vidarabina: produsul Vidarabine cu acliune asupra virusului
herpes simplex;
- aciclovirul: produsele Acyclovir, Zovirax au acliune asupra Aciclovir
viru~ilor herpes simplex ~i varicelo-zosterian.
Administrat la bolnavi cu deficit imunitar, aciclovirul este eficace Tn
tratamentul infectiei cutaneo-mucoase cu virusul herpesului simplu ~i
poate preveni infectia bucala, faringiana ~i esofagiana cu acest virus.
Administrarea local a se face cu Acyclovir 5%, la interval de 3-4
are, timp de ~apte zile.
362 HORIA TRAIAN DUMITRIU - PARODONTOLOGIE

Aciclovirul este, in general, bine suportat, rareori determina


usturimi, prurit, congestie locala.
AeJiune Rodilemid este un produs cu actiune antiherpetica, antiinflama­
imuno­ toare ~i imunomodulatoare pe baza de edetat disodic monocalcic,
modulatoare cisteina ~i gluconat de calciu. administrat sub forma injectabila.

Alte substanle (produ$i) eu aeliune


terapeutiea /oea/a sau genera/a in gingivite
$i parodontite margina/e
Addul Acidul hialuronic, de~i este cunoscut ca un component principal al
hialuronie proteoglicanilor cu actiune antiedematoasa ~i are un rol important in
procesele de vindecare ~i regenerare tisulara, a fost aplicat mai mult
Tn tratamentul unor tulburari Tn articulatia temporo-mandibulara ~i mai
putin 7n parodontite. Studii recente atribuie acidului hialuronic 0 buna
actiune antiinflamatorie. dar nu ~i 0 acJiune antiplaca. De aceea, acidul
Adjuvant hialuronic sub forma de gel sau spray este indicat ca adjuvant al
tratamentului antimicrobian $i de regenerare in gingivite, parodontite
marginale superficiale $i profunde.
BifosfonaJi BifosfonaJii sunt produ~i utilizaJi in tratamentul afectiunilor
generale care intereseaza metabolismul osos datorita calitatii lor de a
inhiba resorbtia osoasa. Aceste substante au 0 afinitate crescuta.
pentru tesutul 0505, cresc ritmul de diferenJiere ~i multiplicare al
osteobla~tilor ~i inhiba, in acela~i timp, activitatea osteoclastelor.
Datorita. acestor calitati sunt folositi in parodontologie pentru stimu­
larea osteogenezei in tratamentele chirurgicale ale pungilor
Regenerare parodontale cand se foJosesc materiale de aditie; de asemenea sunt
osoasa utilizati pentru promovarea refacerii osului in jurul implantelor
Implante endoosoase.
endoosoase Produ$1 naturali
in aceasta categorie sunt incluse substante naturale cu 0
Efeete structura organica. destul de complexa. ~i actiuni antimicrobiene.
seeundare antifungice, antivirale ~i antiinflamatorii. lipsite, in general, de efecte
noeive secundare nocive.
Produse Produsele terapeutice apicole au la baza. substante ca
apieole propolisul. pastura de albine, extractul de larve de masculi.
Propolis Propolisul - produs natural de secretie aI albinelor, are 0
compozitie complexa: flavone, enzime, uleiuri volatile, esteri ai acizilor
aromatici etc. Propolisul exercita. urmatoarele efecte:
- antibacterian;
- antimicotic;
- antiinflamator;
- vasoconstrictor;
TAATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 363

- decongestiv;
- anestezic de suprafala;
- cicatrizant, epitelizant;
- trofic tisular.
Utilizarea propolisului Tn tratamentul gingivitelor ;;i parodontitelor
marginale, recunoscuta inilial ca 0 terapie naturala eficienta. se face Potentialui
actualmente linand cont de potenlialul alergizant destul de important al alergizant
produsului.
Proparodont este un produs original romanesc care conIine: Proparodont
propolis, extract de mu;;elel, salvie ;;i cimbru, Tntr-un vehicul
nealcoolic, pe baza de polietilenglicol ;;i hidroxid de' aluminiu, Eficienta
antimicrobiana ;;i antiinflamatoare este dublata de actiunea blanda,
neiritata. fala de mucoasa gingivala (Brevet de Inventie
nr. 80364/29.09.1984. Autori: M. Gafar, H. T. Dumitriu, Lucretia
Guti, T. Gidoiu, Elena Palo~).
Stomagingiv, produs original romanesc cu actiune antibacteriana Stomagingiv
~i antiinflamatorie. conIine: extract vegetal antocianozidic, neomicina.
hidrocortizon, anestezina, mel rosatum in glicerina. (Brevet de
Inventie nr. 93512/28.09.1987. Autori: I. Ciulei, Viorica Istudor,
M. Gafar, H. T. Dumitriu).
Extractul de larve de masculi (trantori) de albine (produsul Larve de
Apilarnil) are efect biostimulator local ~i general. masculi
Produsul Apilarnll sub forma de drajeuri exercita un efect
biostimulator, iar Apilarnil-Prop are un efect anti microbian ;;i
cicatrizant, datorita continutului in propolis. Are ;;i efecte secundare de Efecte de tip
tip hormonal ca aparitia de noduli mamari cu caracter benign ;;i hormonal
tranzitoriu prin Tntreruperea tratamentului.
Extractele vegetale sunt dotate cu proprietati farmacodinamice
complexe, fara efectele secundare ale prodU!~ilor de sinteza.
Produsul Romazulan contine extract de chamomi//ae (flori de
mu;;etel).
Chamazulena din acest extract are urmatoarele actiuni: Chamazulena
- antiinflamatorie;
- decongestiva;
- antihistaminica;
- antiafergica
- cicatrizanta; Actiune
- spasmolitica de tip papaverinic. spasmolitica
Mecanismul de actiune a extractului de mu;;elel este complex ~i Mecanismul
se datoreaza: de acJjune
- blocarii histaminoliberatorilor naturali (fibrolizina);
- blocarii receptonlor histaminergici;
- stimularii axului hipofizo-cortico5uprarenalian cu eliberare de
glucocorticosteroizi.
364 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Indicatii Indicajii:
- dupa detartraj, extraclii dentare;
- gingivite $i parodontite marginale subacute $i acute;
- pungi parodontale dupa evaCl!Jarea exsudatului inflamator;
- stomatite subacute $i acute;
- gingivostomatita ulcero-necroti~;
- abcesul parodontal marginal;
- leziuni traumatice erozive. ulcerate ale mucoasei bucale: afte,
leziuni herpetice;
- gingivite hiperplazice, in special suprainfectate;
- glosite;
- cheilite.
Mod de Mod de administrare:
administrare - badijonaj;

- mesaj;

- instilalii;

- spaliHuri.

Ticiverol Produsul Ticivero/este un extract hidroalcoolic din Herba serpyllt;

Folium menthae, Flores chamomillae Si Herba dracocephali.


Ac/iune: slab antiseptic, hipoestezic, antiinflamator, favorizeaza
cicatrizarea.
Indicajii $i mod de administrare: ca la produsul Romazulan.
Extractum ca/endu/ae: extract de flori de galbenele; are acliune
Antiexsudativ antiinflamatorie, antiexsudativa.
Extractum sa/viae: extract de salvie; are acliune antimicrobiana
Si antiinflamatorie.
Extractum radix symphyty: extract de radacina de tataneasa;
Efect poseda pe langa acliunea antiinflamatorie Si un remarcabil efect
cicatrizant cicatrizant, datorita continutului crescut de alantoina, care reduce
Alantoina timpul de vindecare a plagilor posttraumatice sau postchirurgicale la
Carcinogen, nivelul mucoasei bucale. Investigatii recente ii atribuie actiuni
hepatotoxic genotoxice. carcinogene Si hepatotoxice.
Astringent Extractum rathaniae are actiune astringenta. motiv pentru care
este folosit Tn ape de gura, paste de dinti medicinale.
Extractum rhey intra In compozilia produsului Pyralvex alaturi de
acid salicilic, alcoo!. Produsul are actiune keratolitica, keratoplastic8.
astringent8, antiseptica, antiinflamatorie. anestezica.
Indicatii:
- gingivite acute Si subacute;
- parodontite marginale cu fenomene subacute Si acute;
- afte bucale cronice, recidivante.
Contraindicat ii Contraindicatii:
- abcesul parodontal marginal (lnainte de incizie $i evacuarea
conti nutulu i).
TRATAMENTUL GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 365

Alte produse:
Gingivital (Germed - Germania) contine: eugenol, timol, Extrac­
tum salviae, azulene, propicaina, alcool etilic. Este indicat In
tratamentul gingivitelor ~i parodontitelor marginale cu evolutie
subacut~ sau acuta, complicatiile infectioase ale parodontitelor
marginale cronice, pericoronarite, dupa detartraj ~i tratamente Dupa detartraj
chirurgicaJe $i parodontaJe.
Gingisan (Teva - Israel) sub forma de solutie contine: Extractum
flos chamomil/ae. Folium eucalypti; Radix liquiritiae; sub forma de
unguent contine, In plus, benzocain~ 2% cu actiune anestezica.
Indica/ii.·la fel ca pentru produsul Gingivital.
Produse imunobiologice:
in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice produsele ­ Mecanisme de
.vaccin stafilococic", Cantastim, Imudon. Polidin sunt preparate ac1iune
bacteriene cu actiuni precum:
~ cre~terea rezistentei antiinfectioase;
- cre~terea puterii fagocitare a polimorfonuclearelor;
- cre~terea valorii complementului seric;
- cre~terea c1earance-ului bacterian al macrofagului:
- cre~terea imunoglobulinelor serice (In special l'gG ~i IgA);
- stimularea formarii de anticorpi aglutinanti. specifici, fata de
germenii din care este campus preparatul.
Produsul "vaccin stafilococic" este 0 suspensie in solutie salina
fiziologic~, de diferite tulpini de stafilococ, inactivate prin caldura.
Produsul "vaccin stafilococic", folosit initia'i in tratamentul
piodermitelor stafilococice. s-a dovedit activ la bolnavii cu reumatism Piodermite
cronic degeneraNv, la care, in cursul tratamentului cu acest
imunomodulator, s-au constatat fenomene de reactivare ~i uneori de
ameliorare a suferintelor articulare (EFTIMESGU).
Pledind de la aceasta observatie ~i considerand jonctiunea
dento-osoas~ 0 articulatie cu fenomene inflamatorii ~i degenerative
caracteristice bolii parodontale, am folosit cu rezultate semnificative
produsul "vaccin stafilococic" in tratamentul bolnavilor cu parodontita
marginala cronic~ profunda (GAFAR, GEORGESCU, DUMITRIU, CODITA,
NEGUf,1987). Prezenta, uneori, a stafilococului in exsudatul inflamator
al pungilor parodontale este un argument In plus in favoarea utilizarii
produsului "vaccin stafilococic", ca imunomodulator adjuvant utilizat Imunomodu­
alaturi de alte proceduri in cadrul tratamentului complex parodontal. lator adjuvant
Produsul "vaccin stafilococic" se prezinta In urmatoarele
concentratii:
a) vaccin concentrat corespunz~tor la 1 miliard de corpi bacte­
rieni/ml;
b) vaccin diluat 1/10 corespunzator la 100 milioane corpi bacte­
rieni/ml;
366 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

c) vaccin diluat 1/100 corespunzator la 10 milioane corpi bacte­


rieni/ml;
d) vaccin diluat 1/1.000 corespunzator la 1 milion corpi bacte­
rieni/ml.
Conlinutul fiolelor este u$or tulbure In cazul vaccinului concentrat
$i al vaccinului diluat 1/10 $i limpede In cazul dilutiilor de 1/100 $i
1/1.000. Inainte de Intrebuinlare, continutul fiolelor trebuie agitat,
pentru 0 buna omogenizare a suspensiei.
Administrarea se poate face subcutanat.. intramuscular sau sub
mucoasa mobile a fundurilor de sac vestibulare.
Ritmul de administrare este I'a doua-trei zile.
Reactii In cazul unor reactii locale manifeste (eritem Intins, infiltratii
secundare dureroase) sau generale (febra. curbatura), se mare$te intervalul
dintre inoculari, care se fac cu doze mai diluate.
Posologie:
- din dilutia 1/1000: 0,1; 0,2; 0,5; 1 ml.;
- din dilutia 1/100: 0,1; 0,2; 0,5; 1 ml.;
- din dilutia 1/10: 0,1; 0,2; 0,5; 1 ml.;
- din vaccinul concentrat: 0,1; 0,2; 0,4; 0,8; 1 ml.
Asociere cu Concomitent cu vaccinul stafilococic se administreaza antibiotice
antibiotice pe cale locala $i generala.
1muno­ Produsul nCantastim" este un produs biologic imunostimulator, un
stimulator extract antigenic din Pseudomonas aerugynosa. cu actiune de
stimulare a macrofagelor.
Indicalii:
a) parodontopatii degenerative $i de involutie;
b) Inaintea tratamentului chirurgical al parodontitelor marginale
cronice;
c) In perioada de vindecare dupa tratament chirurgical al
parodontitelor marginale cronice sau dupa atacul acut al
gingivostomatitelor ulcero-necrotice.
Mod de administrare: subcutan sau sub mucoasa mobila a
fundurilor de sac vestibulare.
Ritm de administrare: 0 fiolalsaptamana, timp de cinci saptamani,
pauza 1-1,5 luni, dupa care se reia administrarea timp de cinci
saptamani.
Imudon Produsul "Imudon"
Extract Iiofilizat din specii bacteriene de:
- Lactobacillus acidophllus;
- Lactobacillus helvet/cus;
- Lactobacillus lactis;
- Lactobacillus fermentatum;
- Streptococf, grupa A-S 107, S170. H-S 218, D-8 19. S 226;
- StaftYococ auriv;
TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTOPATlILOR MARGINALE 367

- Klebsiella pneumoniae:
- Corynebacterium pseudodiphtericum;
- Fusiformis fusiformis;
- Candida albicans.
Extractul este indus In etilmercuritiosalicilat $i excipient pana la
0,582 g/comprimat.
Dup~ cum se constata, extractul este produs din specii
microbiene care nu sunt implicate direct In etiopatogenia gingivitelor $i
parodontitelor, dar utilizarea produsului este justificata prin calitalile
sale de imunomodulator la fel ca $i In cazul celorlalte prod use Imuno­
imunobiologice actuale. modulator
Indica/ii: tndicatii
- gingivite;
- parodontite marginale cronice;
- alveolite;
- pericoronarite;
- abcese parodontale marginale;
- glosite;
- stomatite;
- afte.
Posologie, mod de administrare: Posologie
Profilaxie: 6 comprimate pe zi, sublingual, limp de 21 zile. 5e
efectueaza doua-trei cure profilactice pe an.
in afectiuni acute: 8 comprimate pe zi sublingual timp de 10 zile.
in afecliuni cronice: 4-8 comprimate pe zi sublingual timp de
21 zile. 5e efectueaza cure terapeutice cu intervale de pauza de doua
luni timp de unu-doi ani.
Alte produse
Alte produse biologice:
Polidin administrat parenteral ~i Aerodin (instilatii In pungi,
pulverizatii pe mucoasa bucala).

ASPECTE ACTUALE ALE PROFILAXIEI


SPECIFICE iN PARODONTOPA Til
Etiologia microbiana In formele distructive ale parodontopatiilor Etiologia
marginale cronice fiind In prezent unanim recunoscuta, se impune 0 microbiana
concentrare a eforturilor pentru 0 profilaxie specifica In cadrul acestor
imbolnaviri.
Profilaxia bolilor de etiologie microbiana poate fi specific~ sau
nespecifica.
Profilaxia nespecifica se adreseaza factorilor favorizanti, In timp Profilaxia
ce profilaxia specifica S8 realizeaza prin vaccinuri antibacteriene care specifica ~i
determina producerea de catre organismul gazda a unor elemente cu nespecifica
caracter specific de aparare antimicrobiana.
368 HORtA TRAtAN DUMtTRIU- PARODONTOLOGIE

Agent patogen Prepararea unui vaccin eficient presupune, Tn primul rand,


stabilirea unui agent patogen cauzator ,.sigur" al afectiunii; pornind de
la structura antigenica a acestuia se poate obtine un preparat cu
putere imunogena buna ~i cu mai putine efecte secundare, nocive
pentru organism.

Vaeeinuri I. Vaccinurile clasice sau "convenlionale"


elasiee
Utilizate in profilaxia afectiunilor bacteriene sunt preparate fie din
culturi bacteriene omorate. folosind diver~i factori fizico-chimici,
avirulente, dar cu pastrarea puterii imunogene a bacteriei, fie din
culturi bacteriene vii cu viru/enla atenuata.
- inlaturarea virulentei culturilor bacteriene se realizeaza, clasic,
prin tratarea cu fenol, formaldehina, merthiolat sau, mai modern, cu
substante ce altereaza materialul genetic bacterian: betapropiolactona
sau unele imine.
Vaeeinuri "vii" - vaccinurile "vii", cu virulenta atenuata, se obtin prin cultivarea
bacteriilor pe medii nefavorabile. timp indelungat.
Avantaje ~i Vaccinurile conventionale prezinta avantaj'e ~i dezavantaje. Astfel,
dezavantaje cele cu bacterii omorate prin factori fizico-chimici sunt avirulente,
stabile, dar slab imunogene ~i nu realilzeaza protectia locala a
mucoaselor, Tn timp ce vaccinurile vii, cu virulenta atenuata sunt bune
Imunogene imunogene dar sunt instabile, prezinta riscul reca~tigarii virulentei.

II. Vaccinurile moderne


Inginerie Se realizeaza prin tehnici de inginerie geneti'ca ~i sinteze chimice,
genetiea urmarind sa inlature inconvenientele vaccinurHor conventionale.
Biotehnologie Aceste procedee de biotehnologie au devenit posibile Tn urma
cunoa~terii precise a structurilor moleculare ale acizilor nucleici
bacterieni.
Stabilirea structurii genelor ce codifica, Tn ADN bacterian,
fractiunile imunogene din microorganismele patogene face posibila
introducerea acestora in alte gazde, care vor sintetiza imunogenul, dar
vor fi Iipsite de activitate patogena. Prin metode laborioase, genele
Celule identificate sunt extrase ~i rntroduse in celule procariote (Escherichia
proeariote coli), eucariote, ciuperci (Sacharomyces cerevisiae) sau virusuri
(Vaccinia). Genele introduse realizeaza recombinanti genetici cu
materialul propriu genetic al gazdei, care va sintetiza structurile nOllJ
codificate cu putere imunogena ~i astfel pot fi utilizate ca vaccinuri
lipsite de patogenitate.
Polipeptide Sinteza chimicii a polipeptidetor bacteriene cu rot antigenic
baeteriene reprezinta 0 aM posibilitate modema de preparare a vaccinurilor;
TRATAMENTUr.. GINGIVITELOR SI PARODONTOPATIILOR MARGINALE 369

aceasta adevenit posibila 1'n urma cunoasterii secventialitatii


aminoacizilor din structurile respective Si a determinatilor antigenici.
Dupa sinteza, pentru asigurarea puterii imunogene, fragmentele
polipeptidice sunt cuplate cu diferite molecule "purtalor" (pol'ipeptide
polimerizate, anatoxina tetanica). Aceasta tehnica ridica unele Determinan .
probleme legate de obtinerea unor determinanti antigenici eficienti. antigenlci
Vacclnurile anti-idiotip, ribozomale pot fi realizate prin metode Vacclnu
noi, variate, care sunt Inca In stadiul de cercetare. ribozomale
Tehnicile moderne urmaresc obtinerea de vaccinuri lipsite de
nocivitate, cu proprietati imunogene eficiente Si posibilitati de
preparare ieftine, pe cale industrial'a.

Vaccinarea in boala parodontala


Realizarea profilaxiei specifice prin vaccinare antibacteriana in
boala parodontala ridica Inca probleme. Acestea sunt legate de
dificultatea de a prepara un vaccin eficient Intrucat, In etiologia bolii, nu
a putut fi incriminat., In mod cert, un singur microorganism, ci 0
asociatie de bacterii, ce concureaza, in mod sigur la realizarea Asocia 'e de
leziunilor distructive complexe. bacterii
De asemenea, nu s-a stabilit Inca precis raportullntre deficientele
imunologice in limfocitele T sau B Si gradul de distructie tisulara In
parodontopatii. Studiile au aratat ca persoanele cu deficiente In
fagocitoza, ca In neutropenie prezinta forme de parodontopatii cu Neutropenie
leziuni distructive mai pronuntate.
Examenul microscopic al tesutului parodontal lezat arata
existenta, in zona epiteliului jonctional, a numeroase neutrofile cu
bacterii fagocitate, ceea ce releva mlul neutrofilelor In apararea
antibacteriana In parodontopaW fiind implicate astfel In mecanismele
imunitatii nespecifice.
La noi in tara s-au efectuat Incercari de obtinere a unor preparate Rol imunizant
cu rol imunizant In boala parodontala (BAcANU, 1969; HAIMOVICI,
1972). Un colectiv format din GAFAR, GEORGESCU, DUMITRIU, CODlyA,
NEGUT (1987) a studiat posibilitatile terapeutice prin vaccinoterapie
stafilococica In boala parodolltala.
in anumite forme c1inice de boala parodontala au fost incriminati
ca "patogeni parodontali": Aggregatibacter actinomycetemcomifans, In
parodontita juvenila, Si Porphyromonas gingiva/is In parodontita rapid
progresiva. Experimentele pe animal au confirmat faptul ca prezenta
acestora interfereaza cu leziunile distructive din tesuturi, realizate prin
mecanisme imunologice.
Dupa modelul vaccinuri/or convenJiona/e s-a incercat, inca in
urma cu multi ani, prepararea din Porphyromonas gingivalis a unui Vaccin
vaccin corpuscular, omorat prin tratare cu formol. Acesta a fost corpuscular
370 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

experimentat pe animal (TAUBMAN). Imunizarea maimulelor cu acest


vaccin a dus la descre$terea cantitat'ii de bacterii negru pigmentate din
speciile Bacteroides in leziuni,le gingivale induse prin ligatura.
Imunizare la Imunizarea $oarecilor a determinat diminuarea pierderilor osoase In
~oareci leziunile parodontale provocate. Nu s-au fikut experimentari pe
voluntari umani cu acest preparat, deoarece efectele protective $i
nocive nu au putut fi stabilite cu deplina acuratele $tiinlifica.

Vaccinuri moderne in boala parodontaliJ


Dintre bacteriile asociate bolii parodontale, Porphyromonas
gingiva/is, considerat primul patogen la adult, cat $i Actynomices
viscosus intra In componenla placii bacteriene subgingivale $i
AderenJa de aclioneaza Intr-o prima faza prin aderenla de substral. Aceasta
substrat aderenla este deterrninata de struoturi specifice de t,ip fimbria!.
Impiedicarea aderenlei la substrat ar putea constitui un factor
important de profilaxie prin faptul ca Inlatura fixarea germenilor
respectivi, prin imunizarea organismului ,fala de fimbriile structurale ale
acestor bacterii.
Vaccinuri Realizarea unor vaccinuri, antiadezive este posibila prin metode
antiadezive moderne de c1onare, recombinare a genelor flagel'are sau sinteza
chimica a polipeptidelor flagelare.
Colonizarea bacteriana la Porphyromonas gingiva/is este mediata
de fimbriile de la suprafata celulei bacteriene constituite din subunitali
Fimbrilina proteice de fimbri/ina.. Genele care codifica aceasta fimbri/ina. au fost
donate $i secventializate, stabilindu-se ca amintita proteina are In jur
de 36 KD. Aceste date ofera baza pentru descoperirea determinanlilor
antigenici cu rol imunizat. Folosirea ca vaccin a unui, astfel de preparat
va preveni colonizarea bacteriana prin acliunea antiadeziva.
Actinomyces viscosus este un microorganism oral intens studiat,
deoarece face parte din bacteriile care colonizeaza suprafelele
dentare In primul front. Prezinta importanla nu prin implicare directa In
afecliuni parodontale, ci prin faptul ca intensifica aderenla altor
patogeni parodontali ca Porphyromonas gingiva/is. Actinomyces
Glicoprotei· viscosus prezinta 0 inalta afinitate pentru gllcoproteinele sali'vare, dar
nele salivare adera $i de celulele epiteliale, leucocite sau alte bacterii, ca
Activitate Streptococcus sanguis. Activitatea dublu adeziva se datoreaza faptului
lectinica ca poseda doua tipuri de fimbrii cu activitate lectinica. S-a reu$it
studierea structurii $i clonarea ambelor tipuri de fimbrii. Astfel,. tipul 1
de fimbrie, responsabila de ata$area bacteriilor de suprafala dinlilor,
este reprezentata de 0 proteina de 65 KD.
Tipul 2 de 59 KD esta 0 fimbrie implicata In aderenla dintre
Preparat Actinomyces viscosus $i diferiti streptococi, celulele epiteliale $i
antigenic neutrofile. Folosirea unui preparat antigenic oblinut din aceste structuri
TRATAMENTUL ~INGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE' 371

fimbriale ar determina aparitia de factori antiadezivi fata de activitatea


celor doua componente, Impiedicand forma rea unei placi bacteriene
cu implicatii patogene In aparitia cariei dentare sau bolii parodontale.
C/onarea gene/or ce codifica aceste proteine fimbriale ale Clonarea
bacteriilor implicate direct sau indirect in patogenia bolii parodontale genelor
constituie un prim pas catre etapele ulterioare de recombinare Recombinare
geneticil Introducerea genelor ce codifica sinteza acestor fimbrii genetica
Intr-un plasmid bacterian (de exemplu la Escherichia COil), In drojdii Recombinanti
(Sacharomyces cerevisiae) sau In veclor viral va duce la formarea de genetici
recombinanti genetici ai gazdei cu expunerea genei flagelare prin
sinteza proteinei componente.
Aceasta tehnica sta la baza cercetarilor actuale pentru prepararea Cercetari
unui vaccin antiparodontopatie (ca ~i vaccinul anticarie). actuale
Stabilirea secventialitatii bazelor DNA determina un progres
important In studiile de hibridizare ale acizilor nucleici cu consecinte In
descoperirea epitopilor determinanti ~i secventialitatea aminoacizilor Epitopi
din polipeptidele responsabile de adezivitatea bacteriilor de substrat.
Realizarea de peptide sintetlce, pornind de la cunoa$terea Peptide
secventelor aminoacizilor componenti, a devenit astfel posibila $i, ca sintetice
atare, un potential vaccin din peptide sintetice ar putea fi realizat prin
stabilirea secventialitatii antigenelor flagelare.
Anticorpii monoc/onali detin, de asemenea, un rol potential In Anticorpii
obtinerea unor preparate vaccinale In afectiunile orale. monoclonali
Ace~ti anticorpi sunt sintetizati de celule formatoare derivate din
limfocitele B. Experimental s-au fuzionat limfocitele B splenice de
$oarece cu celule plasmatice tumorale, obtinandu-se sinteza de Sinteza de
anticorpi cu 0 singura specificitate. Astfel de anticorpi monoclonali s-au anticorpi
obtinut fata de componentele fimbriale de tip 1 ~i 2 la Actinomyces
viscosus. Dintre patogenii parodontali au fost studiati $i s-au obtinut
anticorpi monoclonali fata de Porphyromonas gingivalis $i Prevotella Anticorpi
intermedia, folositi pentru identificarile acestora Tn placa subgingivala monoclonali
$i pungile parodontale.
Anticorpii monoclonali obtinuti tata de Aggregatlbacter
actinomycetemcomitans recunosc polizaharidu'l determinant de pe
suprafata celulelor T ca $i leucotoxina.
Actualmente, descoperirea ~; prepararea acestor anticorpi
monoclonali are aplicatii In diagnostic, in identificarea bacteriilor orale,
iar pasul urmator va fi desigur utilizarea lor in obtinerea de preparate
vaccinale antiparodontopatie.
in imbolnavirile parodontiului marginal, 0 aetiune importanta a
anticorpilor monoclonali poate fi imunizarea pasiva a organismului fata Imunizare
de patogenii parodontali. pasiva
in stadiul actual aJ cercetarilor privind profilaxia specifica Tn
parodontopatiile marginale croniee, realizarea unui vaccin efieient
372 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

constituie Tnca 0 problema de perspectiva, nu prea Jndepartata Tnsa,


Bioinginerie datorita rezultatelor obtinute prin tehnici de bioinginerie genetica Tn
genetica domeniul profil'axiei specifice a altor boli bacteriene.

UTILIZARI ALE LASERULUI

IN PARODONTOLOGIE

Asocierea Denumirea LASER provine din asocierea initialelor grupului de


inifialelor termeni din limba engleza care definesc modul de formam a unei raze.
luminoase monocrome, coerente, polarizata ~i puternic amplificata,
rezultat al unei emisii stimulate de radiatii: Light Amplification by
Stimulated Emission of Radiations.
Caracteristici Caracteristicile (parametrii) de funclionare a ul11ui laser sunt:
- /ungimea de unda care Tn cazul' radialiei laser este unica ~I
Mono­ conduce la calitatea de monocromatism; maximele ~i minimel'e
cromatism undelor sunt identice in unitatea de timp, ceea ce confera radialiei
calitatea de coeren/a., iar orientarea undelor Tn spaliu are caracter
absolut ~i reflecta starea de po/arizare;
- puterea care depinde de amplitudinea pulsaliilor, are dlferite
valori ~i se masoara Tn watt;
- frecven/a de modu/are exprima raportul dintre numaru/ de
osci/alii/secunda ~i se masoara Tn hertz;
- densitatea de putere define~te energia emisa pe unitate de
suprafala ~i se apreciaza Tn Jou/elcnf?.
Efecte Efectele biologice atribuite radialiei laser, lmele cunoscute, altele
biologice Tnca in curs de cercetare, sunt in principal:
- stimularea sintezei de ADN;
- activarea fagocitozei;
- promovarea unor mediatori locali ca histamina cu acliune
analgezica;
- cre~terea aGtivitalii fibrobla~tilor ~i a sistemelor enzimatice, cu
efect favorabil Tn pr.ocesele reparatorii;
- favorizarea schimburilor ion ice Tn cadrul pompei NalK;
- stimularea locala a dinamicii vasculare;
- acliuni antimicrobiene ~i chiar antivirale, antiinflamatorii, hemo­
statice ~i miorelaxante;
Domenii de utilizare ~i avantaje ale laserulu'i In
parodontologie
Acfiune anti­ 1. Acliunea antimicrobiana
microbiana Se atribuie laserului Er: YAG (Erbium - doped, Yttrium ­
Aluminum - Garnet) 0 activitate antimicrobiana fala de patogenii
parodontali (SCHWARTZ, SCULEAN ~. a., 2001). De asemenea, laserul
cu dioxid de carbon are 0 acliune de decontaminare microbiana la
TRATAMENTUl GINGIVITELOR $1 PARODONTOPATIILOR MARGINALE 373

nivelul radacinii dentare ~i a osului alveolar (BARONE, COVANI ~. a.,


2002), iar laserul dioda 980 nm este folosit pentru tratamentul
periimplantitelor (FOLWACZNY, HEYM ~. a.2004).
2. Detartrajul ~i chiuretajul radicular cu laser Detartraj,
Este utilizallaserul Er: VAG sub anestezie locala, la densitati de chiuretaj
putere de 80 ~i 100 mJ, c~nd la microscopul electronic cu baleiaj SEM radicul'ar
se remarca 0 suprafata radiculara de tip "coaja de copac" sau de
150 mJ cand apare 0 suprafata rugoasa de tip "solzos" (FOLWACZNY;
MEHL ~. a" 2000).
3. indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi Chirurgie
Cu laserul de tip Nd: Vag (Neodynium: Vttri"um - Aluminum ­
Garnet) se pot indeparta tesuturi moi printr-o reactie de fotoablatie prin
care fluidul tisular supraincalzit se vaporizeaza, actiune urmata de
o coagulare tisulara ~i hemostaza vasculara (BAGGED, MACKIE ~. a.,
1999).
Aceasta actiune chirurgicala este utilizata ~i pentru:
- excizii in scop diagnostic: biopsii Excizii
- debridarea ~antului gingival; Debridare
- evictie gingivala in vederea amprentarii; Evictie
- papilectomie;
- incizia abcesului parodontal marginal;
- decapu~onari;
- frenotomie, frenectomie;
- gingivectomie, gingivoplastie; Gingivec­
tomie, gin­
- indepartarea tesutului de granulatie;
givoplastie
Nu este necesara sutura.
4. Alte aCliuni ale laserului in parodontologie se refera la Depigmentare
posibilitatile sale de a produce depigmentarea gingivala, tratamentul gingivala
aftelor recidivante, albirea dintilor.
Dezavantaje ale laserului in parodontologie Dezavantaje
1. in cazul laserului cu dioxid de carbon folosit pentru tratamentul
suprafetelor radiculare sau in exciziile de os se produc sechestre Sechestre
osoase care se inconjoara de celule gigante, multinucleate sau de 0 osoase
capsula fibroasa, fenomene care intarzie sau chiar compromit 0
vindecare norma/it
2. Laserul dioda GaAlAs "arde" matricea organica a cementului ~i
impiedica reinset1ia ligamentului periodontal.
3. Laserul Nd: VAG folosit pentru detartraj ~i chiuretaj radicular
este mai putin eficient decat daca se folosesc ultrasunetele ~i
chiuretele ~ingivale.
4. Tesuturile fibrozate se indeparteaza cu dificu'ltate sau ineficient.
5. Aplicarea laserului pe formatiuni tumorale insuficient explorate, Contra­
cu potential malign, este periculoasa ~i contraindicata. indicatie
374 HORIA TRAIAN DUMITRJU- PARODONTOLOGIE

Analgezie 6. Analgezia cu laser este redusa fiind necesara in multe cazuri


redusa anestezia locala.
7. Tratam~ntul eficient cu laser necesita 0 aparatura performanta,
investitii mai mari $i costuri corespunzatoare.
Personal 8. Tratamentul cu laser nu poate fi efectuat decat de un personal
instruit instruit care trebuie sa evite expunerea la radiatii a ochilor tuturor
persoanelor $i a abdomenului la gravide.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
AL PARODONTOPATIILOR
MARGINALE
Tratamentul medicamentos local $i general cu actiune
antimicrobiana $i antiinflamatorie. impreuna cu procedurile locale de
indepartare a placii bacteriene, a tartrului supra- $1 sUbgingival sunt
urmate de vindecare Tn cazul gingivitelor $i Tn majoritatea formelor
clinice de parodontita marginala cronica superficiala; in formele mai
avansate de Tmbolnavire parodontala marginaJa de tip inflamator se
produc Tnsa ameliorari $i nu vindecari propriu-zise, daca nu sunt
realizate $i alte doua obiective majore Tn afara suprimarii infectiei, $i
anume:
1. Tndepartarea tesuturilor degradate, a structurilor patologice $i
2. recuperarea functionala a dintilor parodontotici.
Pungi Pungile parodontale $i continutul lor patologic: cement necrotic,
parodontale tesut epitelial $i conjunctiv de granulatie, os ramolit, osteitic, exsudat
inflamator se suprima cel mai eficient prin proceduri chirurgicale.
Tnaintea tratamentutui chirurgical parodontal propriu-zis. specific,
sunt necesare masuri chirurgicale de indepartare a focarelor
microbiene nerecuperabile prin tratament conservator:
Extracfia a) Extrac/ia diflJi/or parodontotici nerecuperabi/I, care este indicata
dinfilor in cazul dintilor cu mobilitate excesiva, in plan orizontal $i in sens axial.
parodontotici Decizia de extractie a acestor dinti este data de lipsa unui suport
nerecuperabili osos alveolar, capabil sa sustina dintele Tn cursul unui act minim de
masticatie.
Examenul clinic al mobilitatii dentare este suficient Tn aceste ca­
zuri pentru a constata excluderea functionala completa a acestor dinti.
Anestezie Extractia trebuie facuta sub anestezie corespunzatoare. eel mai
bine prin infiltratie.
Tendinta de extractie fara anestezie a acestor dinti este total
gre$ita din urmatoarele motive:
Frlabilitate - dintii parodontotici cu mobilitate excesiva au 0 vechime mare de
radiculara evolutie a bolii $i prezinta de regula 0 friabilitate radiculara, mai ales Tn