Sunteți pe pagina 1din 6

Antropologia culturala a Orastiei

„Daca Orastia ca urbe documentar atestata, are o privire care ar imbratisa intregul ei tinut se
poate adanci cu inca peste un mileniu in istorie. Pentru prea multa lume numele Orastie evoca
nu numai orasul , ci si , ba poate mai ales, muntii care adapostesc acest loc.
E straniu cateodata mersul istoriei. In epoca de piatra sau de bronz ,chiar si in prima varsta a
fierului , zona Muntilor Orastie nu pare sa fi avut insemnatate. Lucrurile se schimba spre
sfarsitul epocii Latene cand, dintre toate tinuturile locuite de geto-daci, tocmai aceasta se
ridica spectaculos, devenind leaganul si centrul statului dac de la Burebista la Decebal. Pe
culmile dealurilor se inalta cetati puternice de piatra ,vaile si terasele inaltimilor se umplu de
asezari civile, iar Dealul Gradistii devine lacasul enigmaticelor sanctuare ale credintei lui
Zamolxis. Nu incape indoiala ca formarea si ridicarea acestui centru se intemeiaza atat pe
bogatiile miniere ale muntilor auriferi , ale Ghelarului si Teliucului,cat si pe rodnicia vaii
mijlocii a Muresului si a cursului inferior al Apei Orasului.
Peste multe sute de ani de la distrugerea civilizatiei dacice de aici , se naste la Orastie un oras
medieval care va sti sa devina un important centru de cultura romaneasca .
Pentru mine Orastia evoca ,in acest an de jubileu ,imaginea unei punti intre trecut –viitor . „ –
Hadrian Daicoviciu

Cadrul I- Cosmologic
Aşezarea
Orăştia este situată în sud-vestul Transilvaniei, în centrul culoarului Orăştiei, la sud de râul
Mureş şi la marginea de vest a Câmpului Pâinii.

Situată în stânga Mureşului, la confluenţa acestuia cu apa Grădiştei, care se uneşte la


marginea Oraşului cu cea a Sibişelului, la o altitudine medie de 220 metri, aşezarea este
dominată de cel mai înalt vârf de deal - Holumb (345 metri)
Este aşezată la 45° 50’ 3” latitudine nordică şi 23° 11’ 33” longitudine estică, la o altitudine
medie de 220 metri faţă de nivelul mării.

Prin localitate trece linia ferată Arad - Bucureşti, cu ramificaţii spre Alba Iulia şi Cluj. Oraşul
se află la 423 km de Bucureşti, 108 km de Sibiu, 157 km de Cluj-Napoca, 176 km de Arad,
193 km de Timişoara şi la 18 km de principalul nod de cale ferată Simeria.

Localitatea este aşezată pe o principală arteră de comunicaţie (DN7, E15) şosea modernizată
ce vine de la Arad şi merge spre Sibiu - Braşov - Bucureşti. Oraşul se situează la 404 km de
Bucureşti, 146 km de Cluj-Napoca, 90 km de Sibiu, 162 km de Timişoara, 175 km de Arad.

Spre sud, din Orăştie porneşte şoseaua modernizată pe traseul Beriu - Orăştioara - Costeşti. În
aceeaşi direcţie, exista pe vremuri, o linie ferată îngustă, destinată exploatării lemnului. Ea
lega gara Orăştie cu poalele munţilor, unde se află şi ruinele cetăţii Grădişte, având o lungime
de 42 km.

Oraşul este legat de zona înconjurătoare şi prin şoseaua Romos - Vaidei - Romoşel. O altă
şosea leagă Orăştia de satul Pricaz, iar la vest, spre Deva, din şoseaua naţională se ramifică
un drum pe direcţia Turmaş - Mărtineşti - Jeledinţi.

Distanţele faţă de principalele localităţi învecinate sunt:


- 26 km de Deva - reşedinţa judeţului
- 15 km de Simeria
- 26 km de Cugir
- 37 km de Sebeş
- şi 50 km de Alba Iulia

Alte localităţi învecinate sunt:


- Beriu, Căstău, Sibişel, Orăştioara de Sus, Orăştioara de Jos, Sereca, Bucium, Ludeşti,
Costeşti, Grădiştea Muncelului - la sud;
- Dâncul Mare, Dâncul Mic, Tămăşasa, Mărtineşti, Jeledinţi, Turmaş, Spini, Râpaş - la sud şi
la vest
- Pricaz, Folt, Cigmău, Boiu, Geoagiu, Geoagiu-Băi, Gelmar - la nord;
- Aurel Vlaicu, Romos, Romoşel, Vaidei şi Pişchinţi - la răsărit.
Oraşul este străbătut în partea sa estică de râurile Sibişel şi Grădişte, care, la marginea de
nord est a localităţii, se unesc într-un singur râu care se varsă în Mureş.

Numele Orasului

Orastia a vietuit neintrerupt sub mai multe denumiri . In Dictionarul istoric al localitatilor din
Transilvania se gasesc cateva zeci de nume si variante ale numelui, denumiri si mentiuni
dintre cele mai diverse.
a) Prima denumire ce apare in documente este cea de Waras (1224) – Derivat de la
Waros in limba maghiara, ce inseamna localitate insarita.
b) Brasium (1271), Broos (1449) si Bros (1452) , apoi Broz (1468) si Bras( 1494) – toate
derivatele vin din limba germana de la sfantul Ambrosius
c) Toponimicul Zazwarus (1421) si Zaswara (1441) si de aici alte cateva zeci de variante
pana la Szasvaros, toate traducandu-se prin „oras” sau „orasul sasilor”
Cadrul II- Geologic

Relieful :
1. La vest de Apa orasului ( raurile Grsdistei, Beriului si Pet ) pana spre Pricaz, pe care,
intr-o vale oarba de eroziune a obarsiei unui torent , se aflalacul Sumustau.
2. In dealul Gergheleu ( intre Orastie si Pricaz) precum si in lungul raului Gradiste
3. Tersele care ocupa toata suprafata dintre Orastie si Pricaz ,fiind astazi baza pe care se
construiesc noile cartiere ale orasului
4. In sudul Orastiei sunt tersele de confluenta ale raurilor Gradiste si Sibisel , care urca
spre Beriu in panta usoara datorita glacisarii lor.
5. Suprafata piemontana ,reprezinta in sud-vestul Orastiei de partea sa terminala , Dealul
Holumb si dealul Mic .
Clima
Clima Orăştiei - determinată de aşezarea sa din depresiunea montană, în culoarul Mureşului -
este de tipul continental-temperată, destul de blândă, cu ierni nu prea aspre şi veri călduroase.

Media anuală a temperaturii este de 9,8°C. Media lunii ianuarie este -3°C (în februarie +1°C)
iar media lunii iulie este de +20°C (cam aceleaşi valori înregistrându-se şi în luna august).
Hidrografia
Orăştia este aşezată în sudul râului Mureş. În dreptul Orăştiei, Mureşul are lăţimi între 80 şi
120 metri cu adâncimi medii de 1-2 m. Lăţimea luncii variază între 1 şi 5 km.

Prin Oraş trec râurile de munte Sibişel şi Grădişte (râul Orăştiei sau "apa oraşului", cum i se
mai spune).

Râul Grădiştei, numit şi Râul Beriului sau Apa Oraşului, izvorăşte din Munţii Şureanu sub
vârful Godeanu, trece pe lângă aşezările dacice din zonă, traversează opt localităţi rurale şi un
oraş. Are o lungime de 47 km şi constituie o suprafaţă de bazin de 399 km pătraţi. Primeşte ca
afluenţi: Valea Albă, cu izvoarele în Muncel, Valea Tâmpului, Valea Anineşului, Valea Ursoii,
Valea Făeragului, Valea Stânişorii, Valea Plaiului, Valea Vinţii, Valea Luntrii, Valea Popii,
Valea Tulii, în hotar cu Orăştioara de Sus, Valea Mare, Valea Bradului, Valea Pleşii, iar la
Bucium, Valea Casei, la Beriu - Căltăbăul - pâraie ce-i sporesc apele. Se uneşte în dreptul
oraşului cu Sibişelul.

Soluri

Pe suprafata relativ restransa a orasului Orastie, intalnim o anumita diversitate de soluri in


functie de conditiile pedogeoclimatice . In general , domina tresaturile zonei de silvostepa,
fond pe care se formeaza cernoziomurile levigate. Aceasta trasatura corespunde intre
marginea terasala a piemontului si lunca Muresului.
Pe vatra orasului, terenului se caracterizeaza prin sedimentare , pietrisuri si prundisuri
amestecate cu nisipuri argiloase atat de bogate in salitru ,incat constructiile la care sunt
intrebuintate aceste nisipuri prezinta inconvenienta igrasiei salitroase.

Cadrul III- Cadrul Economic

Orastia a fost cunoscuta intodeauna ca un oras al meseriilor, produsele executate de mesterii


locali fiind cunoscute si raspandite pe o arie larga in intreg sud-vestul Transilvaniei si chiar
mai departe.
In anul 1376 la Orastie existau pe acea data 25 de branse ( specializari) mestesugaresti , iar
mestesugarii erau organizati pe 19 bresle (profesii) : macelari, brutari, pielari,
tabacari,cizmari,fierari,blanuri-cojocari,manusari,cutitari, cei ce faceau mantele, palarieri,
funari, tesatori de lana, tesatori de panza, dogari-butnari, olari, arcari , croitori, cei ce faceau
pungi sau traiste.
In scurta vreme Orastia cunoaste o inviorare economica si sociala, devenind un centru cu rol
economic si comercial important. Orasul contribuie prin carausia organizata la transportul
fierului, devenind tot odata o piata de desfacere a produselor din fier , prelucrate aici de
brselasi priceputi. De asemenea si agricultura , viicultura, si cresterea vitelor cunosc o
dezvoltare apreciabila.
Situata intr-o pozitie geografica favorabila, Orastia este cuprinsa in diverse forme de
organizare administrativa si politica.
In 1910 Orastia era asezata pe o suprafata de 40.197 hectare si avea 8. 672 de locuitori
Structura populatiei ocupate, asa cum reiese din recensamantul general al populatiei din anul
1930 , ne ofera o imagine graitoare despre cresterea economica a Orastiei in acea perioada :
5.345 lucratori ai solului (tarani) , 57 la exploatarea subsolului, 368 in industra metalurgica,
289 in industra lemnului, 736 in constructii , 1534 in industra textila si manufactiera, 491 in
industra alimentara si tutun , 137 in industra chimica.
In anul 1949 este anul in care unitatile industriale din Orastie inscriu noi realizari in procesul
de refacere postbelica si de dezvoltare, realizari care vor fi amplificate in perioada planurilor
cinciale , la dimensiuni pe care orastienii nici nu le puteau visa.
Principalele intreprinderi din Orastie sunt : Intreprinderea Chimica din Orastie sau Uzina
Chimica Orastie, intreprinderea de balanarie „Vidra” , intreprinderea de industrie locala,
unitatea forestiera de exploatare si transport Orastie,ocolul silvic orastie, intreprinderea de
plante medicinale, santierul de constructii Orastie, transporturile si telecomunicatiile,
statiunea de mecanizare a agriculturii, I.S.C.I.POrastie ( intreprinderea de stat pentru
cresterea si ingrasarea porcilor) , Agrocoop ( intreprinderea de crestere si ingrasarea
tineretului bovian Orastie), fabrica de nutreti combinate Orastie, Statia de contractare
,conditionare si conservare a semintelor de ierburi perene , Complexul judetean pentru
organizarea productiei, contractarii si valorificarii semintelor de legume si material saditor ,
pomicol Orastie.
Populatia Orastiei in perioada 1930-1973 era de 14.994 de locuitori.
Serviciile ce se mai aflau in Orastie erau : 72 meseriasi, 19 frizeri, 15 croitori, 33 de cizmari,
4 croitorese si o coafeza se se prestau in ateliere speciale in numar de 8 ateliere.

Cadrul IV- Cadrul Spiritual

Dintr-o nota privitoare in anul 1854 la Scoala romana din Orastie aflam de buna pregatire a
elevilor si sarguinta invatatorului Nicolae Birsan, astfel Revista Sionul romanesc din Viena
evidentiaza munca depusa pe taramul scolii din Orastiesi este apreciata ca „ Oras faruitor de
cunostinte” .
In subordinea scolii principale se aflau mai multe scoli : scoala de fete, scoala de meserii din
Orastie, scoala elementara cu patru clase, apoi gimnaziul reformat , se aflau si scoli
confesionale: scoala poporala greco-orientala din drumul tarii, scoala poprala romano-
catolica, scoala evanghelica reformata si scoala evanghelica luterana. Se gaseste si insitutie
scolara ce se ocupa de invatamantul liceal si scoala civila in Orastie.
Societatile, reuniunile, asociatile cu modalitati si forme diverse de organizare au avut menirea
de a solidariza si de a imprima un anumit avant Orastiei.
Cele mai de seama societati sunt : Societatea de lectura a junimii si activizarea intelectualilor
si Societatea de lectura a inteligentei romane din Orastie si din jur.
Freamatul culturii a pulsat la Orastie si prin creatia Tahilei . Datorita formatiilor locale si
turneelor unor trupe profesioniste care au poposit aici , Orastia a cunoscut in teatru aceeasi
insufletire ca in toate celelalte compartimente ale culturii.
Corul de la Orastie se numara printre formatiile artistice de prestigiu din Transilvania care,
alaturi de ansamblurile cu veche traditie corala din Transilvania ce a dus o reala lupta pentru
promovarea culturii ,pentru educarea meselor in sprijinul patriotismului , credintei, libertatii
si a progresului social. Corul orastienilor ,ca si alte formatii similare, era subordonat
Comitetului parohal si scolar care patrona de fapt viata culturala.
Daca ar fi sa credem ca de fapt „ cultura unui popor atarna de numarul celor ce citesc” atunci
Orastia isi merita un cuvant de apreciere in aceasta directie a difuzarii culturii prin crearea si
aparitia presei romanesti la Orastie.
Pentru ca cel mai de seama poet al Orastiei , cel mai renumit si stravechi a fost poporul , ne
vom opri pentru inceput la creatia folclorica , etnografica si coregrafica , atat de bogata si
generoasa pe aceste locuri.
Creatia literara : stravechi si valoros , folclorul de la Orastie a fost valorificat abia in secolul
19. Cu puteri mereu sporite mesajul folclorului de adevar si frumusete a iradiat la Orastie
determinand carturarii locali sau pe specialisti sa se aplece cu grija si bucurie asupra
izvolarelor sale bogate.
Jocurile : alaturi de poezie si cantec , in compania lor joculare la Orastie o buna traditie .
Caluserul orastienier era un joc national.Caluserul a continuat sa fie nelipsit de la activitatiile
artistice, de la serbarile importante nationale , ajungand chiar si la Viena, Orastia
reprezentand cu mandrie jocurile batatura, braul si caluserul.
Portul Orastiei : In compania jocurilor de calusari, portul are o valoare nationala si a cunoscut
o circulatie si pretiure internationala , fiind de o frumusete distincta in comparatie cu creatiile
celorlalte tipuri de costume din localitatile invecinate Orastiei.
Zona etnografica a Orastiei cuprinde o bogata paleta a creatiei artistice legata de multiplele
preocupari mestesugaresti cum ar fi : prelucrarea artistica a lemnului sub forma de sculptura
si crescaturi din lemn si obiecte cu o interesanta ornamentare. Adaugam la aceastea arta
prelucrarii si imbogatirii produselor de lut la care s-au cumulat alte noi experiente si
frumuseti.
Corul si orchestra simfonica , formatia de teatru, cercul literar , cercul plastic si taraful.