Sunteți pe pagina 1din 3

Riscograma unui pacient aflat sub supravegherea unui medic de familie

„Riscograma” este un instrument, un formular asemeni unei „liste de verificare”, care


cuprinde toate intrebarile, examinarile si, dupa caz, analizele specifice pentru fiecare grupa de
varsta, precum si concluzia medicului privind riscurile individuale depistate, nivelul acestora si
interventiile recomandate pentru reducerea riscului. Pe scurt, analiza riscurilor pacientului de a
dezvolta o boală sau mai multe. Astfel, consultatia preventiva periodica se adreseaza populatiei
generale, adulti si copii care se considera sau sunt considerati sanatosi si presupune o
evaluare sistematica a riscului de imbolnavire pentru afectiunile cele mai frecvente sau grave
specifice varstei respective.

Scopul programului aşa cum l-a gândit ministrul, vizează cunoaşterea ponderii în
populaţie a factorilor determinanţi pentru bolile cu impact major asupra stării de sănătate,
diagnosticarea precoce şi monitorizarea acestor boli pentru evitarea deceselor premature;
îmbunătaţirea stării de sănătate a populaţiei prin prevenirea, controlul şi monitorizarea bolilor cu
impact major asupra sănătăţii; îmbunătăţirea calităţii vieţii şi prelungirea duratei medii de viaţă
pentru alinierea la standardele Uniunii Europene; îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate a
întregii populaţii a României.

In functie de grupa de varsta si gen se stabileste riscograma, sau ghidul clinic


de preventie prin care se evalueaza factorii de risc existenti, existand intrebari tinta standard
pentru mai multe grupe de varsta. Tipul de investigatii care sunt facute sunt particularizate in
functie de riscurile pe care le are o persoana.

Riscul clinic reprezinta probabilitatea ca un pacient să fie victima a unui efect advers.
Este important ca pacientul să nu sufere prejudicii sau neplăceri, imputabile asistenței medicale
primite în cursul asistenței medicale, care pot determina: prelungirea duratei de îngrijire,
înrăutațirea stării de sănătate, moartea pacientului.

In cazul persoanelor care au deja boli cronice, de exemplu persoane cu


boala cardiovasculara deja diagnosticata, consultatia preventiva periodica nu va mai include
evaluarea riscului cardiovascular, acesta fiind monitorizat activ prin alta categorie de consultatii,
de tip cronic si anume consultatiile de monitorizare activa pentru risc cardiovascular crescut. In
schimb, vor fi utilizate celelalte rubrici ale „riscogramei” pentru a inventaria si documenta
protectia fata de alte riscuri specifice varstei -cancer, depresie, etc., precum si comportamentele
cu risc legate de stilul de viata.

In cazul unui episod de boala nou aparut, pacientul are dreptul pana la 6 analize,
iar investigatiile se recomanda in general pe baza ipotezei diagnostice initiale , adica boala
suspectata cu cea mai mare probabilitate, cu scopul de a o confirma sau infirma si vor fi alese
cele care au cea mai mare valoare de predictie pentru diagnosticul respectiv, cu evitarea
explorarilor nerelevante.

In cazul in care pe parcursul episodului acut, ipoteza diagnostica initiala se schimba si


buna practica impune confirmarea paraclinica, este evident ca aceasta va fi facuta.

Totusi sa nu uitam o alta categorie de pacienti. Exista preventie la mamici in devenire si


dupa ce au nascut , preventie la sugar, cu vizita la domiciliu la externarea din maternitate, in care
medicul trebuie sa cantareasca, sa masoare perimetrele cranian, toracic, abdominal, sa dea sfaturi
parintilor cum trebuie sa previna rahitismul, sa ia vigantolul pe care il stim cu totii, dupa
externare la o luna, si apoi copilul vine programat la doua, patru, sase, noua, 12 luni. Exista si
mai departe controale in grupa de varsta intre 4 ani si 8 ani, si ceea ce este aparut nou acum este
preventia la adultul tanar asimptomatic. Adica el nu prezinta nici un semn de boala, nici
un simptom, totusi, trebuie sa vina la trei ani. Are dreptul, dar si obligatia, de a se prezenta la
medicul lui de familie in grupa de varsta 18-39 de ani, o data la trei ani.

Atat pentru persoanele sanatoase evaluate pentru stabilirea riscului individual cat
si pentru persoanele depistate cu risc crescut, evaluarea clinica si investigatiile se vor face
conform recomandarilor de buna practica bazate pe dovezi si enuntate in ghiduri si protocoale de
practica, acestea urmand sa fie adoptate prin consens cu comisiile de specialitate relevante,
analizele de screening asigurate fiind cele stabilite in riscograma.

Un alt principiu este evitarea investigatiilor dublate, triplate, prin transmiterea


tuturor informatiilor, trimiterea pacientului de la un doctor la altul. Desi sistemele informatice nu
permit inca vizualizarea electronica instantanee de catre medici a rezultatelor investigatiilor
facute la recomandarea colegilor lor in cadrul unui episod de boala, aceste informatii pot fi
identificate de administratorii de sanatate in timp real. Astfel, pacientul va fi responsabilizat sa
ofere rezultatele investigatiilor anterioare si medicilor la care va fi trimis.

Dotarea cabinetelor medicilor de familie a fost initial gandita pentru a putea


sustine consultatii pentru problemele cele mai frevente si pentru a raspunde la urgente. Orice
cabinet de medicina de familie evaluat de catre casele de asigurari de sanatate poate furniza
serviciile incluse in pachetul de baza, in componenta asistenta medicala primara. Pentru
afectiunile definite ca prioritare in pachet – continutul examenului de monitorizare va fi
standardizat conform regulilor de buna practica in materie de diagnostic si tratament din
ghidurile si practicile internationale, iar acestea vor fi adoptate prin consens si prin consultare
multidisciplinara a tuturor specialitatilor implicate, sub forma unor protocoale care vor specifica
frecventa si continutul consultatiilor de evaluare periodica la medicul de familie, precum si
examinarile de specialitate necesare – in functie de nivelul de risc sau gravitatea si complexitatea
bolii.
Riscograma se refera la stilul lui de viata – daca pacientul fumeaza, daca face exercitii
fizice, daca el consuma alcool in cantitate mai mare decat cea permisa, daca are un mod de
alimentatie cu dulciuri mai multe, mai ales cei tineri care mananca fast-food-uri. Daca, de
exemplu, are un risc dupa diagrama mai mare sau egal cu cinci, el automat trebuie monitorizat
activ. Adica nu mai vine la trei ani, vine deja an de an, pentru ca el are un risc al lui, personal.
Se cheama riscul individual, deci riscograma se face fiecarui individ.

Astfel, consultatia preventiva periodica se adreseaza populatiei generale , adulti si copii


care se considera sau sunt considerati sanatosi si presupune o evaluare sistematica a riscului de
imbolnavire pentru afectiunile cele mai frecvente sau grave specifice varstei respective. Aceasta
evaluare se realizeaza prin aplicarea riscogramei.

In momentul de fata exista urmatoarele riscograme:

-riscograma pe boli cronice: BPOC, astm bronsic, diabet, HTA.

-riscograma copii sub 6 ani pe grupe de varsta si sex;

-riscograma 6-17 ani;

-riscograma 18-39 ani;

-riscograma peste 40ani.

A preveni o boala inseamna suferinta mai putina pentru pacienti si cheltuieli mai mici
pentru sistemul de sanatate. Normele de aplicare a contractului cadru privind acordarea
ingrijirilor medicale prevad, amanuntit, controale de preventie in cabinetele medicilor de
familie si efectuarea riscogramei.

Bibliografie:

1. http://www.probr.ro/noul-pachet-de-servicii-medicale-ce-este-riscograma/

2. http://www.sanatateromania.ro/images/Dr._Vasile_Cepoi.pdf

3. http://amfms.ro/pacientii-sunt-asteptati-la-medicii-de-familie-pentru-riscograma/

4. https://www.mediafax.ro/main-story/com-riscograma-ministrului-sanatatii-841573