Pregătirea unei afaceri: Cum înființezi o firmă pentru a

beneficia apoi de finanțare din partea statului?

Luna mai va însemna, potrivit ultimelor informații oferite de autorități, lansarea sesiunii de
primire a proiectelor în cadrul programului Start-up Nation România, prin care până la zece mii
de beneficiari vor primi un sprijin financiar nerambusabil de maximum 44.000 de euro pentru
lansarea unor noi afaceri în acest an. Principalele firme eligibile să primească sprijinul financiar
sunt societățile cu răspundere limitată (SRL) și societățile cu răspundere limitată - debutante
(SRL-D), astfel că, în articolul de față, prezentăm principalele aspecte legate de înființarea celor
două tipuri de entități, dar și informații valoroase referitoare la obligațiile legale de după
constituire și regimul de impozitare aplicabil.

Prin lansarea proiectului de finanțare Start-up Nation România, autoritățile urmăreasc

finanțarea anuală a unui număr de cel mult zece mii de antreprenori și crearea, în cadrul
sectoarelor economice prioritare, a unui număr de 20.000 de noi locuri de muncă.

Astfel, în cadrul apelului de proiecte așteptat să fie lansat în luna mai 2017 vor putea depune
cereri de finanțare doar întreprinderile înființate după data de 30 ianuarie 2017, înregistrate la
Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) sub formă de SRL, SRL-D sau societăți
cooperative.

Cum constituirea unei societăți cooperative este mai dificilă, cu siguranță cei mai mulți dintre
antreprenorii interesați de acordarea sprijinului au ales sau vor alege înființarea unei SRL sau
SRL-D, forme de organizare mai des întâlnite și a căror înmatriculare nu ar trebui să dureze, de
principiu, mai mult de câteva zile.

Primii pași pentru înființarea unei firme

Indiferent de varianta aleasă, SRL sau SRL-D, prima etapă în procedura de înfiinţare o
reprezintă rezervarea denumirii viitoarei societăți, prin depunerea la Oficiul Registrului
Comerţului de pe lângă Tribunalul în raza căruia solicitantul îşi stabileşte sediul profesional
(ORCT) a cererii de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă, completată cu trei
denumiri, în ordinea preferinţelor.

Potrivit informațiilor de pe site-ul ONRC, firma unei astfel de entități se compune dintr-o
denumire proprie, la care se poate adăuga numele unuia sau al mai multor asociaţi şi este însoţită
de menţiunea scrisă în întregime "societate cu răspundere limitată" sau "S.R.L.",
respectiv "societate cu răspundere limitată - debutant" sau "S.R.L.- D".

După obținerea documentului amintit, antreprenorii care doresc să înmatriculeze o SRL sau o
SRL-D trebuie să facă dovada că deţin un sediu social, lucru posibil prin depunerea, în copie
 certificată sau în copie legalizată a unuia dintre următoarele documente: contract de vânzare-
cumpărare, contract de donaţie în formă autentică sau certificat de moştenitor, în cazul
persoanelor care aleg să folosească drept sediu social un imobil pe care îl au în proprietate, sau
contract de închiriere (înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice, în cazul
proprietarului/locatorului persoană fizică), contract de subînchiriere, contract de concesiune,
contract de leasing imobiliar sau contract de comodat pentru spaţiile închiriate.

Totodată, dosarul de înregistrare trebuie să conţină o cerere adresată Agenţiei Naţionale de

Administrare Fiscală (ANAF) în vederea obţinerii certificatului emis de administraţia financiară
competentă, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost
înregistrat un alt document pentru înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu
titlu oneros sau gratuit.

În plus, pentru stabilirea sediului social într-un bloc/ locuinţă alcătuită din mai multe
apartamente, este nevoie de acordul asociaţiei de proprietari şi de acordul veciniilor.

Documentele din dosarul de înregistrare depus la ONRC

În continuare, pentru a înmatricula o firmă la ONRC, antreprenorii trebuie să prezinte un dosar

de înregistrare, care va cuprinde, pe lângă cererea de înregistrare, următoarele documente:

 actul constitutiv al societăţii;

 dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;
 dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;
 în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar în
cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt
grevate;
 actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de asociaţi;
 declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori şi, după caz, a primilor
directori, respectiv a primilor membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere şi, dacă
este cazul, a primilor cenzori, că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege;
 alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii.

Totodată, dosarul de înregistrare trebuie să mai cuprindă:

 declaraţia referitoare la înregistrarea fiscală, disponibilă aici;

 declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte,
după caz, că:
 persoana juridică nu desfăşoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora,
activităţile declarate, o perioadă de maximum trei ani (model 1 - original);
 persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în
domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru activităţile
precizate în declaraţia-tip (model 2 - original);
 în cazul firmelor cu asociat unic, declaraţia că persoana are calitatea de asociat unic într-o
singură societate cu răspundere limitată sau că societatea cu răspundere limitată cu asociat unic
nu este asociat unic în altă societate cu răspundere limitată (original);
 specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii (original). Acestea se depun la oficiul
registrului comerţului odată cu cererea de înregistrare, dacă reprezentanţii au fost numiţi prin
actul constitutiv, şi pot fi date în faţa directorului ORC sau a înlocuitorului acestuia care va
certifica semnătura sau în formă autentică la notarul public;
 copie după actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor
persoane fizice;
 împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate
să îndeplinească formalităţile legale, dacă este cazul.

Notă: Toți pașii pentru înființarea unei SRL sunt aici, în timp ce de aici aflați toate detalii
specifice pentru apariția unei SRL-D.

Costurile percepute pentru înființarea unei societăți

În ceea ce privește SRL-D, legislația autohtonă oferă anumite avantaje, în sensul scutirii de la
plata taxelor și tarifelor percepute la înregistrarea unei astfel de entități.

Totuși, de la 1 februarie 2017, atunci când au fost eliminate peste 100 de taxe și tarife,
ONRC nu mai percepe taxe, printre altele, nici pentru operațiunile de înregistrare ale unei SRL.
Mai precis, este vorba despre cererea de înregistrare în registrul comerţului, în cazul firmelor,
care cuprinde: autorizare constituire, înmatriculare, autorizare funcţionare prin declaraţie pe
propria răspundere și al cărei cuantum era, anterior, de 250 de lei.

În schimb, cei care înființează SRL trebuie să achite, în continuare, anumite taxe și tarife, așa
cum este tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a (spre deosebire de SRL-D).

Totodată, atât constituirea SRL, cât și SRL-D, implică un capital social de minimum 200 de lei,
divizat în părți sociale care nu pot fi mai mici de zece lei. În cazul în care părţile sociale sunt ale
unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin
adunării generale a asociaţilor.

Capitalul social se depune la orice bancă de pe teritoriul României, de către persoana/

persoanele care vor administra firma, cele care vor avea asupra lor, atunci când solicită
deschiderea contului, actul constitutiv al noii firme şi dovada rezervării denumirii, obţinută de la
registrul comerţului, precum şi buletinele/ cărţile de identitate.

Tot la capitolul costuri trebuie să amintim și de onorariile percepute de notarii publici pentru
specimele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii, dacă aceștia din urmă aleg această
variantă. Conform normelor în vigoare, specimenele de semnătură pot fi date şi în faţa
directorului registrului comerțului sau a înlocuitorului acestuia, care va certifica semnătura.
Cererea de înregistrare, înscrisurile prevăzute de lege și dovezile privind plata taxelor și tarifelor
legale (acolo unde este cazul) trebuie îndosariate în dosar cu șină și numerotate, după care
trebuie depuse de către solicitanți direct la registrul comerțului, prin poștă, cu scrisoare cu
valoare declarată și confirmare de primire sau prin mijloace electronice. Cererea transmisă în
formă electronică trebuie să aibă încorporată, atașată sau logic asociată, semnătura electronică
extinsă.

În ceea ce privește soluționarea cererii, aceasta revine în competența directorului oficiului

registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoanei sau persoanelor desemnate care
poate/pot dispune administrarea și a altor acte doveditoare decât cele enumerate.

Dacă dosarul este complet şi cuprinde toate documentele solicitate, ONRC eliberează actele
privind înmatricularea noii firme în termen de trei zile de la depunere.

Atenție! Statutul de SRL-D se pierde în trei de la înființare, moment din care reprezentanții
firmei au 45 de zile lucrătoare să facă demersurile necesare pentru schimbarea formei juridice în
SRL sau altă variantă.

Obligațiile fiscale de după înființarea firmei

Odată cu încheierea formalităților de înregistrare a unei firme la ONRC, urmează o nouă serie de
obligații care trebuie îndeplinite, pentru ca ea să poată să funcționeze.

Astfel, în cazul unei SRL sau SRL-D, trebuie să aibă loc înregistrarea fiscală la ANAF. De
altfel, în cadrul unei sesiuni de asistență și îndrumare online pentru contribuabili, reprezentanții
instituției au explicat că informațiile de la ONRC sunt transmise electronic către ANAF.

Atunci când datele furnizate la registrul comerțului se modifică, firmele au obligația de a informa
organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin
depunerea formularului 010 - "Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru
persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică" ori de câte ori se modifică
datele declarate anterior (de exemplu: dobândirea calității de angajator, înregistrarea ca plătitor
de accize, înregistrarea ca plătitor de TVA etc).

Totodată, dacă la înființarea firmei se dorește deschiderea unui punct de lucru, specialiștii
recomandă să se specifice acest lucru direct în actul constitutiv, pentru a evita reluarea
procedurilor de înregistrare a punctului de lucru, care sunt aproape la fel de laborioase ca
înregistrarea companiei.

Înregistrarea fiscală a punctului de lucru se efectuează la Administrația Financiară în termen

de 30 de zile de la data autorizării punctului de lucru.
 Stabilirea regimului de impozitare

Potrivit normelor în vigoare, firma nou-înființată va fi considerată microîntreprindere dacă:

 realizează venituri, altele decât cele din activităţi desfăşurate în domeniul bancar, în domeniile
asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, în domeniile jocurilor de noroc sau activităţi de
explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale;
 realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80%
din veniturile totale;
 nivelul veniturilor prognozate la înființare nu depășește echivalentul în lei a 500.000 euro (plafon
introdus din 2017);
 capitalul social al societății este deținut de persoane, altele decât statul si autoritățile locale.

Referitor la taxele datorate statului, microîntreprinderile aplică o cotă de impozitare de 1% dacă

au cel puțin un salariat angajat în baza unui contract de muncă, respectiv o cotă de impozitare
de 3% dacă nu au angajați - toate detaliile despre regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor
în 2017 le găsiți aici.

Calculul, declararea și plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se

realizează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor
I-IV. Până la această dată, contribuabilii au obligația de a completa și depune la organul fiscal
Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat - formularul 100.

Tot din 2017, doar entităţile cu un capital social mai mic decât 45.000 de lei sunt obligate să
aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. În schimb, dacă îşi completează capitalul
social, chiar și pe parcurs, până cel puţin la nivelul amintit, firmele vor putea deveni plătitoare de
impozit pe profit.

Totodată, dacă entitatea va depăși plafonul de 500.000 de euro pe parcursul activității, calculat
la cursul de la 31 decembrie anul precedent, va deveni automat plătitoare de impozit pe profit.

Impozitul pe profit este reprezentat de cota de 16% aplicată diferenței dintre venituri și
cheltuieli, la care se adaug[ cheltuielile nedeductibile și se scad veniturile neimpozabile.

Calculul, declararea și plata impozitului pe profit se realizează trimestrial, până la data de 25

inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III. Până la această dată, contribuabilii
au obligația de a completa și depune la organul fiscal "Declarația privind obligațiile de plată la
bugetul de stat" - formularul 100.

Definitivarea și plata/regularizarea impozitului pe profit aferent anului fiscal se realizează pe

baza "Declarației anuale de impozit pe profit" - formularul 101, ce se depune la organul fiscal
competent până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.
În fine, trebuie să amintim și de legea impozitului specific, în vigoare de la 1 ianuarie 2017, care
obligă firmele din turism, restaurante şi alimentaţie publică să plătească un nou tip de impozit,
calculat în funcție de anumite variabile. De altfel, recent au fost publicate și normele pentru
aplicarea legii, care stabilesc, printre altele, ca firmele vizate de impozitul specific să achite un
impozit mixt dacă desfășoară și altfel de activități decât cele enumerate, iar o firmă plătitoare de
impozit pe profit ce are trecută în actul constitutiv o activitate vizată de impozitul specific va fi
scutită de aplicarea forfetarului dacă nu desfășoară efectiv activitatea respectivă.

Start-up Nation: Firmele vor avea costuri neeligibile, ca

urmare a transferului CAS și CASS

Transferul contribuțiilor sociale pentru pensii (CAS) și sănătate (CASS) de la angajator la

angajat se va produce, conform unui act normativ publicat recent în Monitorul Oficial, de la 1
ianuarie 2018. Măsura va fi însoțită, mai mult ca sigur, și de o creștere a salariului minim brut pe
economie de la 1.450 de lei, cât este în prezent, la 1.900 de lei, începând cu aceeași dată. Aceste
două măsuri vor avea un impact puternic asupra angajatororilor care își plătesc salariații cu
minimul pe economie, fiind necesară o creștere a costurilor totale cu forța de muncă. În acest
context, multe dintre firmele care au semnat acorduri de finanțare în cadrul programului Start-up
Nation vor înregistra cheltuieli neeligibile.

Începând din ianuarie 2018, contribuțiile pentru CAS și CASS vor fi transferate în sarcina
exclusivă a angajatului, dar angajatorul va fi în continuare cel care va calcula, reține și transfera
către buget aceste sume. Măsura este cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017,
publicată vineri în Monitorul Oficial. Cotele contribuțiilor sunt detaliate în cadrul unui articol
anterior.

Salariul minim brut pe economie va crește, începând cu aceeași dată, conform unui proiect de
act normativ care ar urma să fie aprobat de către Guvern în perioada următoare.

Cele două măsuri (creșterea salariului minim brut pe economie și transferul contribuțiilor sociale
de la angajator la angajat) vor face ca mulți antreprenori care au semnat acordurile de finanțare în
cadrul programului Start-up Nation să înregistreze cheltuieli neeligibile.

Conform schemei de minimis în baza căreia a funcționat programul de finanțare Start-up Nation
2017, antreprenorii au putut solicita decontarea salariilor pentru o perioadă maximă de 12
luni, cu condiția ca salariile respective să fie menținute cel puțin la același nivel pentru o
perioadă minimă de doi ani după ce ajutorul financiar încetează.
 Din acest considerent, cei mai mulți antreprenori au solicitat decontarea unor cheltuieli
salariale minime, încadrându-se în salariul mimin brut pe economie în vigoare la data depunerii
cererii de finanțare, respectiv 1.450 de lei.

Creșterea salariului mini brut pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, începând cu data de
1 ianuarie 2018, va afecta serios bugetele acestor firme.

Astfel, încheierea unor contracte individuale de muncă pentru o normă întregă de opt ore/zi nu se
poate realiza decât pentru un salariu minim brut de 1.900 de lei, ceea ce va determina, după
cum am arătat într-un articol anterior, următoarele modificări:

 salariul net crește de la 1.065 de lei la 1.163 de lei;

 salariul brut crește de la 1.450 de lei la 1.900 de lei;
 cheltuielile totale cu forța de muncă vor crește și ele de la 1.780 de lei la 1.943 de lei.

Prin urmare, firmele care au declarat că vor plăti salariul minim pe economie persoanelor pe care
le vor angaja în cadrul proiectelor finanțate prin intermediul programului Start-up Nation 2017
vor avea cheltuieli suplimentare, ce nu vor putea fi decontate din finanțarea nerambusabilă. În
funcție de numărul de angajați prevăzuți în cadrul proiectului, cheltuielile suplimentare pe durata
celor 12 luni de implementare pot ajunge la sume considerabile.

Trebuie amintit faptul că antreprenorii nu pot solicita o suplimentare a sprijinului

financiar în cadrul proiectului, sumele solicitate (ulterior aprobate) reprezentând plafonul
maxim pe care finanțatorul își asumă să îl deconteze.

Astfel, deși implementarea proiectelor abia a debutat, antreprenorii din cadrul Start-up Nation se
văd nevoiți să suporte din fonduri proprii cheltuielile suplimentare generate de aceste
modificări legislative.
 Start-up Nation: Cum poți deconta cheltuielile pentru
realizarea site-ului și promovarea online

Beneficiarii programului Start-up Nation vor demara în curând investițiile prevăzute în cadrul
planurilor de afaceri aprobate, iar mulți dintre aceștia au prevăzut activități de realizare a unor
site-uri de prezentare și promovare a activității desfășurate în mediul online.
Cheltuielile maxime ce pot fi decontate prin intermediul planurilor de afaceri aprobate sunt de
până la 8.000 de lei, iar încasarea ajutorului financiar nerambusabil pentru aceste investiții este
condiționată de parcurgerea unei proceduri prestabilite.

În cadrul schemei de minimis ce s-a aflat la baza organizării programului de finanțare Start-
up Nation, o atenție distinctă a fost acordată prezenței în mediul online a beneficiarilor și a
produselor sau serviciilor pe care aceștia le vor oferi ca urmare a finalizării investițiilor aprobate.

Prezența și promovarea în pe internet a activității societății nu mai reprezintă, de multă

vreme, un simplu moft al antreprenorilor. Pe măsură ce internetul a putut fi accesat utilizând
dispozitive portabile de mici dimensiuni (mai ales în cazul dezvoltării telefoanelor
inteligente), mediul online poate genera o parte însemnată a cifrei de afaceri anuale,
ajungându-se în situația în care anumite companii sunt total dependente de comerțul generat
online.

Prin urmare, mulți dintre cei peste 8.600 de beneficiari ai acestui program de finanțare au
prevăzut, în cadrul planurilor de afaceri, investiții în crearea unui site de prezentare și
promovarea societății în mediul online. Trebuie precizat că realizarea unui site web nu este
posibilă în situația în care planul de afaceri nu a prevăzut, încă de la început, aceste cheltuieli.

Realizarea unei pagini web pentru prezentarea și promovarea activităţii solicitantului şi a

produselor sau serviciilor pe care acesta le oferă, precum și cheltuielile legate de promovare
online trebuie să se încadreze într-un plafon de cel mult 8.000 de lei (inclusiv TVA, dacă
furnizorul acestor servicii este înregistrat în scopuri de TVA).

Pentru ca realizarea unei pagini web să poată fi considerată o cheltuială eligibilă, iar cheltuielile
aferente să fie decontate, este necesar ca societatea să nu aibă deja un site propriu. De
asemenea, pagina web trebuie să fie funcțională la data depunerii cererii de eliberare a ajutorului
de minimis și trebuie să fie menținută pe întreaga perioadă de monitorizare, respectiv trei ani
după finalizarea investiției.

Principalele activități aferente serviciilor de realizare a unui site web pe care beneficiarii le pot
deconta sunt:

 cheltuieli înregistrare domeniu fără hosting;

 optimizarea paginii web pentru principalele motoare de căutare;
 crearea paginilor, a meniului site-ului;
 realizarea legăturii între site și principalele canalele de social media utilizate de către beneficiar.

Suplimentar, în cazul în care beneficiarul și-a prevăzut în cadrul bugetului cheltuieli cu

promovarea online a societății și activității desfășurate, pot fi incluse, de asemenea, activități
legate de:

 promovarea realizată prin intermediul motoarelor de căutare, Google fiind, fără îndoială, cel
mai accesat;
 promovarea realizată prin intermediul rețelelor de socializare, iar Facebook este, în acest caz,
cel mai bun exemplu.

Metodele de promovare online platite către Google sau Facebook reprezintă unele dintre cele
mai des întâlnite soluții de creștere a notorietății, însă generează rezultate doar pentru perioada
de timp în care antreprenorul este dispus să investească bani. Imediat ce plățile pentru aceste
metode de promovare încetează, rezultatele vor înceta la rândul lor.

Pentru decontare, e nevoie de documente justificative

Solicitanţii care au semnat acordul de finanţare au obligativitatea de a achiziţiona serviciile de

realizare a unui site web și de promovare online în condiţii de piaţă, cu respectarea principiilor
prevăzute în legislația în vigoare privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Pentru
acest lucru, beneficiarul trebuie să întocmească un dosar de achiziţie.

Dosarul de achiziție va fi prezentat după încheierea contractului, la momentul depunerii primei

cereri de rambursar sau plată.

Pentru fiecare tip de cheltuială efectuată conform planului de afaceri, la formularul de decont,
principalele documente atașate sunt următoarele:

 facturile emise de furnizor;

 instrumentele care fac dovada plății (ordine de plată, chitanțe, cotoarele filelor CEC etc).