FACULTATEA DE INGINERIE-

MECANICASPECIALIZAREA : INSTALATII SI ECHIPAMENTE

NAVALE

PROIECT DE DIPLOMA
TEMA PROIECTULUI :
"ANALIZA COMPARATIVA A CARACTERISTICILOR
CONSTRUCTIVE ALE UNUI PLANSEU DE PERETE
TRANSVERSAL REZISTENT PLAN SI RESPECTIV
GOFRAT , PENTRU O NAVA DE TIP
MINIBULKCARRIER CU DEADWEIGHTUL DE 9000
tdw ."

Cuprins:
A.PARTEA GENERALA

Capitolul 1.Denumirea navei ;

Capitolul 2.Domeniul de utilizare ;

Capitolul 3.Descrierea generala ;

Capitolul 4. Proiect general

4.1 Determinarea dimensiunilor navei ,verificarea

acestora ;

4.2 Alegerea formelor si constructia planului de

forme ;
 4.3. Calculul curbelor hidrostatice si a curbelor Bonjean;

4.4. Compartimentarea navei;

4.5. Determinarea preliminara a caracteristicilor dinamice

pentru regimul de exploatare al navei ;

Capitolul 5. Instalatii

5.1 Instalatia de santina si balast ;

5.2 Instalatia de serviciu combustibil ;

5.3 Instalatia de guvernare ;

B.PARTEA SPECIALA

Capitolul 6. Analiza comparativa a caracteristicilor constructive ale unui

planseu de perete transversal rezistent plan si respective gofrat , pentru o
nava de tip minibulkcarrier.

6.1. Generalitati;

6.2. Memoriu de esantionaj;

6.3. Determinarea caracteristicilor planseelor de perete;

6.4. Concluzia

Bibliografie

A.PARTEA GENERALA
Capitolul 1. Denumirea navei
Nava folosita in studiul impus de tema de proiect este o nava de tip Bulk
Carrier de 9000 TDW.(nava prototip fiind de 7580 TDW).

Nava este destinata transportului de marfa uscata (minereuri sau alte

incarcaturi grele).
Nava are trei magazii , doua punti , suprastructura si compartimentul
masini dispus in pupa.

Dimensiuni principale :

-Lungimea maxima = 127.77 m

-Lungimea intre perpendiculare = 123.17 m

-Latimea= 18,2 m

-Inaltimea de constructie= 9 m

-Pescajul=6.63 m

Nava este construita si dotata in conformitate cu Regulile pentru

Clasificarea si Constructia Navelor Maritime ale Registrului Naval Roman .

Viteza de mars a navei la pescajul de d=6.63 m si 85% MCR a MP va fi de

cel putin 14 Nd .

Zona de navigatie a navei este nelimitata.

Capitolul 2.Domeniul de utilizare

Mineralierul este nava pentru marfuri uscate destinata aprioric transportului
de minereuri sau a altor incarcaturi grele in vrac.

Fiind un vrachier specializat mineralierul naviga cu marfa numai intr-un

singur sens, ceea ce , din punct de vedere economic reprezinta un
dezavantaj.

Vrachierele specializate sunt destinate pentru transportul unui anumit fel de

marfa si au denumiri corespunzatoare:mineraliere (pentru transportul
minereurilor); carboniere(pentru transportul carbunilor); cerealiere (pentru
transportul cerealelor) etc.eficienta ecomomica a acestor vrachiere este
redusa datorita faptului ca ,in majoritatea cazurilor , una din cele doua
curse se efectueaza in balast , deci fara marfa.
Comparatriv cu celelalte marfuri minereurile au greutate specifica mare .
Acest fapt are implicatii directe asupra caracteristicilor constructive ale
mineralierelor , care trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

-asigurarea rezistentei la incovoierea longitudinal verticala a corpului

-amenajarea interioara a magaziilor de marfa trebuie facuta incat minereul

sa se stivuiasca la o inaltime corespunzatoare ridicarii centrului de carena
si pentru a evita solicitarile exagerate ale elementelor de structura

-adoptarea unor forme constructive ale magaziilor de marfa care sa asigure

evitarea deplasarii minereului in caz de ruliu puternic;sa ofere posibilitatea
descarcarii rapide cu ajutorul instalatiilor portuare ; sa creeze conditii
pentru autorujarea minereului pe timpul incarcarii.

Viteza economica a mineralierelor este v=1218 Nd.Instalatia de propulsie

foloseste , ca masini principale , motoare cu aprindere prin compresie
(Diesel) lente, iar in unele cazuri turbine cu abur , care antreneaza elice cu
palete fixe.Compartimentul masini este amplasat intotdeauna la pupa.

Operatiunile de incarcare-descarcare a minereului se efectueaza cu

instalatiile portuare care asigura incarcarea in flux continuu a marfurilor ce
se transporta in vrac.

Descarcarea mineralierelor in diferitele porturi se face , de regula , in mod

discontinuu cu ajutorul macaralelor navale , elevatoarelor cu cupe ,
macaralelor de cheiuri etc.

Capitolul 3. Descrierea generala a constructiei corpului

navei. Plan general de amenajari

3.1 Generalitati
Prezenta specificatie are ca scop sa descrie cat mai complet
constructia corpului, suprastructura, masinile,accesoriile si performantele
navei minibulk de 9000 tdw.

3.2 Tipul si destinatia navei

 Nava are 3 magazii, doua punti, bulb partial prova, suprastructura si
copartimentul masini amplasate la pupa. Propulsia este asigurata de un
motor lent reversibil .

3.3 Caracteristici principale ale prototipului

- Lungimea maxima.107.60 m.

- Lungimea intre perpendicularele planului de forme 103 m

- Latimea .. 18.20 m

- Inaltimea de constructie : - la puntea principala9 m

- Pescajul navei 6.63 m

3.4 Clasa navei

Nava este construita si dotata in conformitate cu Regulile pentru
Clasificarea si Constructia Navelor Maritime ale Autoritatii Navale Romane
pentru clasa :

3.5 Reguli si conventii

La constructia si dotarea navei vor fi respectate urmatoarele Reguli si
Conventii:

- Regulile R.N.R. editia 1982 ;

- SOLAS 1974 cu modificarile din 1978 , 1981;

- Conventia Internationala pentru liniile de incarcare 1966 ;

- Conventia Internationala pentru prevenirea poluarii apelor marilor cu

hidrocarburi , IMO, 1973 si 1978 ;

- Conventia Internationala pentru evitarea abordajelor pe mare 1972

 - Conventia Internationala de radiocomunicatii de la Geneva , 1974 si
1979;

- Conventia de la Geneva nr.92/1949 in legatura cu amenajarile pentru

echipaj ;

- Regulile CAER pentru protectia muncii , 1968;

- Regulile sanitare CAER, 1968;

- Conventia Internationala asupra masurarii tonajului navelor, Londra

1969 ;

- Regulile si Recomandarile referitoare la navigatia pe

Canalul Panama 1975 si modificarile din 1979 ;

- Regulile de Navigatie pe Canalul Suez ;(1981)

- Regulile de Navigatie pe Canalul Kiel ;

- Reguli de Navigatie pe Canalul Sf.Laurentiu 1973 cu completarile

1989;

- Reguli pentru securitatea containerelor Geneva 1972 ;

- Reguli I.L.O.pentru instalatia de incarcare;

- Reguli SOLAS pentru transportul granelor ;

- Reguli USCG 1981 pentru navele cu pavilion strain .

3.6 Deplasament deadweight

Deplasamentul navei la pescajul de plina incarcare d=6.63 m in apa

de mare cu densitatea = 1.025 t/m3nu va mai fi mai mic de 9000 tone .

3.7 Viteza
 Viteza navei la mila masurata , cu corpul proaspat vopsit si carena
curata , in apa adanca , intensitatea vantului nu mai mare de 3 grade si
starea marii maxim 2 grade , la pescajul de plina incarcare d =6.63 m si
85% din puterea maxima continua a motorului principal va fi de cel putin 14
Nd.

Aceasta viteza se va deduce din rezultatele probelor de mars cu nava

in ballast.

3.8 Autonomie , zona de navigatie

Rezervele de combustibil , ulei , apa , hrana asigura navei o

auronomie de 12000 Mm la o viteza de exploatare de 13 Nd si 85% din

puterea maxima.

Zona de navigatie a navei este nelimitata.

3.9 Capacitati , magazii si tancuri :

3.9.1. Magazii :
Volume (m3)

DENUMIREA ----------------------------------Vrac-------Marfuri generale

------------------------------------------------------------------------------

-Magazia nr.1 2.431,0 2.318,4

-Magazia nr.2 4.739,9 4.502,9

-Magazia nr.3 4.487,9 4.092,7

3.9.3 Tancuri
- combustibil greu (98%) ..........324.6 m3

- motorina (98%) ..66.4 m3

- ulei(98%).27.0 m3
 - apa potabila 43,5 m3

- apa tehnica ..106,0 m3

- balast2479,9 m3

3.10. Structura echipajului

Echipajul navei este format din 30 persoane dupa cum urmeaza :

- Comandant ;

- Sef mecanic ;

- Sef electrician;

- Capitan secund;

- 3 ofiteri de cart de punte ;

- 3 ofiteri de cart de matini ;

- Ofiter sef statie R.T.G.;

- RTG-ist ;

- 1 ofiter electrician ;

- 1 electrician;

- Sef echipaj ;

- Sef timonier;

- 2 timonieri ;

- 4 marinari ;

- 3 motoristi ;

- bucatar ;
- brutar;

- 1 infirmier;

- 2 practicanti;

Total : 30 persoane

Pe nava sunt prevazute :

- o cabina pilot ;

- o cabina armator;

3.11. Motorul principal

Propulsia navei este asigurata de un motor principal tip:

K 8 SZ 52-105 - M.A.N.

Motorul are o putere maxima continua (MCR) de 8200 C.P. la 157

rot/min.

3.12. Stabilitatea si asieta

Stabilitatea navei satisface criteriiile de stabilitate ale RNR editia 1982
pentru nave cu zona de navigatie nelimitata pentru toate situatiile de
exploatare .

La navigatia in balast , pescajul pupa asigura functionarea normala a

elicei , iar pescajul prova este mai mare de 2,5% din lungimea navei.

3.14.Corpul metalic

3.14.1. Generalitati

Nava se construieste in conformitate cu Regulile pentru clasificarea

si constructia navelor maritime ale Registrului Naval Roman 1982 pentru
clasa :
 3.14.2. Materiale
Corpul metallic si suprastructura navei se construieste din
urmatoarele materiale :

- corpul rezistent din table de otel de inlta rezistenta A32 , avand Rc =

314 N/mm2 ( σc= 3200 kgf/cm2) STAS 8324 - 80 si profile platbanda
cu bulb conform NTR 505-82 , cu Rc = 314 N/mm2 ;

- centura si lacrimara a caror grosime este S > 20mm din otel D 32 ,

iar zonele cu grosimea S > 30 mm din otel E32 ( σc= 314N/mm2 );

- suprastructura din table de otel "A" avand Rc= 235 N/mm2, (σc=2400
kgf /cm2) si profile platbanda cu bulb conform NTR 505-82;

- teava pentru pontili , din otel OLT 35 , STAS 8183-80 si tabla din otel
A, pentru pontilii confectionati;

- piese turnate din otel OT400-2 , STAS 600-82.

3.14.3. Sistemul de osatura

Nava se construieste in sistem combinat de osatura , si anume :

- fundul si dublul fund zona C53..C165, in sistem longitudinal ;

- bordajele , puntea principala , puntea intermediara pe toata lungimea

navei , in sistem transversal ;

- platformele , fundul si dublul fund in zona C.M. si magazia nr.1 in

sistem transversal ;
 - extremitatile pupa si prova , precum si teuga prelungita , in sistem
transversal.

3.14.4. Tehnologia de executie a corpului

Corpul navei se construieste in patru blocuri . Blocurile la nivelul lor
sunt compuse din sectii si raioane . Cusaturile transversale se executa
inelar.

3.14.5 Dublul fund

Se extinde intre peretele picului pupa si peretele C132.

In zona magaziilor 2,3 osatura fundului se compune din

longitudinalele fundului si plafonului dublului fund , tunel central in interiorul
caruia sunt prevazute traverse de fund si plafon la fiecare coasta , trei
suporti laterali si varange cu inima la trei intervale de coasta .

In zona CM si magazia 3 structura fundului este transversala cu

varange la fiecare coasta .

In dublul fund sunt prevazute puturi de drenaj .

Pe dublul fund au fost prevazute decupari suficiente pentru scurgerea

fluidelor la scorburi.Elementele de osatura din plafonul dublului fund sunt
prevazute cu guri de vizita pentru acces in tancurile mari si mici ,avad
capace demontabile ,ingropate .

3.14.6 Bordaj
Pe toata lungimea navei , bosdajul are coaste dispuse la fiecare
interval .Grosimile tablelor, determinate dupa reguli sau calculate la
robustete , sunt inscrise pe desenul desfasuratei tablelor bordajului .

In zona CM bordajul este rigidizat prin coaste intarite dispuse la 34

intervale de coasta .Pe inaltime , atat in CM , cat si in pupa picului prova
sunt prevazuti stringheri confectionati din inima si platbanda , dispusi
orizontal .

In zona narilor de ancora , bordajul este ingrosat corespunzator.

3.14.7. Puntea principala
In punte sunt practicate decupari mari pentru gurile de magazii si
anume : in magazia 1 , o singura decupare in P.D. avand dimensiunile
(12.6 x 10.2) m; In zona magaziilor 2,3 puntea are cate doua decupari
simetrice fata de P.D. avand dimensiunile de (25.16 x 7.8 ) m pentru
magaziile 2 si 3 si de (12.58 x7.8) m pentru magazia nr. 4.

Marginile gurilor de magazii sunt rigidizate cu, curenti longitudinali si

traverse de capat .

In afara deschiderilor puntea este de asemenea rigidizata de curenti ,

iar P.D, este sustinuta de un perete longitudinal partial .

Puntea nu are selatura.

Curbura transversala a puntii este formata din trei segmente de

dreapta.

3.14.8 Puntea intermediara

Puntea este orizontala , situata la cota 9000 mm deasupra L.B. si se

extinde pe toata lungimea magaziilor. Puntea intermediara este prevazuta
cu guri de magazii in corespondenta celor de la puntea principala cu
exceptia magaziei care constituie plafonul tancului de balast .

Puntea este sustinuta de un sir de pontili amplasati in P.D. intre punte

si plafonul dublului fund in zona magaziilor 1,2 iar magazia 3 de un perete
longitudinal-diafragma , de asemenea amplasat in P.D. .

Marginile gurilor de magazii sunt rigidizate cu , curenti longitudinali

respectiv cu traverse de capat.

3.14.9. Peretii transversali etansi

Numarul si dispunerea peretilor transversali etansi corespunde cu

prescriptiile Regulilor.

Peretii sunt de constructie plana , rigidizati cu montanti intariti in

corespondenta curentilor puntii principale.
3.14.10. Picuri

Picurile pupa si prova au elemente de osatura conform regulilor .

Sunt prevazute de asemenea cu siruri de traverse nepuntite si cu

platforme si diafragme cu gauri de usurare .

Picurile sunt utilizate ca tancuri de balast.

3.14.11.Etrava
Este confectionataa din tabla fasonata .

Etrava este rigidizata cu o inima dispusa in P.D. si cu bracheti

orizontali si orizontali si transversali . La partea inferioara este prevazuta cu
un bulb hidrodinamic , de tip aplicat .

Etrava se prinde corespunzator de structura adiacenta .

3.14.12. Etamboul

Este confectionat din tabla fasonata , iar bucsa tubului etambou din otel
turnat . Etamboul, prevazut cu bulb , este rigidizat corespunzator , cu
varange si cu nervuri orizontale.

Pintenul carmei are forma hidrodinamica .Este conceput ca sa asigure

rezistenta necesara si sa permita montarea si demontarea axului carmei si
a elicei . Pintenul are calcaiul dintr-o piesa masiva din otel turnat , iar
invelisul din table rigidizate cu nervuri interioare verticale si orizontale .

3.14.13 Putul lantului

 Se afla montat in picul prova .Este prevazut cu pereti laterali intariti cu
montanti . Fundul putului este prevazut cu gratar metalic .Putul asigura
stivuirea lantului de ancora.

3.14.14. Intarituri pentru slamming

Nava este prevazuta in zona prova cu intarituri corespunzatoare pentru
slamming . Invelisul fundului si structura in aceasta zona au fost prevazute
conform regulilor.

3.14.15. Postamenti agregate principale

Agregatele din CM si mecanismele punte sunt montate pe postementi
de constructie sudata.

Motorul principal este montat pe dublul fund , iar structura este intarita
corespunzator.

3.14.16. Chila de ruliu

Este confectionata din profil platbanda cu bulb sudata de invelis prin

intermediul unor platbenzi . Este amplasata inclinat pe invelis urmarind o
linie de curent , in zona de mijloc de bordaj.

3.14.17. Suprastructura

Este amplasata in zona CM . In suprastructura sunt prevazute incaperi

de locuit pentru echipaj , comanda navei si incaperi de serviciu . Sistemul
de osatura al suprastructurii este de tip transversal . In zona amenajarilor ,
peretii usori sunt gofrati , montanti pe principiul "pereti aplicati" .

3.14.18. Teuga
Este de tip "teuga prelungita " extinsa pe toata lungimea magaziei nr.
1. Puntea teuga este prevazuta cu o gura de magazine in P.D. ale carei
margini sunt rigidizate prin curenti si traverse de capat .
 In prova sunt amplasate mecanismele instalatiei de ancorare in care
scop puntea teuga a fost intarita in mod corespunzator.

3.14.19. Rufuri

Pe puntea principala sunt amplasate doua rufuri : unul intre magaziile

1 si 2 si altul intre magaziile 2 si 3 .

Rufurile sunt construite din pereti plani rigidizati cu montanti .

3.14.20. Spiraiul

Este amplasat pe puntea B in prova cosului de fum .

Spiraiul este demontabil si are dimensiuni adecvate pentru o ventilatie

eficienta si o iluminare normala .

Deschiderea si inchiderea capacelor spiraiului sunt posibile cu ajutorul

unei instalatii de comanda pneumatica in CM.

3.14.21. Cosul de fum

Este amplasat pe puntea B . Cosul de fum este o constructie metalica

de forma unui trunchi de piramida , prevazut cu o usa etansa pentru acces
pe punte .

Structura cosului permite instalarea tobei de esapament si a

stingatorului de scantei.

3.14.22. Parapetul

Nava este prevazuta cu parapet la puntea teuga in zona

suprastructurii la puntea principala , la puntea etalon si la puntea de
navigatie .
 Parapetul de la puntea de navigatie este prevazut cu deflector de vant
, din tabla fasonata.

3.14.23 Prizele de fund

Sunt structuri de tip cheson montate pe fundul navei.

In zona prizelor de fund invelisul exterior este decupat si prevazut cu

gratar . Sunt prevazute la inventar capace exterioare pentru interventia la
prizele de fund .

3.14.24. Capace pentru guri de magazii

La puntea principala sunt 3 guri de magazine cu urmatoarele
dimensiuni:

Magazia 1 -15200x19800 (mm)

Magazia 2 -15200x25900 (mm)

Magazia 3 -15200x23100 (mm)

Tipul capacelor la magazia 1 - puntea teuga este folding cu cilindrii

hidraulici montati in exterior . Gararea capacelor in pozitia deschis se face
in prova magaziei.

Pentru magaziile 2 si 3 tipul capacelor este folding si multifolding.

Grupul folding are cilindri montati in exterior , gararea capacelor

facandu-se in prova magaziei 2 si in pupa magaziei 3.

Grupul multifolding este format din doua grupuri folding. Primul grup
de cilindrii montati in exterior , iar al doilea cu cilindri montati in interiorul
capacelor.

Gararea grupului multifolding se face in pupa magaziei 2 si in prova

magaziei 3 .
 La magazia 4, tipul capacelor este folding, cu cilindrii montati in
exterior , gararea capacelor facandu-se in pupa magaziei.

Capacul este o constructie metalica sudata , dimensionat sa suporte

sarcini concentrate datorita containerelor si o sarcina uniform distribuita
datorita cherestelei .Capacul serveste si la etansarea gurii de magazine
prin intermediul unei garniture montate pe rama capacului . Garnitura este
presata pe tirantii montati intre capace si rama gurii de magazine . In
pozitia de rulare a capacelor , tirantii sunt depozitati sub rama gurii de
magazine.

3.14.25. Sarcini de calcul

Sarcinile de calcul sunt adoptate in conformitate cu cerintele actuale

ale R.N.R. , editia 1982 si suplimentele 1,2,3 , dupa cum urmeaza:

-pe puntea principala

1. In pupa sectiunii dispusa la 0,2 L de la perpendiculara prova,

p=16,93 KN/m2.

2. In zona (0,2..0,1) L de la perpendiculara prova ,

p=35,23 KN/m2 pentru zona neacoperita ;

p=31,7 KN/m2 pentru zona acoperita ;

3. In zona 0,1 L la perpendiculara prova ,

p=55,04 KN/m2 pentru zona neacoperita ;

p=49,54 KN/m2 pentru zona acoperita ;

4. In zona magaziei 1,

p=31,70 KN/m2

5. In zona puntii plafon de tanc (picul prova)

 p=20KN/m2

6. In zona capacelor gurilor de magazie ,

p=20KN/m2

7. In zona incaperilor de locuit si de serviciu ,

p=0,9x16,93=15,24 KN/m2

- pe puntea intermediara :

1. In zona magaziilor 1,2,3:

p=40,6 KN/m2 in lumina gurii de magazie

p=26,6 KN/m2 in rest.

- pe dublul fund:

1. In zona CM,

p=12,23 KN/m2.

2. In zona magaziilor 1,2 si 3 :

p=121,6 KN/m2.

3. In zona magaziei 1 , (fundul magaziei)

p=75,85 KN/m2.

- pe puntea teuga

1. In zona 0,2 L , de la perpendiculara prova ,

 p= 25.14 KN/m2.

2. In zona (0,1-0,2) L, de la perpendiculara prova ,

p=25,14 KN/m2.

3. In zona 0,1 L de la perpendiculara prova ,

p=39,3 KN/m2.

3.14.26. Dimensionare longitudinala

Nava este dimensionata in conformitate cu cerintele R.N.R. - editia
1982,ca nava cu deschideri mari in punti urmand ca in cadrul proiectului de
executie sa se intocmeasca un calcul de verificare la torsiune a corpului
navei , combinat cu fortele provenite din reactiunile stivei de containere
care are ca reazem structura de rezistenta a puntii principale si
intermediare , precum si a bordajului in zona cadrelor intarite.

3.14.27. Container pentru resturi menajere

In zona pupa (C.-3;C.-4) pe puntea principala in tb si bb este prevazut
cate un container pentru depozitarea resturilor menajere.

3.14.28. Cheson loch si sonda ultrason

Nava este prvazuta cu un cheson structural , pentru amplasarea
sondei ultrason situat in PD la extrmitatea prova a tunelului central din
dublul fund .

De asemenea in CM este amplasat chesonul instalatiei lochului .

3.15. Amenajari interioare

3.15.1. Dispunerea incaperilor

Pe nava sunt prevazute incaperi de locuit pentru un echipaj format din

28 membrii , 2 practicanti , un armator si un pilot repartizate astfel :

-Capitan de cursa lunga , apartament format din dormitor , salon , hol

si grup sanitar ;
 -Sef mecanic , apartament format din dormitor ,salon , hol si grup
sanitar ;

-Capitan secund , apartament format din dormitor , salon , hol si grup

sanitar;

-Sef mecanic secund , apartament format din dormitor , salon, hol si

grup sanitar;

- Sef electrician , apartament format din dormitor , salon ,hol si grup

sanitar ;

-Restul ofiterilor , cabine de un loc cu grad de confort sporit si grup

sanitar;

-Restul echipajului , cabine de 2 locuri si grup sanitar;

-2 practicanti , una cabina cu 2 cusete si grup sanitar.

3.16. Accesorii si acoperiri punti

3.16.1.Accesorii corp si suprastructura

Usi metalice.

Pe puntea principala , in peretii exteriori ai suprastructurii , rufurilor si

pe puntea teuga sunt prevazute usi de tip greu cu dimensiunile in lumina
de 600x1400mm, 750x1400 mm si pragul de 600mm .In peretii exteriori de
pe puntea barcii sunt prevazute usi de tip mijlociu cu dimensiunile in lumina
de 600x1600mm , 750x1600mm avand pragul de 380mm .Pe celelalte
punti superioare , in peretii exteriori sunt prevazute usi de tip usor cu
dimensiunile in lumina de 600x1800mm ,750x1800mm si pragul de
150mm.

Pe peretii sahtului s-au prevazut usi metalice clasa A 60 cu

dimensiunile in lumina de 700x1750 si pragul de 250mm . In interiorul
suprastructurii , la unele incaperi , sunt prevazute usi usoare izolate sau
neizolate ( dupa destinatia incaperii) cu dimensiunile in lumina de
600x1750si 700x1750mm.
 Toate usile exterioare sunt prevazute cu hublouri si sunt izolate in
functie de destinatia incaperii .

Usile laterale de la timonerie sunt cu dimensiunile in lumina de

750x1800mm si prag de 100mm.

Usi de clasa:

Pentru accesul din culoare in incaperile de locuit sunt prevazute usi de

tip sandwich , fara prag , cu grila de ventilatie la partea inferioara si cu
dimensiuni in lumina de 695x1900mm.

Usile incaperilor de locuit care nu au ferestre ce comunica cu puntea

libera sunt prevazute cu capace de salvare .

Usile grupurilor sanitare interioare cabinelor de locuit sunt executate din

tabla cu izolatie la interior , cu dimensiunile in lumina de 600x1700mm si
prag de 200mm.

In peretii de clasa A sunt prevazute usi de aceeasi clasa avand

dimensiunile in lumina : de 600x1700mm , 700x1800mm, 800x1800mm si
prag de 200mm sau 100mm.

La trasee electrice si centrala telefonica sunt prevazute usi in 2 canaturi

de clasa A0 avand dimensiunile in lumina 1200x1700mm , 900x1700mm si
prag de 200mm.

Incaperile frigorifice cu temperaturi interioare negative au prevazute usi

frigorifice cu dimensiunile in lumina 600x1600mm si prag de 300mm sau
400mm.

Usile sunt prevazute cu stopere pentru pozitia deschis si intredeschis.

Ferestre si hublouri

Incaperile amplasate pe puntea principala sunt prevazute cu hublouri

etanse , fixe si rabatabile , cu capace de furtuna si cu dimensiunile in
lumina de diametru 350mm .

Hublourile sunt din otel si sunt fixate prin sudura .

 Pentru incaperile de pe puntile superioare sunt prevazute ferestre din
otel , fixe si rabatabile cu dimensiunile in lumina :

- 400x560mm la cabinele de locuit ;

-500x710mm la incaperi sociale si timonerie ;

-900x630mm la salon ofiteri ;

-1000x710mm la timonerie ;

-1100x800mm la cabina de proiectie.

Doua din ferestrele timoneriei sunt prevazute cu stergatoare

centrifugale , cinci cu stergatoare lamelare si una cu incalzire .

In bordurile timoneriei sunt prevazute cu stergatoare centrifugale , cinci

cu stergatoare lamelare si una cu incalzire .

In bordurile timoneriei sunt prevazute doua geamuri securizate de

protectie 750x1250mm .

Scari exterioare , interioare , in tancuri si magazii :

Scarile exterioare , cat si cele interioare cu o inclinare de 55 0 si latimi

de 600,700 si 800mm . Vangurile scarilor sunt executate din profil L
40x40x4 cu trepte din tabla striata de otel grosime 5mm pentru scarile
exterioare . In casa scarilor , treptele sunt executate din tabla de otel de
grosime 4mm captusite cu covor ripsat din cauciuc . Balustrada din casa
scarilor este ornamentala avand mana curenta din PVC si bastoane din
teava patrata de otel 20x20mm .

La scarile exterioare sunt prevazute balustrade din teava de otel de 1

1/4 si 3/4" .
"

Pentru accesul pe rufuri , in tancuri , magazii si alte spatii inchise sunt

prevazute scari verticale , avand vangurile din otel lat de 60x10mm iar
treptele din otel patrat 20mm .
 Balustrade si maini curente exterioare

Pe conturul puntilor deschise sunt prevazute balustrade cu inaltimea

de 1000mm. Mainile curente ale balustradelor sunt din teava de otel de 1
1/4" si barele intermediare din teava de otel de 3/4 " , iar bastoanele din otel
lat de 70x140mm.

In zona de amplasare a barcilor de salvare sunt prevazute balustrade

rabatabile , cu 3 randuri de lanturi . Pe peretii exteriori ai suprastructurii si
rufurilor sunt prevazute maini curente din teava de otel 1 1/4" amplasate la
1000mm de la punte .

Tenzi

In bordurile puntii etalon sunt prevazute tenzi executate din placi

ondulate din PAFS (poliester armat cu fibra de sticla) .

Bastoanele de tenda sunt executate din teava de otel de 1 1/2' iar

reteaua de bare de sprijin din teava de otel de 1 1/4' .

Capace guri de vizita

Pentru accesul in diferite compartimente , precum si la iesirile de avarie

, sunt prevazute capace rabatabile executate din tabla de otel , etanse ,cu
deschiderea in lumina de 600x600.

In zona deschisa a puntii principale si a puntii barcilor inaltimea

soclului este prevazuta de 600 si respectiv 480mm . Soclul capacelor din
interiorul compartimentelor este prevazut cu inaltimea de 150mm . Pentru
accesul in tancuri , coferdamuri , diferite spatii inchise , s-au prevazut guri
de vizita ovale din otel avand deschiderea in lumina de 600x450si
500x400mm.

Serete in magazii

In magaziile de marfuri sunt montate serete din lemn de brad

50x100mm avand distanta intre ele de 350mm . Fixarea pe pozitie este
facuta cu ajutorul unor carlige suport . Seretele si carligele suport sunt
demontabile . Ele sunt vopsite la culoarea magaziilor .
3.16.2. Izolatii si captuseli pereti , plafoane
a) Izolatii :

In situatia in care la un perete este necesara izolatie cu rol fonic , termic

si de protectie contra incendiului se stabileste urmatoarea ordine de

prioritati:

-izolatia pentru protectia contra incendiului ;

-izolatia termica;

-izolatia fonica.

Izolatii contra incendiului

Amplasarea izolatiei respecta "R.N.R.- Maritim " editia 1978

suplimentele 1..4 partea A VI -A capitolul 2.3 metoda III .C privind nave de
marfuri si SOLAS 1974 , 1981 . Ca material contra incendiului se foloseste
pasla minerala rezistenta la foc .

Izolatia termica :

Toti peretii exteriori si plafoanele exterioare ale rufului in care sunt

amplasate incaperi de locuit si de serviciu se izoleaza termic astfel incat sa
formeze un contur inchis izolat .

Izolatia termica se monteaza prin antretoaze , pe suportul metalic al

peretilor exteriori , al puntilor exterioare si este prevazuta cu bariera de
vapor executata din folie de aluminiu sau similar.

a. Se izoleaza peretii exteriori ai incaperilor de locuit , sociale , sanitare

, de comanda si de serviciu , puntile exterioare ale incaperilor de serviciu ,
peretii bucatariei adiacenti incaperilor sociale ;

Material : pasla minerala tip P 40 gros . 60mm.

b. Se izoleaza puntile exterioare ale incaperilor care sunt prevazute cu

aer conditionat ca : timonerie , camera harti , cabine radio, cabine de locuit
si incaperi sociale;
 Material : pasla minerala tip P 40 gros. 100mm .

Izolatia fonica

a. Se izoleaza peretii interiori ai cabinei radio , peretii si plafonul P.C.C-

ului , plafonul salii de mese echipaj adiacent cu compartimentul
conditionare , peretilor salilor de mese adiacenti cu bucataria si oficiul .

Material : Pasla minerala tip P 40gros. 60mm.

b. Se izoleaza peretii si plafoanele incaperilor de locuit adiacente cu

incaperile sociale .

Material: Pasla minerala tip P 40 gros. 30mm .

b) Captuseli pereti si plafoane

Se monteaza :

- Placi aglomerate din lemn ignifugat gros. 12mm , placate cu hartie

decorativa stratificata , montata pe stelaj metalic , la peretii metalici din
cabinele de locuit , incaperi sociale , birouri , camera harti , cabina radio ,
sala sport.

- Placi incombustibile gros. 22mm placate cu hartie decorativa

stratificata la peretii metalici ai culoarelor adiacenti cu incaperi de locuit si
de serviciu ;

- Placi aglomerate din lemn ignifugant gros. 22 mm placate cu HDS la

peretii nemetalici dintre cabinele de locuit ;

- Placi aglomerate din lemn ignifugat , placate cu HDS gros. 8mm la

plafoanele cabinelor de locuit , incaperilor sociale , birourilor ,camerei harti ,
cabinei radio si salii de sport ;

- Tabla zincata gros. 1mm montata pe stelaj metalic la plafonul izolat

al casei scarii , peretii izolati si plafoanele izolate de la bucatarie , grupuri
sanitare de uz comun , spalatorie , uscatorie oficiu (puntea de comanda) ,
agregate radio , radar ,peretii izolati si platformele culoarelor , plafonul
P.C.C. -ului.

- Tabla zincata gros. 1mm montate pe stelaj metalic numai pe inaltimea

de 2m la peretii izolati , compartimentul acumulatoare radio , acumulatoare
cu Pb , magazia vama ; depozit (puntea A) , incarcare acumulatoare ,
acumulatoare avarie , CO2 , D.G. avarie , atelier sudura .

- Tabla zincata perforata gros. 1mm montata pe stelaj metalic la peretii

P.C. C.-ului , peretii izolati ai sahtului C.M.;

- Tabla zincata perforata gros 1mm (fixata pe stelaj metalic) pe

inaltimea de 2m la peretii izolati de la compartimentul de conditionare .

- Peretii neizolati si captusiti se vopsesc ( culoare , case scari etc.) .

3.16.3. Acoperiri punti

Acoperiri punti interioare :

Se monteaza :

a) Cimtex ( mastic pe baza de mozaic ciment si latex ) , grosime 10mm

acoperit cu dale PVC gros. 1,5 mm in cabine de locuit , incaperi sociale ,
birouri , camera harti , cabina radio, culoare si case scari (fara cele de pe
puntea principala);

b) Cimtex grosime 10mm acoperit cu placi de gresie gros. 8mm in grupuri

sanitare cu pereti structurali , oficiu principal , bucatarie, spalatorie si
uscatorie.

c) Poltex gros. 10mm acoperit cu dale PVC gros . 1,5mm in cabine de

locuit , birouri , spital, cabinet medical si culoar C.14.C,36, situate pe
puntea principala.

d) Betex gros.98 mm vopsit in D.G. avarie ,acumulatori avarie, incarcare

acumulatoare , atelier sudura si compartiment actionare pompa etansa .

e) In rest puntile se vopsesc.

Acoperiri punti exterioare:

 Puntile exterioare se pitureaza cu vopsea antiderapanta (numai caile
de trecere) .

3.16.4. Izolatii si captuseli - grup frigorific

Izolatia termica

Paiolurile , peretii si platformele compartimentelor frigorifice se vor izola

termic cu pasla minerala P60 sau P40 diferite grosimi . Paiolul se va izola
cu polistiren ignifugat si beton de polistiren .

Captuseli pereti si plafoane

Peretii grupului se vor captusi punand peste izolatia stelajului de lemn

pe care se monteaza placajul pentru lucrari de exterior gros, 0,8mm .
Plafoanele grupului frigorific se vor captusi montand peste izolatia stelajului
de lemn peste care se va pune tabla zincata gros. 1mm . Paiolul se va
captusi cu ciment si placi de gresie gros. 8mm . Paiolul se va captusi cu
ciment si placi de gresie gros. 8mm.

3.16.5. Protectie anticoroziva

Piturare

Tablele de otel din care se construieste nava se sableaza si se

pasiveaza cu un strat de grund pasivant vinilic cu zinc seria 4110-4117-
4118 . Dupa executie diferitele parti ale navei se vopsesc cu sisteme
adecvate conditiilor de exploatare dupa cum urmeaza :

Piturare corp si suprastuctura la exterior (microni)

Nr. Total gros strat film uscat

Opera vie, carma la exterior , chila de ruliu :

= grund bronz aluminiu seria 9802 strat I. 1 30

= grund bronz aluminiu seria 9802 strat II 1 30

= vopsea vinilica antivegetativa rosu oxid V 4111 2 60

Zona de alternanta :

= grund anticoroziv vinilic G4108 + L006 - 302 1 30

= grund anticoroziv vinilic G4108 fara intaritor 1 30

= vopsea vinilica de fasa verde V 4104 2 70

Opera moarta pana la nivelul puntii principale :

= grund anticoroziv alchidic G 735-6 2 60

=email alchidic gri E825-8 3 90

Opera moarta, parapet corp la interior si exterior :

=grund anticoroziv alchidic G735-6 2 60

=email alchidic alb seria 5046 3 75

(parapet la interior : email alchidic gri G735-6) 2 60

Pereti exteriori suprastructura si rufuri , cos de fum si spirai CM la exterior ,

parapet suprastructura la interior si exterior , plafoane exterioare , perete
exterior teuga :

=grund anticoroziv brun roscat G 5040 2 50

=email plilac alb E 5046 3 75

Punti exterioare libere :

=grund miniu clorcauciuc G 359-1 2 60

=email clorcauciuc gri E 825-8 2 60

Piturare corp si structura la interior

Tancuri de balast :

= vopsea epoxi gudron V 3207 2 200

Tancuri de combustibil , ulei , motorina :

= amestec format din 1/3 ulei de masina si 2/3 motorina 1

Tancuri de apa potabila si tehnica :

=vopsea pentru tancuri de apa potabila V 5320 3 75

Magazii marfuri - bordaje , pereti si plafon , capace si rame guri magazii la

interior :

= grund anticoroziv alchidic G 735-6 2 60

= email alchidic gri E825-

8 2 60

Magazii marfuri -paiol :

= grund miniu clorcauciuc G359-1 2 60

= email clorcauciuc rosu oxid E739 -1 2 60

Coferdamuri :

=grund anticoroziv alchidic G 735-6 2 60

Tunel central DF :

= grund anticoroziv alchidic G 73-6 2 60

=email alb 5046 2 50

Pereti si plafoane libere in compartimentele din suprastructura ,rufuri

,teuga:

= grund anticoroziv alchidic G 735-6 2 60

= email alb seria 5046 sau gri E825-8 2 50

Pereti si plafoane sub izolatie si sub captuseala :

= grund anticoroziv alchidic G735-6 2 50

Bordaje , pereti si plafoane libere in CM , compartiment masina carmei ,
cosul de fum la interior :

= grund anticoroziv alchidic G 735-6 2 60

= vopsea ignifuga alba V 5321 3 90

Santina CM :

= grund oleofenolic galben + rosu G1171 2 50

=vopsea oleofenolica rosu oxid V 1171 2 50

Captuseala din tabla zincata :

=grund reactiv vinilic G404-50 1 10

=email alb seria 5046 2 50

(vopsea ignifuga V 5321 in CM) (3) (90)

Captuseala din PAL:

= vopsea ignifuga alba V 5321 3 90

Paioluri libere in compartimente : bronz aluminiu 5980

= grund 2 30

= email clorcauciuc verde E 559-1 2 50

2 straturi email clorcauciuc verde E559-1 2 60

Piturare instalatii si mecanisme

Motor principal , diesel generator , pompe , filtre :

= email alchidic vernil E 515- 2 2 60

Elementele instalatiilor de ancorare , manevra , legare :

=vopsea neagra anticoroziva bituminoasa V 903-67 2 60

Elementele instalatiilor de greement si lumini , incarcare :

= grund anticoroziv alchidic G 736-

6 2 60

= email alb seria 5046 3 75

Elementele instalatiilor de incalzire , abur ,evacuare gaze :

= email bronz aluminiu E 815

-1 2 35

Elementele instalatiei de stins incendiul :

= grund anticoroziv alchidic G 735

-6 2 60

= email alchidic rosu E 235 -8 2 50

Mecanisme de punte , elementele instalatiei de ventilatie :

= grund anticoroziv alchidic G 735

-6 2 60

= email alchidic gri E 825 -8 sau verde E 559 -1 2 60

Tubulatura instalatiilor care echipeaza nava se vopseste la culoarea si cu

sistemul de vopsire al compartimentelor prin care trece , fiind marcata
pentru identificare cu semne si culori conventionale conform STAS 8589
-70.

Protectia catodica :

Pentru protectia anticoroziva a operei vii se amplaseaza pe corpul

navei anozi de sacrificiu din zinc marca 99,99 . Cantitatea de anozi este
calculata pentru o durata de exploatare de 2 ani . 15% din cantitatea de
anozi necesara se amplaseaza in zona din pupa si pe carma iar restul sunt
distribuiti uniform in lungul navei .

Cimentare :
 Spatiile inguste de pe nava inaccesibile vopsirii si intretinerii sunt
cimentate cu beton de polistiren (compozitie : 50% ciment potland P 400 si
50% deseuri de polistiren maruntit , luat in proportie volumetrica ).

Capacitati tancuri

N Capa Capa Greut Coord. Coor Coor Supraf

r. Tancuri cit cit ate d. d. ete
tone libere
cr 100% 98% Xk0(m) Ypd(m Zbl(m) (m4)
t. )

1 Tc df 37 87.6 - 89,8 85,037 2,91 0,69 311,2

6

2 Tc df 38 87.4 - 89,6 85,025 - 0,68 307,6

2,92 9
1

3 Tk Lat 48Bb 134. - 137,8 49,85 8,34 5,91 4,1

4

4 Tk Lat 47Tb 134.4 - 137,8 49,85 -8,34 5,91 4,1

5 Tc df 41 74.6 - 76,5 35,495 5,49 0,65 281,7

5

6 Tc df 42 74.6 - 76,5 35,495 - 0,65 281,7

5,49
5

7 Tk Lat 49 Bb 73.8 - 75,6 75,2729 3,67 0,65 90,3

 5 5

8 Tk Lat 50 Tb 73.8 - 75,6 75,729 - 0,65 90,3

3,67 5
5

9 Tk Lat 35 Bb 118.4 - 121,4 58,175 - 0,65 344,8

1,75
3

10 Tk Lat 36 Tb 118.1 - 121,1 58,139 1,75 0,64 2,2

7 9

11 Tk Lat 29 Bb 80.1 - 82,1 75,932 8,33 6,48 2,2

8

12 Tk Lat 30Tb 80.1 - 82,1 75,932 - 6,48 2,2

8,33
8

13 Tk Lat 43 Bb 128 - 131,2 35,502 8,34 5,91 3,9

9

14 Tk Lat 44 Tb 128 - 131,2 35,502 - 5,91 3,9

8,34
9

15 Tc df 31 97.2 - 99,6 22,821 8,20 6,08 3,4

2

16 Tc df 32 97.2 - 99,6 22,821 - 6,08 3,4

8,20
 2

17 Tc Df 45 74.6 - 76,5 35,495 5,49 0,65 86,4

18 Tc Df 46 74.6 - 76,5 35,495 -5,49 0,65 86,4

19 Tc df 33 78.7 - 80,7 49,85 5,5 0,65 90,7

20 Tc df 34 78.7 - 80,7 49,85 -5,5 0,65 90,7

21 Tc Df 26 78.5 - 80,5 64,532 5,49 0,64 90,8

22 Tc Df 27 78.5 - 80,5 64,532 -5,49 0,64 90,8

23 TcPicprova28 164.4 - 168,5 99,798 0 4,76 344,8

7

24 TcPicpupa51 64 - 65,5 2,9620 0 5,23 307

9

Capitolul 4. Proiect general

4.1 Determinarea dimensiunilor navei

,verificarea acestora
Stabilirea caracteristicilor principale ale corpului navei se va face
utilizand o nava prototip.
 Se stabileste un coeficient de utilizare al deplasamentului
deadweight care pentru nava prototip va fi:

unde

Se vor lua latimea navei si inaltimea de

constructie constante (la fel ca latimea si inaltimea de constructie ale navei
prototip):

BD=ct

Coeficientul de finete bloc (CB)

unde

v [m/s] = viteza navei de proiectat; v = 7,20 m/s

L [m] = lungimea totala calculata a navei; L =127,77 m.

Coeficientul de finete bloc va rezulta:

CB =0,75

Valorile coeficientilor de finete si rapoartele intre dimensiuni depind de

tipul si destinatia navei.

In concluzie, nava de proiectat va avea urmatoarele dimensiuni:

W = 9000 [tdw] = deplasament deadweight al navei

L = 127,77 [m] = lungimea totala a navei

 B = 18,20 [m] = latimea navei

D = 9,00[m]=inaltimea de constructie a navei

d = 6,63[m] = pescajul navei

4.2. Alegerea formelor si constructia planului de forme

Trasarea planului de forme al unei nave minibulkcarrier folosind metoda derivarii

 Ce este un plan de forme?

 Sectiunile unui plan de forme.

 Etapele trasarii unui plan de forme.

 Forma finala a unui plan de forme.

Planul de forme este reprezentarea grafica prin sectiune

longitudinala, transversala si orizontala a suprafetei teoretice a corpului
navei.

a. Longitudinalul planului de forme .

Este format din curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a

corpului navei cu planuri paralele la planul diametral (P.D.) al navei.
Curbele astfel obtinute se numesc longitudinale si se noteaza de la planul
diametral spre borduri cu I,II,III.
 b. Transversalul planului de forme.

Este format din curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a

corpului navei cu planuri paralele cu planul cuplului maistru. Curbele astfel
obtinute se numesc cuple teoretice si se noteaza de la pupa la prova cu
0,1,2,3.,20.
c. Orizontalul planului de forme.

Este format din curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a

corpului navei cu planele paralele cu P.L. sau P.B. Curbele astfel obtinute
se numesc linii de plutire sau plutiri si se noteaza de la planul P.B. spre P.L.
cu 0,1,2,.,5. Fiecare familie de curbe e raportata la un caroiaj.

Etapele trasarii planului de forme prin utilizare transversalului carenei

navei sau modelului de referinta sunt:
1. Stabilirea dimensiunilor principale ale navei de proiectat

Coeficientul de derivare fiind K=0,84

Dimensiunile navei de proiectat sunt:

 lungimea teoretica a navei

 latimea la cuplu maestru

 inaltimea de constructie

 lungimea navei intre

perpendiculare
2. Alegerea scarii.

Alegem scara 1:100.

3. Trasarea caroiajului.

Intreaga constructie se face pe acelasi format astfel:

 In partea stanga caroiajul longitudinal planului de forme definit de

proiectiile plutirilor cuplelor teoretice pe P.D. incadrate in dreptunghiul de
dimensiune
 In dreapta caroiajului longitudinal se amplaseaza caroiajul transversal
planului de forme definit de proiectia plutirilor si longitudinalelor pe planul
cuplului maistru incadrate de dreptunghiul de dimensiuni

 Sub caroiajul longitudinal se amplaseaza caroiajul orizontalului planului

de forme definit de proiectia longitudinalelor si cuplelor teoretice pe P.L.
incadrate de dimensiunile

Caroiajele partiale definite formeaza caroiajul planului de forme.

4. Trasarea cuplelor teoretice pana la DWL.

Pentru a simplifica reprezentarea, cuplele teoretice din zona pupa se

raporteaza la jumatatea stanga, iar cele din zona prova la jumatatea
dreapta a caroiajului transversalului. Din motive de simetrie ele se traseaza
numai intr-un bord, mai putin cupla maestra care se traseaza in intregime.
5. Trasarea liniei puntii in bord ( LPB ).

Daca nu sunt indicatii precise, se poate utiliza urmatoarea modalitate

de trasare a LPB:

 se masoara inaltimea de constructie D, pe proiectia cuplei maestre in

longitudinalul planului de forme, iar prin punctul obtinut se traseaza
segmentul de dreapta orizontal avand lungimea LDWL;

 se imparte segmentul a carui constructie a fost explicata mai sus in 6

intervale de lungimi egale, si se obtin 7 puncte numerotate de la pupa
la prova cu 1,2,.,7;

 sagetile LPB corespunzatoare celor 7 puncte se calculeaza cu

ajutorul relatiilor aproximative:

f1=8,33 LDWL+254; f2=3,70

LDWL+113; f3=0,93LDWL+28,5; f0=0; f5=1,85 LDWL+56,5; f6=7,48
LDWL+226; f7=16,66 LDWL+508;

 valorile sagetilor calculate cu relatiile de mai sus , transformate in m,

se masoara pe verticalele ridicate din punctele 1,2,.,7 si se obtin
punctele prin care se traseaza LPB
 6. Trasarea liniei etravei si etamboului.

7. Trasarea cuplelor teoretice pana la nivelul liniei puntii in bord si trasarea proiectiei acestei linii pe
transversalul planului de forme.

8. Trasarea liniei puntii in P.D. In acest scop se utilizeaza sagetile calculate cu ajutorul relatiei:
f=Bmax/k (m)

9. Trasarea plutirii si a proiectiei liniei puntii in bord pe orizontala planului de forme.

10. Trasarea longitudinalelor in longitudinalul planului de forme.

11. Trasarea curbei de balansare sub orizontalul planului de forme .

Pentru aceasta se folosesc diagonalele de balansare trasate in

transversalul planului de forme.
4.3.Calculul curbelor hidrostatice si a curbelor bonjean

Intocmirea calculului de carene drepte prin metoda trapezelor

 Calculul de carene drepte prin metoda trapezelor de integrare

aproximativa.

 Trasarea diagramelor de carene drepte.

 Graficul functiei AT(x)

 Trasarea scarii BONJEAN.

Calculul de carene drepte

A. Calculul ariilor suprafetelor plutirilor drepte, ariilor suprafetelor cuplelor teoretice si volumul
corespunzator DWL.
1. Pentru corpul navei se utilizeaza pana la cupla 20 urmatoarele relatii:

ariile suprafetelor plutirilor drepte

ariile suprafetelor cuplelor teoretice

volumul corespunzator DWL

unde suma corectata a semilatimilor pe

plutirea j

suma necorectata a semilatimilor pe

plutirea j

corectia sumei

unde suma corectata a semilatimilor la cupla

I

corectia sumei

suma necorectata a semilatimilor la

cupla I

unde: suma dubla corectata a

semilatimilor
 corectia sumei duble

suma dubla necorectata a

semilatimilor

B. Calculul volumului carenei si deplasamentului navei ( ) corespunzator plutirilor

drepte

Relatiile de calcul sunt:

C. Calculul abscisei centrului plutirii si a abscisei centrelor de carena

Relatiile de calcul sunt:

D. Calculul

Relatia de calcul este:

E. Calculul momentelor de inertie al suprafetelor plutirilor drepte j fata de axa longitudinala, respectiv

transversala de inertie , respectiv .

Relatiile de calcul sunt:

Momentele de inertie se calculeaza cu relatia:

Trasarea scarii Bonjean

Scara Bonjean este definita de graficele functiilor ,

corespunzatoare cuplelor teoretice din planul de forme.

Pe sectiunea navei in planul diametral se reprezinta proiectiile

cuplelor teoretice si plutirilor drepte ; in dreptul punctelor de
intersectie ale acestor proiectii se inscriu valorile ariilor .
Pentru determinarea valorilor se utilizeaza relatiile: