Sunteți pe pagina 1din 4

4.

Ca tip de libertate social-politică, libertatea negativă diferă de cea pozitivă prin faptul că
presupune: a. capacitatea de a ne realiza efectiv scopurile pe care ni le propunem, fără a încălca
legile b. implicarea în acțiuni dăunătoare altor oameni sau ordinii social-politice c. implicarea
neîngrădită în orice fel de acțiuni colective d. absenţa constrângerilor arbitrare, nejustificate (impuse
de alţi oameni sau de regimul politic)

5. În mod frecvent, asumarea responsabilității social-politice poate însemna: a. încălcarea legilor


care nu te avantajează b. denunțarea opozanților unui regim totalitar c. respectarea legilor în
vigoare într-un stat de drept d. acceptarea mitei ori a altor foloase necuvenite

6. Întrucât presupun implicarea statului pentru realizarea lor, drepturile socio-economice ale omului
sunt considerate a fi drepturi: a. pozitive b. naturale c. negative d. inalienabile

10. Guvernul unui stat democratic trebuie să intervină, prin politicile publice pe care le adoptă în
sectorul respectiv, pentru asigurarea dreptului la: a. opinie liber exprimată b. educație gratuită c.
viață îndelungată d. proprietate privată

1. În opinia lui J. St. Mill, societatea are dreptul de a pedepsi încălcarea unei norme, dacă: a. prin
încălcarea normei, individul îşi lezează demnitatea b. prin încălcarea normei sunt lezate valorile
morale tradiţionale c. prin încălcarea normei sunt lezate interesele celorlalţi membri ai societăţii d.
prin încălcarea normei se aduce atingere moralei religioase

3. Principalul document cu referire la drepturile omului, elaborat în sec. al XX -lea este: a. Declaraţia
de independenţă a SUA b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului c. Declaraţia Drepturilor
Omului şi Cetăţeanului d. Magna Charta Libertatum

4. Problematica filosofiei politice vizează: a. raportul dintre individ şi stat b. aspectele care ţin de
moralitatea actelor/acţiunilor umane c. sursele prin intermediul cărora omul poate cunoaşte d.
raportul identitate - alteritate

5. Potrivit gândirii filosofului K. Popper, prin termenul democraţie înţelegem: a. posibilitatea


afirmării unei libertăţi totale b. selecţia atentă a valorilor pe baza cărora sunt promovaţi liderii
comunităţilor c. guvernarea celor mulţi d. existenţa unui mijloc de a evita tirania şi de a limita
puterea statului

3. Etimologic, termenul democraţie înseamnă: a. fiecare cetăţean este liber să facă ce doreşte b.
excluderea oricărei forme de constrângere socială c. puterea poporului d. participarea la guvernare
prin intermediul reprezentanţilor aleşi

6. Dreptatea procedurală se referă la: a. repararea nedreptăților și recompensarea celui care a fost
prejudiciat b. repartizarea bunurilor și îndatoririlor, a avantajelor și dezavantajelor c. distribuirea
bunurilor, obligațiilor și avantajelor în funcție de merit d. respectarea și aplicarea corectă a legilor și
înfăptuirea justiției
4. J. St. Mill consideră că restrângerea libertăţii unui om este legitimă, doar atunci când: a. se
acceptă un stat autoritar b. statul este mai presus decât individul c. statul este abuziv d. se previne
lezarea altor oameni

5. O consecinţă a afirmării libertăţii absolute este: a. responsabilitatea absolută b. condamnarea


absolută c. limitarea absolută d. constrângerea absolută

6. Drepturile pozitive sunt formulate în: a. Declaratia Drepturilor b. teoria deterministă c. teoria
failibilistă d. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

10. Deoarece presupune intervenţia statului pentru a-l asigura, dreptul la învăţământ gratuit este un
drept: a. pozitiv b. natural c. negativ d. înnăscut

1. La baza teoriei drepturilor omului se află ideea potrivit căreia: a. statul trebuie să asigure omului,
ca fiinţă socială, drepturile pozitive b. statul trebuie să guverneze prin intermediul oamenilor cu
statut socio - economic superior c. natura umană este anterioară societăţii, guvernământul trebuind
să protejeze drepturile naturale ale tuturor oamenilor d. drepturile omului se grupează în două mari
categorii: drepturi pozitive şi drepturi negative

6. Deosebirea dintre drepturile negative şi cele pozitive constă în aceea că, primele: a. au în vedere
formele de discriminare manifestate în societatea contemporană b. sunt cu atât mai depline cu cât
statul se implică mai puţin în viaţa indivizilor c. apar numai în constituţiile statelor dezvoltate din
punct de vedere economic d. au în vedere asigurarea eliminării discriminărilor de gen şi rasă

4. Filosoful J. St. Mill consideră că: a. omul este condamnat să fie liber b. unicul scop care îi
îndreptățește pe oameni, individual sau colectiv, la ingerințe în sfera libertății de acțiune a fiecăruia
dintre ei este autoapărarea c. soarta legilor este legată totdeauna de soarta libertății d. oamenii erau
considerați „liberi” pentru a putea fi judecați și pedepsiți

5. În cadrul filosofiei politice, conceptul de libertate individuală a fost adesea corelat cu cel de: a.
cunoaștere b. responsabilitate social-politică c. adevăr d. opinie social-economică

6. Dreptul de a circula în mod liber, prevăzut de articolul 12 din Declarația Universală a Drepturilor
Omului, adoptată în anul 1948, este un drept: a. economic b. pozitiv c. echidistant d. negativ

10. Dreptul la libertatea opiniilor și a exprimării, vizează un drept: a. negativ, iar pentru a beneficia
de el, acțiunea statului trebuie să fie cât mai mică b. pozitiv, iar pentru a beneficia de el, acțiunea
statului trebuie să fie cât mai mare c. negativ, iar pentru a beneficia de el, acțiunea statului trebuie să
fie cât mai mare d. pozitiv, iar pentru a beneficia de el, acțiunea statului trebuie să fie cât mai mică

4. În sens general, libertatea se referă la: a. absența constrângerilor b. numeroase limitări c.


prezența constrângerilor d. interzicerea drepturilor

5. În vederea unei bune conviețuiri cu ceilalți în societate, libertatea trebuie asociată cu: a. dictatura
b. frumosul c. plăcerea d. responsabilitatea
6. Dreptul la concediu de îngrijire al copilului este: a. un drept negativ b. un drept natural c. un drept
fundamental d. un drept pozitiv

8. Restrângerea libertății individuale este legitimă, doar atunci când: a. se previne lezarea libertății
celorlalți b. se urmărește sporirea puterii statului c. se dorește creșterea autorității politice d. se
încearcă supunerea cetățenilor

10. Datorită garantării drepturilor negative, libertatea individului este protejată împotriva: a.
liberului arbitru b. intervenției divine c. destinului d. imixtiunii statului

4. Realizarea drepturilor pozitive, în practică, presupune: a. puterea de a alege între bine și rău, de a
asculta sau nu poruncile lui Dumnezeu b. intervenția statului în viața societății și a individului c. ca
omul să nu fie constrâns de o cauză exterioară sau interioară să acționeze într-un anumit fel d.
restrângerea intervenției statului la nivel minim

10. Dreptul la căsătorie, prevăzut în articolul 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului,
reprezintă un drept negativ, deoarece: a. pentru a beneficia de el, acțiunea statului trebuie să fie cât
mai mică b. presupune tratamentul diferențiat al oamenilor cărora li se acordă o a doua șansă c.
pentru a beneficia de el, acțiunea statului trebuie să fie cât mai mare d. presupune tratamentul egal
al oamenilor cărora li se acordă o a doua șansă

6. Sintagma Fiecare persoană are dreptul la viață şi la libertate vizează, în mod special: a.
problematica epistemologiei b. drepturile pozitive c. problematica gnoseologiei d. drepturile negative

6. Dreptul la viață, dreptul la proprietate și dreptul la libertate sunt drepturi naturale, deoarece: a.
aparțin tuturor oamenilor, prin simplul fapt că s-au născut oameni b. se aplică tuturor persoanelor
majore și sunt garantate prin lege c. aparțin oamenilor discriminați, prin simplul fapt că asigură
prosperitatea acestora d. au drept criteriu contractele încheiate între oameni care sunt subiecți egali
în drepturi

1. Statul minimal este: a. statul care promovează interesele cetățenilor săi prin politici sociale b.
statul ale cărui funcții sunt limitate cât mai mult posibil c. statul care protejează egalitatea
economică a cetățenilor săi d. statul în care există un venit minim garantat pentru fiecare
cetățean

3. Privit ca persoană: a. omul nu își poate asuma propria condiție b. omul se manifestă prin nevoia
de a crea c. omul nu se poate raporta la divinitate d. omul este subiect al unor drepturi inalienabile

4. Libertatea individuală: a. reprezintă ceea ce omul își asumă în momentul liberei alegeri b.
presupune a acționa fără constrângeri, dacă nu sunt lezate drepturile și libertățile celorlalți c. are în
vedere doar dreptul de a participa la alegerea guvernanților d. se referă la capacitatea indivizilor de
a face tot ceea ce își doresc

8. Filosoful care consideră că democrația este o instituție prevăzută să ne apere împotriva dictaturii,
în care guvernul poate să fie destituit fără vărsare de sânge, este: a. Augustin b. L. Blaga c. K. Popper
d. Aristotel
10. J.St. Mill considera că unicul scop care justifică ingerințe individuale sau colective, în sfera
libertății de acțiune a fiecăruia este: a. conflictul de interese b. asigurarea dreptății c. autoapărarea d.
asigurarea egalității de șanse

S-ar putea să vă placă și