Sunteți pe pagina 1din 341

SENZORI SI

TRADUCTOARE
ELECTRONICE
DEFINITII
• Senzor (engleza - sensor, franceza - capteur):
– (1)– dispozitiv care receptează şi răspunde la
un semnal sau stimul.
– (2)– dispozitiv care receptează un semnal sau
un stimul şi răspunde cu un semnal electric
• Traductor:
– (1)– dispozitiv care converteşte un tip de
energie în altul.
– (2)-dispozitiv care converteşte orice tip de
energie în semnal electric
Bibliografie
• Jacob Fraden, Handbook of Modern sensors. 1996, Springer-
Verlag, New York.
• Randy Frank, Understanding Smart Sensors, Artech Houser
Publishers , 2000, Boston, London.
• Analog Device, Transducer Interfacing Handbook, 1980,
Massachusetts, USA.
• Dr. Darold Wobschall, Smart Sensor Design and Networking
Standards, Networked Sensor Seminar.
Bibliografie (română)
• E. Nicolau, Manualul inginerului electronist,1979, Ed. Tehnică,
Bucureşti.
• I. Asavinei, C. Niculescu, Ghid pentru utilizarea termocuplurilor în
măsurări industriale, Ed. Tehnică, 1981, Bucureşti.
• D. Stanciu, Senzori prezent şi perspectivă. Editura tehnică, 1987,
Bucureşti.
• I. Ciascai, s.a. Masurarea electrice a traductoarelor din constructiile
hidrotehnice, Ed. Casa Cartii de Stiinta, 2006, Cluj-Napoca.
• L. Viman, S. Pop, I. Ciascai, Sisteme de achizitie de date.
Masurarea traductoarelor cu coarda vibranta si rezistive din
constructiile hidrotehnice, Ed. Mediamira, 2015, Cluj-Napoca.
• N-M. Barlea, Fizica Senzorilor, Editura Albastra, 2000, Cluj-Napoca.
• Bazele sistemelor mecatronice. Cap.4 Senzori. Universitatea din
Brasov. (web)
• Senzori si traductoare. Universitatea Politecnica Timisoara (web)

• s.a.
Adrese WEB
• www.turck.com
• www.gesensing.com
• www.balluff.com
• www.honeywell.com
• www.fgpsensor.com
• www.mtssensor.com
• www.adz.de
• www.omron.com
• www.honseberg.com
• www.hirschmann.com
• www.rose-mount.com
• www.nivelco.eu
• www.tac.com
• www.ftimeters.com
• www.novotechnik.com
• www.gillsensors.co.uk
• etc.
Clasificare senzori
• După principiu de funcţionare
– senzori activi (senzori generatori) Ex. termocuplu
– senzori pasivi (senzori parametrici) Ex. potentiometru
• După mărimea furnizată la ieşire
– Analogici: (sarcina, tensiune, curent, semnal unificat [0-10V, , 2-10mA, 4-20mA] )
Ex. LM35, LM135, LT1047 etc.
– Digitali: (durata, frecventa, PWM, cod [I2C, SPI sa])
Ex. LM75, LM92
• După tipul de conversie intrae - iesire
– conversie directă Ex. RTD (termorezistenţa)
– conversie indirectă Ex. Traductor de efort unitar - Senzor cu coarda vibranta

• După fenomen
– fizici
– chimici
– biologici
• După mărimea de intrare
– senzori pentru mărimi geometrice (lungime,
arie, volum, nivel, unghi, rugozitate)
– senzori pentru mărimi mecanice (masă forţă,
presiune, debit etc)
– senzori de temperatură
– senzori pentru mărimi fotometrice
– senzori pentru mărimi de material (densitate,
indice de reftacţie, vâscozitate etc)
– senzori pentru compoziţie şi concentraţie
– senzori pentru radiaţii
• După material
– conductor
– semiconductor
– izolator
– anorganic
– organic
– lichid
– gazos
– plasmă
– substanţă biologică
• După domeniul de utilizare
– agricultură
– construcţii
– energie
– distribuţie,
– comerţ, finanţe
– transporturi
– auto
– medicină, sănătate
– maritimi
– industria spaţiala
– recreaţie
– cercetare ştiinţifică
– industriali,
– industria militara,
– casnic etc.
• După caracteristici
– sensibilitate
– stabilitate
– precizie
– rezoluţie
– liniaritate
– domeniu
– viteză de răspuns
– histerezis
– timp de viaţă
– formatul de ieşire
– condiţii de mediu
– cost, dimensiune, greutate etc.
Caracteristicile senzorilor
• caracteristica statică y=f(x): y- iesire, x- intrare
– grafic, tabelar sau formula matematica
– aproximare liniara, liniara pe portiuni, spline
– functie de transfer multidimensionala
– caracteristica de transfer poate fi influentata si de alti parametrii
• caracteristica dinamică
– variatia marimii de iesire pentru variatii rapide a marimii de intrare
• coeficientul de transfer mediu şi diferenţial
hm= (ymax – ymin)/ (xmax – xmin); hd= Δy/Δx
• Eexcitaţia
- semnalul electric necesar functionarii senzorului
• domeniu de intrare – Fsin (xmax – xmin)
• domeniu de ieşire – Fsout (ymax – ymin)
Caracteristicile senzorilor (cont)
• precizia
– diferenta dintre valoarea reala a marimii de intrare si cea
masurata (caracteristica foarte importanta)
– masurata in marimi marimi de intrare, % din domeniu de intrare
sau % din valoarea masurata

• eroarea de calibrare
– eroare sistematica generata in procesul de calibrare la fabricatie

• histerezisul
– deviatia iesiri senzorului in functie de directia de variatie a
marimii de intrare

• neliniaritate
– abaterea maxima a caracteristici de transfer reale fata de functia
de aproximare liniara
Caracteristicile senzorilor (cont)
• domeniu de saturaţie
– domeniu in care senzorul se abate de la caracteristica liniara sau
valorea functiei de transfer diferentiale scade foarte mult (erorile
de masura sunt inacceptabile)
• domeniu de liniaritate
– domeniul in care functia de transfer este liniara
• repetabilitatea δr=∆/FS (%)
– abilitatea senzorului de a genera acelasi semnal de iesire in
aceleasi conditii de masura
• domeniu de insensibilitate (Dead band) de obicei în jur
de zero
– Domeniul in care functia de transfer diferentiala are valoare zero
• proprietăţi speciale
– Ex. banda de sensibilitate a traductorilor optici
Caracteristicile senzorilor (cont)
• Rezoluţia
– cea mai mica variatie a semnalului de intrare care poate fi
detectata
• Formatul semnalului de iesire
– analogic (cc, ca…), digital (durata, PWM, cod)
• condiţii de mediu
– temperatură, umiditate – funcţionare, transport
• fiabilitate (MTBF - mean time between
failure).
– Numarul de ore de functionare fara defect. Ex: 5000h.
• dimensiune, greutate, design
• incertitudinea
Rolul si locul traductoarelor in
monitorizarea si automatizarea
proceselor
• masurarea unor marimi fizice
• conditionarea marimilor furnizate de
senzori si traductoare
• afisarea informatiei masurate
• stocarea datelor masurate
• conversia datelor in marimi de intrare
pentru sistemele automate in vederea
realizarii controlului
Schema bloc de utilizare senzori si
traductoare electronice
Indicator

Sursa de alimentare

Inregistrator

Marimea Senzor / Conditionare de


Procesor
de masura Traductor semnal

Controler
Unităţi de măsură în SI
• lungime – m (metru)
• masă – kg (kilogram)
• timp – s (secunda)
• curent – A (Amper)
• temperatură K (Kelvin)
• cantitatea de substanţă – mol
• intensitatea luminoasă – cd (candela)
• unghi – rad (radian)
• unghi solid sr (steradia)
Definitii unitati de masura fundamentale
• Metru [m] – 1650763,73 lungimi de unda in vid a radiatiei corespunzatoare
tranzitiilor intre nivelele hiperfine de energie 2p10 si 5d5 ale atomului de
kripton 86 (8636Kr).
• Secunda [s] – durata a 9192631770 perioade ale radiatiei care corespunde
tranzitiei intre cele doua nivele hiperfine de energie ale starii fundamentale
ale atomului de cesiu 133 (13336Cs).
• Kilogram [kg] – prototipul ramane cel confectionat cu prilejul primei
Conferinte de Masuri si Greutati din anul 1889. Se pastreaza la Biroul
International de Masuri si Greutati in conditii de stabilitate, stabilite in anul
1889.
• Amper [A] – Intensitatea unui curent electric care mentinut intre doua
conductoare paralele, rectilinii, cu lungime infinita si cu sectiune neglijabila,
asezate in vid la distanta de 1 m unul fata de altul, produce in aceste
conductoare o forta egala cu 2∙10 -7 N, pe o lungime de 1 m.
• Grad Kelvin [K] – este fractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica
a punctului triplu al apei.
• Molul [mol] – cantitatea de substanta care contine atatea entitati
elementare cati atomi exista in 0,012 kg de carbon 12 (126C). Definit la
CIMG din 1971
• Candela [ca] – intensitatea luminoasa in directia normalei a unei substante
cu aria 1/600000 m2 a unui corp negru aflat la temperatura de solidificare a
platinei si presiune de 101325 N/m2.
IPxx – grad de protectie. Norma EN 60529
IP urmat de 2cifre. Optional pot fi 3 cifre sau 1 sau 2 litere. (International protection)
A 3-a cifra - protectia la impact mecanic. Prima litera – protectia la atingere.

Primul numar (Protectia contra solidelor) Al doilea numar (Protectie contra lichidelor)

0 Fara protectie Fara protectie

1 Protectie contra obiectelor mai mari de Protectie contra picaturilor verticale de apa
50mm diametru sau condens
2 Protectie contra obiectelor mai mari de Protectie contra picaturilor de apa sub un
12mm diametru unghi mai mic de 15° fata de verticala
3 Protectie contra obiectelor mai mari de Protectie contra picaturilor de apa sub un
2,5mm diametru unghi mai mic de 60° fata de verticala
4 Protectie contra obiectelor mai mari de 1mm Protectie contra picaturilor de apa din orice
diametru directie.
5 Protectie limitata contra prafului Protectie contra unui jet slab de apa (joasa
presiune) din orice directie.
6 Protectie totala impotriva prafului Protectie contra unui jet puternic de apa (inalta
presiune) din orice directie.
7 - Protectie contra submersiei limitata (intre
15cm si 1m).
8 - Protectie contra submersiei de lunga durata
sub presiune (submersie peste 1 m)
Principiile fizice a senzorilor
Principiile fizice a senzorilor
Principiile fizice a senzorilor

Tipuri de senzori capacitivi


• Senzori de umiditate
• modificare permitivitate relativa εr
• Senzori de distanta
• modificare distanta dintre armaturi
• modificare dielectric intre armaturi
• Senzori de nivel
• modificare dielectric intre armaturi
• Senzori de proximitate
• modificare permitivitate relativa εr
• Senzori de prezenta
• modificare dielectric intre armaturi
Principiile fizice a senzorilor
Principiile fizice a senzorilor
Principiile fizice a senzorlor
Principiile fizice a senzorlor
Principiile fizice a senzorlor
Principiile fizice a senzorlor

n F
f osc  
2l 
Principiile fizice a senzorlor
• Unde mecanice
– Unde transversale
– Unde longitudinale
– Unde plane
– Unde sferic
– Domenii (Unde acustice): infrasunete, audio, ultrasunete
– Viteza de propagare depinde de natura mediului

– Tipuri de senzori: senzori de distanta, senzori de proximitate


– Generare ultrasunete (efectul piezoelectric)
Principiile fizice a senzorlor
• Curgerea gazelor si lichidelor
– Diferenta intre masurarea debitelor pentru lichide si gaze
– Lichidele sunt incompresibile
– Gazele pot fi comprimate.
– Volumul in miscare este acelasi dea lungul unei conducte
D=V/dt=∫dx·dA/dx=∫v·dA
– Viteza nu este constanta intr-o sectiune dintr-o conducta

– Ecuatia fundamentala aplicabila pentru lichide (Ecuatia lui Bernoulli)

1 
p    va2  g  h   const .
V1 V2 2 

P1 P2

– Senzori de debit
INTERFAŢAREA
SENZORILOR
ANALOGICI ŞI
DIGITALI
Interfaţarea senzorilor analogici
• Amplificarea semnaloelor electrice generate
de senzori
– AO
– Amplificatoare de instrumentatie
– Amplificatoare cu izolare etc.
• Care este valoarea amplificării?
• Care parametrii ai amplificatoarelor sunt
relevanţii?
• Generarea semnalele de excitare a
senzorilor.
Parametrii amplificatoarelor (AO) ce trebuie
luaţi în calcul pentru condiţionarea senzorilor

• amplificarea în buclă deschisă: 200000 ÷ 500000 (AO),


• amplificarea in bucla închisă: Ex A. Instr. :1+50kΩ/RG
• tensiunea de ofest: 20μV ÷ 1mV
• variatia tensiunii de ofset cu temperatura):nV ÷ μV/°C,
• curenţii de intrare: 10pA ÷ 1μA,
• diferenţa dintre curenţii de polarizare: 10pA ÷ 100nA,
• banda de frecvenţă (buclă deschisă): 1Hz ÷ 1MHz,
• tensiunea de ieşire mai mică cu 1,5V÷3V decât
domeniul tensiunilor de alimentare,
• rejecţia tensiunilor de alimentare 90÷120dB,
• rejecţia de mod comun 100÷130dB etc.
Scheme tipice cu AO
• Circuitul inversor R2
Uout    Uin
R1

• Circuitul neinversor 
Uout  1 
R2 
  Uin
 R1 

• Circuitul sumator
Uout  Uin1  Uin2 
R2
R1

• Circuitul diferential Uout  Uin2  Uin1 


R2
R1

• Circuitul repetor Uout  Uin


Amplificator de instrumentaţie INA114
• Offset - 50µV • Tensiune mod comun ±13,5V
• Drift - 0.25µV/ºC • Tensiunea de alimentare ±2,5’±18V
• Curent de intrare - 2nA • Tensiunea de iesire ±1,5V/(RL=2kΩ)
• Rejectie mod comun – 115dB • Protectie la supratensiune pe intrare
Amplificator de instrumentaţie INA122

• Offset - 150µV
• Drift - 3µV/ºC
• Curent de intrare - 25nA
• Rejectie mod comun – 96dB
• Tensiune mod comun (V-)-
0,1V
• Tensiunea de alimentare
±2,2’±18V (Functioneaza si
cu o singura sursa )
• Tensiunea de iesire rail to rail
AO - configuratii de intrare AO bipolare

VCC
Domeniu de intrare
+Valim

Vin(max) IN+

IN-
Vin(min)

-Valim

GND
LM124/324, LM2904
Vcc Vicr
+/-15V -15V ... 13,5
5V 0V ... 3,5V
AO - configuraţii de intrare (cont)
AO BiFET
VCC
AO BiFET
VCC

IN+

IN-
IN+

IN-
Vsd=1V

Vbe

(Vcc-)+1,5V

Vbe
VCC
TLC2252/62/72, TLV2252/62
VCC Vcc Vicr
TL071, TLE2071 +/-5V -,5V ... 4V
+3V 0V ... 4V
Vcc Vicr
+/-15V -11,5V ... 15V
+/-5V -1,9V ... 5V
AO - configuraţii de ieşire
Iesire Repetor pe Emitor

VCC

Crossover

VCC

OUT OUT

Vcc-

Vcc-
AO - I/O rail to rail

Rail-to-Rail INPUT Iesire Rail-to Rail


VCC
Iesire Rail-to Rail
VCC

VCC

IN+
OUT

OUT
IN-

GND
Vcc-
Vcc-
Alimentare cu una sau doua tensiuni?

R1 R2 R1 R2

VDD+ VDD+
11

11
Uin Uin
6 - 6 -
7 7
Uout Uout
5 +
5 +
VDD/2
4

4
VDD/2 VDD/2
VEE-

TLE 2425 ref 2,5V 20mA


TLE 2426 Vcc/2 20mA
Masurare in punte
Vin
Vin Vin

R(1+x) R R R
R R

V1 V1
V1
V2 V2
V2

R(1-x) R(1+x)
R R(1+x)
R R(1+x)

1 x 1 x
1 x Vout    Uin Vout    Uin
Vout    Uin 2 x 2  x
2
4
1
x 1 1  
2
2 2
Masurare in punte
Vin Vin

R R(1-x) R(1+x) R(1-x)

V1
V1
V2
V2

R R(1+x)
R(1-x) R(1+x)

1
Vout   x  Uin Uout  x  Uin
2
Masurare in punte
Vcc

R2 R4

R(1-x) R(1+x)
Vcc

8
2
-
1
Uout
3
+
TLC4501

4
R(1+x) R(1-x)
R1 R3 U4
3 1
OUT IN Vcc
2
COM

TLE2425

 R3 
Vout  V 1  V 2      2,5V pentru R4/R2=R3/R1
 R1 
Masurare in punte
Vcc
3 +
1
2 -
R3 R3
R(1-x) R(1+x) TLC4502 R1

2
-
1
Uout
R2 3
+
TLC4502

R(1+x) R(1-x)
R1
2 U4
-
1 3 1
OUT IN Vcc
3
+
TLC4502 R3 R3 2
COM

R3 apox 10k TLE2425


Ri aprox 1000 Gohmi

 2  R1 
Vout  V 1  V 2   1    Vref
 R2 
Verificare tensiune de mod comun
U mod comun [V] U out [V]
0,001 2,550
0,075 2,559
0,503 2,559
1,003 2,559
1,504 2,559
2,002 2,559
2,502 2,559
3,000 2,559
3,502 2,559
4,00 2,559
4,02 2,559
4,05 2,991
4,25 3,932
4,50 3,945
5,10 3,949

U mod comun [V] U out [V]


0,001 2,555
0,503 2,555
1,003 2,555
1,504 2,555
2,002 2,555
2,502 2,555
3,000 2,555
3,502 2,555
4,00 2,555
4,05 2,551
4,50 2,551
5,10 2,551
Convertoare AD
• ADC – interne uC (10 biţi, 12 biti)
• ADC – externe (12’20 biţi)
– seriale/paralele
– cu integrare (tensiune-frecventa, cu 2 sau mai multe pante)
– cu aproximări succesive (8, 10, 12, 14, 16 biti)
– sigma-delta (16 – 28 de biti)
– paralele (8, 10, 12 biti)
– mixte etc.
• Referinţe de tensiune
– bandă de interzisă (Band gap reference).
– referinţă Zener
– referinţă XFET.
Referinţă de tip bandă de interzisă
(Band gap reference).

• Referinţa de tensiune de tip bandă interzisă este


o referinţă cu preţ redus.
• Se foloseşte în conversia semnalelor care cer o
acurateţă maximă de conversie de 10 biţi.
• Caracteristici:
– eroare iniţială: 0,5’1%,
– coeficient termic: 20’ 50ppm/ºC,
– zgomot de ieşire: 10’30μVvv (0,1’10Hz),
– stabilitate în timp: 20’30ppm/1000h.
Referinţă Zener
• Acest tip de referinţă de tensiune se bazează pe
efectul Zener.
• Se ştie că diodele Zener au coeficient de
temperatură negativ pentru tensiuni sub 6,3V şi
coeficient pozitiv peste această tensiune. Pentru
tensiunea de aproximativ 6,3V coeficientul
termic este zero.
• Caracteristici:
– eroare iniţială: 0,01’0,04%,
– coeficient termic: 1’ 10ppm/ºC,
– zgomot de ieşire: 10μVvv (0,1’10Hz),
– stabilitate în timp: 6’15ppm/1000h.
Referinţă XFET
• Utilizarea tranzistoarelor cu efect de câmp
pentru obţinerea unei referinţe de tensiune este
o tehnică nouă.
• Acest tip de referinţă de tensiune se bazează pe
diferenţele între tensiunile de blocare a două
tranzistoare cu efect de câmp.
• Principalele caracteristici ale referinţelor XFET:
– eroare iniţială: 0,6%,
– coeficient termic: 10ppm/ºC,
– zgomot de ieşire: 15μVvv (0,1’10Hz),
– stabilitate în timp: 0,2ppm/1000h.
Referinţe de tensiune
Tip Tensiune Precizie Capsulă
ILC8096C 1,2V 50ppm TO92-3
ILC8096D 1,2V 100ppm TO92-3
LM285Z-1,2 1,235V ±1% TO92
LM285Z-2,5 2,490V ±1,5% TO92
LM336D-2,5 2,490V ±4% SO8
LM336Z-5,0 5,0V ±4% TO92
LM336D-5,0 5,0V ±4% TO92
REF01 10V ±0,3% DIP8, SO8
REF3133 3,3V 15ppm SOT23
MAX6166 2,5V 5ppm SO8
LM140CCM 2,500V ±0,1% SO8
Interfaţarea senzorilor digitali
• Sistem cu microccontroler
• Sistem cu microcprocesoar
• Sistem cu procesoare de semnal (DSP)
• Blocuri hard (interne/externe) necesare:
– Timere/Numărătoare
– Interfeţe de comunicaţie (UART, SPI, I2C etc),
– Memorii,
– RTC etc.
Senzori cu iesire in timp
(durata, perioada, frecventa, factor de umplere)
• MAX6576/MAX6577
– Ieşire în perioadă /frecvenţă
• ADXL202/ADXL210
– Iesire in factor de umplere
• ACCUSTAR
– Iesiri modulate in durata
• Senzori pentru turatie
– Iesire in frecventa
• Masurare:
– Interogare (polling)
– Intrerupere
INTRERUPERILE (uC –AVR)
• Toate microcontrolerele (AVR) au mai multe surse de
intrerupere. Pentru uC AVR avem urmatoarele intreruperi:
– INT0 – întrerupere generată de intrarea externă 0.
– INT1 – întrerupere generată de intrarea externă 1.
– T0_OVF – întrerupere generată de numărătorul 0 la depăşire.
– T1_OVF – întrerupere generată de numărătorul 1 la depăşire.
– T2_OVF – întrerupere generată de numărătorul 2 la depăşire
– T1_CPA – întrerupere generată de numărătorul 1 pentru comparare (A).
– T1_CPB – întrerupere generată de numărătorul 1 pentru comparare (B).
– T2_CPA – întrerupere generată de numărătorul 2 pentru comparare.
– T1_CAP – întrerupere generată de numărătorul 1 pentru captură.
– SPI_STC – întrerupere generată de interfaţa serie SPI
– U_RX – întrerupere generată de interfaţa UART la recepţie caracter.
– U_UDRE – întrerupere generată de UAR pentru buffer de transmisie gol.
– U_TX – întrerupere generată de interfaţa UART pentru transmisie gata.
– ADC – întrerupere generată de convertorul analog numeric.
– EE_RDY – întrerupere generată de terminarea scrierii memoriei
EEPROM.
– ACOM – întrerupere generată de comparatorul analogic.
Numar total de intreruperi si surse
de reset pentru cateva µC AVR
Micro-controler Nr. Intreruperi Intreruperi Surse reset Nr. Biti reg.
externe MCUSR
AT90S4414 13 2 3 -

AT90S8515 13 2 3 -

AT90S/L4434 17 2 3 2

AT90S/L8535 17 2 3 2

ATtiny2313 18 2 4 8

ATmega8 18 2 4 8

ATmega16 20 3 5 8

ATmega328 28 2 4 8

ATmega64 30 8 5 8

Pentru microcontrolerele ATmega328 si ATmega64 programarea


intreruperilor externe se face cu registrii EICRA si respectiv EICRB
Validare si servire intreruperi
• Validarea intreruperilor se face prin bitul I din registrul
general de stare SREG (INTCON-uc PIC, IE, IP-uC ‘51)
• Fiecare intrerupere are un bit individual de validare ce
trebuie setat pentru activare
• Daca bitul I si bitul individual de validare intrrupere sunt
setate si, sunt indeplinite conditiile de intrerupere, atunci
executia programului curent este intrerupta si se executa
subrutina de intrerupere specifica intreruperii respective.
• Subrutinele de intrerupere sunt incheiate cu
instructiunea RETI, dupa care se continua executia
programului curent din punctul unde s-a intrerupt.
• La executia unei subrutine de intrerupere in stiva este
salvata doar adresa unde s-a intrerupt programul
principal.
• In corpul sbrutinei trebuind salvat registrul de stare
(SREG-AVR, STATUS-PIC, PSW-‘51) daca este
modificat si trebuie refacut inainte de revenire (ex. RETI)
pentru evitarea erorilor datorate modificarii acestuia.
Subrutinele de intreruperi - AVR
• La executia unei subrutine de intreruperi bitul I
din registrul SREG este sters deci alta
intrerupere nu mai poate fi servita pana la
terminarea executiei subrutinei curente.
• O alta intrerupere poate fi validata daca este
setat bitul I din SREG inainte de terminarea
executiei subrutinei de intrerupere curenta
• Vectorii de intrerupere sunt plasati imediat dupa
vectorul de reset.
• Microcontrolerele cu memorie program pana la
8k au alocat pentru vectorul de reset un cuvant
iar cele cu memorie mai mare sau egala cu 16K
au alocat 2 cuvunte.
Intreruperile externe
• Microcontrolerele AVR au intre una si 8 intreruperi
externe
• Aceste intreruperi sunt validate prin registrul EIMSK si
sunt semnalizate prin registrul EIFR
• Unele microcontrolere genereaza intreruperi si la
modificarea starii logice pentru o parte dintre pinii de
intrare.
• Se poate seta care dintre pini poate genera intreruperi.
De asemenea intreruperile pot mascate .
• Intreruperile externe pot fi programate sa actioneze pe
front crescator, pe front descrescator sau pe nivel (zero
logic).
• Intreruperile pe nivel nu activeaza semaforii de
intrerupere.
• Registrul general de mascare întreruperi: GIMSK - 0x3B (0x5B)
(ATtiny2313A)

7 6 5 4 3 2 1 0
INT1 INT0 PCIE0 PCIE2 PCIE1 - - -
R/W R/W R/W R/W R/R R R R

• Registrul general de semafori intrerupere: EIMSK

7 6 5 4 3 2 1 0
INTF1 INTF0 PCIF0 PCIF2 PCIF12 - - -
R/W R/W R/W R/W R/R R R R

• Intreruperi externe la schimbare stare pin (PCI)


• Generarea intreruperilor externe pentru majoritatea
microcontrolerelor AVR se face pe nivel, pe font
crescator, pe front descrescator sau la schimbare stare.
• Pentru unele microcontrolere AVR (seria AT90) starea
01 este rezervata (nu pot fi generate intreruperi la
schimbare stare logica pe intrarile INT0 sau INT1)

ISCx1 ISCx0 Descriere


0 0 Generare întrerupere pe nivel 0 logic (INTx)
0 1 Generare intrerupere la schimbare stare (INTx)
1 0 Generare întrerupere pe front căzător (INTx)
1 1 Generare întrerupere pe front crescător (INTx)
Măsurare durată
Măsurare prin interogare - eroarea este dependentă de
secvența de test (eroare minim ±3 cicli de ceas)
#asm
TCNT1=0;
TOV1=1;
#asm
wait_fpoz: sbis PINB,x;iesire din bucla la frontul pozitiv (semnal de intrare)
rjmp wait_fpoz
#endasm
TCCR1A=0x01; // START numarator T1 (CK numarator=CK uC)
#asm
wait_fneg: sbic PINB,x;iesire din bucla la frontul negativ (semnal de intrare)
rjmp wait_fneg
#endasm
TCCR1A=0x00; // STOP numarator T1

Pentru uC PIC: BTFSS, BTFSC, GOTO


Pentru uc ‘51: JNB, JB (2 cicli)
Pe durata masurarii trebuiesc oprite intreruperile
// Atentie! Buclele pot fi infinite. Cautati modalitati de iesire din ciclu infinit
Măsurare durată
Măsurare cu poartă ȘI – eroare ±1 ciclu de ceas

CKOUT U1

2 12
1 3PD0/RXD PB0/AIN0 13
4 6PD1/TXD PB1/AIN1 14
Semnal intrare 2 7PD2/CKOUT PB2/OC0A 15
8PD3/INT1 PB3/OC1A 16
9PD4/T0 PB4/OC1B 17
74HC1G08 11PD5/T1 PB5/MOSI 18
PD6/ICP PB6/MISO 19
5 PB7/SCK
XTAL1
22
16MHz 4
XTAL2
1
22 RESET

ATtiny 2313A
Măsurare perioadă
Măsurare prin intrerupere externă – eroare ±2/3 cicli de ceas

#asm
rutina_int0:
in r15,TCCR1B
sbrc R15,0 ; test numărător pornit
rjmp end_masd
nop ; egalizare durată ramuri subrutină
out TCCR1A,R16 ; START numarator
reti ; revenire din subrutina
end_masd:
out TCCR1B,R17 ; STOP numarator
ret ; revenire din subrutină
#endasm

Inainte de lansare masura T1=0, se seteaza I, INT0 (INT1), ICSx1, ICSx0


La terminarea masuratorii bitul I este sters in intrerupere (revenire cu RET)
Rutina se executa de 2 ori
Pentru durata trebuie schimbat frontul de intrerupere
2/3 cicli de ceas functie de instructiunile ce se executa in ciclu de asteptare
Măsurare perioadă / factor de umplere
Măsurare prin intrerupere la schimbare stare–
eroare ±2/3 cicli de ceas pe întrerupere

TX  N2  TCK
#asm
rutina_PCINT2:
sbic PIND,x ; test valoare semnal intrare
rjmp int_pc2
mov R16,R17 ; in R17 date pentru STOP
in R18,TCNT1L ; citire N1
N1
in R19,TCNT1H FU X   100
reti ; revenire din intrerupere 2 N2
int_pc2:
out TCCR1A,R16 ; setare numărător
sbrc R16,0 ; test numărător pornit
reti ; revenire din intrerupere 1
N2=TCNT1
cli ; sterg validare intreruperi (I=0) la
ret ; revenire din intrerupere 3 terminarea
#endasm
măsuratorii
Subrutina de intrerupere se executa de 3 ori
In R16 date START si in R17 date STOP
Măsurarea
perioadă, factor N3=ICR1
de umplere –
semnale digitale SCHIMBA FRONT DE CAPTURA
Măsurare prin captură
Eroare: ±1 ciclu de ceas NI++ (INCREMENT NUMAR INTRERUPERI)

NI=3 NU
N 2  N1
FU X   100 N1=N2
N 3  N1 ST=TIFR
REVENIRE DIN INTRERUPERE CU
INSTRUCTIUNEA RET N2=N3

TX  ( N3  N1 )  TCK
Măsurarea
continuă
N3=ICR1
perioadă, factor
de umplere -
SCHIMBA FRONT DE CAPTURA
semnale digitale
Măsurare prin captură NI++

N 2  N1
FU X   100 NI%2=0 NU
N 3  N1
Tx=(N3-N1) TCK
TX  ( N3  N1 )  TCK FU=(N2-N1)/(N3-N1) 100 N2=N3
N1=N3
Măsurare frecvență
semnale analogice
Semnal analogic de intrare
Vcc
U1
2 12
3 PD0/RXD PB0/AIN0 13
6 PD1/TXD PB1/AIN1 14 10k
7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15
8 PD3/INT1 PB3/OC1A 16
9 PD4/T0 PB4/OC1B 17
11 PD5/T1 PB5/MOSI 18
PD6/ICP PB6/MISO 19 100n
5 PB7/SCK 10k
XTAL1
22
16MHz
4
1 XTAL2
22 RESET

ATtiny 2313
Măsurare perioadă/frecvență semnale
analogice
Măsurare prin captură – eroare ±1 ciclu de ceas
unsigned int rutina_masP (void)
{unsigned int N1, N2;
asm (“cli”) // dezactivare intreruperi
TCNT1=0x0000; // sterg numerator T1
ACSR=(1<<ACIC); // captura Comparator A.
TIFR=0xFF; // serg semnforii de intrerupere
TCCR1B=0x41; // START numerator T1
While(!(TIFR&(1<<ICF1))
{;}
N1=ICR1; // citire captura N1
TIFR=(1<<ICF1); // sterg semafor captura
While(!(TIFR&(1<<ICF1))
{;}
N2=ICR1; // citire valoare N2 de captura
TCCR1B=0x00; // STOP numerator T1
asm (“sei”) // validare intreruperi
return (N2-N1); // salvare date in stiva
}

TX  N 2  N1   TCK
Măsurarea timpului în care un semnal analogic
are valoarea mai mare decat o valoare de prag

Vcc

U2 U1
1
5
2 12
2 7 3 PD0/RXD PB0/AIN0 13
+ PD1/TXD PB1/AIN1 14 47k
6
Semnal analogic 3 8 7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15
- PD3/INT1 PB3/OC1A 16
8
9 PD4/T0 PB4/OC1B 17
LT1016 11 PD5/T1 PB5/MOSI 18 220n
4
6

PD6/ICP PB6/MISO 19
5 PB7/SCK
XTAL1
22
16MHz
4
1 XTAL2
22 RESET

ATtiny 2313

TX  N 2  N1   TCK
Măsurarea rezistențelor mici

UR
RX 
IR
• Metode de măsură
– Metode de punte (puntea Wheastone echilibrată,
puntea Thomson)
– Metoda voltampermetrică (montaj aval si amonte)
– Metode de comparație (serie, paralel)
– Măsurare cu aparate indicatoare (ohmetru serie,
ohmetru paralel)
– Metode digitale (punte dezechilibrată, măsurare
tensiune și curent, comparație etc.)
Schemă de măsură a
rezistențelor cu generator de
curent constant
Măsurarea rezistențelor mici cu AD7705
Vcc

R1

U2 U1
9 5 2 12
REF IN+ RESET 3 PD0/RXD PB0/AIN0 13
Re 4 6 PD1/TXD PB1/AIN1 14
CS 7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15
10 1 8 PD3/INT1 PB3/OC1A 16
REF IN- SCLK 9 PD4/T0 PB4/OC1B 17
14 11 PD5/T1 PB5/MOSI 18
7 DIN PD6/ICP PB6/MISO 19
AIN1+ 13 33 5 PB7/SCK
6 DOUT XTAL1
Rx AIN2+ 2 22
8 MCLK IN 16MHz
AIN1- 4
11 3 2MHz 1 XTAL2
AIN2- MCLK OUT 22 RESET
R2
33 ATtiny 2313A
AD7705

VCC V V VIN 16 I X  Rx 16 Rx 16
IX   REF  IN1 [cod X ]  2  2  2
R1  Re  Rx  R 2 Re Rx VREF I X  Re Re
Precizie ˂ 0,02%, 0 – 499,99Ω
Masurare capacitate electrică

• Măsurarea capacitatății condensatoarelor: aplicarea unei tensiuni


alternative cunoscute și măsurarea curentului ce trece prin
condensator
• Masurare prin încărcare la curent constant:
I  ti
CX 
U
• Măsurare prin încărcare la tensiune constantă:

ti
CX 
R  ln 2

Pentru 16MHz frecvență de ceas și rezistență de 1MΩ


avem o rezoluție de 0,09pF
Schema de măsurare a
capacității electrice
folosind comparatorul intern

U2
5 U1 1M 100n
TXD 6 Y 3 2 12
8 Z D 2 3 PD0/RXD PB0/AIN0 13
RXD 7 A R 6 PD1/TXD PB1/AIN1 14
B 7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15
4k7 75179 8 PD3/INT1 PB3/OC1A 16
Vcc 9 PD4/T0 PB4/OC1B 17 1M
11 PD5/T1 PB5/MOSI 18
4k7 16MHz PD6/ICP PB6/MISO 19 Cx
100n 4k7 5 PB7/SCK
100n XTAL1
22
4
XTAL2
22 Vcc 1
RESET

ATtiny 2313A
Schema de măsurare a
capacității electrice
folosind un comparator extern

Vcc
1M 1M
U2 U1

1
5
Cx 2 12
2 7 3PD0/RXD PB0/AIN0 13
+ PD1/TXD PB1/AIN1 14
6
3 8 7PD2/INT0 PB2/OC0A 15 I1
- PD3/INT1 PB3/OC1A 16 I2
8
9PD4/T0 PB4/OC1B 17
LT1016 11PD5/T1 PB5/MOSI 18
4
6

PD6/ICP PB6/MISO 19
5 PB7/SCK
XTAL1
22
16MHz
4
1 XTAL2
22 RESET

ATtiny2313A
PROGRAMARE RESURSE MICROCONROLER

Organigramă ASTEPT 10 CT

pentru SETARE NUMARATOR PENTRU GENERARE


măsurarea SEMNALE MASURA PENTRU INCARCARE

capacităților mici ASTEPT


OCF1A=1
CAPTURA

ICF1=1

ASTEPT 10 CT

SETARE NUMARATOR PENTRU GENERARE


SEMNALE MASURA PENTRU DESCARCARE

Eroarea de ofset (1mV) este


sub 0,0016% ASTEPT
OCF1A=1
EROARE DE
CAPTURA MASURA

ICF1=1

CALCUL CAPACITATE
Măsurarea semnalului analogic generat
de senzorul de imagine TSL1412S cu
microcontrolerulu ATmega328

• TSL1412S
– 1536 pixeli
– Senzorul TSL1412S este organizat pe două secțiuni de cate 768
pixeli
– tintegrare max= 100msec.
– Conexiunea serie sau paralel (2 semnale de comandă CLK și
STROB)
• ATmega328
– Memorie 2kocteți
– Conversie analog numerică pe 10 biți
– Un singur ciclu de citire în cazul alinierii rezultat la stanga a
rezultatului
– tconv_min=13µsec / precizie de conversie 8 biți
Functional Block Diagram (each section)
Timing Waveforms (serial connection)
Operational Waveforms (Each Section)
Conectare celor doua sectiuni de senzori
Schema de măsură al
semnalului de ieșire
pentru senzorul TSL1412S
U2
5 U1
TXD 6 Y 3 2 23
8 Z D 2 3 PD0/RXD PC0/ADC0 24
RXD 7 A R 4 PD1/TXD PC1/ADC1 25
B 5 PD2/INT0 PC2/ADC2 26 47k 100n
4k7 75179 6 PD3/INT1 PC3/ADC3 27
11 PD4/T0/XCK PC4/ADC4 28
Vcc 12 PD5/T1 PC5/ADC5 U3
13 PD6/AIN0 22 1
4k7 PD7/AIN1 AGND 2 VPP
100n 2k2 100n 1 21 3 SI1
16MHz RESET/PC6 AREF 100n 4 HOLD1
20 5 CLK1
9 AVCC 6 GND
XTAL1/PB6 14 7 AO1
PB0/ICP1 15 8 SO1
22 10 PB1/OC1A 16 9 SI2
XTAL2/PB7 PB2/SS/OC1B 17 10 HOLD2
PB3/MOSI/OC0A 18 11 CLK2
22 Vcc 7 PB4/MISO 19 12 SO2
VCC PB5/SCK 100uH Vcc 13 AO2
VDD
ATmega328
TSL1412S
Sisteme de achizitie de date distribuite

S1 S2

S3 S4

S5 S6
Izolarea galvanică pentru comunicația pe
interfața RS485
2k2
VccI 1 U3 3 Vcc
U2 2k2
VccI 8 4 2 4 U1
B VCC D
RS485 7 3 K817B
A 6 B DE 2 2 23
GNDI 5 A RE 1 3 U4 1 Vcc 3 PD0/RXD PC0/ADC0 24
GND R 4 PD1/TXD PC1/ADC1 25
75176 2k2 5 PD2/INT0 PC2/ADC2 26
2k2 4 2 6 PD3/INT1 PC3/ADC3 27
VccI K817B 11 PD4/T0/XCK PC4/ADC4 28
3 U5 1 Vcc 12 PD5/T1 PC5/ADC5
2k2 13 PD6/AIN0 22
2k2 PD7/AIN1 AGND
GNDI 4 2 1 21 100n
K817B RESET/PC6 AREF
20 Vref
9 AVCC
XTAL1/PB6 14
22 PB0/ICP1 15
4MHz 10 PB1/OC1A 16 100uH
XTAL2/PB7 PB2/SS/OC1B 17
PB3/MOSI/OC0 18 Vcc
22 Vcc 7 PB4/MISO 19
VCC PB5/SCK
100n
ATmega8
Calculul secțiunii liniilor de
alimentare

RS485 RS485 RS485 RS485 RS485

Icc1

Icc2

Icc3

Icc4

Icc5
Rx Rx Rx Rx Rx
VccI
SURSA DE
Vcc>4,75V
ALIMENTARE GNDI

Rx Rx Rx Rx Rx

Tip de circuit 100m 300m 600m 1200m


SN75176LBC
0,062mm2 0,186 mm2 0,317 mm2 0,743 mm2
(Icc=1,5mA)
SN75176
1,445 mm2 4,335 mm2 8,669 mm2 17,338 mm2
(Icc=35mA)
Alimentarea unui sistem de achiziție
de date de la un panou solar

• Curent disponobil de la panoul solar în luna


decembrie ≈ 5mAh
• Curent consumat de sistem:
– Microcontroler + senzor 19mA
– Stație în emisie 85mA
– Stație în așteptare 30mA
• Curent de alimentare sistem pentru 1minut de
funcționare 19+31=50mA
• Alimentarea timp de 1minut pe zi este echivalentă cu
reducerea consumului de 24x60=1440 ori.
• Sistemul consumă 50/1440=0,034mA (echivalent cu
0,83mAh)
Sistem de achiziție de date alimentat din
panou solar
Alimentare 12V de la panou solar
Vcc
U4 100n 47k
U3 5-20p 1 22k Q1
1 OSC1 7
2 A0 5 32768Hz 2 INT BS250
3 A1 SDA 5 OSC2
A2 6 6 SDA 3 LM7805
SCL SCL A0 Vcc 2 1
VOUT VIN
PCF8535

GND
24C512 100n 100n
U2
5 U1
TXD 6 Y 3 2 12

3
8 Z D 2 3 PD0/RXD PB0/AIN0 13
RXD 7 A R 6 PD1/TXD PB1/AIN1 14
B 7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15
4k7 75179 8 PD3/INT1 PB3/OC1A 16
9 PD4/T0 PB4/OC1B 17 În schemă nu
Vcc 11 PD5/T1 PB5/MOSI 18
PD6/ICP PB6/MISO 19
sunt evidențiate
PB7/SCK
4k7 5
XTAL1 stația radio de
100n 2k2
22 emisie-recepție
100n 4MHz 4
XTAL2 TELIT tiny one și
22 1
RESET
senzorul de
înclinație
ATtiny 2313A ACCUSTAR
Preluare date de la senzori cu
ieșirea digitală serială
• Măsurare temperatură:
– LM92 (precizie ±0,33˚C) sau LM75 (precizie ±2˚C)
– Interfață de comunicație I2C
– Măsurare temperatură în 8 puncte
• Măsurare distanță dintre 3 puncte în spațiu
(triangulație):
– Distanță de măsură între 10m și 50m
– Telemetru laser AMS200/40/120/200
– Interfață de comunicație: RS232, PROFIBUS și
SSI.
– Precizia de măsură ±2mm
– Rezoluție 0,1mm
Preluare semnale în
cuadratură
A

B
CCW CW
Semnal Semnal Calcul
Stare Stare Calcul care îşi care pozitie
actuală viitoare poziție schimă ramâne curentă
AB AB viitoare starea constant
00 01 Poz–– A 0»1 B=0 Poz++
00 10 Poz++ A 0 » 1 B=1 Poz––
01 00 Poz++ A 1 » 0 B=0 Poz––
01 11 Poz–– A 1 » 0 B=1 Poz++
10 00 Poz–– B 0 » 1 A=0 Poz––
10 11 Poz++ B 0 » 1 A=1 Poz++
11 01 Poz++ B 1 » 0 A=0 Poz++
11 10 Poz–– B 1 » 0 A=1 Poz––
Schema electrică de
preluare a semnalelor
în cuadratură
U1
2 12
3 PD0/RXD PB0/AIN0 13
1 A 6 PD1/TXD PB1/AIN1 14
A B 7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15
2 Index 8 PD3/INT1 PB3/OC1A 16
B 9 PD4/T0 PB4/OC1B 17
3 16MHz 11 PD5/T1 PB5/MOSI 18
Ix PD6/ICP PB6/MISO 19
5 PB7/SCK
XTAL1
RB6007 22
4
XTAL2
22 1
RESET

ATtiny 2313A
Preluare a semnalelor în cuadratură
pe întrerupere la schimbare stare
pini intrare

Serial comunication

U2A
75157 U1
AP 1
A 2
2 PD0/RXD/PCINT11 PCINT0/AIN0/PB0 12
AN 7
3 PD1/TXD/PCINT12 PCINT1/AIN1/PB1 13
A A 6 PD2/INT0/PCINT13PCINT2/OC0A/PB2 14
BP 6
B 7 PD3/INT1/PCINT14PCINT3/OC1A/PB3 15
B 3
Z 8 PD4/T0/PCINT15 PCINT4/OC1B/PB4 16
BN 5
9 PD5/T1/PCINT16 PCINT5/MOSI/PB5 17
B U2B C1 11 PD6/ICP/PCINT17 PCINT6/MISO/PB6 18
ZP 1 75157 5 XTAL1/PA0/PCINT8 PCINT7/SCK/PB7 19
Z 2 15p Y1
20
ZN 7 C2 20MHz VCC VCC
Z 4 XTAL2/PA1/PCINT9
U3A 10 C3
75157 15p 1 RESET/PA2/PCINT10 GND 100n
RB6029
ATtiny2313A
U2 U1
A 6 4 2 12 D0
B 7 A D 3 3 PD0/RXD PB0/AIN0 13 D1
B DE 2 6 PD1/TXD PB1/AIN1 14 D2
RE 1 7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15 D3
R 8 PD3/INT1 PB3/OC1A 16 D4
75176 9 PD4/T0 PB4/OC1B 17 D5

Preluare 11 PD5/T1
PD6/ICP
PB5/MOSI
PB6/MISO
PB7/SCK
18
19
D6
D7

16
5
XTAL1
4MHz

semnale
10k 10k 4
XTAL2
1

digitale 22 RESET
Vcc
22 ATtiny 2313A
(Citire
simultană a In 0 2
U3
D1 Q1
19 D0 In 8 2
U4
D1 Q1
19 D0
In 1 3 18 D1 In 9 3 18 D1
semnalelor de In 2
In 3
4 D2
D3
Q2
Q3
17 D2
D3
In 10
In 11
4 D2
D3
Q2
Q3
17 D2
D3
5 16 5 16
D4 Q4 D4 Q4
intrare) In 4
In 5
6
7 D5 Q5
15
14
D4
D5
In 12
In 13
6
7 D5 Q5
15
14
D4
D5
In 6 8 D6 Q6 13 D6 In 14 8 D6 Q6 13 D6
In 7 9 D7 Q7 12 D7 In 15 9 D7 Q7 12 D7
D8 Q8 D8 Q8
11 11
1 C 1 C
OC OC
74HC573 74HC573
STROB
U2 U1
A 6 4 2 12 A0
B 7 A D 3 PD0/RXD PB0/AIN0 A1
Preluare
3 13
B DE 2 6 PD1/TXD PB1/AIN1 14 A2 U3
RE 1 7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15 A3 1 15 CS0
24 de
R 8 PD3/INT1 PB3/OC1A 16 A4 2 A Y0 14 CS1
75176 9 PD4/T0 PB4/OC1B 17 A5 3 B Y1 13 CS2
PD5/T1 PB5/MOSI C Y2
semnale
11 18 A6 12 CS3
PD6/ICP PB6/MISO 19 Y3 11 CS4
5 PB7/SCK Vcc 6 Y4 10 CS5
digitale 4MHz
XTAL1 4 G1
5 G2A
Y5
Y6
9
7
CS6
CS7
4 G2B Y7
XTAL2
74HC138
1
22 RESET
(Schema 22 ATtiny 2313A
se poate
extinde de In 0 4
U4
6 In 8 4
U5
6 In 16 4
U6
6
In 1 3 D0 W In 9 3 D0 W In 17 3 D0 W
la 24 pana In 2 2 D1
D2 Y
5 In 10 2 D1
D2 Y
5 In 18 2 D1
D2 Y
5
In 3 1 In 11 1 In 19 1
la 128 de In 4
In 5
15 D3
D4
In 12
In 13
15 D3
D4
In 20
In 21
15 D3
D4
14 14 14
semnale de In 6
In 7
13
12
D5
D6
In 14
In 15
13
12
D5
D6
In 22
In 23
13
12
D5
D6
D7 D7 D7
intrare A0 11 A0 11 A0 11
A1 10 A A1 10 A A1 10 A
digitale.) A2 9 B A2 9 B A2 9 B
CS0 7 C CS1 7 C CS2 7 C
G G G
74HC251 74HC251 74HC251
Generarea semnalelor analogice

• Generarea semnalelor analogice:


– Prin modulatorul PWM (sub 500Hz)
– Convertor NA paralel extern (sub 10kHz)
– Convertor NA serial extern (sub 2,5kHz)
• Filtrare semnal generat prin modulatorul PWM
2 N 1  1
R  C  T  ln N 1
2
• Pentru PWM pe 8 biți frecvența semnalului de ieșire
mai mică de 128 de ori decât frecvența semnalului
PWM.
Generare semnale analogice cu CNA
paralel
U1 U2
40 22 1 16 OutA
39 PA0/ADC0 PC0/SCL 23 2 DB0 VOUT 15
PA1/ADC1 PC1/SDA DB1 SENSE 14
38
37 PA2/ADC2 PC2/TCK
24
25
3
4 DB2 SELECT Frecvența maximă generată:
PA3/ADC3 PC3/TMS DB3
36
35 PA4/ADC4 PC4/TDO
26
27
5
6 DB4 12,3kHz
34
33
PA5/ADC5
PA6/ADC6
PC5/TDI
PC6/TOSC1
28
29
7
8
DB5
DB6 Dacă se fac și alte activități
AVcc 30
PA7/ADC7 PC7/TOSC2
22 10
DB7
sau crește numărul de biți
AVCC 9 CS
Vref
XTAL1
13
CE frecvența scade mult
32
AREF 16MHz AD558
100n 31
AGND 12
9 XTAL2
RESET 22
14 1
15 PD0/RXD PB0/T0/XCK
PD1/TXD PB1/T1
2 #asm
16 3
17 PD2/INT0 PB2/AIN0/INT2
PD3/INT1PB3/AIN1/OC0A
4 rutina_DAC:
18 5
19 PD4/OC1B PB4/SS 6 ldd R16, -Y
20 PD5/OC1A PB5/MOSI 7
21 PD6/ICP1 PB6/MISO 8 out PORTB,R16
PD7/OC2 PB7/SCK
sbrs ZL,7
ATmega16 ldi ZL,0xE3 ;adr_startSIN+1
reti
#endasm
Generare semnale analogice cu
CNA serial
U4
5 U1
TXD 6 Y 3 2 12 10k U3A 20k
8 Z D 2 3PD0/RXD PB0/AIN0 13 2 -
RXD 7 A R 6PD1/TXD PB1/AIN1 14
U2 1 OA
B 7PD2/INT0 PB2/OC0A 15 7 1 3 +
4k7 75179 8PD3/INT1 PB3/OC1A 16 SYNC VOUTA Vcc
9PD4/T0 PB4/OC1B 17 6 4 LT1013
Vcc 11PD5/T1 PB5/MOSI 18 DIN REF 20k
PD6/ICP PB6/MISO 19 5 8 10k
4k7 5 PB7/SCK SCLK VOUTB U3B
100n 100n 2k2 22 XTAL1 5
20MHz 10k + 7
AD7303
4 100n 6
22 XTAL2 - LT1013
1 20k
RESET OB

ATtiny2313A

Comanda SPI hard (fck/4) – (4x8x4=128 cicli de ceas) - durată 8µs


Comandă SPI soft (fck/2)- (4x8x2+16)=80 cicli de ceas – durată 5µs
Timpul de ocupare a procesorului 90-95%
Se pot genera două semnale sinuoidale în cuadratură de 2,5kHz
Generare semnale de comandă
modulate PWM
• Microcontrolerele AVR pot genera între 2 și 8 semnale
modulate PWM
• Aplicații ale semnalelor modulate PWM:
– Comandă motoare pas cu pas
– Variația turației motoarelor de curent continuu
– Invertoare de curent alternativ
– Surse în comutație
• Aplicații prezentate:
– Reglare curent prin bobinele unui MPP de putere
– Comandă curent de sinterizare de 2500A
Comandă motor pas cu pas de
putere
U2A
U1 1
13 Valim_MPP
2 23 masC 2
3 PD0/RXD PC0/ADC0 24
4 PD1/TXD PC1/ADC1 25 10K TC4468 F2 F3 F4
5 PD2/INT0 PC2/ADC2 26 U2B D1 F1 D2 D3 D4
6 PD3/INT1 PC3/ADC3 27 3
11 PD4/T0/XCK PC4/ADC4 28 12
12 PD5/T1 PC5/ADC5 4
13 PD6/AIN0 22
PD7/AIN1 AGND 100n 100n TC4468
1 21 U2C
RESET/PC6 AREF 5
4MHz 20 11 Q1 Q2 Q3 Q4
9 AVCC 6
VccXTAL1/PB6 14
PB0/ICP1 15
22 10 PB1/OC1A 16 U2D TC4468
XTAL2/PB7
100n PB2/SS/OC1B 17 8 IRF1404 IRF1404 IRF1404 IRF1404
PB3/MOSI/OC0 18 10 10n
22 7 PB4/MISO 19 9 100n 10k 0,22
VCC PB5/SCK masC
Vcc 100uH TC4468
ATmega8
Calcule preliminare pentru comutatoare
electronice de curenți foarte mari
Căderea de
Dispozitiv Preţ Puterea disipată
tensiune la
1000A
IGBT –
2209$ 2,4V 2400W
FD1000R33
50 tranzistoare 80W
50x0,59=29,5 80mV
IRF1404 (1,6W/tranzistor)
$
50 tranzistoare 1000W
50x2,5=125$ 1,0
2N5885 (20W/tranzistor)
ronIRF1404=4mΩ,
ron50IRF1404=0,08mΩ;

l 0,5
RCU (1cm p:0,5m )  CU  0,0172 10 6   0,086 m
s 100 10 6
Schema de principiu a
comutatorului de 2500A
Alimentare instalatie sinterizare

D1 MATRITA

DIODE

U3A
Q1 RV1 Q2 RV2
Validare comanda 1
13
De la OCR1B 2
IRF1404 IRF1404
10k TC4468

10k
SENZORI
DE
TEMPERATURA
Senzori de temperatura - pentru tema de casa
• Pt100
• KTY 81
• KTY83
• YSI 44005
• LM35
• LM135
• LM75
• LM92
• AD590
• MAX6576/MAX6577
• MAX6629/6632
• TC77
• TC1046/1047A
• MCP9700
• DS18B20
• STS21
Tipuri de senzori de
temperatura
• Efect termorezistiv –
– RTD (platina, Cu, Ni) ρ = ρ0·[1+α·(T-T0)]
– Termistori (semiconductori) - NTC si PTC
– ( Senzori de siliciu Philips - KTY )
• Termocuplu – contact 2 metale
• Jonctiune semiconductoare
• Senzori in infrarosu – non contact
• Modificare dimensiuni geometrice
Caracteristici pentru cateva tipuri de senzori de
temperatura

Tip Domeniu Sensibilitate Precizie Liniaritate Cost Comentariu


Necesita o
Termocuplu -270°C ’ 50μV/°C ±0,5°C Slaba 1$ - 50$ referinta si
+1800°C conditionarea
semnalului
±0,1°C (-40°C’ ±0,2°C / Sensibilitate
Termistori -100°C ’ 5%/ °C 100°C) liniarizare pentru 2$ - 10$ ridicata.
+450°C 0,01°C(0’70°C) un domeniu de
100 °C
0,1°C 1°C / liniarizare Stabilitate ridicata
RTD platina -250°C°C ’ ≈ +0,4% /°C 0,01°C pentru pentru un 25$ -
+900°C laborator domeniu de 1000$
peste 200 °C
2°C pentru tot Necesita calibrare
Dide si -270°C ’ -2,2mV /°C ±2 ’ ±5 °C (-55°C domeniu de Mai putin individuala.
tranzistoare +175°C ’ ’ +125 °C ) operare de 0,5$ Sunt extrem de
(≈0,33% /°C)
ieftine
1°C Iesire in curent,
Circuite -85°C ’ 0,4% /°C ±3°C (-55°C’+125 (0,2°C pentru 0 1$ - 10$ tensiune sau
integrate +125°C ’ °C ) +70°C) digitala
Senzori de temperatura
• Pt100 (RTD-resistive temperature detector): 100Ω@0°C;0,39Ω/°C
• KTY81 (senzor de temp. cu siliciu):1kΩ@25°C;0,79%/°K
• YSI 44005 (termistor):3kΩ@25°C;131,5 Ω /°C, precizie 0,2°C
• LM35 (semiconductor): 10mV /°C, precizie 0,5°C@25°C
• LM135 (LM235, LM335): 10mV /°K, precizie 1°C
• LM75: digital cu I2C, 9 biti ADC, precizie ±2°C
• LM92: digital cu I2C, 12 biti ADC, precizie ±0,33°C
• AD590: 1µA /°K, precizie 0,5°C@25/°C
• MAX6576/6577: perioada/frecventa (µs/Hz), precizie ±0,8°C@25°C
• MAX6629/6632: digital cu SPI, 12 biti ADC, precizie ±1°C(0-70°C)
• TC1047/1047A:6,2/10mV/°C, precizie 0,5°C, 0,5V@0°C
• 20-TOM (termocuplu J) : 0-400°C (max.1100°C/1300°C cu manta Pt-rodiu)
TERMOREZISTENTE
RTD – [ resistive temperature detector ]
Principiu - modificarea rezistentei electrice cu temperatura
Materiale utilizate pentru confectionarea termorezistentelor:
• cupru (coeficient 0,00427)
– are caracteristica foarte liniara,
– din cauza oxidarii se poate utiliza pana la 150˚C.
• nichel
– cel mai mare coeficient intre 0,00672(0 - 100˚C) ,
– peste 300˚C are caracteristica neliniara..
• platina
– caracteristica aproape liniara si stabila,
– domeniu -200˚C pana la 600˚C,
– cel mai utilizat material.
• wolfram, tungstam
– pentru temperatauri de peste 1000 ˚C.
Caracteristica de transfer RTD

Cu : R=R0(1+0,39∙10-2∙T)

Pt - bobinate sau film depus pe suport izolator


T<0°C: RRTD=R(0)·[1+A·T+B·T2+C·(T-100) ·T3]
T>0°C: RRTD=R(0)·[1+A·T+B·T2]
Coeficientii din ecuatii sunt specifici fiecarui standard de definitie.
In functie de tara sunt definiti coeficientii din formula de calcul,
functie de puritatea platinii (0,003923 standard RC21-4-1966,
0,003851 standard DIN Europa IEC 60751, 0,003900 standard
British industry – BS 1904_1984)
O parte dintre aceste standarde sunt invechite, in prezent pentru
compatibilitate sunt utilizate standardele ASTM 1137 (American
Society for Testing and Materials pana in 2001, dupa ASTM international)
si IEC 60751 (INTERNATIONAL ELECTROTECHNICAL COMMISSION ).
Formule de calcul utilizate pentru RTD:

1. R=R0 ∙(1,0036+36,79∙10-4∙T) – [ecuatie liniara]


2. R=R0 ∙(1+3,908∙10-3 ∙T -5,8∙10-7∙T2) – [ecuatie simplificata]
3. R=R0 ∙(1+3,9083∙10-3 ∙T -5,775∙10-7∙T2) – [IEC standard]
4. R=R0 ∙(1+3,9692∙10-3 ∙T -5,8495∙10-7∙T2) – [ASTM standard]

• Diferenta intre caracteristica liniara (1) si parabolica (2) la 150 ˚C

1) R=155,55 Ω, 2) R=157,32 Ω , diferenta 1,76Ω , eroare -4,8˚C


• Diferenta intre cele doua standarde la 100°C 3) IEC si 4) ASTM
3) R=138,5055 Ω, 4) R=139,1071Ω , diferenta 0,6016 Ω , eroare
1,56˚C
Precizia de masura cu Pt100
• IEC 751:1995
Clase 2B ±0,60°C ±0,24 Ω
Clase B ±0,30°C ±0,12 Ω
Clase A ±0,15°C ±0,06 Ω
Clase 1/3B ±0,10°C ±0,04 Ω
Clase 1/5B ±0,06°C ±0,02 Ω
Clase 1/10B ±0,03°C ±0,01 Ω
Forme
constructive
pentru
senzorii de
temperatura
tip PT100
Valorile rezistentei RTD - standard ITS 90 (IEC751)

T(˚C) R(Ω) T(˚C) R(Ω) T(˚C) R(Ω) T(˚C) R(Ω) 600 313,71

-200 18,52 0 100 200 175,86 400 247,09 650 329,64

-150 39,72 50 119,40 250 194,10 450 264,18 700 345,28

-100 60,26 100 138,51 300 212,05 500 280,98 750 360,64

-50 80,31 150 157,33 350 229,72 550 297,49 800 375,70
Estimare temperatura functie de
rezistenta pentru PT100 sau Pt1000

float GetPt100Temperature(float r)
{
float const Pt100[] = {80.31, 82.29, 84.27, 86.25, 88.22, 90.19, 92.16, 94.12, 96.09,
98.04, 100.0, 101.95, 103.9, 105.85, 107.79, 109.73, 111.67, 113.61,
115.54, 117.47, 119.4, 121.32, 123.24, 125.16, 127.07, 128.98,
130.89, 132.8, 134.7, 136.6, 138.5, 140.39, 142.29, 157.31, 175.84,
195.84};

int t = -50, i = 0, dt = 0;

if (r > Pt100[0])
while (250 > t)
{
dt = (t < 110) ? 5 : (t > 110) ? 50 : 40;

if (r < Pt100 [++i])

return t + ( r - Pt100[i-1])*dt/(Pt100[i]-Pt100[i-1]);
t += dt;
};

return t; }
Temperature Pt100 Pt1000 PTC NTC NTC NTC NTC NTC
in °C in Ω in Ω in Ω in Ω in Ω in Ω in Ω in Ω

Typ: 404 Typ: 501 Typ: 201 Typ: 101 Typ: 102 Typ: 103 Typ: 104 Typ: 105

−50 80.31 803.1 1032


−45 82.29 822.9 1084
−40 84.27 842.7 1135 50475
−35 86.25 862.5 1191 36405
−30 88.22 882.2 1246 26550
−25 90.19 901.9 1306 26083 19560
−20 92.16 921.6 1366 19414 14560
−15 94.12 941.2 1430 14596 10943
−10 96.09 960.9 1493 11066 8299
−5 98.04 980.4 1561 31389 8466
0 100.00 1000.0 1628 23868 6536
5 101.95 1019.5 1700 18299 5078
10 103.90 1039.0 1771 14130 3986
15 105.85 1058.5 1847 10998
20 107.79 1077.9 1922 8618
25 109.73 1097.3 2000 6800 15000
30 111.67 1116.7 2080 5401 11933
35 113.61 1136.1 2162 4317 9522
40 115.54 1155.4 2244 3471 7657

45 117.47 1174.7 2330 6194


Typ: 404 Typ: 501 Typ: 201 Typ: 101 Typ: 102 Typ: 103 Typ: 104 Typ: 105

45 117.47 1174.7 2330 6194


50 119.40 1194.0 2415 5039
55 121.49 1214.9 2505 4299 27475
60 123.24 1232.4 2595 3756 22590
65 125.16 1251.6 2689 18668
70 127.07 1270.7 2782 15052
75 128.98 1289.8 2880 12932
80 130.89 1308.9 2977 10837
85 132.80 1328.0 3079 9121
90 134.70 1347.0 3180 7708
95 136.60 1366.0 3285 6539
100 138.50 1385.0 3390
105 140.39 1403.9
110 142.29 1422.9
150 157.31 1573.1
200 175.84 1758.4

Valorile rezistentei functie de temperatura pentru catva senzori


MODALITATI DE MASURARE A TERMOREZISTENTELOR
Conexiune cu 2 fire

3K9 3 39K
Vref - 1 Uout
2
+ 39K
3K9 LT1014

Pt100

Vout=Vref·Rt(1+R4/R3)/R3=Vref·Rt·11/R3

Vo=0,0141025*Rt pt. Vref=5V

50Ω 100Ω 150Ω 200Ω 300Ω


0,705V 1,41V 2,115V 2,82V 4,23V
Conectare RTD la distanta

Care este rezistenta unui fir de Cu de 100m lungime si sectiune 1mm2?

R=0,0172*10-6*100/10-6=1,72Ω
MODALITATI DE MASURARE A TERMOREZISTENTELOR
Conexiune cu 3 si 4 fire (Scheme de principiu)
Măsurarea rezistențelor mici cu AD7705
Vcc

R1

U2 U1
9 5 2 12
REF IN+ RESET 3 PD0/RXD PB0/AIN0 13
Re 4 6 PD1/TXD PB1/AIN1 14
CS 7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15
10 1 8 PD3/INT1 PB3/OC1A 16
REF IN- SCLK 9 PD4/T0 PB4/OC1B 17
14 11 PD5/T1 PB5/MOSI 18
7 DIN PD6/ICP PB6/MISO 19
AIN1+ 13 33 5 PB7/SCK
6 DOUT XTAL1
Rx AIN2+ 2 22
8 MCLK IN 16MHz
AIN1- 4
11 3 2MHz 1 XTAL2
AIN2- MCLK OUT 22 RESET
R2
33 ATtiny 2313A
AD7705

VCC V V VIN 16 I X  Rx 16 Rx 16
IX   REF  IN1 [cod X ]  2  2  2
R1  Re  Rx  R 2 Re Rx VREF I X  Re Re
Precizie ˂ 0,02%, 0 – 499,99Ω
Traductori cu siliciu - KTY
fabricati de Philips
• Au o liniaritate rezonabila si o buna stabilitate in timp (+/-0,05˚C/an)
• Siliciul are un coeficient de temperatura negativ.
– Daca este dopat (tip n) intr-un domeniu de temperatura scazuta
(-80 ... 180˚C) coeficientul devine pozitiv (rezistivitatea variaza cu
0,7%/˚C).
– Peste 200˚C coeficientul devine negativ. KTY este un senzor de
tip n cu dimensiune 500x500x240 μm.
• Poate fi sensibil la polaritatea curentului, in special la variatii mari ale
curentului la temperaturi mari. Problema se rezolva legand 2 senzori
in opozitie, formand un senzor dual.

RT=R0·[1+A ·(T-T0)+B ·(T-T0)2] pentru KTY81


Unde: R0=1000Ω / 25˚C, A=0,007874, B=1,874∙10-5
Termistori NTC
• coeficient de temperatura negativ (-3 … -5%)
• caracteristica de temperatura
R=AeB/T
unde:
A (se mai noteaza RA) este o constanta, se masoara in
Ohmi. Are semnificatia de rezistenta a termistorului cand
temperatura tinde spre infinit
B este o constanta de material masurata in K,
B=ln(R1/R2)/(1/T1-1/T2)
Valori uzuale pentru B: 2000 – 5000 K

• Caracteristica lnR functie de 1/T este o dreapta


de unde se pot determina coeficientii A si B
Termistori NTC
• coeficientul de temperatura pentru termistori
NTC
α=1/R∙dR/dT=- B/T2
In catalog se precizeaza coeficientul de temperatura
(de obicei pentru 25°C)

• O alta modalitate mai precisa de descriere a


dependentei dintre temperaratura si rezistenta
a unui termistor este urmatoarea:
1/T=A+BlnRT+Cln3RT unde A, B si C – coeficienti
• ATENTIE!! Pentru termistori se precizeaza
valoarea rezistentei la temperatura de 25°C.
Date de catolog pentru termistori
• Rezistenta nominala R25 – valoarea rezistntei la 25°C in
conditii de disipatie nula
• Constanta B
• Coeficientul de variatie cu temperatura la temperatura de
referinta de 25°C
• Coeficientul de disipatie termica D [W/K] si este egal cu
puterea disipata in termistor la o diferenta de
temperatura de 1°C (1K) intre corpul termistorului si
temperatura ambianta
• Constanta de timp ζ si reprezinta timpul dupa care
temperatura corpului termistorului ajunge la 63,2% din
diferenta dintre temperatura finala Tf si cea initiala Ti la
aplicarea unui salt de temperatura egal cu ΔT=Tf-Ti
Termistori PTC
• coeficient de temperatura pozitiv
• coeficientul pozitiv se pastreaza intr-un domeniu
restrans de temperatura
• se utilizează de obicei pentru protecţie datorită
coeficientului mare de variaţie a rezistenţei cu
temperatura într-un domeniu îngust de
temperatura.
• variatia cu temperatura a rezistentei
termistorului este exponentiala
• in domeniul T1-T2 formula se poate scrie functie
de 3 constante de material A, B si C.
Termistorul YSI 44005
T=1/ [A+B(lnR)+C(lnR)3]-273.2
unde : T - temperatura in ˚C,
lnR logaritm natural din rezistenta
A=1.4051·10-3
B=2.369·10-4
C=1.019·10-7
Rezistenta functie de temperatura
a termistorului YSI 44005
T(˚C) R(Ω) T(˚C) R(Ω) T(˚C) R(Ω) T(˚C) R(Ω)

-50 201.1k 0 9796 50 1081 100 203.8


-45 141.6k 5 7618 55 895.8 105 176.4
-40 101.0k 10 5971 60 746.3 110 153.2
-35 72.81k 15 4714 65 624.7 115 133.6
-30 53.10k 20 3748 70 525.4 120 116.8
-25 39.13k 25 3000 75 444.0 125 102.5
-20 29.13k 30 2417 80 376.9 130 90.2
-15 21.89k 35 1959 85 321.2 135 79.6
-10 16.60k 40 1598 90 274.9 140 70.4
-5 12.70k 45 1310 95 236.2 145 62.5
150 55.6
LINIARIZAREA CARACTERISTICII
• Liniarizarea caracteristicii prin plasarea in paralel a unei
rezistente fixe RP
Rt(t)=RNTC·RP/(RNTC+RP)
Rezistenta se alege astfel incat rezistenta rezultata Rt sa
aiba in punctul central un punct de inflexiune
(se anuleaza derivata a doua).
RP=RNTC·(B-2TC)/(B+2TC)
TC – temperatura centrala a domeniului ales pentru
liniarizare
• O alta formula ce se poate utiliza pentru determinarea
rezistentei ce se cupleaza in paralel este urmatoarea:
RP=[RM·(R1 – R2)-2 R1 R2 ]/(R1 +R2 -2RM)
Unde: R1 si R2 sunt rezistentele de la capetele comeniului
iar RM este rezistenta de la mijlocul domeniului
Graficul tensiunii de iesire pentru alimentare
cu tensiune constanta si curent constant

3.5

2.5

1.5

0.5

0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Schema pentru masurare termorezistenta Pt100.
Alimentare cu o singura tensiune (+5V).

AO1

AO2

AO4

AO3
Schema pentru masurare termorezistenta
Pt100 cu INA114.
Coeficienti Callendar – van Dusen

• Rt=R0·[1+A·t+B·t2+C·(t-100)·t3]
Metoda Callendar – van Dusen
Pentru calibrare se masoara:

- R0 la 0°C (inghet apa)


- R100 la 100°C (fierbere apa)
- Rh la 419,53°C (solidificare zinc)
- Rl la -182,96°C(fierbere oxigen)
Se determina coeficientii α, β si δ
Se calculeaza:
α – parametru liniar (panta normalizata intre 0 si 100°C),
δ - parametru de ordinul 2 (introdus de Callendar) si
β - parametru de ordinul 4 (introdus de van Dusen) aplicat doar pentru
temperaturi negative (t<0°C)
R  R0
R1 0 0  R0 t h  th
  , R0  
100  R0 
t t
Rt  R0  R0    t ( h  1)  h
100 100
Rt  R0
t  t t
R0   R t  R 0  R 0    [t    (  1)  ]
100 100

Rtl  R0 t t
tl  [    ( l  1)  l ]
R0   100 100

t t
( l  1)  ( l ) 3
100 100
t t t t 3
Rt  R0  R0    [t    (  1)    (  1)  ( ) ]
100 100 100 100
Calculul coeficientilor A, B si C

• Rt=R0·[1+A·t+B·t2-100·C·t3 +C·t4]
 
A 
100
 
B  
100 2
 
C  
100 4
Coeficientii pentru Pt100 conform standardului IEC751 si ITS90

α 0,003850 A 3,908·10-3
δ 1,4999 B -5,775·10-7
β 0,10863 C -4,183·10-12
Termocuplu
• Are o construcţie simplă şi un preţ de cost scăzut.
Asigură măsurarea temperaturii între -200°C...3000°C.
• Prezintă fenomenul de îmbătrânire, mai ales dacă se
măsoară temperaturi înalte.
• Tensiunea termoelectromotoare care apare în circuitul
unui termocuplu format din doi conductori omogeni este
rezultatul a două efecte şi anume efectul Thomson şi
Seebeck.
• Efectul Thomson. Capetele unui conductor omogen
aflate la temperaturi diferite se vor incărca cu sarcini
electrice de polaritate opusă. Apare o tensiune
termoelectromotoare Thomson.
• Efectul Seebeck. La contactul a două materiale
conductoare apare o tensiune termoelectromotoare
(datorită concentraţiei diferite a purtătorilor de sarcină din
cei doi conductori).
• Seria voltaică: (+) Al, Sn, Zn, Cd, Pb, Sb, Bi, Hg, Fe, Cu, Ag, Au, Pt (-)
Cele 3 legi pentru termocupluri
• L1. Legea metalelor omogene. Intr-un circuit
termoelectric format dintr-un singur material omogen, nu
poate să apara un curent termoelectric prin încălzirea
acestuia.
• L2. Legea metalelor intermediare. Suma
algebrică a t.t.e.m. intr-un circuit compus dintr-un număr
oarecare de materiale diferite este zero dacă întreg
circuitul se află la aceeaşi temperatură.
• L3. Legea temperaturilor succesive sau
intermediare. Dacă două metale omogene, de natură
diferită produc o tensiune electromotoare E1 când
joncţiunile sunt la temperaturile T1si T2 şi o tensiune E2
când joncţiunile sunt la T2 şi T3, t.t.e.m. generată când
temperaturile joncţiunilor sunt la T1 şi T3 va fi E1+E2.
Clasificarea termocuplurilor
• După natura materialului din care sunt
confecţionaţi electrozii
– termocupluri cu termoelectrozi metalici
– termocupluri cu termoelectrozi nemetalici
• După modul de utilizare
– termocupluri de imersie
– termocupluri de suprafaţă
• După constanta de timp
– termocupluri cu constanta de timp mică (sub 15
secunde)
– termocupluri cu constanta de timp medie (15 … 30
secunde)
– termocupluri cu constanta de timp mare (peste 30
secunde)
Tipuri de termocupluri
Termocuplu Simbol Polaritate T min T max Proprietăţi

Fier-Constantan J Fier + / Constantan − −200 600 Foarte ieftin

Cupru-Constantan T Cupru+/Constantan − −270 400 Rez. la umiditate

Cromel-Constantan E Cromel + /Constantan + −270 600 Sensibilitate mare

Cromel-Alumel K Cromel + /Alumel − −270 1000 Liniaritate bună

PtRh(10%)-Pt S PtRh(10%) + /Pt − 0 1400 Costisitor

PtRh(13%)-Pt R PtRh(13%) + /Pt − 0 1400 Costisitor

PtRh(30%)-PtRh(6%) B PtRh(13%)+ /PtRh(6%)− 0 1700 Costisitor


Caracteristicile tensiune generată (mV) – temperatură (C) pentru termocupluri
Temperatura J T E K S R B
-200 -7,890 -5,603 -8,824 -5,891 - - -
-100 +4,632 -3,378 -5,237 -3,553 - - -
0 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
25 1,277 0,992 1,495 1,000 0,142 0,141 -0,002
100 5,268 4,277 6,317 4,095 0,645 0,647 0,033
200 10,777 9,286 13,419 8,137 1,440 1,468 0,178
300 16,325 14,860 21,033 12,207 2,323 2,400 0,431
400 21,864 20,869 28,943 16,395 3,260 3,407 0,786
500 27,388 - 36,999 20,640 4,234 4,471 1,241
600 33,096 - 45,085 24,902 5,237 5,582 1,791
700 39,130 - 53,110 29,128 6,274 6,741 2,430
800 45,498 - 61,022 33,277 7,345 7,949 3,154
900 51,875 - 68,783 37,325 8,448 9,203 3,957
1000 57,942 - 76,358 41,269 9,585 10,503 4,833
1100 63,777 - - 48,828 10,754 11,846 5,777
1200 69,536 - - 52,398 11,947 13,224 6,783
1300 - - - - 13,155 14,624 7,845
1400 - - - - 14,368 16,035 8,952
1500 - - - - 15,576 17,445 10,094
1600 - - - - 16,771 18,842 11,257
1700 - - - - 17,942 20,215 12,585
Scheme de masura pentru termocuplu
• Pentru masurarea termocuplelor este nevoie de
compensarea jonctiunii reci.
• Exista circuite integrate care permit compensarea simpla a
jonctiunii reci: AD594, LT1025
1 5V

1 0k
R3 2 00 k

+
L M33 5 R1 1 0K Termocuplu
R4
TC ad j
-

OUTPUT
1 5V
-
R5 20 0k
Tip uV/gradC R4[ohm] R6[ohm]
4 k7
J 52,3 1050 385
R7 1 M
T 42,8 856 315
K 40,8 816 300
R2 1 0k S 6,4 128 46,3
R6
L M32 9B
Zero Ad j
Scheme de masura pentru termocuplu

V+=15.384mV
VD=0,6V
Vt+=14.218mV
Vt+- V +=1.166mV
Masurare
termoculu
• Compensarea cu
PT100
• Amplificarea se
stabileste cu RG

RTD(25º)=109,73
Vd=14.267mV-
13mV=1.267mV
VtJ(25º)=1.277mV
Compensare jonctiune rece cu LT1025
http://www.ti.com/lit/an/sbaa189/sbaa189.pdf
JONCŢIUNI SEMICONDUCTOARE

• Pentru măsurarea temperaturii se


utilizeaza cu succes traductoare care la
baza variaţia cu temperatura a tensiunii pe
o joncţiune semiconductoare polarizată
direct (intre -1,8 si -2,5 mV/˚C, functie de
curentul direct prin jonctiune).
• Domeniul de temperatură al acestor
traductoare este în general cuprins între
-40˚C şi +125˚C (+150˚C).
Principiul senzorilor cu jonctiuni
semiconductoare (pn)
I0 curentul de saturatie
I=I0·exp(qV/2kT) Eg – energia de banda interzisa pentru siliciu la 0K
q – sarcina electronului
V=Eg/q-2kT/q·(lnK-lnI) K constanta independenta de temperatura

It
kT  r  I  kT  I  kT
Vbe  Vbe1  Vbe2   ln     ln     ln r
Q3 Q4 q  I ceo  q  I ceo  q
VT  179 V  T
Ic1
Ic2 VT  k 
IT  2   2 ln r   T
Q2
R  qR 
Q1
+ r  8  raportulAQ1 / AQ 2 , R  358
Vt
R
I T / T  1A /  K
-
LM35
• Calibrat în ˚C, Precizie 10mV/˚C
• Precizie 0,5˚C, Domeniu +55˚C ’ 150˚C
• Alimentare 4 ’ 30V, Neliniaritate 1/4˚C
• Imedanţa de ieşire 0,1Ω la 1mA
• Capsulă TO-64, TO92, TO202, SO-8
• Restricţii de utilizare
– LM35, LM35A: -55˚C ’ 150˚C
– LM35C, LM35C: -40˚C ’ 110˚C
– LM35D: 0 ’ 100˚C
• Vout 1,5V - 150˚C
– 250mV la 25˚C
– -550mV la -55˚C
Alte tipuri de senzori de temperatura cu semiconductor
• LM63
– Ieşire digitală 10 biţi plus semn
– Rezoluţie 0,125˚C
– Precizie ±1˚C (50 ’ 85˚C), ± 3˚C (-25 ’ 125)
• LM45
– 10mV/˚C, Precizie ± 3˚C
– Alimentare 4 ’ 10V,
• LM75
– Ieşire digitală, interfaţă I2C
– Alimentare 3,5’5,5V
– Convertor pe 9 biţi sigma-delta
– Precizie 2,5˚C (-25 ’ 100˚C) şi +-3˚C (-55 ’ +150˚C)
• LM92
– Ieşire digitală, interfaţă I2C
– Alimentare 2,7’5,5V
– Convertor pe 12 biţi sigma-delta, precizie ±0,33˚C la 30˚C
Alte tipuri de senzori de temperatura cu semiconductor
• MAX6576/MAX6577
– Ieşire în perioadă /frecvenţă TS1 - TS0 MAX6576 MAX6577

00 10μs/˚K 4
– Precizie 0,8˚C / 25˚C (max 3˚C)
40μs/˚K
– Alimentare 2,7’5,5V 01 1
160μs/˚K
– Domeniu -40 ’ +125˚C 10 1/4

– T(˚C)=F(Hz)/k+237,15˚C 11 640μs/˚K 1/16


• MAX6632 / MAX6629
– Interfaţă SPI, precizie ±˚C
– Rezoluţie 0,0625˚C, Convertor 12 biţi plus semn
– Alimentare 3’5,5V
LM135, LM235, LM335
Ieşire în ˚K
Precizie 1˚C
Vout variază cu 10mV/˚C , iesire in grade Kelvin

• TC1047A
– Iesire 10mV/˚C+500mV, alimentare 2,5…5,5V
Scheme de masura temperatura cu CI
V+
5 ...40 V 5 ,5 Vma x
V+

R1 I1

1
Vo =t*10 +5 00 [mV] I=1 uA /g rad K

GND VIN
Vo =1 0m V/grd K VO UT
3 AD590
Vo =1 0m V/grd K
L M33 5 R2
Vo =R*1u A/gra dK
PO T
L M33 5 TC10 47 A R

2
V+ R1
4 ....20 V 4 ....20 V
V+ Tm ed iu

R1 L M33 5

1
Vo =1 0m V/gra dC Vo =1 0m V/gra dC

GND VIN

GND VIN
Tm in
L M33 5 3 3
VO UT VO UT
L M33 5 L M33 5 L M33 5
L M33 5
R1
L M35 L M35
2

2
V-
Schemă pentru măsurarea temperaturii
cu LM75

SCL
Sistem SDA
cu
ATtiny
2313 Traductor Traductor Traductor
T2 T3 ... T8
LM75 LM75 LM75
LTC2983 – Masurare cu precizie a
temperatura pentru mai multe tipuri de senzori
• Directly Digitize Thermocouples, RTDs,
Thermistors, and Diodes
• Single 2.85V to 5.25V Supply
• Results Reported in °C or °F
• 20 Flexible Inputs Allow Interchanging
Sensors
• Automatic Thermocouple Cold Junction
Compensation
• Built-In Standard and User-
Programmable Coefficients for
Thermocouples, RTDs and Thermistors
• Configurable 2-, 3-, or 4-Wire RTD
Configurations
• Measures Negative Thermocouple
Voltages
• Automatic Burn Out, Short-Circuit and
Fault Detection
• Buffered Inputs Allow External
Pret: 27$ varianta CB Protection
(23$ pentru 100 buc.) • Simultaneous 50Hz/60Hz Rejection
• Includes 10ppm/°C (max) Reference (I-
Grade)
Senzori in infrarosu
• Sunt folositi pentru masurarea temperaturii de radiatie fara contact.
Domeniu de temperatura -40 ... 400 grade C
• Aparatul folosit pentru masurarea energiei campului electromagnetic
(infrarosu, domeniu vizibil, ultraviolet) se numeste bolometru.
• Pentru senzorii in infrarosu de tip camera se folosesc microbolometre de la
200x160 la 640x480.
• Sensibilitatea este de 0,02 ’ 0,1°C
• Aplicatii:
– masurarea fara contact a temperaturii de suprafata sau a temperaturii radiatiei
– controlul continuu al temperaturii in procesele de fabricatie
– instrumente medicale
– control al climatului.
• Caracteristici.
– precizie ridicata
– sensibilitate mare (110V/W)
– rezistenta mica (50kohmi)
– nivel redus de zgomot
– raspuns rapid (40 msec)
– tehnologie film subtire
– pret redus
Specificatii tehnice SMTIR 9901/9902
• Numar de termojonctiuni 100
• Suprafata activa: 0,5 mm2
• Rezistenta : 50±15 kohmi
• Senzitivitatea 110 ±20 V/W
• Coeficientul de temperatura (senzitivitatea) -0,52
±0,08 %/K
• Zgomotul echivalent 0,35 nW (la 500 K)
• Tensiunea de zgomot 35nV/Hz1/2
• Domeniu de temperatura -20 .. 100 grade C
• Filtru 5,5μm
• SMTIR 9902 contine un senzor pentru
masurarea temperaturii proprii
• Rezistenta termistor 1,000 =± 0,004 kΩ (@0°C)
APLICATII CU SENZORI DE TEMPERATURA
• Masurarea temperaturii cu precizie mai buna de 0,2°C
• Domeniul de masura -100 … +400°C
• Pt100
• Masurarea rezistentei cu precizie mai buna de 0,05Ω
• 400°C – 0,3452Ω/°C >> precizia de masura 0,069Ω
• -100°C – 0,4063Ω/°C >> precizia de masura 0,081Ω
• 500*5 = 2500 valori >> conversie AD pe 12 biti (4096)
• 60Ω/-100°C si 250Ω/+400°C ≈1/5 din domeniu nu se
utilizeaza
• Alegem un convertor AD cu minim 14 biti (sigma-delta)
• AD7705 conversie AD pe 16 biti
• Rezistenta de 500Ω ca referinta cu precizie de 0,01%
ADS1246 ADS1247 ADS1248 - 24-Bit Analog-to-
Digital Converters for Temperature Sensors
• 24 Bits, No Missing Codes
• Data Output Rates Up to 2kSPS
• Single-Cycle Settling for All Data Rates
• Simultaneous 50/60Hz Rejection at 20SPS
• 4 Differential/7 Single-Ended Inputs (ADS1248)
• 2 Differential/3 Single-Ended Inputs (ADS1247)
• Low-Noise PGA: 48nV at PGA = 128 • Matched Current Source DACs
• Very Low Drift Internal Voltage Reference: 10ppm/°C (max).
• Sensor Burnout Detection
• 4/8 General-Purpose I/Os (ADS1247/8)
• Internal Temperature Sensor
• Power Supply and V REF Monitoring (ADS1247/8)
• Self and System Calibration ADS1248).
• SPI™-Compatible Serial Interface
• Analog Supply Unipolar (+2.7V to +5.25V)/Bipolar (±2.5V) Operation
• Digital Supply: +2.7V to +5.25V
• Operating Temperature –40°C to +125°C
• APPLICATIONS: Temperature Measurement (RTDs, Thermocouples and
Thermistors), • Pressure Measurement, • Industrial Process Control
Conversie 24biti
Vout=(V1·R2||Pt100/(R2||Pt100+R5))/(R4/(R4+R3)-R5||Pt100/(R5||Pt100+R2))
MAX197 - Multi-Range (±10V, ±5V, +10V,
+5V), Single +5V, 12-Bit DAS with 8+4 Bus • 12-Bit Resolution,
Interface 1/2LSB Linearity
• Single +5V Operation
• Software-Selectable
Input Ranges: ±10V,
±5V, 0V to 10V, 0V to 5V
• Fault-Protected Input
Multiplexer (±16.5V)
• 8 Analog Input Channels
• 6µs Conversion Time,
100ksps Sampling Rate
• Internal or External
Acquisition Control
• Internal 4.096V or
External Reference
• Two Power-Down Modes
• Internal or External
Clock
LTC2402 - 2-Channel 24-Bit µPower No
Latency Delta-Sigma ADC in MSOP-10
24-Bit ADCs in Tiny MSOP-10
Packages
4ppm INL, No Missing Codes
4ppm Full-Scale Error
0.5ppm Offset
0.6ppm Noise
Single Conversion Settling Time for
Multiplexed Applications
1- or 2-Channel Inputs
Automatic Channel Selection (Ping-
Pong) (LTC2402)
Zero Scale and Full Scale Set for
Reference and Ground Sensing
Internal Oscillator—No External
Components Required
110dB Min, 50Hz/60Hz Notch Filter
Reference Input Voltage: 0.1V to VCC
Live Zero—Extended Input Range
Accommodates12.5% Overrange and
Underrange
Single Supply 2.7V to 5.5V Operation
Low Supply Current (200µA) and Auto
Shutdown
Vout=2Vin2-Vin1
Vout=V_RTD
Generator de curent - 1mA
Termometru cu AD590
• Sa masoare temperatura intre 0 si 100°C
• Precizia de masura mai buna de 1°C
• Afisare se face la peste 100m de locul de
masura
• Temperatura ambianta 25°C±15°C

Alegem AD590 cu iesire in curent, deoarece curentul nu


este afectat de tensiunea indusa pe firele de legatura
Alegem AD590M pentru care, in domeniul 0 … 100°C,
precizia este de 0,3°C
Rezulta o diferenta de 0,7°C pentru erorile introduse de
celelalte componente ale schemei.
SCHEMA DE MASURA
1 2
3 +E EO UT 2,5V
-E R2
9 k0 9
AD58 0

1 5k < 100gradeC
P1 < 0gradeC

U5 R5
2 00 9 6k3
-
R3

1 0k R4
AD59 0J 1k
Uout
+
1 uA/K AD52 1L

R1

1 k 0,1 %

Schema preluata dupa Analog Device – transducer interfacing handbook


ERORI ALE SCHEMEI DE MASURA
• Alimentare AD590 [0,2μA/V]. La o variatie cu 1% a tensiunii
de alimentare de 5V rezulta o eroarea 5x1/100x0,2=0,01°C 0,01°C
• Eroare de neliniaritate AD590: [0,3°C pentru 0 - 100°C] 0,3°C
• Coeficient de temperatura R1. [10ppm/°C], rezulta pentru o
variatie a temperaturii mediului 373,2μAx10-5Cx15°C=0,06 0,06°C
• Coeficient de temperatura AD580: [25ppm/°C (maxim 0,1°C
61ppm/°C pentru 0 - 70 °C)]. 25x10-6x273mVx15°C=0,10°C
• Coeficient de temperatura divizor R2-R3. [10ppm/°C]. 0,04°C
10-5/°Cx273mVx15°C=0,04 °C
• Eroarea de mod comun AD521J [94dB] pentru 273mV este 0,00°C
neglijabila 0,00 °C
• Coeficientul de temperatura pentru AD521J [2μV/ °C 0,14°C
maxim pentru intrare si 75μV/ °C pentru iesire, rezulta un
total de 9,5μV/°Cx15°C=143μ°C]
• Variatia curentului de polarizare AD521
500pA/°Cx30=15nAx1k=15mV 0,02°C
• Variatia amplificarii pentru AD521 [3,5ppm/°C pentru 0,075°
amplificare de 10]. Rezistorul de domeniu contribuie cu
15ppm/°C 3,5x10+15=50ppm/ °C. 50x10-6x15=0,075°C
• Neliniaritate AD521. [0,1%]. Rezulta o eroare de 0,1 °C 0,1°C
• TOTAL 0,84°C
SENZORI DE
UMIDITATE
Umiditatea este cantitatea de vapori de apă
conținută într-un volum de aer.
Există trei modalităţi de a exprima umiditatea:
• umiditatea absolută (masa vaporilor de apă/1m3),
• umiditatea relativă (pv/pmx100 presiunea vaporilor de apă
raportat la presiunea maximă la o anumită temperatură),
• umiditatea specifică.
Compoziţie aer:
• 78.084% Azot (N2)
• 20.947% Oxigen (O2)
• 0.934% Argon (Ar)
• 0.033% Dioxid de carbon (CO2)
Măsurarea umidităţii se face cu higrometru.
Principiul de funcționare a higrometrului
se bazează pe modificarea lungimii unui
fir de păr în funcție de umiditate.
Senzori de umiditate rezistivi şi capacitvi
• Senzor de umiditate rezistiv pe bază de ceramică cu
SnO2
• EFS10 este un senzor electrolitic cu polimer la care
impedanţa variază cu umiditatea. Măsoare între 20 şi
95%RH. Măsurarea se face în curent alternativ.
Frecvenţa recomandată 1kHz 1Vef.
• HR202 senzor de umiditate rezistiv bazat pe
macromolecule organice. Se alimentează în curent
alternativ 1,5V sinus (500Hz-2kHz). Impedanţă 31kΩ (la
25ºC, 1Vca şi umiditate 60%). Domeniul de valori între
19,8 şi 50k Ω. Precizia de +-5%, stabilitate în timp +-1%
/an şi răspuns sub 10 sec.
• HS 1100 / HS 1101 – senzor capacitiv C(55%)=180pF ,
034pF/1%RH
RHT03 (cunoscut ca DHT-22)
• Este un senzor low cost pentru temperatură şi
umiditate.
• Exista si varianta DHT11
• Este calibrat şi nu necesită componente
externe.
• Comunică pe o interfaţă cu un singur fir.
• Caracteristici:
• Alimentare 3.3-6V
• Curent de măsură 1-1.5mA
• Curent în aşteptare 40-50 uA
• Domeniu de măsură umiditate 0-100%
RH
• Domeniu de măsură temperatură -40 -
80ºC
• Precizie de măsură umiditate +-2% RH
• Precizie de măsură temperatură +-0.5ºC
http://dlnmh9ip6v2uc.cloudfront.net/datasheets/S
ensors/Weather/RHT03.pdf
HH10D

HH10D este un senzor de umiditate


relativă (tip modul) de tip capacitiv.
Este calibrat. Parametrii de calibrare
sunt stocaţi într-o memorie EEPROM

Caracteristici:
I2C interface
Alimentare 2.7-3.3V
Curent de alimentare 150uA
Domeniu de temperatură -10 to 60ºC
Precizia de măsură +-3%
https://www.sparkfun.com/datasheets/
Sensors/Temperature/HH10D.pdf
STH15
• Ieşire digitală
• Consum redus
• Stabilitate pe termen lung
• Calibrat la fabricaţie
Senzori de umiditate Honeywell
• HH4000 / HH4010 / HH4020 / HH4021 (1)
• HH6000 / HH6010 (2)
• HCH1000 (capacitiv) (3)
• Caracteristici:
– Domeniul de temperatură -40 ’ +85ºC
– Ieşire analogică (1)
– Ieşire digitală I2C sau SPI (2)
– 0,6pf/%RH ,330pF la 55%RH, 1 ’ 100kHz (3)
– Domeniu de măsură umiditate 0-100% RH
– Precizie de măsură umiditate +-1,2% RH (5 ani) (2)
• http://sensing.honeywell.com/products/humidity
_sensors?Ne=2308&N=3217
• http://sensing.honeywell.com/index.php/ci_id/5
4698/la_id/1/
Schema bloc timer 555
Măsurare senzori capacitivi
Măsurare durată sau perioadă (frecvenţă)
{ TCNT1=0xf000; // set T1
TIFR=0x40; // sterg semafor comparare A
TCCR1B=0x41; // CK uC ceas T1
for (i=0; i<33; i++) // fac 17 citiri
{
OCR1A=0x0000; // set registru comparare A
TCCR1A=0x90; // OC1A=L la comparare A
while(!(TIFR&0x40)) // astep comparare A
{;}
TIFR=0xf8; // sterg semafor comparare A
OCR1A=0x0050; // set reg. comarare A
TCCR1A=0xD0; // OC1A=H la comparare A
while(!(TIFR&0x40)) // astep comparare A
{; }
TIFR=0xf8; // sterg semafor comp A si ICF
OCR1A=0xF000; // set registru comparare A
while(!(TIFR&0x40)) // astep comparare A
{}
TIFR=0x40; // sterg semafor comparare A
if(TIFR&0x08) // verific front captura
td[i]=ICR1L+ICR1H*256; // date corecte
else
td[i]=0xF000; // fara date
}
TCCR1B=0x00;
}
. Oscilatoare RC: a)punte Wien, b)reţea defazare
U1

Generator semnal 2
3
6
PD0/RXD
PD1/TXD
PB0/AIN0
PB1/AIN1
12
13
14
10k

7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15

sinusoidal
8 PD3/INT1 PB3/OC1A 16
9 PD4/T0 PB4/OC1B 17
11 PD5/T1 PB5/MOSI 18 33n
PD6/ICP PB6/MISO 19
5 PB7/SCK
#include <tiny2313.h> XTAL1 GND
4
XTAL2
char valsin[100]= 1
RESET

{ 20
VCC

0x80,0x88,0x90,0x98,0xA0,0xA7,0xAF,0xB6, ATtiny 2313

0xBE,0xC4,0xCB,0xD1,0xD7,0xDD,0xE2,0xE7, char i,j=25;


0xEB,0xEF,0xF3,0xF6,0xF9,0xFB,0xFD,0xFE, // Timer1 output compare A interrupt service routine
0xFF,0xFF,0xFF,0xFE,0xFD,0xFB,0xF9,0xF6, interrupt [TIM1_COMPA] void
0xF3,0xEF,0xEB,0xE7,0xE2,0xDD,0xD7,0xD1, timer1_compa_isr(void)
0xCB,0xC4,0xBD,0xB6,0xAF,0xA7,0xA0,0x98, { OCR0A=valsin[i];
0x90,0x88, OCR0B=valsin[j];
0x80,0x78,0x70,0x68,0x60,0x59,0x51,0x4A, i++;
0x43,0x3C,0x35,0x2F,0x29,0x23,0x1E,0x19, j++;
0x15,0x11,0x0D,0x0A,0x07,0x05,0x03,0x02,
if(i==100)
{PORTB.3=1;
0x01,0x01,0x01,0x02,0x03,0x05,0x07,0x0A,
i=0;
0x0D,0x11,0x15,0x19,0x1E,0x23,0x29,0x2F,
PORTB.3=0; }
0x35,0x3C,0x43,0x4A,0x51,0x59,0x60,0x68,
if(j==100)
0x70,0x78 j=0; }
};
void main(void)
{
// Declare your local variables here // Timer/Counter 1 initialization
// Crystal Oscillator division factor: 1 // Clock value: 4000,000 kHz
#pragma optsize- // Mode: CTC top=OCR1A
// Compare A Match Interrupt: On
CLKPR=0x80;
TCCR1A=0x00;
CLKPR=0x00; TCCR1B=9;
#ifdef _OPTIMIZE_SIZE_ TCNT1H=0x00;
#pragma optsize+ TCNT1L=0x00;
#endif OCR1AH=25000/256;
OCR1AL=25000%256-1;
// Port B initialization
PORTB=0x00; // Timer(s)/Counter(s) Interrupt(s) initialization
DDRB=0x0C; TIMSK=0x40;

// Port D initialization // Analog Comparator initialization


// Analog Comparator: Off
PORTD=0x00;
ACSR=0x80;
DDRD=0x20; DIDR=0x00;

// Timer/Counter 0 initialization // Global enable interrupts


// Clock value: 4000,000 kHz #asm("sei")
// Mode: Fast PWM top=0xFF
while (1)
// OC0A output: PWM {
// OC0B output: PWM // Place your code here
TCCR0A=0xA3;
TCCR0B=0x01; }
}
TCNT0=0x00;
OCR0A=0x80;
OCR0B=0x80;
SENZORI DE
PROXIMITATE
Senzori de proximitate
Rezultatele cautarii pe web dupa ―senzori de proximitate‖

Tip de senzori Nr. de senzori Producatori


Toate tipurile 22852 588
Inductivi 9547 162
Magnetici 10244 159
Capacitivi 858 137
Hall 281 67
Fibre optice 1888 52
Ultrasonici 1824 81
Curenti turbionari 268 67
Senzori de proximitate inductivi
• Variatia inductantei cu proprietatile magnetice din B  H
interiorul si din vecinatatea bobinei   4   107 [ N / A2 ]
• Intensitatea cmpului magnetic H [A/m] I
– Conductor rectiliniu H
2Id
– Spira de raza R H
2R
• Inductia magnetica B [T] Tesla (Gauss)
[T=N/(A·m)], (T=104gauss)
Materiale paramagnetice, diamagnetice, feromagnetice
i
• Fluxul magnetic [W] Weber uL  L 
t
• Inductanta L (Bobina ideala)
• Inductanta mutuala M M  R 2 nN
• Solenoid B   I n
 I n
• Toroid B 
2 r
• Inducţia electromagnetică: e=-ΔΦ/Δt
(legea lui Faraday)
Senzori de proximitate capacitivi
• Variatia capacitatii cu
permitivitate dielectrica 1200

1000

• Condensator plan 800

600

– Capacitatea variaza 400

hiperbolic cu distanta 200

• Condensator cilindric
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

CP  C1  C2
1 / CS  1 / C1  1 / C2

A
C  
d
2
C h
b
ln
c
Oscilatoare LC
a). Oscilator armonic LC cu cuplaj
inductiv în bază
b, c, d). Oscilatoare cu cuplaj în trei
punce (Hartley, Colpitts şi Clapp).
1
f osc 
2  LC 
1
f osc 
2  L1  L2  C1

1
f osc 
C1  C 2
2  L1 
C1  C 2

1
f osc 
2  L1  C 3
. Oscilatoare RC: a)punte Wien, b)reţea defazare
Schema de principiu pentru un senzor
de proximitate inductiv

Caracteristici: fara contact si practic fara uzura


In principiu detecteaza metal. Pot fi detectate si alte materiale
De obicei au un circuitul magnetic format din material feromagnetic de
tip ferita. Functie de metalul folosit ca tinta factorul de detectie este 1
pentru materiale feromagnetice, 0,4 pentru Al, 0,3 pentru Cu etc.
Senzori tip uprox® – construiti dintr-un sistem de trei bobine, fara
circuit magnetic din ferita, au distanta mare de detectie si au un factor
egal cu 1 indiferent de natura tintei (feromagnetica sau alt metal). Au
imunitate mare la campurile magnetice intense de perturbatie.
Schema bloc pentru un senzor de
proximitate capacitivi

Senzor Oscilator Demodulator Trigger Iesire

Materiale ce pot fi detectate capacitiv:


- stila,
- hartie,
- lemn,
- plastic,
- lihide,
- metale,
- nisip,
- rasini etc.
Distanta de Material Factor de
detectie pentru corectie
Metal 1
senzorii de Apa 0,95
proximitate de tip Bere 0,95
Cola 0,95
capacitiv PVC 0,95
Sticla 0,5
0,4
• Distanta de detectie
Ceramica
Nisip 0,35
este specificata fata Rasina fenolica 0,3
de un obiect metalic Cauciuc tare 0,3
Lemn 0,3-0,7 (H)
si se modifica functie
Cauciuc tare 0,15
de materialul ce Petrol 0,15
trebuie sesizat Hartie 0,15
Ulei pentru ungere 0,1
Conectarea senzorilor de proximitate
• Conectare cu 3 fire (NPN si PNP) pentru DC
• Conectare cu 2 fire pentru AC
• Pentru senzorii capacitive exista conectare cu 4
fire (NPN si PNP) cu iesire duala (NO+NC)
• Senzorii de proximitate atat DC cat si AC pot fi
conectati:
– serie
– paralel
• Interfata NAMUR – conectare cu doua fire la un
amplificator diferential
Iesire tip NPN

+V
V+ maro

Sarcina
Senzor de
proximitate
cu circuitul
Out negru
electronic

0V
0V albastru
Iesite tip PNP

+V
V+ maro

Senzor de
proximitate
cu circuitul
Out negru
electronic
Sarcina

0V
0V albastru
Iesire tip AC

alb (negru)

Sarcina

Senzor de
proximitate ~
cu circuitul ca
electronic
negru (albastru)
Cum se alegerea un senzor de proximitate?
• Carcasa:
– mare/mica,
– cilindrica/dreptunghiulara etc.
– metal/plastic
• Conectivitate:
– conectare M8, M12 etc
– Cablu de legatura (tip, lungime etc)
• Distanta de detectie
• Contact normal deschis sau normal inchis: NO/NC
• Tip conexiune electrica:
– PNP 3 fire
– NPN 3 fire
– DC 2 fire
– AC/DC reed
– AC/DC 2 fire
– Interfata NAMUR
Exemple de senzori de proximitate
• Bi2.- M12.-AP6X-H1141/S…
• BC5-Q08.-AP6X2-V1131/S..
• BIM-INT-AP6X-H1141/S…
• MQ10.6OA P S – KU0
Senzori HALL
• Senzorii de proximitate de acest tip se bazeaza
pe efectul Hall (aparitia unei tensiuni pe fetele
laterale ale unui semiconductor prin care trece
un curent electric daca este plasat intr-un camp
magnetic.
• De obicei iesirile senzorilor de tip Hall sunt de tip
open colector (drena).
• In majoritatea cazurilor alimentarea se face la
5V
• Exemple de senzori Hall: S230,CYD543,
CYD3144, CDY1024, SS406 etc
Senzori de proximitate pe principiul
curentilor turbionari
• Se bazeaza pe principiul curentilor
turbionari. O bobina genereaza un camp
magnetic de frecventa mare (kHz … zeci
de kHz) care induce intr-o tinta metalica
curenti turbionari. Adancimea de
patrundere este functie de frecventa,
forma bobinei si tipul materialuli.
• Se poate detecta daca bobina este in
apropierea tintei sau nu.
Senzori de proximitate OPTICI
• Pot fi in domeniul vizibil, infrarosu sau (ultra)violet. Dintre
cei mai eficienti senzori optici sunt cei ce utilizeaza
radiatia LASER.
• Un senzor optic are in principiu un emitator si un
receptor.
• Emitatorul si receptorul pot fi plasati in opozitie (obiectul
optureaza vizarea) sau in acelasi loc cand raza emisa
este reflectata de obiectul a carui prezenta se
detecteaza sau de o oglinda.
• Pot fi realizati si cu fibre optice. Se poate detecta
prezenta lichidului intr-un recipient, care schimba
indicele de reflexie fibra-mediu astfel incat raza de
lumina nu se mai intoarce ci se pierde in lichid.
• Un alt tip de senzori de proximitate sunt cei realizati cu
lumina polarizata.
Senzori in opozitie
• Senzorii în opoziţie sunt alcătuiţi din emiţător şi receptor
separaţi.
• Aceştia sunt montaţi faţă în faţă astfel încât lumina de la
emiţător sa cada direct pe receptor.
• Când un obiect întrerupe sau micşorează intensitatea
luminii, senzorul comută.
• Senzorii în opoziţie constituie cel mai bun mod de
detecţie pentru obiecte opace.
• Acest mod de detecţie oferă un contrast excelent între
condiţiile obturat (dark) şi neobturat (light) precum şi un
foarte bun raport "excess gain", permiţând utilizarea
pentru distanţe foarte mari şi condiţii dificile de mediu.
Senzori retroreflexivi
• La senzorii retroreflexivi emiţătorul şi receptorul sunt
incluşi în aceeaşi carcasă. Lumina emisă este
reflectată de reflector şi ajunge înapoi la receptor.
• Un obiect este detectat când acesta întrerupe
fasciculul.
• Senzorii retroreflexivi includ unele avantaje ale
senzorilor în opoziţie (excess gain şi contrast
ridicate).
• În plus este necesară montarea si conectarea unui
singur senzor.
• În cazul detecţiei obiectelor cu factor de reflexie
ridicat utilizând senzori fără filtru de polarizare,
posibilitatea de interferenţe şi domeniul de detecţie
redus sunt dezavantaje importante.
Senzori difuzi
• Senzorii cu mod difuz conţin emiţătorul şi
receptorul în aceeaşi carcasă.
• Senzorii difuzi nu detectează întreruperea
spotului ci reflexia acestuia pe obiectul de
detectat.
• Un obiect este detectat dacă el reflectă o
cantitate suficientă de lumină înapoi la receptor.
Distanţa de sesizare pentru senzorii cu mod
difuz depinde puternic de factorul de reflexie al
obiectului detectat.
• Senzorul difuz este în mod special destinat
detecţiei obiectelor transparente
Senzori magnetostrictivi
• Se bazeaza pe fenomenul de orientare a
structurii moleculare (micromagneti) in prezenta
unui camp magnetic.
• Fenomenul este prezent doar in materialele
feromagnetice ca: fierul, nichelul, cobaltul si
aliajele lor.
• La interactiunea dintre un camp magnetic
generat de un magnet permanent si campul
magnetic generat de un curent electric apare un
zgomot care masurat poate indica distanta pana
la pozitia magnetului.
Senzori de proximitate cu ultrasunete

• Se bazeaza pe masurarea distantei cu ultrasunete


• Se emit ultrasunete si se masoara timpul pana la
receptionarea ecoului
• Se poate utiliza un emitator si un receptor sau se
foloseste acelasi cristal atat pentru emisie cat si pentru
receptie
• Precizia de masura este functie de lungimea de unda a
frecventei emise
• Trebuie realizata compensare cu temperatura si
umiditatea
• Pentru o frecventa de 40kHz lungimea de unda este de
8,5mm.
SENZORI DE
FORTA, CUPLU SI
PRESIUNE
Consideratii teoretice
• Unitatea de masura in SI pentru forta deriva din legea a doua a lui
Newton [N].
• Pentru masurarea fortei se pot folosi diverse metode:
– Balansarea fortei necunoscute in comparatie cu forta gravitationala care
actioneaza asupra unei mase standard
– Masurarea acceleratiei unei mase cunoscute asupra careia actioneaza forta
necunoscuta
– Balansarea fortei necunoscute in comparatie cu o forta electromagnetica
cunoscuta
– Convertirea fortei in presiune si masurarea presiunii
– Masurarea efortului produs intr-o membrana elastica de forta necunoscuta
• Senzorii de forta se impart in doua categorii:
– calitativi si
– cantitativi.
• Senzorii cantitativi masoara fota si genereaza un semnal electric.
Exemple de senzori: timbrele tensiometrice si celule de sarcina.
• Senzorii calitativi spun daca forta aplicata este suficienta sau nu.
Traductoare piezorezistive
pentru forţă şi presiune
• Traductoarele de acest tip au la bază modificarea
rezistenţei electrice a unui fir metalic cu deformarea
acestuia.
• Constructiv un traductor piezorezistiv este format dintr-un
fir metalic, bobinat în lungul unui suport izolator. Supus
unui deformaţii în direcţia de bobinare, dimensiunile firului
se modifică, ceea ce determină modificarea rezistenţei
sale electrice.
• Raportul dintre variaţia rezistenţei electrice şi rezistenţa
propriu-zisă este proporţională cu alungirea bobinei.
R R   l2 / v
 Se  e R  2    l  l / v
R R / R  2  l / l

unde Se este sensibilitatea iar e este alungirea. Pentru foarte multe


metale sensibilitatea este în jur de 2. Pentru platină sensibilitatea este
în jur de 6 iar pentru semiconductoare în jur de 100.
Principiu constructiv pentru un traductor piezorezistiv.

• În figura este prezentat principiul constructiv pentru


traductoarele bazate pe principiul piezorezistiv.
• Traductoarele realizate pe acest principiu au în general
două bobine de măsură, astfel încât, sub acţiunea
mărimii de intrare rezistenţa unei bobine scade iar a
celeilalte creşte.
• Practic raportul rezistenţelor celor două bobine este
dependent de mărimea de intrare.
Traductorul de deformaţii unitare
piezorezistiv
• Constructiv:
– Este constituit din două bare metalice, legate la capetele
interioare prin cele două bobine de măsură iar la capetele
exterioare de dispozitive de prindere la flanşe.
– Întregul sistem este protejat printr-un tub din alamă, sudat la cele
două capete şi ondulat pe o porţiune pentru a se realiza
elasticitatea pe direcţia axială.
– Sub acţiunea deformaţiilor axiale ale betonului rezistenţa unei
bobine creşte iar a celeilalte scade.
• Compensarea cu temperatura:
– se face prin măsurarea rezistenţelor celor două bobine.
– Practic suma lcelor doua rezistente este dependentă de
temperatură şi independentă de mărimea de intrare.
Traductorul de presiune totală piezorezistiv

• Constructiv:
– Este constituit din două plăci circulare care închid între ele un
spaţiu de 0,1 mm grosime umplut cu mercur şi un tub
perpendicular pe acestea.
– În interiorul tubului se găsesc două bare metalice între care sunt
fixate cele două bobine de măsură.
– Un capăt al barei inferioare este înşurubat într-o membrană
situată deasupra stratului de mercur, iar capătul liber al barei
superioare se reazemă pe un dispozitiv situat superior în tubul
traductorului.
• Functionare:
– Presiunea exercitată asupra plăcilor circulare, prin stratul de
mercur, acţionează asupra membranei elastice de care este
prinsă bara metalică ce se deplasează proporţional cu presiunea
mercurului, deplasare sesizată electric prin modificarea
rezistenţei celor două bobine.
Senzori piezoelectrici de forta
• Se bazeaza pe modificarea dimensiunii unui cuart folosit ca
element de rezonanta intr-un oscilator electronic.
• Ecuatia care descrie frecventele naturale de oscilatie ale unui
oscilator piezoelectric este urmatoarea:

n c
fn 
2l 

Unde: n este numarul armonic, l dimensiunea de rezonanta, c


constanta elastica si ρ densitatea cristalului.
Celule de sarcina
rezistive
• Masoara greutatea
• Pot fi:
– Analogice
– Digitale
• Domeniu de masura:
miligrame – zeci de tone
• Punctul de masura poate
fi amplasat la o distanta
de pana la 1km
http://www.loadstarsensors.com/what
-is-a-load-cell.html
Celule de sarcina capacitive
• Modificarea
capacitatii electrice
cu forta aplicata
• Constructia
celulelor de sarcina
capacitive este mai
simpla
Unităţi de măsură presiune
• Presiunea este data de ecuatia P=F/A
• 1 Pa = 1 N/m2
• Unitati pentru masurarea presiunii: tabel preluat dupa [1]

kPascal mm Hg- milibar Inch H2O PSI


torr [pound / inch2]

1 atm 101,325 760 1013,25 406,795 14,696


1kPa 1 7,50062 10 4,01475 0,145038
1 mmHg 0,133322 1 1,33322 0,535257 0,0193368
1milibar 0,1 0,750062 1 0,401475 0,0145038
1 inch H2O 0,249081 1,86826 2,49081 1 0,0361
1PSI 6,89473 51,7148 68,9473 27,6807 1
1cm H2O 0,09806 0,7355 0,9806 0,3937 0,014223
Senzori de presiune cu mercur

R
Vout  V  V    p
R
Senzori de presiune piezorezistivi
Exemple de senzori de forta si presiune
• Senzori de presiune: PT Series, PTi18, SPD xxx
• Celule de forta: RLC Series (250-15000kg), RLS
(5-100kg), RLT (5-2500 kg), RLU (250-
10000kg), RLW (10-1500kg)

• Motorola MPX
• Corning DS200
• HP02S - barometru
Senzori de forta, presiune si cuplu
Rezultatele cautarii pe web dupa ―senzori de deplasare‖

Tip de senzori Nr. de senzori Producatori


Senzori de presiune 12597 710
Chipuri - senzori de presiune 556 23
Comutatoare presiune 3466 478
Senzori tactili 37 10
Marci tensometrice 4799 744
Forta si celule de sarcina 4666 356
Celule de sarcina 4095 228
Forta si cuplu 350 224
APLICATIE- Masurarea traductorilor de forta
– marci tensometrice
Masurare senzor piezorezistiv cu AD627
Se utilizeaza pentru aparate portabile – Curent de alimentare max 85μA
MAS (Micro Analog Systems)

Consum redus; 0.35μA - 2.3μA


Tensiune de alimentare scazuta, min 2.0V
Precizie 14-bits (ENOB)
Interfata I2C
Memorie EEPROM (256-bit) pentru memorare coeficienti de reglaj si calibrare.
Selectare rezistenta senzor:5 kΩ, 4.5 kΩ, 4 kΩ, 3.4 kΩ
Oscilator intern
Conditionare punte piezorezistiva cu ZSSC3135

Ajustabil pentru orice tip de punte


Amplificare: maximum 105; Rata de
esantionare pana la 200 Hz
ADC - 13/14 biti rezolutie
Senzor de temperatura exterior
Optiuni iesire:
-analog (5-95% maximum),
-12.4 bit resolution) or
- ZACwire tm ("OWI")
Protectie contra supratensiunilor-33V
Curent de alimentar Max 5.5 mA
Protectie la alimentare inversa
Temp. de functionare: -40/150°C
Traceabilitate (EEPROM)
Tensiune de alimentare 4.5 to 5.5 V
Capsula : RoHS-compliance JEDEC-
SSOP14 package or delivery as die
SENZORI DE
DEPLASARE
Tipuri de traductoare de deplasare
• Traductoare de tip potentiometru
• Traductoare gravitationale
• Traductoare inductive
• Traductoare cu curenti turbionari
• Traductoare magnetice
• Traductoare magnetostrictive
• Traductoare magnetorezistive
• Traductoare cu efect Hall
• Traductoare capacitive
• Traductoare optice
• Traductoare cu ultrasunete
• Traductoare tip radar
Traductoare de tip potentiometru
• Traductoarele de tip potentiometru pot fi de tip liniar sau de rotatie
• Principiu de operare este simplu: se alimenteaza cu o tensiune de
referinta Vref si la iesire se culege o tensiune proportionala cu
deplasarea d.
• v=Vref·d/D unde D este deplasarea pentru capatul de scala.
• Aceste traductoare sunt bobinale sau cu pelicula rezistiva depus pe
un suport izolator
• Pentru traductoarele bobinate se poate realiza doar o anumita
rezolutie data de numarul spire si diametrul conductorului utilizat
pentru realizarea potentiometrului.Se realizeaza potentiometre cu
diametrul conductorului de 0,01mm. Un potentiometru bun are o
precizie de 0,1%.
• Se fabrica potentiometre rotative care permit un domeniu intre 10° si
3000° (potentiometre multitur).
• Exemple: LX-PA-P2K-L1M (analogic), LX-EP – iesire digitala
Traductoare tip gravitational
• Traductoarele de tip gravitational sesizeza pozitia
sau masoara gradul de inclinare.
• Aceste traductoare sunt de tipul on-off sau au
iesire de tip analogic proportionala cu unghiul de
inclinare al traductorului.
• Traductoarele de tip on-off sunt realizate dintrun
balon de sticla in care se gasesc 2 electrozi si o
cantitate de mercur. Se realizeaza o legatura
electrica intre cei doi electrozi doar in cazul in
care, datorita gravitatiei mercurul scalda cei doi
electrozi.
Traductoarele cu iesire analogica cu electrolit sunt
realizate dintrun tub de sticla putin curbat in care se afla un
electrolit, care nu umple in totalitatea volumul tubului. La
cele doua capetele ale tubului si in partea sa inferioara se
afla un trei electrozi. In functie de pozitia tubului rezistenta
electrolitului dintre electrozii de la capete si electrodul
central se modifica. Masurarea celor doua rezistente se
face in curent alternativ pentru a nu afecta calitatea
electrolitului din interior.

R1 R2
Senzor gravitational optic
• Alt tip de traductoare
gravitationale cu iesire
analogica sunt traductoarele
optice de inclinare. Acestea
sunt realizate dintro semisfera
de sticla la baza careia sunt
plasate 4 fotodiode. In interiorul
semisferei este indrodus un
lichid transparent care nu umple
in totalitate semisfera astfel
incat in partea superioara se
formeaza o bula care isi
schimba pozitia functie de
inclinare. Pe axul central al
semisferei este plasata o sursa Figura preluata dupa Handbook of modern
de lumina care genereaza in sensors

cele patru fotodiode tensiuni de


iesire proportionale cu pozitia in
spatiu a ansamblului.
Traductoare capacitive de deplasare
2
A C h
C   b
Condensatoare: plane sau cilindrice d ln
c

Se bazeaza pe modificarea capacitatii cu distanta sau modificarea lui er.


Se pot detecta tinte de la 8-10mm pentru dielectric sticla sau 2 mm
pentru dielectric polietilena. Frecventa de operare este in jur de 3MHz.
O masurare mai precisa se poate face prin utilizand metoda comparatei.
Se utilizeaza doua codensatoare unul de referinta si unul de masura.
Tensiunea de iesire este proportionala cu raportul celor doua capacitati.

 Cv 
  1
Conditionare
V0  KVref 
Cr
Vo
 semnal

 Cr  Cv

Capacitatea variabila se obtine prin introducerea intre armaturile


condensatorului Cv a unui dielectric ce se misca solidar cu punctul de
masura. Pentru un astfel de sistem factorul ce introduce cele mai
multe erori este umiditatea. Variatia umiditatii intre 10 si 85% la 21°C
poate determina o eroare de 0,35% din capatul de scala.
Traductoare inductive – LVDT si RVDT
• Traductoarele inductibe bazate pe variatia inductantei prin
deplasare miezului magnetic. Avem doua doua tipuri de traductoare
inductive si anume:
– Traductoare diferentiale inductive liniare LVDT (liniar variable diferential
transformer)
– Traductoare diferentiale inductive rotative RVDT (rotary variable
diferential transformer)
• Prin deplasarea miezului magnetic inductanta unei bobine creste iar
pentru cealalta scade. Cele doua bobine sunt bobinate in sens
contrar astfel incat tensiune este zero pentru pozitia de mijloc a
miezului. In functie de deplasarea miezului vom avea o tensiune mai
mare pe una sau cealalta bobina.
• Prin redresare sincrona se obtine in iesire o tensiune a carei
polaritate este functie de deplasarea miezului fata de pozitia de
mijloc si are valoarea proportionala cu aceasta deplasare.
Avantajele senzorilor inductivi: senzorul este
Vo de tip noncontact, fenomenul de histerezis
* * este neglijabil, impedanta de iesire este
mica, zgomotul si erorile de interferenta sunt
Vref mici, constructiile sunt solide iar rezolutiile
sunt foarte mici (de ordinul micronilor)
Traductoare pe principiul curentilor
turbionari
• Acest tip de traductoare au la baza legea inductiei
electrmagnetice. Se bazeaza pe variatia inductantei unei
bobine in campul careia se afla un material conductor in
care apar curenti turbionari (circulari de inductie.
• In general acest tip de traductoare se utilizeaza pentru
detectia unei tinte dar pot fi utilizate si pentru masurarea
distantei dintre senzor si tinta.
• Relatia dintre distanta si impedanta nu este liniara.
Frecventa de operare pentru acest tip de traductoare
este intre 50kHz si 10MHz.
• Avantajul esential pentru acest tip de traductoare este
faptul ca nu se realizeaza cuplajul mecanic
• EX. ECL100
Traductoare absolute de rotatie fara perii

• Principiul de functionare este asemanator cu cel al


traductoarelor inductive diferentiale. In acest caz ~

CIRCUIT DE INTERFATARE
tensiunea de referinta se aplica celor doua bobine
cuplate in serie.
L1
• Constructiv acest tip de traductor este realizat
dintrun stator pe care sunt plasate cele doua
bobine si rotor pe care este montat miezul
L2
magnetic
• Prin masurarea raportului tensiunilor pe cele 2 ~
bobine se poate face o masurare a pozitiei miezului
magnetic fata de stator.
• Dependenta dintre pozitie si raport este neliniara.
Se pot masura unghiuri de pana la 180°. Prin
plasarea unor bobine suplimentare se pot masura
unghiuri de pana la 360°.
• Pe acelasi principiu se pot realiza traductoare
liniare de pozitie.
Traductoare magnetorezistive
• Aceste traductoare pot fi realizate pentru masurare distanta sau
unghi de rotatie sau ca traductoare de proximitate.
• Principiul de masura se bazeaza pe modificarea rezistentei electrice
in prezenta unui camp magnetic
• Acest tip de senzori sunt similari senzorilor Hall.
• Masuratorile privind variatia rezistentei se fac prin metode de punte.
x
Acest tip de senzori pot fi utilizati
MRS ca senzori incrementali de pozitie.
N N N N N
S S S S S Senzorii incrementali de pozitie au
doua iesiri decalate cu 90°
electrice. Pe baza celor doua iesiri
se poate deduce atat unghiul de
rotatie cat si sensul ei
Traductoare magnetostrictive
• Masoara distante mari cu rezolutie mare pe baza fenoenului magnetostrictiv
si tehnologiei ultrasonice.
• Se bazeaza pe fenomenul de orientare a structurii moleculare
(micromagneti) in prezenta unui camp magnetic.
• Fenomenul este prezent doar in materialele feromagnetice ca: fierul,
nichelul, cobaltul si aliajele lor.
• La interactiunea dintre un camp magnetic generat de un magnet permanent
si campul magnetic generat de un curent electric apare un zgomot care
masurat poate indica distanta pana la pozitia magnetului.
Senzori optici - • Senzori tip grila
Exemple de senzori de deplasare
• FR05CM21AR
• FR12AM32AC
• FR05CM12AL
• SP2800
• PD2300
• PL300
Senzori de deplasare si pozitie
Rezultatele cautarii pe web dupa ―senzori de deplasare‖

Tip de senzori Nr. de senzori Producatori


Potentiometre liniare 52
Senzori liniari de pozitie 193 33
Senzori de rotatie 2298 134
Capacitivi 19
Senzori de nivel 6116 695
Inclinare 275 103
Ultrasonici 113
Senzori de deplasare Toate tipurile 515
Semnale in cuadratura
A 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1
B 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0

00 : A=1 increment numarator


INCREMENT
00 : B=1 decrement numarator
01 : A=1 increment decrement
01 : B=0 increment numarator 10 00
10 : A=0 decrement numarator A
10 : B=1 increment numarator 11 B 01
11 : A=0 increment numarator
11 : B=0 decrement numarator
DECREMENT
Traductoare de rotatie - IFM

• Traductori de rotatie incrementali


– RA intre 10 si 1000 impulsuri
– RB intre 10/5 si 150/1000 impulsuri
– RC intre 40 si 500 impulsuri
– RO intre 100 si 3600 impulsuri
– RU intre 48 si 10000 impulsuri
– RV intre 50 si 5000 impulsuri
– RP 1000, 2048, 2500, 3600 impulsuri
• Traductor de rotatie
RP6410
• Iesire HTL 50 mA
• Rezolutie 1000
• Tensiune de lucru 10 – 30 DC
• Consum < 150 mA
• Decalaj A-B 90 grade
• Frecventa de comutare 300 kHz

Informatii preluate dupa documentatie


Rigle magnetice SONY
• Rezolutie 1 um
• Precizie +/-10um
• Domeniu de masura 50 –
2200mm
• 50 -100-150-200-250-300-350-400-450-
500-550-600-650-750-800-950-1050-
1250-1400-1600-1850-2050-2200
• Lungime cablu 15m
• Clasa de protectie IP65
Semnale in cuadratura – SIN 1Vvv
Date preluate dupa documentatie HEIDENHAIN
Semnal incremental TTL

Uas – eroare in cazul intreruperii alimentarii liniei sau disparitie semnal


luminos.
Accleratori preluare semnale in
cuadratura
Informatii preluate dupa http://www.lsicsi.com/

LS7183/LS7184
• Caracteristici
– Rezolutie X1, x2 si x4 (Mod=0,
Mod=1 si Mod=NC)
– Puls programabil 200ns – 140us
(rezistor conectat la RBIAS)
– Iesire TTL si lowvoltage CMOS
– Operare 3V si 5V
– Capsula DIP sau SOIC
• LS183 – iesire CK-up si CK- down
• LS183 – iesire CK si UP / DOWN
Scheme de utilizare
Scheme de utilizare
LS166 – 24 biti numarator in
cuadratura
Caracteristici
– Mod: numarare Up/Down binara, BCD, 24 ore,
Divizare cu N
– X1, x2 si x4 sau un singur ciclu
– Intrare DC – 25MHz
– 8 biti I/O Bus pentru comunicatie si control
– 24 biti comparator pentru comparare cu o valoare
presetata
– Citire registrii de stare
– Consum redus , alimentare 3V la 5V
– Intrare/Iesire compatibila TTL / CMOS
Capsule
IC-NV 6 Bit Sin/D flash converter
Caracteristici
– Convertor FLASH rapid
– Filtru anti glitch
– Rezolutie selectabila pana la 64 pasi / cilcu
– Conectare direct la senzor
– Frecventa intrare 200kHz
– Iesire incrementala AB in cuadratura pana la 3,2MHz
– Faza A/B inversabila
– Consum redus , alimentare 5V
– Iesire compatibila TTL / CMOS
– Intrari iesiri protejate ESD
Informatii preluate dupa: http://www.lsicsi.com/
Rigle optice HEIDENHAIN
Domenii de masura
• Seria L/LS400 : +/-3um, +/-5um, lc<30-50m
• Interfata L: EnDat2.2, Fanuc05, Mit03-04, DQ01
• Interfata LS: sin 1 VPP, TTL
• 70, 120, 170, 220, 270, 320, 370, 420, 470, 520, 570, 620, 670, 720, 770, 820,
920, 1020, 1140, 1240, 1340, 1440, 1540, 1640, 1740, 1840, 2040.
• Seria L/LS100 : +/-3um, +/-5um, lc<30-50m
• Interfata: EnDat2.2, Fanuc05, Mit03-04, DQ01
• Interfata LS: sin 1 VPP, TTL
• 140, 240, 340, 440, 540, 640, 740, 840, 940, 1040, 1140, 1240, 1340, 1440,
1540, 1640, 1740, 1840, 2040, 2240, 2440, 2640, 2840, 3040, 3240, 3440,
3640, 3840, 4040, 4240.
• Seria L200 : +/-5um, lc<30-50m
• 3240 la 28040 in pasi de 200mm.
• 1Vvv sinus, 40um
Preluare semnale in cuadratura
APLICATIE- Preluarea datelor de la un
traductor optic de deplasare
A 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1
B 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0

00 : A=1 increment numarator


00 : B=1 decrement numarator
01 : A=1 increment decrement
01 : B=0 increment numarator
10 : A=0 decrement numarator
10 : B=1 increment numarator
11 : A=0 increment numarator
11 : B=0 decrement numarator
• Cu cat se modifica valoarea masurata cu un
traductor de pozitie sttind ca formele de
unda pentru semnalele A si B sunt cele din
figura alaturata iar deplasarea
corespunzatoare pentru 90°electrice este
egala cu 10µm .

B
APLICATIE- Preluarea datelor de la un
traductor optic de deplasare

00 → 10 : increment numarator (modificat valoare A)


00 → 01 : decrement numarator (modificat valoare B)
01 → 00 : increment decrement (modificat valoare B)
01 → 11 : decrement numarator (modificat valoare A)
10 → 11 : increment numarator (modificat valoare B)
10 → 00 : decrement numarator (modificat valoare A)
11 → 01 : increment numarator (modificat valoare A)
11 → 10 : decrement numarator (modificat valoare B)
Schema citire traductor de deplasare
A+

A-

Traductor
deplasare B+

B-

TRIG2

U2
U1
13 12
RxD 8 R1IN R1OUT 9 2 12
R2IN R2OUT 3 PD0/RXD PB0/AIN0 13
14 11 6 PD1/TXD PB1/AIN1 14
TxD 7 T1OUT T1IN 10 7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15
T2OUT T2IN 8 PD3/INT1 PB3/OC1A 16
1 9 PD4/T0 PB4/OC1B 17
3 C1+ 11 PD5/T1 PB5/MOSI 18
C1- PD6/ICP PB6/MISO
+ C3 4 19
2u2 5 C2+ Y1 5 PB7/SCK
2 C2- 4 XTAL1
6 V+ XTAL2
V- 1
RESET
+ C4 4MHz
2u2 MAX232 C1C2 Vcc 20
3333 VCC
C9
ATtiny 2313
100n
+ C5 + C6
2u2
2u2 GND GND
Schema electrică de preluare a
semnalelor în cuadratură
U1
2 12
3 PD0/RXD PB0/AIN0 13
1 A 6 PD1/TXD PB1/AIN1 14
A B 7 PD2/INT0 PB2/OC0A 15
2 Index 8 PD3/INT1 PB3/OC1A 16
B 9 PD4/T0 PB4/OC1B 17
3 16MHz 11 PD5/T1 PB5/MOSI 18
Ix PD6/ICP PB6/MISO 19
5 PB7/SCK
XTAL1
RB6007 22
4
XTAL2
22 1
RESET

ATtiny 2313A

274
Preluare a semnalelor în cuadratură pe
întrerupere la schimbare stare pini intrare

Serial comunication

U2A
75157 U1
AP 1 2 12
A 2 PD0/RXD/PCINT11 PCINT0/AIN0/PB0
3 PD1/TXD/PCINT12 PCINT1/AIN1/PB1 13
AN 7 A 6 14
A PD2/INT0/PCINT13 PCINT2/OC0A/PB2
B 7 PD3/INT1/PCINT14 PCINT3/OC1A/PB3 15
BP 6 Z 8 16
B 3 PD4/T0/PCINT15 PCINT4/OC1B/PB4
9 PD5/T1/PCINT16 PCINT5/MOSI/PB5 17
BN 5 11 18
B U2B C1 PD6/ICP/PCINT17 PCINT6/MISO/PB6
75157 5 XTAL1/PA0/PCINT8 PCINT7/SCK/PB7 19
ZP 1 Y1
Z 2 15p 20
ZN 7 C2 20MHz VCC VCC
Z 4 XTAL2/PA1/PCINT9
U3A 10 C3
75157 15p 1 RESET/PA2/PCINT10 GND 100n
RB6029
ATtiny2313A

275
APLICATIE- Masurarea senzorilor de inclinatie
• Sa se proiecteze o schema pentru masurarea unui senzor de inclinatie
Schema electrica
Masurarea clinometru ACCUSTAR

Caracteristici clinometru ACCUSTAR


•domeniul maxim de măsură ±60º
•domeniul liniar de măsură ±45º
•sensibilitate 0,001º
•liniaritate: 0’10º liniaritate 0,1º
10º ’45º liniaritate ±1%
45º’60º monotonic
•repetabilitate nul 0,05º
•constantă de timp 0,3 secunde
•răspuns în frecvenţă 0,5Hz.
Există implementate mai multe tipuri de ieşiri pentru clinometru
ACCUSTAR şi anume:
•ieşire analogică: 30mV/ º , ±10%, Rout 10kΩ, ieşire Vcc/2 la 0º;
•ieşire analogică: 30mV/ º , ±10%, Rout 10kΩ, ieşire 0V la 0º;
•ieşire puls digital: 60µs/º , ±10%, Rout 10kΩ, durată puls
0,5’5ms;
•ieşire serială: 16 biţi plus semn.
TRADUCTOARE CU
COARDA VIBRANTA
Principiu de functionare
• Din punct de vedere constructiv un traductor cu coardă vibrantă este
constituit dintr-o coardă de oţel inox fixată în interiorul unui tub şi
tensionată mecanic între două flanşe situate la capetele tubului.
• Pentru o coardă fixată între doi suporţi, frecvenţa proprie de oscilaţie
poate fi calculată cu următoarea relaţie:

n F
f osc  
2l 

unde n=1, 2, 3, ..., l este lungimea corzii, F este tensiunea din fir iar μ este
masa pe unitatea de lungime. Frecvenţă obţinută pentru n=1 se numeşte
frecvenţă fundamentală, iar pentru n=2,3,4... avem armonicile superioare.
Din formulă rezultă că acţionând asupra tensiunii din fir putem modifica
frecvenţa de oscilaţie a corzii. Vibraţiile corzii vibrante pe armonici
superioare determină măsurarea frecvenţei de oscilaţie cu erori.
Pentru a putea măsura frecvenţa de oscilaţie a corzii vibrante există două
bobine montate în interiorul tubului, în apropierea corzii vibrante.
Tipuri de traductoare cu coarda vibranta
• La traductoarele de forţă coarda din oţel inox este tensionată mecanic şi
fixată în interiorul unui cilindru din oţel. Extremităţile cilindrului sunt fixate
prin intermediul unor bare filetate, pe armătura din betonul construcţiei şi
rigidizate cu bucşe care tensionează armătura. Forţele care iau naştere în
armătură acţionează direct asupra traductorului, pe care îl deformează,
determinând modificarea frecvenţei proprie de oscilaţie a corzii.
• Traductoarele de presiune totală sunt constituite dintr-o serie de elemente
elastice, fixate vertical între două discuri din oţel masiv de care este fixată şi
tensionată coarda din oţel inox. Elementele elastice preiau variaţiile de
presiune exterioară, ceea ce provoacă schimbarea tensiunii mecanice a
corzii şi deci a frecvenţei proprii de oscilaţie.
• La traductorul de deformaţii unitare coarda din oţel inox este tensionată
mecanic şi fixată în interiorul unui tub din alamă. Sub acţiunea deformaţiilor
axiale ale betonului se modifică tensiunea mecanică a corzii şi o dată cu
aceasta se modifică şi frecvenţa ei proprie de oscilaţie.
• Traductorul de presiune interstiţială are coarda din oţel inox fixată la un
capăt de o diafragmă elastică sub formă de arc. Un element filtrant (ceramic
sau bronz) este poziţionat în dreptul diafragmei şi permite pătrunderea apei
(sub presiune) din exterior în interiorul traductorului. Întreg ansamblul este
protejat contra umezelii şi influenţei altor presiuni exterioare de o carcasă
metalică inoxidabilă. Sub acţiunea deformaţiilor axiale provocate de
deplasarea diafragmei datorită presiunii apei din materialul în care este
montat traductorul, tensiunea mecanică a corzii se schimbă, ceea ce duce
la schimbarea frecvenţei proprii de oscilaţie.
Traductor electroacustic de tracţiune (dinamometru)
• Traductorul electroacustic de tracţiune serveşte pentru măsurarea
eforturilor în armătura betonului. Acesta este construit dintr-o
coardă din oţel inox, tensionată mecanic şi fixată în interiorul unui
cilindru din oţel şi din două bobine. Frecvenţa proprie de oscilaţie
a corzii vibrante este dependentă de tensiunea mecanică din
coardă. Punerea în oscilaţie a corzii se realizează cu ajutorul
bobinelor (sau a uneia dintre bobine). Traductorul electroacustic
de tracţiune este înglobat în structura construcţiilor hidrotehnice.
Extremităţile cilindrului sunt fixate, prin intermediul unor bare
filetate, pe armătura din betonul construcţiei şi rigidizate cu bucşe
care tensionează armătura. Forţele care iau naştere în armătură
acţionează direct asupra traductorului pe care îl deformează,
determinând modificarea frecvenţei proprii de oscilaţie a corzii.
Dinamometru este etalonat din fabricaţie şi este livrat cu un
certificat propriu de etalonare. Domeniul de măsură al
dinamometrelor este cuprins între 0 ’ 25 daN şi 0 ’ 100000 daN
cu o sensibilitate de 0,5%.
• Măsurarea frecvenţei proprie de oscilaţie a corzii vibrante a
dinamometrelor se poate face atât manual cât şi automat. Prin
intermediul unei bobine este pusă în oscilaţie coarda vibrantă,
după care, este determinată frecvenţa proprie de oscilaţie.
Traductor de deformaţii unitare (extensometru)
• Traductorul de deformaţii unitare măsoară deformaţiile ce apar în structura unei
construcţii. Traductoarele de deformaţii unitare pot fi înglobate în beton, montate
la suprafaţa construcţiei prin intermediul unor dispozitive de prindere sau în rocă
(pentru studierea deformaţiilor rocii în fundaţie). Dispunerea extensometrelor
pentru măsurarea deformaţiilor unitare se poate face în următoarele moduri:
• dispunere pe două direcţii perpendiculare,
• dispunere după laturile sau bisectoarele unui triunghi dreptunghic sau echilateral,
• dispunerea a trei extensometre după laturile unui triunghi echilateral şi al patrulea
orientat diferit pentru a asigura controlul sau înlocuirea unui traductor defect.
• În cadrul măsurării deformaţiilor, în apropierea traductoarelor montate pentru
măsurarea deformaţiilor este montat un traductor martor utilizat pentru corecţia
măsurătorilor. El se montează în poziţie verticală şi se înglobează într-un bloc de
beton de aceeaşi marcă şi calitate cu cel din construcţia în care sunt montate
traductoarele propriuzise.
• Traductorul de deformaţii unitare construit pe principiul corzii vibrante este
constituit din două bobine şi dintr-o coardă de oţel inox fixată în interiorul unui tub
din alamă, tensionată mecanic între două flanşe din oţel mobile, situate la capetele
tubului.
• Sub acţiunea deformaţiilor axiale ale betonului se modifică tensiunea mecanică a
corzii şi o dată cu aceasta se modifică şi frecvenţa ei proprie de oscilaţie.
Domeniul de măsură este de 3000m/m cu o sensibilitate de 10m/m. Frecvenţa
iniţială este în jur de 750Hz (100 Hz). Rezistenţa bobinelor este de 90Ω şi este
utilizată la corecţia valorilor calculate cu temperatura. Traductorul de deformaţii
unitare este etalonat din fabricaţie şi este livrat cu un certificat de etalonare
propriu.
Traductor de presiune totală
• Traductorul de presiune totală serveşte pentru măsurarea
presiunilor totale în masa de beton, la contactul beton-fundaţie
sau umpluturi-fundaţie. Principiile folosite la fabricarea
traductoarelor de presiune totala:
• variaţia frecvenţei unei corzi vibrante
• variaţia rezistenţei unui fir din oţel
• Traductorul de presiune totală construit pe principiul corzii
vibrante este constituit dintr-o serie de elemente elastice, fixate
vertical între două discuri din oţel masiv, o coardă din oţel inox,
tensionată mecanic, fixată între aceste discuri şi doi
electromagneţi. Elementele elastice preiau variaţiile de presiune
exterioară, ceea ce provoacă schimbarea tensiunii mecanice a
corzii şi deci a frecvenţei ei proprii de oscilaţie. Traductorul de
presiune totală este etalonat din fabricaţie şi este livrat cu un
certificat de etalonare. Domeniu de măsură de la 0 ’ 10 bar la 0 ’
100 bar.
Traductor de presiune interstiţială

• Traductoarele de presiune interstiţială servesc pentru măsurarea


presiunii apei din nucleul de argilă şi a nivelului apei din foraje. El este
constituit dintr-o coardă din oţel inox fixată la un capăt de o diafragmă
elastică sub formă de arc, două bobine şi un element filtrant (ceramic sau
bronz) poziţionat în dreptul membranei, ce permite pătrunderea apei (sub
presiune) din exterior în interiorul traductorului. Întreg ansamblul este
protejat contra umezelii şi influenţei altor presiuni exterioare de o carcasă
metalică inoxidabilă. Sub acţiunea deformaţiilor axiale provocate de
deplasarea diafragmei datorită presiunii apei din materialul în care este
montat traductorul, tensiunea mecanică a corzii se schimbă, ceea ce
duce la schimbarea frecvenţei proprii de oscilaţie. Traductorul de
presiune interstiţială este înglobat în construcţie. Domeniul său de
măsură este între 0 şi 20 bar. Rezistenţa bobinelor este 90  şi poate
servi la corecţia cu temperatura a valorii de presiune calculate.
Traductorul de presiune interstiţială este etalonat din fabricaţie şi este
livrat cu un certificat de etalonare propriu (conţine şi constanta de
transformare frecvenţă – presiune proprie traductorului respectiv).
Consideraţiile privitoare la măsurarea traductoarelor cu coardă vibrantă
sunt valabile şi pentru acest tip de traductor.
Masurarea traductoarelor cu coarda vibranta
Din punct de vedere electric, toate traductoarele din această familie au
schema simplificată ca in figura de mai jos. Capetele „Întreţinere‖
respectiv „Ascultare‖ ale celor două bobine sunt legate la blocurile de
excitaţie şi respectiv ascultare iar capetele lor RI (retur întreţinere) şi RA
retur ascultare) sunt legate la un punct comun.
Coardă vibrantă

RI Înt Excitaţie Ascultare


Ascu reţi
RA
ltare ne
re

Comun

Relaţia de calcul dintre frecvenţă şi deformare este:


1 F Unde f - frecvenţa proprie de rezonanţă în Hz, L – este
f 
2 L  lungimea firului, μ – este masa firului pe unitatea de lungime,
F – tensiunea din fir.
Masa firului poate fi exprimată astfel:
G – greutatea lungimii LW de fir, iar ρ - densitatea
m m A
  A materialului din care este realizată coarda,
LW LW  A A – aria secţiunii corzii
Înlocuind µ în formula frecvenţei de rezonanţă avem
1 F Tensiunea din fir poate fi exprimată în funcţie de modulul
f 
2 LW A de elasticitate al firului E (modulul lui Young), şi de
deformarea firului εW:
F  W  E  A
1 W  E f 
101142
W
f   W  97.75 10 12  f 2  LW
2
2 LW  2 LW
Dacă senzorul este ataşat de o structură atunci
deformarea corzii senzorului va fi dependentă de   Lg   W  LW
deformarea structurii, în cazul acesta putem scrie:
unde ε şi Lg reprezintă deformarea structurii respective, Lw lungimea deformării.
Înlocuind pe εW în ultima relaţie 3
2 LW
putem exprima deformarea  W  97.75  10  f 
12

structurii cu relaţia: Lg
Schema bloc de masura

Amplificare a oscilaţiei Bloc de comandă


Oscilator

CV Afişare

Bloc de conversie şi
Amplificare FTB afişare
Domenii CV

Dupa Soil Instruments avem


urmatoarele domenii de masura:

• 0,45 – 1,125 kHz


• 0,8 – 2,0 kHz
• 1,4 – 3,5 kHz
• 2,3 – 6 kHz
Regimuri de masura
• Regim oscilator
• Sunt folosite ambele bobine ale traductorului, într-o schemă de oscilator cu
reacţie. Cuplajul între bobine nu este direct, ci se realizează prin mişcarea
mecanică a corzii vibrante. Aceasta are un rol de filtru ultra selectiv, care forţează
întregul oscilator să funcţioneze la frecvenţa de rezonanţă mecanică. Bobinele
sunt numite după rolul lor în acest regim: Întreţinere = injecţia de energie în
coardă, respectiv Ascultare = mărimea de reacţie. Bobinele sunt identice, ele şi
îşi pot inversa rolurile, cu condiţia respectării polarităţii (început / sfârşit bobină).
După atingerea regimului staţionar, un frecvenţmetru măsoară frecvenţa
oscilatorului prin metoda directă: numărul de oscilaţii într-o secundă (pentru
rezoluţie de 1Hz) sau 10 secunde (pentru rezoluţie de 0,1Hz).
• Puls 200V
• În cazul în care una dintre bobine este defectă, regimul oscilator nu mai poate
funcţiona. De asemenea, există senzori moderni care sunt prevăzuţi din
construcţie cu o singură bobină. Regimul puls permite măsurarea chiar în aceste
condiţii: în perioada de ―Excitaţie‖, în bobina validă se injectează energie (un puls
de tensiune de aproximativ 200V). Câmpul magnetic rezultat induce o mişcare
oscilant amortizată în coarda vibrantă. Se trece apoi în perioada de ―Ascultare‖,
aceeaşi bobină este conectată la amplificatorul de măsură. Semnalul indus de
coarda vibrantă este amplificat şi măsurat în frecvenţă. Rezoluţia de măsură 0,1Hz
nu este posibilă în cazul măsurării directe, întrucât oscilaţia mecanică se
amortizează rapid. Metoda permite recuperarea senzorilor parţial defecţi, dar este
agresivă.
Aplicatie – aparat manual pentru masurare
coarda vibranta
• testarea continuităţii bobinei,
• excitarea bobinei traductorilor cu coardă vibrantă,
• decelarea frecvenţei naturale de oscilaţie a corzii,
• în caz de instabilitate a frecvenţei pe durata citirii,
realizează supraexcitarea bobinei. Dacă nici după
această operaţie nu se obţine o valoare stabilă, se face
o nouă determinare indirectă a frecvenţei luând în calcul
durata a 16 perioade ale semnalului de măsură,
• afişarea valorii măsurate pe 3 (5) cifre, reprezentând
frecvenţa măsurată în Hz. Durata de afişare este de 3
secunde după care se reia procesul de măsură,
• afişarea mesajelor de eroare în caz de:
• Bobină întreruptă (lipsă oscilaţie),
• Măsurătoare instabilă.
Scema boc a aparatului de masura
Bloc de afişare
Caracteristici
tehnice:

Principalele caracteristici
Unitate centrală C tehnice ale aparatului
manual pentru masurare
coarda vibrant sunt
următoarele:
Bloc Bloc de
domeniu de măsură
Bloc de
excitaţie
amplificator de
intrare
alimentare frecvenţă coardă vibrantă:
450...1100Hz
(1500…3000Hz)
precizia de măsură ± 1Hz
alimentare de la o baterie
de 9V sau la o sursă de
Senzor 12V.
Metode de masura
• Măsurare
• Măsurarea frecvenţei de rezonanţă a corzii vibrante se
face în perioada de ―Ascultare‖.
• Măsurarea directă
• Se numără pulsurile pe durata unei secunde. Dacă în timpul
măsurării frecvenţa de rezonanţă a corzii se modifică (frecvenţă
instabilă sau amortizare rapidă) se reia automat ciclul de măsură
excitând cu energie dublă coarda vibrantă. Dacă nici această
măsurătoare nu se poate face se trece la măsurarea frecvenţei
corzii prin metoda reciprocă.
• Măsurarea reciprocă
• Se măsoară perioada semnalului de răspuns şi se calculează
frecvenţa. Se mediază mai multe măsurători, pentru un rezultat
stabil. Metoda permite ―recuperarea‖ unor senzori cu performanţe
slabe (amortizare rapidă), dar este mai puţin precisă decât
măsurarea directă.
SENZORI
DE NIVEL
SI DEBIT
Tipuri de senzori de nivel

• Traductoare cu plutitor
• Traductoare cu potentiometru
• Traductoare capacitive
• Traductoare optice
• Traductoare cu ultrasunete
• Traductoare cu relee reed
• Traductoare gravitationale
• Traductoare inductive
• Traductoare magnetice
• Traductoare cu efect Hall
Traductoare cu relee reed

• Sunt realizate dintr-un tub in care sunt plasat un lant de


relee reed.
• Un magnet permanent plasat in exteriorul tubului
(culiseaza pe tub), pluteste la nivelul superior al lichidului.
• Magnetul v-a inchide releul plasat la nivelul superior al
lichidului.
• Exista mai multe scheme de citire a acestor relee.
• Senzorii de nivel realizati cu relee reed pot avea 2, 3, 4,
…. 1024 de relee.
Traductoare cu plutitor
TRADUCTOR
DEPLASARE
FE G  FA  FE    g  S  h  K  x
FA
H x
G
Const    g  S  ( x  I  H )  K  x
h
0    g  S  x    g  S  H  K  x
Lichid S
 K  N  H max  H

H  x  1  
  g S   N   H

• Cu ultima relaţia se poate face corecţia valorii măsurate ∆x.


• Se observă că factorul de corecţie este cu atât mai redus cu cât
constanta elastică este mai mică şi suprafaţa plutitorului mai mare.
• Măsurarea nivelului cu plutitor presupune utilizarea unui traductor
suplimentar ce converteşte deplasarea plutitorului în semnal electric

• Pentru o deplasare a plutitorului sub 0,5 m se poate alege un traductor de


tip WS10500R1K. Acest traductor asigură o precizie de 0,1%, suficientă
pentru astfel de măsurători
Traductoare cu ultrasunete
v T
d
2
v  331,3  1    t

v  331,3  0,53  t

• Pentru măsurători de precizie trebuie să ţinem seama de faptul că


viteza de propagare în aer a ultrasunetelor nu este constantă. Ea
este dependentă de temperatură şi are valori cuprinse între 331 şi
342 m/s pentru temperaturi între 0˚C şi 20˚C.
• Dacă asupra vitezei de propagare nu se fac corecţiile de
temperatură erorile de măsură pot depăşi 3,5% pentru o variaţie a
temperaturii de 20˚C
• Alţi factori de care trebuie ţinut seama la măsurarea nivelului cu
ultrasunete sunt: presiunea atmosferică şi fenomenele de ceaţă,
ploaie etc
Ultrasonic Ranging Module HC - SR04
Traductoare cu fibre optice
Traductoare de nivel capacitive
• C=εA/d
• C=2πεl/ln(a/b)
• C=2πεl∙ [H-h(1-k)]/ln(a/b)
• Co=2πεl∙ H/ln(a/b)
• Εε=ε0εr εr – pentru apa este dependent
de temperatura 85 pentru 0˚C - 67
pentru 100˚C
Aplicatie: Masurare capacităţi cu microcontroler

• T=RC
• R cunoscut cu precizie mai buna de 0,1%.
• Se incarca/descarca condensatorul pana la Vcc/2.
• V=Vcc(1-e-t/RC)
• C=tmas/(R·ln2)
• Condensatorul se considera descarcat sau încarcat
în 10 constante de timp RC
• Pentru masura si generare semnal încarcare se
foloseste numărătorul T1 şi intrarea de captura.
Program masura capacitate
{ TCNT1=0xF000; // set T1
TIFR=0x40; // sterg semafor comparare A
TCCR1B=0x41; // CK uC ceas T1
OCR1A=0x0000; // set registru comparare A
TCCR1A=0xD0; // OC1A=H la comparare A
while(!(TIFR&0x40)) // astep comparare A
{;}
TIFR=0xF8; // sterg semafor comparare A
TCCR1A=0x90; // OC1A=L la comparare A
OCR1A=0xF000; // set registru comparare A
while(!(TIFR&0x40)) // astep comparare A
{; }
TIFR=0x40; // sterg semafor comparare A
if(TIFR&0x08) // verific front captura
td=ICR1L+ICR1H·256; // date corecte
else
td[i8]=0xF2F2; // fara date
TCCR1B=0x00;}
Aplicatie : Sistem cu 64 intrări digitale

• Pentru preluarea celor 64 de semnale de intrare


se foloseşte microcontrolerul ATtyni2313.
• Prezenţa microcontrolerului ATtyni2313 în multe
dintre aplicaţiile prezentate se explică prin faptul
că este pin la pin compatibil cu microcontrolerele
AT89C1051/2051/4051 din seria ‗51.
• Fiecare aplicaţie poate fi implementată şi cu
aceste tipuri de microcontrolere.
• Schema sistemului este prezentată in slidul
urmator.
• Preluarea datelor de intrare se face prin intermediul a 8
multiplexoare 8x1 de tipul 74HCT251 cu ieşire three
state.
• Selecţia multiplexoarelor se face prin intermediul
decodorului 74HCT138.
• Prin portul PB, biţii PB.0 - PB.6, se generează semnalele
de selecţie a intrărilor.
• Citirea datelor se face pe bitul PB.7.
• Semnalele generate pe biţii PB.0 – PB.2 se aplică
intrărilor de selecţie a multiplexoarelor iar cele generate
pe biţii PB.3 – PB.6 sunt aplicate decodorului
74HCT138.
• Decodorul generează semnalele de selecţie pentru
multiplexoare.
• Semnalele de ieşire din decodor CS0 – CS7 sunt
aplicate pe intrările de selecţie ale multiplexoarelor.
• Biţii PD.0 şi PD.1 din portul PD sunt utilizaţi pentru
comunicaţia serie cu un sistem de calcul.
• Validarea transmisiei şi recepţiei se face prin setarea
biţilor TXEN şi respectiv RXEN din registrul UCSRB.
• Pentru comunicaţia pe interfaţa serie, conform
standardului RS232, s-a utilizat circuitul MAX232.
• Ceilalţi 5 biţi din portul PD, şi anume PD.2 – PD.6, pot fi
folosiţi pentru extinderea aplicaţiei (spre exemplu -
generarea unor comenzi de ieşire).
• Biţii PB.0 – PB.6 din portul PB sunt setaţi ca ieşire iar
bitul PB.7 este setat ca intrare.
• Schema se poate extinde la 128 de intrări prin utilizarea
a încă 8 multiplexoare.
• Bitul PB.6 poate fi folosit pentru această extindere.
O subrutină pentru citirea celor 64 de semnale de intrare este

prezentată în cele ce urmează.


; subrutina citire 64 intrari
; datele citite sunt impachetate cate 8
; se salveaza in memoria RAM incepand cu adresa $80
; R16 adresa porturilor de intrare; R18 registru pentru impachetarea
datelor
rut_in: push r31 ; salveaza registri in stiva
push r30
push r18
push r17
push r16
clr r31
ldi r30,$80 ; adresa salvare date
clr r16 ; adresa start citire
ldi r17,8 ; 8 date de intrare
cit_8i: out portb,r16 ; adresa selectie intrari
nop ; intarziere (optional)
clc
sbic pinb,7 ; set C pentru bit intrare=1
sec
ror r18 ; impachetare date intrare
inc r16 ; adresa urmatoare
dec r17
brne cit_8i ; sfarsit pachet 8 date intrare
st z,r18 ; salvare date de intrare in RAM
inc r30 ; urmatoarea locatie pt. memorare
ldi r17,8
cpi r30,$88 ; sfarsit citire date (84 pentru 32 intrari)
brne cit_8i
pop r16 ; reface registri de date
pop r17
pop r18
pop r30
pop r31
ret
Aplicatie : Sistem cu 32 intrări digital
• În această aplicaţie este prezentată o schemă de
preluare a 32 de semnale de intrare digitale, cu citire
simultană.
• Sistemul este realizat cu microcontrolerul AT90S2313, a
cărui schemă este prezentată slidul urmator.
• Datele sunt memorate în patru latch-uri de tipul
74HCT573.
• Memorarea datelor de intrare se face cu semnalul
STROB generat pe pinul PD.6 din portul PD. În acest fel,
datele preluate vor avea valoarea din momentul în care
semnalul de strob trece din unu în zero logic.
• Citirea datelor din cele patru latch-uri se face prin portul
PB. Selecţia circuitelor 74HCT573 se face prin
intermediul decodorului 74HCT138.
• Semnalele de selecţie ASEL0 – ASEL3 sunt generate pe
biţii PD.2 – PD.5 din portul PD.
• Semnalele de ieşire din decodor CS0 – CS3 sunt
aplicate pe intrările de validare a ieşirilor pentru circuitele
74HCT573.
• La un moment dat este validat doar un singur latch.
• Biţii PD.0 şi PD.1 din portul PD sunt utilizaţi pentru
comunicaţia cu un calculator.
• Pentru comunicaţia pe interfaţa serie conform
standardului RS232C s-a utilizat circuitul MAX232.
• Pentru comunicaţia serială trebuie validată transmisia şi
recepţia iar acest lucru se realizează prin setarea biţilor
TXEN şi RXEN din registrul UCR.
• Portul PB este setat ca intrare iar portul PD ca ieşire.
• Schema se poate extinde la 64 de intrări prin folosirea a
încă 4 multiplexoare.
• Numărul de intrări se poate mări la 128 prin utilizarea a
încă 8 multiplexoare şi a unui decodor.
• Pentru selecţie se foloseşte bitul PD.5.
• Subrutina ce permite citirea datelor de intrare este prezentată în
cele ce urmează. Datele sunt citite în registrul R17 şi sunt salvate
prin registrul index Z în memoria RAM la adresele $80, $81, $82 şi
$83.
; subrutina citire 32 intrari
; datele- se salveaza in memoria RAM incepand cu adresa $80
; R16 adresa porturilor de intrare; R17 registru pentrucitirea datelor
cit_32i: push r31 ; salveaza registri in stiva
push r30
push r16
push r17
sbi portd,6 ; generare strob de citire date in bufere
nop ; intarziere (optional)
nop ; intarziere (optional)
nop ; intarziere (optional)
cbi portd,6 ; sterge strob citire date
clr r31
ldi r30,$80 ; adresa salvare date
ldi r16,$20 ; adresa start citire
cit_8i: out portb,r16 ; adresa selectie intrari
nop ; intarziere (optional)
in r17,pinb ; citire date intrare
st z,r17 ; salvare date intrare in RAM
inc r30 ; urmatoarea locatie pt. memorare
ldi r17,4
add r16,r17 ; urmatoarea adresa citire date intrare
cpi r30,$84 ; sfarsit citire date (88 pentru 64 intrari)
brne cit_8i
pop r16 ; reface registri de date
pop r17
pop r30
pop r31
ret
Sistem de comandă cu 16 ieşiri digitale
• Sistemul generează 16 comenzi dintre care, la un moment
dat, numai una este activă. Comenzile sunt active în zero.
• Prin intercalarea unui optocuplor pe fiecare ieşire se poate
realiza izolarea galvanică a comenzilor.
• Numărul de ieşiri se poate extinde la 32, 64 sau 128.
• Pentru generarea comenzilor de ieşire s-au utilizat 2
decodoare 74HCT138.
• Comanda ieşirilor se face prin portul PD biţii PD.2 – PD. 6.
• Rezistenţa R1 de 100k are rolul de a bloca generarea unei
comenzi de ieşire în cazul în care microcontrolerul este în
starea de reset (ieşirile sunt în starea de impedanţă
ridicată) sau între momentul punerii sub tensiune şi cel al
setării portului PD.
• Biţii PD.0 şi PD.1 din portul PD sunt utilizaţi pentru
comunicaţia cu un calculator.
• Pentru comunicaţia serială trebuie validată transmisia şi
recepţia prin setarea biţilor TXEN şi RXEN din registrul
UCR.
• Pentru comunicaţia pe interfaţa serie RS232 s-a utilizat
circuitul MAX232.
• Portul PD este setat ca ieşire iar portul PB este setat în
funcţie de aplicaţie.
• Pentru activarea unei ieşiri cu durata de o secundă se
poate utiliza subrutina prezentată în cele ce urmează.
Comanda se generează pentru o singură ieşire.
• La apelarea subrutinei adresa ieşirii trebuie să fie
stocată în registrul R16. Generarea unei noi comenzi se
poate face doar după încheierea comenzii precedente.
• O subrutina de generare a comenzii este
prezentata in slidul urmator.
• Deoarece în corpul subrutinei este apelată o altă
subrutină ce realizează o temporizare de o
secundă în exemplul de mai jos este prezentată
şi această subrutină.
• Pentru ca subrutina de întârziere să funcţioneze
este necesar să fie activată o întrerupere care
să incrementeze registrul R19, la fiecare 4
milisecunde.
• Se poate realiza temporizarea şi prin
decrementarea a trei regiştri generali (valorile
din subrutina dt_reg sunt pentru o frecvenţă de
ceas de 4 MHz).
; subrutina pentru comanda a 16 iesiri nesimultane - in R16 adresa
iesirii
; durata cat iesirea este activa in zero este de 1 secunda
s_out: push r16 ; salveaza R16 si R17 in stiva
push r17
andi r16,$0f ; validare adresele inferioare
lsl r16 ; deplasare adresa cu 2 biti
lsl r16
in r17,portd
andi r17,$c3
or r17,r16
out portd,r17 ; adresa iesire
cli portd,6 ; activare comanda
rcall dt_sec ; intarziere 1 secunda
sbi portd,6 ; dezactiveaza comanda
pop r17 ; reface registri
pop r16
ret
Sistem de comandă cu 32 ieşiri digitale

• Sistemul generează 32 de comenzi digitale.


• Prin intercalarea unui optocuplor pe fiecare ieşire se
poate realiza izolarea galvanică a sistemului faţă de
circuitele de forţă comandate.
• Pentru memorarea şi generarea comenzilor de ieşire s-
au utilizat 4 latch-uri de tipul 74HCT573.
• Datele de intrare în circuitele 74HCT573 sunt generate
pe portul PB.
• Memorarea datelor în cele patru latch-uri se face cu
semnalele SEL0 - SEL3 generate pe biţii PD.2 - PD.5 din
portul PD.
• Bitul PD.6 din portul PD, nefolosit, poate fi utilizat pentru
extinderea numărului de ieşiri sau pentru citirea unor
date de intrare.
• Din portul PD biţii PD.0 şi PD.1 sunt utilizaţi
pentru comunicaţia cu un calculator.
• Pentru comunicaţia serială trebuie validată
transmisia şi recepţia prin setarea biţilor TXEN şi
RXEN din registrul UCR.
• Pentru comunicaţia pe interfaţa serie s-a utilizat
circuitul MAX232.
• Portul PD este setat ca ieşire iar portul PB este
setat în funcţie de aplicaţie.
SENZORI DE DEBIT
• Debitul se defineşte ca fiind cantitatea de
substanţă solidă, lichidă sau gazoasă care trece
printr-o secţiune oarecare în unitate de timp.
• debite volumice Qv, măsurate în m3/s – volum
de fluid scurs în unitate de timp.
• Alte unitati de masura: m3/ h , l/s , l/h , l/ min .
• debite masice Qm, măsurate în Kg/s - masa
de fluid scurs în unitatea de timp.
• În practică se mai utilizează : kg/ h , t / s , t/h .
Între cele două tipuri de debite există relaţia:
Qm = ρ∙Qv,
( ρ – densitatea fluidului).
• Măsurarea debitelor de fluide se bazează pe :
– determinarea presiunii diferenţiale
– determinarea presiunii dinamice
– determinarea vitezei de deplasare
– inducţia electromagnetică
– propagarea oscilaţiilor sonore în fluid
– ionizre
– efecte calorice asupra fluidului.
Principiile fizice pentru debitmetre

Diferenta intre masurarea debitelor pentru lichide si gaze


Lichidele sunt incompresibile
Gazele pot fi comprimate.
Volumul in miscare este acelasi dea lungul unei conducte
D=V/dt=∫dx∙dA/dt= ∫dx/dt∙dA= ∫v∙dA
Viteza nu este constanta intr-o sectiune dintr-o conducta

v
Ecuatia lui Bernoulli
Ecuatia fundamentala aplicabila pentru lichide

Sectiune calibrata

V1 V2

P1 P2 P1 P2

1 
p    va2  g  h   const .
2 
R – rezistenta sectiunii
v1a  v2 a  R ingustate
 
p  p1  p2 
2
v 2
2a  v12a   k
2
v22a 1  R 2  ς – coeficient de calibrare

q    A2 p
Senzori de debit termici
• Se bazeaza pe masurarea temperaturii in lichid in apropierea unui
punct in care lichidul se incalzeste local
T1 I T2

Incalzitor

Sita pentru curgere linistita

T1 – masurarea temperaturii inainte de elementul de incalzire


T2 masurarea temperaturii dupa elementul de incalzire
Diferenta de temperatura este proportionala cu debitul
Un astfel de debitmetru trebuie calibrat
Traductoare de debit ultrasonice
• Se bazeaza pe principiu variatiei fazei sau frecventei cauzate unei
unde sonore de miscarea lichidului in care se propaga undele
D – distanta dintre emitator si receptor
Θ – ungiul dintre directia de miscare a
lichidului si directia de propagare a
ultrasunetelor
C – viteza de propagare ultrasunete
D vc – viteza medie de miscare a
T lichidului de-a lungului undei
c  vc  cos
ultrasonice
2 D  vc  cos 2 D  vc  cos
T  2  Este diferita de va
c  vc cos  2
c2
vc =4 va /3 sau vc =1,07 va
Senzori Doppler
• Se bazeaza pe modificarea frecventei
semnalului receptionat fata de cel emis

2 fs v
f  f s  f r  
c

fs – frecventa semnalului emis


fr – frecventa semnalului receptionat
c – viteza de propagare a ultrasunetului
v - viteza de lichidului
Apare + sau – functie de directia de miscare a lichidului in raport cu
directia de propagare a ultrasunetelor
Traductoare de debit electromagnetice
• Sunt utilizate pentru masurarea lichidelor conductive
• Deplasare in camp magnetic a unui lichid conductor genereaza pe
peretii perpendiculari pe directia campului o tensiune care este
proportionala cu valoarea campului magnetic si viteza de miscare a
lichidului: u=2aBv

Traductoare de debit indirecte


• Pentru masurarea debitelor se poate folosi contoare cu palete
• ETK - contor mecanic cu mecanism uscat (ETK-N)
• ETKI - contor mecanic cu mecanism uscat cu generator de
impulsuri (releu reed) (ETK-IN)
– debit permanent [mc/h] = 1,5 1500l/h = 25l/min
– debit suprasarcina 3 mc/h
– Debit minim 0,12 mc/h
– Presiunea maxima 10 bar
– Temperatura maxima 40 si 90 ˚C
– Lecturare maxima 9999,999 mc
– Lecturare minima 5*10-4 mc
Alte tipuri de debitmetre
• Debitmetre Votrex
• Debitmetre coriolis

• Efect Venturii

• Tub Pitot
Curgerea unui lichid dintr-un bazin
(ecuatia lui Toriceli)

s v

2 gh
v  2 gh
2
s
1
A2
s A
Deversori TARATI
• Deversorul tarat serveşte pentru masurarea debitelor de infiltraţie. Se
executată dintr-un materian reizistent la coroziune (tablă de inox sau
oţel inoxidabil) cu decupaj triunghiular sau trapezoidal la partea
superioară. Apa colectată în rigola (bazinul de cplectare) de
scurgere, trece prin secţiunea triunghiulară sau trapezoidală a
deversorului tarat. Este realizat pe baza unei relaţii stabilită teoretic
sau experimental între debit şi înălţimea suprafeţei libere de scurgere
a lamei de apă. Trebuie respectate anumite dimensiuni date de
proiectant în ceea ce priveşte înalţimea de montare a deversorului şi
dimensiuneile bazinului de captare a apei.
• Debitul se calculează pe baza înălţimii lamei de apă deversată pe
baza formulei Q = f (h), numită caracteristica de debit a deversorului.
În figurile urmatoare sunt date şi diagramele pe baza cărora se poate
determina debitul în funcţie de înălţimea lamei de apă deversată.
Domeniu de măsură este funcţie de tipul deversorului iar precizia
este de 1%. Formulele de calcul pentru deversor triunghiular şi
respectiv deversorul trapezoidal sunt date în relaţiile urmatoare.
Coeficienţii utilizaţi în formule depind de dimensiunile geometrice ale
deschiderii pentru scurgerea apei.
Q  1,343  H 2, 47
[l / s] Q  0,42 2  g  H [m3 / s]

H (m) H (m)

0.7 1.2

0.6
1

0.5 0.8

0.4
0.6

0.3
0.4

0.2
0.2

0.1
0
3

0 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 Q[m / s]


Q (l/s)
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Masurarea debitului de precipitatii

• Debitul de precipitatii se masoara in: l/m2


cu specificarea perioadei in care s-a facut
masuratoarea: pe minut, pe ora, in 24 ore,
pe sezon, pe an etc.
• Masurarea se face prin:
– Masurare cu un recipient gradat a cantitatii de
precipitatii adunate intr-o perioada de timp
– Masurare automata prin cantarire cu o
balanta (numararea bascularilor balantei)
Exemple de traductoare de debit
• EL2200, EL2400, EL500
• SLF-500, SLF-200, SLF-100, μ100ultrasonic
• SFE3 (0,05 – 50l/min
• SFE1 (1 – 200 l/min)
• MS6-SFE (200 – 5000l/min)
• PR-0-50
• Contoare de apa:
– ETK - contor mecanic cu mecanism uscat
– ETKI - contor mecanic cu mecanism uscat cu generator de
impulsuri (releu reed)
– ETK-N
– ETK-IN
• Etc.
Aplicatie: Masurarea debitului cu contor de volum
– ETKI - contor mecanic cu mecanism uscat cu
generator de impulsuri (releu reed) (ETK-IN)
• Genereaza impulsuri la pentru fiecare debit masurat de 10l
sau 100l in functie de pozitionarea sistemului releu reed-
magnet permanent.
– debit permanent [mc/h] = 1,5 1500l/h = 25l/min
– debit suprasarcina 3 mc/h
– Debit minim 0,12 mc/h
– Se conecteaza iesirea releului la intrarea de
intreruperi externe a unui sistem cu microcontroler
– Se alimenteaza sistemul cu microcontroler de la o
sursa de alimentare neintreruptibila.
– Sistemul cu microcontroler va avea implementat un
ceas de timp real (RTC).
Senzori de debit
Tip de senzori Nr. de senzori Producatori
Toate tipurile 12051 989
Debit pentru lichide 10038 369
Debitmetre vortex 929 53
Debitmetre ultrasonice 67 112
Debitmetre cu turbine 1344 177
Debitmetre Paddewheel 847 46
Swich pentru debit 2204 109
Debitmetre gaz/swich 6831/1396 255/58
ALTE TIPURI DE SENZORI
MQ-9 Semiconductor Sensor for CO/Combustible Gas