Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea: ” Inginerie Mecanică, Industrială și

Transporturi”

Departamentul: „Procese, Mașini și Aparate Industriale”

Tema: Studiul construcţiei, principiului de

funcţionare şi a bazelor de calcul ale maşinii de
tăiat legume de tip
A9-CRV „Ritm”

Lucrare de laborator nr. I

la disciplina:

Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară

A efectuat: st. gr. MIFSC-161

Pahomi Dumitru

A verificat: lec. univ.

Braghiș Maria

Chişinău, 2019
1. Scopul lucrării: studiul construcţiei, principiului de funcţionare şi a bazelor de calcul ale maşinii
de tăiat legume „Ritm”, acumularea deprinderilor practice în domeniul exploatării, reglării şi
ajustării maşinii.
2. Noțiuni generale.
Mărunţirea materiei prime poate fi efectuată prin strivire, rupere, întindere şi tăiere. Pentru
mărunţirea produselor horticole care conţin 80 - 90% de umiditate, se folosesc în mod curent
operaţiile de tăiere şi zdrobire. Bucăţile tăiate au o formă regulată cu muchii drepte şi, de obicei,
se supun numai unei prelucrări termice.
Bucăţile obţinute prin zdrobire au o formă neregulată.
Mărunţirea prin tăiere se efectuează cu ajutorul cuţitelor de diverse forme şi care sunt
executate din oţel u7-u9-u7A-u9A sau din oţel — crom 9HS, ŞH15.
Cuţitele pot fi cu tăişul lamei ascuţit dintr-o parte sau din ambele părţi (fig. 1).

Fig. 1. Model de ascuțire a cuțitelor: a) dintr-o parte; b) din ambele părți;

Fig. 2. Amplasarea reciprocă a cuțitului și produsului.

Fig. 3. Schema mișcărilor translatoare și paralele ale cuțitului.

Muchia A se numeşte planul de ascuţire al tăişului, iar unghiurile a şi 2a sunt unghiurile de

ascuţire dintr-o parte şi respectiv din ambele părţi ale tăişului.
În acele cazuri când tăişul cuţitului pătrunde în produsul de prelucrări numai datorită unei
mişcări de translaţie forţată, se spune că are loc decuparea materiei prime (fig. 2).
Pentru a tăia un produs, cuţitul trebuie să efectueze două mişcări forţate: normală şi paralelă
tăişului.
Energia consumată la tăiere se calculează cu formula lui P.A. Rebinder:
E=EI+E2+E3,
în care: E1 - energia consumată la crearea unei suprafeţe noi a produsului, kJ;
E2 - energia consumată la compensarea pierderilor generate în timpul învingerii frecării
superficiale, kJ;
E3 - energia consumată la deformaţiile volumice plastice, kJ.
Ultimele două componente E2 şi E3 conduc la pierderi de căldură ireversibile şi, de exemplu,
pentru came acestea' constituie 80-85 % din consumul total de energie. Prin urmare consumul
energiei la învingerea forţelor dintre molecule sau a forţelor superficiale constituie 15–20 % din
energia totală.
Influenţa unghiului de alunecare p vom urmări-o în felul următor: admitem că 100 %
constituie consumul specific de energie la tăierea a lm2 de came, când p=0. Cu mărirea unghiului
P consumul de energie scade şi când p~60° ea constituie 75-80 % din consumul total. Majorarea
de mai departe a unghiului p duce însă la sporirea consumului de energie p=75° acest consum
reprezintă 115 - 125 % şi când P=90° consumul devine infinit.
Când se taie rădăcinoasele în tăiţei (de exemplu, sfecla de zahăr), calitatea tăiţeilor depinde
de parametrii cuţitului:
unghiul de ascuţire, raza de rotunjire a tăişului, distanţa dintre cuţit şi pianul de tăiere etc.
În figura 3 este prezentată schema de tăiere a sfeclei 1 cu un cuţit 2 imobil, având unghiul
de ascuţire p, iar unghiul de degajare y şi unghiul de aşezare a. Sfecla avansează spre cuţit datorită
forţei centrifuge creată pe paletele rotative.
Când cuţitul intră în sfeclă, atunci celulele ei se deformează, apărând aşa - numitele crăpături
anticipate, cu pasul 1 şi profunzimea a. Cu cât cuţitul este mai ascuţit cu atât este mai bună
suprafaţa tăierii.

Organele de lucru ale maşinilor de tăiat fructe şi legume.

Mecanismele pentru tăiere sunt elementele principale ale maşinilor de tăiat. Aceste
subansambluri sunt compuse din organele de lucru şi sistemul de deplasare a produsului.
În figura 4 este reprezentat procesul de tăiere (săgeata indică sensul de mişcare a cuţitului).
în acest mod se taie produsele care au o rezistenţă mecanică scăzută (materia primă vegetală).

Fig. 4. Schema de principiu a tăierii produsului.

Dacă materia primă de tăiat are textură dură, deci. o rezistenţă mecanică ridicată, atunci
tăişul instrumentului de tăiere trebuie să aibă dinţi cu unghiul de ascuţire a < 0, adică în acest
 caz are loc procesul de tăiere treptată, aşa - numita tăiere cu ferestrăul, folosită la tăierea oaselor
şi altor produse dure.

Fig. .5. Schema de acționare a Fig. 6. Schema de tăiere a rădăcinoaselor.

forțelor generate de cuțit.

3. Construcția, principiul de funcționare și caracteristicile tehnice ale mașinii.

Pe batiul 1 (fig. 7) al maşinii e montat reductorul 2, pe flanşa căruia este montată mantaua
3, în interiorul căreia se află un rotor. Ultimul este fixat pe arborele de ieşire al reductorului şi
prezintă două discuri de oţel 4, între care sunt montate trei palete 5. în partea de jos a rotorului
este fixat imobil prin intermediul buloanelor un cuţit plat 6, cuţite pentru tăierea longitudinală 7,
care reprezintă un rând de lame subţiri încorporate prin presare în locaşurile unei plăci la o
distanţă egală cu dimensiunile necesare ale particulelor de matei ie primă tăiată. Pe arborele
primei trepte a icduetorului este montat un dispozitiv 8, pe arborele vertical al căruia este fixat
un disc 9, pe care sunt montate cuţitele 10 pentru tăierea transversală a materiei prime.
Partea din faţă a discului 3 e acoperită cu o flanşâ înşurubată, pe care-i sudat un buncăr de
încărcare 11. În partea de jos a discului 3 e montat buncărul 12 pentru descărcarea produsului
finit.
Transmiterea mişcării de la motorul electric la discul 3 şi la discul 5 cu cuţitele 9 este
indicată pe schema cinematică (fig 8).
Mişcarea de la electromotorul 1 prin intermediul cuplajului şi roţilor dinţate 2, 3 se
transmite unui arbore orizontal 4 cu turaţia de 543 rot/min. La capătul arborelui 4 este fixată
roata conică dinţată 5, care se angrenează cu roata conică dinţată 6, fixată pe arborele vertical 7.
La capătul arborelui vertical 7 este montat discul cu cuţite. Roata dinţată 3 prin intennediul
roţilor dinţate 8 şi 9 cu diferit număr de dinţi şi fixate pe arborele intermediar 10 transmite
mişcarea de rotaţie roţii dinţate 11 şi arborelui 12. La capătul arborelui 12 este montat un rotor,
care alimentează cu materie primă mecanismul de tăiere.
Procesul de lucru decurge în felul următor: materia primă destinată tăierii se încarcă în
buncărul 11 de unde, succesiv, prin gaura flanşei intră în rotorul ce se roteşte şi produsul se
deplasează cu ajutorul paletelor debitoare 5. Trecând deasupra pieptenelui - tăietor imobil 7,
materia primă este tăiată longitudinal în direcţia mişcării ei la o adâncime eoală ai înălţimea
lamelor cu (itelor pieptenului. Cuţitele 10 montate pe discul relativ 9, taie materia primă la aceiaşi
adâncime, însă în sec|iune transversală. Tăiat tn două direcţii reciproc perpendiculare stratul de
materie primă este retezat cu cuţitul plat imobil 6, amplasat la înălţimea necesară. Produsul
retezai nimereşte în buncărul de descărcare 12.

Fig. 7. Mașina de tăiat A9-CRV.

Fig. 8. Schema cinematică a mașinii de tăiat legume A9-CRV.

 Prin metoda descrisă se produce tăierea materiei prime în formă de cuburi. Pentru tăierea
materiei prime în formă de prismă este destul de demontat discul cu cuţitele 9. în cazul acesta
materia primă va fi retezată numai longitudinal de cuţitul pieptene 7 şi retezată în direcţie
transversală de cuţitul plat 6. La tăierea materiei prime în formă de rondele este folosit numai
cuţitul plat 6. Materia primă destinată tăierii trebuie să fie în prealabil opărită timp de 2-3 minute.

4. Calculul tehnologic și energetic al mașinii de tăiat legume.

Productivitatea maşinii de tăiat P (kg/s) depinde de schema cinematică, dimensiuni, forma
şi viteza de mişcare a cuţitelor, numărul lor, genul materiei prime pentru tăiat şi poate fi
determinată cu expresia:
𝜔𝑟𝑜𝑡 17,584 𝑘𝑔
𝑃= 𝐷∙ℎ∙𝑏∙𝜌∙𝜑 = ∙ 0,5 ∙ 0,007 ∙ 0,1 ∙ 630 ∙ 0,35 = 0,6785 [ ⁄𝑠]
2 2
în care: wu – viteza unghiulară a rotorului (a paletelor debitoare de materie primă), rad/s.
𝜋 ∙ 𝑛 3,14 ∙ 168
𝜔𝑟𝑜𝑡 = = = 17,584
30 30

D – diametrul interior al mașinii, D=0,5 m.

h – înălțimea stratului de materie primă, retezat de cuțitul orizontal (dimensiunea muchiei
cubului de materie primă sau secțiunea transversală a lui), h=0,07 m.
b – lățimea paletelor, b=0,01 m.
 – densitatea materiei prime, ciapă  630 kg/m3.
φ – coeficientul (gradul) de utilizare a capacității de tăiere a cuțitelor (φ=0,35).

Pentru calculul puterii necesare a electromotorului maşinii de tăiat N (kW) este necesar de
cunoscut lucrul specific la tăiere şi capacitatea de tăiere şt maşinii. Puterea electromotorului se
determină cu expresia:
(𝑊 ∙ 𝜑 ∙ 𝐹 ∙ 𝜂𝑟 ) (1,5 ∙ 0,35 ∙ 0,902 ∙ 1,3)
𝑁= = = 0,855𝑘𝑊
𝜂1 ∙ 𝜂 0,9 ∙ 0,8
în care: W - lucrul specific mediu, consumat pentru obţinerea suprafeţei de produs tăiat de 1 m2,
W =1,5 kJ/m.
F - capacitatea de tăiere a maşinii, m2/s;
ηr - coeficientul de securitate a puterii electromotorului la demarare în sarcină a maşinii ηr = 1,3.
η - randamentul mecanic al mecanismului de acţionare, (η=0,8).
η1 - coeficientul care determină consumul de energie la debitarea şi evacuarea produsului η1=0,9.
Capacitatea de tăiere a maşinii reprezintă o suprafaţă totală ă produsului tăiat, care poate
fi obţinută într-o unitate de timp cu toate accesoriile folosite la tăierea materiei prime. În cazul
folosirii pentru tăiere a tuturor cuţitelor mecanismelor de tăiat (se are în vedere tăierea în cuburi)
capacitatea de tăiere a maşinii F (m2/s) se poate determina cu expresia:
𝐷 𝑏 𝜔𝑑𝑖𝑠𝑐 𝐷 𝑚2
𝐹 = 𝜔𝑟𝑜𝑡 ℎ ( − 1) + 𝑏 ∙ ℎ ∙ 𝑘 + 𝑊𝑏 ∙ ∙ 𝑏, .
2 ℎ 2𝜋 2 𝑠
0,5 0,1 68,242 0,5 𝑚2
𝐹 = 17,584 ∙ 0,007 ∙ ( − 1) + 0,1 ∙ 0,007 ∙ ∙ 60 + 1,5 ∙ ∙ 0,1 = 0,902 .
2 0,007 2 ∙ 3,14 2 𝑠
𝜋 ∙ 𝑛 3,14 ∙ 652
𝜔𝑑𝑖𝑠𝑐 = = = 68,242
30 30
în care: Wd - viteza unghiulară a discului cu cuţite pentru tăiere transversală, rad/s;
k - numărul de cuţite pe disc.
 În cazul tăierii în formă de prismă discul cu cuţite se demontează şi al doilea membru al
formulei 3 se exclude.

5. Concluzie: Efectuînd lucrarea de laborator nr. 1, am studiat construcţia, principiul de funcţionare

şi a bazele de calcul ale maşinii de tăiat legume „Ritm”, la fel am acumulat deprinderi practice
în domeniul exploatării, reglării şi ajustării maşinii.