PAROHIA COMIȘANI – MINIMONOGRAFIE

A. Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Comișani, Protoieria Târgoviște Sud
- Toponimie
Comişani, așezare neolitică,1 o comunitate medievală cu funcții militare, purtând numele celui care avea grijă de
harnașamente. este atestat documentar în anul 1571,2 când Slate Vătaf este numit, de către Alexandru Mircea Voievod, ca
primul proprietar cunoscut al satului3. Ultimele cercetări arheologice au constatat că la sud-est de sat, pe locul numit "Cetatea
fetei"4 a fost descoperită o cetate ce se întinde pe o suprafaţă de 15-20.000 mp, aparţinând secolului III-IV. 5 Se spune că un grec
harnic şi priceput, care era comis Ianis6, (îngrijea caii) la curtea marelui Mircea Voievodul Ţării Româneşti a trăit pe aceste
meleaguri.7 El a primit de la domnitor, pe malul drept al Ialomiţei, nu departe de Târgovişte o bucată de pământ "unde să-şi
construiască o casă şi să trăiască liniştit"8 Locul s-a numit Comişani, (comis+Ianis).
- Prezentare generală a localității
Satul Comișani, care face parte din comuna cu cu același nume, este situat în partea central-estică a județului Dâmbovița
și la est de râul Ialomița, 9pe cursul superior al râului Ialomița la o altitudine de 200-400 m de nivelul mării, întro zonă
ploioasă10. În satul Comișani există trei monumente dedicate eroilor: unul, cel mai vechi, ridicat în curtea primăriei dedicat
eroilor din Primul Război mondial, al doilea lâncă Căminul cultural dedicat eroilor din al doilea Război mondial și unul în
curtea bisericii pentru eroii revoluției din decembrie 1999.

B Istoricul bisericii parohiale

- Istoria zidirii
În satul Comișani, pe la anul 1800, se găseau cam 50-53 de bordeie răspândite de-a lungul râului Ialomiţa, în
punctele: Cetate- unde funcţionau grajdurile domneşti și unde locuia comisul, Părul Mătușii -unde se afla un han și
Karămăloaica -unde era o casă boierească ce purta numele de Cetatea Fetii. Mai târziu, aceste bordeie au fost grupate pe
amplasamentul actual al satului Comișani, în cadrul moşiei marelui clucer loan Mihalescu, proprietar al moşiilor Lazuri,
Bunget, Văcăreşti și Comișani. Cele aproape 80 de familii care locuiau aici beneficiau de serviciul religios oferit de călugări
pelerini într-o biserica mică, azi dispărută, ctitorită de acelaşi boier local. Cum numărul locuitorilor creştea, clucerul Mihalescu a
construit în 1842 biserica actuală în mijlocul satului, iar Alexandrina Florescu, coproprietar al moşiei Comisani, a dotat lăcaşul
de cult cu toate cele trebuincioase serviciului divin, așa cum reiese din vechea pisanie a bisericii: "Această sfântă şi
dumnezeiască biserică în formă de corabie cu turlă, cu hramul Sfinţii Voievozi a fost făcută de marele clucer Ioan Mihalescu şi
1
Gabriel Mihăescu, Constantin Manolescu, Ion Zăvoianu, Dâmbovița, Editura Sport Turism, București 1978, p 23.
2
M. Oproiu, Eduard Samoilă, Honorius Moțoc, Georgeta Toma, Înfruntând veacurile, Editura Transversal. Târgoviște 2009, p. 126.
3
Tezaurul Monumentekor din Județul Dâmbovița, Muzeul Județean D-ța, Târgoviște, 1973, p. 28.
4
Gherghe Poenaru, Itinerare dâmbovițene, Editura poligrafică, 13 decembrie 1918, Târgoviște 1971, p. 83.
5
Iulian Oncescu, Cornel Mărculescu Monografia Județului Dâmbovița, (1943), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviștre, 2014, p. 85.
6
http://www.comisani.ro/
7
Gabriel Mihăescu,... op. cit. 1978, p. 15.
8
Lămbescu Ion, Elemente de istorie locală - ajutor prețios în înțelegerea trecutului istoric, îlitografiată, Ploiești, 1987, p. 94
9
Gheorghe Poenaru, Itinerare dâmbovițene, Editura poligrafică, 13 decembrie 1918, Târgoviște 1971, p. 83.
10
Monografia Județului Dâmbovița , p 85
1
enoriaşii comunei la anul 1842; a fost înzestrată cu cele necesare de către proprietara moşiei Comişani de doamna
Alexandrina Florescu."
- Arhitectura bisericii
Biserica are forma dreptunghiulară, cu o singura turlă de cărămidă, deasupra pronaosului. Planul, în formă de navă,
cuprinde un pridvor, tinda, pronaosul, naosul și altarul. 11 Trecerea din pronaos în naos este accentuată de 4 coloane, dispuse
simetric față de axa principală. Accesul în biserică se face printr-un pridvor alcătuit din şapte arcade de cărămidă ce se sprijină pe
opt coloane. Altarul semicilindric, este despărţit de naos printr-o catapeteasma de zidărie. Pardoselile sunt de beton mozaicat, iar
tavanele din arce de lemn în semicerc, placate cu sipcă și tencuială, alcătuind o bolta semicirculară ancorată de grinzi din lemn.
Tâmplăria uşilor și a ferestrelor din lemn, a fost înlocuită în anul 2005 cu termopan precum și pridvorul inchis. În anul 1879 au
fost reparate temeliile și tencuiala exterioară de către meşterul Ion Bălașcu. În 1912 temelia a fost reparată din nou, iar
invelitoarea din șindrilă a fost înlocuită cu tablă zincată. În anul 1931 biserica s-a renovat de arhitectul Carol Zeneli, edificiul
fiind consolidat cu opt contraforți de beton armat. S-au mai făcut reparaţii în anul 1965 de către arhitectul Ştefan Boriga. În anul
1980 au fost realizate reparaţii la tencuieli și la acoperiș. În anul 2007 a fost refăcut total acoperișulbisericii, iar al turlei în anul
2014.
- Pictura
Nu sunt date despre prima pictură. În anul 1931 pictura a fost refăcută de către pictorul Pavel Piscariov, când a fost
sfințită P S Platon Ploieşteanul. La data de 8 noiembrie 1987 biserica din comuna Comisani a fost repictată de către Gheorghe
Stăncescu și resfințită de către P. S. Nifon Ploieşteanul, pe atunci, Vicar patriarhal .
- Obiecte vechi de cult, manuscrise și cărți vechi, pomelnice și inscripții
Biserica nu are obiecte de valoare artistică sau istorică.
- Șirul preoților parohi, cântăreși și epitropi de seamă
Oficiul parohial. 12a fost asigurat de preoți: Gheorghe Popescu, Tache Dudea, Nicolae Popescu, Constantin Popescu,
Ioan Părlățeanu, Vladimir Nicolau, Ioan Dumitrescu, Ioan Cristea, Emil Peșetz, Corneliu. S-au remarcat, deaemeni și cântăreții
din familia Badea, Nicolae și Petre, și epitropii Badea Nicolae, Badea Ion, Brașoveanu Constantin și Văduva Ion.

C. Cimitirul parohial
Biserica are Cimitir parohial, în care au fost îngropați, pe lângă foștii enoriași și rude ale ctitorilor și Preotul învățător13
Nicolae Popescu, soția sa Anastasia și fiul lor Preotul Constantin Popescu. În Cimitirul parohial odihnesc și foste personalități
locale precum: Ion Rădulescu, primul, învățător din Comișani,14, Gheorghe Badea și soția sa Elena, și Trandafir Aurelian,
cunoscut prozator român.15În curtea bisericii se află și un Cimitir destinat eroilor din Primul și al Doilea Război Mondial.

D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut

- activitatea culturală

11
Conform Listei de inventariere din anul 1969.
12
Conform Procesele Verbale ale Consililor Parohiale din anii 1930- 2015
13
Mihai Oproiu, Honorius Moțoc, Învățământul sătesc în Dâmbovița, Editura Transversal, Tîrgoviște, 2008, p 25.
14
Prof. Bârlodeanu Floarea, Dezvoltarea învățământului în satul Comișani în anii 1900-1980, Târgoviște, 2002, p. 9.
15
Cf. Cartea Școlii Comișani, 1950-1980, Arhivele Statului, fond Inspectorat județean, Dâmbovița, Dosar 8, 1893-1947
2
 În perioada 1994-1997 s-a editat la Biserica noastră, cu binecuvântarea IPS Mitropolit Dr Nifon, foaia parohială
Glasul Arhanghelilor. Cărțile de cult scoase din uz, și revistele cele mai vechisunt depozitate, în mod corespunzător, în cafasul
bisericii. Anual Biserica noastră organizează, cu acordul PC Părinte Protoiereu pelerinaje la mânăstirile din țară, la cererea
anumitor credincioși, sau pelerinaje pentru elevi. Biserica noastră a organizat concursuri, programe artistice cu tematică
religioasă și concert ede colinde, oferind premii participanților.
- activitatea filantropică
Biserica a oferit ocazional sprijin material familiilor defavorizate, desemnate de Comitetul Parohial.

E Profilul actual al parohiei

Conform recensământului efectuat în 2011, 16populația comunei Comișani, se ridică la 5.400 de locuitori, Majoritatea
locuitorilor sunt români (98,04%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,91%), adventiști
de ziua a șaptea (4,98%), penticostali (3,37%) și creștini după evanghelie (1,39%).
- activităţi pastoral-misionare
Biserica este înscrisă în proiectul național Hristos împărtășit copiilor, organizeazând lunar activități catehetico -
misionare cu grupul de copii înscriși în Proiect, precum și întâlniri cu elevii școlii din Comișani conform Protocolului de
colaborare Școală- Biserică, reînnoit anual.

BIBLIOGRAFIE
Bârlodeanu, Prof. Floarea, Dezvoltarea învățământului în satul Comișani în anii 1900-1980, Conferința Sindicatului
liber Învățământ Dâmbovița, 16 nov. 2002, Târgoviște.
Lămbescu Ion, Elemente de istorie locală - ajutor prețios în înțelegerea trecutului istoric, în Lucrarea Metodică pentru
grad I, litografiată, Ploiești, 1987.
Mihăescu Gabriel, Manolescu Constantin, Zăvoianu Ion, Dâmbovița, Editura Sport Turism, București 1978.
Oncescu Iulian, Mărculescu Cornel, Monografia Județului Dâmbovița, (1943), Ediție adnotată și explicată de Prof.
Univ. Dr. Silviu Miloiu, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviștre, 2014.
Oproiu Mihai, Samoilă Eduard, Moțoc Honorius, Toma Georgeta, Înfruntând veacurile, Editura Transversal,
Târgoviște 2009.
Oproiu Mihai, Moțoc Honorius, Învățământul sătesc în Dâmbovița, Editura Transversal,
Tîrgoviște, 2008.
Poenaru Gherghe, Itinerare dâmbovițene, Editura poligrafică, 13 decembrie 1918, Târgoviște 1971.
http://www.comisani.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Comi%C8%99ani,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba
Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip.
Parohia Comișani, Dosar cuprinzând clasificarea și catalogarea bunurilor mobile și imobile, din anul 1969,
Parohia Comișani., Procesele Verbale ale Consililor Parohiale Comișani, din anii 1930- 2015.
Biserica cu Hramul Sfinții Arhangheli, din Comișani, Str. Dumitru Sanda nr. 44. Cod 137120
16
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Comi%C8%99ani,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba
3