Sunteți pe pagina 1din 13

ACEASTĂ APLICAȚIE ESTE DEZVOLTATĂ

ȘI FINANȚATĂ INTEGRAL DE

ROLII
 DESPRE NOI
 LINKURI UTILE
 BAZE DE DATE ÎNRUDITE
 CONTRIBUITORI
 MEMBRI FONDATORI
 ȘTIRI
 CONTACT

 ACASĂ

 CĂUTARE

 1182/2018

1182/201819-03-2018
Actiune în constatareTribunalul BUCURESTI

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX


ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A-VI-A CIVILĂ

Decizia civilă nr. 1182


Ședința publică din data de 19 Martie 2018
Instanța constituită din:
P_________: A_____ C_______ C____
JUDECĂTOR: C______ F______ Pri logan
GREFIER: Ș_______-F______ G______

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelanții C_______ E____ și L______ Y________,
împotriva sentinței civile nr. 5153/20.04.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul
nr. 2807 XXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata C_____ E_____ B___ NV (O_____) prin m_______
_______________________________ C__ SRL având ca obiect acțiune în constatare, contestație dare in
plata.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19 febru arie 2018, fiind consemnate în încheierea de
ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a permite părților
să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la 5 martie 2018 și la 19 martie 2018 și a
hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr 5153/20.04.2017, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosar nr.
XXXXXXXXXXXX a fost respinsă cererea formulată de reclamanții C_______ E____ și L______
Y________ în contradictoriu cu pârâta C_____ E_____ B___ NV, ca neîntemeiată.
Au fost obligați pârâții la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1625,83 lei
reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că între C_____ E_____ Ipotecar IFN
S.A. în calitate de împrumutător și C_______ E____, L______ Y________ și S.C. DANYS GROUP INC
S.R.L., în calitate de împrumutați, a fost încheiat contractul de c_____ nr. xxxxxx din data de 26.03.2008,
având ca obiect acordarea unui c_____ ipotecar în cuantum de 305.184,90 CHF (filele 5-8).
În vederea garantării împrumutului a fost încheiat contractul de ipotecă autentificat sub nr. 375/26.03.2008
de către BNP M______ R_____ prin care s-a instituit în favoarea Băncii o garanție ipotecară de rang I
asupra imobilului situat în București, ____________________________,6,7, sector 1, în suprafață de
874,89 mp. – L__ 2, înscris în cartea funciară nr. xxxxx a localității București, sector 1, cu număr cadastral
xxxxx/2 și asupra terenului în suprafață indiviză de 111,26 mp., reprezentând o cotă indiviză de 8,8444%
din terenul în suprafață totală rezultată din măsurătorile cadastrale de 1258,04 mp. – L__ 11, situat în
municipiul București, _____________________, lot 5, 6, 7, sector 1, având destinația de drum acces,
înscris în cartea funciară nr. xxxxx a localității București, sector 1, cu număr xxxxx/11 (filele 48-51).
Creanța rezultată din contractul de c_____ menționat a fost transmisă de către C_____ E_____ B___
Romania S.A. către creditoarea C_____ E_____ B___ NV (O_____) prin contractul de cesiune de creanță
din data 31.03.2009 (filele 95-102).
Ca urmare a neexecutării obligațiilor rezultate din contractul de c_____ nr. xxxxxx din data de 26.03.2008,
creditoarea a demarat executarea silită a titlului executoriu menționat. În cadrul dosarului de executare silită
nr. 637/2013 s-a procedat la vânzarea la licitație a cotei de ½ din imobilul grevat de ipotecă, aparținând
debitorilor reclamanți, iar la data de 10.02.2015 a fost emis acul de adjudecare în favoarea cumpărătorului
C_____ E_____ B___ S.A. (fila 16).
În ceea ce privește cealaltă cotă de ½ din imobil, aparținând S.C. DANYS GROUP INC S.R.L., acesta
fusese executată silită anterior, în cadrul dosarului de executare nr. 1028/2011 format pentru executarea
titlul reprezentat de contractul de leasing financiar din 29.01.2007 (fila 73). Adjudecatar a fost declarat tot
C_____ E_____ B___ S.A., care a dobândit bunul în contul creanței, având în vedere calitatea de creditor
ipotecar cu rang preferențial.
În drept, instanța de fond a reținut dispozițiile art. 4 din Legea nr. 77/2016 „(1) Pentru stingerea creanței
izvorând dintr-un contract de c_____ și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod
cumulativ, următoarele condiții:a) creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1
alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială; b) cuantumul sumei împrumutate, la
momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb
publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de c_____;c) creditul a fost
contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un
imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel
puțin un imobil având destinația de locuință;d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre
definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.”.
Conform art. 5 din aceeași dispoziție normativă „(1) În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul
transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public,
o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în
vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de c_____ ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate
a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4” iar potrivit art. 8 „(1) În situația în care creditorul nu se
conformează dispozițiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanței să pronunțe o hotărâre
prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de c_____ ipotecar și să se transmită
dreptul de proprietate către creditor. (…) (5) Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor
izvorâte din contractele de c_____ aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a
imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite
care se continuă contra debitorului.”.
De asemenea, s-au reținut considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 623/2016, referitoare la
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special
art. 8 alin. (1), (3) și (5), art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri
imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a legii în ansamblul său, pronunțată
de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 53 din 18 ianuarie 2017, conform
cărora din punct de vedere procedural, instanța judecătorească, în condițiile formulării contestației de către
creditor sau a acțiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiției notificării creditorului
conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând
în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din
aceeași lege.
În consecință, în raport de dispozițiile normative invocate, instanța de fond a analizat îndeplinirea
condițiilor instituite de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 și ulterior îndeplinirea condițiilor
impreviziunii, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 623/2016.
În ceea ce privește condiția prevăzută de lit. a) a art. 4 din Legea nr. 77/2016, s-a reținut că ace asta este
îndeplinită, creditoarea fiind o persoană juridică, mai exact o instituție de c_____ ce funcționează în
temeiul O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de c_____ și adecvarea capitalului, având calitatea de
profesionist.
Debitorii au calitatea d e consumatori, în sensul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, aceștia încheind
contractul de împrumut în calitate de persoane fizice, acționând în scopuri din afara activității comerciale,
industriale, de producție, artizanale sau liberale, câtă vreme împrumuturile au fost contractate pentru nevoi
personale.
Astfel, faptul că în contractul de c_____ calitatea de împrumutați obligați în solidar aparține reclamanților
C_______ E____ și L______ Y________ alături de societatea DANYS GROUP INC S.R.L. nu poate
determina excluderea acestora din noțiunea de consumator, atâta timp cât nu s-a făcut dovada că aceștia au
acționat în scopuri profesionale.
În acest sens, s-a reținut jurisprudența CJUE în cauza C 348/14, B_____ împotriva S.C. Bancpost S.A..
Curtea a stabilit că ____________________________ „consumator” persoana fizică ce se află în situația de
codebitor în cadrul unui contract încheiat cu un profesionist, atât timp cât acționează în scopuri care pot fi
considerate ca fiind în afara meseriei sau a profesiunii sale.
În consecință, instanța de fond a reținut că reclamanții au avut calitatea de consumatori la încheierea
contractului de c_____ nr. xxxxxx din data de 26.03.2008.
Referitor la condiția prevăzută la lit. b) a art. 4, s-a reținut că aceasta nu este îndeplinită în cauză.
Astfel, suma împrumutată în cadrul contractului de c_____ nr. xxxxxx este de 305.184,90 CHF,
echivalentul a 277.552,71 euro la cursul BNR de la data acordării împrumutului, respectiv 26.03.2008.
Astfel, instanța de fond a reținut că suma depășește pragul de 250.000 euro impus de dispoziția normativă
analizată, iar faptul că în contract mai figurează o persoană juridică în calitate de codebitor nu are nicio
relevanță, atâta timp cât legea nu distinge în acest sens iar debitorii sunt obligați în solidar la restituirea
împrumutului.
De asemenea, nu se poate reține nici îndeplinea condiției prevăzute de art. 4 lit. c), care impune ca acest
c_____ să fi fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza,
amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau să fie garantat cu cel puțin un imobil având
destinația de locuință.
Astfel, se reține că în cauză creditul a fost garantat cu un imobil teren fără construcții, iar în contractul de
c_____ nu se menționează nimic în legătură cu construirea vreunui imobil cu destinația de locuință pe
terenul adus în garanție.
Astfel cum rezultă din actele de executare efectuate cu privire fiecare cotă de ½ din imobil (filele 16, 73),
terenul a fost liber de construcții până la momentul ieșirii acestuia din patrimoniul debitorilor în cadrul
executării silite, astfel acesta nu putea constitui, prin natura sa, o locuință în sensul Legii nr. 114/1996.
În condițiile în care din contractul de c_____ și garanție nu rezultă destinația de locuință a imobilului, în
cauză revenea debitorilor sarcina probării îndeplinirii cerinței legale analizate, respectiv a destinației
impuse de art. 4 lit. c ) din Legea nr. 77/2016, conform art. 249 Cod Procedură Civilă, dovadă ce nu a fost
făcută în cauză.
Referitor la condiția prevăzută de art. 4 lit. d) din Legea nr. 77/2016, se reține că aceasta este îndeplinită,
consumatorii nefiind condamnați printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru
care se solicită aplicarea prezentei legi. Sub acest aspect, dovada negativă se realizează prin probarea
faptului pozitiv contrar, ceea ce pârâta nu a făcut în cauză.
În consecință, instanța de fond a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute
de art. 4 lit. b) și lit. c) coroborat cu art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, motiv pentru care nu s-au mai
analizat condițiile pentru reținerea impreviziunii.
În raport de considerente, reținând în cauză reclamanții nu îndeplinesc cerințele impuse de Legea nr.
77/2016 pentru a beneficia de stingerea obligațiilor rezultate din contractul de c_____ nr. xxxxxx din data
de 26.03.2008, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Având în vedere că reclamanții sunt în culpă procesuală, în baza dispozițiilor art. 453 Cod Procedură Civilă
aceștia au fost obligați și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1625,83 lei, conform dovezii de
plată anexate ce atestă achitarea facturii nr. 515/05.12.2016 (filele 79, 82). Referitor la cuantumul reținut,
acesta rezultă din împărțirea sumei totale facturate (50.400,79 lei) la numărul total de dosare cu onorariu
egal pentru care acesta a fost percepută, respectiv 31, astfel cum rezultă din anexa aflată la filele 80-82
coroborată cu contractul de asistență juridică nr. xxxxxxx/01.07.2016 (filele 83-85), fiind vorba despre
onorariul de 300 euro, achitat la un curs valutar de 4.5162 lei/euro, la care adaugă TVA.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel C_______ E____ și L______ Y________ în calitate de
apelanți pârâti arătând ca sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a procedurii prevăzute de Legea
77/2016.
În concluzie, instanța de fond a pronunțat o hotărâre pe motive născute după data pronunțării.
In orice caz, concluzia (antepronunțată sau postpronunțată) este greșită, apelanții îndeplinim condiția
prevăzută la lit. b) art. 4 Legea 77/2016.
Cu privire la neîndeplinirea condiției prevăzute la lit. c) art. 4 Legea 77/2016, așa cum rezultă din
contractul de c_____, acesta a avut drept scop achiziție teren urmat de construcție de locuință.
In primul rand, conform documentului emanat de către parata, intitulat Condiții generale de creditare la
contract nr. xxxxxx (atașat), la punctul 3.1.4 se specifica foarte clar faptul ca creditul acordat pentru
achiziția de teren va conține obligatoriu si construcția de locuințe, iar aceasta achiziție de teren comporta
doua etape, astfel:
Conform raportului de evaluare nr. 8232/14.03.2008 elaborat de expert evaluator G_______ F_____, in
baza căruia a fost acordat creditul, si anume conform următoarelor mențiuni in raport se poate constata
faptul ca creditorul a acordat un c_____ pentru o locuința de tip familial si nu pentru dezvoltarea unui
cartier de locuințe destinate vânzării. De altfel, pe acel lot de pamant de 847mp, nu poti sa construiești
decât un imobil pentru locuit, nu un cartier întreg.
Conform PUZ-ului (atașat), rezultă că zona este destinată construcției de locuințe individuale, (nota 1 din
fișierul cu denumirea PUZ).
Conform Legii locuinței, orice clădire este edificată pe un teren, un teren cu destinație de locuință nu este
decât o parte din întreaga proprietate. Cu alte cuvinte o proprietate locativa este formata din clădire si teren
(terenul poate îmbrăca mai multe forme juridice, care nu face obiectul cererii noastre).
Orice proprietate imobiliara este formata din teren și clădirea aferenta. Astfel, dacă legea prevedea doar
darea în plata a locuinței tară teren atunci cota aferenta terenului nu ar fi fost data în plata conform textului
din lege.
Prin urmare dacă un teren cu destinația de locuință nu poate fi dat în plata deoarece este teren, atunci,
pentru orice clădire (care este) edificată pe un teren, legea nu poate fi aplicata nici pentru o locuință?"
Mai mult de atat in "Contractul de asociere" care a fost semnat la cererea băncii neexistand un alt contract
de asociere dintre parti la Capitolul IV "Obiectul asocierii" sunt menționate următoarele: "Obiectul
contractului consta in asocierea in vederea achiziției de terenuri si a edificării construcțiilor cu destinația de
locuințe (P+2) ce se vor edifica pe terenurile menționate...".
Terenurile menționate reprezintă un teren in suprafața de 874,89 mp teren cu destinația curți construcții si
un teren in suprafața de 11 l,26mp in cota indiviza din drumul de servitute de acces.
Lotul pe care urma sa fie edificata construcția are o deschidere de 23,15 mp. Astfel, daca se realiza
dezmembrarea terenului inainte de dezvoltarea construcției fiecare lot ar fi avut o deschidere de 11,57 m.
Retragerile impuse de normele urbanistice impuneau dezvoltarea unei construcții cu o forma alungită mai
puțin avantajoase. Prin urmare deoarece nu existau la vânzare terenuri cu suprafețe mici la vânzare terenul
a fost cumpărat pentru a construi o vila de tip duplex cu perete comun, dupa care la finalizarea construcției
ar fost posibila dezmembrarea proprietății. Acestea au fost motivele achiziției comune.
In plus, pentru achiziția imobilului au fost acordate 2 (doua) credite de către 2 (doua) instituții financiare
diferite. Astfel, pentru persoanele fizice creditul a fost acordat de către C_____ E_____ Ipotecar IFN SA,
iar pentru persoana juridica creditul a fost acordat de către C_____ E_____ B___ SA. Sunt doua credite
diferite, acordate de doua instituții diferite. Ori acest aspect intareste faptul ca apelanții au achiziționat acel
imobil in vederea edificării de locuințe in care sa locuim noi. Daca era sa fie acordate acele credite in
vederea efectuării de scopuri economice ale reclamanților, atunci acele credite ar fost acordat e de o singura
banca. Or, creditul ipotecar le-a fost acordat pentru edificarea unei locuințe.
Astfel, instanța primara a reținut greșit faptul ca "creanța rezultata din contractul de c_____ menționat a
fost transmisa de către C_____ E_____ B___ SA către creditoarea (!? a cui creditoare) C_____ E_____
B___ NV (O_____) prin contractual de cesiune de creanța din data de 31.03.2009 (penultimul alineat din
pagina 2 a motivării instanței de fond). Menționam faptul ca reclamanții au luatcredit de la C_____ E_____
Ipotecar IFN SA si nu de la C_____ E_____ B___ SA, cum greșit a reținut instanța de fond.
În alineatul 2, pagina 3 din motivarea instanței de fond, rezultă clar că, cota parte de 1/2 a persoanei
juridice, creditoarea C_____ E_____ B___ SA și-a adjudecat-o in contul creanței, adică și-a luat-o in plata.
Au depus o cerere in instanța pentru stoparea executării in vederea dezmembrării, când era in executare
silita cota lui Danys Group, deoarece astfel de teren nu ar avea piața (nu ar exista persoane interesate sa
cumpere o jumătate din teren fòra sa fie definita jumătatea pe care o cumpăra). Prin urmare drept dovada ca
si la executarea lor nu s-a prezentat licitație nimeni și terenul a fost cumpărat tot de banca la prețul de cea.
15.000 de euro
Aici este evident faptul ca este vorba despre un dezechilibru cauzat de însăși pârâta. pe de o parte acorda un
c_____ de 195.000 euro, dar pe de alta parte iși adjudeca acel imobil la pret de aproximativ 15 ori mai mic,
adică de 15.000 eur.
Instanța de fond nu a analizat aceasta speță sub imperiul condițiilor impreviziunii, pentru simplul motiv ca
eronat a statuat că apelanții nu se încadrează in prevederile Legii 77/2016.
Instanța de fond raționează, in mod greșit, (alineatul 9) ca in contractul de c_____ nu se fac mențiuni cu
privire la construirea de locuințe. Or, contractul de c_____ face referire la Condiții generale de creditare la
contract nr. xxxxxx, care este parte componenta a contractului de c_____ (tară aceste condiții contractul
este nul), la punctul 3.1.4' specifica foarte clar faptul ca creditul acordat pentru achiziția de teren va conține
obligatoriu si construcția de locuințe.
In concluzie: solicită admiterea apelului si obligarea pârâtei să-și ia în plată imobilul.
Intimata C_____ E_____ B___ NV a formula t întâmpinare la apel prin care a solicitat respingerea
apelului formulat ca neîntemeiat; menținerea Sentinței civile apelate ca fiind întru totul legală și temeinică
în ceea ce privește respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată; obligarea Apelanților la plata
cheltuielilor de judecată aferente prezentei cauze.
Prin cererea de chemare în judecată, Debitorii, în contradictoriu cu C_____ E_____ B___ NV, au solicitat
instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța în temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, să constate
stingerea datoriilor izvorâte din Contractul de facilitate de c_____ și de garanție nr. xxxxxx/26.03.2008
("Contractul de c_____"), cu privire la care se continuă executarea silită împotriva Debitorilor în dosarul de
executare nr. 638 aflat pe rolul B__ M____ G______, M_____ P___ și C_____ G______ Vararu
G_________.
Contractul de c_____ a fost încheiat între C_______ E____, în calitate de împrumutat, L______
Y________, în calitate de codebitor, DANYS GROUP INC SRL, în calitate de garant ipotecar și C_____
E_____ Ipotecar, în calitate de creditor ipotecar, având ca obiect acordarea de către C_____ E_____
Ipotecar a unui c_____ în cuantum de 305.184,90 CHF pentru achiziția:
> Imobilului-teren situat în Mun. București, _______________________________, în suprafață de 874,89
mp. - L__ 2, suprafață rezultată din măsurătorile cadastrale, având categoaria de folosință curți-construcții,
înscris în Cartea Funciară nr. xxxxx a localității București Sector 1, având nr. cadastral xxxxx/2
("Imobilul"),
> Imobilului-teren în suprafață indiviză de 111,26 mp., reprezentând o cotă indiviză de 8,8444% din terenul
în suprafață totală rezultată din măsurătorile cadastrale de 1258,04 - lot 11, având destinația de drum de
acces, înscris în Cartea Funciară nr. xxxxx a localității București Sector 1, având nr. cadastral xxxxx/11
("Drumul de Acces");
Debitorii și garantul ipotecar s-au obligat să garanteze creditul, dobânzile, dobânzile majorate,
comisioanele aferente creditului, precum și cheltuielile de orice fel legate de recuperarea creditului și a
celorlalte sume datorate conform Contractului de c_____, insituind în favoarea băncii o ipotecă asupra
Imobilelor, astfel cum rezultă din Contractul de ipotecă autentificat sub nr. 375/26.03.2008 de BNP
M______ R_____ ("Contractul de ipotecă").
Debitorii au dobândit numai cota de % din Imobil, astfel cum rezultă din Contractul de vânzare-cumpărare
autentificat sub nr. 373/26.03.2008 de BNP M______ R_____ ("Contractul de vânzare-cumpărare"). restul
cotei de 1/2 din Imobil revenind societății DANYS GROUP INC SRL, conform aceluiași titlu de
proprietate și a Extrasului de Carte Funciară anexat întâmpinării depuse la instanța de fond.
În motivarea cererii de chemare în judecată, Debitorii au arătat că, în vederea recuperării creanței izvorâte
din Contractul de c_____, a fost inițiată procedura de executare silită în cadrul căreia cota de 1/2 din
Imobilul ipotecat a fost vândută la licitație publică, astfel cum rezultă din Actul de adjudecare încheiat la
data de 10.02.2015, emis în dosarul de executare silită nr. 637/2013 de pe rolul B__ M____ G______,
M_____ P___ și C_____ G______ Vararu G_________.
Considerând că nu sunt îndeplinite condițiile speciale prevăzute de Legea nr. 77/2016 și nici cele ale teoriei
impreviziunii, C_____ E_____ B___ NV a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca
neîntemeiată.
Prin Sentința civilă apelată, instanța de fond (Judecătoria Sectorului 4 București) a dispus respingerea
cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.
În esență, instanța de fond a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute la art. 4
lit. b) și c) din Legea nr. 77/2016, respectiv că suma împrumutată depășește pragul de 250.000 EUR, iar
creditul nu a fost garantat cu un imobil având destinația de locuință.
Apelul se impune a fi respins ca neîntemeiat întrucât, contrar susținerilor Debitorului, în cauză nu sunt
îndeplinite condițiile speciale cumulative prevăzute în mod expres de dispozițiile art. 4 din Legea nr.
77/2016.
Primul motiv de apel invocat de Debitori vizează împrejurarea că în speță ar fi îndeplinite condițiile
speciale ale Legii nr. 77/2016.
Astfel, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, "pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract
de c_____ și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele
condiții:
a) Creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt
definite prin legislația specială;
b) Cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei a 250.000 euro,
sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii
contractului de c_____;
c) Creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza,
amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat,
este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință;
d) Consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu
creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi."
În motivarea Sentinței Civile Apelate, în mod corect a reținut instanța de fond cu privire la suma
împrumutată conform Contractului de c_____, respectiv 305.184,90 CHF, că, în mod evident, această sumă
depășește plafonul legal prevăzut de litera b) a art. 4 din Legea nr. 77/2016, astfel încât Debitorii nu
îndeplinesc condiția prevăzută acest text de lege pentru stingerea datoriilor prin dare în plată.
În acest sens, se impune subliniat că potrivit Contractului de c_____ încheiat între C_____ E_____
Ipotecar, în cali tate de creditor, și apelanții C_______ E____, L______ Y________ și Danys Group INC
SRL, în calitate de debitori, obiectul contractului constă în finanțarea împrumutaților cu suma de
305.184,90 CHF (...).
Acest considerent reflectă un fapt cert dincolo de orice dubiu care nu poate fi negat, analiza instanței
privind acest plafon fiind pe deplin conformă cu probatoriul administrat în cauză.
De asemenea, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond, Debitorii nu au dovedit îndeplinirea
condiției prevăzute de dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016, conform cărora creditul la
care se referă Notificarea de dare în plată trebuie (i) să fi fost contractat în scopul de a achiziționa, construi,
extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinația de locuință sau (ii) să fi fost garantat cu cel
puțin un imobil având destinația de locuință.
Într-adevăr, creditul a fost garantat cu Imobilele, însă Debitorii nu au făcut dovada faptului că acestea au
destinație locativă pentru ei ori pentru o altă persoană conform art. 2 lit. a) din Legea locuinței nr. 114/1996
care definește locuința drept "construcția alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele,
dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii."
Dimpotrivă, conform mențiunilor cuprinse în cererea de chemare în judecată, niciunul dintre Debitori nu a
avut domiciliul în Imobilele executate silit, ci la o altă adresă, respectiv București,
____________________. _____________. _____________. sector 4, si București, _________________
nr. 16. _______________________________.
Această împrejurare este dovedită și de Actul de adjudecare din data de 10.02.2015 anexat cererii de
chemare în judecată, care a fost încheiat cu ocazia vânzării la licitație publică a Imobilelor.
În plus, Imobilul achiziționat ca urmare a contractării creditului este un imobil-teren situat în Mun.
București, _______________________________, în suprafață de 874,89 mp. - L__ 2 și un imobil-teren în
suprafață indiviză de 111,26 mp., reprezentând drum de acces, fără ca Apelanții să facă dovada că pe
respectivele imobile au edificat o construcție cu destinația de locuință.
În dovedirea pretențiilor cuprinse în apelul formulat, Debitorii au anexat un extras din Planul Urbanistic
Zonal cuprinzând mai multe zone din zona de nord a Bucureștuiului, incluzând
_________________________________-Ploiești, _________________. I__ I______ Sisești. Cu toate
acestea, executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de
desființare, emisă în condițiile legii, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren și/sau
construcții - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel. Procedura privind
obținerea autorizării executării sau desființării construcțiilor se găsește reglementată în Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executării construcțiilor, republicată în Monitorul Oficial, Partea 1, nr. 933 din
13.10.2004, cu modificările și completările ulterioare, și în Normele metodologice de aplicare a Legii nr.
50/1991, aprobate prin Ordinul nr. 839/2009. Contrar acestor dispoziții legale, Debitorii nu au făcut dovada
că, anterior executării silite, pe imobilul-teren a existat vreo construcție.
Destinația de locuință vizează o stare de fapt și dincolo de definiția dată de Legea nr. 114/1996 privind
locuința, motivul instituirii acestei condiții prin Legea nr. 77/2016 este de a proteja pe acei debitori aflați în
procedura executării silite de la pierderea locuinței familiale fără a stinge integral creditul contractat pentru
achiziționarea acesteia.
Astfel, în expunerea de motive a Legii nr. 77/2016 se stabilește că legea este în concordanță și cu tendințele
Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Back c. Finlanda, Hotărârea din 20 iulie 2004). De asemenea,
prin Hotărârea din 10 septembrie 2014, pronunțată în cauza C-34/13, Kusinova c. SMART Capital a.s.,
parag. 62-65, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că trebuie să se acorde o atenție deosebită
împrejurării că bunul care face obiectul procedurii de executare a garanție în litigiul principal este bunul
imobiliar care constituie locuința consumatorului. Astfel, pierderea locuinței familiale este nu numai de
natură să aducă atingere în mod grav dreptului consumatorilor, ci, totodată, pune familia consumatorului
vizat într-o situație deosebit de fragilă.
Cu alte cuvinte, Curtea Europeană de Justiție a apreciat că pierderea locuinței familiale este una dintre cele
mai grave atingeri aduse dreptului la respectarea domiciliului, și, pe de altă parte, că orice persoană supusă
riscului de a fi victima unei astfel de ingerințe trebuie în principiu să fie în măsură să solicite examinarea
proporționalității acestei măsuri .
Având în vedere cele de mai sus și suplimentar față de cele reținute de instanța de fond, precum și faptul că
Debitorii dețin mai multe imobile si nu domiciliază în Imobilele executate siliți, considerăm că în speța care
face obiectul prezentei cauze eventualul beneficiu al protecției instituite prin Legea nr. 77/2016 privind
darea în plată nu se justifică pentru Debitori.
În fine, pentru considerentele arătate anterior, în pofida faptului că sarcina probei le incumbă în mod
exclusiv, Debitorii nu au dovedit îndeplinirea condițiilor speciale prevăzute de art. 4 din Legea nr. 77/2016
și, ca atare, acest motiv de apel se impune a fi respins ca neîntemeiat.
Apelul se impune a fi respins ca neîntemeiat întrucât, contrar susținerilor Debitorilor, în speță nu sunt
îndeplinite condițiile impreviziunii, astfel cum vom arăta în cele ce urmează.
Al doilea motiv de apel invocat de Debitor vizează împrejurarea că în speță instanța nu ar fi analizat
condițiile impreviziunii, pe care aceasta este obligată să le verifice la momentul învestirii sale cu o acțiune
întemeiată pe prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016.
Se impune subliniat dintru început că analiza condițiilor impreviziunii se vădește necesară doar în situația
în care în speță sunt îndeplinite condițiile special cumulative expres instituite de dispozițiile Legii dării în
plată, întrucât în lipsa îndeplinirii acestor condiții speciale, debitorii respectivi nu pot uza de mecanismul
dării în plată pentru stingerea datoriilor conform Legii nr. 77/2016.
Din această perspectivă, întrucât în speța care face obiectul prezentei cauze nu sunt îndeplinite condițiile
special cumulative expres instituite de dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 77/2016, analiza
îndeplinirii condițiilor impreviziunii devine irelevată în cauză întrucât nu este susceptibilă să schimbe
soluția de respingere a acțiunii Debitorilor pentru neîndeplinirea condițiile speciale expres instituite de
Legea dării în plată.
Pe de altă parte, scopul (ratio legis) și sfera de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 presupun cu
necesitate intervenția unui eveniment excepțional și exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la
data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor sale, care să facă excesiv de oneroasă executarea
obligațiilor prevăzute de acesta.
Ca atare, obiectul obligației asumate de debitor / împrumutat printr-un contract de c_____ constă în a da o
sumă de bani, modificarea acesteia în sensul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui bun individual
determinat devenind posibilă doar în contextul în care prestația la care s-a obligat inițial debitorul a devenit
prea oneroasă pentru acesta.
De altfel, această modalitate de interpretare și aplicare a Legii nr. 77/2016 a fost deja confirmată prin
Decizia Curții Constituționale nr. 623 din 25.10.2016. prin care s-a decis după cum urmează:
> A fost admisă excepția și s-a constatat că sintagma "precum și din devalorizarea bunurilor imobile" Am
art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituțională;
> A fost admisă excepția și s-a constatat că prevederile art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art.
4, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească
verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii.
Interpretând dispozițiile Legii nr. 77/2016 prin raportare la Constituția României, Curtea Constituțională a
constatat că, pentru a se naște dreptul consumatorului de a da în plată în vederea stingerii datoriei,
îndeplinirea de către acesta a condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 4 nu este suficientă.
Cu alte cuvinte, consumatorul nu poate da în plată în mod discreționar și în orice condiții, ci doar dacă, în
speță, se verifică îndeplinirea condițiilor impreviziunii.
Așadar, instanțele judecătorești în fața cărora au fost introduse acțiuni care își găsesc temeiul în dispozițiile
art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt obligate să
verifice condițiile referitoare la existența impreviziunii și să o aplice.
Pentru contractele de c_____ care au fost încheiate sub regimul Codului civil din 1864 (vechiul Cod civil)
cu privire la care Curtea Constituțională a constatat că se încadrează în sfera contractelor în curs de derulare
menționate de art.ll din Legea nr. 77/2016, instanțele judecătorești urmează să verifice condițiile
impreviziunii astfel cum aceastea au fost conturate sub regimul Codului civil din 1864 și având în vedere
precizările aduse în considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 623/2016.
Prin urmare, în prezenta cauză, instanța de fond era ținută să verifice dacă executarea Contractului de
c_____ a devenit excesiv de oneroasă pentru Debitori din cauza unui eveniment excepțional și exterior ce
nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor.
În acest context, se impune subliniat că în speța care face obiectul prezentei cauze, dezechilibrul contractual
în speță nu se datorează unor cazuri excepționale.
Se impune menționat că Debitorii nu au dovedit că executarea contraprestației de achitare a ratelor
creditului a devenit excesiv de oneroasă pentru aceștia, datorită unei schimbări excepționale a
împrejurărilor, intervenită ulterior momentului încheierii contractului, motiv pentru care se impune
respingerea apelului formulat.
În plus, Decizia Curții Constituționale nr. 623/2016 subliniază faptul că executarea unui contract civil este
legitimă atâta timp cât este rezultatul întrunirii cumulative a celor două principii fundamentale pe care se
întemeiază contractul civil, respectiv (i) forța obligatorie și (ii) executarea cu bună-credință, principii care
nu au existență de sine stătătoare, ci se condiționează reciproc.
Teoria impreviziunii, fundamentată pe aceste două principii, atenuează caracterul obligatoriu al contractului
doar în măsura în care, pe perioada executării acestuia, intervine o situație imprevizibilă, însă niciuna dintre
părțile contractante nu abdică de la obligațiile care îi revin potrivit executării cu bună-credință a
contractului.
Procedura prevăzută de Legea nr. 77/2016 este deschisă doar acelor debitori care, deși au acționat cu bună
credință, nu își mai pot îndeplini obligațiile ce rezultă din contractele de c_____ în urma intervenirii unui
eveniment exterior și pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de c_____.
Împrejurarea că Debitorii nu au invocat un eveniment excepțional intervenit ulterior încheierii contractului
si care să fi făcut ca executarea obligațiilor să fi devenit excesiv de oneroasă echivalează cu neîndeplinirea
în cauză a condițiilor impreviziunii.
Ca atare, raportat la probatoriul administrat în cursul judecății cauzei în fond, Debitorii nu au dovedit în
niciun fel schimbarea împrejurărilor avute în vedere la momentul inițial al încheierii contractului de
c_____.
Întrucât nu este dovedită intervenirea unui risc supra-adăugat ce nu a făcut și nici nu putea face obiectul
unei previzionări la momentul încheierii contractului, Debitorii nu pot beneficia de mecanismul dării în
plată, pentru stingerea obligațiilor rezultate din contractul de c_____.
În cauză nu s-a dovedit că executarea contractului ar fi devenit excesiv de oneroasă pentru Debitori,
respectiv nu s-a dovedit insuficiența veniturilor acestora, care să justifice susținerea privind incapacitatea
de executare a obligațiilor contractuale asumate, mai ales în situația în care Debitorii au alte două imobile
în proprietate, care, odată valorificate, ar conduce în mod cert la acoperirea creanței rezultate din Contractul
de c_____.
Prin urmare, întrucât Debitorii nu se află în situația premisă care circumscrie scopul [ratio legis) și sfera de
aplicare a Legii nr. 77/2016, aceștia nu se pot prevala de dispozițiile acestui act normativ pentru a da în
plată Imobilul.
Ca atare, având în vedere cele anterior menționate și întrucât Debitorii nu îndeplinesc cerințele legale
impuse cumulativ pentru exercitarea dreptului de dare în plată, rezultă că în mod corect instanța de fond a
respins cererea de chemare în judecată formulată, împrejurare care relevă încă o dată caracterul legal și
temeinic al Sentinței civile apelate.
Având în vedere argumentele expuse anterior, solicită instanței să respingă apelul formulat și să mențină
Sentința civilă apelată ca fiind legală și temeinică.
În drept, întemeiază întâmpinarea pe normele și principiile de drept invocate în cuprinsul acesteia.
La data de 20.11.2017 apelanții au formulat răspuns la întâmpinare, reluând aspectele invocate în
cererea de apel.
Analizând actele dosarului, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește motivul de apel legat de îndeplinirea condiției de la art. 4 alin. 1 lit. b) din Legea nr.
77/2016, se observă că acesta este întemeiat, dat fiind că potrivit textului normativ în cauză este necesar ca
cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, să nu depășească echivalentul în lei al 250.000 euro,
sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii
contractului de c_____. Or, având în vedere că apelanții au împrumutat suma de 305.184,9 franci elevețieni
la data de 26.03.2008, rezultă că plafonul fixat în moneda euro nu este atins. Aceasta deoarece la data de
26.03.2008 cursul de schimb al francului elvețian era fixat la 2,3678 lei, ceea ce înseamnă că suma de
305.184,9 franci elevețieni era echivalentul sumei de 722.616,80 lei. Apoi, cum la aceeași dată cursul euro
era fixat la 3.7155 lei, rezultă că 722.616,80 lei însemnau 194.487,09 euro. Prin tranzitivitate reiese că
305.184,9 franci elevețieni la data împrumutului reprezentau 194.487,09 euro, cu mult sub plafonul defipt
de lege, anume cel de 250.000 euro.
Consecutiv, contrar celor susținute de primul judecător, tribunalul constată că apelanții îndeplineau condiția
prev. la la art. 4 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 77/2016.
Apoi, în ceea ce privește condiția prev. la art. 4 alin. 1 lit. c) din aceeași lege, aceasta impune ca
împrumutul să fi fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza,
amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat,
să fi fost garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință. Iar ceea ce susțin apelanții este că
terenul în cauză a fost achiziționat în scopul construirii unei locuințe, ceea ce se încadrează în ipoteza
normativă.
Primul judecător a considerat însă că apelanții nu au făcut proba situației de fapt enunțate, câtă vreme din
contractul de c_____ nu rezultă destinația imobilului și nici nu s-a construit ceva pe terenul respectiv până
la execvutarea silită.
Referitor la primul considerent se observă că, într-adevăr, în contract nu se specifică destinația terenului.
Nu poate fi primită teza apelanților, în conformitate cu care rezultă din art. 3.1.4 din condițiile generale că
este vorba despre o asemenea destinație, câtă vreme aceste condiții generale se nu vin decât să arate cadrul
fiecărui tip de operațiune în parte (spre ex., la art. 3.1.5 se face referire la creditele acordate pentru
reabilitare, modernizare etc., în timp ce la art. 3.1.6 se face referire la creditele pentru refinanțare etc., ceea
ce nu înseamnă că apelanții au contractat în aceste scopuri).
Cu toate acestea, tribunalul apreciază că din actele aflate la dosar se poate stabili, pe bază de prezumții ( cf .
art. 329 C. proc. civ.), că scopul achiziționării terenului l-a constituit erectarea unei locuințe, ceea ce n-a
mai fost posibil pe fundalul crizei imobiliare ce a lovit România la puțin timp după acordarea creditului.
Faptele care conduc la această concluzie sunt următoarele: suprafața redusă a terenului, de numai 847 mp,
care nu permite decât ridicarea unui imobil relativ redus ca dimensiune, utilizabil ca locuință, în niciun caz
un ansamblu rezidențial; faptul că terenul se afla într-o zonă rezidențială întărește această concluzie; de
altfel și planul urbanistic zonal întărește ideea că terenul era destinat ridicării unei locuințe.
Toate acestea converg spre concluzia pe care o desprinde instanța, anume aceea că scopul achiziționării
terenului l-a constituit ridicarea unei clădiri cu destinație de locuință, planul neputnd fi pus în aplicare pe
fundalul crizei economice, a cărei desfășurare este notorie.
Decurge din cele ce precedă că tribunalul ajunge la o concluzie parțial diferită de primul judecător, în
sensul că nu doar condițiile de la lit. a) și lit. d) din Legea nr. 77/2016 au fost îndeplinite, ci și cele de la lit.
b) și c) din Legea nr. 77/2016. Ceea ce înseamnă că trebuie mers mai departe, pentru a se analiza dacă în
speță se poate vorbi despre impreviziune.
Astfel, față de data încheierii contractului, legea care guvernează raporturile dintre părți este cea veche ( cf .
art. 3 și art. 107 din Legea nr. 71/2011). Iar legea veche recunoștea existența impreviziunii, după cum o
sugerează chiar Curtea Constituțională prin § 95 al deciziei nr. 623/2016, unde se arată că: sub imperiul
Codului civil din 1864, atât doctrina, cât și practica au recunoscut posibilitatea aplicării teoriei
impreviziunii în cazul în care un eveniment excepțional și exterior voinței părților ce nu putea fi prevăzut în
mod rezonabil de acestea la data încheierii contractului, ar face excesiv de oneroasă executarea obligației
debitorului. Această instituție și-a găsit aplicarea în sistemul de drept românesc încă din prima parte a
secolului XX, după Primul Război Mondial, atunci când societatea s-a confruntat cu o importantă criză
economică, fiind de asemenea utilizată de judecătorii români după 1989 și în contextul schimbărilor
importante ce au avut loc ca urmare a transformării regimului politic din România și a liberalizării
prețurilor. Astfel, sub regimul Codului civil din 1864 (aplicabil contractelor din dosarele de față) teoria
impreviziunii era fundamentată pe prevederile art. 970 care stipulau: „ Convențiile trebuie executate cu
bună-credință. Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea,
obiceiul sau legea dă obligației după natura sa. ”Așadar, chiar dacă nu era consacrată in terminis , din
punct de vedere normativ, impreviziunea rezulta din însăși reglementarea de principiu relativă la
contracte, ea fiind justificată prin elementele de bună-credință și echitate ce caracterizează executarea
contractelor. Condițiile privind aplicarea impreviziunii au fost decelate în jurisprudență și preluate în
mare parte în Codul civil actual, într-o formă aproximativ identică [art.1271] .
Condițiile care trebuia să fie îndeplinite sub legea veche pentru a exista impreviziune (și care trebuie
verificate în speță) se decelează tot din lectura aceleiași decizii pronunțate de curtea de contencios
constituțional, care este în acord cu doctrina și jurisprudența anterioare. Astfel, prin § 96 se arată
că impreviziunea intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepțional și exterior
ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor
sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligațiilor prevăzute de acesta .
Este adevărat că trebuie verificat un risc supra-adăugat, dar tot Curtea Constituțională arată că evaluarea
intervenirii acestui risc trebuie privită și realizată în ansamblu, prin analiza cel puțin a calității și pregătiri
economice/juridice a cocontractanților [dihotomia profesionist/consumator], a valorii prestațiilor stabilite
prin contract, a riscului deja materializat și suportat pe perioada derulării contractului de c_____, precum
și a noilor condiții economice care denaturează atât voința părților, cât și utilitatea socială a contractului
de c_____ (§ 98).
Mai mult, fundamentul impreviziunii îl constituie buna-credință și de echitatea (§ 99).
Referitor la caracterul obiectiv al situației de impreviziune, se observă că jurisprudența Curții
Constituționale impune să se țină seama și de situația particulară a consumatorilor, ceea ce înseamnă că
atunci când se analizează aprecierea monedei străine în care a fost contractat creditul se va verifica și dacă
împrumutații au fost corect informați privind riscul valutar. La aceasta impune și jurisprudența CJUE. După
cum s-a stabilit în cauza C - 186/16 ( A________ ) de către Curtea de la Luxembourg: cerința potrivit
căreia o clauză contractuală trebuie exprimată în mod clar și inteligibil presupune că, în cazul
contractelor de c_____, instituțiile financiare trebuie să furnizeze împrumutaților informații suficiente
pentru a le permite să adopte decizii prudente și în cunoștință de cauză. Dar în speță nu se poate reține că
s-a făcut o informare clară cu privire la modul cum poate oscila cursul de schimb. Ca atare, acest aspect
face ca dezechilibrarea cursului de schimb să fie o chestiune care trebuie ținută în seamă atunci când se
verifică condițiile impreviziunii.
În ceea ce privește criza economică ce a generat fluctuația cursului valutar în defavoarea apelanților, trebuie
ținut în seamă că, deși creditul a fost acordat în anul 2008, în acel moment persoanele obișnuite nu
dispuneau de suficiente informații pentru a anticipa efectul distructiv al acesteia. Dimpotrivă, în perioada
respectivă salariile au crescut în medie cu peste 25%, iar acest fapt nu poate duce decât la încredere în
puterea economică a României.
Apoi, față de jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se admită că și scăderile salariale pot fi ținute
în seamă atunci când se verifică îndeplinirea condițiilor impreviziunii. Aceasta deoarece noile condiții
economice la care face referire instanța de contencios constituțional sunt cele care pot genera scăderile
salariale. Iar în cauză, din carnetul de muncă depus la dosar, reiese o scădere semnificativă a salariului. Ca
atare, în speță se poate aprecia existența unei scăderi a puterii de cumpărare a apelanților, iar aceasta trebuie
ținută în seamă. De altfel, din conținutul mesageriei electronice purtate între părți rezultă că situația
apelanților era cunoscută.
Pentru acestea tribunalul apreciază că sunt îndeplinite condițiile impreviziunii.
Față de cele ce precedă se va admite apelul și se va schimba în tot sentința contestată, în sensul că se va
admite cererea de chemare în judecată și se va constata stinsă datoria izvorâtă din contractul de c_____
nr. xxxxxx/26.03.2018, dat fiind că terenul ipotecat a fost executat silit ( cf . art. 8 alin. 5 din Legea nr.
77/2016).

PENTRU ACESTE MOTIVE,


ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanții C_______ E____ și L______ Y________ ambii cu domiciliul ales în
București, _____________________.16, ___________, _______________, în contradictoriu cu intimata
C_____ E_____ B___ NV (O_____) prin m_______ _______________________________ C__ SRL cu
sediul ales la Firon Bar-Nir SCPA situat în București, ______________________.11, Clădirea Union
International Business Center, ______________ .
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că:
Admite cererea.
Constată stinsă datoria izvorâtă din contractul de c_____ nr. xxxxxx/26.03.2018.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.03.2018.
P_________, JUDECĂTOR, GREFIER,
A_____ C_______ C____ C______ F______ P_______ Ș_______ F______ G______

Red. Jud. A.C.C.


Tehnored. M.I.
Ex 5 / data 27.03.2018
Judecătoria Sectorului 4 București – dosar nr XXXXXXXXXXXX
Judecător fond A_______ C_______

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

 ANPC
 COPYRIGHT © 2019 ROLII


DESPRE NOI
 LINKURI UTILE
 BAZE DE DATE ÎNRUDITE
 CONTRIBUITORI
 MEMBRI FONDATORI
 ȘTIRI
 CONTACT

S-ar putea să vă placă și