Sunteți pe pagina 1din 23

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldove

Universitatea Tehnică al Moldovei


Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru
Departamentul Inginerie, Drept și Evaluarea Imobilului

Lucrare individuală
Disciplina: Evaluarea stării funcționale a construcțiilor

Tema: Panouri și tuburi solare de încălzire

A elaborat: studentul gr. EAI-1803

Gheorghița Igor

A controlat: conf.univ.dr.
Albu Ion

Chişinău, 2019
1
CUPRINS
INTRODUCERE.................................................................................................................................3
1. CLASIFICAREA, TIPURI CONSTRUCTIVE A PANOURILOR SOLARE ȘI A
INSTALAȚIILOR SOLARE.............................................................................................................4
1.1 Scurt istoric.....................................................................................................................................4
1.2 Cum functioneaza panourile solare ................................................................................................5
1.3 Clasificare, tipuri constructive a panourilor solare şi a instalaţiilor solare.....................................8
2. SISTEME DE UTILIZARE A INSTALAȚIILOR SOLARE..................................................12
2.1 Componentele sistemului solar.....................................................................................................12
2.2 Instalaţii solare pentru încălzirea apei calde menajere.................................................................14
2.3 Instalaţii solare pentru încălzire încăperilor.................................................................................16
3. EFICIENȚA PANOURILOR SOLARE....................................................................................18
3.1 Eficiența panourilor solare la încălzirea apei calde menajere......................................................18
3.2 Eficiența panourilor solare la încălzirea încăperilor....................................................................20
CONCLUZII.....................................................................................................................................22
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................23

2
INTRODUCERE

În momentul de față la nivel mondial, principala resursă energetică (aproximativ 70 %) o


constituie combustibilii: cărbune, petrol, gaz, lemn, reziduuri combustibile. O altă parte este
reprezentată de energia produsă în hidrocentrale și în centralele nucleare. Din total energie
consumată, aproximativ o treime este utilizată sub diverse forme pentru încalzirea locuințelor și
pentru producerea de apă caldă menajeră.
La ritmul actual de utilizare a resurselor energetice neregenerabile, este vizibil că nevoia de
resurse energetice ieftine și utilizabile pe scară largă crește foarte mult. O astfel de soluție sunt
panourile solare. Începe totodată să se vadă foarte clar că utilizarea resurselor clasice prezintă
anumite efecte negative (emisiile de noxe, riscuri de accidente, efectul de seră, dependență de
resurse și rețele comune, costuri tot mai mari, etc.). Este, prin urmare, nu numai interesant ci chiar
obligatoriu să găsim și să promovăm noi tehnologii privind utilizarea resurselor energetice
neconvenționale solară, eoliena, geotermale, etc).

3
1. CLASIFICAREA, TIPURI CONSTRUCTIVE A PANOURILOR SOLARE ȘI
A INSTALAȚIILOR SOLARE

1.1 Scurt istoric


În Elveţia anilor 1760, Horace de Saussure a observat că într-o cameră, într-o trăsură sau în
orice alt loc este mai cald dacă razele de soare ce luminează acel loc trec prin sticlă. Pentru a
determina câtă caldură se poate acumula cu ajutorul acestei metode Horace de Saussure a construit o
cutie paralelipipedică din lemn de pin cu pereţii de 12 mm (jumătate de inch) izolată la interior şi
acoperită cu sticlă. În interiorul acestei cutii a pus două cutii mai mici, el a observat că atunci când
sunt expuse la soare temperatura celor 2 cutii mici poate ajunge la 109˚ C. Această cutie denumită
“caseta fierbinte” (hot box) a fost primul model de “panou solar”.

Figura 1.1 Primul model de “panou solar”.


În secolul XIX oamenii foloseau metode dificile pentru încălzirea apei. Sobele ce foloseau
drept combustibil lemne sau cărbuni erau cele mai utlizate dar acestea aveau dezavantajul că aveau
nevoie de spaţiu mare de depozitare pentru combustibil, acesta era greu de transportat şi focul din
interiorul sobei trebuia întreţinut. În oraşele dezvoltate apa caldă menajeră se produce cu ajutorul
gazelor obţinute prin arderea cărbunilor. Această metodă era foarte periculoasă deoarece dacă cineva
uită focul aprins există pericolul că rezervorul să explodeze. Deoarece oamenii ce trăiau în locuri
izolate nu aveau acces la cărbuni au inventat o metodă mult mai sigură şi mai ieftină de a produce
apă caldă menajeră, plasarea în soare a unui rezervor metalic de culoare neagră plin cu apă.
Principalele dezavantaje al acestor rezervoare sunt că nu pot fi utilizate decât în perioadele calde ale
anului şi că ele pierd în timpul nopţii căldura acumulată în timpul zilei.
În anul 1891 în Baltimore, Clarence Kemp a patentat o soluţie pentru producerea apei calde
menajere ce combină rezervorul metalic cu principiul ştiinţific al casetei fierbinţi, astfel crescând

4
capacitatea sistemului de a colecta şi păstra căldura. Clarence Kemp a numit noul său sistem de
producere a apei calde – CLIMAX – primul încălzitor de apă solar comercial.

Figura 1.2 CLIMAX – primul încălzitor de apă solar comercial

Până în anul 1900 în California şi în alte state având un număr mare de zile însorite pe tot
parcursul anului, au fost vândute peste 1600 de unităţi ale încălzitorului solar Climax.
De la începutul secolului şi până în 1909 mai mulţi inventatori au depus brevete de invenţie
pentru variante îmbunătăţite ale Climax, dar nici una din aceste variante nu a separat unitatea de
încălzire a apei de unitatea de stocare. În 1909 William J. Bailey a brevetat încalzitorul solar “Day
and Night” ce avea rezervorul de acumulare al apei în casă, astfel beneficiarii încălzitoarelor solare
puteau să folosească apa caldă şi dimineaţa. Sistemul era format din mai multe ţevi ataşate unei foi
de tablă neagră închise într-o cutie acoperită cu sticlă. Prin această metoda William J. Bailey a redus
cantitatea de apă expusă la soare în orice moment unic, astfel apa încălzindu-se mult mai repede.
Furnizând o cantitate mai mare într-un timp mult mai scurt faţă de celelalte produse de pe piaţă,
încalzitorul “Day and Night” a devenit în scurt timp cel mai căutat. Curând încălzitorul Climax a
ieşit pe piaţă. De la lansarea produsului său în 1909 până în 1918 William J. Bailey a vândut peste
4000 de bucăţi. Mulţi oameni au considerat panourile solare ca o soluţie alternativă şi mai ieftină
faţă de combustibilii clasici scumpi (cărbuni sau lemne).
1.2 Cum functioneaza panourile solare
Pentru a afla cum funcționează panourile solare, pornim de la principalul caracter prin care
ele se disting: scopul întrebuințării energiei solare. Astfel există panourile solare termice (transformă
energia solară în energie termică) și panourile fotovoltaice (transformă energia solară în energie
electrică).
Astfel, este modul de funcționare al fiecărui tip de panou solar, termic și fotovoltaic. Ambele
tipuri de panouri solare, au subtipuri de panouri, în funcție de piesele ce le compun și, implicit, a
modului de funcționare.
5
Funcționarea panourilor fotovoltaice
Un panou solar fotovoltaic, spre deosebire de un panou solar termic, transformă energia
luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale ale panoului solar
reprezintă celulele solare.
Panourile solare se utilizează separat sau legate în baterii pentru alimentarea consumatorilor
independenți sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în rețeaua publică.
Un panou solar este caracterizat prin parametrii săi electrici, cum ar fi tensiunea de mers în
gol sau curentul de scurtcircuit.
Funcționarea panourilor termice
Sistemele de panouri solare termice folosesc căldura de la soare pentru a încălzi apa menajeră.
Apa caldă se obține prin încălzirea agentului termic (apă, antigel) din interiorul instalației cu ajutorul
radiației solare.
Întrucât întreg spectrul radiației solare este utilizat pentru producerea de energie
termică, randamentul panourilor solare termice este ridicat, fiind de peste 70% raportat la energia
razelor solare incidente.
Sistemele de încălzire a apei folosesc panourile solare, numite colectoare, care se instalează
de cele mai multe ori pe acoperișul casei.
Acestea colectează căldura de la soare pe care o folosesc pentru a încălzi apa înmagazinată în
cilindrul de apă.
Un boiler clasic poate fi folosit alături de sistemul de panouri solare pentru a încălzi apa la
temperaturi mai ridicate.
În interior, panourile solare au tuburi din cupru, umplute cu agent termic, care circulă,
transferând energia termică de la soare către apa menajeră a casei. Ele sunt confecționate dintr-un
material extrem de puternic, denumit borosilicat. În interiorul lor, tuburile conțin reflectoare care
captează și concentrează lumina solară.

Figura 1.3 Panou solar cu tuburi


6
Diferențele de funcționare nu sunt semnificative, în schimb se deosebesc prin materialele din
care sunt confecționate, în funcție de colectorul de care dispun și în funcție de sistemul de circulare al
apei.
Astfel, în funcție de tipul sistemului de circulare al apei, putem vorbi despre:
 Panourile solare cu sistem de circulare direct. Apa circulă și este încălzită de soare în
colector. Apa încălzită este apoi fie depozitată într-un bazin, trimisă către un boiler electric sau
consumată direct.
 Panourile solare cu sistem de circulare indirect sau cu circuit închis. Acest tip de
sistem folosește un lichid anti-îngheț (antigel) pentru a transfera căldura de la soare în cilindrul de
colectare. Energia solară încălzește lichidul din colectoarele solare. Apoi, acest lichid trece printr-un
schimbător de căldură din bazin, transferând căldura către apă. Antigelul se întoarce către
colectoarele solare. Acest tip de sistem este folosit în climatele reci.
 Panourile solare cu sistem de circulare activ. Sistemul acesta folosește pompe
electrice, valve și controllere care mută apă din colectoare în bazin.
 Panourile solare cu sistem de circulare pasiv. Acesta este un sistem celui descris
anterior, neavând nevoie de pompe. Circularea pasivă apelează la fenomenul natural, numit convecție
termică, care împinge apa de la colectori la rezervor pe măsură ce se încălzește.
Orientarea
Raza luminoasa parcurge o linie dreapta de la Soare spre Pămant. La intrarea în atmosfera
Pamantului, o parte din lumina se împraștie iar o parte ajuge la sol într-o linie dreaptă. O alta parte a
luminii este absorbită de atmosferă. Lumina ce s-a împraștiat în atmosfera este ceea ce noi numim
lumina difuză sau radiație difuză. Raza de lumina ce ajunge pe suprafata solului fară să fie
împraștiată este denumită radiație directă. Radiația solară directă este cea mai cunoscută și simțită în
mod direct de către oameni.
Numai o mică parte a radiație solare ajunge cu adevărat pe solul Pămantului.
Un panou solar produce energie chiar și cand nu exista radiație directă. Așadar, chiar dacă
este înorat afară, un sistem solar va produce energie. Totusi, cele mai bune condiții de obținere a
energiei sunt în zilele însorite, iar panoul îndreptat direct spre Soare. Daca nu se optează pentru
siteme de orientare automata in funcție de soare, se va face un compromis in asezarea panourilor.
Pentru zonele ce se afla in emisfera nodica, panourile se vor orienta spre sud iar pentru cele din
emisfera sudica, se vor orienta spre nord.

7
Unghiul de înclinare
Soarele traverseaza cerul de la est la vest. Panourile solare au un randament mai mare daca
sunt orientare perpendicular cu Soarele la mijlocul zilei, cand intensitatea luminoasa este cea mai
mare. Majoritatea sistemelor solare sunt montate pe acoperis pe un cadru metalic avand o pozitie
fixa neputand sa urmareasca Soarele pe durata zilei. Unghiul dintre planul orizontal si panoul solar
este numit unghi de inclinare.
Deoarece Pamantul se roteste in jurul Soarelui exista variatii si in functie de anotimpuri.
Soarele nu va ajunge in acelasi unghi solul ca iarna si vara. Pozita panourilor pe timp de vara este
mai ,,orizontala” decat pe timp de iarna. Acesta pozitie ar dezavantaja productia de energie pe
timpul iernii, asa ca se va face un compromis intre cele doua situatii. Pentru fiecare latitudine exista
un unghi de inclinatie optim. Numai in zonele foarte apropiate de Ecuator, panourile pot avea un
unghi de inclinatie aproape de zero.

Figura 1.4 Radiația solară pe timp de iarnă și vară


 1. radiatie solara pe timp de iarna
 2. radiatie solara pe timp de vara
 Unghiul optim pe timp de iarna si vara
Deviații de 5 grade de la unghiul optim au un efect minor asupra productiei de energie
electrica. Diferentele datorate conditiilor meteorologie au un efect mai important asupra sistemului
fotovoltaic. Pentru sistemele independente, unghiul de inclinare se poate alege in functie de
necesarul de energie electrica dintr-o anumita luna.
1.3 Clasificare, tipuri constructive a panourilor solare si a instalatiilor solare
Termenul de panouri solare e folosit atât pentru panourile de încălzire a apei, la care ne
putem referi şi cu încălzitoare solare sau panouri solare pentru apă caldă, cât şi pentru panourile
pentru producerea energiei electrice la care ne putem referi şi cu termenul de panouri fotovoltaice.
a) Panourile solare termice (cunoscute şi sub denumirile de căptătoare solare şi colectoare
solare) sunt instalaţii ce colectează energia conţinută în razele solare şi o transformă în energie
8
termică. Deoarece aproape întreg spectrul radiaţiei solare este utilizat pentru producerea de energie
termică, randamentul acestor panouri este mult mai ridicat. Cam 60-70%, raportat la energia razelor
solare incidente (200-1000 W/mp în Europa) şi funcţie de latitudine, anotimp şi vreme.
Din punct de vedere funcţional, componenta principală a panoului solar este elementul
absorbant (absorber) care transformă energia razelor solare în energie termică şi o cedeaza unui
agent termic (apa, antigel). Cu ajutorul acestui absorbant, energia este preluată de la panou şi fie este
stocată, fie este utilizată direct (de exemplu, sub forma de apă caldă menajeră).
Pentru a reduce pierderile inevitabile, este nevoie de o separare termică a elementului
absorbant de mediul înconjurător. În funcţie de tehnica utilizată în acest scop deosebim: panouri ce
utilizează materiale izolatoare obişnuite; panouri în care izolarea termică se realizează cu ajutorul
vidului, dar au o tehnologie de fabricaţie costisitoare; panouri ce se bazează pe tehnici simple
folosite la încălzirea bazinelor de înot.
b) Panouri solare cu tuburi vidate sunt alcătuite din tuburi paralele, în spatele cărora se află
reflectoare pentru concentrarea radiaţiei solare. Tuburile vidate se compun din două tuburi de sticlă
concentrice, între care este vid. Materialul din care sunt fabricate tuburile este sticla de mare
rezistenţă, borosilicate. Tubul din interior este înconjurat de o suprafaţă absorbantă de care este
ataşat un tub de cupru prin care circulă un agent termic. Vidul dintre tuburi reduce la minimum
pierderile de căldură, permiţând obţinerea unui randament ridicat. Elementul absorbant trebuie să
capteze cât mai bine radiaţia solară, atât cea directă cât şi cea difuză şi să o transforme în căldură.
Pentru a reduce la minimum pierderile de energie se acoperă partea absorbantă cu un strat foarte
selectiv. Una din primele acoperiri a fost cu crom. Actualmente cel mai extins procedeu este cel de
depunere în atmosfera de gaz inert a unui strat de titan de culoare albastră (procedeul PDV).
Stratul are un coeficient de absorbţie mai mic, prezintă o emisie mai slabă şi ca atare un randament
mai mare.

Figura 1.5 Panouri solare cu tuburi vidate Tehnologia Heat Pipe


9
Panouri solare cu tuburi vidate Tehnologia Heat Pipe ( trad. tuburi termice ) poate transforma
energia solară în energie termică chiar şi la -30°C .
c) Panouri solare termice plane în principiu, un panou solar plat are o carcasă metalică de
forma dreptunghiulară în care se află montate celelalte elemente. Printr-un geam de sticlă, razele
solare cad pe o suprafaţă care absoarbe aproape întregul domeniu spectral al acestora. Energia
calorică rezultată nu se pierde, panoul fiind izolat termic în toate parţile. Căldura de convecţie spre
exterior este limitată de unul sau mai multe geamuri.
La panourile cu vacuum, aceasta este reţinută în interiorul panoului, echilibrul termic
conducând la o temperatură mai înaltă decât în situaţia fără geam. Acest efect este cunoscut sub
numele de efect de sera.
La panourile solare moderne se utilizează sticla specială, cu un conţinut cât mic posibil de
fier şi cu rezistenţa mărită la grindina şi încărcare cu zăpadă. Elementul absorbant, mai ales la
panourile cu vid, poate prezenta o selectivitate faţă de lungimea de undă, astfel încât, pe de o parte,
să absoarbă o gamă cât mai largă de radiaţie solară şi, pe de altă parte, să aibă o emisie cât mai
redusă în domeniul de infraroşu apropiat, pentru a diminua emisia de căldură. În regiunile cu pericol
de îngheţ mai mare, se apelează totuşi, de regulă, la circuite separate. Circuitul primar, cel al
panoului conţine un lichid rezistent la îngheţ (antigel). Din circuitul primar căldura este transferată
prin intermediul unui schimbător de căldură a apei din circuitul secundar, cel al utilizatorului.

Figura 1.6 Panou solar plat


10
d) Panouri fotovoltaice spre deosebire de panoul solar termic, panoul fotovoltaic transformă
energia solară în energie electrică. Componentele principale ale acestui tip de panou solar sunt
celulele solare, alcătuite din două sau mai multe straturi de material semiconductor, de obicei
siliciul. Această structură e similară cu a unei diode. Când stratul de siliciu este expus la lumină,
electronii din material se mişcă, generând astfel curent electric. Fiindcă au o suprafaţă foarte mică şi
curentul generat de o singură celulă este mic, celulele se leagă în serie sau în paralel.

Figura 1.7 Panou solar fotovoltaic


În funcţie de soluţiile tehnice adoptate, instalaţiile solare se pot clasifica după următoarele
criterii:
a. După modul în care este transportată căldura de la captatorul solar la consumator:
• fără transportul căldurii – captator solar cu acumulator;
• cu circulaţie gravitaţională;
• cu circulaţie forţată.
b. După modul în care se face transferul termic de la captatorul de căldură la consumator
• fără schimbător de căldură;
• cu schimbător de căldură montat în acumulator;
• cu schimbător de căldură montat în exteriorul acumulatorului.
c. După presiunea din sistemul de producere şi transport al căldurii:
• sisteme deschise – (circuit deschis);
• sisteme închise – (circuit închis);
.

11
2. SISTEME DE UTILIZARE A INSTALAȚIILOR SOLARE

2.1 Componentele sistemului solar


Energia solară care ajunge pe pământ este intermitentă şi variabilă, de aceea conversia şi
utilizarea acesteia implică probleme complexe legate de construcţia şi amplasamentul captatorilor,
de integrarea sistemului solar în instalaţie, precum şi de automatizare a sistemului.
O instalaţie de conversie a energiei solare în energie termică, cu aplicaţii în instalaţiile pentru
construcţii este prevăzută în general cu următorul echipament:
• captatorul solar;
• dispozitive de stocare a căldurii solare;
• reţea de conducte pentru transportul şi distributia căldurii solare la consumator (circuit
solar);
• elementele de automatizare a intregului proces de producere, stocare, transport şi distribuţie
a căldurii solare;
• apărătură şi dispozitive de siguranţă şi control.
Captatorii solari: reprezintă instalaţiile folosite pentru transformarea radiaţiei solare în
energie termică. Forma, tipul sau mărimea acestora depinde de energia nou creată; sunt executate
din diferite materiale şi tehnologii specifice pentru domeniul temperaturilor joase (<100°C), sau
pentru temperaturi înalte.
Captatorul solar, are rolul de a transforma radiaţia solară în energie termică şi de a o ceda
mediului de transport (agentului termic apă, aer, sau altul) şi trebuie amplasat astfel încât eficienţa
captării radiaţiei solare să fie maximă. Fiind elemente exterioare ale instalaţiei solare, captatorii
trebuie să îndeplinească pe lângă condiţiile de eficienţă a captării radiaţiei solare şi condiţiile de
rezistenţă şi stabilitate a construcţiilor (vânt, încărcare cu zăpadă etc.), dar şi de estetica a
construcţiilor Se menţionează două tipuri de captatori:
• captatorul fără concentrarea radiaţiei solare: un dispozitiv simplu, care captează pe o
suprafaţa - de obicei plană şi fixă - radiaţiile solare directe şi difuze, le absoarbe şi le transformă în
căldură, suprafaţă absorbantă fiind egală cu suprafaţa care interceptează radiaţiile solare;
• captatorul cu concentrarea radiaţiei solare: are o construcţie mai complexă, datorată
faptului că urmareşte mişcarea aparentă a Soarelui. Suprafaţa de captare are forme diverse, bazate pe
reflexie şi refracţie pentru a mări cât mai mult densitatea fluxului de radiaţie.
Dispozitivul de stocare a căldurii solare (acumulatorul): reprezintă o parte importantă a
sistemului solar deoarece între aportul de radiaţie solară şi necesarul de căldură există diferenţe, ca
12
de exemplu: variaţia orară a consumului de apă caldă de menajeră, sau variaţia necesarului de
caldură pentru încălzire.
Acumulatorul are rolul de a compensa variaţiile naturale ale radiaţiei solare şi drept urmare variaţiile
de energie termică cedată de către captatorul solar mediului de transport. Acumulatorul stochează
energia termică în momentul când nu există consum sau consumul este redus şi o pune la dispoziţia
consumatorului când radiaţia solară este redusă sau minimă. Pentru sistemele solare care încălzesc
apa de piscină, acumulatorul este de fapt bazinul cu apă (piscina), la prepararea apei calde de
menajere acumulatorul poate fi un boiler bine izolat termic, iar la sistemele solare pentru încălzire
acumulatorul poate fi realizat sub forma unui recipient deschis izolat termic corespunzător.
Stocarea energiei termice ce s-a obţinut din energia solară se poate face în diverse forme, alegerea
modului de stocare depinde de natura procesului care se urmareşte în instalaţia solară. De exemplu,
pentru stocarea căldurii se pot folosi fluide ca apă sau aerul.
Circuitul solar: are rolul de a transporta energia termică preluată de captatorul solar la
acumulatorul de energie termică sau la consumator. Transportul energiei termice în circuitul solar se
realizează prin intermediul unui agent termic (aer, apă sau alte lichide). Sistemele solare care
folosesc apa ca agent termic sunt alcătuite din conducte, armături, pompe de circulaţie, echipament
de măsură, siguranţă şi automatizare.
Sisteme de utilizare a instalaţilor solare:
• instalaţii pentru prepararea apei calde menajere;
• instalaţii pentru încălzire;
• instalaţii pentru încălzirea apei din piscine;
• instalaţii de răcire;
• instalaţii solare de uscare;
• instalaţii solare de desalinizare etc.
Ca şi la alte echipamente tehnice şi în cazul sistemelor solare, sunt mai puţin amintite
dezavantajele acestora. Este simplu de înţeles că, folosind sistemul solar se poate menţine mai uşor
temperatura apei din piscine la 25°C în sezonul de vară, decât prepararea apei calde de consum în
sezonul de iarnă, la temperatura de 45°C sau asigurarea necesarului de căldură pentru încălzire. Din
păcate, atunci când necesarul de căldură pentru încălzire sau prepararea apei calde de consum este
mai mare, iarna, radiaţia solară este scăzută şi nu se poate obţine calitatea necesară a agentului
termic (temperatura şi debitul de agent termic necesar).

13
Chiar dacă aceste sisteme solare constituie instalaţii relativ simple, pentru a asigură o
eficienţă optimă dimensionarea acestor sisteme trebuie să ţină seama de variaţia radiaţiei solare şi
variaţia necesarului de energie termică. În continuare vor fi prezentate sistemele de captare a
energiei solare în cadrul instalaţiilor pentru construcţii; cele mai importante aplicaţii în domeniul
utilizării energiei solare sunt:
• prepararea apei calde menajere vara şi preîncălzirea apei reci pentru prepararea apei calde -
toamna - iarna - primăvara;
• încălzirea apei din piscine vara;
• încălzirea încăperilor în anotimpul rece.

2.2 Instalaţii solare pentru prepararea apei calde menajere


Aceste sisteme corespunzător dimensionate pot asigura ca soluţie unică, alimentarea
clădirilor de locuit cu apă caldă menajeră la temperatura de 45°C în sezonul de vară. În lunile martie
- aprilie şi septembrie - octombrie sistemul poate prelua însă doar o parte din sarcina termică
necesară producerii apei calde menajere.
Soluţiile tehnice pentru acest sistem sunt reprezentate de instalaţii cu circulaţie naturală şi
instalaţii cu circulaţia forţată (la acest tip fiind prevăzută o pompă de circulaţie pe circuitul agentului
termic). Pentru asigurarea nevoilor de consum instalaţia solară este prevăzută, de obicei, cu boiler în
care este preparată şi acumulată apa caldă menajeră. Pentru a se putea prepara apă caldă menajeră la
temperatura de 45°C, considerând temperatura apei reci de 10°C, temperatura apei trebuie ridicată
cu 35°C; pentru acesta, suprafaţa absorbantă a captatorului solar trebuie să ajungă la temperatura de
50°-70°C spre a putea transfera căldura agentului termic şi apoi apei calde de consum cu o eficienţă
acceptabilă. Aceste temperaturi ridicate în captatori si în conductele de transport ale agentului termic
presupun măsuri de izolare termică corespunzătoare pentru reducerea pierderilor de căldură.
Captatorii solari pentru sistemele solare de preparare a apei calde menajere sunt de regulă
captatori plani montaţi în cutii bine izolate termic în care suprafaţa neagră absorbantă se gaseşte sub
una sau două rânduri de sticlă, sau alt material transparent. Ca şi componentă a sistemului solar,
acesti captatori sunt montaţi pe acoperişul clădirilor deasupra celui mai de sus consumator, de obicei
pe acoperişul casei, folosind panta acoperişului pentru a obţine o înclinaţie de aproximativ 45 de
grade necesară pentru ca razele să pice perpendicular pe tuburi. Partea acoperişului, unde se va
monta panoul trebuie să aibă o orientare sudică. Dacă această condiţie nu este îndeplinită, soarele nu
îşi va trimite razele pe panou pe tot parcursul zilei. Dacă orientarea este sud-estică, atunci soarele va
bate mai mult dimineaţa şi după-amiază, iar dacă orientarea este sud-vestică, soarele va bate mai

14
mult după-amiază şi seara. În cazul montării pe acoperiş, fixarea se face prin intermediul unor tălpi
metalice, iar etanşarea se face cu garnituri de cauciuc şi silicon.

Figura 2.1 Panou solar cu tuburi și colector


Sistemele de preparare a apei calde de consum raman în funcţiune şi în sezonul rece pentru
că pot asigura chiar şi în zilele de iarnă însorite o cantitate de căldură pentru prepararea apei calde de
consum. La amplasarea sistemului în zone unde apare pericol de îngheţ, pentru protejarea
captatorului solar este necesar să se folosească agent termic în amestec cu glicol şi separarea
obligatorie a circuitului de agent termic faţă de apa caldă de consum din rezervorul de acumulare
(serpentina montată în boiler). Din practică se cunoaşte că pentru un consum de 50l/om zi este
necesară o suprafaţă a captatorului de aproximativ 1,5 m2 şi se poate acoperi în perioada de vară
necesarul de apă caldă menajeră în proporţie de 90-100%.
Colectoarele pentru prepararea apei calde în perioada martie – octombrie funcţionează pe
baza principiului de termosifon.
La colectoarele solare cu tuburi vidate individuale ce transferă radiaţia solară, prin
convecţie, în masa apei din rezervor. Din acest motiv rezervorul de acumulare este montat în partea
superioară a panoului solar. Apa din tuburile vidate se încălzeşte, îşi reduce densitatea şi se ridică în
rezervor, fiind înlocuită de un volum echivalent de apă rece, cu densitate mai mare. Vidul din
tuburile de sticlă asigură o termoizolare eficientă, pierderile de căldură spre exterior fiind extrem de
mici. Umplerea rezervorului cu apă rece se realizează cu ajutorul unui rezervor cu flotor care, în
momentul când se începe consumul de apă caldă, dă voie apei reci să pîtrundă în bazin şi să ia locul
apei calde consumate. Acest tip de panou nu consumă curent electric.

15
La colectoarele solare plane transferul de caldura se face in doua feluri: in mod direct, de la
placa absorbanta la tevi si la apa, si doi, de la placa absorbanta la aerul din cutie, la tevi si la apa.
Apa intra prin partea de jos a panoului, dupa care se incalzeste si se dilata, deci are o densitate mai
mica. Apa caldă se ridică, şi iese prin partea de sus a panoului, acesta este procesul de
termosifonare. În rezervor, ieşirea este în partea de jos (apa rece, mai densă), şi intrarea este în
partea de sus, neaparat sub nivelul apei din rezervor. Legăturile rezervor – panou se fac astfel: partea
de jos a rezervorului cu partea de jos a panoului, şi partea de sus a panoului cu partea de sus a
rezervorului.
2.3 Instalații solare pentru încălzirea încăperilor
Incalzire cu panouri solare putem intalni in zonele unde iarna vremea este preponderal însorita
si unde putem asocia acest tip de incalzire numai cu incalzire in pardoseala. Acest sistem de incalzire
cu panouri solare si incalzire in pardoseala este foare simplu de realizat, si nu avem nevoie decat de o
instalatie solara compusa din panouri solare , boilere , automatizare , dimensionata corespunzator sa
functioneze si sa poata sustine sistemul de incalzire cu panouri solare cat si de un sistem de incalzire in
pardoseala care sa fie executat corect si care sa poata fi folosit cu temperatura joasa.

Figura 2.2 Încalzire cu panouri solare


O instalatie de incalzire cu panouri solare poate functiona in doua variante:
 ca sistem primar atașat unei instalatii de încălzire în pardoseala unde temperatura apei
este de maxim 45 grade

16
 cu aport de energie termica la o instalatie cu calorifere cu ventiloconvectoare si care
functioneaza cu temperatura mai mare de 50grade si care are o sursa primara de incalzire Centrala
termica , pompa de caldura , semineu cu serpentina.
În figura 2.3 este prezentat schema instalatiei de incalzire cu panouri solare incalzire in
pardoseala si centrala termica :

Figura 2.3 Schema desfasurata - incalzire panouri solare cu tuburi vidate


Cu un astfel de sistem putem realiza economii importante la caldura locuintei pe timpul ierni
cat si in timpul verii cand folosim aceste panouri solare pentru incalzirea apei menajere. Soarele nu va
cere niciodata sa platiti o factura , de ce sa nu investim intr-o instalatie de incalzire cu panouri solare
cu tuburi vidate si sa beneficiem de acest privilegiu.

17
3. EFICIENȚA PANOURILOR SOLARE
3.1 Eficiența panourilor solare la încălzirea apei calde menajere
Conform studiilor de specialitate, in zona geografica a Europei Centrale si de Est radiatia
solara poate produce o cantitate de caldura echivalenta cu 1 Kwh / m2. Tara noastra desi are un relief
divers beneficiaza de soare, deci se poate spune ca se incadreaza in media europeana in ceea ce
priveste cantitatea de caldura receptata de la soare. Statistic vorbind, numarul de zile din an in care
utilizarea energiei solare este posibila, este de 150, inmultit cu o medie de 8 ore cu soare pe zi,
rezulta un total anual de peste 1000 de ore in care se poate beneficia de energia solara, rezultand
deci, 1000 Kwh anual pentru fiecare m2 de suprafata utilizata pentru conversie in caldura. Prin
urmare, utilizand un panou solar de 1.8 x 1.5 m este posibila obtinerea unei cantitati de energie de
2700 Kwh /an/panou.
Aceasta valoare depinde totusi de mai multi factori:
- intensitatea radiatiei solare: momentul de varf este vara, la mijlocul zilei si cu cerul
perfect senin. In toate celelalte situatii cantitatea de caldura obtinuta este doar un procent din
valoarea maxima (minimul fiind inregistrat iarna, aproximativ 15…20% din valorile pe care le
obtinem vara).
- unghiul de incidenta al radiatiilor solare cu suprafata panourilor : maximul se obtine in
cazul in care acest unghi este de 90°, insa datorita caracteristicilor elementelor de captare si faptului
ca radiatia solara are si o importanta componenta de difuzie (datorata reflexiei pe corpuri statice,
nori, particule solide din aer), se obtine conversia in caldura si la alte unghiuri (90…95%).
- zona geografica (altitudine, temperatura medie anuala, numarul mediu de zile cu
soare).
In calculul de eficienta se ia in considerare suprafata totala a panoului si nu numai suprafata
activa (a tuburilor), intrucat prin reflexie pe suprafata panoului si datorita formei cilindrice a
tuburilor se recupereaza intreaga radiatie solara, atat componenta directa cat si cea difuza.
De asemenea, in cazul unor temperaturi exterioare mici, pierderile prin radiatie si convectie
se maresc, deci randamentul total scade.
Eficienta utilizarii panourilor solare poate fi, in modul cel mai elocvent, evidentiata prin
comparatie cu metodele si echipamentele clasice de obtinere a caldurii (microcentrale, cazane pe
combustibil gazos, lichid sau solid).
Exemplu: O microcentrala cu puterea de 23 Kw poate produce apa calda menajera, in
regim instantaneu, la urmatorii parametri:

18
- Debit acm: 11 litri/min (660 litri/ora),
- ∆T = 30 °C. (∆T fiind diferenta dintre temperatura apei calde la iesire si temperatura de
intrare a apei reci).
Considerand ca temperatura medie de intrare a apei reci este de 10 °C, ridicarea cu ∆T = 30
°C conduce la o temperatura a apei calde de 40 °C, perfect utilizabila. Printr-un calcul destul de
simplu putem deduce ca pentru fiecare Kw consumat putem obtine 28 litri de a.c.m pe ora (la ∆T =
30 °C).
Rezulta ca folosind cantitatea de energie obtinuta de la un singur panou solar, se pot obtine:
- Cantitatea de caldura: Q = 2.700 Kw h,
- Cantitatea de acm: 2700 kWh ∙28 l acm / kWh = 75.600 litri (aproximativ 75 m 3) de a.c.m.
anual la temperatura de 40 °C.
Pentru evaluarea necesarului de acm ne vom raporta la consumurile standard de apa calda
menajera, conform normelor europene, date in tabelul alaturat.
Tabelul 3.1 Consumuri normate de apa calda menajera
Tip cladire Litri / zi x persoana Litri / an x persoana
Locuinte: 15 …. 30 5475 … 10 950
Confort redus
Confort mediu 30 …. 60 10 950 … 21 900
Confort sporit 60 …. 120 21 900 … 43 800
Hoteluri: 170 …. 260 62 050 … 94 900
Camere cu baie si
bucatarie
Camere cu baie 135 … 195 49 275 … 71 540
Camere cu bucatarie 75 … 135 27 010 … 49 275
Pensiuni 40 … 75 13 505 … 27 010
Sursa:elaborat de autor
La un consum standard mediu de 50 litri/zi x persoana, anual este necesar un consum de 18
250 litri de a.c.m. iar la un consum standard ridicat de 120 litri/zi x persoana, un consum anual de 43
800 litri. Rezulta ca prin utilizarea unei instalatii cu un singur panou solar se pot satisface
consumurile de a.c.m. pentru 4 persoane in regim de confort mediu si pentru 2 persoane in regim de
confort ridicat.
Avantaje mari deriva insa din analiza de costuri si de impact asupra mediului.
19
Spre exemplu, o microcentrala pe combustibil gazos (gaz metan) consuma pentru a produce
2700 Kwh (necesar pentru 75 m3 de a.c.m.), urmatoarele:
- aproximativ 300 m3 de gaz metan. S-a luat in calcul un consum specific de 0.11 m3/Kwh la
un randament al arderii de 90 %. La pretul de 4.5 lei/mc rezulta costuri de 1 350 lei).
- 636 m3 de oxigen din aerul atmosferic (consum specific: aproximativ 10 m3 de aer/ m3 de
gaz, procentul de oxigen in aer fiind de 21 %).
- cheltuieli de intretinere, autorizare de functionare, service, piese de schimb etc.
Un alt aspect foarte important este faptul ca prin arderea combustibililor, de orice tip, se
elibereaza in atmosfera o serie de substante mai mult sau mai putin toxice, printre care: bioxid de
carbon (CO2), monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx), oxizi de sulf (SOx), cu toate efectele
negative pe care le au asupra mediului inconjurator. Dupa cum stim bioxidul de carbon este
principalul vinovat de efectul de sera si de aparitia ploilor acide cu toate consecintele lor asupra
atmosferei. Celelalte intra in categoria substantelor toxice (chiar letale) si prezenta lor in aerul
atmosferic genereaza numeroase boli si accidente.
Toate aceste cheltuieli referitoare la combustibili si emisiile de substante nocive
au valoare zero in cazul obtinerii caldurii prin utilizarea panourilor solare.

3.2 Eficiența panourilor solare la încălzirea încaperilor


Sistemele cu panouri solare funcţionează şi iarna. La parametri mai reduşi decât în perioada
sezonului cald, având în vedere unghiul mai redus sub care razele solare ating suprafaţa pământului,
dar şi faptul că zilele sunt mai scurte. Evident, contează şi dacă cerul este înnorat.
Soarele, radiaţia solară, aduce aportul de încălzire. O dată ce razele sunt filtrate de nori,
radiaţiile se reduc foarte mult. În Republica moldova, într-o zi de vară însorită avem o radiaţie de
aproximativ 1.200 – 1.300 de waţi pe metru pătrat. În aceeaşi zi de vară, dar înnorată, cu nori denşi,
când plouă, avem doar 150 de waţi pe metru pătrat, deci radiaţiile solare se reduc de aproape zece
ori. Proporţional scade şi cantitatea de energie termică produsă de sisteme. Acesta a şi realizat o
serie de calcule pentru a estima utilitatea panourilor solare pe timp de iarnă. „Media insolaţiei în
lunile noiembrie – martie este de 1,74 de KWh/mp/zi, din care, utilizând un colector pot fi captaţi
1,65 KWh/mp/zi. Media de temperatură în lunile noiembrie – martie este de 2,34 de grade Celsius,
ceea ce determină o cantitate necesară încălzirii spaţiului de locuit la 22 de grade Celsius de 9
Wh/mp sau 216 Wh/mp/zi. Un metru pătrat de panou solar poate încălzi 7,5 metri cubi de incintă,
echivalentul a trei metri pătraţi dintr-o locuinţă“, calculează producătorul de panouri modul în care
astfel de sisteme compensează din energia consumată prin metodele convenţionale de încălzire a

20
locuinţelor. Aceste calcule, prin care panourile solare pot asigura un aport de o treime din necesarul
de energie pentru încălzire, însă, sunt valabile doar în cazul locuinţelor bine izolate. „O casă bine
izolată este cea care are geamuri tripan, pereţi din cărămidă de minim 30 de cm şi cu un strat izolant
de minim 10 cm. O locuinţă poate consuma mai mult sau mai puţină energie în funcţie de izolare.
Coeficientul rezultat este de 0.33 m2 colector solar/m2 incalzit.
Pentru obtinerea unui aport de 30% la incalzirea unui imobil, calculul suprafetei de panouri
solare se face astfel: 0.3 x 0.33 x suprafata imobil.

21
Concluzii
Domeniul cel mai răspândit al utilizării energiei solare în instalaţii îl reprezintă cel al
producerii de apă caldă de consum, deoarece instalaţiile de preparat apă caldă de consum sunt
simple şi cu eficienţa ridicată, în raport cu alte instalaţii similare folosite pentru conversia energiei
solare. Energia solară reprezintă cea mai impresionantă şi sigură sursă de energie. Intr-un interval de
20 de minute, soarele furnizează echivalentul consumului energetic anual al omenirii.
Indiferent de tipul de panou termic folosit, este nevoie de completarea necesarului de agent
termic în perioadele mai reci ale anului.
Chiar și instalațiile de panouri solare moderne nu pot încă înlocui în totalitate încălzirea
solară, însă reduc semnificativ costul acestora.
Aceasta este o alternativă bună dacă doriți să produceți propria energie termică și să renunțați
cel puțin parțial la consumul de încălzire furnizată de către regiile de autonome sau pe bază de
combustibili (gaze, lemne).
În completare, se poate folosi un cazan pe combustibil. Este un proces recomandat de
producători, întrucât bună parte dintre construcţii nu sunt izolate termic sau proiectate în proporție de
100% pentru a fi încălzite prin panouri solare.

22
Bibliografie
 Istoria Panourilor Solare I - (1760-1920) ,https://ro.wikipedia.org/wiki/Colector_solar
 Manual didactic instalaţii solare, www.centrale-termice.ro
 Instalaţie pentru producerea energiei electrice şi termice necesare,
https://geosolar.md/ro/product-category/water_sun_system/sun_collector/
 Încălzire panouri solare, https://toppanourisolare.ro/costuri/incalzire-panouri-
solare.html
 Catalog sisteme solare – https://geosolar.md
 MTS Group, Instalatii solare – Manual didactic, http://www.panourisolare-
online.ro/download/noutati/Principii_generale_de_calcul_si_alegere.pdf
 Sisteme solare, Tehnica solara - http://www.calorserv.ro/
 Panouri solare, https://ru.scribd.com/document/259249549/
 Panouri solare, https://ru.scribd.com/document/94315387

23