Top 5 Plante Medicinale Și Aromatice - Beneficii Și Riscuri de Consum PDF

1
2
„Top 5”
Plante medicinale și aromatice - suplimente nutriționale
Colectivul de realizare de la Colectivul de realizare de la

INCDCF INCDBA – IBA București
Coordonator, Dr. biochim. Radu Coordonator, CSII Dr. biolog Tatiana

Albulescu Onisei
Dr. biolog. Alice Grigore CS III Dr. Ing. Adina Elena

Răducanu
Dr. Minerva Panteli
CS Psiholog Manuela Răscol
Dr. Iuksel Rasit
Ing. Ion Buzoianu
Dr. med. Virginia Vulturescu
Consultant nutriționist Adelina
Dr. biol. Georgeta Neagu Teodorescu
Biochim. Maria Petrescu
Chim. Cristina Hlevca
Dr. ing. Ramona Păvăloiu
Drd. farm. Fawsia Sha’at
Dr. biochim. Lucia Pârvu
Dr. hort. Corina Bubueanu
3
Nivele de toxicitate – Clasificarea Hodge-Sterner, Ruta de
administrare: Orală
1- Extrem de toxic = Sub 1 mg/Kg corp
2- Puternic toxic 1-50 mg/kg corp
3- Moderat toxic 50-500 mg/kg corp
4- Slab toxic 500-5000 mg/kg corp
5- Practic netoxic peste 5000 mg/kg corp
4
Introducere
Regnul vegetal este cel care furnizează fondul pentru viața terestră, în
formele pe care le întâlnim în prezent. Formele primitive de viață precum
bacteriile au evoluat pe Pământ chiar înainte de apariția plantelor, și pot exista în
medii extrem de nefavorabile vieții organismelor superioare (lipsa oxigenului,
hidrogen sulfurat, atmosferă reducătoare, temperaturi extreme etc.). Apariția
organismelor superior organizate este însă legată nemijlocit de apariția, evoluția și
progresia plantelor, care au permis în primul rând modificarea compoziției
atmosferei, asigurând actualul nivel al oxigenului de circa 20%, pe baza unui
proces complex de conversie a energiei luminoase în energie chimică, utilizată
apoi pentru sinteza compușilor necesari vieții, pe care, cu o imensă generozitate, îi
pun la dispoziția tuturor celorlalte forme de viață de pe Terra, constituind baza
piramidei trofice. De exemplu, compuși indispensabili vieții, cum sunt
vitaminele, aminoacizii și acizii grași esențiali, sunt produse în mod natural
exclusiv de plante, speciile animale preluându-le de-a lungul lanțului trofic.
De asemenea, o multitudine de alți metaboliți secundari din plante prezintă

interesante proprietăți biologice, care le conferă, după caz, proprietăți
nutritive,curative, sau, dimpotrivă, pot constitui amenințări pentru sănătate.
Cunoașterea acestor caracteristici nu este rezervată exclusiv omului, majoritatea
speciilor animale au căpătat în procesul evolutiv capacitatea de a discerne
întrespeciile utile și speciile periculoase. Chiar și animalele de pradă „știu” ce
plante să consume în cazul în care sunt afectate de boli.
Plantele medicinale și aromatice furnizează un imens număr de substanțe

active, ce au fost utilizate timp de milenii în medicina tradițională. Probabil cele
mai renumite școli de medicină tradițională sunt medicina ayurvedică (datând de
peste cinci mii de ani) și medicina tradițională chineză (parțial influențată de cea
ayurvedică), și ea multimilenară. Trebuie însă să recunoaștem că și în școala de
medicină „occidentală” principalele mijloace terapeutice au fost furnizate în
principal de plante, și se bazau în mare măsură pe principiile enunțate din secolul
IV I.C de Hippocrates, cu contribuții însemnate din partea altor școli de gândire
din bazinul mediteranean și orientul apropiat (școlile ebraice, egiptene, persane
sau arabe cu precădere). În afara acestor zone de practică a artei medicale și acelei
farmaceutice, cunoașterea speciilor de plante medicinale și utilizarea acestora a
5
reprezentat până în zilele noastre o practică (chiar tradiție) în fiecare comunitate
umană. Începând cu mijlocul secolului al XIX, începe o perioadă de dezvoltare
explozivă a utilizării medicamentelor de sinteză, cu precădere în spațiul
occidental, care a condus la actuala „declasificare” a produselor vegetale,ca
folosite pentru obținerea de produse medicinale tradiționale, și cu precădere în
formulele de suplimente nutriționale, utilizate pentru completarea dietei și,
eventual ca adjuvanți terapeutici.
În același timp, creșterea mobilității umane, ce permite imense translocări

de populație, a facilitat și difuzia cunoașterii, astfel încât tot mai des în medicina
„academică” sunt introduse practici și metode terapeutice din „medicina
tradițională”, după cum putem observa și o intensificare a practicilor medicinei și
farmaciei „academice” în spațiile orientale. Aceasta însemnă nu numai transferul
efectiv de cunoștințe, ci, în bună măsură și exportul, din zonele de origine, a
numeroase produse de origine vegetală, care fie suplinesc, fie înlocuiesc alte
produse similare din noile spații de utilizare.
Lucrarea de față nu și-a propus să fie o prezentare exhaustivă a speciilor

vegetale cu utilizări terapeutice, ci o prezentare succintă a celor mai utilizate
cinci plante medicinale și aromatice conținute de suplimentele alimentare
notificate, recomandate pentru efectul lor benefic și susținerea funcțiilor vitale
ale organismului.
Precizăm că lucrarea se referă la produsele disponibile pe piața

românească, comercializate sub diverse forme de administrare dozată ceaiuri,
pulberi de plantă, tincturi, siropuri, tablete, capsule, etc., în care se pot regăsi părți
de plante/organe sau extracte standardizate de plante.
Considerăm util să atragem atenția cititorilor acestui catalogcă, pentru

preparate similare obținute dintr-o anumită specie pot exista unele deosebiri de
conținut, dependente de zona geografică de colectare, perioada derecoltare și
condițiile climatice din perioada de dezvoltare a plantei. De asemenea, din motive
ce țin atât de protecția mediului, cât și de protecția consumatorului, nu suntem
favorabili colectării din flora spontană a unor specii amenințate, aflate pe “Lista
roșie” a Academiei Române în scopul conservării biodiversității locale.
6
O cerință pe care nu am explicitat-o în prezentarea speciilor dar care este
de importanță majoră, se referă la asigurarea trasabilității în procesul de obținere a
preparatului vegetal, prin aceasta asigurându-se că în tot lanțul de operații
(cultivare, recoltare, depozitare, prelucrare) se respectă bunele practici,
controlulprocesului tehnologic contribuind la care să evitarea situațiilor nedorite
(contaminări cu produse chimice cum ar fi fertilizanți, pesticide, contaminări
microbiene, adulterare, etc).
În final, un cuvânt de mulțumire autorității competente în domeniul

plantelor medicinale și aromatice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
care a finanțat cercetările în cadrul programului sau sectorial precum și tuturor
colaboratorilor din organizațiile ce au contribuit la elaborarea acestei lucrări,
Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Chimico-Farmaceutică și Institutul
Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București.
7
8
Mentha piperita L.
(mentă-părți aeriene)
Specia:
Mentha piperita L., Fam. Lamiaceae, Gen
Mentha
Denumire populară: mentă, borsnită, broastil,
brosnită, camfor, diană, ferent, ghiazmă, giugiumă,
ghintă, izmă bună, izmă de gradină, izmă de leac, mintă,
mintă de gradină, nina de camfor, nintă.
Origine și aria de răspândire:Mentha piperita
este originară din vestul Europei, Canada, S.U.A, dar a
fost răspândităși în multe părți ale Indiei, și în centrul și
sudul Europei. Aceasta este cultivatăîn grădini, în locuri
luminoase și bine irigate în India, China, Europa,
America, Australia, Africa și în alte țari în scopuri
industriale și farmaceutice. În România se cultivăîn zona
Brașovului(Bod – 5 ha), pe valea Oltului și în Banat (Bojor O., 2003).
Părți folosite:parțile aeriene de Mentha piperita. Calitate: părțile aeriene de
Mentha piperitatrebuie să aibă un conținut minim de 0,9% ulei esențial conform
descrierii din Farmacopeea europeană (European Pharmacopoeia, 2007).
Principii active majore:

Nr. Partea din Compoziția Referințe
crt. plantă
Ulei esențial (1-2%): mentolul(55-70%), neomentolul,
izomentolul, limonen (1.0-5.0%), cineol (3.5-14.0%),
mentona (14.0-32.0%), mentofuran (1.0-9.0%),
isomentona (1.5- 10.0%), acetat de mentil (2.8-10.0%),
izopulegol (0.2%), pulegon (4.0%), carvona (max. 1.0%)
si alte monoterpene in cantitati mici
Flavonoide: luteolin, cinarozidă, mentozidă, etc. Aishwarya
Acizi polifenolici: acidul cafeic, acidul rozmarinic, B., 2015
1. Părți acidul clorogenic si diverse pseudotaninuri derivate de la Bojor O.,
aeriene acestia 2003;
Glucide: ramnoză, galactoză, glucoză, fructoză, Anderson
zaharoză, rafinoză, stachinoză, verbascoză Carotenoide: L.A. et al.,
radovantină, eripoxantină, violoxantină, carotină 2009
Enzime: catalază, peroxidază, oxidază
Vitamine: C, D2, tocoferoli, acid nicotinic
Săruri minerale: potasiu, calciu, fosfor, magneziu, sodiu,
fier, mangan, zinc, bor, cupru, molibden
Beneficii:
Mentha piperita are efect antispastic, antivomitiv, carminativ, coleretic, colagog,
antidiareic, astringent, spasmolitic, diuretic, depurativ (Alankar S., 2009; Grigoleit H.-G.
et al., 2005; Punit S. andMello P.M., 2004). Astfel, aceasta este indicatăîn tratamentul
9
afecţiunilor digestive (balonări, colită spastică, indigestie, dureri abdominale, diskinezie
biliară, litiază biliară, greaţă, diaree).
 Efect antiemetic
Compușii uleiului volatil din Mentha piperita prezintă efect antiemetic prin acțiunea
asupra receptorului serotoninergic 5-HT. Proprietățile antispastice ale mentolului conduc
la o blocare imediată a sfincterului Oddi (localizat la nivelul tractului intestinal la
animale) și astfel este indus influxul de Ca2+ la nivelul neuronilor senzitivi din ganglionii
dorsali de profunzime și trigemeni, datorită activării canalelor ionice TRPM8 (Transient
Receptor Potential Cation Channel subfamily M member 8). De asemenea, studiile in
vivo, pe animale, au aratat că extractul de mentă are un efect de relaxare asupra țesutului
tractului gastro-intestinal și un efect analgezic-anestezic asupra SNC și SNP (Alankar S.,
2009; Heimes K. et al., 2011).
 Efect antispastic
Proprietătile antispastice se explică printr-un mecanism de relaxare a musculaturii
netede (antispastice musculotrope); mentolul acționează direct asupra musculaturii netede
din peretele digestiv, producând un efect de relaxare și având un timpul de latență este
aproximativ 30-60 minute.
 Efect în tratamentul dispepsiei și în sindromul colonului iritabil

Administrarea uleiului de mentă în monoterapie sau în asociere cu alte plante a fost
mai eficace comparativ cu placebo în ceea ce privește reducerea simptomelor de
dispepsie la adulți și copii (Alankar S., 2009). Eliminarea gastrică fiind mai accelerată la
adaugarea uleiului de mentă în alimentație (Cosentino M. et al., 2009; Heimes K. et al.,
2011). Uleiul de mentă este eficace în trantamentul colonului iritabil; de exemplu s-a
demonstrat eficacitatea administrării uleiului de mentă la pacienții cu constipație sau
diaree comparativ cu placebo și tratamentul standard, obtinându-se astfel o ameliorare a
simptomelor (durere, balonare, flatulență).
Siguranță
 Categorii de consumatori vulnerabili: pacienții cu hipersenzitivitate la această
plantă; este contraindicată în timpul sarcinii și alăptării conform OMS. Nu este
recomandată în constipaţia cronicăconform OMS (WHO, 1999).
 Toxicitate și doze: Doză zilnică maximă recomandată în UE este1,2 ml ulei de
mentă, adică 1,080 mg ulei de mentă, care conține maxim 140 mg pulegon și
mentofuran conform Farmacopei Europene (European Pharmacopoeia, 2007).
Nivel toxicitate * : 4
 Reacții adverse: poate produce alergii de contact; produsele pe bază deMentha
piperita cu conţinut foarte mare de ulei volatil (în special mentol) pot cauza
dureri abdominale, greaţă, vărsături, rigiditate musculară. Nu se cunoaște
frecvența acestor reacții.
 Interacțiuni medicamentoase: nu au fost raportate interacțiuni cu alte
medicamente.
 Potențiali contaminanți: impurități minerale, pesticide, metale grele.
10
 Potențiali alergeni: nu se cunosc.
Produse pe bază de Mentha piperita prezente pe piața farmaceutică din România

Nr.crt. Forma de prezentare Firma producătoare
1. Tinctură de Mentha piperita (extract Hofigal, Dacia Plant
vegetal concentrat în soluție
hidroalcolică)
2. Ceai de Mentha piperita Fares, Dacia Plant, Alevia,
AdNatura, Hofigal
3. Capsule de Mentha piperita Fares
4. Comprimate de Mentha piperita Fares
5. Ulei de Mentha piperita Hofigal, Fares
Metode de extracție și solvenți: se recomandă ca extractele și tincturile să fie

obținute cu alcool etilic în diverse concentrații, apa-alcool etilic (extract hidroalcoolic).
Bibliografie
Aishwarya B. (2015)Therapeutic Uses of Peppermint –A Review, /J. Pharm. Sci. & Res. Vol. 7(7), 474-476.
Anderson LA, Gross JB. (2004) Aromatherapy with peppermint, isopropyl alcohol, or placebo is equally
effective in relieving postoperative nausea. J Perianesth Nurs;19(1):29-35.
Alankar S. (2009)A review on peppermint oil, Asian Journal of Pharmaceutical and Clinical Research, 2 (2),
pp. 27-33.
Bojor O. (2003) Ghidul plantelor medicinal și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București, pag. 219-
220.
Cosentino M., Bombelli R., Conti A., Colombo M.L., Azzetti A., Bergamaschi A. , Marino F., Lecchini S.
(2009) Antioxidant properties and in vitro immunomodulatory effects of peppermint (Mentha x piperita l.)
Essential oils in human leukocytes , J. Pharm. Sci. & Res. Vol.1(3), 33-43.
Grigoleit H.-G., Grigoleit, P.(2005) Gastrointestinal clinical pharmacology of peppermint oil,
Phytomedicine12 (8), pp. 607-611.
Heimes K, Hauk F, Verspohl EJ. (2011) Mode of action of peppermint oil and (-)-menthol with respect to 5-
HT3 receptor subtypes: binding studies, cation uptake by receptor channels and contraction of isolated rat
ileum. Phytother Res .;25(5):702-708.
European Pharmacopoeia 7.0 (2007), vol. 1, Council of Europe, Strasbourg, France, 7th edition.
Punit S. and Mello P.M. (2004) A review of medicinal uses and Pharmacological effects of Mentha piperita,
Natural Product Radiance Vol 3 (4), 214-221.
WHO monographs on selected medicinal plants, vol. 1-4, WHO Library Cataloguing in Publication Data,
1999.
11
Foeniculum vulgare Mill.
(fenicul - fructe)
Specia:
Foeniculum vulgare Mill., Fam. Umbelifferae,
Gen. Foeniculum
Denumire populară: Fenicul,
Origine şi aria de răspândire: Feniculul este
nativ în Europa, Asia şi Nordul Africii. Specia este
cultivată pe scară largă în alte regiuni şi a devenit
naturalizată în America de Nord şi Australia
Părţi folosite: bulbii, frunzele, fructele,semințele.
În medicina populară, se menționează utilizarea
ca pentru vindecarea constipației, balonărilor, calmarea
colicilor.

Nr.crt. Partea din Compoziția
plantă
Compuși polifenoici: acid neoclorogenic, acid galic, acid
clorogenic, acid cafeic, acid cumaric, O-glucozida acidului
ferulic, quercetol O-glucozida, acid ferulic, acid dicafeilquinic,
1. Fructe
hesperidină, acid cinamic, acid rozmarini, quercetină și
apigenină
Compuși volatili: 18 compusi, anetolul predominant
Compoziția variază cu varietatea și de asemenea, cu locul de origine, se semnalează

diferențe de compoziție în funcție de țara de origine.
Beneficii:
În medicina tradiţională feniculul este menționat în tratamentul unui număr mare de
tulburări, între care boli relativi simple (tuse, răceală), sau boli mai grave, precum
cancerele sau bolile renale.
Este folosit în diferite părți ale luimii pentru a trata afecțiuni cum ar fi durerile
abdominale, colicile, constipația, diareea, gastralgia, gastrita, colonul iritabil, durerile de
ficat, stomac, afecțiunile renale și hepatice, ca laxativ, etc.
Este indicat special în Farmacopeea Ayurvedică drept componentă a unor formule
poli-herbale pentru tratamentul bolilor și dereglărilor. De asemenea, s-au efectuat studii
farmcologice asupra unor numeroase preparate/extracte din fenicul. De interes deosebit
sunt cele care vizează activitățile la nivelul tractului digestiv, care au evidențiat:
- activitate anticolitică si antispastică – uleiul esențial reglează motilitatea muschilor
netezi si reduce gazele intestinale. Singur sau în combinație cu alte plante, F. Vulgare
este indicat pentru tulburările spastice gastrointestinale, diferitelor forme de colită,
dispepsii provocate de atonie intestinală. [9, 73]
- activitate hepatoprotectoare – prin inhibiția citocromului P450 3A4 [9]
- activitate antioxidantă și antiapoptotică
12
Siguranță
O lungă istorie a aplicării în etnomedicină nu a produs raportări de efecte secundare
serioase, de aceea se poate considera un preparat sigur. S-au efetuat studii toxicologice pe
animale de laborator, care au evidențiat un nivel de risc semnificativ. Un studiu de
toxicitate acută pe șoareci, folosind extract de fructe de fenicul a evidențiat absența
mortalității până la doza de 3g/kg corp. Studiul de toxicitate cronică (90 de zile) nu a
evidențiat modificări ale parametrilor biochimic și hematologici ori de mortalitate
comparativ cu lotul control. Shah 121
 Categorii de consumatori vulnerabili: pacienţii cu insuficienţă cardiacă; cu

precauţie la cei cu litiază renală
 Toxicitate şi doze
LD50 (ulei esenţial, șobolani): 1326 mg/kk
 Reacţii adverse: nu s-au semnalat

 Precauții
◦ Femei însărcinate, alergii la această specie.
◦ Femeile cu cancer uterin sau mamar
◦ Persoanele cu ulcer gastric, enterocolită acută sau cronică și ulcer duodenal
trebuie să consume cu precauţie tinctură de fenicul (are în compoziţie alcool)
◦ Contraindicat consumul ceaiului de fenicul pentru perioade lungi de timp.
◦ Consumul de fenicul poate reduce efectele unor antibiotice, de ex.
ciprofloxacin.
 Potenţiali contaminanţi: impurităţi minerale, pesticide, metale grele
 Potenţiali alergeni: posibile reacții alergice ale persoanelor alergice la fenicul,
polenul de pelin (Artemisia absinthium), morcovi și țelină
Produse pe bază de fenicul prezente pe piața farmaceutică din România

1. Ceai de fenicul Dacia Plant
2. Capsule Vezică biliară activă D71 Fares
3. Ceai digestiv Fares
4. Curățarea ficatului D93 (pulbere) Fares
5. Plantusin forte cu miere şi vitamina C R18 Fares
(Sirop)
6. Laxativ cu miere şi vitamina C D69 (Sirop) Fares
7. Biosept A4 (Tinctură) Fares
8. Ceai pentru stomac Fares
9. Ceai antidiareic Fares
10. Renalex (tinctură) Fares
11. Supliment alimentar Fennel (Fenicul) Secom
13
Bibliografie
Badgujar SB, Patel VV, Bandivdekar AH - Foeniculum vulgare Mill: A Review of Its Botany,
Phytochemistry, Pharmacology, Contemporary Application, and Toxicology - Biomed Res Int.
2014;2014:842674
H. Ozbek, S. Ugras¸, H. Dulger et al., Hepatoprotective effect of Foeniculum vulgare essential oil,”
Fitoterapia, vol. 74, no. 3, pp. 317–319, 2003
M. Pradhan, S. Sribhuwaneswari, D. Karthikeyan et al., - “In-vitro cytoprotection activity of Foeniculum
vulgare and Helicteres isora in cultured human blood lymphocytes and antitumour activity against B16F10
melanoma cell line,” Research Journal of Pharmacy and Technology, vol. 1, no. 4, pp. 450–452, 2008
S. Koppula and H. Kumar, “Foeniculum vulgare Mill (Umbelliferae) attenuates stress and improves memory
in wister rats,” - Tropical Journal of Pharmaceutical Research, vol. 12, no. 4, pp.
553–558, 2013.
R. Rahimi and M. R. S. Ardekani, “Medicinal properties of Foeniculum vulgare Mill. in traditional Iranian
medicine and modern phytotherapy,” Chinese Journal of Integrative Medicine, vol. 19, no. 1, pp. 73–79,
2013.
A. Rasul, N. Akhtar, B. A. Khan, T. Mahmood, S. Uz Zaman, and H. M. Shoaib Khan, “Formulation
development of a cream containing fennel extract: in vivo evaluation for anti-aging effects,” Pharmazie, vol.
67, no. 1, pp. 54–58, 2012
M. I. Nassar, E. A. Aboutabl, Y. A. Makled, E. A. ElKhrisy, and A. F. Osman, “Secondary metabolites and
pharmacology
of Foeniculum vulgare Mill. Subsp. Piperitum,” Revista Latinoamericana de Qu´ımica, vol. 38, no. 2, pp.
103–112, 2010.
M. Albert-Puleo, “Fennel and anise as estrogenic agents,” Journal of Ethnopharmacology, vol. 2, no. 4, pp.
337–344, 1980.
H. B. Forster, H. Niklas, and S. Lutz, “Antispasmodic effects of some medicinal plants,” Planta Medica, vol.
40, no. 4, pp. 309–319, 1980.
I. Chakˇurski, M. Matev, A. Koˇıchev, I. Angelova, and G. Stefanov, “Treatment of chronic colitis with an
herbal combination of Taraxacum officinale, Hipericum perforatum, Melissa officinaliss, Calendula
officinalis and Foeniculum vulgare,” Internal
Diseases, vol. 20, no. 6, pp. 51–54, 1981.
14
Cynara scolymusL.
(anghinare-frunze)
Specia:
Cynara scolymus L., Fam.
Asteraceae(Compositae), Gen Cynara
Denumire populară: anghinare, anghinar,
anghinav, angină, anghină, carcioafă, amăreală sau darul
Sfintei Marii.
Origine și aria de răspândire:Cynara scolymus
este originară din sudul Europei în jurul Marii Mediterane,
Africa de Nord și Insulele Canare, dar la ora actuală este
răspândită pe tot globul. Planta este frecvent întâlnită în țările
cu climă temperată și nu rezistă la temperaturile scăzute din timpul iernii. Astfel, este
necesară recultivarea ei în fiecare an (Bojor O., 2003).
Părți folosite: frunzele de Cynara scolymus

Nr.crt. Partea Compoziția Referințe
din
plantă
Acizi fenolici(6%): acid 1-O-cafeoilchinic,
acid clorogenic, acid cafeic, acid 4-O-
cafeoilchinic, acid 5-O-cafeoilchinic, acid 1,5-
di-O-cafeoilchinic (cianin) Sesquiterpene EMA/HMPC,
1. Frunze lactonice (până la 5%): ciaropicrin 2009
(component majoritar), dehidrocinaropicrin, Bojor O., 2003
grosheimin și derivații acestora Cucu V., 1978
Flavonoide (0,35-0,75%): scolimozidă,
cinarozidă și cynarotriozidă
Mucilagii
Tanoizi
Pectine
Zaharuri
Săruri de potasiu şi magneziu
Beneficii:
 Efectul anticoleretic și antihipercolesterolemic
Datorită cinarinei, flavonozidelor şi glicozidelor A şi B preparatele pe bază de frunze
de Cynara scolymus au acţiune coleretică, măreşte volumul bilei de 4-5 orişi stimulează
secreţia biliară. Preparatele pe bază de frunze de Cynara scolymusau acţiune: colagogă,
depurativă, diuretică (cinarozida), laxativă, hipolipemiantă şi hipocolesterolemiantă,
măreşte reziduul uscat al bilei. De asemenea, s-a efectuat un studiu clinic pentru a evalua
efectele frunzelor de Cynara scolymusasupra sindromului intestinului iritabil. Analiza
datelor a scos în evidență reduceri semnificativeîn severitatea simptomelor, incluzând
durere abdominală, balonare, flatulențăși constipație (EMA/HMPC, 2009).
15
 Efect antihepatotoxic
Cynara scolymus este un remediu important în hepatita cronică (ciroză), în disfuncţii
hepato-biliare, în special în insuficienţa biliară (stimulează drenarea bilei), colecistite
subacute şi cronice, în angiocolite, nefrite cronice, în obstrucţii parţiale ale
hepatocoledocului, tonic al ficatului, dar şi în cele mai frecvente boli metabolice
(obezitate, dislipidemie, diabet sau ateroscleroză)şi digestive (constipaţie, hemoroizi),
(Gabriela Vlăsceanu et. al, 2008).
 Efect antioxidant
Un studiu a măsurat efectele extractelor apoase și etanolice din frunze de Cynara
scolymus asupra stresului oxidativ intracelular stimulat de mediatorii inflamatorii,
factorul de necroză alfa și lipoproteina cu densitate scăzută oxidată (ox-LDL)în celule
endoteliale și monocite. Ambele extracte au inhibat stresul oxidativ în celule endoteliale
și monocite, într-o manieră dependentă de doză (EMA/HMPC, 2009; WHO, 1999).
Siguranţă
plantă sau la plante din familia Asteraceae (Compositae), pacienții cu colangitele,
calculi biliari, hepatită biliara și orice alte afecțiuni biliare; este contraindicat în
timpul sarcinii și alăptării conform EMA (EMA/HMPC, 2011).
 Toxicitate și doze: În ceea ce privește toxicitatea utilizării produselor pe bază de

Cynara scolymusexistă diverse studii efectuate pe animale de laborator. La
administrarea orală si intraperitoneală a unui extract hidroalcoolic din frunze de
Cynara scolymuspe animale de laborator (șobolanii) valoarea DL50a fost de 2.0
g/kg greutate corporală și, respectiv, 1,0 g /kg greutate corporală. Aplicarea
externă a extractului de frunze (doze de 1,0-3,0 g/kg greutate corporală timp de
21 de zile) pe pielea unor animale de laborator (șobolani albi) nu a produs niciun
efect toxic sau efecte cumulative asupra parametrilor hematologici. De asemena
nu au fost observate efecte iritante asupra pielii sau iritarea ochilor, studii
efectuate pe animale de laborator (porcușorii de guineea) (EMA/HMPC, 2009;
EMA/HMPC, 2011).
Nivel toxicitate*: 4
 Reacții adverse: diaree ușoară cu spasm abdominal, greața și arsurile stomacal

(nu este cunoscută frecvența); pot apărea reacții alergice (nu este cunoscută
frecvența).
medicamente.
16
Produse pe bază de Cynara scolymus prezente pe piața farmaceutică din România
Nr.crt. Forma de prezentare Firma
producătoare
1. Extract de Cynara scolymus Dacia Plant
2. Tinctură de Cynara scolymus (hidroalcoolică sau Dacia Plant
glicerină) Fares
3. Ceai de Cynara scolymus Hofigal
Fares
Dacia Plant
Alevia
Dorel Pant
4. Capsule de Cynara scolymus Hofigal

Alevia
Dacia Plant
Rotta Natura
Laboratoarele
Remedia
Fares
5. Comprimate – extract de Cynara scolymus Alevia
Dacia Plant
Hofigal
Laboratoarele
Remedia

obținute cu glicerină și apa-alcool etilic (extract hidroalcoolic).
Bibliografie
Bojor O. (2003), Ghidul plantelor medicinal și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București, pag. 219-
220.
Cucu Viorica (1978) Farmacognozie – Partea I. Litografia I.M.F. Cluj-Napoca.
European Medicines Agency / Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2009), Assessment
report on Cynara scolymus L., folium.
European Medicines Agency / Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2011), Community
herbal monograph on Cynara scolymus L., folium.
Vlăsceanu Gabriela, Geta Negru şi Florentina Burcea (2008). Anghinarea. În Hofigal – Natură şi sănătate.
Nr. 12, iun. 2008, ISSN 1842-3310, p. 23-24.
1999.
17
Carica papaya L.
(papaia – fructe, papaina)
Specia: Carica papaya L. papayer (Fam.

Caricaceae, Gen Carica).
Denumire populară: papaya
Origine, aria de răspândire: Specia este
originară din America tropicală şi se cultivă în toate
regiunile tropicale.
Descriere:
Creşte sub formă de tufe, are port arborescent,
de palmier, înalt de 4 - 8 m, cu trunchi şi ramuri
lemnoase, robuste, cărnoase, care poartă cicatricele
frunzelor. Frunzele sunt lung peţiolate, foarte mari,
palmat-lobate, cu 5 - 7 lobi care se termină cu un vârf
ascuţit. Florile bisexuate sunt galbene sau alb-gălbui.
Cele mascule, mici, sunt dispuse în panicule pendule, iar cele femele, sesile, la axila
frunzelor, ori pe trunchi. Fructul, galben sau galben-verzui, este lung de până la 30 cm,
gros de 15 cm, cântăreşte 2 - 5 kg, din care cauză se desprinde cu uşurinţă şi cade. Conţine
numeroase seminţe înconjurate de o pulpă cărnoasă, galben-portocalie, cu aromă de pepene
galben. Întrega plantă conţine latex.
Părţi folosite:
- frunzele proaspete sau uscate recoltate înainte de apariţia fructului,
- fructele imature, proaspete sau uscate, ori complexul enzimatic separat din
latexul fructelor imature recoltate de la specia Carica papaya L., papayer (Caricaceae).
Obţinere:
- frunzele se recoltează înainte de apariţia fructelor.
- din fructele imature, prin incizare când fructele sunt încă verzi, se obţine latexul
brut. Purificarea latexului se efectuează mecanic sau prin filtrare. Uscarea se realizează
prin diferite procedee, la o temperatură mai mică de 40° C. Ceea ce se obţine este papaină
brută.
Principii active majore: papaina brută conţine enzime proteolitice (proteinaze -
papină, chimopapaină A şi B, proteinază A şi B, papaya peptidază A) şi alte enzime
(lizozim, chimotransferază, catalază, fosfataze, glicozidaze, lipaze, pectinesteraze etc).
Papaina (endopeptidază), enzimă cu o masă moleculară de 23 kDa, formată din 212
resturi de aminoacizi, este rezistentă la căldură, dar inactivată de ioni metalici, de
substanţele care reacţionează cu tiolii şi de oxidanţi. Degradează substanţele proteice
(pH-ul optim de acţiune este cuprins între 4,6 - 7,2) şi constituie un real substituent al
enzimelor digestive; este activă pe tioli şi reductorii lor (cisteină, tiosulfat, glutation).
Chimopapaina, proteină constituită din 218 aminoacizi, are structură şi
proprietăţi asemănătoare papainei.
18
Nr.crt. Partea din Compoziţia
plantă
Proteine, grăsimi, fibre, carbohidraţi, minerale, calciu,
fosfor, fier, vitamina C, tiamină, riboflavină, niacină,
caroten, aminoacizi, acid citric şi molic (în fructele
1. Fructe vrezi), componente volatile: linalol, benzilizotiocianat
cis şi trans 2,6-dimetil-3,6 expoxy-7octen 2-ol. alcaloid,
α carpaină, benzilβ-D glucozid, 2feniletilβ D glucozid, 4
hidroxil-fenil-2etilβ-D glucozid
Acizi N-butiric, n-hexanoic şi n-octanoic, lipide: acid
2. Suc de fructe miristic, palmitic, stearic, linoleic, linolenic, acid vacenic
şi acid oleic
Acizi graşi, proteine, fibre, ulei de papaia, carpaină,
3. Seminţe benzilizotiocianat, benzilglucozinolat, glucotropacolin,
benziltiouree, β sistosterol, caricin, nirozin
Beneficii:
Papaina:
- Acţiune proteolitică similară cu cea a pepsinei și a tripsinei , cu aplicaţii în
industria alimentară textilă, farmaceutică și cosmetică (Su , Nie, Zhu și Chen,
2009).
Papaina este utilizată în insuficienţă gastro-duodenală, gastro-duodenite, ulcere
gastro-duodenale (administrare internă); afecţiuni cutanate (răni suprainfectate şi
ulceraţii greu cicatrizabile) ca antiinflamator şi antimicrobian, detersiv favorizant
al cicatrizării (uz extern); agent de curăţire a lentilelor corneene.(Viorica Istudor,
2001)
- Efect antioxidant,
- Effect antiulceros,
- Efect analgezic, antiinflamator (Viorica Istudor, 2001)
- efect citotoxic asupra contracției vasculare (Wilson, Kwan, Kwan și Sorger, 2002),
- efect antimicrobian (Bennett, Roger și Wallsgrove, 1997 prin glucozide cianogene
(Bennett et al., 1997)
- proprietăți anthelmintice (Kermanshai și colab., 2001). Benzil izotiocianatul este
agentul anthelmintic predominant în semințele de papaya (Kermanshai et al., 2001)
și este responsabil pentru acțiunea sa citotoxică care mărește permeabilitatea
membranei la Ca ++ (Wilson et al., 2002).
- efect laxativ (Sharma, Chhangte, & Dolui, 2001).
Chimopapaina
- proprietăţi proteolitice.
Una dintre aplicaţiile medicale se bazează pe scindarea ptoteoglicanilor constitutivi
ai materialului discal nuclear intervertrebal, în caz de hernie discală
(chimionucleoliză).
Chimopapaina: hernie de disc rezistentă la tratamentul medical sau sciatică
produsă de hernia de disc (injectare în discul intervertebral sub control radiologic, de către
personal medical specializat). Este un remediu echivalent cu chirurgia. Procedura prezintă risc
19
de şoc anafilactic datorită neurotoxicităţii enzimei, în cazul penetrării în teaca de mielină a
neuronilor, de aceea, se impune supravegherea atentă a pacientului. (Viorica Istudor, 2001)
Carpaina :
- proprietăţi cardioactive: induce bradicardie, depresie SNC şi este un posibil
amoebicid.
Licopenul,:
- antineoplazic
- este un intermediar cheie în biosinteza multor carotenoide importante, cum ar fi
beta-caroten şi filoxantine(Journal of Medicinal Plants Studies, Year : 2013).
Întrebuinţările se datoresc papainei (enzimă digestivă de substituţie) şi chimopapainei.

Medicina indiană foloseşte
- fructele în constipaţie, indigestie, prevenirea infarctului miocardic şi AVC (prin
acidul folic necesar pentru conversia homocisteinei în aminoacizi, cum ar fi cisteină
sau metionină. În cazul în care neconvertită, homocisteina poate afecta direct pereţii
vaselor de sânge, este considerat un factor de risc semnificativ pentru un atac de
cord sau accident vascular cerebral) (Journal of Medicinal Plants Studies, Year :
2013).
Alte utilizări cu importanţă terapeutică(Journal of Medicinal Plants Studies, Year :
2013):
- prevenirea cancerului de colon (prin conţinutul de fibre care asigură protecţia
celulelor colonului faţă de radicalii liberi)
- reduce severitatea afecţiunilor cum ar fi astmul, osteoartrita și artrita reumatoidă
(prin conţinutul în enzime proteice, inclusiv papaina, chimopapaina şi substanţe
nutritive antioxidante; inclusiv vitamina C, vitamina E, beta-caroten)
- previne complicaţiile siclemiei
- previne cancerul de prostată
- efect anticoagulant
- contribuie la îndepărtarea ţesuturilor necrozate în răni cronice, arsuri şi ulcere.
Siguranță
Toxicitate şi doze:
În utilizare externă, latexul de papaya este iritant pentru piele, iar intern produce
gastrită severă.
Extractul de semințe de papaya poate induce de toxicitate renală cu insuficiență de

organ. Fructele verzi au proprietăți contraceptive și abortive. (Aravind et al. 2013)
Efectul unui extract apos de semințe Carica papaya (5 mg / kg corp / zi i.m. și 20

mg / kg corp / zi pe cale orală) au fost investigat la șoareci masculi tratați timp de 60 de
zile. Extractul apos nu a manifestat efecte estrogenice la şoarecii masculi și studiile
toxicologice au indicat absenţa toxicităţii. Greutatea corporală sau greutățile organelor de
reproducere, rinichilor și suprarenalelor nu au fost afectate, indicând că extractul nu a
promovat creșterea în greutate corporală prin obezitate sau retenţie hidrică. Nivelul seric
SGOT, SGPT, proteine și colesterol a fost de asemenea în limitele normale al șoarecilor
tratați cu extract, sugerând că extractul nu influențează funcția hepatică sau colesterolul și
20
metabolismul proteinelor. Datele obţinute sugerează că extractele apoase de semințe de
papaya sunt sigure și ar putea servi ca o contraceptive masculine eficiente la
rozătoare.(Chinoy et al,1994)
Categorii de consumatori vulnerabili: persoane sub tratament cu anticoagulante,
precauţie în sarcină.
Contraindicaţii: sarcină (efect embriotoxic, teratogen şi abortiv – prin latexul din

fructele necoapte).
Reacţii adverse: alergii (febra fânului, astm), gastrită severă, tulburări de tranzit
intestinal, insuficienţă renală, consumul excesiv de fructe conduce la carotenemie (cu
colorarea în galben a palmelor şi tălpilor), latexul poate provoca iritaţii cutanate, reacţii
alergice, (Aravind et al., 2013)
Interacţiuni medicamentoase: warfarina (extractul de C.papaya creşte nivelul

raţiei normale a warfarinei stabilită prin norme internaţionale). (Viorica Istudor 2001)
Potentiali contaminanti: -
Produse pe bază de Carica papayaprezente pe piaţa farmaceutică din
România:
Preparate farmaceutice autorizate ANMDM:
Wobe-Mugos E, WOBENZYM (R) - comprimate gastrorezistente cu papaină 100

mg, tripsină 40 mg, chimotripsină 40 mg, medicaţie adjuvantă în diferite afecţiuni cu
componentă inflamatorie: tromboflebită şi sindrom posttrombotic, inflamaţii ale tractului
urogenital, boli reumatice; stări inflamatorii de natură traumatică sau consecutive intervenţiilor
chirurgicale stomatologice şi altor intervenţii minore; inflamaţii provocate de iradiere, în
tratamentul virozelor, tumorilor şi în profilaxia metastazelor. – autorizat ANMDM amestec cu
cisteinat de sodiu;. Se asociază cu extract pancreatic pentru aportul de enzime proteolitice
(tripsină, chimotripsină), glicolitice (amilază), lipolitice (lipază) şi antibiotice. (Viorica
Istudor 2001; ANMDM Nomenclator meidcamente,2018)
Suplimente alimentare notificate la IBA Bucureşti:

1. WOBENZYM (R) - drajeuri gastrorezistente Wobe-Mugos E,
cu papaina 100 mg, tripsină 40 mg, chimotripsină 40
mg
Autorizat ANMDM
2. Nutryzim, capsule Merck
Autorizat ANMDM
3. Comprimate
Ananas&papaya Pronatura
Antioxidant ACEZn+Se+Papaya Health Advisors
Gascure Ayurmed
Digestion Blend Solaray Secom
Papaya Enzyme x 60 NATURE'S BOUNTY
21
4. Soluţie extractivă Favisan
5. Capsule
Enzymcare benefic pentru o digestie uşoară Vitacare
Eudigest Parapharm
Pappina Obire
Enzyme digestive Bromelain/Papain Zenith
EnzimaxComplex premium Vitamine B Rosa Spirit Hypericum
Bitonic Lifecare
Digest control Sprint Pharma
Digestie uşoară Fares
Digest complet Indian Herbal
Papaya Vitacare MEDICA
MEDICA Papaya
6. Pulbere
Colon Help Junior Zenyth
Complex natural plante medicinale detoxiferea Fares
colonului
7. Drajeuri
Cosm Enzime Cosmopharm
8. Comprimate efevescente
Antioxidant ACE + Zn + Se + Papaya x 20 f. Solix
Bibliografie
Istudor Viorica – Farmacognozie, fitochimie, fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti 2001, vol. II.
ANMDM - WOBENZYM(R) https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_1760_08.03.01.pdf
Aravind. G , Debjit Bhowmik , Duraivel. S, Harish. G, Traditional and Medicinal Uses of Carica papaya,
Journal of Medicinal Plants Studies Year: 2013,Volume: 1,Issue:1. Journal of Medicinal Plants Studies, Year
: 2013, Volume : 1, Issue : 1, First page : (7) Last page : (15) ISSN: 2320-3862
https://www-sciencedirect-com.am.e-nformation.ro/science/article/pii/S0963996911000068, Jurandi
Gonçalves de Oliveiraa Angela PierreVitória, Papaya: Nutritional and pharmacological characterization, and
quality loss due to physiological disorders. An overview, Food Research International, Volume 44, Issue
5, June 2011
S.N. Su, H.L. Nie, L.M. Zhu, T.X. Chen Optimization of adsorption conditions of papain on dye affinity
membrane using response surface methodology, Bioresource Technology, 100 (2009), pp. 2336-2340
R.K. Wilson, T.K. Kwan, C.-Y. Kwan, G.J. SorgerEffects of papaya seed extracts and benzyl isothiocyanate
on vascular contraction Life Sciences, 71 (2002), pp. 497-507
R.N. Bennett, G.K. Roger, R.M. Biosynthesis of benzylglucosinolate, cyanogenic glucosides and phenyl
propanoids in Carica papaya Phytochemistry, 45 (1) (1997), pp. 59-66
H.K. Sharma, L. Chhangte, A.K. DoluiTraditional medicinal plants in Mizoram, India Fitoterapia, 72 (2001),
pp. 146-161
R. Kermanshai, B.E. McCarry, J. Rosenfeld, P.S. Summers, E. Weretilnvk, G.J.SorgerBenzyl isothiocyanate
is the chief or sole anthelmintic in papaya seed extracts Phytochemistry, 57 (2001), pp. 427-435
Chinoy NJ1, D'Souza JM, Padman P Effects of crude aqueous extract of Carica papaya seeds in male albino
mice, . Reprod Toxicol. 1994 Jan-Feb;8(1):75-9.
Vijay Yogiraj, Pradeep Kumar Goyal, Chetan Singh Chauhan, Anju Goyal, Bhupendra Vyas, Carica papaya
Linn: An Overview, International Journal of Herbal Medicine 2014; 2 (5): 01-08
22
Carum carvi L.
(chimen - fructe)
Specia:
Carum carvi L., Fam. Apiaceae, Gen
Carum
Denumire populară: chimen, secărea,
chimin sau chiman
Origine și aria de răspândire:Carum
carvi esteoriginar din Asia Mică, este răspândit
astăzi în toată lumea, crescând din India şi până în
vestul Europei, fiind aclimatizat şi în America de
Nord, în America de Sud ori în Africa (Bojor O.,
2003).
Părți folosite: fructele (semințele) de Carum carvi. Calitate: fructele trebuie să
conțină cel puțin 30 ml/kg ulei esențial(European Pharmacopoeia, 2007).

Nr.crt. Partea din Compoziția Referințe
plantă
Uleiuri esențiale (3-7%): d-carvonă (50-
65%), (+) - limonen (până la 45%), carveol și
dihidrocarveol (1,5%). EMA/HMPC, 2014;
Proteine (20%), EMA/HMPC, 2013;
1. Fructe Carbohidrați (15%)
Acizi fenolici: acidul cafeic
Flavonoide (urme): quercetin, kaempferol și
glicozidele acestora.
Beneficii:
Semințele de chimen ajută la digestie deoarece uleiul esențial din ele activează
glandele salivare. De asemenea, timolul, uleiul eteric din semințele de chimen prezent în
semințele de chimen, promovează o digestie lentă si ajută împotrivă arsurilor gastrice.
Administrarea semințelor de chimen protejează epiteliile gastrice de acțiunea

secrețiilor gastrice acide, dar și de acțiunea unor substante iritante (ex. soluția de clorură
de sodiu concentrată, alcoolul etilic pur etc.) Astfel, deși administrarea chimenului
sporește secreția de sucuri digestive, eficient pentru gastrită, având efecte calmante,
antiinflamatoare, protejând mucoasa gastrică. Are efecte spasmolitice și antiinflamatoare
intestinale puternice, ajută la echilibrarea florei intestinale (Bojor O., 2003).
Siguranță
plantă sau la plante din familia Apiaceae (fenicul, anasonul, țelina, coriandrul și
mărarul); este contraindicat în timpul sarcinii și alăptării conform OMS (WHO,
1999).
23
 Toxicitate și doze
Studiile toxicologice relevante privind fructul de chimen sau uleiul de chimen
sunt foarte limitate; niciunul dintre studiile farmacologice raportate nu constituie
niciun motiv de preocupare privind siguranța (EMA/HMPC, 2014; WHO, 1999).
 Reacții adverse: nu au fost raportate.

medicamente.
Produse pe bază de Carum carvi prezente pe piața farmaceutică din România

Nr. Forma de prezentare Firma
crt. producătoare
1. Tinctură de Carum carvi (hidroalcoolică) Dacia Plant
2. Ceai de Carum carvi Fares
Plafar
Belin
Hypericum Plant
Dorel Plant
Stef Mar
3. Capsule de Carum carvi ProNatura
Provita
4. Ulei de Carum carvi presat la rece Herbavit
Baraka
Metode de extracție și solvenți: se recomandă ca extractele și tincturile să fie obținute

cu glicerină și apa-alcool etilic (extract hidroalcoolic).
Bibliografie
220.
European Medicines Agency / Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2014), European
Union herbal monograph on Carum carvi L., aetheroleum
Union herbal monograph on Carum carvi L., fructus
1999.
24
25
Crataegus oxyacantha L.
(păducel – fructe/frunze)
Specia:
Crataegus oxyacantha L., Crataegus
monogyna, Fam. Rosaceae, Gen Crataegus
Denumire populară: păducel
Origine și aria de răspândire: Păducelul
este originar din regiunile nordic-temperate ale
Europei, Asiei și Americii de Sud. Cele mai
comune specii (din cele aproximativ 280) sunt
Crategus oxyacantha, Crataegus monogyna și
Crataegus laevigata. În România, păducelul crește
mai mult în sudul și estul țării, din zona de câmpie până la zonele submontane, în liziere,
crânguri, tufărișuri, poieni, la periferia pădurilor și pe versanții însoriți (Dahmer S. and
Scott E., 2010).
Părți folosite: Se utilizează florile cu frunze sau fructele de culoare roșie,
ovoide, de aproximativ 7-10 mm în diametru, cărnoase, cu 1-2 sâmburi, în funcție de
specie (Dahmer S. and Scott E., 2010).
Nr.crt. Partea din plantă Compoziția
1. 1-3% procianidine oligomerice
1,2-2,2% flavonoide (flavonoli și derivați ai flavonelor), de
ex: hyperozidul, vitexinrhamnozidul, rutina, vitexina
Amine
Catechine
Fenoli
Acizi carboxilici
Flori și frunze Purine
Steroli
Acizi triterpenici (acid oleanolic, ursolic și crategolic)
Ulei esențial care conține aldehidă anisică
Taninuri catehice
Pectine
Săruri minerale etc.
2. Taninuri de natură catehică
Vitamine B1 și C
Antociani
Flavonoizi
Acizii: tartric, citric, ursolic, oxalic, nicotinic, clorogenic
Sorbitol
Fructe Colină, acetilcolină
Glucoză, fructoză
Pectine
Ceară
Ulei gras
Substanțe minerale
3. Semințe Nu conțin substanțe active
26
Beneficii:
Stresul oxidativ reprezintă unul dintre cei mai importanți factori declanșatori ai
patogeniei ischemiei miocardice (Taimor G. et.al., 2000). Un mecanism posibil al
tincturii de Crataegus ar fi inhibarea activității peroxidării lipidelor și a activității unor
markeri enzimatici, prevenind astfel descreșterea isproterenolului (prezent în enzimele
antioxidante la nivelul miocardului) și mărirea concentrației de ADP (Jayalakshmi R. et
al., 2004). De asemenea afecțiunile cardiovasculare (CVDs) sunt asociate cu modificări
structurale și funcționale ale mitocondriei mușchiului miocardic. Mitocondria – în
general – produce 95% din energia necesară funcționării normale a miocardului și din
acest motiv se acordă o importanță deosebită agenților terapeutici care influențează
activitatea mitocondriei. Astfel, pentru profilaxie se folosește extractul alcoolic de
Crataegus, care menține statusul antioxidant al mitocondriei, previne peroxidarea
lipidică, reduce potențialul membranar al mitocondriei cu 1,2-4,4 mV și scade producția
de H2O2 (Jayalahsmi R. et al., 2006). De asemenea, în urma unor studii s-a observat o
inhibare la nivelul lanțului respirator mitocondrial dintre flavoproteine și citocrom, cu o
minimizare ușoară în activitatea de stimulare a ADP-ului, iar extractele standardizate
(conținând 18,75% procianidine oligomerice) inhibă peroxidarea lipidelor (Bernatoniene
J. et al., 2009; Bojor O., 2003).
 Efect inotropic pozitiv

În anul 2000, Schwinger și echipa au elucidat mecanismul de acțiune în ceea ce
privește contractilitatea cardiacă dată de extractul de Crataegus și au demonstrat faptul că
atât fracția etanolică 45%, cât și fracția lipofilică acetat de etil au condus la o creștere a
forței de contracție la nivelul ventriculului stâng printr-un mecanism AMPc dependent
(Schwinger R.H.G. et al, 2000).
În general ATP-aza menține gradientul de concentrație transmembranar al K + și Na+,
potențialul de repaus al membranei și excitabilitatea electrică a celulei. Dacă o parte din
ATP-aze sunt blocate de către flavonoidele și procianidele extractului de Crataegus
(compușii majori cărora le sunt atribuite acțiuni inotropic pozitive), atunci restul ATP-
azelor își intensifică activitatea pentru a menține schimbul de ioni de K + și Na+. Inhibarea
parțială a ATP-azei duce la o creștere a calciului eliberat în sistolă și implicit la creșterea
contractilității. Efectul inotropic pozitiv al extractului de Crataegus este explicat astfel:
flavonoidele și procianidele stimulează receptorii β1 miocardici, ceea ce produce
activarea în interiorul acestor celule a adenilatciclazei, proces care necesită energie
furnizată de GPT. Adenilatciclaza determină transformarea ATP în AMPc, care
acționează asupra proteinkinazei ciclic AMP-dependente, disocind-o în 2 subunități
catalitice și 2 subunități regulatoare. Una din subunitățile catalitice, proteinkinaza A,
fosforilează proteinele canalului de Ca2+, determinând creștere influxului de Ca2+ n sistolă
de 3-4 ori, stimuând astfel contractilitatea (Rodriguez M.E. et al., 2008; Lullmann et al.,
2011).
De asemenea s-a demonstrat că preparatele standardizate din flori și frunze cresc
contractilitatea celulelor miocardului cu 153% la o concentrație de 120 ug/mL. Extractele
apoase dilată vasele coronariene (Bojor O., 2003).
27
 Efect cronotrop pozitiv
Acțiunea cronotropică (regularitatea și frecvența ritmului) se manifestă doar la
administrarea maceratelor sau extractelor fluide din plantă, inhibând aritmiile cardiace.
Acest efect farmacologic se explică prin creșterea permeabilității membranei celulelor
pace-maker pentru Na+ și Ca2+, ceea ce accelerează panta depolarizării lente diastolice
(Chang W.-T. et al., 2005).
 Efect antiaritmic
Extractul de păducel are acțiune antiaritmică similară blocantelor canalelor de potasiu
(clasa III de antiaritmice). Mecanismul constă în blocarea canalelor membranare de
potasiu cu inhibarea efluxului de K+ și prelungirea duratei repolarizării, a perioadei
refractare și a potențialului de acțiune (mai ales la nivelul sistemului conducător His-
Purkinje și a miocardului contractil ventricular). Din punct de vedere farmacoterapeutic,
extractul de Crataegus este folosit în cazul tahiaritmiilor ventriculare (tahicardii,
fibrilații) (Chang W.-T. et al., 2005; Garjani A. et al., 2000).
 Efect antiagregant plachetar

Agregarea plachetară joacă un rol crucial în dezvoltarea unor afecțiuni arteriale,
precum sindrom coronarian acut, infarct miocardic acut, ischemii tranzitorii cerebro-
vasculare, angină pectorală instabilă etc. (Mehta S.R., 2002) . Extractul Crataegus, prin
compoziția de flavonoide, la concentrații de 100, 200 și 500 mg/kg, are activitate
antiagregant plachetară (mecanism de inhibare a COX plachetare) (Abdullah S.S. et al.,
2012). La dozele enumerate anterior, păducelul inhibă COX prin acetilare reversibilă,
prevenind astfel formarea de tromboxan A2. Ca urmare a acetilării reversibile a
ciclooxigenazei plachetare, acțiunea antiagregantă este de scurtă durată; influențează în
mică măsură agregarea indusă de ADP (Dutta-Roy A.K., 2002).
 Efect vasodilatator
Protecția vasculară poate fi asociată unei acțiuni directe asupra celulelor endoteliale.
Endoteliul reglează contractilitatea musculaturii vasculare netede prin eliberarea unor
factori, dintre care se numără oxidul nitric (NO) și EDHF (endhotelium derived
hyperpolarizing factor), cu un rol special în menținerea homeostaziei vasculare (Busse R.
et al., 2002). În urma unui experiment pe o aortă izolată de la șoarece, procianidele din
extractul de păducel au fost responsabile de vasorelaxarea mediată de eliberarea de NO și
a activării canalelor de K+ tetraetilamoniu senzitive (Brixius K. et al., 2006). Un alt studiu
a arătat că păducelul are acțiune veno- și arteriodilatatoare datorită inhibării enzimei de
conversie a angiotensinei (ECA) (Anselm E., 2009; Poredos P., 2002).
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: pacienții hipotensivi; cu precauție în
timpul sarcinii și alăptării conform OMS.
În ceea ce privește toxicitatea utilizării produselor pe bază de Crataegus, sunt
foarte puține rapoarte. Anumite studii au demonstrat că după administrarea timp de 6 luni
consecutive a 300 mg/kg/zi (100 x doza standard), niciun organ nu a fost afectat în sensul
28
negativ (studiile au fost realizate pe pisici și câini). De asemenea testele mutagenice și
clastogenice au fost negative (Basch E. t al., 2012). Într-un alt studiu cu 5577 pacienți
diagnosticați cu insuficiență cardiacă congestivă, mai puțin de 3% (166) au raportat
reacții adverse. Un studiu preclinic pentru evaluarea toxicologică a păducelului pe un
model animal a demonstrat lipsa oricărei reacții toxice atât la utilizarea acută, cât și cea
cronică a extractului uscat de Crataegus, ceea ce sugerează siguranța administrării la om
(Tabach R. et al., 2009).
 Reactii adverse: amețeală/vertij, migrene, cefalee, reacții gastrointestinale,

palpitații (Verma S.K. et al., 2007).
 Interacțiuni medicamentoase: nu au fost găsite interacțiuni cu alte

medicamente (Verma S.K. et al., 2007).
 Potențiali contaminanți: impurități minerale, pesticide, metale grele (European

Pharmacopoeia 7.0, 2007).
Produse pe bază de Crataegus oxyacantha prezente pe piața farmaceutică din

România
1. Extract alcoolic gemoterapic din mlădițe de PlantExtrakt
Crataegus (multidoză)
2. Extract glicerino-hidroalcoolic din mlădițe de Hofigal
păducel - gemoderivat (monodoză, soluție orală)
2. Tinctură de păducel (extract vegetal concentrat) PlantExtrakt
Hofigal
Dacia Plant
Fares
Favisan
3. Ceai de Crataegi folium cum flore Hofigal

Fares
Dacia Plant
Plafar
Alevia
Larix
Solaris
AdNatura
29
4. Capsule de Crataegus oxyacantha Hofigal
Fares
Rotta Natura
Herbagetica
Parapharm
Favisan
Laboratoarele Remedia
5. Comprimate – extract Crataegus oxyacantha Alevia
Dacia Plant
Hofigal
Metode de extractie și solvenți: se recomandă ca extractele și tincturile să fie

obținute cu alcool etilic în diverse concentrații, glicerină-alcool etilic, apă-alcool etilic
(extract hidroalcoolic).
Bibliografie
Abdullah S.S., Hesham S., Fahaid A.H. (2012) “Effect of hawthorn (Crataegus aronia syn. Azarolus (L)) on
platelet function in albino Wistar rats,” Thrombosis Research, vol. 130, no. 1, pp. 75–80.
Anselm E., Socorro V.F.M., Dal-Ros S., Schott C., Bronner C., Schini-Kerth V.B. (2009) “Crataegus special
extract WS 1442 causes endothelium-dependent relaxation via a redox-sensitive Src- and Akt-dependent
activation of endothelial NO synthase but not via activation of estrogen receptors,” Journal of Cardiovascular
Pharmacology, vol. 59, no. 3, pp. 253–260.
Basch E., Dacey C., Ernst E., Foppa I., Grimes Serrano J.M., Hammerness P., Kerbel B., Nummy K.,
Seamon E., Shaffer M., Tanguay‐Colucci S., Vora M., Ulbricht C., Weissner W. Hawthorn (2012)
(Crataegus laevigata, C. oxyacantha,C.monogyna,C. pentagyna). Natural Standard Professional Monograph.
Bernatoniene J., Trumbeckaite S., Majiene D. (2009) “The effect of Crataegus fruit extract and some of its
flavonoids on mitochondrial oxidative phosphorylation in the heart,” Phytotherapy Research, vol. 23, no. 12,
pp. 1701–1707.
Bojor O. (2003) Ghidul plantelor medicinal și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București, pag. 182.
Busse R., Edwards G., Félétou M., Fleming I., Vanhoutte P.M., Weston A.H. (2002) “EDHF: bringing the
concepts together,” Trends in Pharmacological Sciences, vol. 23, no. 8, pp. 374–380.
Chang W.-T., Dao J., Shao Z.-H. (2005) “Hawthorn: potential roles in cardiovascular disease”, The
American Journal of Chinese Medicine, vol. 33, no. 1, pp. 1–10.
Dutta-Roy A. K. (2002) “Dietary components and human platelet activity,” Platelets, vol. 13, no. 2, pp. 67–
75.
Dahmer S., Scott E. (2010) “Health effects of hawthorn,” American Family Physician, vol. 81, no. 4, pp.
465–469.
Garjani A., Nazemiyeh H., Maleki N., Valizadeh H. (2000) “Effects of extracts from flowering tops
of Crataegus meyeri A. Pojark. on ischaemic arrhythmias in anaesthetized rats,” Phytotherapy Research, vol.
14, no. 6, pp. 428–431.
Jayalakshmi R., Devaraj S.N. (2004) “Cardioprotective effect of tincture of Crataegus on isoproterenol-
induced myocardial infarction in rats,” Journal of Pharmacy and Pharmacology, vol. 56, no. 7, pp. 921–926.
Jayalakshmi R., Thirupurasundari C. J., Devaraj S. N. (2006) “Pretreatment with alcoholic extract of
shape Crataegus oxycantha (AEC) activates mitochondrial protection during isoproterenol-induced
myocardial infarction in rats,” Molecular and Cellular Biochemistry, vol. 292, no. 1-2, pp. 59–67.
Lullmann H., Mohr K., Hein L. (2011) Color Atlas of Pharmacology, Editura FarmaMedia, vol. 6, pag.130-
133.
Mehta S. R. (2002) “Appropriate antiplatelet and antithrombotic therapy in patients with acute coronary
syndromes: recent updates to the ACC/AHA guidelines,” Journal of Invasive Cardiology, vol. 14, no. 1-2, pp.
27–34.
Min B. S., Kim Y. H., Lee S. M. (2000) “Cytotoxic triterpenes from Crataegus pinnatifida,” Archives of
Pharmacal Research, vol. 23, no. 2, pp. 155–158.
30
Poredos P. (2002) “Endothelial dysfunction in the pathogenesis of atherosclerosis,” International Angiology,
vol. 21, no. 2, pp. 109–116.
Rayyan S., Fossen T., Solheim H., Andersen M. (2005) “Isolation and identification of flavonoids, including
flavone rotamers, from the herbal drug (hawthorn),” Phytochemical Analysis, vol. 16, no. 5, pp. 334–341.
Rodriguez M. E., Poindexter B. J., Bick R. J., Dasgupta A. (2008) “A comparison of the effects of
commercially available hawthorn preparations on calcium transients of isolated cardiomyocytes,” Journal of
Medicinal Food, vol. 11, no. 4, pp. 680–686.
Schwinger R. H. G., Pietsch M., Frank K., Brixius K. (2000) “Crataegus special extract WS 1442 increases
force of contraction in human myocardium cAMP-independently,” Journal of Cardiovascular Pharmacology,
vol. 35, no. 5, pp. 700–707.
Tabach R, Rodrigues E, Carlini EA. (2009) Preclinical toxicological assessment of a phytotherapeutic
product--CPV (based on dry extracts of Crataegus oxyacantha L., Passiflora incarnata L., and Valeriana
officinalis L.).Phytother Res., 23(1):33-40.
Taimor G., Hofstaetter B., Piper H. M. (2000) “Apoptosis induction by nitric oxide in adult cardiomyocytes
via cGMP- signaling and its impairment after simulated ischemia,” Cardiovascular Research, vol. 45, no. 3,
pp. 588–594.
Verma S.K., Jain V., Verma D., Khamesra R. (2007) Crataegus oxyacantha - a cardioprotective herb, Journal
of Herbal Medicine and Toxicology 1(1), pp. 65-71.
Wittig J., Leipolz I., Graefe E. U., Jaki B., Treutter D., Veit M. (2002) “Quantification of procyanidins in oral
herbal medicinal products containing extracts of Crataegus species,” Arzneimittel-Forschung, vol. 52, no. 2,
pp. 89–96.
31
Leonurus cardiaca L.
(talpa gâștei – părți aeriene)
Specia:
Leonurus cardiaca L., Fam. Lamiaceae, Gen
Leonurus
Denumire populară: talpa gâștei, coada leului,
creasta cocoșului, iarba flocoasă
Origine și aria de răspândire: Talpa gâștei este
o specie perenă, răspândită în Europa, care crește
spontan pe marginea drumurilor rurale și a căilor ferate,
periferia pădurilor, în poieni, în locuri umede,
necultivate din zonele de câmpie și deal (până la
altitudinea de 600 m). Specia este originară din Asia de
Est (zona munților Himalaya) și estul Siberiei, nordul
Africii și America de Nord (Wojtyniak K. et al., 2012).
Părți folosite: Se folosesc doar părțile aeriene
superioare, cu inflorescențe, fără tulpinile groase și
lignificate. (Bojor O., 2003; Wojtyniak K. et al., 2012).

Nr.crt. Clasa de compuși
1. Monoterpenozide (iridoide)
 Leonuride
 Ajugozide
 Galiridozide
 reptozide
2. Diterpenoide
 leocardin
 derivați de furano-labdan
3. Triterpene
 acid ursolic (0,26%)
 acid oleanolic
 acid corosolic
 acid euscaphic
 ilelatifol
4. Alcaloizi cu structură pirolidinică
 stachidrină (0,5-1,5%)
 stereoizomeri ai 4-OH-stachidrinei (betonicină și turicină)
Alcaloizi cu structură guanidinică
 leonurină (0,0068%) – esterul acidului siringic cu 4-guanidino-1-butanol
5. Flavonoide
 O-glicozide (rutin, hiperozide, quercitrin, isoquercitrin, astragalin, apigenin)
 C-glicozide (vitexin, isovitexin)
 Agliconi liberi (quercetin, kaempferol, genkwanin – marker chemotaxonomic
pentru genul Leonurus)
32
6. Compuși fenolici
 Glicozide fenilpropanoidice
(lavandulifoliozide – arabinozide 1%)
 Acizii fenolici: clorogenic, rosmarinic, cafeic, p-cumarinic, p-hidroxibenzoic,
vanilic, ferulic
 Acid cafeirc 4-rutinozidic (0,1%)
7. Uleiuri volatile (0,02%)
 Sescviterpene: germacren D (28,3-32,0%)
 Epicedrol
 β-cariofilene (7,0-8,9%)
 α-cariofilene = α-humulene (6,5-8,8%)
 spatuleno
 Monoterpene
 α-pinen (0,5-1,0%)
 Dehidro-1,8 cineol
8. Steroli (0,02%)
 B-sitosterol
 stigmasterol
9. Taninuri (5-9%)
- structurile chimice din compoziția Leonurus cardiaca nu sunt elucidate
Beneficii:
Rezultatele cercetărilor asupra acțiunii farmacodinamice a acestei specii sunt în
funcție de vechimea materiei prime și de metodele folosite la obținerea extractelor totale
sau a unor substanțe active pure.
În general, acțiunea cardiacă a extractelor din această plantă se manifestă prin

excitare centrală vagală. De menționat este faptul că extractele obținute prin infuzare sau
decocție nu au decât în mică măsură spectrul total de activitate a plantei.
 Efect antiaritmic
Extractul de Leonurus cardiaca se comportă ca orice alt antiaritmic de clasa III
(blocant al canalelor de potasiu). Administrarea intracoronariană la iepuri a extractului a
dus la o reducere semnificativă a presiunii ventriculare stângi și la o creștere a debitului
cardiac, cu o prelungire a intervalelor QT și PQ. Mecanismul constă în blocarea canalelor
membranare de calciu și cele de potasiu (responsabile pentru procesele de depolarizare și
repolarizare) cu inhibarea influxului de Ca2+, respectiv de K+. Extractul, la nivel
molecular, blochează – de asemenea - canalele membranare rapide de sodiu cu blocarea
influxului de Na+ și încetinirea depolarizării sistolice (faza 0); crește durata potențialului
de acțiune (Ritter M. et al., 2010).
Indicații: tahiaritmii atriale (tahicardie sinusală, fibrilație atrială) și ventriculare.
 Efect antihipertensiv
Lavandulifozida, compus extras din fracția butanolică a extractului de Leonurus, are
efect de scădere a ritmului cardiac, prelungește durata intervalelor PQ, QT și a
complexului QRS, și reduce debitul coronarian (Ritter M. et al., 2010). La administrarea
intravenoasă a 77 mg/kg de lavandulifozidă la un grup de șoareci normotensivi, s-a
observat o descreștere sistolică cu 13-15% și diastolică cu 16-19%. De asemenea,
33
activitatea antihipertensivă a durat aproximativ 60 min (Miłkowska-Leyck K. et al.,
2002).
 Adjuvant în tratamentul ischemiei miocardice
Leonurina (alcaloid cu bază guanidinică) prezintă efect protector al miocardului în
cazul ischemiei silențioase, printr-un mecanism de reducere a peroxidării lipidice și a
procesului de apoptoză. Într-un studiu in vivo condus de Liu et.al, 2010, unui grup model
de șoareci cu ischemie miocardică li s-a administrat (timp de 7 zile) câte o doză de 15 mg
de leonurină și s-au constatat scăderi ale nivelelor a două enzime: lactat-dehidrogenaza și
creatinkinaza (concentrații crescute ale acestor enzime semnifică o deteriorare a
mușchiului cardiac).
De asemenea leonurina inhibă activitatea genei proapoptotice Bax și crește expresia
proteinei anti-apoptotice Bcl-2, rezultând o inhibare a efectelor ROS, prin inhibarea
apariției permeabilității tranzitorii membranare (Liu X.H. et al., 2010).
 Efect cronotrop negativ
Extractul de Leonurus scade frecvența cardiacă, prin alungirea pantei DLD
(depolarizare lentă diastolică) din timpul fazei 4 a potențialului de acțiune. Mecanismul
este acela de stimulare a sistemului vagal, scăderea influxului lent de Ca 2+ și Na+ și
creșterea concentrației extracelulare a K+ (Bojor O., 2003; Qi J. et al., 2010)
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: pacienți hipotensivi, pacienți cu
tulburări de coagulare, pacienți cu hepatite postvirale (din cauza prezenței compușilor
diterpenici care au potențial hepatotoxic). Nu se recomandă utilizarea în timpul sarcinii și
alăptării (nu sunt destule studii privind siguranța extractului). Există posibilitatea ca
Leonurus cardiaca să stimuleze contracția uterină și să conducă la pierderea sarcinii (Li
M. and Zhang S., 2005).
S-au realizat studii pe animale de laborator, unde s-a observat, la doze mari de extract
apos de Leonurus cardiaca, efecte hepatotoxice, efecte toxice la nivel de hematii,
leucocite; toxicitatea acută, urmată de deces, a fost cuantificată la doza de 3200 mg/kg
corp. La doze de 1600 – 1700 m/kg corp s-au înregistrat efecte toxice la nivelul
elementelor figurate, concentrației de hemoglobină.
 Reactii adverse: amețeală/vertij, reacții gastrointestinale, palpitații (Verma S.K.
et al., 2007).
 Interacțiuni medicamentoase: cu suplimente/medicamente care scad debitul
cardiac, aspirină, anticoagulante (warfarina, heparină), antiagregante plachetare
(clopidogrel). De asemenea au fost raportate multiple cazuri de hemoragii în urma
utilizării simultan a extractului de Leonurus cardiaca și Ginkgo biloba (Tachjian A. et
al., 2010).
 Potentiați contaminanți: impurități minerale, pesticide, metale grele.
Produse pe bază de Leonurus cardiaca prezente pe piața farmaceutică din România

1. Tinctură Leonurus cardiaca (extract Dacia Plant
34
hidroalcoolic 100%) Plantimed
2. Ceai de Leonurus cardiaca Fares
Plafar
3. Capsule de Leonurus cardiaca Herbagetica, Rotta Natura,
ProNatura, Dacia Plant, Fares,
Favisan
4. Comprimate/tablete Plantavorel
Hofigal
Dacia Plant

obținute cu alcool etilic în diverse concentrații, amestec apă-alcool etilic (extract
hidroalcoolic)
Bibliografie
Agnihotri V.K., ElSohly H.N., Smillie T.J., Khan I.A., Walker L.A. (2008) New labdane diterpenes from
Leonurus cardiac. Planta Med 74: 1288–1290.
Ali M.S., Ibrahim S.A., Jalil S., Choudhary M.I. (2007) Ursolic acid: A potent inhibitor of superoxides
produced in the cellular system. Phytotherapy Res 2: 558–561.
Bernatoniene J., Kucinskaite A., Masteiková R., Kalveniene Z., Kasparaviciene G., Savickas A. (2009) The
comparison of antioxidative kinetics in vitro of the fluid extract from maidenhair tree, motherwort and
hawthorn. Acta Pol Pharm, 66(4): 415–421.
Bojor O.( 2003) Ghidul plantelor medicinal și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București, pag. 219-
220.
Janicsák G., Veres K., Kakasy A.Z., Máthé I. (2006) Study of the oleanolic and ursolic acid contents of some
species of the Lamiaceae. Bioch Syst Ecol 34: 392–396.
Wojtyniak K., Szymański M. and Matławska I. (2013) Leonurus cardiaca L. (Motherwort): A Review of its
Phytochemistry and Pharmacology. Phytother.Res., 27(8): 1115-1120.
Li M. and Zhang S. (2005) The effects of Traditional Chinese Medicine on antibody levels in women with
recurrent spontaneous abortion (RSA). Chinese Journal of Information on Traditional Chinese Medicine,
12(7):59-60.
Miłkowska-Leyck K., Filipek B., Strzelecka H. (2002) Pharmacological effects of lavandulifolioside from
Leonurus cardiaca. J Ethnopharmacol 80: 85–90.
Mockutë D., Bernotienë G., Judzentienë A. (2005) Storage-induced changes in essential oil composition of
Leonurus cardiaca L. plants growing in Vilnius and of commercial herbs. Chimija 16(2): 29–32.
Morteza-Semnani K., Saeedi M., Akbarzadeh M. (2008) The essential oil composition of Leonurus cardiaca.
J Essent Oil Res 20: 107–109.
Qi J., Hong Z.Y., Xin H., Zhu Y.Z. (2010) Neuroprotective effects of leonurine on ischemia/reperfusion-
induced mitochondrial dysfunctions in rat cerebral cortex. Biol Pharm Bull, 33(12): 1958-1964.
Ritter M., Melichar K., Strahler S. (2010) Cardiac and electrophysiological effects of primary and refined
extracts from Leonurus cardiaca L. (Ph. Eur.). Planta Med 76(6): 572–582.
Tachjian A., Maria V. and Jahangir A. (2010) Use of herbal products and potential interactions in patients
with cardiovascular diseases. J.Am.Coll.Cardiol., 55(6):515-525.
Wichtl M. (2004) Herbal Drug and Phytopharmaceuticals: A Handbook for Practice on Scientific Basis.
Scientific Publishers: Stuttgart.
Wojtyniak K. (2011) Master thesis: Phenolic compounds in motherwort herb Leonurus cardiaca. Poznań
University of Medical Science: Poznań.
35
Viscum albumL.
(vâsc alb – rămurele cu frunze și fructe)
Specia:
Viscum album L., Fam. Loranthaceae, Gen
Viscum
Denumire populară: vâsc alb, vâsc
european, vâsc comun
Origine și aria de răspândire: Vâscul este
o specie indigenă, originară din Europa și sud-vestul
Asiei (Bojor O., 2003).
Părți folosite: În scop terapeutic se folosesc
ramurile tinere cu frunze, recoltate tot timpul anului,
dar mai ales în perioada de iarnă când se disting de
ramurile copacului gazdă.Este o plantă semiparazită,
care crește pe tulpina altor pomi. Cele mai bune
specii-gazdă sunt: mesteacănul, bradul, frasinul,
mărul și părul. Se va evita utilizarea vâscului care se află pe arțar, tei, salcie și plop
(considerat toxic) (Bojor O., 2003).
Compoziția extractului de Viscum album diferă în funcție de proveniența speciei
și de planta-gazdă. Din vâsc s-au izolat saponozide triterpenice, ß-amarina și derivați ai
acidului oleanolic, α- și ß-viscol, amine (colina și acetilcolina), ß-fenilmetilamina,
inozitol, aminoacizi liberi, substanțe grase formate din acid oleic, linoleic, palmitic etc.,
vitaminele C și E, mucilagii, substanțe glicozidice (siringina), quercetină, zaharuri,
viscotoxină, acid viscic, săruri minerale etc. (Bojor O., 2003)
Compușii care au activitate majoră asupra funcției cardiace și a sistemului

circulator sunt redați în tabelul de mai jos.
1. Lectine (ML I, ML II, ML III) – 340-1000 ug/g produs uscat (< 2% din totalul
polifenolilor și proteinelor)
2. Viscotoxine A2, A3 și B (0,05-0,1%)*
3. Polizaharide
 Acid viscic (acțiune antitumorală)
4. Alcaloizi
 acid-4,5,40-trihidroxi-3,30-iminodibenzoic
 acid-4,5,40,50-tetrahidroxi-3,30-iminodibenzoic
5. Flavonoide
 flavonone (forma glicozidică)
 chalcone (forma glicozidică)
6. Compuși fenolici
 Acizi fenolici: protocatechuic, hidroxibenzoic, caffeic, salicilic, ferulic și
sinapic.
7. Fenilpropanoide
36
 coniferin
 siringin
 ligalbumosides (A–E)
 alangilignozida C
 kalopanaxin D
8. Terpenoide
 triterpene ß-amirin acetat
 acid oleanolic
 acid betulinic
 fitosteroli (stigmasterol, ß-sitosterol) – 0,2%
 lupeol acetat
 trans-α-bergamotene, trans-ß-farnesene
 loliolide
 vomifoliol
*Viscotoxinele sunt de fapt polipeptide care se inactivează prin încălzire și hidroliză.

Împreună cu lectinele reprezintă substanțele active din Viscum album, cu acțiune pe
aparatul cardiovascular și sistemul vascular (în special de reducere a tensiunii arteriale
atât la normotensivi, cât și la hipertensivi). De asemenea, viscotoxinele ca și structură se
aseamănă foarte mult cu cardiotoxinele izolați din veninul cobrei (Zuber, D., 2004).
Beneficii:
Datorită substanțelor de natură triterpenică, derivaților de colină și viscotoxinei,
produsele pe bază de vâsc au acțiune hipotensivă imediată și de durată și acțiune
bradicardizantă (scăderea frecvenței cardiace sub limita normală) (Khosh and Khosh,
2001; Thompson, 2003).
Acțiunea bradicardizantă și depresiv-cardiacă se produce datorită acțiunii directe

asupra miocardului, urmată de vasoconstricție, efecte condiționate de doza administrată.
Din Viscum album au fost izolate și fracțiuni cardio-toxice care produc leziuni la nivelul
miocardului.
Pentru a obține preparate lipsite de acțiune toxică sunt necesare prelucrări specifice
industriei fitofarmaceutice (Bojor O., 2003).
Se recomandă preparatele pe bază de Viscum album în special în hipertensiunea

arterială, numai sub supraveghere medicală.
Studii pe animale au demonstrat că administrarea extractului etanolic și cel apos de
vâsc descrește semnificativ presiunea arterială printr-un mecanism de stimulare a
receptorilor muscarinici (Ofem O.E. et al. 2007; Radenkovic et al. 2009).
Receptorii muscarinici sunt receptori metabotropici cuplați cu sistemele efectoare,
prin intermediul proteinelor G și sunt împărțiți în 5 subtipuri: M 1-M5, dintre care
viscotoxina, compușii fenolici, derivații de colină (compuși ai Viscum album) au efect
asupra receptorilor tip M2. M2 sunt localizați la nivelul mușchiului cardiac; așadar vâscul
37
are acțiunea de a scade frecvența cardiacă, reduce forța de contracție atrială, dar nu și
ventriculară, reduce conducerea atrioventriculară (Deliorman D. et al. 2000).
Viscotoxina și compușii fenolici – prin stimularea receptorilor muscarinici –

influențează două sisteme efectoare enzimatice și două căi metabolice celulare :
fosfolipaza C (PLC) și adenilatciclaza (AC) (Deliorman D. et al. 2000; Ofem O.E. et al.
2007).
PLC este modulat prin intermediul proteinei Gq. PLC este activată și catalizează
metabolizarea PIP2 (fosfatidilinozitoldifosfatului) provenit din ciclul de fosforilare a PI
(fosfatidil inozitolului), cu formarea a doi mesageri secunzi intracelulari, și anume: DAG
(diacilglicerol) și IP3 (inositoltrifosfat) (Deliorman D. et al. 2000; Ofem O.E. et al. 2007).
 DAG activează proteinkinaza C, implicată în reacții de fosforilare a
proteinelor intracitoplasmatice.
 IP3 eliberează Ca2+ depozitat în reticulul endoplasmatic. Ca2+ eliberat în
citoplasmă formează un complex cu calmodulina și activează calciu-
calmodulin kinaza (Ca-CM kinaza) implicată în reacții de fosforilare a
proteinelor intracitoplasmatice.
AC este modulată prin intermediul proteinei G inhibitoare (Gi). AC este inhibată și

astfel sunt diminuate biosinteza și concentrația de AMPc, mesager secund intracelular,
implicat în activarea proteinkinazei A. Din punctul de vedere al farmacoterapiei clinice,
concentrația scăzută de AMPc se reflectă într-o scădere a presiunii arteriale, fiind utilizat
extractul de vâsc ca și antihipertensiv (Deliorman D. et al. 2000; Ofem O.E. et al. 2007).
 Efect bradicardizant
Compușii fenolici, viscotoxina, acidul viscic și lectinele stimulează zona nodulului
atrioventricular și sinoatrial, producând un reflex vagal evidențiat prin bradicardie, o
ușoară scădere a forței de contracție prin efecte inotrop negative (scăderea presiunii
maxime ventriculare și scăderea presiunii în diastolă) (Khosh F. and Khosh K., 2001;
Thompson K., 2003).
Acizii fenolici au efect asupra parasimpaticului, cu acțiune directă asupra receptorilor

muscarinici M2 membranari (discutați anterior), având ca rezultat o eliberare de GMPc,
urmată de o scădere a activității AC și AMPc. Activitatea inhibitorie la nivelul
miocardului se datorează hiperpolarizării indusă de creșterea permeabilității pentru K+ a
membranei celulare.
De asemenea compușii din extractul de vâsc produc pe lângă bradicardie și scăderea

forței de contracție a miocardului, ceea ce duce la scăderea debitului cardiac (Guyton
A.C. and Hall J.E., 2000).
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: Se contraindică femeilor gravide,
deoarece vâscul ar putea induce contracții uterine, rezultatul fiind o posibilă pierdere a
sarcinii. De asemenea se contraindică în cazul femeilor care alăptează, pacienților care au
38
suferit operații chirurgicale la nivelul cordului, persoanelor care sunt supuse oricărei
intervenții chirurgicale (vâscul scade presiunea arterială, ceea ce înseamnă că inteferă în
controlul presiunii/tensiunii arteriale în limite normale) (Bauer C. et al., 2005).
Toate preparatele pe bază de vâsc se vor lua numai sub supraveghere medicală. Din
vâsc au fost izolate formațiuni cardiotoxice care produc leziuni la nivelul miocardului
(Bojor O., 2003).
 Reactii adverse: amețeală/vertij, reacții gastrointestinale, palpitații.
 Interacțiuni medicamentoase: medicamente (antihipertensive) care

interacționează cu extractul de Viscum: captopril, enalapril, losartan, valsartan, diltiazem,
amlodipină, furosemid, hidroclortiazidă etc. S-au raportat cazuri în care combinația dintre
un antihipertensiv convențional și extractul de vâsc au scăzut prea mult tensiunea
pacienților (Deliorman D. et al., 2001).
Produse pe bază de Viscum album prezente pe piața farmaceutică din România

1. Macerat glicerinic (produs gemoterapic) PlantExtrakt
Tinctură Dacia Plant
2. Ceai de Viscum album Fares, Hypericum impex, AdNatura
Plafar
3. Capsule de Viscum album Fares, Favisan, Parapharm,ProNatura

obținute cu alcool etilic în diverse concentrații, amestec glicerină-apă purificată-alcool
etilic.
Bibliografie
Amer B., Juvik O.J., Dupont F., Francis G.W., Fossen T. (2012). Novel aminoalkaloids from European
mistletoe (Viscum album L.). Phytochem Lett. 5(3):677–681.
Bauer C., Oppel T., Rueff F., Przybilla B. (2005) Anaphylaxis to viscotoxins of mistletoe (Viscum album)
extracts. Ann Allergy Asthma Immunol;94:86-9.
232.
Deliorman D., Calis I., Ergun F., Dogan BS, Buharalıoglu CK, Kanzık I. (2000). Studies on the vascular
effects of the fractions and phenolic compounds isolated from Viscum album ssp. album. J Ethnopharmacol.
72(1–2):323–329.
Deliorman D., Calis I., Ergun F. (2001) A new acyclic monoterpene glucoside from Viscum album ssp.
album. Fitoterapia;72:101-5.
39
Guyton A. C. and Hall, J. E. (2000). Textbook of Mdical Physiology. (10th Ed). W. B. Saunders Co.
Philadelphia. 793-844.
Khosh F. and Khosh K. (2001). A natural approach to hypertension. Altern. Med. 6: 590-600.
Nazaruka J. and Orlikowskib P. (2016)Phytochemical profile and therapeutic potential of Viscum album L.
Nat Prod Res.;30(4):373-85.
Ofem O.E., Eno A.E., Imoru J., Nkanu E., Unoh F., Ibu J.O. (2007). Effect of crude aqueous leaf extract of
Viscum album (mistletoe) in hypertensive rats. Indian J Pharmacol. 39(1):15–19.
Pfuller U. (2004). Chemical constituents of European mistletoe (Viscum album L.) isolation and
characterization of the main relevant ingredients: lectins, viscotoxins, oligo-/polysaccharides, flavonoides,
alkaloids. In: Bussing A, editor. Mistletoe. The genus Viscum. Amsterdam: Taylor & Francis e-Library; p.
101–122.
Radenkovic M, Ivetic V, Popovic M, Brankovic S, Gvozdenovic I. (2009). Effects of mistletoe (Viscum
album L., Loranthaceae) extracts on arterial blood pressure in rats treated with atropine sulfate and
hexocycline. Clin Exp Hypertens. 31(1):11–19.
Thompson, K. Mistletoe (2003) Mythology and medicine. J. Ethnopharmacol. 27:1- 7.
Zuber D. (2004) Biological flora of Central Europe: Viscum album L. In:Flora 199, editor Elsevier; p. 181-
203
40
Capsella bursa-pastorisL.
(traista-ciobanului-părți aeriene)
Specia:
Capsella bursa-pastoris L., Fam.
Brassicaceae, Gen Capsella
Denumire populară: traista-ciobanului,
arior, buruiană de friguri, coada-pisicii, păsăţea,
păscuţă, punguliţă, rapăn, tăşculiţă, tăşcuţă.
Origine și aria de răspândire:Capsella
bursa-pastoris este originară din Europa și
este răspândită pe tot globul. Planta crește
pe pajiști, șanțuri, marginea drumurilor și a
zidurilor, locuri necultivate și cultivate (grădini), însorite sau semiumbrite, planta
este întâlnită de la câmpie până la etajul subalpin, pe soluri aride pănă la foarte
umede (Bojor O., 2003).
Părți folosite: părţile aeriene de Capsella bursa-pastoris.

plantă
Flavonoide: quercitină, tricină, kempferol, luteolină și derivați
de glicozide (rutin, hesperidină, luteolin-7-rutinozidă, luteolin-
7- galactozidă, quercetin-3-rutinozidă).
Amine (cholina-1%, acetilcolina, histamina), saponozide,
taninuri, rezine
1. Părţile Uleiuri volatile(campfor - 0.02%)
aeriene Acizi organic: protocatehic, fumaric, citric, tartric
Vitamine (A, B2, C, K)
Săruri minerale (potasiu, fier, calciu, aluminiu, cupru).
Beneficii:
Reglează circulația sanguină, se recomandă în tratarea hemoroizilor sângerânzi și
hemoragiilor renale. Sucul fructelor crude strivite se aplică pe plăgi și în caz de sângerări
gingivale. Datorită proprietăților sale antiseptice și antiinflamatorii se utilizează și în
tratarea infecțiilor urinare, iar datorită efectului său calmant și antiseptic se folosește ca
tratament suplimentar și în afecțiuni neurologice (EMA/HMPC, 2010). Preparatele
fitoterapeutice pe bază de traista-ciobanului au acţiune hemostatică, sunt utilizate în
hemoragii interne (uterine, intestinale, stomacale) ca parte a terapiei complementare, dar
este cunoscut și ca un puternic antiinflamator și diuretic, datorită conținutului bogat în
potasiu. Calmează sângerările abundente pe durata menstruației, iar în asociere cu alte
plante calmează crampele și reglează flexile menstrual.
41
Siguranță
 Categorii de consumatori vulnerabili: pacienții cu hipersenzitivitate la aceasta
plantă; este contraindicată în timpul sarcinii și alăptării conform EMA
(EMA/HMPC, 2010).
 Toxicitate și doze: Extractele de Capsella bursa-pastoris au fost raportate ca

având o toxicitate scăzută la șoareci. Valorile DL50 raportate sunt de 1,5 g / kg
greutate corporală (șoareci, injecție intraperitoneală) și 31,5 g / kg greutate
corporală (șoareci, injectie subcutanată). Nu există date privind toxicitatea la
doză repetată, genotoxicitatea, carcinogenitatea, reproducere și toxicitatea pentru
dezvoltare, toleranța locală sau alte studii speciale (EMA/HMPC, 2010).

medicamente.
Produse pe bază de Capsella bursa-pastoris prezente pe piața farmaceutică din

România
producătoare
1. Tinctură de Capsella bursa-pastoris (extract vegetal Hofigal
concentrat) Dacia Plant
Fares
Dorel Plant
2. Ceai de Capsella bursa-pastoris Fares
Stef Mar
3. Capsule de Capsella bursa-pastoris Favisan
Medica
Naturland
ProNatura
cu alcool etilic în diverse concentrații, apă-alcool etilic (extract hidroalcoolic).
Bibliografie
220.
European Medicines Agency/Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2010), Community
herbal monograph on Capsella bursa-pastoris (L.) Medikus, herba.
European Medicines Agency/Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2010), Assessment
report on Capsella bursa-pastoris (L.) Medikus, herba .
1999.
42
Urtica dioicaL.
(urzica mare - părți aeriene)
Specia:
Urtica dioica L., Fam. Urticaceae, Gen Urtica
Denumire populară:oisea, urzica crăiasă, urzica
creață, urzica de pădure, urzica mascată, urzica mare
Origine și aria de răspândire:Este o plantă
eurasiatică comună, fiind nativă în zonele temperate ale
emisferei nordice. Crește în zone umede, aerisite,
despădurite, pe mal, apare în apropierea așezărilor umane în
asociație cu alte plante comune, preferând solurile ușor
calcaroase, bogate în substanțe nutritive (Parvu 2006).
frunzele (Urticae folium), tulpinile (Urticae herba),
rădăcinile (Urticae radix) și mai rar fructele uscate ale
urzicii. Frunzele și tulpinile se culeg din primăvară până în
toamnă, trebuie colectate părţile superioare de 30-40 cm a tulpinilor. Pentru a extrage
substanța activă din frunze, acestea trebuie să fie îndepărtate de pe tulpină. Rădăcinile se
scot din pământ toamna sau primăvara. (Parvu 2006).

Nr.crt. Partea Compoziție chimică (clasă de compuși) Compoziție
din nutrițională
plantă (100 g de urzici
fierte = 42 kcal)
Aminoacizi, glucide, amine, steroli
cetone (metil-heptenona, acetofenona)
ulei volatil 2,71 g proteine;
Partea substanțe grase, sitosteroli 0,11 g lipide;
aeriană acizii organici: acetic, formic, pantotenic, folic 7,49 g
(herba) acizi polifenolcarboxilici: acid ferulic, carbohidrați;
1. paracumaric, cafeic, clorogenic, 6,9 g fibre;
neoclorogenic, rozmarinic, cafeoil-malic ,25 g zaharuri;
flavonoide: glicozide ale cvercetolului, 481 mg calciu;
izoramnetolului și kemferolului 1,64 mg fier;
vitamine (A, B2, C, K) 57 mg
săruri de Ca, Mg, Fe, Si, P magneziu;
clorofilă, protoporfirină, coproporfirină, β- 71 mg fosfor;
caroten 334 mg potasiu;
rășini 14 μg acid folic.
2. Peri enzime (studii neconcludente)
urzicatori toxalbumină
amine: colina, histamina și serotonina
3. Rădăcină -compuși cu structură sterolică (agliconi
sterolici și glicozidele corespunzătoare),
printre care β-sitosterol și β-sitosteril-3-β-D-
glucozida
43
-izolectine cu structură proteică, care sub
forma complexului lectinic (0,1-0,2 % în
produsul vegetal) poartă numele de UDA
(Urtica Dioica Aglutinina)
-fracțiune poliholozidică alcătuită din
macromolecule acide și neutre
Beneficii:
U.dioica prezintă o varietate de clase de compuși, precum polifenoli, triterpene,
steroli, flavonoide și lectine, cu rol nu numai în reducerea glucozei din sânge, dar și în
reducerea riscului apariției de boli cardiovasculare. Compoziția chimică a urzicii mari
conferă proprietăți antihipertensive, antioxidante și antiinflamatoare prin mecanisme
moleculare de interferare a căilor de semnalizare celulară, incluzând creșterea de NO,
inhibiția of α-amylazei și α-glycozidazei, modularea GLUT4 și protecția celulelor β
pancreatice (Shokrzadeh, Sadat-Hosseini et al. 2017, Namazi, Shomali et al. 2018).
Studii recente au arătat faptul că extractele de U. dioica produc răspunsuri

hipotensive prin mai multe mecanisme; compușii din urzica mare cresc aportul de oxigen
prin coronarodilatație prin (Turski, Turska et al. 2011):
- creșterea aportului de NO, concomitent cu creșterea de GMPc, declanșând astfel
mecanismele relaxante musculare
- scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracția coronarelor
- creșterea de AMPc (care în fibrele muscular netede stimulează mecansimele de
reducere a calciului citoplasmatic disponibil pentru contracție, inducând
relaxare), prin inhibarea fosfodiesterazei
De asemenea, U. dioica acționează și asupra sistemelor renină-angiotensină
paracrine de la nivelul vaselor și inimii, având efect cardio-protector în cazul HTA cu
insuficiență cardiacă; împreună cu anumite inhibitoare ale enzimei de conversie a
angiotensinei (IECA) contracarează tendința spre hipertrofie a pereților arteriali și a
ventriculului stâng. În acest sens studiile până la ora actuală nu definesc clar poziția
extractului de urzică mare în terapia remodelării cardiace.
Pe de altă parte, prezența acizilor organic și în special al triterpenelor și flavonoidelor
indică și un efect antiaritmic, prin blocarea canalelor de potasiu, cu inhibarea efluxului de
potasiu în perioada de repolarizare, prelungind repolarizarea în fazele 1, 2, 3 și perioada
refractară a miocardului, astfel prevenindu-se tahicardia și/sau extrasistolele ectopice
(Turski, Turska et al. 2011, Shokrzadeh, Sadat-Hosseini et al. 2017).
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: Nu se recomandă femeilor gravide din
cauza stimulării uterine, iar în cazul femeilor care alăptează li se recomandă cu precauție
utilizarea urzicii ca suplimente sau alimentație. Nu se recomandă pacienților care au
intervenții chirurgicale din cauza efectului diuretic puternic al U. dioica. Cu precauție se
recomandă în cazul copiilor (EMA/HMPC/461160/2008 2012).
44
Urtica dioica nu este o plantă toxică. Singurul incovenient al ei este faptul că
perișorii frunzelor eliberează o anumită substanță iritantă pentru piele. Conform
monografiei de la WHO, DL50, în cazul administrării intravenoase a infuziei sau
extractului apos de U.dioica la cobai, a fost între 1721 mg/kg corp și 1929 mg/kg corp.
Administrarea orală a infuziei de U.dioica a fost și ea bine tolerată de către animalele de
laborator, ajungându-se până la doze de 1310mg/kg corp (EMA/HMPC/461160/2008
2012).
 Reactii adverse: reacții gastrointestinale, greață, reacții alergice observate la

nivelul pielii (EMA/HMPC/461160/2008 2012, Fischer, Brodziak-Dopierala et
al. 2017).
 Interacțiuni medicamentoase: Posibil interacțiuni cu medicamente tip IECA cu

consecințe de scădere prea mult a tensiunii arteriale (EMA/HMPC/461160/2008 2012,
Fischer, Brodziak-Dopierala et al. 2017).
 Potențiali contaminanți: impurități minerale, pesticide, metale grele

(EMA/HMPC/461160/2008 2012, Fischer, Brodziak-Dopierala et al. 2017).
 Potențiali alergeni: uleiuri volatile din structura perișorilor urzicatori care dau
reacții alergice la nivelul pielii (EMA/HMPC/461160/2008 2012, Fischer,
Brodziak-Dopierala et al. 2017).
Produse pe bază de Urtica dioica prezente pe piața farmaceutică din România

U.dioica intră împreună cu alte extracte vegetale într-o multitudine de suplimente
alimentare, cât și într-o gamă de produse cosmetice pentru întreținerea zonei capilare
(atât șampon, cât și tratamente pentru scalp).
1. Sirop pe bază de U.dioica Dr. Phyto
Nera Plant
Tinctură pe bază de U.dioica Hofigal
Fares
PlantExtrakt
Dacia Plant
Sabio
2. Ceai de U.dioica Dacia Plant
Alevia
Larix
Sonnentor
Fares
Hypericum impex
AdNatura
Plafar
3. Capsulecu extract de rădăcină de U.dioica Favisan
45
ProNatura
Hofigal
FarmaClass
Solgar
Zdrovit
Rotta Natura
Olimp Labs
Herbagetica

obținute cu alcool etilic în diverse concentrații, amestec apă purificată-alcool etilic
(Turski, Turska et al. 2011).
Bibliografie:
EMA/HMPC/461160/2008 (2012). "Community herbal monograph on Urtica dioica L., Urtica urens L., their
hybrids or their mixtures, radix." Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC).
Fischer, A., B. Brodziak-Dopierala, K. Loska and J. Stojko (2017). "The Assessment of Toxic Metals in
Plants Used in Cosmetics and Cosmetology." Int J Environ Res Public Health 14(10).
Ghasemi, S., M. Moradzadeh, S. H. Mousavi and H. R. Sadeghnia (2016). "Cytotoxic effects of Urtica dioica
radix on human colon (HT29) and gastric (MKN45) cancer cells mediated through oxidative and apoptotic
mechanisms." Cell Mol Biol (Noisy-le-grand) 62(9): 90-96.
Namazi, F., T. Shomali, P. Taghikhani and S. Nazifi (2018). "Protective effect of Urtica dioica leaf hydro
alcoholic extract against experimentally-induced atherosclerosis in rats." Avicenna J Phytomed 8(3): 254-
262.
Parvu, C. (2006). "Universul plantelor." 1.
Shokrzadeh, M., S. Sadat-Hosseini, M. Fallah and F. Shaki (2017). "Synergism effects of pioglitazone and
Urtica dioica extract in streptozotocin-induced nephropathy via attenuation of oxidative stress." Iran J Basic
Med Sci 20(5): 497-502.
Turski, M. P., M. Turska, W. Zgrajka, M. Bartnik, T. Kocki and W. A. Turski (2011). "Distribution,
synthesis, and absorption of kynurenic acid in plants." Planta Med 77(8): 858-864.
46
47
Plantago lanceolata L.
(pătlagina îngustă - frunze)
Specia:Plantago lanceolata L., Fam.
Plantaginaceae, gen. Plantago L
Denumiri populare:pătlagină îngustă, limba
oii, mama ploii, iarba tăieturii, limba bălţilor, limba
mânzului
Origine și aria de răspândire: Speciile de
pătlagină sunt răspândite în Europa și Asia.
Principalii furnizori ai produsului vegetal sunt țările
fostei Uniuni Sovietice, țările fostei Iugoslavii,
Bulgaria, România, Polonia, Ungaria, Olanda,
Germania (Parvu 2006).
Părți folosite: Se utilizează frunzele înguste,
lanceolate și pubescente. Frunzele prezintă nervuri
arcuate (în număr de 3 până la 7) care se apropie sau
se unesc la vârful frunzei. Au o culoare verde până la
verde-brun și un gust acrișor amărui, mucilaginos. Sunt lipsite de miros.
La recoltare trebuie să se aibă în vedere posibilitatea confundării frunzelor
speciei Plantago lanceolata L. cu frunzele de Digitalis lanata (degețel lânos) (Parvu
2006).

Nr.crt. Compozitie chimica
1. Mucilagii 2-6,5% (formate din polizaharide)
2. Taninuri 6,5%
3. Glicozizi iridioidici – 2-3%
 aucubina, rinantină
 catalpol
 asperulozida
 globularina
 melitozida, mono-melitozida
4. Acid salicilic 1%
5. Acizi carboxil fenolici (in special protocatehic)
6. Flavonoide
 Apigenina
 Luteolina
7. Săruri minerale
 Zinc
 Potasiu
În plus, extractul de pătlagină mai conține (într-o cantitate foarte mică): saponine,
zaharuri, ulei volatil, rezine, substanțe proteice, carotenoizi, filochinona, vitaminele
A, C si K, substanțe antibiotice etc.; toate aceste substanțe se găsesc în extractul de
48
frunze (Bajer, Janda et al. 2016). Pe de altă parte, semințele conțin proteine, ulei gras,
taninuri etc.
Beneficii:
Intern, Plantaginis folium, se utilizează în afecțiunile respiratorii (bronșite cronice,
faringite, laringite), dar și în afecțiuni gastrointestinale (ulcer gastric, gastrită hiperacidă,
enterite, dizenterii), hepatice și urinare (nefrite cronice).
Extern, frunzele de pătlagină se administrează în afecțiuni respiratorii, ocular și
dermatologice (acnee, furunculoză, plăgi, mușcături de șarpe, înțepături de insecte).
Eficiența produsului vegetal de pătlagină se bazează pe acțiunea mucilagiilor și a
glicozidelor iridoidice care au acțiune calmantă și emolientă. Glicozidele iridoidice,
aucubina și catalpolul au și activitate antibacteriană, în cazul în care sunt izolate din
planta proaspătă(Gonda, Toth et al. 2012).
Efectul expectorant este realizat prin două căi, în funcție de cantitatea de extract
(cantitatea de compuși activi) administrată pacientului (Kolliker, Bassin et al. 2008,
Gonda, Toth et al. 2012):
 scăderea vâscozității mucusului (acțiune secretolitică/mucolitică)
 creșterea activității secretorii a glandelor bronșice, creșterea motilității cililor,
creșterea peristaltică a mucoasei bronșice (acțiune secretostimulantă)
Datorită acestui efect, extractul de pătlagină este utilizat ca adjuvant în tratamentul
următoarelor afecțiuni: bronșită cronică acutizată, pneumonii, bronșiectazie,
mucoviscidoză.
De asemenea, datorită prezenței iridoizilor (în special aucubina), a flavonoidelor,
mucilagiilor, extractul de pătlagină (în formularea tehnologică de tip sirop) are activitate
antiinflamatoare în cazul afecțiunilor respiratorii.
La nivel celular, compușii din pătlagină au efect asupra receptorilor specifici
citoplasmatici, cu acțiune asupra fosfolipazei A2, rezultatul fiind scăderea leucotrienelor
și scăderea prostaglandinelor antiinflamatoare.
La nivel histologic, pătlagina scade edemul mucoasei, scade hipersecreția de mucus
și fibroza subepitelială. (Bajer T., 2016).
Siguranța
Categorii de consumatori vulnerabili: Nu se recomandă femeilor gravide și a
celor care alăptează. Compușii din Plantago lanceolata ar putea cauza contracții uterine,
cu posibilitatea pierderii sarcinii (EMA/HMPC/437858/2010 2014).
În ceea ce privește toxicitatea utilizării produselor pe bază de Plantago
lanceolata, sunt foarte puține rapoarte. Cele câteva studii pe animale de laborator au
arătat că extractele din frunze nu sunt toxice asupra organismului
(EMA/HMPC/437858/2010 2014).
49
 Reacții adverse: nu au fost semnalate contraindicații, efecte adverse.În schimb, la
administrare internă, aucubina pură determină gastroenterite și chiar paralizie
(EMA/HMPC/437858/2010 2014, Mansoor, Qadan et al. 2017).
 Interacțiuni medicamentoase: posibileinteracțiuni cuwarfarina, vitamina K

(EMA/HMPC/437858/2010 2014).
 Potențiali contaminanți: impurități minerale, pesticide, metale grele (Mansoor,

Qadan et al. 2017).
Produse pe bază de: Plantago lanceolata prezente pe piața farmaceutică din

România
1. Sirop de Plantago lanceolata Fares, Biofarm, Elidor, Dacia Plant
Vitalia, Alevia, Adya, Terapia
Bioeel, Aboca, Solacium Pharma
2. Tinctură de Plantago lanceolata Hofigal
3. Gel cu Plantago lanceolata Tis Farmaceutic, Vitalia
4. Comprimate cu Plantago lanceolata Laropharm, Plantavorel, Pro Natura
Alevia
5. Capsule cu Plantago lanceolata Secom, Hypericum
6. Ceai de Plantago lanceolata Fares., Alevia, Hypericum,Ad Natura
Metode de extractie și solvenți: se recomandă folosirea de extracte apoase din

Plantaginis folium (infuzie, decoct, macerat, sirop, suc de presare din produsul vegetal
proaspăt) și extracte hidroalcoolice (tincturi, extract fluid); solvenții folosiți: apă
purificată, amestec apă-etanol de diverse concentrații (Bajer, Janda et al. 2016).
Bibliografie
Bajer T., Janda V., Bajerová P., Kremr D., Eisner A., Ventura K. (2016)Chemical composition of essential
oils from plantago lanceolata L. leaves extracted by hydrodistillation.Journal of Food Science and
Technology, Vol. 53(3), pag.1576-1584.
EMA/HMPC/437858/2010 (2014). "Community herbal monograph on Plantago lanceolata L., folium."
Gonda, S., L. Toth, G. Gyemant, M. Braun, T. Emri and G. Vasas (2012). "Effect of high relative humidity
on dried Plantago lanceolata L. leaves during long-term storage: effects on chemical composition, colour and
microbiological quality." Phytochem Anal 23(1): 88-93.
Kolliker, R., S. Bassin, D. Schneider, F. Widmer and J. Fuhrer (2008). "Elevated ozone affects the genetic
composition of Plantago lanceolata L. populations." Environ Pollut 152(2): 380-386.
Mansoor, K., F. Qadan, M. Schmidt, E. Mallah, W. Abudayyih and K. Matalka (2017). "Stability Study and a
14-Day Oral Dose Toxicity in Rats of Plantain Leaf Extract (Plantago lanceolata L.) Syrup." Sci Pharm
85(1).
50
Thymus vulgarisL.
(cimbru-de-cultură – părți aeriene)
Specia:Thymus vulgaris L., Fam.
Lamiaceae, Gen Thymus
Denumiri populare:Cimbru-de-cultură,
cimbru de grădină, lămâioară, schinduf, timian
sau timișor
Origine și aria de răspândire:
Cimbrul își are originile pe țărmurile europene
ale Mării Mediterane, dar actual se cultivă în
toată Europa (Preda M., 1989).
Părți folosite:În scop medicinal se recoltează
părțile aeriene (Herba Thymi).
Poate fi ușor confundat cu o altă plantă, numită tot cimbru, cu care se aseamănă foarte
mult și din punct de vedere al aspectului (Satureja hortensis) (Rota M.C. et al. 2008).
Cimbrul adevărat este o plantă perenă - celalalt cimbru este o plantă anuală - a cărei
tulpină se lemnifică în al doilea an și dezvoltă tufe de până la o jumătate de metru
înălțime. Frunzele sunt mici, alungite, ovalare, iar florile sunt mărunte, grupate spre
vârful tulpinilor, având culoare roz (Borugă et al., 2004).

1. Componente volatile 0,8-2,5 %
- terpinen-4-ol 13,15%
- γ-terpinen 9,21%,
- cis-sabinen hidrat 7,65%
- linalol 7,21%
- p-cimen 5,75%
- hidrocarburi terpenice (p-cimen, α- si β-pinen, camfen, mircen, limonen, caren, triciclen,
fenchen, p-mentan, menten, sabinen, terpinolen, β-felandren, α-felandren, cariofilen, cadinen,
terpinene, α-tujona)
- compuși oxigenați (1,8-cineol, 1-borneol, geraniol, nerol, timol, citronelol, alcool fenchilic,
pinocarveol, farnesol, nerolidol, carvacrol, pinocarvona, acetat de bornil, acetat de linalil, acetat
de geranil, acetat de neril, valerianat de linalil, terpinen-4-ol, octan-1-en-3-ol, eugenol, metil
eugenol, 1-terpineol, dihidrocarveol, verbenol, p-cimol)
2. Derivati flavonici
-luteolină și glicozide ale luteolinei și apigeninei
-flavone di-, tri-, tetrametoxilate
3. Acizi polifenolcarboxilici
-acid clorogenic
-acid rosmarinic
-acid ferulic
-acid cafeic
4. Ceruri si triterpene
-acid ursolic si oleanolic
5. Rezine, saponine, principii amare
51
Beneficii:
Pentru cimbrul de cultură acțiunea expectorantă se datorează în mare parte
uleiului volatil (timolului și carvacrolului), dar și derivaților flavonici pe care produsul
vegetal îi conține.
Intern, cimbrul de cultură, se utilizează ca bronhospasmolitic în tratamentul
bronșitelor cornice și acute, în catarul căilor respiratorii superioare. După administrarea
extractelor, s-a constatat o mărire a secreției de mucus la nivel bronșic, dar și
amplificarea mișcărilor ciliare care favorizează eliminarea secrețiilor. La baza acestui
efect stă, pe de o parte, o acțiune reflexă manifestată prin contactul cu mucoasa gastrică
(după ingerarea extractului), iar pe de altă parte, acțiunea directă, exercitată asupra
mucoasei bronșice, știut fiind faptul că uleiurile volatile se elimină rapid din organism și
pe calea respiratorie ( Javed H. et al., 2013).
Extractul de Thymus vulgaris produce fluidificarea sputei prin:
- mărirea secreției glandelor bronșice;
- modificarea proprietăților fizico-chimice ale secreției vâscoase;
- stimularea mecanismelor de eliminare a sputei (mișcările cililor, peristaltismul
bronhiilor).
Fluidifcarea sputei are o serie de consecințe, precum:
- ușurarea eliminării sputei;
- deblocarea cililor, cu favorizarea activității lor pendulare;
- eliberarea celulelor glandular, cu îmbunătățirea activității lor. ( Javed H. et al.,
2013).
Timolul, în sine, dezvoltă și acțiune antibacteriană și antifungică. Activitatea
antibacteriană este de 25 de ori mai puternică decât a fenolului, dar, datorită slabei
solubilități înapă a timolului, efectele nocive dezvoltate de acesta asupra țesuturilor
sunt mult mai mici.
Ca farmacoterapie, intern, extractul de Thymus vulgaris se indică în afecțiuni
pulmonare (bronșite, mucoviscidoze), cu secreție bronșică scăzută, vâscoasă și
aderentă, care nu poate fi eliminată, reprezentând atât un factor iritativ declanșator al
tusei, cât și un factor favorizant al proceselor infecțioase și inflamatorii. Se
recomandă - ca adjuvant - în tuse convulsivă, tuse productivă, viroză respiratorie,
gripă, astm, pneumonie, infecții respiratorii recidivante, bronhopneumonii, pleurezie,
TBC, alveolită (Khosravi R., and Sendi J., J., 2013).
Extern, cimbrul de cultură se utilizează ca agent antibacterian, odorizant,
antiinflamator (la nivelul mucoasei bucale și faringiene) find folosit la prepararea
gargarismelor. De asemenea, dezvoltă acțiune rubefiantă și intră în alcătuirea
loțiunilor pentru frecție, dar și în extractele aromate pentru baie (Ocana A., et al.,
2012).
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: A se evita utilizarea în sarcină, alăptare,
la copii și în caz de hipertensiune arterială (EMA/HMPC/342332/2013).
Consumul exagerat poate determina fenomene de hepatotoxicitate, induse
detimol și carvacrol.Uleiul volatil de cimbru de cultură este iritant pentru piele și
mucoase. Timolul poate produce intoxicații grave caracterizate prin grețuri, vărsături,
52
dureri gastrice, cefalee, amețeli, convulsii, comă, stop cardiac și respirator. Se recomandă
evitarea contactului cu ochii și mucoasele la manipulareapreparatelor cu timol, carvacrol
și p-cimen.Uleiul volatil este dermocaustic (EMA/HMPC/342332/2013).
Nivel toxicitate * : N/A
 Reacții adverse: amețeală, cefalee, reacții gastrointestinale
(EMA/HMPC/342332/2013)
medicamente
(EMA/HMPC/342332/2013).
 Potențiali alergeni: polen (EMA/HMPC/342332/2013)
Produse pe bază de Thymus vulgaris prezente pe piața farmaceutică din România

Nr.cr Forma de prezentare Firma
t. producătoare
1. Ceai de Thymus vulgaris Hofigal
Farmacia Naturii
Fares
2. Sirop de Thymus vulgaris Camara Motului
DaciaPlant
2. Tinctură de Thymus vulgaris (extract vegetal concentrat) Dacia Plant
PlantExtrakt
Hofigal
Farmacia Naturii
Fares
3. Suspensie orală cu amestec de extracte vegetale, concentrație Fitoterapia
mare de Thymus vulgaris Dacia Plant
Plafar
4. Comprimate de Thymus vulgaris Hofigal
Fares
Biofarm
5. Loțiune pentru frecție cu Thymus vulgaris cu efect tonic Biofarm
local Fares
Alte utilizări:Cimbrul este o sursă bună de fier și este utilizat pe scară largă în
domeniul gastronomic. Cimbru este adesea folosit pentru a aromatiza anumite mâncăruri
și murături. Din punct de vedere cosmetic, se utilizează ca ulei esențial sau loțiune tonică
pentru ten gras, acneic;component de bază al uleiului regenerant împotriva căderii
părului; cură de uleiuricu rozmarin, cimbru și urzici pentru păr uscat și fire despicate;
ceai de cimbrupentru păr lucios.Se folosește și în medicina veterinară în aceleași scopuri
ca și în medicinaumană.

53
Bibliografie:
Azad, I.S., Al-Yaqout,A., Al-Roumi M.(2014), Antibacterial and immunity enhancement properties of
anaesthetic doses of thyme (Thymus vulgaris) oil and three other anaesthetics in Sparidentax hasta and
Acanthopagrus latus, 26, 2, p. 101–106
EMA/HMPC/342332/2013, Community herbal monograph on Thymus vulgaris L. And Thymus zygis L.,
herba, p. 1-8
Javed H., Erum S., Tabassum S.,Ameen F.(2013). An overview on medicinal importance of Thymus
Vulgaris. Journal of Asian Scientific Research, 3, 10, p. 974-982
Khosravi R., and Sendi J., J., (2013), Toxicity, development and physiological effect of Thymus vulgaris and
Lavandula angustifolia essential oils on Xanthogaleruca luteola (Coleoptera: Chrysomelidae), Journal of
King Saud University, 25, 4, p. 349–355
Ocana A., Reglero G., (2012), Effects of Thyme Extract Oils (from Thymus vulgaris, Thymus zygis, and
Thymus hyemalis) on Cytokine Production and Gene Expression of oxLDL-Stimulated THP-1-Macrophages,
Journal of Obesity, 104706, p.1-11
Preda M.(1989) Dicționar dendrofloricol, Editura științifică și enciclopedică, București - 1989, p. 513
Rota M.C. , Herrera A. , Martinez R. M. , Sotomayor J. A. , Jordan M. J. (2008), Antimicrobial activity and
chemical composition of Thymus vulgaris, Thymus zygis and Thymus hyemalis essential oils, Food Control,
19, pp. 681–687.
Borugă O, Jianu C, Mişcă C, Goleţ I, Gruia AT, Horhat FG. Thymus vulgaris essential oil: chemical
composition and antimicrobial activity. J Med Life. 2014;7 Spec No. 3:56-60. PMID: 25870697
54
Pinus sylvestrisL.
(pin - muguri)
Specia:Pinus sylvestris L., Fam.

Pinaceae, Gen Pinus
Denumiri populare:pin de munte, pin
roșu, pin silvestru, tin, zadă, brad, brad de
munte, cățuni, chin, jolcă
Origine și aria de răspândire:Pinul
este un arbore originar din regiunile muntoase
ale Europei şi Asiei nordice şi vestice şi poate
atinge înălţimea de 30 m sau chiar mai mult.
Arbore conifer, rășinos, cu mare amplitudine
ecologică (umiditate, temperatură, pH,
troficitatea solului), întâlnit sporadic, în pâlcuri
sau mici masive, pe soluri sărace, stânci, în
etajul montan sau subalpine din Munții Carpați, uneori coborând până în regiunea
dealurilor înalte (Bisoca-Buzău) (Parvu 2006).
Părți folosite:În scopuri medicinale se folosesc conurile, răşina şi
acele. Mugurii de conuri se culeg primăvara. Din ei se extrage uleiul esenţial sau pot fi
uscaţi. Acele sunt sursa de uleiuri esenţiale folosite în dezinfectanţi. Răşina, care se
recoltează din crestăturile făcute în trunchi, se distilează şi furnizează ulei de terebentină
pentru unguente şi linimente.Frunzele (Pini sylvestri folium) se recoltează în tot timpul
anului. Sunt folosite proaspete. Pentru uscare se recoltează de primavara până toamna. Se
usucă la umbră, în strat subțire. Mugurii (Pini sylvestri gemma) se recoltează primăvara și
se folosesc imediat pentru diferite preparate (Parvu 2006).

Nr.crt. Clase de compuși organici
1. Uleiuri volatile
-pinen
-limonen
-β-felandren
-silvestren
-ζ-caren
2. Rășini
3. Glicozide
- pinipicrozida
- coniferozida
4. Alcooli (pinitol)
Esteri (acetat de bornil)
Acetone
Aldehide (aldehida anisica)
5. Taninuri (20%)
6. Fitoncide
Substanțe antibiotice
55
Vitamina C, fructoză, glucoză, xiloză, arabinoză
Principii amare (pinipicrine)
Bioflavonoizi (luteine, quercetine)
7. Pix liquida (gudron vegetal)
-hidrocarburi
-fenoli
-acizi organici
-aldehide
-acizi pinorezinici
Beneficii:
Mugurii, frunzele și produsul de distilare a lemnului (Pix liquida) au utilizări
terapeutice în medicina tradițională și veterinară. Principiile active din muguri și frunze
au acțiune antispastică, dezinfectantă, cicatrizantă, antiinflamatoare, antiseptică,
diuretică, modificatoare a secrețiilor bronșice.
Produsele pe bază de muguri de pin sunt recomandate în inflamații ale căilor
respiratorii însoțite de tuse, în bronșite, cistite, uretrite, nevroze, reumatism. Uleiurile
volatile, intern, au acțiune antihelmintică, antibacteriană, iar extern prezintă acțiune
iritativ-revulsivă. Gudronul (Pix liquida), format din fracțiuni volatile grele, este
modificator al secrețiilor bronșice, balsamic, antiseptic, cheratoplastic în diluție de 2 –
5%, cheratolitic în diluție de 30 – 50%, antiparazitar extern și antipruriginos (Lazutka,
Mierauskiene et al. 2001, Brandes, Wenninger et al. 2007).
Gudronul vegetal de pin se prescrie sub formă de unguente, în special în tratamentul
eczemelor și psoriazisului, dar și sub formă de sirop, atunci când se administrează ca
expectorant în bronșite cronice.
Din punct de vedere farmacodinamic, compoziția chimică a mugurilor de pin prezintă
un mecanism de acțiune secretostimulat, dar și bronhosecretolitic (Lazutka, Mierauskiene
et al. 2001, Oktyabrsky, Vysochina et al. 2009).
Acțiunea secretostimulantă (acțiune stimulant asupra glandelor bronșice) poate avea
un mecanism mixt (direct și reflex); produsele sunt administrate per os și se elimină la
nivelul glandelor bronșice, stimulând secreția apoasă a glandelor traheobronșice,
alcalinizând secreția și fluidificând-o (mecanism direct) (Oktyabrsky, Vysochina et al.
2009).
De asemenea aceleași produse vegetale din muguri de pin produc iritația nespecifică
a receptorilor din mucoasa gastrică, declanșând un reflex vago-vagal, cu stimularea
vagală a secreției glandelor bronșice (mecanism reflex).
Activitatea bronhosecretolitică (acțiune de fluidificare direct asupra secreției
bronșice) este dată în special de produsul vegetal (Pix liquida), fiind administrat per os
pacienților. Mecanismele de acțiune bronhosecretolitică posibile sunt: mecanism chimic
(mucolitic și mucoregulator) și mecanism fizico-chimic de reducere a tensiunii
superficial (se desfac legăturile electrofizice ale mucoproteinelor) (Vitullo, Ripabelli et
al. 2011, Vohnik, Burdikova et al. 2011).
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: Nu se recomandă femeilor gravide,
femeilor care alăptează, cei care au un teren atopic alergic, copiilor sub 6 ani care
56
au astm bronșic. Pentru produsele de tip sirop, este contraindicată utilizarea de
către pacienții cu diabet (Lazutka, Mierauskiene et al. 2001, Vitullo, Ripabelli et
al. 2011).
La doze ridicate, uleiul esențial de pin poate produce nefrite însoțite de oligurie,
albuminurie sau chiar hematurie. Produsele fitofarmaceutice sunt precis dozate, iar la
utilizarea infuziilor sau siropurilor se vor respecta dozele recomandate (Lazutka,
Mierauskiene et al. 2001, Vitullo, Ripabelli et al. 2011).
 Reacții adverse: În cazul aplicării locale de gudron vegetal pot să apară erupții
acneiforme. Din cauza conținutului mare de taninuri pot apărea reacții
gastrointestinale (Lazutka, Mierauskiene et al. 2001, Vitullo, Ripabelli et al.
2011)
medicamente
 Potențiali contaminanți: impurități minerale, pesticide, metale grele (Vitullo,
Ripabelli et al. 2011).
Produse pe bază de muguri de Pinus sylvestris prezente pe piața farmaceutică din

România
Nr.c Forma de prezentare Firma producătoare
rt.
1. Sirop din muguri de pin Fares
Bioeel
Elidor
Tis farmaceutic
2. Ulei esențial de pin Fares
Solaris
2. Muguri de pin gemoderivat - monodoze Hofigal
Dacia Plant
Fares
Favisan
3. Ceai de muguri de pin Hofigal
Fares
Dacia Plant
Plafar
Alevia
Larix
Solaris
AdNatura
4. Capsule de muguri de pin Solgar
Laboiratoires Ineldea
5. Comprimate – extract muguri de pin Biofarm
Helcor
57
(extract hidroalcoolic) (Bianchi, Kroslakova et al. 2015).
Bibliografie
Bianchi, S., I. Kroslakova, R. Janzon, I. Mayer, B. Saake and F. Pichelin (2015). "Characterization of
condensed tannins and carbohydrates in hot water bark extracts of European softwood species."
Phytochemistry 120: 53-61.
Brandes, E., J. Wenninger, P. Koeniger, D. Schindler, H. Rennenberg, C. Leibundgut, H. Mayer and A.
Gessler (2007). "Assessing environmental and physiological controls over water relations in a Scots pine
(Pinus sylvestris L.) stand through analyses of stable isotope composition of water and organic matter." Plant
Cell Environ 30(1): 113-127.
Lazutka, J. R., J. Mierauskiene, G. Slapsyte and V. Dedonyte (2001). "Genotoxicity of dill (Anethum
graveolens L.), peppermint (Menthaxpiperita L.) and pine (Pinus sylvestris L.) essential oils in human
lymphocytes and Drosophila melanogaster." Food Chem Toxicol 39(5): 485-492.
Oktyabrsky, O., G. Vysochina, N. Muzyka, Z. Samoilova, T. Kukushkina and G. Smirnova (2009).
"Assessment of anti-oxidant activity of plant extracts using microbial test systems." J Appl Microbiol 106(4):
1175-1183.
Piispanen, R. and P. Saranpaa (2002). "Neutral lipids and phospholipids in Scots pine (Pinus sylvestris)
sapwood and heartwood." Tree Physiol 22(9): 661-666.
Reimann, C., F. Koller, B. Frengstad, G. Kashulina, H. Niskavaara and P. Englmaier (2001). "Comparison of
the element composition in several plant species and their substrate from a 1500000-km2 area in Northern
Europe." Sci Total Environ 278(1-3): 87-112.
Vitullo, M., G. Ripabelli, I. Fanelli, M. Tamburro, S. Delfine and M. L. Sammarco (2011). "Microbiological
and toxicological quality of dried herbs." Lett Appl Microbiol 52(6): 573-580.
Vohnik, M., Z. Burdikova, A. Vyhnal and O. Koukol (2011). "Interactions between testate amoebae and
saprotrophic microfungi in a Scots pine litter microcosm." Microb Ecol 61(3): 660-668.
58
Mentha piperitaL.
(mentă – părți aeriene)
Specia:
Mentha piperita L., Fam. Lamiaceae, Gen
Mentha
Denumire populară: mentă, borsnită, broastil,
brosnită, camfor, diană, ferent, ghiazmă, giugiumă,
ghintă, izmă bună, izmă de gradină, izmă de leac, mintă,
mintă de gradină, nina de camfor, nintă.
Origine și aria de răspândire:Mentha piperita
este originară din vestul Europei, Canada, S.U.A, dar a
fost răspandităși în multe părți ale Indiei, și în centrul și
sudul Europei. Aceasta este cultivatăîn grădini, în locuri
luminoase și bine irigate în India, China, Europa,
America, Australia, Africa și în alte țări în scopuri
industriale și farmaceutice. În România se cultivăîn zona Brașovului(Bod – 5 ha), pe
valea Oltului și în Banat (Bojor O., 2003).
Părți folosite:părțile aeriene de Mentha piperita. Calitate: părțile aeriene de
Mentha piperitatrebuie să aibă un conținut minim de 0,9% ulei esențial conform
descrierii din Farmacopeea europeană (European Pharmacopoeia, 2007).

plantă
Ulei esențial (1-2%): mentolul(55-70%), neomentolul,
izomentolul, limonen (1.0-5.0%), cineol (3.5-14.0%), mentona
(14.0-32.0%), mentofuran (1.0-9.0%), isomentona (1.5-
10.0%), acetat de mentil (2.8-10.0%), izopulegol (0.2%),
pulegon (4.0%), carvona (max. 1.0%) și alte monoterpene in
cantitati mici
Flavonoide: luteolin, cinarozidă, mentozidă, etc.
Părțile aeriene Acizi polifenolici: acidul cafeic, acidul rozmarinic, acidul
1. clorogenic si diverse pseudotaninuri derivate de la acestia
Glucide: ramnoză, galactoză, glucoză, fructoză, zaharoză,
rafinoză, stachinoză, verbascoză Carotenoide: radovantină,
eripoxantină, violoxantină, carotină
Enzime: catalază, peroxidază, oxidază
Vitamine: C, D2, tocoferoli, acid nicotinic
Săruri minerale: potasiu, calciu, fosfor, magneziu, sodiu, fier,
mangan, zinc, bor, cupru, molibden
Beneficii:
 Efect antialergic
Extractele de Mentha piperitaavut un efect pozitiv dependent de doză asupra rinitei
alergice, efect manifestat prin peinhibarea eliberării histaminei de la mastocitele
59
peritoneale (studiiefectuate pe șobolani). Administrarea repetată a extractele de Mentha
piperitaa fost mai eficientă decât o singură administrare. De asemenea s-a studiat și
efectul antialergic al glicozidelor flavonoideobținute dinMentha piperita. Printre
flavonoidele izolate din partea aeriană a plantei.,luteolin-7-0-rutinozidul a prezentat un
efect inhibitor dependent de doză la răspuns nazal indus (doze de 100 și 300 mg/kg)
(WHO, 1999).
 Efect antioxidant, antimicrobial, calmant, antispastic

Mentha piperitaare efect antispastic, diuretic, depurativ, antioxidant, antimicrobial,
calmanteste indicatăîn tratamentulafecţiunilor respiratorii și ORL (bronșite, sinuzite,
tuse), afecțiunilor digestive, afecţiunilorcardiac (palpitaţii, stări de slăbiciune), insolaţiei,
infecţiilor urinare (cistite, nefrite) și genitale (prostatite), afecţiunilor sistemului nervos
(oboseală, migrene, nevralgii, stări de stres, tulburări de atenţie și memorie, somnolenţă),
afecțiunilor cutanate (inflamaţii ale pielii, iritaţii, înţepături de insecte). De asemenea, se
utilizează şi ca tonic eupeptic (digestie normală) şi carminativ (eliminarea gazelor)
(Grigoleit H.-G. et al., 2005, Cosentino M. et al., 2009; Punit S. and Mello P.M., 2004).
Siguranță
plantă; este contraindicată în timpul sarcinii și alăptării conform OMS. Nu este
recomandată în constipaţia cronicăconform OMS (WHO, 1999).
 Toxicitate și doze: Doză zilnică maximă recomandată în UE este1,2 ml ulei de
mentă, adică 1,080 mg ulei de mentă, care conține maxim 140 mg pulegon și
mentofuran conform Farmacopeei Europene (European Pharmacopoeia, 2007).
 Reacții adverse: poate produce alergii de contact; produsele pe bază deMentha
piperita cu conţinut foarte mare de ulei volatil (în special mentol) pot cauza
dureri abdominale, greaţă, vărsături, rigiditate musculară. Nu se cunoaște
frecvența acestor reacții (WHO, 1999).
medicamente.
Produse pe bază de Mentha piperita prezente pe piața farmaceutică din România

producătoare
1. Tinctură de Mentha piperita (extract vegetal concentrat în Hofigal
soluție hidroalcolică) Dacia Plant
2. Ceai de Mentha piperita Fares
Dacia Plant
Alevia
AdNatura
Hofigal
3. Capsule de Mentha piperita Fares

60
4. Comprimate de Mentha piperita Fares
5. Ulei de Mentha piperita Hofigal
Fares
Metode de extractie și solvenți: se recomandă ca extractele și tincturile să fie obținute

cu alcool etilic în diverse concentrații, apa-alcool etilic (extract hidroalcoolic).
Bibliografie
Aishwarya B. (2015)Therapeutic Uses of Peppermint –A Review, /J. Pharm. Sci. & Res. Vol. 7(7), 474-476.
Anderson LA, Gross JB. (2004) Aromatherapy with peppermint, isopropyl alcohol, or placebo is equally
effective in relieving postoperative nausea. J Perianesth Nurs;19(1):29-35.
Alankar S. (2009)A review on peppermint oil, Asian Journal of Pharmaceutical and Clinical Research, 2 (2),
pp. 27-33.
220.
Cosentino M., Bombelli R., Conti A., Colombo M.L., Azzetti A., Bergamaschi A. , Marino F., Lecchini S.
(2009) Antioxidant properties and in vitro immunomodulatory effects of peppermint (Mentha x piperita l.)
Essential oils in human leukocytes , J. Pharm. Sci. & Res. Vol.1(3), 33-43.
Grigoleit H.-G., Grigoleit, P.(2005) Gastrointestinal clinical pharmacology of peppermint oil,
Phytomedicine12 (8), pp. 607-611.
Punit S. and Mello P.M. (2004) A review of medicinal uses and Pharmacological effects of Mentha piperita,
Natural Product Radiance Vol 3 (4), 214-221.
1999
61
Glycyrrhiza glabra L.
(lemn-dulce - rădăcini)
Specia:Glycyrrhiza glabraL., Fam.

Fabaceae, Gen Glycyrrhiza
Denumiri populare: lemn-dulce, iarbă
dulce, rădăcină dulce, unghia găii, iarba lui Dărăboi
Origine și aria de răspândire:Lemnul-
dulce (Glycyrrhiza glabra) este o plantă erbacee,
perenă, comună în sudul Europei și în Orient, ale
cărei rădăcini cu gust dulce-amar constituie una din
cele mai vechi mirodenii, utilizată pentru
aromatizarea dulciurilor și a băuturilor (Parvu 2006).
Părți folosite: În scopuri medicinale se
recoltează părțile subterane, rizoamele și rădăcinile
(Radix Echinatae), din luna martie până la începutul
lui mai, înainte de înflorire și toamna după căderea
frunzelor, dar numai de la specii care au depășit 3-4 ani (Parvu 2006). Rãdãcinile trebuie
să fiede culoare galbenã la interior şi dulci la gust în momentul utilizării lor în diverse
preparate farmaceutice. Acestea se folosesc tăiate bucăţi, ca pulbere (pentru infuzii şi
macerate) sau ca suc.

Clasă de compuși
 glicirizina
 acid glabric
 rezine
 asparagină
 zaharuri (amidon, fructoză, zaharoză)
 albumină
 vitamine (acid ascorbic, niacina, acid nicotinic, riboflavina, tiamina)
 săruri minerale – Ca, Na, P, Fe, Mn, Zn, Cu, Mo
 steroli
 flavone (liquiritina, ramnoliquiritina, glabranina, pinacembrina, glabrol, formononetina,
licoricidina, prunetina, glizarina, floroglicina, glabridina, hispaglabridina A și B,
fascolinizoflavon)
 taninuri
 estrogeni
 saponine triterpenice (acid glicirizinic sub formă de săruri de Ca, K, Mg – 2,3-20,10 %)
 cumarine: herniarină, umbeliferonă, glicirină
 uleiuri eterice
 acizi: ferulic, sinapic, benzoic, malic, salicylic, acetilsalicilic
 aminoacizi liberi: acidul aspartic, serină, prolină, treonină, glicină, valină, alanină,
izoleucină
 lipide (3,5 %), acid palimtic, acid oleic
62
Beneficii:
Planta are proprietăți laxative, antiinflamatoare, expectorante, fluidifiante a secrețiilor
bronșice, diuretice, estrogene, cicatrizante. Datorită gustului dulce-amar, lemnul-dulce
este utilizat și în gastronomie sau industria dulciurilor și a băuturilor.
Rădăcina de Glycyrrhiza glabra are efect mucolitic, stimulând activitatea
lizozomilor, crescând secreția enzimelor ce hidrolizează mucopolizaharidele. Are și
mecanism mucoregulator, modificând compoziția mucinei în sensul creșterii sintezei de
sialomucine acide, prin stimularea sialtransferazei. Astfel, tincturile din rădăcină de
Glycyrrhiza glabra, prezintă efect mucolitic mucoregulator, ameliorează clearance-ul
muco-ciliar, cresc IgA și IgG, în parenchimul pulmonar (Holetz F.B. et al., 2002).
De asemenea siropul pe bază de Glycyrrhiza glabra prezintă efect secretostimulant,
crescând și fluidificând secreția glandelor traheobronșice, stimulând motilitatea cililor
mucoasei și peristaltismul bronșic, favorizând clearance-ul bronșic.
Indicații în: traheobronșite acute și bronșice, traheite, laringite acute și cronice.
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: Nu se recomandă consumul plantei în
nicio formă în caz de boli renale, hipertensiune, boli hepatice, afecțiuni cardiace
și nici asocierea cu corticosteroizi (EMA/HMPC/571119/2010).
La doze mai mari de 20 g/zi apare pseudoldosteronismul. La pacienții
hipertensivi, la o doză de doar 5 g/zi, apar efectele unui pseudoaldosteronism
(EMA/HMPC/571119/2010).
 Reactii adverse:Supradozarea ar putea duce la apariția edemelor, tensiunii
arteriale.
 Interacțiuni medicamentoase: asocierea cu corticosteroizi, cu blocante ale
canalelor de potasiu conduc la dezechilibre hormonale și la o depleție majoră de
potasiu cu o creștere concomitentă a sodiului în organismul uman
(EMA/HMPC/571119/2010).
(EMA/HMPC/571119/2010).
 Potențiali alergeni: nu se cunosc
Produse pe bază de Glycyrrhiza glabra prezente pe piața farmaceutică din România

producătoare
1. Tinctură de lemn dulce Hofigal
Dacia Plant
2. Sirop cu extracte vegetal, în mare parte lemn-dulce Manicos
Pro Natura
Dr. Phyto
3. Ceai de lemn dulce Hofigal
Fares
Dacia Plant
63
Plafar
Alevia
Larix
Solaris
AdNatura
4. Capsule de lemn dulce Favisan
Secom
Herbagetica

(extract hidroalcoolic) (Wichtl M., 2004).
Bibliografie
 Bojor O. (2003) Ghidul plantelor medicinal și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București,
pag. 185.
 Craciun F., Alexan M., Alexan C. (1992) Ghidul plantelor medicinale uzuale, Editura științifică,
București, pag. 136.
 EMA/HMPC/571119/2010, Community herbal monograph on Glycyrrhiza glabra L. and/or
Glycyrrhiza inflata Bat. and/or Glycyrrhiza uralensis Fisch ., radix, p. 1-8
 Holetz F.B., Pessini G.L., Sanches N.R. (2002). Screening of some plants used in the Brazilian folk
medicine for the treatment of infectious diseases. Mem Inst Oswaldo Cruz;97:1027-31.
 Parvu, C. (2006). "Universul plantelor." 1.
 Wichtl M. (2004). Herbal Drugs and Phytopharmaceuticals. Third Edition, Medpharm Scientific
Publishers, Stuttgart, Germany.
64
65
Boswellia serrata
(tămaie - rășină)
Specia: Boswellia serrata, Fam. Burseraceae,
Gen serrata
Denumire populară: tâmâie
Origine și aria de răspândire: Planta este
nativă din mai multe zone ale Indiei, regiunii Punjab și
Pakistanului
Părți folosite: rășină

1. Rașină monoterpene (α-thujene);
diterpene (diterpenoide macrociclice: incensole, oxid de
incensole, oxid de iso-incensole, alcool diterpen[serratol]);
triterpene (cum ar fi α- and β-amirine);
acizi triterpenici pentaciclici (acizi boswellici - acid 11-
keto-β-boswellic [KBA] 4.48-5.81mg/g si acidacetyl-11-
keto-β-boswellic [AKBA] 32.7-44.2mg/g
acizi triterpenici tetraciclici (acizi tirucall-8,24-dien-21-oic)
Beneficii:
 Efect anti-inflamator și analgezic: 5-Lipoxigenaza (5-LOX) este o enzimă care
utilizează acidul arachidonic (acid gras omega-6) ca substrat pentru a sintetiza
cytokine pro-inflamatorii cum ar fi acidul 5-hydroxieicosatetraenoic (5-HETE) și
leucotriene B4; această cale 5-LOX / Leucotrienă este o cale de semnalizare pro-
inflamatorie în organism. (Martinez-Clemente și alții, 2011). Acidul 11-ceto-p-
boswellic și acidul 3-O-acetil-11-ceto-p-boswellic sunt inhibitori ai 5-LOX cu
valori IC50 de 2,8 uM și respectiv 1,5 uM (Gupta si altii, 1997; Sailer și alții,
1996) și deși și alți acizi boswellici (cum ar fi acidul β-boswellic) pot inhiba
enzimele parțial, gruparea 11-ceto pare să sporească potența. Potențialul inhibitor
al acidului Boswellic asupra 5-LOX este nonredox în natură. Alte mecanisme
antiinflamatorii ale acidului Boswellic includ inhibarea NF-kB (Poeckel si Werz,
2006), observată in vivo la șoareci cu AKBA acid boswellic în doze de 100 umol
/ kg (Cuaz-Perolin și alții, 2008; Syrovets și alții, 2004) și pare să fie mediată de
mai multe mecanisme. Ca răspuns la factorul de necroză tumorală alfa (TNF-a),
AKBA pare să se lege direct la IKK și să prevină activarea IkBa și p65 (care
previne apoi inducerea NF-kB) și poate de asemenea să se lege direct la
lipopolizaharide, care induc NF-kB) (Henkel și alții, 2012). Acidul boswellic a
fost capabil să sechestreze LPS cu o IC50 de 1,8 uM, care a avut o performanță
insuficientă a controlului activ al polimixinei B care a izolat în totalitate LPS la
100nM (Morrison si Jacobs, 1976). Acest lucru pare să fie un mecanism principal
al antiinflamării, deoarece reducerea inducției iNOS observată în macrofage se
66
datorează în întregime legării la LPS (cu acizi Boswellic care nu se leagă de LPS,
cum ar fi AKBA, fiind ineficienți). Ambele studii au remarcat faptul că
translocarea NF-kB indusă de interferoni (IFN-γ) nu a fost afectată de acizi
Boswellic.
 Efect antiaritmic: O proteină cunoscută sub numele de RANKL este capabilă să

inducă osteoclastogeneza prin activarea NF-kB (Dai și alții, 2004; Abu-Amer și
alții, 1997) iar Boswellia serrata (prin AKBA) poate suprimă osteclagenogeneza
indusă de RANKL secundar inhibării NF-kB la o concentrație de 300nM (75%
inhibarea in vitro); AKBA a împiedicat, de asemenea, TNF-a să activeze NF-kB
(3μM). Nu pare să interfereze în mod direct cu complexarea NF-kB indusă de
TNF-α, dar interferează cu transcripția genomică a NF-kB (Takada și alții, 2006).
 Efect antioxidant: extractul de BS a fost capabil să suprime mediatorii pro-

inflamatori și să îmbunătățească statutul antioxidant, așa cum este reflectat de
lactoperoxidază, mieloperoxidază, catalază, superoxid dismutază (SOD),
glutation (GSH), oxid nitric (NO).
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: boli autoimune, transplant de organe,
sarcină, alergie la boswellia
 Toxicitate și doze: Dozele orale standard au fost supuse testelor toxicologice și
apar sigure și nongenotoxice
Niveltoxicitate * : 5
 Reacții adverse:produsul este în general bine tolerat, rareori putând apărea
tulburări digestive manifestate prin greaţă, diaree, hiperaciditate gastrică.
medicamente
Produse pe bază de Boswellia serrata prezente pe piața farmaceutică din

România:

producătoare
1. Comprimate DaciaPlant
2. Capsule DVR Pharm
Fares
Health Nutrition
Ayurvedic Pharma
2. Cremă DVR Pharm
67
Bibliografie:
Martínez-Clemente M, Clària J, Titos E. The 5-lipoxygenase/leukotriene pathway in obesity, insulin
resistance, and fatty liver disease. Curr Opin Clin Nutr Metab Care. (2011)
Gupta I, et al. Effects of Boswellia serrata gum resin in patients with ulcerative colitis. Eur J Med Res. (1997)
Sailer ER, et al. Acetyl-11-keto-beta-boswellic acid (AKBA): structure requirements for binding and 5-
lipoxygenase inhibitory activity. Br J Pharmacol. (1996)
Poeckel D, Werz O. Boswellic acids: biological actions and molecular targets. Curr Med Chem. (2006)
Cuaz-Pérolin C, et al. Antiinflammatory and antiatherogenic effects of the NF-kappaB inhibitor acetyl-11-
keto-beta-boswellic acid in LPS-challenged ApoE-/- mice. Arterioscler Thromb Vasc Biol. (2008)
Tatiana Syrovets, et al. Inhibition of IκB Kinase Activity by Acetyl-boswellic Acids Promotes Apoptosis in
Androgen-independent PC-3 Prostate Cancer Cells in Vitro and in Vivo. The Journal of Biological Chemistry
280, 6170-6180 (2004)
Henkel A, et al. Boswellic acids from frankincense inhibit lipopolysaccharide functionality through direct
molecular interference. Biochem Pharmacol. (2012)
Morrison DC, Jacobs DM. Binding of polymyxin B to the lipid A portion of bacterial
lipopolysaccharides. Immunochemistry. (1976)
Simon Dai si altii The IκB Kinase (IKK) Inhibitor, NEMO-binding Domain Peptide, Blocks
Osteoclastogenesis and Bone Erosion in Inflammatory Arthritis, The Journal of Biological
Chemistry279, 37219-37222 (2004)
Abu-Amer Y, Tondravi MM. NF-kappaB and bone: the breaking point. Nat Med. (1997)
Takada Y, et al. Acetyl-11-keto-beta-boswellic acid potentiates apoptosis, inhibits invasion, and abolishes
osteoclastogenesis by suppressing NF-kappa B and NF-kappa B-regulated gene expression. J Immunol.
(2006)
Niebler,J.; Buttner,A. Unraveling the smell of frankincense: Identiﬁcation of potent odorants in Boswellia
sacra resin and pyrolysate. Abs. Pap. Am. Chem. Soc. 2014, 248, 159.
Singh, B.; Kumar, R.; Bhandari, S.; Pathania, S.; Lal, B. Volatile constituents of natural Boswellia serrata
oleo-gum-resin and commercial samples. Flav. Fragr. J. 2007, 22, 145–147. [CrossRef]
Pollastro, F.; Golin, S.; Chianese, G.; Putra, M.Y.; Moriello, A.S.; de Petrocellis, L.; Garcia, V.; Munoz, E.;
Taglialatela-Scafati, O.; Appendino, G. Neuractive and anti-inﬂammatory Frankincense cembranes: A
structure-activity study. J. Nat. Prod. 2016, 79, 1762–1768. [CrossRef] [PubMed]
Herrmann, A.; Lechtenberg, M.; Hensel, A. Comparative isolation and structural investigations of
polysaccharides from Boswellia serrata ROXB and Boswellia carteri BIRDW. Planta Med. 2007, 73, 815–
815. [CrossRef]
68
Harpagophytum procumbens
(Gheara diavolului - rădăcini)
Specia: Harpagophytum procumbens, Fam.

Pedaliaceae, Gen. Harpagophytum
Denumire populară: Gheara diavolului
nativă din sudul Africii
Părți folosite: rădăcini

plantă
1. Glicozide de tip irioid - Harpagid and Procumbid
Derivate ale Harpagidului incluzand Harpagozida (8-
cinnamoilharpagid), 8-cinnamoilmioporosid, 8-O-
feruloilharpagide, si Harprocumbida A and 6-O-alpha-D-
galactopiranosilharpagozida si Pagide
8-O-(p-coumaroyl)-harpagide si 8-O-(cis-p-coumaroyl)-harpagide
(8-PCHG)
Tuberculi Derivate ale Procumbid incluzand harprocumbide B si 6"-O-(p-
coumaroil)-procumbide
Pagosidesi Methoxypagoside
Decafeoilverbascosid
Pentacyclic saponins Nigaichigoside F1 and F2 Chebuloside
II,and Harproside
Glicozide fenolice/feniletanoidice cum ar fi Acteoside
(Verbascoside) si Isoacteoside si 6-acetylacteoside, 6'-O-
acetylacteoside, 2'-O-Acetylacetoside, 2,6-
diacetylacteoside, Martynoside, Leucosceptoside A si β-OH-
verbascoside
Acid Cinnamic si cafeic
7α-hydroxysitosterol and 7β-hydroxysitosterol
Beneficii:
 Efect anti-inflamator și analgezic: Un extract etanolic din gheara diavolului
prin activarea monocitelor este capabil să reducă, în funcție de doză, eliberarea
citokinelor proinflamatorii TNF-a, IL-6, PGE2 și IL-1β cu semnificație la 100
mcg / ml sau mai mare și aproape eliminarea TNF-a eliberare la 500 mcg / ml;
valoarea IC50 fiind considerată a fi ușor mai mică de 100 mcg / ml. p38 MAPK și
JNK nu au fost afectate (și NF-kB, de obicei un mediator, nu a fost implicat), dar
legarea AP-1 la genom a fost eliminată la 100-200 mcg / ml în monocite și
macrofage (Fiebich și alții, 2012) cu reduceri similare la citokine la 500 mcg / ml
fiind reproduse în alte studii. În ceea ce privește glicozidele irioide, cele mai
69
multe par a fi fie inactive, fie relativ slabe în inhibarea macrofagelor de a produce
ROS, deși 8-O- (p-cummaroil) -harpagidul este moderat eficient cu o IC50 de 32
pM, un mecanism care a fost observat în alt studiu cu triterpenoide în inhibarea
neutrofilică a producerii de ROS (Qi și alții, 2012).
 Efect antioxidant: Harpagozidul poate fi activ în această privință, deoarece în
mod izolat a fost legat atât de inhibarea oxidului nitric (NO) (Huang și alții,
2006), cât și de eliberarea citokinelor inflamatorii (200 uM) (Inaba și alții, 2010)
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: femei însărcinate, femei ce alăptează,
copii mici, coagulopatii, aritmii cardiace, persoane cu ulcer gastric sau duodenal,
persoanele aflate înaintea unei intervenții chirurgicale (favorizează hemoragiile).
apar sigure și nongenotoxice pe termen scurt
Nivel toxicitate *: 3
 Reacții adverse:supradozajul determină grețuri, vărsături, anorexie, dispepsie,
bradicardie.
medicamente
Produse pe bază de Harpagophytum procumbensprezente pe piața

farmaceutică din România

producătoare
1. Comprimate DaciaPlant
2. Capsule Rotta Natura
3. Cremă Alevia
Bibliografie
Fiebich BL, et al. Molecular targets of the antiinflammatory Harpagophytum procumbens (devil's claw):
inhibition of TNFα and COX-2 gene expression by preventing activation of AP-1. Phytother Res. (2012)
Qi J, et al. Isolation and anti-inflammatory activity evaluation of triterpenoids and a monoterpenoid glycoside
from Harpagophytum procumbens. Planta Med. (2010)
Huang TH, et al. Harpagoside suppresses lipopolysaccharide-induced iNOS and COX-2 expression through
inhibition of NF-kappa B activation. J Ethnopharmacol. (2006)
Inaba K, et al. Inhibitory effects of devil's claw (secondary root of Harpagophytum procumbens) extract and
harpagoside on cytokine production in mouse macrophages. J Nat Med. (2010)
Qi J, et al. Iridoid glycosides from Harpagophytum procumbens D.C. (devil's claw). Phytochemistry. (2006)
Clarkson C, et al. Identification of major and minor constituents of Harpagophytum procumbens (Devil's
claw) using HPLC-SPE-NMR and HPLC-ESIMS/APCIMS. J Nat Prod. (2006)
Qi J, et al. Isolation and anti-inflammatory activity evaluation of triterpenoids and a monoterpenoid glycoside
from Harpagophytum procumbens. Planta Med. (2010)
Mncwangi N, et al. Devil's Claw-a review of the ethnobotany, phytochemistry and biological activity of
Harpagophytum procumbens. J Ethnopharmacol. (2012)
70
Boje K, Lechtenberg M, Nahrstedt A. New and known iridoid- and phenylethanoid glycosides from
Harpagophytum procumbens and their in vitro inhibition of human leukocyte elastase. Planta Med. (2003)
Karioti A, et al. Analysis and stability of the constituents of Curcuma longa and Harpagophytum procumbens
tinctures by HPLC-DAD and HPLC-ESI-MS. J Pharm Biomed Anal. (2011)
Georgiev MI, Alipieva K, Orhan IE. Cholinesterases inhibitory and antioxidant activities of Harpagophytum
procumbens from in vitro systems. Phytother Res. (2012)
Georgiev M, et al. Bioactive metabolite production and stress-related hormones in Devil's claw cell
suspension cultures grown in bioreactors. Appl Microbiol Biotechnol. (2011)
71
Salix alba L.
(salcie - scoarță)
Specia: Salix albaL., Fam. Salicaceae,

Gen. Salix
Denumire populară: Salcie
nativă din Europa și vestul și centrul Asiei.
Părți folosite: scoarța

Nr.crt. Partea Compoziția
din
plantă
1. Polifenoli: catechin tannins (5- 20%)
Flavonoide (0.2-1.5%): isoquercitrin glicozid, naringin, quercetin și
isorhamnetin și chalcona izosalipurpozid
Derivati salicilici (1.5-11%) are salicin or salicoside (a glycoside of
saligenin), salicortin, tremulacin and salireposide.
Acizi organici: salicilic, vanillic, siringic, cafeic, fidroxibenzoic,
coumaric si ferulic
Scoarța Oligozharide si polizaharide: pectin, galactan, arabinan
Alți compuși: esteri ai acidului salicilic, alcool salicilic și acetat salicin
Beneficii:
 Efect anti-inflamator și analgezic: Proprietățile medicinale ale extractului de
Salix alba trebuie văzute ca sumă a efectelor sinergice ale unor serii de
constituenți, incluzând și binecunoscuta substanța salacină. Fiebich și Chrubasik
(2004) au testat proprietățile antiinflamatorii ale extractului de Salix prin
investigarea efectului inhibitor in vitro al extractului de scoarță asupra eliberării
prostaglandinei E2 (PG E2) indusă de lipopolizaharidă (LPS). Au găsit dovezi
ale unui efect inhibitor slab asupra producerii de PG E2 și alte citokine
proinflamatorii cum ar fi factorul de necroză tumorală a, interleukina-1β și
interleukina-6. Nu a fost observată nicio influență asupra COX-1 sau COX-2.
Datorită rolului regulator cunoscut al IL-p în biosinteza proteinelor matricei, au
sugerat o posibilă activitate de protecție a cartilajului pentru coaja de salcie.
Constatarea lor că nici salacina pură, nici acidul acetilsalicilic nu a exercitat
vreun efect asupra oricăror citokine proinflamatorii menționate mai sus este
interesant. Constatări similare au fost raportate de Giuliano și Warner (1999).
Acest lucru subliniază din nou faptul că departe de toate substanțele biologic
active din această plantă medicinală au fost încă identificate.
 Efect antioxidant: Extractele de salcie au fost utilizate în mod tradițional ca

compuși antiinflamatori pentru conținutul lor de salicin, prezența unor cantități
72
mari de compuși fenolici poate contribui la efectele benefice observate în cazul
consumului de extracte de salcie comercială (Nahrstedt et al., 2007). Această
ipoteză este susținută de faptul că o gamă largă de flavonoide, cum ar fi
miricetina, kaempferolul, quercetinul, rutina și luteolina, au activități
imunomodulatoare și antiinflamatoare prin inhibarea producției de citokine
proinflamatorii și a receptorilor lor (Qin & Sun, 2005). Extractul de salcie a
influențat favorabil stresul oxidativ prin creșterea GSH și scăderea nivelului de
malondialdehidă
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: deficit de glucozo-6-fosfat-
dehidrogenaza, sarcina, alăptare, intoleranța la oricare dintre componentele
produsului.
 Toxicitate și doze:Există puține informații despre toxicitatea utilizării scoarței de

salcie. Cu toate acestea, aceeași toxicitate asociată cu salicilații se aplică la salcie.
Pacienții trebuie să monitorizeze sângele la scaune, tinitus, greață sau vărsături și
iritații la nivelul stomacului sau rinichiului.
 Reacții adverse:greață și dureri de stomac, precum și amețeli și erupții cutanate;

s-a raportat o reacție anafilactică la coaja de salcie
 Interacțiuni medicamentoase: în general, interacțiunile medicamentoase

asociate cu salicilații se pot aplica produselor care conțin extracte de salcie;
evitați utilizarea cu alcool, barbiturice, sedative și alte produse care conțin
salicilat din cauza efectelor iritante aditive și a reacțiilor adverse la nivelul
tractului gastrointestinal și al trombocitelor din sânge. Willow poate interacționa,
de asemenea, cu anticoagulante orale (de exemplu, warfarină), medicamente
împotriva convulsiilor (de exemplu, fenitoină, acid valproat) și alte medicamente
(de exemplu, metotrexat).
 Potențiali contaminanți: impurităti minerale, pesticide, metale grele
Produse pe bază de Salix albaprezente pe piața farmaceutică din România

producătoare
1. Capsule Alevia, Dacia Plant
2. Tinctură Plant Extrakt
73
Bibliografie:
Fiebich și Chrubasik, Effects of an ethanolic salix extract on the release of selected inflammatory mediators
in vitro. Phytomedicine.(2-3):135-8 (2004)
Giuliano și Warner, Ex vivo assay to determine the cyclooxygenase selectivity of non-steroidal anti-
inflammatory drugs. Br J Pharmacol;126(8):1824-30 (1999)
Nahrstedt et al., Willow bark extract: the contribution of polyphenols to the overall effect. Wien Med
Wochenschr.;157(13-14):348-51 (2007)
Davies, P. et al. Annu. Rev. Immunol. 1984; 2: 335-357
Dinarello, CA. et al. Curr. Biol. 1999; 9: 147-150
74
Curcuma longaL.
(Turmeric - rizomi)
Specia: Curcuma longaL., Fam.

Zingiberaceae, Gen. Curcuma
Denumire populara: Turmeric
nativă din zona arctică și temperate
Părți folosite: rizomi
Nr.crt. Partea din Compoziția (% din s.u.)

plantă
1. Rizomi ar-turmerone (20,50), β-sesquiphellandrene (5,20), curcuminol
(5,11) – Diferuloylmethane (curcumin, demethoxycurcumin,
bisdemethoxycurcumin, și cyclocurcumin), 2-methoxy-4-
vinylphenol (4,32), cis-β-elemenone (3,98),
isolongifolol (2,83), geranyl-pcumene (2,77), β-turmerone
(2,58), β-curcumene (2,50), β-vatirenene (2,37), β-
caryophyllene (2,27), α-curcumene (2,24), furanodiene (2,23),
γ-curcumene (2,22), α-turmerone (1,84), α-cedrene (1,80)
Beneficii:
 Efect anti-inflamator: Unul dintre cele mai bine cercetate curcumine asupra
inflamației este inhibarea activării induse de TNF-a și a translocării nucleare a
NF-kB, o proteină care influențează codul genetic pentru a produce citokine
inflamatorii. Acest lucru a fost observat în celulele imune după ingestia orală a
150 mg curcumină (resveratrol la 75 mg, catechinele de ceai verde la 150 mg și
soia la 125 mg ca confundere) (Dominiak și alții, 2010), dar și în izolate in vitro
(Everatt și alții, 2007) și in vivo. (Kunnamakkara și alții, 2007, Ponnuragam și
alții, 2010) Activarea NF-kB poate crește conținutul de proteine (cantități) de
ciclooxigenază-2 (COX-2), o enzimă pro-inflamatorie; pretratarea cu curcumină
reduce reglarea creșterii COX-2 indusă de citokine inflamatorii (Aggarwal și
alții, 2006) Alte enzime pro-inflamatorii care sunt suprimate de curcumină sunt
iNOS, LOX (inhibată direct) și fosfolipaza A2 (direct.) (Dileep și alții, 2011). De
asemenea, s-a observat că curcumina are un efect puternic supresiv asupra
migrației macrofagelor.
 Efect antioxidant: AP-1, o clasă de factori de transcriere realizați din

dimerizările c-Fos, c-Jun și proteinele asociate care sunt implicate în proliferarea,
supraviețuirea și diferențierea celulelor (Karin și alții, 1997), se leagă la
receptorul lor pe elementul nuclear celular (elementul de răspuns TPA) pentru a
75
induce efectele asociate cu AP-1 (Angel și alții, 1987; Dhandapani și alții, 2007).
Efectele AP-1 diferă în funcție de proteinele care o fac, dar curcumina este
capabilă să interfereze cu AP-1 eliberată de promotorii tumorilor (Bierhaus și
alții, 2003) și este capabilă să îmbunătățească unele enzime de fază II
(antioxidante) prin moderarea unele confirmări mai bune ale AP-1 (Dickinson și
alții, 2003). Curcumina a fost observată pentru a sechestra radicalii superoxid
(O2-) cu o IC50 de 5,84 pg / ml.
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: persoanele care urmează un tratament cu
anticoagulante trebuie să folosească cu precauţie (şi sub indicaţia medicului)
preparate fitoterapeutice cu turmeric; contraindicat în caz de obstrucții ale căilor
biliare., a se administra cu prudență femeilor însărcinate sau care alăptează,
precum și persoanelor care urmează chimioterapie.
 Toxicitate și doze:Studiile la om privind dozele de curcumină de până la 12 g pe

zi nu au găsit efecte secundare. Deși s-a sugerat că curcumina prezintă toxicitate
selectivă față de celulele canceroase fără a afecta celulele sănătoase, un studiu in
vitro a demonstrat că curcumina poate induce apoptoza în celulele T umane
sănătoase la o rată comparabilă cu celulele leucemice canceroase. Acest efect a
apărut fără nici o deteriorare directă a ADN la celulele T, ci prin activarea căii
apoptotice independente de p53 extrinsecă (Korwek și alții, 2013).
 Reactii adverse:iritaţie gastrică
 Interacțiuni medicamentoase: poate interacționa cu antiagregant-plachetare la

administrare concomitentă.
Produse pe bază de Curcuma longaprezente pe piața farmaceutică din România

producătoare
1. Pulbere Alevia
76
Bibliografie:
Dominiak K, et al. Critical need for clinical trials: an example of a pilot human intervention trial of a mixture
of natural agents protecting lymphocytes against TNF-alpha induced activation of NF-kappaB. Pharm Res.
(2010)
Everett PC, et al. Preclinical assessment of curcumin as a potential therapy for B-CLL. Am J Hematol. (2007)
Kunnumakkara AB, et al. Curcumin potentiates antitumor activity of gemcitabine in an orthotopic model of
pancreatic cancer through suppression of proliferation, angiogenesis, and inhibition of nuclear factor-kappaB-
regulated gene products. Cancer Res. (2007)
Ponnurangam S, et al. Urine and serum analysis of consumed curcuminoids using an IkappaB-luciferase
surrogate marker assay. In Vivo. (2010)
Aggarwal S, et al. Curcumin (diferuloylmethane) down-regulates expression of cell proliferation and
antiapoptotic and metastatic gene products through suppression of IkappaBalpha kinase and Akt
activation. Mol Pharmacol. (2006)
Dileep KV, Tintu I, Sadasivan C. Molecular docking studies of curcumin analogs with phospholipase
A2. Interdiscip Sci. (2011)
Karin M, Liu Z, Zandi E. AP-1 function and regulation. Curr Opin Cell Biol. (1997)
Angel P, et al. Phorbol ester-inducible genes contain a common cis element recognized by a TPA-modulated
trans-acting factor. Cell. (1987)
Dhandapani KM, Mahesh VB, Brann DW. Curcumin suppresses growth and chemoresistance of human
glioblastoma cells via AP-1 and NFkappaB transcription factors. J Neurochem. (2007)
Bierhaus A, et al. The dietary pigment curcumin reduces endothelial tissue factor gene expression by
inhibiting binding of AP-1 to the DNA and activation of NF-kappa B. Thromb Haemost. (1997)
Dickinson DA, et al. Curcumin alters EpRE and AP-1 binding complexes and elevates glutamate-cysteine
ligase gene expression. FASEB J. (2003)
Korwek Z, et al. DNA damage-independent apoptosis induced by curcumin in normal resting human T cells
and leukaemic Jurkat cells. Mutagenesis. (2013)
Abdel-Lateef E si altii, Bioactive chemical constituents of Curcuma longa L. rhizomes extract inhibit the
growth of human hepatoma cell line (HepG2). Acta Pharm. 1;66(3):387-98 (2016)
77
Equisetum arvense L.
(Coada-calului – părți aeriene)
Specia: Equisetum arvense L., Fam.

Equisetaceae, Gen. Equisetum
Denumire populară: Coada calului
Origine și aria de răspândire: Planta
este nativă din zona arctică și temperată a
emisferei nordice
Părți folosite: părți aeriene

Nr. Partea din plantă Compoziția
crt.
1. Părți aeriene Flavonoide: predominant kaempferol- și quercetin glicozide
si esterii lor malonil (kaempferol-3- O-β-D-glucozid,
kaempferol-7-O-β-D-glucozid, kaempferol-7-O-β-D-
diglucozid (= equisetrin), kaempferol-3-O,7-O-β-D-
diglucozid und quercetin-3-O-β-D-glucozid), luteolin-5-O-
β-D-glucozid, apigenin-5-O-β-D-glucozid și 6-
chloroapigenin;
Alcaloizi: mici cantități de nicotină, 3-methoxipiridină,
palustrin; equisetonin, un complex de saponine;
Acid kinurenic
Beneficii:
 Efect anti-inflamator: Limfocitele B și T sunt ambele afectate de acțiunea
imunomodulatoare a acestei plante, care este totuși lipsită de citotoxicitate [62].
Efectul benefic al plantei la RA a fost susținut de un studiu care a subliniat
scăderea TNF-α ca unul dintre mecanismele care contribuie [63]. Acidul
kynurenic a fost propus ca un mediator presupus al efectului antiinflamator și
antalgic al mai multor ierburi benefice în RA, precum și în Coada de cal, printre
acestea [64]. Acidul kynurenic este, de asemenea, un metabolit endogen al
oxazului triptofan, cu activitate antagonistă a receptorului glutamat, care poate
explica parțial proprietățile sale analgezice. Un studiu in vitro a arătat că acidul
kynurenic este capabil să inhibe proliferarea sinoviocitelor [66]. Nivelul său a
fost semnificativ mai scăzut la subiecții umani cu AR decât la cei cu OA [67],
ceea ce sugerează potențialul benefic al suplimentelor acidului kynurenic la
pacienții cu RA.
78
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: gastrită hiperacidă şi ulcer gastric şi
duodenal
 Reacții adverse:produsul este în general bine tolerat, rareori putând apărea
medicamente
Produse pe bază de Equisetum arvenseprezente pe piața farmaceutică din

România

producătoare
1. Ceai Alevia
Dacia Plant
Fares
Plafar
Hypericum Plant
Medica
Farmacia Naturii
2. Tinctură Dacia Plant
3. Capsule Favisan
Medica
Hypericum Plant
Dvr Pharm
Rotta Natura
Bibliografie
Zgrajka, W.; Turska, M.; Rajtar, G.; Majdan, M.; Parada-Turska, J. Kynurenic acid content in anti-rheumatic
herbs. Ann. Agric. Environ. Med., 20, 800–802, 2013
Jiang, X.; Qu, Q.; Li, M.; Miao, S.; Li, X.; Cai, W. Horsetail mixture on rheumatoid arthritis and its
regulation on TNF-α and IL-10. Pak. J. Pharm. Sci., 27, 2019–2023, 2014
Parada-Turska, J.; Rzeski, W.; Zgrajka, W.; Majdan, M.; Kandefer-Szerszen, M.; Turski, W. Kynurenic acid,
an endogenous constituent of rheumatoid arthritis synovial fluid, inhibits proliferation of synoviocytes in
vitro. Rheumatol. Int., 26, 422–426, 2006
Parada-Turska, J.; Zgrajka, W.; Majdan, M. Kynurenic acid in synovial fluid and serum of patients with
rheumatoid arthritis, spondyloarthropathy, and osteoarthritis. J. Rheumatol., 40, 903–909, 2013
Sandhu NS, Kaur S si Chopra D. Pharmacognostic evaluation of Equisetum arvense Linn. Int J PharmTech
Res 2010; 2(2): 1460-1464.
Dos Santos Jr JG si altii. Sedative and anticonvulsant effects of hydroalcoholic extract of Equisetum arvense.
Fitoterapia 2005; 76(6): 508–513.
Mimica-Dukic N si altii. Phenolic compounds in field horsetail (Equisetum arvense L) as natural
antioxidants. Molecule 2008; 13: 1455-1464.Sinha NS. In vitro antibacterial activity of ethanolic extract of
Equisetum arvense L. International Journal of Pharmaceutical and Biological Research 2012; 3(1): 19121.
79
80
Crataegus oxyacanthaL.
(păducel – fructe/frunze)
Specia:
Crataegus oxyacantha L., Crataegus
monogyna, Fam. Rosaceae, Gen Crataegus
Denumire populară: păducel
Păducelul este originar din regiunile nordic-
temperate ale Europei, Asiei și Americii de Sud.
Cele mai comune specii (din cele aproximativ
280) sunt Crategus oxyacantha, Crataegus
monogyna și Crataegus laevigata. În România,
păducelul crește mai mult în sudul și estul țării,
din zona de câmpie până la zonele submontane, în liziere, crânguri, tufărișuri, poieni, la
periferia pădurilor și pe versanții însoriți (Dahmer S. and Scott E., 2010).
Părți folosite: Se utilizează florile cu frunze sau fructele de culoare roșie,
ovoide, de aproximativ 7-10 mm în diametru, cărnoase, cu 1-2 sâmburi, în funcție de
specie (Dahmer S. and Scott E., 2010).

plantă
1. 1-3% procianidine oligomerice
1,2-2,2% flavonoide (flavonoli și derivați ai flavonelor), de ex:
hiperozidul, vitexinrhamnozidul, rutina, vitexina
Amine
Catechine
Fenoli
Acizi carboxilici
Flori și Purine
frunze Steroli
Acizi triterpenici (acid oleanolic, ursolic și crategolic)
Ulei esențial care conține aldehidă anisică
Taninuri catehice
Pectine
2. Taninuri de natură catehică
Vitamine B1 și C
Antociani
Flavonoizi
Acizii: tartric, citric, ursolic, oxalic, nicotinic, clorogenic
Sorbitol
Fructe Colină, acetilcolină
Glucoză, fructoză
Pectine
Ceară
Ulei gras
81
Substanțe minerale
3. Semințe Nu conțin substanțe active
Beneficii:
Extractele de Crataegus oxyacantha, prin efectul lor puternic antioxidant, ajută la
profilaxia unor afecțiuni pe sistemul nervos, chiar intervenind ca adjuvant și în
patologiile neurodegenerative.
Stresul oxidativ reprezintă unul dintre cei mai importanți factori declanșatori ai
patogeniei ischemiei miocardice, dar și cerebrale (Taimor G. et.al., 2000). Un mecanism
posibil al tincturii de Crataegus ar fi inhibarea activității peroxidării lipidelor și a
activității unor markeri enzimatici, prevenind astfel descreșterea isproterenolului (prezent
în enzimele antioxidante) și mărirea concentrației de ADP (Jayalakshmi R. et al., 2004).
De asemenea afecțiunile cerebro-cardiovasculare (CVDs) sunt asociate cu modificări
structurale și funcționale ale mitocondriei mușchilor implicați. Astfel, pentru profilaxie se
folosește extractul alcoolic de Crataegus, care menține statusul antioxidant al
mitocondriei, previne peroxidarea lipidică, reduce potențialul membranar al mitocondriei
cu 1,2-4,4 mV și scade producția de H2O2 (Jayalahsmi R. et al., 2006). De asemenea, în
urma unor studii s-a observat o inhibare la nivelul lanțului respirator mitocondrial dintre
flavoproteine și citocrom, cu o minimizare ușoară în activitatea de stimulare a ADP-ului,
iar extractele standardizate (conținând 18,75% procianidine oligomerice) inhib
peroxidarea lipidelor (Bernatoniene J. et al., 2009; Bojor O., 2003).
De asemenea, proantocianidele din compoziția chimică a extractelor de fructe de
Crataegus oxyacantha prezintă efect antioxidant și antiinflamator. Totalul de flavone,
flavonoide și fracțiile de proantocianide prezintă o acțiune inhibitorie asupra
lipooxigenazei-5. Studiile pe animale au arătat efecte anxiolitice și analgezice ale
extractelor din fructe și semințe.
Noile studii au arătat faptul că un cocktail de plante cu rol - în mare parte - sedativ-
analgezic (printre care se numără și Crataegus oxyacantha) conduce la revigorarea
sistemului imunitar, detoxifierea și tonifierea sistemului nervos, stagnând astfel
infecțiile, mărind timpul între crize (în cazul epilepsiei sau a sclerozei multiple în plăci),
urmărindu-se per total o ameliorare treptată.
Tratamentele – în general – pe bază de plante în combinație cu terapia
medicamentoasă - sunt de lungă durată.
Extractele de Crataegus oxyacantha susțin sistemul nervos și sistemul cardio-
circulator și contribuie la atenuarea stării de iritare instalată pe fond nervos. Tonifiant al
celulei nervoase, Crataegus oxyacantha reduce starea de oboseală psihică. Totodată,
administrat seara, exractul hidroalcoolic de păducel îmbunătățește calitatea somnului,
ameliorează disconfortul creat de durerile de cap, ajută la normalizarea tensiunii arteriale,
ajutând astfel la ameliorarea durerii provocată de cefalee.
Indicații: în cazul persoanelor emotive, bolnavilor de insomnii, cefalee, migrene,
nevralgii.
82
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: pacienții hipotensivi; cu precauție în
timpul sarcinii și alăptării conform OMS.
În ceea ce privește toxicitatea utilizării produselor pe bază de Crataegus, sunt
foarte puține rapoarte. Anumite studii au demonstrat că după administrarea timp de 6 luni
consecutive a 300 mg/kg/zi (100 x doza standard), niciun organ nu a fost afectat in sensul
negativ (studiile au fost realizate pe pisici și câini). De asemenea testele mutagenice și
clastogenice au fost negative (Basch E. t al., 2012). Într-un alt studiu cu 5577 pacienți
diagnosticați cu insuficiență cardiacă congestivă, mai puțin de 3% (166) au raportat
reacții adverse. Un studiu preclinic pentru evaluarea toxicologică a păducelului pe un
model animal a demonstrat lipsa oricărei reacții toxice atât la utilizarea acută, cât și cea
cronică a extractului uscat de Crataegus, ceea ce sugerează siguranța administrării la om
(Tabach R. et al., 2009).
 Reactii adverse: amețeală/vertij, migrene, cefalee, reacții gastrointestinale,

palpitații (Verma S.K. et al., 2007).

medicamente (Verma S.K. et al., 2007).
 Potentiali contaminanti: impurități minerale, pesticide, metale grele (European

Pharmacopoeia 7.0, 2007).
 Potentiali alergeni: nu se cunosc.

România
1. Extract alcoolic gemoterapic din mlădițe de PlantExtrakt
Crataegus (multidoză)
2. Extract glicerino-hidroalcoolic din mlădițe de Hofigal
păducel - gemoderivat (monodoză, soluție orală)
2. Tinctură de păducel (extract vegetal concentrat) PlantExtrakt, Hofigal, Dacia
Plant, Fares, Favisan
3. Ceai de Crataegi folium cum flore Hofigal, Fares, Dacia Plant
Plafar, Alevia, Larix, Solaris
AdNatura
4. Capsule de Crataegus oxyacantha Hofigal, Fares , Rotta Natura
Herbagetica, Parapharm
Favisan, Laboratoarele
Remedia
5. Comprimate – extract Crataegus oxyacantha Alevia, Dacia Plant, Hofigal
83
Bibliografie
Basch E., Dacey C., Ernst E., Foppa I., Grimes Serrano J.M., Hammerness P., Kerbel B., Nummy K.,
Seamon E., Shaffer M., Tanguay‐Colucci S., Vora M., Ulbricht C., Weissner W. Hawthorn (2012)
(Crataegus laevigata, C. oxyacantha,C.monogyna,C. pentagyna). Natural Standard Professional
Monograph.
Bernatoniene J., Trumbeckaite S., Majiene D. (2009) “The effect of Crataegus fruit extract and some of
its flavonoids on mitochondrial oxidative phosphorylation in the heart,” Phytotherapy Research, vol. 23,
no. 12, pp. 1701–1707.
Bojor O. (2003) Ghidul plantelor medicinal și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București, pag.
182.
Dahmer S., Scott E. (2010) “Health effects of hawthorn,” American Family Physician, vol. 81, no. 4, pp.
465–469.
Jayalakshmi R., Devaraj S.N. (2004) “Cardioprotective effect of tincture of Crataegus on isoproterenol-
induced myocardial infarction in rats,” Journal of Pharmacy and Pharmacology, vol. 56, no. 7, pp. 921–
926.
Jayalakshmi R., Thirupurasundari C. J., Devaraj S. N. (2006) “Pretreatment with alcoholic extract of
shape Crataegus oxycantha (AEC) activates mitochondrial protection during isoproterenol—induced
myocardial infarction in rats,” Molecular and Cellular Biochemistry, vol. 292, no. 1-2, pp. 59–67.
Min B. S., Kim Y. H., Lee S. M. (2000) “Cytotoxic triterpenes from Crataegus pinnatifida,” Archives of
Pharmacal Research, vol. 23, no. 2, pp. 155–158.
Rayyan S., Fossen T., Solheim H., Andersen M. (2005) “Isolation and identification of flavonoids,
including flavone rotamers, from the herbal drug (hawthorn),” Phytochemical Analysis, vol. 16, no. 5,
pp. 334–341.
Tabach R, Rodrigues E, Carlini EA. (2009) Preclinical toxicological assessment of a phytotherapeutic
product--CPV (based on dry extracts of Crataegus oxyacantha L., Passiflora incarnata L., and Valeriana
officinalis L.).Phytother Res., 23(1):33-40.
Taimor G., Hofstaetter B., Piper H. M. (2000) “Apoptosis induction by nitric oxide in adult
cardiomyocytes via cGMP- signaling and its impairment after simulated ischemia,” Cardiovascular
Research, vol. 45, no. 3, pp. 588–594.
Verma S.K., Jain V., Verma D., Khamesra R. (2007) Crataegus oxyacantha - a cardioprotective herb,
Journal of Herbal Medicine and Toxicology 1(1), pp. 65-71.
Wittig J., Leipolz I., Graefe E. U., Jaki B., Treutter D., Veit M. (2002) “Quantification of procyanidins
in oral herbal medicinal products containing extracts of Crataegus species,” Arzneimittel-Forschung,
vol. 52, no. 2, pp. 89–96.
84
Humulus lupulus L.
(hamei - conuri)
Specia:
Humulus lupulus L., Fam. Cannabaceae, Gen
Humulus
Denumire populară:hamei, hameiul comun ,
maiuga, mamluga, tofolean, himel, amei, cumlau, curpan,
hamei salbatic.
Origine și aria de răspândire: originar din Europa
și Asia este o plantă erbacee, perenă, dionica, agățătoare care
crește spontan la marginea pădurilor, în lunci, în zăvoaie,
de-a lungul râurilor, din câmpie până la altitudinea de
1000m, unde este întâlnit cățărat pe arbori și garduri. (
Crăciun F. et al., 1991). Hameiul, cultivat pentru fructele sale
de sex feminin, care se folosesc la prepararea berii și în scop
medical, a fost introdus în cultură pentru prima dată în
secolul VIII, în Germania și Franța iar în România la
sfârșitul secolului al XIX-lea. Este răspândit în Europa, Asia și America. (Pârvu C.,
2006)
Părți folosite: Se utilizează conurile femele.

plantă
1. Ulei eteric 0,4-2,5%, format din hidrocarburi monoterpenice(83,9%)
din care miricen (79,9%), α-pinen, β-pinen, limonen, hidrocarburi
sesquiterpenice(7,8%) ca α-humulen, β-humulen, alcooli
Conurile monoterpenici ca linalol, gerianol, borneol. Rășini de tip moi, tari,
femele gama răşini, etc. ai căror principali constituenţi sunt substanțele amare
(15-20%). În răşini moi alfa-acizi sau humulone şi derivaţi (2-10%) şi
beta-acizi sau lupulone şi derivaţi(2-6%) în răşini tari δ-rășini fracţia
hidrofilă şi γ-răşini fracţia lipofilă.
Flavonoide (0,5-1,5%): xantohumol calconă, prenilflavonoide,
geranilflavonoide, glicozide ale quercetolului şi kaemferolului,
taninuri, substanţe estrogene.
Beneficii
Activitate sedativă
Activitate sedativă a hameiului a fost pusă în evidență într-o serie de studii pe
animale dar încă nu se cunosc exact principiile active responsabile de această activitate.
Astfel s-a demonstrat că extractele din conurile femele de hamei au efecte sedative și
hipnotice la șoareci la doze mai mici (100-250 mg/ kg) și au acțiune anticonvulsivă și
produc hipotermie la doze mai mari de 500 mg/ kg(Lee K. M., et al., 1993).
85
Într-un alt studiu s-a demonstrat că diferite extracte, administrate prin gavaj la
șoareci au redus activitatea locomotorie spontană, au crescut timpul de dormit indus de
ketamină și au redus temperatura corpului, confirmând un efect sedativ central.
Activitatea sedativă ar putea fi atribuită a trei categorii de constituenți ai
extractelor de hamei lipofile, acizii α care s-au dovedit a fi cei mai activi constituenți,
acizii β și uleiul de hamei care și-au dovedit în mod cert activitatea sedativă.
Activitate estrogenică
Pe baza studiilor efectuate s-a găsit că fitoestrogenul responsabil cu activitatea
estrogenică a hameiului este 8-prenilnaringenina sau hopeina (8-PN). 8-PN își exercită
activitatea prin mecanismul mediat de receptori de estrogen (ER α și ER β) și este
selectiv pentru receptorul ER α spre deosebire de alți fitoestrogeni cunoscuți.
Asemănător cu 17 β-estradiolului endogen, dar activitatea 8-PN este mai slabă (de 5 până
la 100 de ori mai slabă), în funcție de sistemul de testare și de condițiile
de reacție ( Koch W.el al.,1953).
Activitate antimicrobiană
S-a raportat că uleiurile esenţiale din hamei inhibă creşterea următoarelor bacterii
(2,5 µl-disc) Staphylococcus aureus, Bacillus subtilis, Candida albicans and Escherichia
coli (Langezaal C.R. et al., 1992).
Indicaţii terapeutice (Pârvu C., 2006)

Medicină umană.
1.Pentru tratarea insomniilor cu acţiune de somnifer
2.Pentru tratarea afecţiunilor renale, ca sedativ
3.Pentru calmarea excitaţiilor sexuale ca anafrodiziac
4.Pentru stimularea poftei de mancare
5.Pentru uşurarea digestiei
6.pentru tratarea gutei, tuberculozei
Cosmetică
1.Pentru tratarea tenului gras și acneei
2.Pentru combaterea părului gras, seboreei, mătreţei şi tonifierii părului
Siguranță
Categorii de consumatori vulnerabili (Farmacia naturii, 2007):
Hameiul este contraindicat persoanelor alergice la hamei.
Hameiul nu este recomandat persoanelor cu tendinţe depresive.
Hameiul poate produce contracţii ale uterului, de aceea nu este recomandat în sarcină.
Femeile care alăptează sunt sfătuite să consume preparate din hamei în cantiti mici.
Toxicitate și doze
LD50 (Doza mediană letală) orală la şobolani a fost 2700 mL/ kg corp la
administrarea unui extract alcoolic de hamei.
Nu există informații disponibile privind precauții generale; efecte teratogene sau
non-patogene în timpul sarcinii; pentru mamele care alăptează; sau pediatrie.
86
Reacţii adverse: somnolenţă
Interacţii cu alte medicamente: -
Potențiali contaminanți: impurități minerale, pesticide, metale grele.
Produse pe bază de Humulus lupulus prezente pe piața farmaceutică din

România

producătoare
1. Ulei de baie cu hamei Herbacin
2. Tinctură de hamei Elidor
Favisan
3. Ceai de conuri de hamei Plafar
4. Capsule de conuri de hamei ProNatura
Medica
Medica ProNatura
Laboratoarele
Medica
Bibliografie
Craciun F.,Bojor O.,Alexan M., Farmacia naturii,vol.II, Ed.Ceres,Bucuresti ,1977, pag.95
Parvu C.,Universul plantelor,Ed.aIV-a,Ed.ASAB, Bucuresti, 2006
WHO Monographs on Selected medicinal plants Volume 3, 2007, pg.236
8 May 2014
EMA/HMPC/418902/2005
Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC) Assessment report on Humulus lupulus L., flos
Langezaal CR, Chandra A, Scheffer JJC. Antimicrobial screening of essential oils and extracts of
some Humulus lupulus L. cultivars. Pharmazeutisch Weekblad (Scientifi c Edition), 1992,
14:353–356.
Lee KM et al. Effects of Humulus lupulus extract on the central nervous system in mice. Planta
Medica, 1993, 59(Suppl.):A691.
Koch W, Heim G., Östrogene Hormone in Hopfen und Bier. Münchener Medizinische
Wochenschrift, 1953, 95:845.
87
Melissa officinalis L.
(Roiniţă – părți aeriene)
Specia:
Melissa officinalis L.,Fam. Lamiaceae, Gen
Melissa
Denumire populară: roiniţă, melisa,
mătăciune, iarba de alămâi, floarea stupului, iarba
albinelor
Origine și aria de răspândire: Roiniţa creşte
nativ în sudul Europei şi nordul Africii, în regiunea
mediteraneană, în vestul Asiei, în Caucaz , Iranul de
Nord (Miraj et al, 2016). În Romania, în flora
spontană roiniţa creşte mai ales în sudul şi în vestul
tării, pe coastele pietroase şi însorite din pădurile de stejar, de salcâm sau din răriturile de
fag - Arad, Timişoara, Caraş Severin, în Bihor, dar şi în zonele sudice ale Olteniei şi
Munteniei (Crăciun et al, 1977)
Părți folosite: Se utilizează frunzele ovate, păroase, cu vârful obtuz, serat-
crenate pe margine (Pârvu C., 2006).

plantă
1. Frunze Derivaţii acidului hidrocinamic acizii cafeic (1,62%), clorogenic
(1,93%), protocatechic, rosmarinic (6%), acid metrilic
Uleiuri esenţiale(0,05-0,15%): din care aldehide terpenice
(citronellal, geranial, şi neral) reprezintă 50%-70%, alcooli
terpenici (geraniol, nerol citronelol), hidrocarburi terpenice (pinen,
limonene, ocimen,cubeben secsviterpene : cariofilen şi germacren
Triterpene ; acid ursolic, oleanolic, pomolic Flavonoide :
glicozide ale luteolinei, apigeninei şi quercetinei si kempferolului
Taninuri(3-6%), mucilagii 12%), care prin hidroliză dau glucoză,
xiloză, ramnoză, glucide (planteoză, zaharoză), substanţe amare
(1,8 mg%), acid succinic, acid oxalic, substanţe minerale cu Fe,
Al, 40K (radioactiv).
Beneficii:
Principalele efecte datorate principiilor active din roiniță utilizate în medicina
umană: sedativ, reglator psiho-emoţional, de stimulare a memoriei, antispastic,
analgezic, stomahic, coleretic şi colagog, carminativă, antiseptic, slab antidiareic,
antiemetic, antiherpetic, antitiroidian, antigonadotropic, de stimulare a poftei de
mâncare, administrat seara de favorizare a instalării somnului.
După Pârvu principalele acțiuni farmacodinamice sunt acțiunile spasmolitică şi
sedativă care au ca efect eliminarea spasmelor gastrointestinale de origine nervoasă și
ameliorarea dereglărilor cardiace de natură nervoasă. Aceaste efecte se datorează
principiilor active din uleiul esențial care atacă sistemul limbic, sistem ce dirijează
88
funcțiile vegetative si ecranează cortexul cerebral de excitanții puternici (Parvu, 2006).
Studii farmacologice in vitro au indicat că activitatea anxiolitică a extractului de roiniță ar
putea fi datorată inhibării activității transaminazei GABA, având ca urmare creșterea
concentrației de GABA (Awad et al., 2007) și de legarea principiilor active ale
extractului de receptorii muscarinici şi nicotinici (Kennedy et al., 2003).
În ceea ce priveşte activitatea de ameliorare a dereglărilor gastrointestinale

studiile farmacologice au indicat că uleiul esențial de roiniță și componente ale uleiului:
prezintă activitate spasmolitică pe ileum izolat de porcușor de guinea, pe duoden izolat de
șobolan și pe jejun şi aorta de iepure și au efect relaxant pe mușchii traheali de porcușor
de guineea (EMA/HMPC/196746/2012).
De asemenea s-a dovedit că uleiul esențial de roiniță şi citralul au acțiune de

inhibare a contracțiilor ileumului izolat de șobolan cu un IC50 de 20 ng/ml. (Sadraei et
al., 2003).
Se utilizează pentru tratarea:

1. colicilor gastro-intestinali, colite cronice, enterocolite, colite de putrefacție
anorexie, greţuri, vărsături, dischinezii biliare, indigestii, meteorism (balonare),
2. stări de nervozitate, stres, anxietate, atacuri de panică, depresie, insomnii, nevroze
cardiace, distonii neurovegetative, tulburări de memorie, dureri de cap, migrene,
nevralgii, vertij (ameţeală)
3. în tratamentul bolilor pulmonare combaterea crizelor de astm. - Extract de pulbere
de frunze de roiniță în vin.
Siguranța
 Categorii de consumatori vulnerabili: deoarece nu există suficiente informații
disponibile nu se recomandă administrarea roiniței la copii și în timpul sarcinii și
alăptării conform OMS.
Există puține rapoarte privind toxicitatea roiniței. În literatura de specialitate nu
există nici o dată privind toxicitatea la administrarea ei în dozele recomandate.
Au fost efectuate o serie de studii clinice privind utilizarea, efectul, și toleranța plantei
Melissa officinalis în populația pediatrică fără rapoarte de toxicitate.
 Reacţii adverse: nu există informaţii disponibile
 Interacțiuni medicamentoase: nu există informaţii disponibile
Produse pe bază de roiniţă prezente pe piața farmaceutică din România

producătoare
1. Extract glicerinat de roiniţă Plantavorel
89
2. Tinctură de roiniţă (extract vegetal concentrat) Dacia Plant, Hofigal
3. Ceai de roiniţă Fares, Dacia Plant,

Hofigal, Vedda,
ProNatura, Plafar
4. Capsule cu extract de roiniţă Rotta Natura
5. Ulei esenţial de roiniţă Solaris, Steaua-
Divina, Naturissimo,
Fares
Metode de extracție și solvenți: ca solvent de extracție se utilizează alcoolul etilic 45-

53%
Bibliografie
Awad R, Levac D., Cybulska P.,Z. Merali Z., Trudeau V.L., ArnasonJ.T., Canadian Journal of
Physiology and Pharmacology, 2007, 85(9): 933-942,
Craciun F.,Bojor O.,Alexan M., Farmacia naturii,vol.II, Ed.Ceres,Bucuresti ,1977, pag.95
EMA/HMPC/196746/2012- Assessment report on Melissa officinalis L., folium
Heitz A., Carnat A., D Fraisse D., Carnat,A.P., Lamaison J., Fitoterapia. 2000;71[2]:201-2.
KennedyD.O., WakeG, SavelevS, Tildesley N. T.J., PerryE.K., WesnesK.A. ,Scholey A.B.,
Neuropsychopharmacology (2003) 28, 1871–1881
Mencherini T, Picerno P, Scesa C, Aquino R.,J Nat Prod. 2007 Dec;70(12):1889-94
Miraj S., Azizi N., Kiani S.,A review of chemical components and pharmacological effects of
Melissa officinalis L., Der Pharmacia Lettre, 2016, 8 (6):229-237
Patora J., Majda T., Gora J., Klimek B., Acta poloniae pharmaceutica. 2003;60(5):395-400
Pârvu C.,Universul plantelor,Ed.aIV-a,Ed.ASAB, Bucuresti, 2006
Sadraei H, Ghannadi A, Malekshahi K. Fitoterapia, 2003 J74(5):445-52.
Sarer E., Kokdil G., Planta med. 1991. 57(1):89-90.
Tagashira M., Ohtake Y., Planta medica. 1998;64[6]:555-8
Triantaphyllou K., Blekas G., Boskou D. Lamiaceae. Int J Food Sci Nutr. 2001 ,52(4):313-7.
Ziakova A., Brandsteterova E., Blahova E., J Chromatogr. 2003;983[1-2]:271-5.
Wagner H., Bos R., Planta med. 1982;46[2]:91-8.
Ziakova A., Brandsteterova E., Blahova E., J Chromatogr. 2003;983[1-2]:271-5.
90
Valeriana officinalisL.
(valeriana – părți aeriene)
Specia:
Valeriana officinalis., Fam. Valerainaceae, Gen
Valeriana
Denumire populară: valeriană, odolean,
năvalnic, iarba pisicii, gușa porumbelului.
Origine și aria de răspândire: plantã ierboasã,
mirositoare, cu tulpinã înaltã de pânã la 2 m. Frunzele
sunt adânc divizate, iar florile sunt mici, de culoare roz-
liliachie şi sunt grupate pe partea superioarã a
ramificaţiilor tulpinii. Creşte spontan pe soluri umede,
în stufărişuri, păduri, la marginea apelor, în lunci şi
zăvoaie, în zonele de deal şi munte, fiind răspândită în
toată Europa şi Asia. (Parvu 2006)
rizomii, care se recoltează în perioada de toamnă.
Este forma de administrare terapeutică cea mai frecvent utilizată, întrucât are o
acțiune rapidă și intensă, chiar și în doze relativ mici. Iată metoda de preparare: se pun
într-un borcan cu filet douăzeci de linguri de pulbere de rădăcină de valeriană, peste care
se adaugă două căni (500 ml) de alcool alimentar de 70 de grade. Se închide borcanul
ermetic și se lasă vreme de două săptamâni într-un loc călduros, după care maceratul
obținut se filtrează și se pune în sticluțe mici, închise la culoare. Se administrează de
patru ori pe zi câte 10 picături diluate în puțină apă.
Pulberea de Valeriană
Se obține prin măcinarea cât mai fină a plantei, cu rașnița electrică de cafea.
Depozitarea pulberii de rădăcină de valeriană se face în borcane de sticlă închise ermetic,
în locuri întunecoase și reci, pe o perioadă de maximum 2 săptămâni (deoarece uleiurile
sale volatile se evaporă rapid). De regulă, se administrează de 3-4 ori pe zi, câte o
jumătate de linguriță rasă, de pulbere de valeriană, pe stomacul gol. (Parvu 2006).

Nr.cr Partea din Compoziție chimică (clasă de compuși)
t. plantă
Rizomi Alcaloizi: actinidină, chatinină, shyantin, valerianină, valerină.
Poate să apară și izovaleramidă la extracție.
Acid gama-aminobutiric, acid izovaleric
Iridoide, valepotriați: isovaltrat și valtrat
Sesquiterpene (în uleiul volatil)): acid valerenic, acid
hidroxivalerenic, și acid acetoxivalerenic acid
1. Flavanone: hesperidina,6-metilapigenină și linarină
Beneficii:
Mecanism de acțiune
Fiind folosită de-a lungul timpului ca sedativ, antiseptic, anticonvulsivant,
tratamentul durerii, tratamentul migrenei, majoritatea cercetărilor s-au orientat asupra
91
interacțiunilor componentelor valerianei cu receptorul ei. Multe studii rămân
neconcludente și necesită validare clinică. Mecanismul general de acțiune al valerianei
implică analogii GABA, precum acizii valerenici și alte sescviterpenoide semivolatile
Acidul valeric este înrudit cu acidul valproic, un anticonvulsivat larg prescris, derivat al
acidului valeric. Conține și izovaltrat, demonstrat ca un agonist invers al situsurilor
receptoare A1 pentru adenozină. Acidul valerenic stimulează receptorii pentru serotonină.
Siguranța
Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat revendicarea privind acțiunea
valerianei ca medicament vegetal pentru a ușura tensiunea nervoasă moderată și pentru a
ajuta somnul, comsiderând că eficacitatea sa ca extract uscat este plauzibilă.
Datorită faptului că componentele valerianei provoacă depresia sistemului nervos
central, nu trebuie asociate cu alte depresive, ca etanol, benzodiazepine, barbiturice,
opioide sau medicamente antihistaminice. De asemenea, o hepatotoxicitate la adulți a fost
asociată cu utilizarea pe termen scurt, a preparatelor care conțin valeriană și scutellaria.
Administratã ca tranchilizant, valeriana nu pare sã aibã efecte toxice adverse. De
aceea poate fi administratã chiar şi copiilor. Se cunosc totuşi cazuri de intoxicaţie
voluntarã sau accidentalã prin administrarea în doze excesive. Nu este recomandatã
utilizarea pe duratã nelimitatã. De asemenea, nu se încurajează utilizarea pe perioada
sarcinii.
Valeriana nu este o plantă toxică, valorile DL50 pentru extracte de valeriană au fost
de 3300 mg/kg IP la șoareci, slab toxică, dar pe o rută de administrare alta decât ruta
folosită, care este orală.
Nivel toxicitate*: 5.
Produse pe bază de Valeriana officinalis prezente pe piața farmaceutică din

România
1. Capsule de Valeriana officinalis Hofigal
2. Valeriană Tinctură Dacia Plant
3. Ceai de Valeriană (pliculeţe) Fares
4. Valeriană, rădăcină, N153, ceai la pungă Fares
Bibliografie:
Fereidoon Shahidi and Marian Naczk, Phenolics in food and nutraceuticals (Boca Raton, Florida, USA: CRC
Press, 2004), pp. 313–314Archived 2013-06-24 at the Wayback Machine. ISBN 1-58716-138-9.
Balandrin, M. F., Van Wagenen, B. C. and Cordell, G. A. (1995). "Valerian-derived sedative agents. II.
Degradation of Valmane-derived valepotriates in ammoniated hydroalcoholic tinctures". Journal of
Toxicology – Toxin Review. 14 (2): 165 ff. doi:10.3109/15569549509097280.
Yuan CS, Mehendale S, Xiao Y, Aung HH, Xie JT, Ang-Lee MK (2004). "The gamma-aminobutyric
acidergic effects of valerian and valerenic acid on rat brainstem neuronal activity". Anesth Analg. 98 (2):
353–8, table of contents. doi:10.1213/01.ANE.0000096189.70405.A5. PMID 14742369.
Wills, R.B.H. & Shohet, D. (July 2009). "Changes in valerenic acids content of valerian root (Valeriana
officinalis L. s.l.) during long-term storage". Food Chemistry. 115 (1): 250–253.
doi:10.1016/j.foodchem.2008.12.011.
92
Marder M, Viola H, Wasowski C, Fernández S, Medina JH, Paladini AC (2003). "6-methylapigenin and
hesperidin: new valeriana flavonoids with activity on the CNS". Pharmacol Biochem Behav. 75 (3): 537–45.
doi:10.1016/S0091-3057(03)00121-7. PMID 12895671.
Fernández S, Wasowski C, Paladini AC, Marder M (2004). "Sedative and sleep-enhancing properties of
linarin, a flavonoid-isolated from Valeriana officinalis". Pharmacol Biochem Behav. 77 (2): 399–404.
doi:10.1016/j.pbb.2003.12.003. PMID 14751470.
Boullata, Joseph I.; Nace, Angela M. (2000). "Safety Issues with Herbal Medicine: Common Herbal
Medicines". Pharmacotherapy. 20 (3): 257–269. doi:10.1592/phco.20.4.257.34886. PMID 10730682. Lacher,
Svenja K.; Mayer, Ralf; Sichardt, Kathrin; Nieber, Karen; Müller, Christa E. (2007). "Interaction of valerian
extracts of different polarity with adenosine receptors: Identification of isovaltrate as an inverse agonist at A1
receptors". Biochemical Pharmacology. 73 (2): 248–58. doi:10.1016/j.bcp.2006.09.029. PMID 17097622.
Patočka, Jiří; Jakl, Jiří (2010). "Biomedically relevant chemical constituents of Valeriana officinalis". Journal
of Applied Biomedicine. 8 (1): 11–18. doi:10.2478/v10136-009-0002-z.
Dietz BM, Mahady GB, Pauli GF, Farnsworth NR (2005). "Valerian extract and valerenic acid are partial
agonists of the 5-HT5a receptor in vitro". Brain Res. Mol. Brain Res. 138 (2): 191–7.
doi:10.1016/j.molbrainres.2005.04.009. PMC 5805132. PMID 15921820.
Klepser TB, Klepser ME (1999). "Unsafe and potentially safe herbal therapies". Am J Health-Syst Pharm. 56
(12538): 125–38, quiz 139–41. PMID 10030529.
Wong AH, Smith M, Boon HS (1998). "Herbal remedies in psychiatric practice". Arch Gen Psychiatry. 55
(103344): 1033–44. doi:10.1001/archpsyc.55.11.1033. PMID 9819073.
Miller LG (1998). "Herbal medicines. Selected clinical considerations focusing on known or potential drug-
herb interactions". Arch Intern Med. 158 (220011): 2200–11. doi:10.1001/archinte.158.20.2200.
PMID 9818800.
MacGregor FB, Abernethy VE, Dahabra S, Cobden I, Hayes PC (1989). "Hepatotoxicity of herbal remedies".
British Medical Journal. 299 (11567).
93
Gingko Biloba L.
(Gingko - frunze)
Specia:
Ginkgo biloba L., Folium Ginkgo, Fam.
Ginkgoaceae,
Denumire populară: Arborele
pagodelor, ginco
Origine și aria de răspândire: Nativ în
China și sudul Japoniei, copacul este cultivat pe
scară largă ca un copac ornamental, în Australia
Asia, sud-est, Europa, Japonia și Statele Unite ale
Americii (Keys JD. 1976). Este cultivat comercial
în Franța și Statele Unite ale Americii
Părți folosite: Frunzele sunt colectate
chiar înainte de a se schimba la culoarea în
toamnă și se usucă pentru a fi utilizate în extracte,
pulberi, tincturi sau tablete. Miezurile de semințe de la fructele mature sunt fierte pentru a
fi utilizate în decoct. Semințele pot fi consumate ca gustări, sau pot fi uscate sau
conservate pentru a fi utilizate în supe (EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal
Medicinal Products).

plantă
1. frunze Conțin o mare varietate de substanțe fitochimice, incluzând
alcani, lipide, steroli, benzenoizi, carotenoide, fenilpropanoide,
carbohidrați, flavonoide și terpenoide (Van Beek TA et al.
1991, Hasler A et al. 1992).
Flavonoidele - mono-, di- și tri-glicozide și esteri ai acidului
cumaric dominând kaempferolul și quercetina.
Cantități mai mici de glicozide sunt derivate din izoramnetină,
miricetină și 3a-metilmyricetină. Sunt prezente biflavonoidele
nonglicozidice, catechinele și proantocianidinele (Sticher O
1994).
Componentele caracteristice ale acestui material vegetal sunt
lactonele diterpenice unice ginkgolides A, B, C, J și M și
bilobalidă de sesquiterpen lactonă (Sticher O 1993).
Beneficii:
 Efect asupra insuficienţei cerebrovasculare și a bolilor vasculare periferice
Studiile in vitro.
Un extract standardizat de Ginkgo biloba (100μg / ml) nu a determinat contracții
izometric la nivelul aortei de iepure izolată, dar a produs o potențare a efectul contractil
al norepinefrinei (Auguet M et al, 1982). Concentrații mai mari (EC50≈ 1,0 mg/ml) a
produs o contracție dependentă de concentrație care a putut fi antagonizată de
94
fentolamină, agentul de blocare a α-adrenoreceptorului. Atât cocaina și desipramina,
inhibitori ai recaptării catecolaminei, au potențat efectul contractil al norepinefrinei, dar
au inhibat efectele contractile ale unui extract standardizat de G. biloba și tiramină
(Auguet M et al, 1982). Rezultatele acestor experimente indică faptul că efectul de
stimulare a contraţiei al G. biloba poate fi datorat eliberării de catecolamine din rezervele
tisulare endogene, iar această acţiune poate explica efectele terapeutice ale
medicamentului la om (de exemplu, ameliorarea insuficienței cerebrovasculare și
vasculare periferice (DeFeudis FV 1991, Auguet M et al, 1982). Pe baza experimentelor
care compară efectele unui extract de G. biloba, fentolamină, propranolol, galopamil,
teofilină și papaverină asupra răspuns contractil bifazic al norepinefrinei pe aorta izolată
de șobolan, cercetători au concluzionat că G. biloba a avut o acțiune musculotropă
similară cu cea a papaverinei (Auguet M et al 1983). Această activitate a fost menţionată
iniţial pentru flavonoidele quercetin, kaempferol și izoramnetin, izolate din frunzele de
G. biloba (Peter H et 1966). Flavonoidele și papaverina inhibă 3’,5’-GMP ciclic
fosfodiesteraza care, la rândul său, induce relaxarea dependentă de doză a endoteliului la
nivelul aortei izolate de iepure prin potențarea efectelor factorilor de relaxare intrinseci
din endoteliu (DeFeudis FV et al. 1991)
Studiile in vitro au demonstrat că extractele de G. biloba înlătureză radicalii liberi
(Pincemail J et al. 1985, Barth SA et al1991,Pincemail J et al 1987, Pincemail Jet al
1989, Robak J et al 1988). Extractele de ginkgo biloba reduc peroxidarea radicalilor
lipidici liberi indusă de sistemele NADPH-Fe3 microzomale la șobolan (Pincemail J et al
1985) şi protejează microzomii hepatici umani de peroxidarea lipidelor cauzată de
ciclosporina A (Barth SA et al. 1991). Extractul inhibă, de asemenea, generarea
oxigenului reactiv radicali din leucocitele umane tratați cu miristat acetat de forbol
(Pincemail J et al 1987).
Acțiunea antioxidantă a extractului de G. biloba poate prelungi timpul de înjumătățire
al factorului de relaxare endotelial, prin eliminarea anionilor de superoxid (Pincemail J et
al 1989, Robak J et al, 1988). Atât componenții flavonoizi, cât și cei terpenoidici ai lui G.
biloba par să contribuie la activitatea de curățare a radicalilor liberi ai extractului din
plantă (Robak J et al, 1988).
Extractul de Ginkgo biloba a protejat țesutului cerebral împotriva deteriorării
hipoxice in vitro.
Ginkgolidele și bilobalidele sunt responsabile pentru activitatea antihipoxică a
extractului (Oberpichler H et al. 1988, Krieglstein J 1995). Ginkgolidul A și B s-au
dovedit a proteja neuroni hipocampali împotriva leziunilor ischemice într-un model la
şobolan, care se datorează capacităţii acestora de a acționa ca antagoniști ai receptorilor
pentru factorul de activare a trombocitelor (PAF) (Braquet P 1987, Oberpichler H. 1990,
Prehn JHM et al 1993).
Studii in vivo. Administrarea orală a unui extract de G. biloba a protejat împotriva
ischemiei cerebrale induse la şobolan (Larssen RG et al 1978, Rapin JR et al, 1986. Le
Poncin-Lafitte MC et al 1980). Perfuzia intravenoasă a unui extract de G. biloba a
împiedicat dezvoltarea de infarct cerebral multiplu la câini injectați cu fragmente de
cheag autologe pe artera carotidă comună (Cahn J 1985.). Aceste date sugerează că
extractul G. biloba, administrat după formarea cheagurilor, poate avea unele efecte
benefice asupra evoluţiei infarctului cerebral acut sau ischemiei cauzate de embolism
(DeFeudis FV 1991). Alte experimente au demonstrat că animalele tratate cu extract de
95
G. biloba au supraviețuit condițiilor hipoxice mai mult decât martorii netratați (Chatterjee
SS. 1985, Karcher L et al 1984). Supraviețuirea prelungită se datorează nu numai
îmbunătățirilor semnificative ale fluxului sanguin cerebral, ci și creșterii nivelului de
glucoză și ATP (Rapin JR1986, Karcher L et al 1984, Le Poncin-Lafitte M et al 1982,
Iliff LD et al 1982.). Alte studii au arătat că un extract de G. biloba lipsit de ginkgolidă
dar care conține bilobalidă a avut activitate protectoare atunci când a fost administrat
intraperitoneal la șoareci cu hipoxie hipobară indusă (Duverger D. 1989, Duverger D).
Perfuzia intravenoasă a unui extract de G. biloba a crescut semnificativ diametrul
arteriolar al vaselor din pia mater la pisică și a îmbunătățit fluxul sanguin cerebral la
șobolani (Krieglstein J et al 1986). Constituenții activi ai G. biloba responsabili pentru
creșterea fluxului sanguin cerebral par a fi compușii neflavonoizi (Beck T et al.1986);
ginkgolidul B poate fi responsabil pentru această acțiune datorită activității antagoniste
PAF (Krieglstein J, Oberpichler H.,1989, Oberpichler H et al., 1988). Mai mult,
administrarea intravenoasă a unui extract G. biloba standardizat și a ginkgolidului B la
șobolani a arătat că extractul, şi nu ginkgolidul B, a scăzut utilizarea de glucoză la nivelul
creierului (Lamor Y et al. 1991). Componenții lui G. biloba responsabili pentru
activitatea sa antiischemică rămân nedefiniți. Flavonoidele, ginkgolidele și bilobalidul
par a fi responsabile, dar este posibil ca şi alți constituenți să contribuie la efect.
Studii clinice.
În studiile clinice, G. biloba a gestionat eficient simptomele insuficienței cerebrale,
incluzând dificultăți de concentrare și memorie, neatenţia, confuzia, lipsa de energie,
oboseală, scăderea performanței fizice, stare depresivă, anxietate, amețeli, tinitus și dureri
de cap (German Commission E monograph, 1994, Kleijnen J, Knipschild P. 1992,
Kleijnen J, Knipschild P. 1992,). Au fost descrise mai multe mecanisme de acțiune ale G.
biloba: efectele asupra circulației sanguine, cum ar fi activitatea vasoregulatoare a
arterelor, capilarelor, venelor (creșterea fluxului sanguin); efecte reologice (scăderea
vâscozității, prin antagonismul receptorului PAF); modificări metabolice, cum ar fi
creșterea toleranței la anoxie; influență benefică asupra tulburări la nivelul
neurotransmițătorilor; și prevenirea deteriorării membranelor celulare prin radicalii liberi
(Kleijnen J, Knipschild P. 1992,). Tratamentul pacienţilor cu extract de G. biloba a fost
demonstrat prin îmbunătățirea fluxul sanguin cerebral global, local și a microcirculației
(Költringer P et al. , 1989, Költringer P et al. 1989, Jung F et al. , 1990), protecţia faţă de
hipoxie (Schaffler K, Reeh PW. 1985) metabolismul tisular (Rudofsky G. 1987) și
reducerea permeabilitatea capilară (Lagrue G, et al. 1986).
Eficacitatea extractului de G. biloba în tratamentul claudicaţiei intermitente
comparativ cu un placebo, a fost demonstrată prin studii clinice controlate cu placebo,
dublu-orb, printr-o creștere semnificativă statistic a distanței de mers pe jos ( DeFeudis FV.
1991, Bauer U 1984 , Saudreau F et al. 1989). Șaizeci de pacienți cu boală ocluzivă arterială
periferică, care au fost tratați cu produse din Gingko biloba (120-160 mg timp de 24 de
săptămâni) și care au beneficiat şi de pregătire fizică, și-au mărit evident distanța de mers
pe jos (Blume J et al 1996). După analiza a cinci studii clinice controlate cu placebo
(până la sfârșitul anului 1991) ale extractului de G. biloba la pacienții cu boală arterială
periferică, cercetătorii au concluzionat că extractul exercita un efect terapeutic foarte
semnificativ (Schneider B 1992).
96
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: Pacienții cu tendință hemoragică
crescută patologic (diateză hemoragică) și tratament concomitent cu anticoagulanți și
antiplachetare (EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products).
În ceea ce privește toxicitatea cronică, a fost testată prin admininstrarea pe cale
orală pe parcursul a 6 luni la șobolani și câini, cu doze zilnice de 20 și 100 mg / kg,
precum și cu doze crescătoare de 300, 400 și 500 mg / kg c (șobolan) sau 300 și 400 mg /
kg c (câine). Numai în cazul câinilor rezultatele au arătat o toxicitate scăzută la grupul cu
cea mai mare doză.
Există doar informații limitate privind toxicitatea asupra reproducerii a
administrării extractului Ginkgo biloba. Datele publicate sunt contradictorii. În timp ce
un studiu mai vechi la șobolani și iepuri și un studiu mai nou la șoareci nu au evidențiat
efecte teratogene, embriotoxice sau tulburări de reproducere, un alt studiu efectuat la
șoareci a arătat efecte asupra parametrilor reproductivi, cum ar fi fertilitatea și
performanța reproductivă și a menţionat sângerări vaginale. De asemenea, testele cu
extracte Ginkgo nespecificate sau puțin diferite au evidențiat efecte asupra dezvoltării
fetale (cu sau fără toxicitate maternă) sau au provocat sângerări subcutanate,
hipopigmentare, inhibiție a creșterii și anoftalmie la embrioni de găină.
(EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products)
 Reactii adverse: cefalee, tulburări gastro-intestinale și reacții cutanate alergice.

(German Commission E monograph 1994)
 Interacțiuni medicamentoase: Dacă produsele cu Ginkgo biloba sunt

administrate concomitent cu anticoagulante (de exemplu fenprocumon și warfarină) sau
cu medicamente antiplachetare (de exemplu, clopidogrel, acid acetilsalicilic și alte
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene), efectul acestora din urmă poate fi
amplificat (EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products).
 Potenţiali alergeni: nu se cunosc
Produse pe bază de Ginkgo biloba prezente pe piața farmaceutică din România

1. Produse autorizate ANMDM:
Comprimate filmate
Gingko biloba Biofarm 40 mg Biofarm S.A. – Romania
Gingko biloba Biofarm 80 mg Biofarm S.A. – Romania
Tanakan 40mg Ipsen Pharma - Franta
Capsule:
Bilobil 40 mg KRKA D.D. Novo Mesto -
Bilobil Forte 80 mg Slovenia
97
Bilobil Intens 120 mg KRKA D.D. Novo Mesto -
Picaturi orale-sol. Slovenia
Tanakan 40mg/ml KRKA D.D. Novo Mesto -
Slovenia
Ipsen Pharma - Franta
2. Suplimente:
Comprimate:
Memoplus Walmark
Bio-Biloba Pharma Nord
MemoPlus Energizer Walmark
Mirtilene Gingko Sifi
Ginkgo Biloba 80mg Benefe Alevia
Ginkgo Biloba Alevia
Ginkgo Q10 Alevia
Ginkgo biloba Helcor
Memo Ginkgo Forte Helcor
Gingko Memo Max Helcor
Ginkana Ginkgo 50+ Alevia
Ginkana Ginkgo Q10 Alevia
Ginkana Ginkgo Biloba 120 mg Alevia
Ginkgo Biloba 40 mg Polisano
Ginkgo Biloba Plus (421567) GNC
Ginkgo Biloba cu Magneziu Alevia
Ginkana Ginkgo Biloba Forte 80 mg Alevia
Ginkgo Biloba Adams Vision
Ginkgo Biloba 40 mg Naturalis
3. Ceai
Ceai Circulaţie cerebrală N131 Fares
Ceai Circulaţei cerebrală N141 Fares
Ceai Ginkgo Biloba frunze Parapharm
Ceai Ginkgo Biloba N 155 frunze Fares
4. Capsule:
Suplimente
Gingko Curcumin 95 Herbagetica
Gingko Biloba Rotta Natura
Gingko Forte Plus Rotta Natura
Circulate Spring Pharma
Gingko 60 Solgar
Brain Support Secom
Memostim FarmaClass
Gingko Biloba 80 mg Remedia
Gingko 120 Stem Herbagetica
Gingko Biloba Favisan
Ginkgo Max 6000 mg Cosmopharm
Lecitina + Ginkgo Doppelherz
Ginkgo Biloba 40 mg Remedia
Premium Ginkgo Max Extract Cosmopharm
Ginkgo Biloba 30 capsule Yongkang International China
Ginkgo Biloba & Magneziu FarmaClass
98
Ginkgo Biloba Slavia Pharm
Ginkgo Biloba Forte 80 mg Slavia Pharm
Ginkgo Biloba Jamieson
Ginkgo Biloba Forte Fares
Ginkgo Biloba 60 mg, Jarrow Formula Secom
Ginkgophyt Plus PlantExtrakt
GINKGO DUO DOPPELHERZ
OMEGA 3 + Gingko biloba DOPPELHERZ
Ginkgo Biloba Forte, N142 PlantExtrakt
5. Extract din muguri de Ginkgo Biloba PlantExtrakt
Extract hidroalcoolic Ginkgophyt PlantExtrakt
6. Pulbere
Pulbere Gingko Biloba Phyto Care
Ginkgo Biloba pulbere Obio
7. Fiole buvabile
Ginkgo Biloba fiole Yongkang International China
Ginkgo Biloba fiole Tao Health
Ginkgo Biloba şi Ginseng Extractum Yongkang International China
Ginkgo Biloba, Ginseng&Royal Jelly Only Natural
Metode de extracţie și solvenţi: se recomandă ca extractele și tincturile să fie obţinute

cu alcool etilic în diverse concentraţii, glicerină-alcool etilic, apă-alcool etilic (extract
hidroalcoolic).
Bibliografie:
Keys JD. Chinese herbs, their botany, chemistry and pharmacodynamics. Rutland, VT, CE Tuttle, 1976:30–
31
EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC) European Union herbal
monograph on Ginkgo biloba L., folium 2015
Sticher O. Biochemical, pharmaceutical and medical perspectives of Ginkgo preparations. In: New Drug
Development from Herbal Medicines in Neuropsychopharmacology. Symposium of the XIXth CINP
Congress, Washington, DC, June 27–July 1, 1994.
Sticher O. Quality of Ginkgo preparations. Planta medica, 1993, 59:2–11.
Van Beek TA et al. Determination of ginkgolides and bilobalide in Ginkgo biloba leaves and phytochemicals.
Journal of chromatography, 1991, 543:375–387.
Hasler A et al. Complex flavonol glycosides from the leaves of Ginkgo biloba. Phytochemistry, 1992,
31:1391.
Auguet M, DeFeudis FV, Clostre F. Effects of Ginkgo biloba on arterial smooth muscle responses to
vasoactive stimuli. General pharmacology, 1982, 13:169–171, 225–230.
DeFeudis FV. Ginkgo biloba extract (egb 761): pharmacological activities and clinical applications. Paris,
Elsevier, Editions Scientifiques, 1991:1187
Auguet M, Clostre F. Effects of an extract of Ginkgo biloba and diverse substances on the phasic and tonic
components of the contraction of an isolated rabbit aorta. General pharmacology, 1983, 14:277–280.
Peter H, Fisel J, Weisser W. Zur Pharmakologie der Wirkstoffe aus Ginkgo biloba. Arzneimittel-Forschung,
1966, 16:719–725
Pincemail J et al. In: Farkas L, Gabor M, Kallay F, eds. Flavonoids and bioflavonoids. Szeged, Hungary,
1985:423.
Barth SA et al. Influences of Ginkgo biloba on cyclosporin induced lipid peroxidation in human liver
microsomes in comparison to vitamin E, glutathione and Nacetylcysteine. Biochemical pharmacology, 1991,
41:1521–1526.
99
Pincemail J et al. Ginkgo biloba extract inhibits oxygen species production generated by phorbol myristate
acetate stimulated human leukocytes. Experientia, 1987, 43:181–184.
Pincemail J, Dupuis M, Nasr C. Superoxide anion scavenging effect and superoxide dismutase activity of
Ginkgo biloba extract. Experientia, 1989, 45:708– 712.
Robak J, Gryglewski RJ. Flavonoids are scavengers of superoxide anions. Biochemical pharmacology, 1988,
37:837–841.
Oberpichler H et al. Effects of Ginkgo biloba constituents related to protection against brain damage caused
by hypoxia. Pharmacological research communications, 1988, 20:349–352.
Krieglstein J. Neuroprotective effects of Ginkgo biloba constituents. European journal of pharmaceutical
sciences, 1995, 3:39–48.
Braquet P. The ginkgolides: potent platelet-activating factor antagonists isolated from Ginkgo biloba L.:
chemistry, pharmacology and clinical application. Drugs of the future, 1987, 12:643–648.
Oberpichler H. PAF-antagonist ginkgolide B reduces postischemic neuronal damage in rat brain
hippocampus. Journal of cerebral blood flow and metabolism, 1990, 10:133– 135.
Prehn JHM, Krieglstein J. Platelet-activating factor antagonists reduce excitotoxic damage in cultured
neurons from embryonic chick telencephalon and protect the rat hippocampus and neocortex from ischemic
injury in vivo. Journal of neuroscience research, 1993, 34:179–188.
Chatterjee SS. Effects of Ginkgo biloba extract on cerebral metabolic processes. In: Agnoli A et al., eds.
Effects of Ginkgo biloba extract on organic cerebral impairment. London, John Libby, 1985:5–14.
Karcher L, Zagermann P, Krieglstein J. Effect of an extract of Ginkgo biloba on rat brain energy metabolism
in hypoxia. Naunyn-Schmiedeberg’s archives of pharmacology, 1984, 327:31–35.
Le Poncin-Lafitte M et al. Ischémie cérébrale après ligature non simultanèe des artères carotides chez le rat:
effet de l’extrait de Ginkgo biloba. Semaine hopitale Paris, 1982, 58:403–406.
Iliff LD, Auer LM. The effect of intravenous infusion of Tebonin (Ginkgo biloba) on pial arteries in cats.
Journal of neurosurgical science, 1982, 27:227–231.
Duverger D. Anoxie hypobare chez la souris avec les différents extraits de Ginkgo
biloba. Le Plessis Robinson, France, Institut Henri-Beaufour, 1989 (Report no. 1116/ 89/DD/HK).
Duverger D. Anoxie hypobare chez la souris avec l’un des constituants de l’EGB:le
HE 134. Le Plessis Robinson, France, Institut Henri-Beaufour, 1990 (Report no. 1182/90/DD/HK)
Krieglstein J, Beck T, Seibert A. Influence of an extract of Ginkgo biloba on cerebralblood flow and
metabolism. Life sciences, 1986, 39:2327–2334.
Beck T et al. Comparative study on the effects of two extract fractions of Ginkgobiloba on local cerebral
blood flow and on brain energy metabolism in the rat underhypoxia. In: Krieglstein J, ed. Pharmacology of
cerebral ischemia. Amsterdam, Elsevier,1986:345–350
Krieglstein J, Oberpichler H. Ginkgo biloba und Hirnleistungsstörungen.Pharmazeutische Zeitung, 1989,
13:2279–2289.
Oberpichler H et al. Effects of Ginkgo biloba constituents related to protection againstbrain damage caused
by hypoxia. Pharmacology research communications, 1988, 20:349–352
Lamor Y et al. Effects of ginkgolide B and Ginkgo biloba extract on local cerebralglucose utilization in the
awake adult rat. Drug development research, 1991, 23:219–225.
German Commission E monograph, Trockenextrakt (35–67: 1) aus Ginkgo-biloba Blättern Extrakt mit
Aceton-Wasser. Bundesanzeiger, 1994, 46:7361–7362.
Kleijnen J, Knipschild P. Ginkgo biloba. Lancet, 1992, 340:1136–1139
Kleijnen J, Knipschild P. Ginkgo biloba for cerebral insufficiency. British journal ofclinical pharmacology,
1992, 34:352–358.
Költringer P et al. Die Mikrozirkulation und Viskoelastizität des Vollblutes unterGinkgo biloba extrakt. Eine
plazebokontrollierte, randomisierte Doppelblind-Studie.Perfusion, 1989, 1:28–30.
Költringer P et al. Mikrozirkulation unter parenteraler Ginkgo biloba ExtraktTherapie. Wiener Medizinische
Wochenschrift, 1989, 101:198–200.Jung F et al. Effect of Ginkgo biloba on fluidity of blood and peripheral
microcirculation in volunteers. Arzneimittel-Forschung, 1990, 40:589–593.
Jung F et al. Effect of Ginkgo biloba on fluidity of blood and peripheral microcirculation in volunteers.
Arzneimittel-Forschung, 1990, 40:589–593.
Schaffler K, Reeh PW. Doppelblindstudie zur hypoxieprotektiven Wirkung einesstandardisierten Ginkgo-
biloba-Präparates nach Mehrfachverabreichung an gesundenProbanden. Arzneimittel-Forschung, 1985,
35:1283–1286.
100
Rudofsky G. Wirkung von Ginkgo-biloba-extrakt bei arterieller Verschlusskrankheit.Fortschritte der
Medizin, 1987, 105:397–400
Lagrue G, et al. Oedèmes cycliques idiopathiques. Rôle de l’hyperperméabilitécapillaire et correction par
l’extrait de Ginkgo biloba. Presse médicale, 1986, 15:1550–1553.
DeFeudis FV. Ginkgo biloba extract (egb 761): pharmacological activities and clinicalapplications. Paris,
Elsevier, Editions Scientifiques, 1991:1187.
Bauer U. Six month double-blind randomized clinical trial of Ginkgo biloba extractversus placebo in two
parallel groups in patients suffering from peripheral arterialinsufficiency. Arzneimittel-Forschung, 1984,
34:716–720.24.
Saudreau F, Serise JM, Pillet J. Efficacité de l’extrait de Ginkgo biloba dans letraitement des artériopathies
obliterantes chroniques des membres inferieurs austade III de la classification de Fontaine. Journal malade
vasculare, 1989, 14:177–182.
Blume J et al. Placebokontrollierte Doppelblindstudie zur Wirksamkeit von Ginkgobiloba-Spezialextrakt
EGb 761 bei austrainierten Patienten mit Claudicatiointermittens. VASA, 1996, 2:1–11.
Schneider B. Ginkgo biloba Extrakt bei peripheren arteriellen Verschlußkrankheiten.Arzneimittel-Forschung,
1992, 42:428–436.German Commission E monograph, Trockenextrakt (35–67: 1) aus Ginkgo-
bilobaBlättern Extrakt mit Aceton-Wasser. Bundesanzeiger, 1994, 46:7361–7362.
101
102
(Coada calului – părți aeriene)

Origine şi aria de răspândire: Planta este
nativă din zona arctică şi temperată a emisferei
nordice
Părţi folosite: părţi aeriene

1. Flavonoide: predominant kaempferol- si quercetin
glicozide si esterii lor malonil (kaempferol-3- O-β-D-
Părţi aeriene glucozid, kaempferol-7-O-β-D-glucozid, kaempferol-7-O-
β-D-diglucozid (= equisetrin), kaempferol-3-O,7-O-β-D-
β-D-glucozid, apigenin-5-O-β-D-glucozid şi 6-
chloroapigenin;
Alcaloizi: mici cantităţi de nicotină, 3-methoxipiridină,
palustrin; equisetonin, un complex saponin, ;
Acid kinurenic
Beneficii:
 Efect diuretic: Principiile exacte responsabile pentru diuretic efectele extractelor
plantei nu sunt cunoscute. Dar, conform unor analize fitochimice efectuate cu
extractele, există mai mulți compuși care ar putea fi responsabilă de efectele
diuretice ale plantelor, cum ar fi flavonoidele, saponine sau acizi organici
(Maghrani si altii, 2005). Acest efect ar putea fi produsă prin stimularea fluxului
sanguin sau a vasodilatației inițiale sau prin producerea inhibării reabsorbției
tubulare a apei și ionii (Martin Herrera si altii, 2008).
Siguranţă
duodenal
 Reactii adverse: produsul este în general bine tolerat, rareori putând apărea
medicamente
103
Produse pe bază de Equisetum arvense prezente pe piața farmaceutică din
România

producătoare
1. Ceai Alevia
Dacia Plant
Fares
Plafar
Hypericum Plant
Medica
Farmacia Naturii
3. Capsule Favisan
Medica
Hypericum Plant
Dvr Pharm
Rotta Natura
Bibliografie:
Maghrani, M., Zeggwagh, N.A., Haloui, M. and Eddouks, M. Acute diuretic effect of aqueous extract of
Retama raetam in normal rats. J Ethnopharmacol, 99, 31-35, (2005).
Martin-Herrera, D., Abdala, S., Benjumea, D. and Gutierrez-Luis, J, Diuretic activity of some Withania
aristata Ait. fractions. J Ethnopharmacol, 117, 496-499 (2008).
Res 2010; 2(2): 1460-1464.
Fitoterapia 2005; 76(6): 508–513.
Mimica-Dukic N si alţii. Phenolic compounds in field horsetail (Equisetum arvense L) as natural
antioxidants. Molecule 2008; 13: 1455-1464.
Sinha NS. In vitro antibacterial activity of ethanolic extract of Equisetum arvense L. International Journal of
Pharmaceutical and Biological Research 2012; 3(1): 19121.
104
Betula Pendula L.
(Mesteacăn - muguri)
Specia: Betula Pendula L., familia

Betulacee.
Denumire populară: Mesteacăn.
Originar din pădurile zonelor temperate ale
Europei şi Siberiei, mesteacănul s-a răspândit pe tot
globul, fiind cunoscut încă din vechime pentru
proprietățile sale eficiente în tratarea multor boli.
La noi în țară îl găsim în zonele de dealuri
joase şi de câmpii, unde suportă bine condițiile de
secetă şi arșiță, având mari perspective pentru
zonele foarte aride, prezente şi viitoare. Arealul de
extindere cuprinde şi zonele montane, pe pante
abrupte până la altitudinea de 1.600 de metri, unde
rezistă bine la gerurile iernii şi la vânturile
puternice. Adesea se grupează în masive pure, formând mestecănișuri sau se asociază cu
specii de conifere şi foioase.
Prin aceste însușiri, mesteacănul este un adevărat elixir pentru rinichi, vezică
urinară şi căi respiratorii.
Părți folosite: frunze, muguri, scoarță, rășină.

Nr. Parte plantă Constituenți
crt.
1. Frunze Favonoide (îndeosebi rutozide şi hiperoxide)
Polifenoli
Taninuri
Alantoină
Acizi organici (fenolic, cafeic, clorogenic)
Metil-salicilat
Leucoantociani
Alcooli triterpenici (betuloprenol, betulenol)
Ulei eteric
Vitamina C.
2. Seva Levuloză
Acizi organici
Hormoni vegetali
Vitamina C
Săruri minerale
3. Scoarță glicozizi fenolici -betuliă- numită camforul de
mesteacăn
Betulazidă
Acid betulinic
Taninuri pirocatehinice
Rezine
105
Principii amare
Mucilagii
Saponine
4. Rășină Fenoli
Crezoli
Guaiacol
Beneficii:
Proprietăți diuretice:
În frunzele acestui arbore se găsește o cantitate importantă de flavonoide,
vitaminele B1 şi C, în timp ce scoarța conține saponine, taninuri şi mucilagii.
Mugurii și mlădițele plantelor reprezintă țesuturi embrionare vegetale care
condensează proprietățile farmacodinamice ale frunzelor având efecte mai ample decât
acestea.
Țesuturile meristemetice cuprinde și celule stem vegetale (celule nediferențiate
cu capacitate de autoregenerare și diferențiere în celule cu funcții specializate, având rol
de regenerare celulară în organismele vii), similare celulelor stem din organismele umane
și animale.
Are proprietăți diuretice, depurative, este un bun antiseptic, antiinflamator (cazuri
de infecții și inflamații urinare - nefrită) şi antibacterian, de aceea tratamentele pe bază de
mesteacăn sunt foarte utile în afecțiunile rinichilor.
Datorită proprietăților diuretice, scoarța de mesteacăn ajută la eliminarea de acid
uric, care duce la apariția pietrelor la rinichi.
Scade tensiunea artrerială, creşte permeabilitatea vasculară, creşte diureza cu rol
important în edeme de natură cardiacă sau renală.
De asemenea, este un bun litolitic (facilitează eliminarea calculilor renali).
Datorită efectului diuretic puternic, ceaiul din frunze de mesteacăn elimină
toxinele din corp, acidul uric în exces cu efect hipotensor și hipocolesterolemiant.
Contribuie la buna funcționare a tractului urinar.
Nu provoacă iritații ale parenchimului renal.
Alte beneficii:
Printre proprietățile terapeutice de mare importanță se numără cele antiseptice,
antimicrobiene şi antibacteriostatice (mai ales asupra bacteriilor Escherichia coli, a
stafilococului auriu și alb Oxford și asupra bacilului anthracic).
Ceaiul de mesteacăn ajută la reducerea inflamației de la nivelul vezicii urinare,
fiind util în cazul prostatei mărite.
Susține sănătatea articulațiilor.
Indicat și în afecțiuni cum ar fi guta, afecțiuni cutanate, hipertensiune,
hipercolesterolemie, obezitate.
Mai are acțiune coleretică.
Indicat și în afecțiuni ale ficatului.
Contraindicații și efecte edverse:

Nu se cunosc la dozele uzuale.
106
Produse pe bază de Betula Pendula prezente pe piața farmaceutică din România
Tip produs Forma de pezentare Firma producătoare
Comprimate Urinal Akut Idelyn Walmark
Renostim Dacia Plant
Capsule NoCist PREVENT Specchiasol
Ceai Ceai din plante Sanatatea Dacia Plant
rinichilor Dorel Plant
Ceai Renal-Plant rinichi
sanatosi
Tincturi Tinctură de mesteacăn Dacia Plant
Soluţie hidroalcoolică Renostim Dacia Plant
Pulberi Urinal Express pH Walmark
Bibliografie:
Assessment report on Betula pendula Roth and/or Betula pubescens Ehrh. as well as hybrids of both species,
folium, 24 November 2014 EMA/HMPC/573240/2014 Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC).
Essential Oil of Betula pendula Roth. Buds, Betül Demirci, Dietrich, H.Paper, Fatih Demirci, K. Hüsnü Can
Başer, Gerhard Franz, Evid Based Complement Alternat Med. 2004 Dec; 1(3): 301–303. Published online
2004 Oct 6. doi: 10.1093/ecam/neh0412.
Brendler T, Grünwald J, Jänicke C. Stuttgart: Medpharm Scientific Publishers; 2003. Herbal Remedies—
Electronic Database. Version 5.
Betula pendula leaves: polyphenolic characterization and potential innovative use in skin whitening
products.Germanò MP1, Cacciola F, Donato P, Dugo P, Certo G, D'Angelo V, Mondello L, Rapisarda A.,
Fitoterapia. 2012 Jul;83(5):877-82. doi: 10.1016/j.fitote.2012.03.021. Epub 2012 Mar 28.
Medicinal plants of the genus Betula—Traditional uses and a phytochemical–pharmacological review, S
Rastogi, MM Pandey, AKS Rawat - Journal of ethnopharmacology, 2015 - Elsevier
107
Taraxacum officinale L.
(Păpădie – rădăcini / părți aeriene)
Specia:
Taraxacum officinale L., Radix cum
Herba Taraxaci, Fam. Asteraceae, Gen
Taraxacum
Denumire populară: păpădie
Taraxacum officinale este indigen în emisfera
nordică (Bisset NG 1994.). Crește pe peluze, pe
marginea drumului, pe malurile și țărmurile
tulburi ale apei și pe alte zone cu soluri umede.
T. officinale este considerată o buruiană, dar este uneori utilizată ca plantă medicinală dar
şi ca preparat alimentar.
T. mongolicum, T. sinicum și speciile înrudite se găsesc în peninsula Coreei și
China (Pharmacopoeia of the People’s Republic of China 2000, Pharmacopoeia of the
Republic of Korea, 7th ed, 1998)
Părți folosite: Se utilizează frunze şi rădacini întregi uscate.
Rădăcinile întregi de formă conică, frecvent curbate, înclinate, sau rupte în bucăți
neregulate, cu exterior maroniu sau alb-gălbui. Frunze bazale, întregi sau rupte de culoare
verde-maroniu sau verde închis, cu axul pronunțat; vărf ascuţit sau obtuz; margini lobate
sau pinate. Flori sunt ligulate de culoare galbenă (British herbal pharmacopoeia.1996,
Pharmacopoeia of the People’s Republic of China 2000. Pharmacopoeia of the Republic
of Korea, 7th ed, 1998).

plantă
Elementele caracteristice sunt sesquiterpenele, inclusiv cele
amare eudesmanolide tetrahidroridentină B și beta-d-
Planta întreagă glucopiranozid de taraxacolid; și germacranolidii, β-d-
1. cu rădacini şi glucopiranozidul acidului taraxinic și 11,13-dihidrotaraxic,
frunze acidul β-d-glucopiranozid. De asemenea, sunt prezente
derivatul de acid phidroxifenilacetic, taraxacozid; triterpene,
taraxasterol, ψ-taraxasterol și taraxerol; și inulină (2-40%)
Beneficii:
 Efect diuretic
Administrarea intragastrică la șobolani a unui extract de etanol 95% în volum de 8,0-
50,0 ml / kg corp din întreaga plantă induce diureză și o diminuare a greutăţii corporale
(Racz-Kotilla E, Racz G, Solomon A. 1974). Administrarea intragastrică de 0,1 ml / kg
greutate corp de extract de etanol 30% din întreaga plantă la induce diureza la șoareci
(Leslie GB 1978). Cu toate acestea, administrarea intragastric în volum de 50 mg/kg corp
a extractului de rădăcini în cloroform, metanol sau eter la șoareci nu a crescut în mod
constant producția de urină (Hook I, McGee A, Henman M,1993)
108
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: Radix cum Herba Taraxaci este
contraindicat la pacienții cu obstrucția biliară sau tractul intestinal și inflamația
vezicii biliare acute. În cazul bolii vezicii biliare, Radix cum Herba Taraxacum
trebuie utilizat numai în conformitate cu supravegherea unui medic specialist
(Blumenthal M et al 1998
Doza letală 50% intraperitoneală (LD50) la șobolani a unui extract în etanol 95%
din întreaga plantă a fost de 28,8 mg / kg corp (Racz-Kotilla E, Racz G, Solomon A
1974). La șobolani, administrat pe cale intraperitoneală doza maximă de Radix cum
Herba Taraxaci a unui extract de etanol de 50% din întreaga plantă a fost de 500 mg/kg
de greutate corporală (Dhar ML et al. 1968). Nu s-au observat semne vizibile de
toxicitate la iepuri după administrarea intragastrică a plantei întregi sub formă de pulbere
la doze de 3-6 g / kg corp pe zi timp de până la 7 zile (Akhtar MS 1992).
 Reactii adverse: Au fost raportate reacții alergice incluzând anafilaxie și

dermatită de contact (Lovell CR, Rowan M. 1991, Chivato T et al. 1996, Dawe
RS et al. 1996, Mark KA et al. 1999). S-au raportat cazuri de reactivitate
încrucișată la persoanele cu o alergie la polenul altor specii ai Asteraceae
(Fernandez C et al1993.). Poate provoca hiperaciditate în stomac, ca și în cazul
tuturor medicamentelor care conțin extracte amare (Blumenthal M et al, 1998.).
 Interacțiuni medicamentoase: S-a observat o scădere a concentrației plasmatice

maxime a ciprofloxacinei la șobolanii tratați cu doze de 20 mg/kg corp
ciprofloxacină şi administrarea orală concomitentă a unor doze de 2 g/kg corp de
extract apos din plant întreagă (Zhu M, Wong PY, Li RC. 1999).

România
producătoare
1. Comprimate
Depurin Hofigal
109
2. Ceai Alevia
Ceai de slăbit Fares
Ceai Papadie iarba, D126 Alevia
Ceai de păpădie Dacia Plant
Larix
Stef Mar Valcea
Ceai Detoxifiant, P142 Fares
Ceai Curatarea Sangelui, P125 Fares
3. Capsule
Hyper-Slabire Hypericum
Hyper-Dep-Diu Hypericum
Milk Thistle Phytosome Solaray Secom
Păpădie Pronatura, Favisan
Dandelion Secom
Uractiv Dren Fiterman
4. Tinctură de păpădie Dacia Plant
Hofigal
Fares
Metode de extracţie și solvenţi: se recomandă ca extractele și tincturile să fie

obtinuţe cu alcool etilic în diverse concentraţii, glicerină-alcool etilic, apă-alcool etilic
Bibliografie
Bisset NG. Herbal drugs and phytopharmaceuticals. Boca Raton, FL, CRC Press, 1994.
Pharmacopoeia of the People’s Republic of China (English edition). Vol. I. Beijing, China, Chemical
Industry Press, 2000.
Pharmacopoeia of the Republic of Korea, 7th ed. Seoul, Taechan yakjon, 1998
British herbal pharmacopoeia. Exeter, British Herbal Medicine Association, 1996 Farnsworth NR, ed.
NAPRALERT database. Chicago, IL, University of Illinois at Chicago, 9 February 2001 production (an
online database available directly through the University of Illinois at Chicago or through the Scientific and
Technical Network (STN) of Chemical Abstracts Services).
Racz-Kotilla E, Racz G, Solomon A. The action of Taraxacum officinale extracts on the body weight and
diuresis of laboratory animals. Planta Medica, 1974, 26:212–217
Leslie GB. A pharmacometric evaluation of nine Bio-Strath herbal remedies. Medita, 1978, 8:3–19
Hook I, McGee A, Henman M. Evaluation of dandelion for diuretic activity and variation in potassium
content. International Journal of Pharmacognosy, 1993, 31:29–34.)
Blumenthal M et al., eds. The complete German Commission E monographs. Austin, TX, American
Botanical Council, 1998
(Lovell CR, Rowan M. Dandelion dermatitis. Contact Dermatitis, 1991, 25:185–188.
Chivato T et al. Anaphylaxis induced by ingestion of a pollen compound. Journal of Investigational
Allergology and Clinical Immunology, 1996, 6:208–209.
Dawe RS et al. Daisy, dandelion and thistle contact allergy in the photosensitivity dermatitis and actinic
reticuloid syndrome. Contact Dermatitis, 1996, 32:109–110.
Mark KA et al. Allergic contact and photoallergic contact dermatitis to plant and pesticide allergens.
Archives of Dermatology, 1999, 135:67–70
Fernandez C et al. Analysis of cross-reactivity between sunflower pollen and other pollens of the Compositae
family. Journal of Allergy and Clinical Immunology, 1993, 92:660–667.
Racz-Kotilla E, Racz G, Solomon A. The action of Taraxacum officinale extracts on the body weight and
diuresis of laboratory animals. Planta Medica, 1974, 26:212–217.
110
Dhar ML et al. Screening of Indian plants for biological activity: part 1. Indian Journal of Experimental
Biology, 1968, 6:232–247.
Akhtar MS. Hypoglycemic activities of some indigenous medicinal plants traditionally used as antidiabetic
drugs. Journal of the Pakistan Medical Association, 1992, 42:271–277.
Zhu M, Wong PY, Li RC. Effects of Taraxacum mongolicum on the bioavailability and disposition of
ciprofloxacin in rats. Journal of Pharmaceutical Sciences, 1999, 88:632–634.
111
Agropyron repens L.
(pirul - părți aeriene)
Specia: Agropyron repens L., familia

Gramineae.
Denumirea populară: albei, chir, grâul
mâții, iarba cânelui, pir gros, pir mic, răgălie, tirău.
Origine și aria de răspândire: foarte
răspândită în Europa și Asia. În România crește pe
terenuri cultivate şi necultivate, nisipoase sau
argiloase, în fânețe, pajiști, coaste aride, pe
marginea drumurilor si a pădurilor, in tufărișuri,
livezi si grădini, de la câmpie pana in zona montana
inferioară.
Părți folosite: rădăcină și rizomi.

Nr. Parte din Constituenți
crt. plantă
1. Părți Ulei volatil cu agropiren, Mucilagii
aeriene Triticina
Flavonoide, Saponine
Fructoză, Inozita
Glucovanilina
Acid salicilic
Vitamina A, Vitamina B
Antrachinone în cantități mici
Substanțe minerale: siliciu, aluminiu, fier, sodiu, calciu, potasiu etc.
2. Rizomi Triticina (similară inulinei) Polizaharide(fructozani) Inozitol
Manitol, Glucoză, D-fructoză
Fructane
Flavonoide: tricină, rutină
Taninuri
Lectine
Pectine
Hemiceluloză A și B
Mucilagii
Acizi grași: palmitic,
Acizi fenil carboxilici
Acid silicic şi silicați, Săruri minerale (K, Fe)
Cantități foarte mici de ulei esențial: monoterpene, sesquiterpene
Beneficii:
Efect diuretic puternic: Experimentele in vivo demonstrează o activitate
diuretică la șobolani după administrarea orală a unui extract apos (1% macerat). După
primirea a 50 ml / kg corp, indicele diuretic a crescut cu 1,42 în comparație cu șobolanii
112
de control care primesc numai apă. Un efect diuretic mai puternic (indice de 1,62) a fost
observat după administrarea intra-peritoneal a unei doze echivalente de extract
hidroalcoolic uscat dizolvat în apă corespunzând la 10% rizom uscat la 5 ml / kg corp.
Efectele asupra litiazei renale a oxalatului de calciu au fost studiate la administrare de
Agropyron repens (Gramineae), într-o formă de perfuzare cu plante medicinale,
combinate cu diete diferite (standard, glucide, proteine înalte) utilizând șobolani Wistar.
S-a observat o creștere semnificativă a efectului diuretic.
Efectul extractului fluid de Agropyron repens în infecțiile tractului urinar și
vezica iritabilă În cadrul unui studiu clinic deschis la 99 de pacienți cu tulburări de
micțiune (12 de sex feminin și 87 de sex masculin), a fost administrat un extract de 20%
etanol lichid de Agropyron repens timp de 28-31 zile 60 picături de 3 ori pe zi).
Tulburările de incontinență, disurie, nicturie și tenesmele vezicale cauzate de adenomul
de prostată, în cazul prostatitei și cistitei au fost semnificativ reduse la 44,4-100% dintre
pacienți. Indicatorii de laborator ai inflamației (proteine, epitelii, leucocite și eritrocite în
urină) au fost, de asemenea, normalizați. În rezultat, 96% dintre pacienți au estimat
rezultatele ca fiind "bune" sau "foarte bune". Nu au fost înregistrate efecte adverse.
Efect antiinflamator: cercetări recente au demonstrat un efect antiinflamator,
asupra aparatului genito-urinar, avand indicații terapeutice în: cistită, uretrită, prostatită,
hipertrofia prostatică benignă, litiază renală. Indicație specifică - cistita cu iritația sau
inflamația tractului urinar.
Alte beneficii:
În conformitate cu tradiția etnobotanică, Agropyron repens se utilizează nu
numai în tulburările tractului urinar (cistită, litiază renală, hipertrofierea prostatei), dar și
în probleme gastro-intestinale și în reducerea nivelului crescut de colesterol.
Efect hipocolesterolemiant - o scădere semnificativă a nivelurilor de colesterol
din plasmă a fost observată la numai 1 săptămână după administrarea orală repetată. La
șobolanii diabetici, tratamentul a determinat o scădere semnificativă a colesterolului din
plasmă după administrarea orală unică și repetată. O scădere puternică a nivelului
colesterolului a fost observată la 6 ore după administrarea orală unică a extractului. La
patru zile după administrarea orală repetată a extractului, nivelul colesterolului din
plasmă a scăzut semnificativ și a rămas încă diminuat după 2 săptămâni. Administrarea
orală repetată a extractului apos de Agropyron repens a determinat o scădere
semnificativă a greutății corporale la 2 săptămâni după tratamentul oral la șobolanii cu
hiperglicemie severă.
Efectul hipoglicemiant al unui extract apos de Agropyron repens a fost
investigat la șobolani diabetici normali și indus cu streptozotocină. După administrarea
orală (20 mg / kg) a extractului apos zilnic preparat și liofilizat (1 g / 100 ml de apă), sa
observat o scădere semnificativă a nivelului de glucoză din sânge la șobolanii diabetici.
Nivelurile de glucoză din sânge au fost normalizate după 2 săptămâni de administrare
orală zilnică de 20 mg / kg din extract. O reducere semnificativă a nivelului de glucoză
din sânge a fost de asemenea observată la șobolanii normali după tratamentul acut și
cronic. Nu s-au observat modificări ale concentrațiilor plasmatice de insulină bazală după
tratamentul la șobolani normali sau diabetici.
Alte efecte: depurativ, diaforetic, hipotensiv, tonic şi remineralizant al sistemului
osos, anti-microbian, stimulator al secreției bilei, ușor laxativ, sudorific, antifungic, etc.
113
Precauții, Contraindicații și Efecte adverse:
La doze uzuale, nu există efecte adverse raportate în statele membre, dar ar trebui
să se acorde atenție hipersensibilității la plantă.
Produse pe bază de Agropyron repens L prezente pe piața farmaceutică din

România
Tip produs Denumire produs Firmă producătoare
Comprimate Uri sublime Dacia Plant
Proprin V Plantavorel
Capsule Pir, 70 capsule Favisan
Ceai Ceai antialergic Hypericum
Ceai de pir, 80 g Plafar
Ceai Pir rizomi, 50 g Stefmar
Ceai rizomi de pir, 50 g AdNatura
Ceai Diurosept U60 Fares
Capsule Antialergic Hypericum
Bibliografie:
Chemical constituents and pharmacological importance of Agropyron repens–A review, AE Al-Snafi -
Research Journal of Pharmacology and Toxicology, 2015 - researchgate.net
Assessment report on Agropyron repens (L.) P. Beauv., rhizoma, 22 November 2011
EMA/HMPC/563395/2010 Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC)
Watson L, Dallwitz MJ. (2008). „The grass genera of the world: descriptions, illustrations, identification,
and information retrieval; including synonyms, morphology, anatomy, physiology, phytochemistry,
cytology, classification, pathogens, world and local distribution, and references”. The Grass Genera of the
World.
Hanlidou, E., R. Karousou, V. Kleftoyanni and S. Kokkini: The herbal market of Thessaloniki (N Greece)
and its relation to the ethnobotanical tradition. J. Ethnopharmacol., 91, 281-299 (2004).
https://www.researchgate.net/profile/Ali_Al-
Snafi/publication/313702953_Chemical_constituents_and_pharmacological_importance_of_Agropyron_rep
ens_-_A_review/links/58a4b948aca27206d980380b/Chemical-constituents-and-pharmacological-
importance-of-Agropyron-repens-A-review.pdf
114
Prunus avium L.
(cireş - codițe)
Specia:
Prunus avium L., Fam. Rosaceae, Gen Prunus
Denumire populară: cireș
Origine şi aria de răspândire: Cireşul este
nativ în Europa, Asia Mică şi Asia de Vest. Specia este
cultivată pe scară largă în alte regiuni şi a devenit
naturalizată în America de Nord şi Australia
Părţi folosite: cozi de cireşe
În medicina populară, cozile de cireşe sunt
recunoscute de mult timp ca diuretice naturale când
sunt preparate ca ceai sau uscat şi încapsulat (Tierra,
M., 1998.). Se presupune că efectul antiinflamator şi
proprietăţile diuretice sunt rezultatul prezenţei unor
antioxidanţi naturali (flavonoizi).

plantă
componente fenolice şi flavonoizi Zahida Aet al 2017
quercetin
catechina
acid clorogenic
rutin.
Codiţe de
1. Claudete B et colab,
fructe
acid oxalic, malic, shikimic şi citric 2015
acizii graşi şi tocoferolii Usenik et al., 2008,
acidul malic raportat ca acid principal 2010; Serradilla et
al., 2011; Ballistreri
et al., 2013)
Beneficii:
 Efect diuretic
În medicina tradiţională ceaiul de cozi de cireş este folosit datorită proprietăţilor sale
diuretice.
Activitatea diuretică a cozilor de cireșe sub formă de pulbere a fost evaluată pe 13
voluntari sănătoși privind bilanţul hidroelectrolitic. Pe lângă parametrii biochimici, cum
ar fi concentrația electrolitică urinară, s-au determinat osmolalitatea și orice reacție
adversă. Capsulele de cozi de cireșe au fost administrate la o doză echivalentă de 2 grame
per persoană. Evaluarea biochimică urinară a constat în controlul electroliților (sodiu,
potasiu, clor și calciu), volumului urinar și osmolarităţii prin metode standard de
laborator. După administrarea cozilor de cireșe, valorile medii ale calciului, sodiului,
clorului urinar și volumului urinar au crescut, dar potasiul urinar și osmolaritatea nu s-au
115
modificat. Nu au fost observate reacții adverse. Pulberea de Prunus avium a crescut uşor
volumul de urină, confirmând astfel efectul diuretic atribuit plantei (Nakysa H, Faraz M,
Bahman N P, Pouryousefi-K 2009)
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: pacienţii cu insuficienţă cardiacă; cu
precauţie la cei cu litiază renală
Principiile toxice ale familiei Prunus sunt cianogeni, prunasin, prulaurasin și
amigdalină. Aceste glicozide cianogene sunt de obicei stocate în vacuole din celulele
plante şi nu dăunează proceseleor metabolice normale ale plantei. Dacă vacuolele sunt
distruse prin mestecare, zdrobire, răsucire, înghețare, sunt eliberate anumite enzime din
celulele plantei și împreună cu mediul acid din stomac se produce hidrolizarea
glicozidelor în acid cianhidric. (Knight AP, Walter RG. 2001, Radostits OM, Gay CC,
Blood DC, Hinchcliff KW. 2000)
Nivel toxicitate * : 4, DL 50 1870,83 mg/kgc pentru extract codiţe de fructe

administrat de per os la şobolan (S. O. Bada, A. M. Oyetayo, 2017)
 Reacţii adverse: poate stimula activitatea gastrointestinală, iar consumul

exagerat de fructe poate determina dureri şi tulburări gastrointestinale (Natural
Standard Herb and Supplement Guide 2010)
 Interacţiuni medicamentoase: poate influenţa absorbţia medicamentelor

administrate concomitent(Natural Standard Herb and Supplement Guide 2010)
Produse pe bază de Prunus avium prezente pe piața farmaceutică din România

1. Comprimate
Uri Sublima Dacia Plant
Urifin Alevia
2. Ceai de fructe cu vişine salbatice Alevia
Ceai Codiţe de Cireşe, U82 Fares Bio Vital
Uri ceai Sublima Dacia Plant
Ceai de cozi de cireşe Dacia Plant
Ceai din plante Sănătatea rinichilor Dacia Plant
Urifin Alevia
Ceai Renal-Plant rinichi sănătoşi Dorel Plant
3. Soluţie hidroglicerică fără alcool Uri Dacia Plant
Sublima
116
Metode de extracţie şi solvenţi: se recomandă ca extractele şi tincturile să fie obţinute
hidroalcoolic).
Bibliografie
Tierra, M. The way of herbs; Pocket books: New York, 1998.
Zahida A, Snježana H, Zarka H Z, Darja H, Jasna D, Broza Š-K, Jasmin S Phenolic compounds, antioxidant
and antimicrobial properties of the wild cherry (Prunus Avium L.) stem, APTEFF, 48, 1-323 (2017)
Claudete B, Lillian B, Montserrat D, Ricardo C. C, Maria J R.P. Q, Celestino S-B, Isabel C.F.R. F, Chemical
characterization and bioactive properties of Prunus avium L.: The widely studied fruits and the unexplored
stems, Food ChemistryVolume 173, 15 April 2015, Pages 1045-1053
Usenik, V., Fabcic, J., & Stampar, F. (2008). Sugar, organic acids, phenolic composition and antioxidant
activity of sweet cherry (Prunus avium L.). Food Chemistry, 107, 185-192.
Usenik, V., Fajt, N., Mikulic-Petkovsek, M., Slatnar, A., Stampar, F., & Veberic, R. (2010). Sweet cherry
pomological and biochemical characteristics influenced by rootstock. Journal of Agricultural and Food
Chemistry, 58, 4928-4933.
Serradilla, M. J., Lozano, M., Bernalte, M. J., Ayuso, M. C., López-Corrales, M., & González-Gómez, D.
(2011). Physicochemical and bioactive properties evolution during ripening of Ambrunés sweet cherry
cultivar. LWT- Food Science and Technology, 44, 199-205.
Ballistreri, G., Continella, A., Gentile, A., Amenta, M., Fabroni, S., & Rapisarda, P. (2013). Fruit quality and
bioactive compounds relevant to human health of sweet cherry (Prunus avium L.) cultivars grown in Italy.
Food Chemistry, 140, 630-638.
Nakysa Hooman, Faraz Mojab, Bahman Nickavar Pouran Pouryousefi-Kermani Diuretic effect of powdered
Cerasus Avium (cherry) tails on healthy volunteers, Pakistan journal of pharmaceutical sciences · October
2009
Knight AP, Walter RG. A Guide to Plant Poisoning of Animals in North America. Jackson, Wyoming: Teton
NewMedia, 2001:194-197, 222- 224.
Radostits OM, Gay CC, Blood DC, Hinchcliff KW. Veterinary Medicine, 9th ed. Edinburgh: W.B. Saunders
Company Ltd., 2000:1632-1636
S. O. Bada, A. M. Oyetayo, A Study of Acute Toxicity and Cytotoxic Activity of Prunus avium Extracts
against Artemia salina Larva Asian Journal of Biology 4(2): 1-8, 2017; Article no.AJOB.37484 ISSN: 2456-
7124
Natural Standard Herb and Supplement Guide: An Evidence-based Reference. E Catherine. Ulbricht. Mosby
Elsevier, Missouri, USA; 2010. 216
117
118
Achillea millefolium L.
(coada șoricelului - părți aeriene)
Specia:
Achillea millefolium L.,
Fam. Asteraceae, Gen Achillea
Denumire populară: coada
şoricelului, alunele, iarba oilor, prisnel, iarba
strănutătoare, ciureşică, brădăţel.
Achillea millefolium este originară din
Europa și din vestul Asiei. În România,
coada șoricelului crește pe toate formele de
relief până la altitudinea de 1.000 m, prin
fânețe, pășuni, livezi, margini de drumuri și ogoare, de-a lungul căilor ferate, râpe, locuri
uscate, poieni și margini de pădure. Se cultivă în sudul țării (Câmpia Munteniei, Oltenia,
Burnașului) (Bojor O., 2003).
Părți folosite: părţile aeriene (Herba Milefolii) şi flori (Flores Milefolii).
Plantele se taie la 20 cm deasupra solului, în timpul înfloririi (lunile mai - iulie și august -
septembrie), pe vreme însorită evitându-se parțile lignificate ale tulpinii. Calitate: florile
trebuie sa aibă un conținut minim de ulei esenţial de 0.2%, din care minim 0,02%
proazulene exprimate ca chamazulenă; părţile aeriene trebuie să aibă un conținut minim
de ulei esențial de 0.1% (WHO, 1999).

plantă
Ulei volatil (0,2 - 0,5 % în herba și 0,5 - 0,8 % în flori) bogat în
azulene (în special chamazulenă până la 25%) și alți compuși:
cineol (10 % din total), sabinen (12%), camfor (18%), pinen,
cariofilen, mircen, linonen, geraniol, linalool, borneol, terpineol,
tujona și proazulene
Flavonoide: cosmosină, apigenină, luteolină, rutin
Sescviterpene
Flori și părţi Acizi organici: formic, acetic, butiric, salicilic, cafeic,
1. aeriene izovalerianic
Acizi graşi: oleic, palmitic, stearic, linoleic, miristic
Răşini cu hidrocarburi alifatice (heptadecan, pentadecan)
Saponine hemolizante,
Coline
Săruri minerale: fosfaţi, nitraţi, cloruri, ioni de K, Fe, Mg, Cu,
Mn, Ni, Zn, Si.
Beneficii:
Achillea millefolium are efect spasmolitic la nivelul tractului digestiv, organele vizate
în primul rând fiind intestinul, vezica biliară și capilarele de la nivelul mucoaselor
119
respective. Acțiunea se realizează prin antagonizarea acetilcolinei, respectiv inhibarea
ATP-azei sodice membranare. La realizarea efectului spasmolitic contribuie în mod
decisiv și flavonoidele derivate de la apigenol și luteolină. Pe lângă efectul spasmolitic
exercitat asupra musculaturii netede intestinale și biliare de către componentele
terpenoidice din compoziția uleiului volatil existent în produsul vegetal, acesta
influențează favorabil și tulburările de secreție și motricitate gastrică. De asemenea,
planta are acțiune antiinflamatorie (datorată conținutului de flavonoide), coleretică si
antimicrobiană. Părțile aerine ale plantei se recomandă în anorexii, ca tonic amar și
imunostimulant, reduc timpul de coagulare a sângelui, fiind recomandate în afecțiuni
hemoroidale, în menoragii și alte hemoragii, durata acțunii hemostatice fiind de 1-2 ore
(Bojor O., 2003; EMA/HMPC, 2009).
Siguranță
plantă sau la plante din familia Asteraceae(Compositae); este contraindicat în
timpul sarcinii și alăptării conform OMS si EMA (WHO, 1999; EMA/HMPC,
2009).
În ceea ce privește toxicitatea utilizării produselor pe bază de Achillea
millefolium sunt foarte puține studii. La aministrarea intraperitoneală a unui extract apos
din părțile aeriene pe animale de laborator (șobolanii) valoarea DL50 a fost de 1.5 g/kg
greutate corporală. La administrarea neuniformă intragastrică sau subcutată a unui extract
apos din inflorescențe pe animale de laborator (șoareci) valoarea DL50 a fost de 1 g/kg
greutate corporală (EMA/HMPC, 2010).
 Reacții adverse: la aplicare externă, poate produce alergii de contact.

medicamente.
Produse pe bază de Achillea millefolium prezente pe piața farmaceutică din

România
producătoare
1. Tinctură de Achillea millefolium (extract vegetal PlantExtrakt
concentrat în soluţie hidroalcoolică) Hofigal
Dacia Plant
120
2. Ceai de Achillea millefolium Fares
Dacia Plant
Alevia
Larix
Solaris
Adserv
Sonnentor
Stef Mar
3. Capsule de Achillea millefolium Favisan

ProNatura

Bibliografie
Bojor O. (2003), Ghidul plantelor medicinal și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București, pag.
219-220.
European Medicines Agency / Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2010),
Assessment report on Achillea millefolium L. flos. and herba.
European Medicines Agency / Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2009),
Community herbal monograph on Achillea millefolium L., herba.
WHO monographs on selected medicinal plants, vol. 1-4, WHO Library Cataloguing in Publication
Data, 1999.
121
Alchemilla vulgaris L.
(crețișoară - părți aeriene)
Specia: Alchemilla vulgaris L., Fam.

Rosaceae, Gen Alchemilla L.
Denumiri populare: crețișoară,
brumărie
Origine și aria de răspândire: Specia
este răspândită în Europa, Asia și America de
Nord, principalii furnizori ai produsului vegetal
fiind Polonia, Bulgaria, Ungaria, Republica
Cehă și Slovacia (Parvu 2006).
Părți folosite: În scop medicinal este
folosit produsul vegetal, constituit din partea
aeriană înflorită recoltată de la specia
Alchemilla vulgaris auct. non L. sin Alchemilla xanthochlora Rothm.
Alchemilla vulgaris este o plantă erbacee, perenă, cu frunze mari, rotunjite,
reniforme, având 7 sau 9 lobi şi marginile dinţate. Florile mici, de culoare galben-verzui
sunt grupate în inflorescenţe terminale (Parvu 2006).

1. Taninuri – 6-8 %
- taninuri galice și elagice – pedunculagină, alchemilină
2. Derivați flavonici
-3-O-β-glucuronida cvercetolului
-acid clorogenic
-acid ferulic
-acid cafeic
4. Acizi organici
-într-o cantitate mare – acid salicilic
5. Uleiuri esențiale, fitosteroli, principii amare
Beneficii:
Datorită conținutului în taninuri, produsul vegetal (numit și Herba Leontopodii) are
proprietăți astringent și este utilizat ca hemostatic, antidiareic și cicatrizant.
Se mai administrează în menoragii, leucoree, iminența de avort din primele luni de
sarcină și serilitate la femei. În iminența de avort eficiența produsului vegetal se explică
prin acțiunea de consolidare și tonifiere a musculaturii uterine, precum și prin acțiunea
hemostatică (Shrivastava, Cucuat et al. 2007).
Așadar, planta este indicată pentru tratarea afecțiunilor ginecologice, a infertilității, a
dereglărilor hormonale, a bolilor diareice, a colitelor, enterecolitelor și a hemoroizilor
(Shrivastava, Cucuat et al. 2007, Takir, Altun et al. 2015).
122
 Crețișoara este utilizată pentru tratarea sângerărilor menstruale
abundente. Taninurile din compoziția acestei plante au efecte hemostatice și astringente,
fiind benefice în cazurile de menstruație abundentă, ajutând astfel la normalizarea
fluxului sangvin la nivelul uterului (Oktyabrsky, Vysochina et al. 2009, Duckstein, Lotter
et al. 2013).
 Tratează metroragiile (sângerările uterine intermenstruale).
Alchemillae herba este considerată și hormonul feminin. Fitosterolii din această plantă
ajută la reglarea nivelului de hormoni din organismul femeii și astfel sângerările
intermenstuale sunt înlăturate (Shrivastava, Cucuat et al. 2007, Takir, Sezgi et al. 2014).
 Preparatele de crețișoară tratează infertilitatea femeii. Tratamentele
naturiste cu crețișoară combinate cu cele medicamentoase au efecte mai rapide
(posibilitatea de efect de potențare sau sinergism). Crețișoara stimulează producerea de
hormoni și în același timp menține în stare impecabilă igiena uterului și a trompelor
uterine. Preparatele cu crețișoară stimulează producerea de ovule și fecundația
(Shrivastava, Cucuat et al. 2007, Takir, Sezgi et al. 2014).
 Alchemilla vulgaris ameliorează simptomele premenstruale și
tulburările de premenopauză. Bufeurile de caldură, starea de nervozitate, irascibilitate,
agitația și menstruațiile neregulate sunt simptome ale premenopauzei, ce sunt atenuate cu
terapiile cu crețișoară.
Utilizarea produsului vegetal de Alchemillae herba are efect terapeutic nu numai

asupra aparatului genital feminine, ci acționează și asupra unor afecțiuni
gastrointestinale. Trateaza boala diareică; efectul astringent al crețișoarei poate fi rapid
simțit de persoanele care suferă de boala diareică infecțioasă sau neinfecțioasă. Diareea
severă și dezinteria pot fi tratate utilizând preparatele de crețișoară în combinație cu alte
plante medicinale (răchitan și sunătoarea). De asemenea, Alchemillae herba tratează și
stomatita aftoasă și gingivita. Gargarele cu infuzie concentrată de crețișoară sunt foarte
eficiente în astfel de cazuri. Efectul hemostatic și antiinflamator este rapid resimțit de
către persoanele bolnave (Oktyabrsky, Vysochina et al. 2009, Takir, Altun et al. 2015).
Siguranță
 Categorii de consumatori vulnerabili: Tinctura de crețișoară trebuie utilizată cu
precauție de către persoanele care suferă de hepatită virală, toxică sau metabolică. NU
sunt recomandate persoanelor care au ciroză hepatică. De asemenea, preparatele din
Alchemilla vulgaris trebuie utilizate cu mare atenție de către persoanele care suferă de
alergie la crețișoară sau de către cele care au hipercoagulabilitate sanguină, de către
femeile gravid și cele care alăptează (Vitullo, Ripabelli et al. 2011).
prezența mare a taninurilor. Nu există studii științifice care să marcheze un interval de
doze privind toxicitatea acestui produs vegetal. (WHO 1999, Vitullo, Ripabelli et al.
2011)
123
 Reactii adverse: Deși nu au fost semnalate efecte adverse și contraindicații pentru
extractele de Alchemillae herba, trebuie avut în vedere faptul că, datorită conținutului
ridicat în taninuri, acestea au un anumit grad de hepatotoxicitate (Vitullo, Ripabelli et al.
2011).
 Interacțiuni medicamentoase: nu au fost găsite interacțiuni cu alte medicamente.

Totuși, taninurile din produsul vegetal de Alchemillae herba ar putea interacționa cu
medicamentele administrate per os, scăzându-le biodisponibilitatea și, implicit, atingerea
concentrații plasmatice eficiente.
 Potenţiali contaminanţi: impurități minerale, pesticide, metale grele (WHO

1999).
 Potenţiali alergeni: polen (WHO 1999)
Produse pe bază de Alchemilla vulgaris prezente pe piața farmaceutică din România

producătoare
1. Ceai de Alchemilla vulgaris Hofigal
Fares
Dacia Plant
2. Tinctură de Alchemilla vulgaris (extract vegetal Dacia Plant
concentrat) PlantExtrakt
Hofigal
Fares
4. Comprimate de Alchemilla vulgaris Dacia Plant
5. Capsule cu Alchemilla vulgaris Favisan
Hypericum
Fares
De asemenea, ca atare sau în asociere cu alte produse vegetale, Alchemillae herba

intră și în componența unor ceaiuri medicinale. Extractele din Alchemillae herba intră în
compoziția unor preparate medicamentoase utilizate în tratamentul unor afecțiuni
ginecologice.
Datorită conținutului în taninuri, extractele au proprietăți antimicrobiene, ceea ce

explică prezența acestora într-o serie de produse destinate igienizării cavității bucale.
Metode de extractie și solvenți: se recomandă ca extractele să fie apoase; pentru

extracție se poate folosi fie apă fierbinte (extracție de aproximativ 10 minute), fie apă
rece (timp de extracție, la temperatra camerei, de câteva ore) (Vitullo, Ripabelli et al.
2011, Duckstein, Lotter et al. 2013).
124
Bibliografie:
Duckstein, S. M., E. M. Lotter, U. Meyer, U. Lindequist and F. C. Stintzing (2012). "Phenolic constituents
from Alchemilla vulgaris L. and Alchemilla mollis (Buser) Rothm. at different dates of harvest." Z
Naturforsch C 67(11-12): 529-540.
Duckstein, S. M., E. M. Lotter, U. Meyer, U. Lindequist and F. C. Stintzing (2013). "Phenolic constituents
from Alchemilla vulgaris L. and Alchemilla mollis (Buser) Rothm. at different dates of harvest." Z
Naturforsch C 68(1-2): 529-540.
Oktyabrsky, O., G. Vysochina, N. Muzyka, Z. Samoilova, T. Kukushkina and G. Smirnova (2009).
"Assessment of anti-oxidant activity of plant extracts using microbial test systems." J Appl Microbiol 106(4):
1175-1183.
Parvu, C. (2006). "Universul plantelor."
Shrivastava, R., N. Cucuat and G. W. John (2007). "Effects of Alchemilla vulgaris and glycerine on epithelial
and myofibroblast cell growth and cutaneous lesion healing in rats." Phytother Res 21(4): 369-373.
Takir, S., I. H. Altun, B. Sezgi, S. Suzgec-Selcuk, A. Mat and B. S. Uydes-Dogan (2015). "Vasorelaxant and
blood pressure lowering effects of alchemilla vulgaris: A comparative study of methanol and aqueous
extracts." Pharmacogn Mag 11(41): 163-169.
Takir, S., B. Sezgi, S. Suzgec-Selcuk, E. Eroglu-Ozkan,K. J. Beukelman, A. Mat and B. S. Uydes-Dogan
(2014). "Endothelium-dependent vasorelaxant effect of Alchemilla vulgaris methanol extract: a comparison
with the aqueous extract in rat aorta." Nat Prod Res 28(23): 2182-2185.
Vitullo, M., G. Ripabelli, I. Fanelli, M. Tamburro, S. Delfine and M. L. Sammarco (2011). "Microbiological
and toxicological quality of dried herbs." Lett Appl Microbiol 52(6): 573-580.WHO (1999). Monographs on
selected medicinal plants, World Health Organization.
125
Calendula officinalis L.
(gălbenele – flori)
Specia: Calendula officinalis L., Fam.

Asteraceae
Denumire populară: gălbenele
Origine și aria de răspândire: Indigenă în
Europa Centrală, de Est și de Sud. Cultivate
comercial în America de Nord, Balcani, Europa de
Est și Germania
Părți folosite: Se utilizează florile ligulate
ale calatidiului (Calendulae flos) sau calatidiile
florale (Calendulae cum receptaculis).
plantă
1. Saponine triterpenice: 2-10% derivați ai acidului oleanolic cu
acid glucuronic la C3
Alcooli triterpenici: mono-, di- și trioli liberi și esterificați (cu
acizi grași) de tip ψ-taraxen-, taraxen-, lupin- și ursin.
Aproximativ 0,8% monoli (α- și β-amirină, lupeol, taraxasterol,
ψ-taraxasterol), aproximativ 4% dioli, în majoritate sub formă
de mono esteri (faradioli și esteri de arnidiol)
Flori Carotenoide: până la 4,7%; predominant luteină și zeaxantină
(împreună până la 92% din total carotenoide). Calendina
(sesquiterpen lactonă) nu este un constituent autentic, structura
este identică cu loliolidul, produs de degradare a xantofilei
Flavonoide: 0,3-0,8%; glicozide ale izoramnetinei, quercetin
Cumarine: scopoletin , umbelliferonă, aesculetin
Ulei volatil: 0.2-0.3%, în special sesquiterpene (ex. α− cadinol)
Polizaharide solubile în apă: până la 15%
Beneficii:
 Efect antimicrobian
Uleiul volatil extras din flori inhibă in vitro creşterea bacteriilor Bacillus subtilis,
Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa şi Candida albicans.
Fracţia flavonoidică izolată din flori inhibă în vitro creşterea S. aureus, Sarcina lutea, E.
coli, Klebsiella pneumoniae and Candida monosa (WHO, 2004). De asemenea, tinctura
din flori de gălbenele supresează replicarea virusurilor herpes simplex, influenza A2 şi
influenza APR-8 in vitro.
 Efect cicatrizant
Extractele n-hexanice și etanolice din florile de Calendula influențează faza
inflamatorie prin activarea factorului de transcripție NF-kB şi creșterea cantității de IL-8,
atât la nivel transcripțional cât și proteic, în keratinocitele imortalizate umane. Deşi
126
migrarea keratinocitelor în timpul noii faze de formare a țesuturilor este influențată doar
marginal în testul efectuat, se poate presupune că țesutul de granulare a fost afectat,
deoarece extractul etanolic a inhibat activitatea colagenazei și a mărit astfel cantitatea de
colagen din supernatantul fibroblastelor dermice umane (Nicolaus et al., 2017).
 Activitate antiinflamatoare
Studiile arată că răspunsul antiinflamator puternic al extratului de gălbenele este
mediat de inhibarea citokinelor proinflamatoare, COX-2 şi a sintezei de prostaglandine
(Preethi et al., 2009).
Studiile au arătat că extractul hidroalcoolic 50% este un agent antioxidant
eficient împotriva mai multor tipuri de radicali liberi (IC 50 de 97.1±2.1 μg/mL în
sistemul DPPH, 350.0±13.1 μg/mL în testul de peroxidare lipidică şi 4.4±0.9 μg/mL în
sistemul xantină/luminol/XOD) (EMA, 2018)
 Ameliorarea distrofiei vaginale

Subţierea mucoasei vaginale după menopauză poate provoca simptome
inconfortabile, incluzând mâncărime, arsură, uscăciune și durere în timpul actului sexual.
Deși nu există studii clinice randomizate, controlate cu placebo privind utilizarea
extractului de gălbenele pentru această afecțiune, utilitatea acestuia este incontestabila.
Datorită beneficiilor sale antiinflamatorii, antibacteriene, antivirale și de întârziere a
îmbătrânirii pielii, Calendula contribuie la menţinerea structurii mucoasei vaginale, care
este compusă din celulele tegumentare modificate. Cercetarea preliminară privind un
produs pe bază de gălbenele, arată că poate ameliora uscăciunea vaginală, mâncărimea,
arsura și inflamația, precum și eroziunea cervicală. Un mic studiu pilot a constatat că
acest preparat poate reduce, de asemenea, incidența obstetrică și a complicațiilor
neonatale asociate cu vaginita bacteriană în timpul sarcinii.
 Ameliorarea dermatitei cauzate de scutece

Într-un studiu randomizat dublu-orb publicat în 2012, s-a arătat că aplicarea topică
timp de 10 zile a unguentului cu extract de Calendula pe pielea a 66 de sugari cu erupție
cutanată, ameliorează simptomele (Panahi et al., 2012).
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: Florile de gălbenele sunt contraindicate
la pacienţii alergici la plante din familia Asteraceae. Datele privind toxicitatea asupra
dezvoltării au arătat că un extract etanolic a provocat toxicitate maternă în urma
administrării în timpul sarcinii. Pe baza acestor informații și luând în considerare efectul
uterotonic exercitat de un alt preparat, utilizarea în timpul sarcinii și alăptării nu poate fi
recomandată. De asemenea, preparatele nu sunt recomandate pentru utilizare cutanată la
copiii cu vârsta sub 6 ani şi pentru utilizare oromucoasă la copiii cu vârsta sub 12 ani din
cauza lipsei datelor de siguranță adecvate.
127
Testele de toxicitate la doză unică și studiile cu doze repetate cu preparate de
Calendulae flos arată nivel scăzut de toxicitate la animale.
 Reacţii adverse: Uşoară sensibilizare a pielii (WHO, 2004)

medicamente (EMA, 2018).
 Potenţiali alergeni: unele substanţe active caracteristice plantelor din familia

Asteraceae (Compositae)
Produse pe bază de Calendula officinalis prezente pe piața farmaceutică din

România
1. Tinctură de gălbenele Dacia Plant
Fares
Plantextrakt
Hofigal
2. Ceai de Calendulae flos sau combinaţii Larix
Fares
StefMar
Dacia Plant
Hypericum
Plafar
Dorel Plant
Laboratoarele Medica
Alevia
Faunus Plant
3. Capsule cu Calendulae flos Favisan
Rotta Natura
Hypericum Plant
Santo Raphael
4. Comprimate – combinaţii cu gălbenele Elidor
Dacia Plant
Santo Raphael
Plantavorel
5. Cremă/ unguent Dorel Plant
Ceta Sibiu
Fares
Quantum Pharm
Elzin Plant
Larix
128
Fares
Alevia
Hofigal
6. Gel Farmaclass
7. Extract uleios Solaris
Fares
Metode de extractie și solvenţi: extracte hidroalcoolice 40-50% (V/V) sau 70-90%

(V/V), extracte uleioase (ex. ulei de măsline), formule topice (ex. unguente cu vaselină)
Bibliografie
European Medicines Agency, 2018. Assessment report on Calendula officinalis L., flos
WHO Monographs on Selected Medicinal Plants - Volume 2. (2004). Flos Calendulae, p. 35-44
Preethi KC, Kuttan G, Kuttan R. (2009). Anti-inflammatory activity of flower extract of Calendula officinalis
Linn. and its possible mechanism of action. Indian J Exp Biol. 47(2):113-20.
Nicolaus C., Junghanns S., Hartmann A., Murillo R., Ganzera M., Merfort I. (2017). In vitro studies to
evaluate the wound healing properties of Calendula officinalis extracts.J Ethnopharmacol. 196:94-103
Panahi Y., Sharif M., et al. (2012). A Randomized Comparative Trial on the Therapeutic Efficacy of Topical
Aloe vera and Calendula officinalis on Diaper Dermatitis in Children. Scientific World Journal. 2012:
810234.
129
Capsella bursa-pastoris L.
(traista-ciobanului - părți aeriene)
Specia:
Capsella bursa-pastoris L., Fam.
Brassicaceae, Gen Capsella
Denumire populară: traista-
ciobanului, arior, buruiană de friguri, coada-
pisicii, păsăţea, păscuţă, punguliţă, rapăn,
tăşculiţă, tăşcuţă.
Capsella bursa-pastoris este originară din
Europa și este răspândită pe tot globul.
Planta creşte pe pajişti, șanțuri, marginea
drumurilor și a zidurilor, locuri
necultivate și cultivate (grădini), însorite sau semiumbrite, planta este întâlnită de
la câmpie până la etajul subalpin, pe soluri aride pănă la foarte umede (Bojor O.,
2003).

plantă
Flavonoide: quercitină, tricină, kempferol, luteolină și derivați de
glicozide (rutin, hesperidină, luteolin-7-rutinozidă, luteolin-7-
galactozidă, quercetin-3-rutinozidă).
Amine (cholina-1%, acetilcolina, histamina), saponozide, taninuri, rezine
Uleiuri volatile(campfor - 0.02%)
1. Părţile Acizi organic: protocatehic, fumaric, citric, tartric
aeriene Vitamine (A, B2, C, K)
Beneficii:
Preparatele fitoterapeutice pe bază de traista-ciobanului au acţiune hemostatică, este

utilizat în hemoragii interne (uterine, intestinale, stomacale) ca parte a terapiei
complementare, dar este cunoscut și ca un puternic antiinflamator și diuretic, datorită
conținutului bogat în potasiu. Calmează sângerările abundente pe durata menstruației, iar
în asociere cu alte plante calmează crampele și reglează flexile menstrual. Reglează
circulația sanguină, se recomandă în tratarea hemoroizilor sângerânzi și hemoragiilor
renale. Sucul fructelor crude strivite se aplică pe plăgi și în caz de sângerări gingivale.
Datorită proprietăților sale antiseptice și antiinflamatorii se utilizează și în tratarea
infecțiilor urinare, iar datorită efectului său calmant și antiseptic se folosește ca tratament
suplimentar și în afecțiuni neurologice (EMA/HMPC, 2010).
130
Siguranță
(EMA/HMPC, 2010).
 Toxicitate și doze: Extractele de Capsella bursa-pastoris au fost raportate ca
având o toxicitate scăzută la șoareci. Valorile DL50 raportate sunt de 1,5 g / kg
greutate corporală (șoareci, injecție intraperitoneală) și 31,5 g / kg greutate
corporală (șoareci, injectie subcutanată). Nu există date privind toxicitatea la
doză repetată, genotoxicitatea, carcinogenitatea, reproducere și toxicitatea pentru
dezvoltare, toleranța locală sau alte studii speciale (EMA/HMPC, 2010).
medicamente.

România
producătoare
Fares
Dorel Plant
Stef Mar
Medica
Naturland
ProNatura

cu alcool etilic în diverse concentrații, apa-alcool etilic (extract hidroalcoolic).
Bibliografie
Bojor O. (2003), Ghidul plantelor medicinal și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București, pag.
219-220.
European Medicines Agency/Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2010),
Community herbal monograph on Capsella bursa-pastoris (L.) Medikus, herba.
European Medicines Agency/Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2010),
Assessment report on Capsella bursa-pastoris (L.) Medikus, herba .
WHO monographs on selected medicinal plants, vol. 1-4, WHO Library Cataloguing in Publication
Data, 1999.
131
Geranium robertianum L.
(năpraznic – părți aeriene)
Specia:
Geranium robertianum L., Familia
Geraniaceae, genul Geranium
Denumire populară: năpraznic, buruiana de
rosată, buruiana de săgetatură, ciocul cucoarei, priboi,
iarba sângelui, iarba Sfântului Robert.
Origine și aria de răspândire: Răspîndit în
centrul și sudul Europei, în nordul Africii și vestul
Asiei. In România se întâlnește între 600-1300 m
altitudine, în pădurile de molid și fag, în soluri bogate în
materie organică nedescompusă, numai în locuri
umbroase, umede. (Pârvu C., 2006)
Părți folosite: Partea aeriană

1. Compusi fenolici
Partea aeriană flavonoide
taninuri
acizii fenolici
Uleiuri esenţiale
Beneficii:
Activitatea biologică
Cele mai studiate acţiuni biologice ale extractelor de Geranium robertianum au fost:
activitatea antioxidantă, activitatea antiinflamatoare, activitatea antimicrobiană,
activitatea hiperglicemiantă şi activitatea citotoxică (Graca V.C. et al., 2016).
Indicaţii terapeutice
1. pentru tratarea sterilităţii masculine şi feminine
2. în hemoragii uterine de diverse etiologii, dismenoree
3. nefrită, cistită (inclusiv cea însoţită de sângerări)
4. pentru tratarea cancerului uterin, cancerului ovarian, cancerului de prostată,
cancerului de vezică urinară, cancerului mamar, cancerului pulmonar, cancerului
intestinal, leucemiei
5. fibrom uterin, chisturi ovariene, herpes genital, tulburări şi dereglări menstruale
6. pentru tratarea diabetului zaharat
7. creşte rezistenţa la stres şi combate efectele negative ale radicalilor liberi şi a
radiaţiilor; se recomandă persoanelor afectate de surmenaj psihic, tuburări nervoase,
migrene, tulburări hormonale şi de metabolism
8.iritaţii oculare
132
9.pentru creşterea imunităţii în infecţii virale datorită polifenolilor pe care îi conţine
cu efecte antibiotice, antiinfecţioase şi imunostimulatoare
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: N/A
 Toxicitate și doze: -
 Reacţii adverse: Poate avea efecte adverse în cazul bolilor de prostată, care se
remediază cu tinctură de ghimpe sau de pufuliţă.
 Interacțiuni medicamentoase: -
 Potenţiali alergeni: nu se cunosc.
Produse pe bază de Geranium robertianum prezente pe piața farmaceutică

din România
1. Extract gliceric de năpraznic AdNatura
2. Tinctură de năpraznic Dorel Plant
3. Ceai de năprazic Fares
AdNatura
Cyani
4. Capsule de năprazic Fares
Rotta Natura
Favisan
5. Comprimate – extract năprazic Dacia Plant
Metode de extractie și solvenţi: extracție hidroalcoolică; solvenți: apă – etanol.
Bibliografie
Pârvu C.,Universul plantelor,Ed.aIV-a,Ed.ASAB, Bucuresti, 2006
V. C. Graça, Lillian Barros, Ricardo C. Calhelha, Maria Inês Dias, Ana Maria Carvalho, Celestino Santos-
Buelga, P. F. Santos and Isabel C. F. R. Ferreira, Chemical characterization and bioactive properties of
aqueous and organic extracts of Geranium robertianum L. Food Funct., 2016, 7, 3807
Harborne, J.B., Williams, C.A., 2002. Phytochemistry of the genus Geranium, in: Lis-Balchin, M.(Ed.),
Geranium and Pelargonium - The genera Geranium and Pelargonium, Taylor & Francis,London, pp. 20–29.
133
134
Serenoa repens (Bartram) J.K.Small
(Palmier-pitic - fructe)
Specia: Serenoa repens (Bartram) J.K.Small, Fam.
Arecaceae, Gen Serenoa
Denumire populară: palmier pitic
Origine și aria de răspândire: palmierul pitic este o
plantă mică asemănătoare cu palmierul originară din
America de Nord, unde creşte pe coastele Atlanticului în
dunele de nisip și aproape de plajele din Florida, Texas, pe
unele insule din Caraibe și în Yucatan (Hansel R. et al .,
1994).
Părți folosite: Se utilizează fructele sale, bace ovale,
cărnoase, colorate în negru.

plantă
1. Fructe Acizi graşi min.11% calculaţi pe substanţă uscată
Carbohidraţi
polizaharide cu MM aprox. 10000 cu caracter acid galactose
(38.4%), arabinose (18.7%), uronic acid (14%). Invert sugar (28.2%)
and mannitol.
Steroli
Beta-sitosterol, beta-sitosterol-3-O-beta-D-glycoside, beta-sitosterol-
3-O-beta-D-diglycoside esteri ai beta-sitosterol cu aciyi graşi
saturaţi; campestrol şi stigmasterol
Flavonoide
Isoquercitrin, rutin, kaempferol-3-O-beta-D-glucosida şi roifolin
Acizi graşi care se găsesc liberi, sub formă de esteri etilici sau ca
triglyceride din care între 41-81% sunt liberi:
Acid capric, acid caproic, acid caprilic acid lauric acid miristic, acid
oleic, acid miristoleic acid palmitic
Uleiuri volatile, taninuri, răşini, carotene
Beneficii:
Utilizarea palmierului pitic în tratamentul adenomului de prostată este susţinută de
următoarele efecte ale extractelor de palmier dovedite in vitro şi confirmate in vivo pentru
punctele 2 şi 6 EMA/HMPC/137250/2013).
(1) inhibarea 5-alfa-reductazei;
(2) influența asupra legării androgen-receptor;
(3) inhibarea legării receptorului alfa;
(4) inhibarea sintezei eicosanoidului;
(5) efecte spasmolitice;
(6) efecte antiinflamatorii.
135
Medicină umană
Extractul de palmier pitic este prescris pentru adenomul de prostată, atâta timp cât
acesta nu a atins dimensiuni mari, care să necesite o intervenţie chirurgicală.
Pentru tratamentul afecţiunilor urinare legate de hiperplazia benignă de prostată

(HBP) tulburări moderate de micțiune, retenţie urinară, pollakiuria, disuria, scăderea
volumului și a forței urinării, senzația de golire incompletă a vezicii urinare și a tensiunii
perineale dureroase. Prin efectele sale, palmierul pitic ameliorează starea pacientului
facilitând terapia chirurgicală (EMA/HMPC/137250/2013).
Planta stimulează apetitul alimentar şi digestia, fiind un supliment alimentar util pentru
convalescenţi. Palmierul pitic are efecte hormonale, iar femeile îl folosesc pentru mărirea
sânilor (Farmacia naturii, 2007).
El mai este prescris pentru tulburări precum scăderea libidoului şi impotenţă.
În Cosmetică
Pentru combaterea alopeciei androgenice. Utilizarea palmierului pitic în tratamentul
pentru căderea părului este legată de activitatea lui de inhibare a enzimei 5-alfa-reductază
care are ca efect împiedicarea formării hormonului dihidrotestosteron (DHT), cunoscut ca
fiind responsabil pentru apariţia alopeciei androgenetice atât la barbaţi, cât şi la femei
(https://cadereaparului.info.ro).
Siguranță
 Categorii de consumatori vulnerabili: datorită efectelor sale hormonale folosirea
extractelor de palmier pitic în timpul sarcinii, alaptării sau de copii sub 12 ani este
contraindicată
LD50 orală a unui extract de palmier pitic în hexan a fost determinată ca fiind 54
ml / kg la șobolani masculi. Nu s-au găsit date privind genotoxicitatea sau
carcinogenitatea (EMA/HMPC/137250/2013).
 Reacţii adverse:
Extractul din fructe de palmier pitic este foarte bine tolerat la om, conform studiilor
clinice, fiind raportate numai câteva efecte secundare minore la nivel gastro intestinal
greață, diaree
Extractul de palmier pitic poate crea o senzaţie de disconfort în stomac, de aceea e
recomandat să îl iei după masă.
Planta are efecte hormonale și poate interfera cu pilulele contraceptive sau cu
tratamentele hormonale de substituție.
Interacțiuni medicamentoase: nu au fost găsite date disponibile privind
interacțiuni cu alte medicamente (WHO Monografs, 2001).
136
Produse pe bază de Serenoa repens prezente pe piața farmaceutică din România

1. Capsule de extract standardizat Serenoa repens GNC Herbal Plus
Capsule de fructe Serenoa repens Jarrow Formulas
Adam Vision
Medica
Pronatura
Solgar
2. Comprimate – extract Serenoa repens si fructe Serenoa Dacia Plant
repens
Metode de extracţie și solvenţi: extractele din fructe de palmier pitic se prepară cu

hexan, alcool etilic şi CO2 supercritic
Bibliografie
EMA/HMPC/137250/2013, Assessment report on Serenoa repens (W. Bartram) Small, fructus
Farmacia naturii. Un ghid al plantelor medicinale.,Ed.Reader Digest, Bucureşti 2007
Hansel R., Keller K.,Rimpler H., Schneider G. (Hrsg) 1994 Hager Handbuch der Phatmaziotischen Praxis, 5
Ausflage, Band 6, Drogen P+Z, Springer Verlag Berlin Heidelberg New York, 680+687
https://cadereaparului.info.ro/
WHO Monographs on selected medicinal plants, vol.2, 2001
137
Urtica dioica L.
Specia:
Denumire populară: oisea, urzica crăiasă,
urzica creață, urzica de pădure, urzica mascată, urzica
mare
Origine și aria de răspândire: Este o plantă
despădurite, pe mal, apare în apropierea așezărilor
umane în asociație cu alte plante comune, preferând
solurile ușor calcaroase, bogate în substanțe nutritive.
(Parvu 2006)
rădăcinile (Urticae radix) și mai rar fructele uscate ale
urzicii. Frunzele și tulpinile se culeg din primăvară
până în toamnă, trebuie colectate părţile superioare de
30-40 cm a tulpinilor. Pentru a extrage substanța activă din frunze, acestea trebuie să fie
îndepărtate de pe tulpină. Rădăcinile se scot din pământ toamna sau primăvara. (Parvu
2006).

Nr. Partea din Compoziție chimică (clasă de compuși) Compoziție
crt. plantă nutrițională (100 g de
urzici fierte = 42 kcal)
aminoacizi
glucide
amine 2,71 g proteine;
steroli 0,11 g lipide;
cetone (metil-heptenona, acetofenona) 7,49 g carbohidrați;
ulei volatil 6,9 g fibre;
1. Partea substanțe grase, sitosteroli 0,25 g zaharuri;
aeriană acizii organici: acetic, formic, pantotenic, 481 mg calciu;
(herba) folic 1,64 mg fier;
acizi polifenolcarboxilici: acid ferulic, 57 mg magneziu;
paracumaric, cafeic, 71 mgclorogenic,
fosfor;
neoclorogenic, rozmarinic, cafeoil-malic 334 mg potasiu;
flavonoide: glicozide ale cvercetolului, 14 μg acid folic.
izoramnetolului și kemferolului
vitamine (A, B2, C, K)
săruri de Ca, Mg, Fe, Si, P
clorofilă, protoporfirină, coproporfirină, β-
caroten
138
rășini
2. Peri enzime (studii neconcludente)
urzicatori toxalbumină
printre care β-sitosterol și β-sitosteril-3-β-D-
glucozida
Beneficii:
Actualmente, în medicina modernă, se recomandă utilizarea acestui produs vegetal în
tratamentul hipertrofiei benigne de prostată (HBP). Încă nu s-au identificat cu precizie
principiile active responsabile de acțiunea farmacologică. Inițial, s-a considerat că
acțiunea benefică descrisă se datorează conținutului în fitosteroli (β-sitosterol, β-
sitosterilglicozida) care, pe baza similitudinii structurale cu corticoizii endogeni, ar
dezvolta un efect antiinflamator. Conținutul în acești derivați, în extractele de urzică, este
extrem de mic (aproximativ 0,052 %) comparativ cu cantitatea de fitosteroli pe care o
ingerăm zilnic odată cu alimentele și care este de câteva zeci de ori mai mare (Ghasemi,
Moradzadeh et al. 2016, Namazi, Shomali et al. 2018).
De asemenea, în extractele realizate din rădăcini de urzică au fost puse în evidență
prezența unor polizaharide (aproximativ 1,7 %) cu acțiune antiinflamatoare și
imunostimulatoare, dar și a amenstecului de izolectine (urtica-aglutinine), la fel cu
acțiune imunostimulatoare și inhibitoare ale proliferării celulare.
Această ameliorare a simptomatologiei se explică prin scăderea cu peste 10 % a
nivelului seric al globulinei care fixează hormonul sexual (testosteronul), consecința fiind
reducerea numărului de celule hiperplazice noi. Concomitent are loc inhibarea aromatazei
(enzimă care realizează transformarea androgenilor în estrogeni) și ca urmare, tendința de
hipertrofiere a prostatei se reduce semnificativ. În același timp se manifestă și o acțiune
antiinflamatoare notabilă (Turski, Turska et al. 2011).
Siguranță
139
2012).
 Reacţii adverse: reacții gastrointestinale, greață, reacții alergice observate la
al. 2017) .
 Potenţiali contaminanţi: impurități minerale, pesticide, metale grele
 Potenţiali alergeni: uleiuri volatile din structura perișorilor urzicatori care dau
Brodziak-Dopierala et al. 2017)
Produse pe bază de Urtica dioica prezente pe piața farmaceutică din

România


Nera Plant
Fares
PlantExtrakt
Dacia Plant
Sabio
Alevia
Larix
Sonnentor
Fares
Hypericum impex
AdNatura
Plafar
140
3. Capsule cu extract de rădăcină de U.dioica Favisan
ProNatura
Hofigal
FarmaClass
Solgar
Zdrovit
Rotta Natura
Olimp Labs
Herbagetica
Bibliografie:
Plants Used in Cosmetics and Cosmetology." Int J Environ Res Public Health14(10).
mechanisms." Cell Mol Biol (Noisy-le-grand)62(9): 90-96.
alcoholic extract against experimentally-induced atherosclerosis in rats." Avicenna J Phytomed8(3): 254-262.
Med Sci20(5): 497-502.
synthesis, and absorption of kynurenic acid in plants." Planta Med77(8): 858-864.
141
Epilobium parvifolium L.
(pufuliţa cu flori mici – părți aeriene)
Specia:
Epilobium parvifolium L., Fam.
Onagraceae, Gen Epilobium
Denumire populară: Pufuliţa cu flori
mici, pufuliţă, ascoage, sburătoare
Origine și aria de răspândire: Această
plantă apare în cea mai mare parte a Europei,
inclusiv în Marea Britanie, din Suedia până în
Africa de Nord și Asia de Vest până în
Kashmir, în Statele Unite și Canada (USDA
2016)
Părți folosite: Părţi aeriene întregi sau segmentate, colectate înainte sau în
timpul perioadei de înflorire apoi uscate.

1. Părţi aeriene conținutul de flavonoide 5,9%.
triterpenul și sterolii sunt de4,7%
taninuri, uleiurile volatile, acizii graşi, aminoacizii
esenţiali, zaharurile, vitamina C, E, K şi numeroase
săruri minerale.
Beneficii:
 Efect asupra hipertrofie benignă de prostată

Activitatea anti-proliferativă și potențialul efect asupra multiplicării celulelor
prostatei, precum și acţiunea antiinflamatorii sunt considerate ca efecte farmacodinamice
primare în tratamentul simptomelor legate de hiperplazia prostatică benignă (herba
EMA/2014).
Extractele apoase de Pufuliţă prezintă activitate antiinflamatorie (Hiermann A et al,

1986). Un studiu in vitro efectuat pentru extracte apoase de E. angustifolium, E.
parviflorum, E. Hirsutuma (în raport substanţă vegetală/solvent de extracţie 1/10) a
evidenţiat activitatea antiinflamatorie cu inhibarea hialuronidazei, lipooxigenazei şi
efecte asupra eliberării elastazei și a mieloperoxidazei (Kiss et al. 2011).
Pufuliţa a fost inclusă ca ingredient într-o combinaţie de origine vegetală testat clinic
la pacienţi cu hipertrofie benignă de prostată. Studiul în fază II, randomizat, dublu-orb,
controlat cu placebo, a fost efectuat pe 57 de bărbați sănătoși, cu vârste între 40 şi 80 de
ani.
Tratamentul cu o capsulă pe zi sau cu placebo a fost efectuat timp de trei luni.
Rezultatele au arătat o reducere semnificativă a scorului internațional specific de prostată
142
(IPSS) în grupul ce a primit combinaţia activă de 36% comparativ cu placebo de 8%.
Aceasta a inclus atât frecvența urinărilor în timpul zilei cât și cele nocturne (Coulson S et
al 2013). Extractele apoase standardizate din trei specii de Epilobium au fost testate
pentru activitatea asupra liniei celulare de cancer de prostată sensibilă la hormoni. Studiul
sugerează că activitatea lor apoptotică este legată de activarea căilor mitocondriale
(Stolarczyk M et al, 2013).
Studii in vitro ce au utilizat extracte apoase de E. parviflorum au demonstrat
inhibitiţia 5 - reductazei într-un procent de 90%. Enzima care are rol în transformarea
testosteronului în dihidrotestosteron (Lesuisse et al.1996).
Epilobium parviflorum este utilizat tradiţional pentru tratamentul hiperplaziei
benigne de prostată, dar acțiunea sa biologică nu este în întregime identificată. Au fost
realizate studii in vitro pentru investigarea diferitelor aspecte ale capacității sale
antioxidante, a acțiunii antiinflamatorii (COX-inhibitorii), a efectului agonist și
antagonist al receptorilor steroizi, precum și asupra efectului inhibitor al aromatazei, care
au demonstrat o acțiune antioxidantă remarcabilă și inhibitoare COX a extractelor de
Epilobium parviflorum (Hevesi Tóth B et 2009)
 Categorii de consumatori vulnerabili: pacienții cu intoleranță cunoscută la

speciile Epilobium.
Un studiu în care un lot de şobolani masculi albinoşi Wistar a primit 1,5 ml/zi
extract etanolic de Pufuliţă (fără alte precizări) nu a evidenţiat semne de toxicitate după
10 zile de tratament (Roman et al. 2010).
Datele privind toxicitatea sunt lacunare, dar din puținele informații disponibile nu
apar temeri cu privire la utilizarea extractelor apoase de E. angustifolium și E.
Parviflorum.
 Reacţii adverse: nu au fost raportate până în prezent reacţii adverse (herba
EMA/2014).
medicamente (herba EMA/2014).
Produse pe bază de Epilobium parviflorum prezente pe piața farmaceutică din

România
Ceai
Ceai bio pufuliţă cu flori mici Sonnentor
1. Ceai pufuliţă cu flori mici Alevia, Dacia Plant
Ceai pentru prostată Alevia
Ceai din plante Sănătatea prostatei Dacia Plant
2. Capsule Hyper Pros Hypericum
3. Tincturi
143
Tinctură de pufuliţă cu flori mici Dacia Plant
Tinctură de pufuliţă cu flori mici si ghimpe Dorel Plant
Extract hidroalcoolic
4.
Herboprostal Dacia Plant
Metode de extractie și solventi: se recomandă ca extractele și tincturile să fie obţinute

hidroalcoolic).
Bibliografie
"Epilobium parviflorum". Natural Resources Conservation Service PLANTS Database. USDA. Retrieved 18
January 2016.
Nowak R, Krzaczek T. Pharmacological research involving herbs of Epilobium angustifolium L. and
Epilobium parvifolium Schreb. Herba Polonica 1998;1:5- 10.
Hiermann A, Juan H, Sametz W. Influence of Epilobium extracts on prostaglandin biosynthesis and
carrageenin induced oedema of the rat paw. J Ethnopharmacol. 1986; 17:161-169
Coulson S, Rao A, Beck SL, Steels E, Gramotnev H, Vitetta L. 2013. A phase II randomized double blind
placebo-controlled trial investigating the efficacy and safety of ProstateEZEMax: a herbal medicine
preparation for the management of symptoms of benign prostatic hypertrophy. Compl Ther Med. 2013;
21:172-179
Stolarczyk M, Naruszewicz M, Kiss AK. Extracts from Epilobium sp. Herbs induce apoptosis in human
hormone-dependent prostate cancer cells by activating the mitochondrial pathway. J Pharm Pharmacol.
2013; 65:1044-54
Assessment report on Epilobium angustifolium L. and/or Epilobium parviflorum Schreb., herba
EMA/HMPC/712510/2014
Kiss AK1, Bazylko A, Filipek A, Granica S, Jaszewska E, Kiarszys U, Kośmider A, Piwowarski J.,
Oenothein B's contribution to the anti-inflammatory and antioxidant activity of Epilobium sp.
Phytomedicine. 2011 May 15;18(7):557-60
D. Lesuisse*, J. Berjonneau, C. Ciot, P. Devaux, B. Doucet, J. F. Gourvest, B. Khemis, C. Lang, R.
Legrand, M. Lowinski, P. Maquin, A. Parent, B. Schoot, and G. TeutschH. Chodounská, and A. Kasal
Determination of Oenothein B as the Active 5-α-Reductase-Inhibiting Principle of the Folk
Medicine Epilobium parviflorum J. Nat. Prod., 1996, 59 (5), pp 490–492
Ioana Roman*, Mircea A. Rusu, Constantin Puică, Maria Borşa citOtoxic effects of three species of
epilobium (onagraceae) herbal extracts in rats Studia Universitatis “Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţele Vieţii vol.
20, issue 1, 2010, pp.19-23 © 2010
Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC) Assessment report on Epilobium angustifolium L. and/or
Epilobium parviflorum Schreb., herba EMA/HMPC/712510/2014
Hevesi Tóth B, Kéry A. Epilobium parviflorum--in vitro study of biological action . Acta Pharm
Hung. 2009;79(1):3-9. [Article in Hungarian]
144
Cucurbita pepo L.
(dovleac - seminţe)
Specia:
Cucurbita pepo L. Semen Cucurbitae
Fam. Cucurbitaceae, Gen Cucurbita
Denumire populară: Dovleac
Originar din America de Nord dar este
cultivat în întreaga lume (Bombardelli E,
Morazzoni P1997, Wichtl M. 1994,
Youngken HW 1950).
Părți folosite: Semințe uscate
Semințele sunt ovale, restrânse la un capăt, formând o prelungire scurtă; plat sau
slab biconvex; până la 25 mm lungime și 8-14 mm lățime, 3-4 mm grosime; pe ambele
fețe, aproape de margine, este o creastă înconjurătoare și un şanţ de 1-2 mm lățime,
neprotejat; în rest acoperit de o foiţă cu luciu de satin, netedă cu textura fragilă. Sămânța
nu este endospermică. Embrionul este ușor de separat, mai mult sau mai puțin acoperită
în întregime într-un peliculă de culoare verde închisă, uleios; mare cu cotiledoane
aproape plate. (WHO guidelines for assessing quality of herbal medicines with reference
to contaminants and residues. 2007.)

Componenții principali ai semințelor includ ulei
nevolatil (30-53%), fitosteroli (1%) și terpeni.
Principalii acizi grași găsiți în uleiul nevolatil sunt
acidul linoleic (35-68%) și acidul oleic (15-48%).
Squalena este un constituent caracteristic și se
acumulează în fracțiunea nesaponificabilă a uleiului la
o concentrație de 39-46%. Fitosterolii primari sunt Δ7-
1. Seminţe
steroli, incluzând spinasterol, α-spinasterol, Δ7-
avenasterol, Δ7-ergostenol și Δ7-stigmastenol,
împreună cu cantități mai mici de Δ5-steroli (de
exemplu, campesterol, stigmasterol, clerosterol și
isofucosterol). Se găsesc de asemenea aminoacizi rari,
incluzând acidul γ-aminobutiric, etilasparagina,
citrulina și cucurbitina (3-aminocarboxipirolidina).
Beneficii:
 Efect antiandrogenic:
Un extract al semințelor în dioxid de carbon lichid (doza nu este indicată) a antagonizat
dezvoltarea prostatei atunci când a fost administrată în asociere cu testosteron la
șobolanii castrați (Bombardelli E, Morazzoni P 1997.). Un amestec de sterol izolat din
semințe a inhibat în funcţie de doză legarea dihidroxitestosteron marcat de fibroblastele
de prostată umană cultivate. După preincubarea unei probe de fibroblaste cu 120 ng de
145
amestec de sterol și altul cu 240 ng de amestec, legarea de dihidroxitestosteron a fost
redusă de la 68,3% la aproximativ 47% în primul și de la 68,3% la 38% în al doilea
eșantion de lucru (Bombardelli E, Morazzoni P 1997).
 Efect antiinflamator
Efectele antiinflamatorii ale administrării intragastrice a uleiului de semințe la
șobolani cu artrită indusă de adjuvantul complet Freund, la o doză de 100 mg/kg corp
(Fahim AT et al 1995), au fost comparate cu efectele indometacinei, un agent
antiinflamator clasic. Au fost investigate două modele de inflamație. În modelul de
inflamaţie acută s-a utilizat doar ulei de semințe, iar în modelul de inflamaţie cronică au
fost utilizate atât ulei de semințe, cât și indometacin. Tratamentul cu ulei de semințe a
normalizat nivelul de glutation și de N-acetil-β-D-glucozaminidază din sânge, care au fost
crescute în faza de inflamație acută. Proteinele plasmatice totale și albumina, care au fost
reduse în timpul fazei cronice a inflamației, au fost crescute după tratament. Activitatea
de glucoză-6-fosfat dehidrogenază la nivelul ficatului, care a fost semnificativ crescută în
timpul inducerii inflamației, a fost, de asemenea, redusă după tratament. De asemenea, s-
a observat o inhibare remarcabilă a edemului labei de şobolan. Un model similar a fost
observat în urma tratamentului cu indometacin (Fahim AT et al 1995). Administrarea
intragastrică a unui extract de seminţe obţinut cu dioxid de carbon lichid (doza nu este
indicată) a redus edemul indus de carrageenan sau dextran la șobolanii castrați
(Bombardelli E et al 1997).
 Efect de inhibiţie a 5α-reductazei

Efectul unui extract din semințe asupra activității 5α-reductazei, enzima responsabilă
de conversia testosteronului în dihidrotestosteron, a fost evaluată in vitro utilizând
fibroblaste de prostată umană cultivate (Bombardelli E, Morazzoni P 1997). Extractul a
inhibat activitatea enzimei la o concentrație inhibitoare mediană de 128 μg/ml. Afinitatea
extractului pentru receptorii de dihidrotestosteron a fost foarte slabă.
 Efect clinice asupra patologiei benigne a prostatei
Un studiu clinic randomizat, controlat cu placebo, multicentric, a evaluat eficacitatea
unui extract în etanol 92% din semințe (15-25: 1) la 476 bărbați cu de hiperplazie
prostatică benignă stadiile I și II (vârsta medie 63 ani) ). Pacienţii au fost tratați cu două
capsule (500 mg pe capsulă) de extract (n = 233) sau placebo (n = 243) timp de 12 luni.
O capsulă a tratamentului activ a conţinut 500 mg extract de semințe de dovleac (15-25:
1, 92% etanol g / g). Rezultatul a reprezentat o modificare a Scorului International al
Simptomelor Prostatice – International Prostate Symptom Score (IPSS). Valoarea
mediană IPSS de bază pentru grupul placebo a fost de 17,7, iar pentru grupul de
tratament a fost de 17,6. A fost raportată o reducere medie a IPSS de 6,8 în lotul de
tratament și de 5,6 în grupul placebo (p = 0,014). O scădere a IPSS cu > 5 puncte a fost
raportată la mai mulți pacienți din lotul de tratament decât în grupul placebo, 65% față de
54% (p = 0,021). Parametrii fluxului urologic, calitatea vieții, urina reziduală, volumul de
prostată și antigenul specific pentru prostată au rămas neschimbate în ambele grupuri
(Bach D. 2000).
Într-un studiu multicentric deschis, cu durata de 3 luni, care a inclus 2245 de pacienți
cu hiperplazie a prostatei cu stadii benigne de I și II conform Alken, s-au evaluat efectele
146
unui extract de semințe (15-25: 1, 92% etanol g / g) (Sabo E et al 1999). Pacienții au fost
tratați cu 1-2 capsule din extract (500 mg pe capsulă). Rezultatele acestui studiu au
demonstrat o îmbunătățire a IPSS cu 41,4% și a calității vieții cu 46,1%. Numărul mediu
de micţiuni al pacienţilor trataţi a scăzut în timpul zilei de la 6,7 la 4,8, iar cele nocturne
(de la 2,7 la 1,1).
Într-un studiu deschis la care au participat 79 de pacienți de sex masculin cu
hiperplazie benignă de prostată, tratamentul cu uleiul de semințe (doza nespecificată) a
redus cantitatea de urină reziduală, a condus la o mai bună golire a vezicii urinare și la un
volum mai mare de golire după 12 săptămâni de tratament. Într-un studiu deschis,
multicentric, cu durata de 3 luni, care a implicat 39 de femei și 19 bărbați cu vezică
urinară iritabilă, pacienții au fost tratați cu 6 g din produsul testat, de trei ori pe zi timp de
8 săptămâni. Simptomele subiective, cum ar fi poliuria și nicturia, s-au îmbunătățit la mai
mult de 80% dintre pacienți (Nitsch-Fitz R et al. 1979). Într-un studiu efectuat pe bărbați,
un amestec de Δ7 steroli, izolat din seminţe, a fost administrat pacienților cu hiperplazie
benignă de prostată. Pacienții au primit 90 mg de amestec pe cale orală în zilele 3 - 4
înainte de prostatectomie. A fost observată o scădere semnificativă a nivelului de
dihidrotestosteron în țesutul prostatic (p <0,05), precum și o scădere semnificativă a
fosfatazei acide serice (Koch E. 1995). Administrarea orală a 30 g din semințe la un
singur voluntar uman a scăzut producția de urină, dar ureea și acidul uric au crescut mai
mult de o perioadă de 3 zile (Masurovsky B. 1922)
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: Hipersensibilitate sau alergie la produsul
brut. Sarcină: în medicina tradițională, medicamentul brut a fost folosit ca
vomitiv (Farnsworth NR 2005), prin urmare, extractele de seminţe brute nu ar
trebui să fie ingerate în timpul sarcinii.
 Toxicitate și doze: Administrarea intraperitoneală a unui extract apos sau
hidroalcoolic din semințe de dovleac la șoareci a avut o doză letală 50% (LD50)
> 5000 mg / kg corp (Desta B 1995).
 Reacţii adverse: Tulburări gastro-intestinale (arsuri gastrice, greață, dureri de
stomac și diaree), reacții alergice cutanate și tinitus.
 Interacțiuni medicamentoase: Într-un experiment efectuat pe șobolani, uleiul
din semințe de dovleac a potențat efectul hipotensiv al captoprilului și felodipinei
(Zuhair HA et al 2000). Doi bărbați sub tratament cu warfarină au prezentat o
creștere a raportului internațional normalizat (INR) după administrarea unei
combinații pe bază de plante conținând Cucurbita, saw Palmetto și vitamina E.
La ambii pacienți, INR a revenit la valorile iniţiale când produsul pe bază de
plante a fost întrerupt. Deși nici Cucurbita, nici Palmetto nu pot fi excluşi ca o
cauză a creșterii INR, este posibil ca vitamina E să interfereze cu factorii de
coagulare dependenți de vitamina K, accentuînd efectele anticoagulante ale
warfarinei E (Yue QY et al 2001).
147
Produse pe bază de Cucurbita pepo prezente pe piața farmaceutică din România
1. Comprimate
Mega Men 50 Plus GNC
Prostata si Virilitate Mega Men GNC
2. Capsule
Pepon cu ulei de Dovleac Parapharm
Prostatofort Cosmopharm
Man Bitonic Lifecare
ReductPlus Vitacare
Proxel NaturPharma
3. Ulei de dovleac Parapharm
Metode de extractie și solvenţi: se recomandă ca extractele și tincturile să fie

obţinute cu alcool etilic în diverse concentraţii, glicerină-alcool etilic, apa-alcool etilic
Bibliografie
Bombardelli E, Morazzoni P. Cucurbita pepo L. Fitoterapia, 1997, 68:291–302.,
Wichtl M. Herbal drugs and phytopharmaceuticals, English ed. [Bisset NG, translated and edited]. Boca
Raton, FL, CRC Press, 1994.
Youngken HW. Textbook of pharmacognosy, 6th ed. Philadelphia, PA, Blakiston Company, 1950.
WHO guidelines for assessing quality of herbal medicines with reference to contaminants and residues.
Geneva, World Health Organization, 2007.
Bombardelli E, Morazzoni P. Cucurbita pepo L. Fitoterapia, 1997, 68:291–302
Farnsworth NR, ed. NAPRALERT database. Chicago, University of Illinois at Chicago, IL (an online
database available directly through the University of Illinois at Chicago or through the Scientific and
Technical Network [STN] of Chemical Abstracts Services), 30 June 2005
Bruneton J. Pharmacognosy, phytochemistry, medicinal plants. Paris, Lavoisier Publishing, 1995.
Fahim AT et al. Effect of pumpkin-seed oil on the level of free radical scavengers induced during adjuvant-
arthritis in rats. Pharmacological Research, 1995, 31:73–79.
Desta B. Ethiopian traditional herbal drugs. Part I: Studies on the toxicity and therapeutic activity of local
taenicidal medications. Journal of Ethnopharmacology, 1995, 45:27–33.
Bach D. Placebokontrollierte Langzeittherapiestudie mit Kürbissamen-extrakt bei BPH-bedingten
Miktionsbeschwerden [Placebo-controlled longterm study with pumpkin seeds in BPH-induced problems
with micturition].Urologe [B], 2000, 5:437–443
Sabo E et al. Pharmacodynamic effect of pumpkin seed oil (Oleum cucurbitae pepo) in patients with
adenoma prostate. Fundamentals in Clinical Pharmacology, 1999, 13(Suppl 1):360
Nitsch-Fitz R et al. Ergebnisse einer Praxisstudie über das KürbiskernDiätetikum “Kürbis-Granufink” bei
Patienten mit Miktionsbeschwerden verschiedener Genese. Zeitschrift für die Ärztliche Praxis, 1979, 3:38–40
[in German].
Koch E. Pharmakologie und Wirkmechanismen von Extrakten aus Sabalfrüchten (Sabal fructus),
Brennesselwurzeln (Urticae radix) und Kürbissamen (Cucurbitae peponis semen) bei der Behandlung der
benignen Prostatahyperplasie. In: Loew D, Rietbrock N, eds. Phytopharmaka in Forschung und klinischer
Anwendung. Steinkopff Verlag, Darmstadt, 1995
Masurovsky B. Study of the effects of Cucurbita pepo seeds on kidney excretion. Proceedings of the National
Academy of Sciences, 1922, 8:39–43.
Zuhair HA, Abd El-Fattah AA, El-Sayed MI. Pumpkin-seed oil modulates the effect of felodipine and
captopril in spontaneously hypertensive rats. Pharmacol Res . 2000;41(5):555-563.
Yue QY, Jansson K. Herbal drug curbicin and anticoagulant effect with and without warfarin: possibly
related to the vitamin E component. J Am Geriatr Soc . 2001;49(6):838.
148
Xanthium spinosum L.
(Ghimpe - frunze)
Specia:
Xanthium spinosum L.Fam.
Asteraceae , Gen: Xanthium
Denumire populară: Ghimpe,
holeră, scaiete muscălesc, scaiete mocănesc,
spin alb, asprică, volbură-mică
Originar din America de Sud, s-a răspândit în
prezent în cel puțin 39 de țări din întreaga
lume, aparând între latitudini de 43 de grade S și de 50 de grade N. Este distribuit pe
scară largă în regiunea mediteraneană și Europa, țările africane de coastă și în partea de
sud a Americii de Sud și a Statelor Unite..
Părți folosite: frunze uscate
Frunzele adevărate sunt lanceolate, întregi, neregulate, sau cu lobi, în principal cu
trei lobi cu lobul central mult mai lungi decât celelalte două, 3-8 cm lungime, 0.6-2.6 cm
lată. Ele sunt păroase și au o culoare gri-verde deasupra, și mai subțiri și pufoase
(argintiu) dedesubt, cu un ax alb şi peţiol scurt de aproximativ 1 cm lungime. Fiecare
bază de frunze este armată la axil cu spini galbeni cu trei vârfuri, de obicei până la 2,5 cm
lungime, adesea opuși în perechi.
Se recoltează parte supraterestră, pe timp frumos, uscat şi însorit, în iunie -
august şi se usucă la umbră, întinse în straturi subţiri, în poduri sau în încăperi bine
aerisite.

- flavone ca 8-(3-metil-2-buten-l-il)-5,7,3',4’ – tetrahidroxil
flavona tanin, saponozide, urme de ulei volatil, lactone
sesquiterpenice cunoscute şi sub denumirea de xantanolide
(xantatina, xantinina), fitosteroli, carotenoide, acizi
polifenolcarboxilici (acid cafeic, acid clorogenic).
1. frunze - lactone sesquiterpenice
- flavone și derivații acestora (quercetin, pendulină, ioceină,
centaurină și patuletină), polifenoli (acidul caffeic și
clorogenic și derivații acestora), lactonele sesquiterpene
(xanthinină, derivați xanthatin-xantanol-xanthumină),
diterpenii (atractilozide și derivați) sitosterol, stigmasterol).
Beneficii:
 Efect antiinflamatoare (decongestivă) în adenomul de prostată:
Extractul brut de rădăcini a plantei Xanthium spinosum de origine iordaniană a
inhibat în mod temporar 5-LOX (IC50 = 10μg / ml), COX-1 (IC50 = 50μg / ml) și 12-
LOX ≅170μg / ml) calea enzimatică. O activitate directă la nivelul PLA2 (fosfolipaza
149
A2) nu a fost evidenţiată clar, dar extractul a indus sinteza antiinflamatorului eicosanoid
15 (S)HETE, care, la rândul său, poate inhiba această enzimă (Bader, A., et al. 2013).
Planta este utilizată în medicina populară românească pentru probleme urinare și
diverse afecţiuni ale prostată. The plants infusion and tincture had positive effects on
induced benign prostate hyperplasia in rats. (Domokos Erzsébet, Kursinszki L, Kelemen
H, Varga E. 2016
 Efect asupra hipertrofiei benigne de prostată:

Hipertrofia benignă de prostată benignă (BPH) a fost indusă prin administrare
orală (p.o.) de undecanoat de testosteron (40 mg capsule Undestor) în concentrații de 15
mg / kg și zi și 35 mg / kg și zi. Medicamentul a indus BPH care a fost tratat cu infuzie și
tinctură de Xanthii spinosi herba. Hiperplazia benignă de prostată indusă de medicamente
la șobolani a fost însoțită de o serie de modificări fizice, cum ar fi creșterea greutății și
blănii mai strălucitoare, precum și de modificări comportamentale (creșterea apetitului,
agresivitate, creșterea libidoului). Dimensiunea prostatei a fost mai mare la toate grupele
de animale tratate cu undecanoat de testosteron comparativ cu grupul martor. Studiul
morfopatologic al organelor luate din animalele sacrificate a arătat câteva modificări
microscopice ale prostatei. La animalele tratate cu Xanthii spinosi herba (infuzie și
tinctură) am observat o scădere a volumului prostatei, în timp ce modificările
microscopice au fost absente. (Varga E, Marcu ST, Adoryan B. 2014)
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: se recomandă regim hiposodat, evitarea
condimentelor, a alcoolului, a băuturilor şi mâncărurilor acide. (Viorica Istudor,
2001)
Extractul de frunze mature de Xanthium spinosum în concentraţie 6% şi 9% a fost
adminisitrat în doze cuprinse între 200 și 1000 mg/kgc la șoarece. După 14 zile de
observare, au fost prelevate probe de sânge pentru studii de laborator (uree și
transaminaze), iar organele interne au fost examinate morfologic şi histologic. S-au
constatat niveluri crescute de GOT și uree la animalele testate comparativ cu grupul de
control. În concluzie, consumul de extract de frunze mature de Xanthium spinosum poate
provoca leziuni hepatice. (Silvero-Isidre A et al 2016) Planta este toxică pentru animale
(a fost incriminată în otrăvirea vitelor, cailor, oilor şt porcilor) (Viorica Istudor, 2001)
Speciile din genul Xanthium posedă principii hepatotoxici, prin urmare, ar trebui să fie
folosiți cu prudenţă în scop terapeutic (Surriya Amin et al, 2016).
 Reactii adverse: nu sunt date disponibile.
 Interacțiuni medicamentoase: nu se cunosc
150
Produse pe bază de Xanthium spinosumprezente pe piața farmaceutică din România

1. Comprimate:
Proprin V Plantavorel
Urozenal Aesculap
Prostafit Aesculap
2. Ceai de ghimpe Alevia
Ceai ghimpe iarbă U86 Fares Bio Vital
Ceai de ghimpe U87 Fares Bio Vital
Ceai pentru Prostată Alevia
Ceai de ghimpe Dacia Plant
3. Capsule:
Prostadynon FarmaClass
Hyper Pros Hypericum
Prosta Vital Pro Natura
Prostata, G80 Fares Bio Vital
4. Tinctură de ghimpe Dacia Plant srl
Tinctură de pufuliţă cu flori mici şi ghimpe Dorel Plant
Tinctură de ghimpe Hofigal
5. Soluţie orală:
Toot U.P. solutie orală Sanye Intercom
Metode de extracţie și solvenţi: se recomandă ca extractele și tincturile să fie obţinute

hidroalcoolic).
Bibliografie
Terapii naturiste (pag. 131-132), Ecaterina D. Răducanu D, Ed. Științifică, București 1992
Viorica Istudor Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie Vol. 2 Editura Medicală, Bucureşti 2001
Surriya Amin, Barkatullah, Haroon Khan Pharmacology of Xanthium species. A review The Journal of
Phytopharmacology 2016; 5(3): 126-127
Bader, A., et al., Modulation of COX, LOX and NFκB activities by Xanthium spinosum L. root extract and
ziniolide. Fitoterapia, 2013. 91: p. 284-289
Domokos Erzsébet, Kursinszki L, Kelemen H, Varga E. Phytopharmacological review of bathurst burr
(Xanthium spinosum L.). Acta Pharm Hung. 2016;86(1):35-40. [Article in Hungarian]
Varga E, Marcu ST, Adoryan B. Use of Xanthii spinosi herba in treatment of benign prostate hypertrophia.
Acta Pharm Hung. 2014;84(2):63-7. [Article in Hungarian]
Silvero-Isidre A, Morínigo-Guayuán S, Meza-Ojeda A, Mongelós-Cardozo M, González-Ayala
A, Figueredo-Thiel S. Acute toxicity of Xanthium spinosum leaves in BALB/C mice, Rev Peru Med Exp
Salud Publica. 2016 Mar;33(1):113-9.
151
152
Vaccinium macrocarpon Aiton
(afin american - fructe)
Specia:
Vaccinium macrocarpon Aiton, Fam.
Ericacea, Gen Vaccinium
Denumire populară: afin american
Origine şi aria de răspândire:
Vaccinium macrocarpon este originar
din Canada Centrală şi de Est (Ontario în
Newfoundland) şi nord-estul și nord-centrul
Statelor Unite (nord-est, regiunea Marilor
Lacuri şi Appalachians la sud de Carolina de Nord şi Tennessee) Este, de asemenea,
naturalizat în părţi ale Europei şi locaţii împrăştiate în America de Nord de-a lungul
vestului Canadei (British Columbia) şi al Statelor de Vest din Statele Unite (Coasta de
Vest). "Biota of North America Program 2014 county distribution map". BONAP.net.
Retrieved 13 June 2017.
Descriere:
Tulpini verzi până la 15 cm în înălţime; rizomatoasă.
Lujer: subţire, lăptoasă şi păroasă, înrădăcinată la noduri.
frunze: simplu, alternativ, sub-sesil; lama foarte eliptică, rareori alungită, (5-) 7-
10 (-18) mm lungime, (2-) 3-4 (-5) mm lăţime, apex rotund; piele, suprafața superioară
verde, suprafaţa inferioară glaucoasă; margini întregi, rareori revoltaţi.
Inflorescență: flori solitare în axila frunzei de pe lăstarii noi; 2 bractee verzi, 1-2
mm lăţime; pediceluri de 2-3 cm, repecurbate, îmbinate la floare.
Floare: simetrică radial cu un disc nectarifer ce înconjoară pistilul; calice cu 4 loi;
corolă albă-roz, în formă de cupă, cu 4 mai lungi decât floarea; 8 stamine, 1 pistil.
Fruct: fructe de padure, globuloase, cu diametrul de 9-20 mm, roşii sau roşu
închis spre negru, cu multe seminţe. (Upton R, Graff A, Swisher D, eds., 2002.).
Părţi folosite:
Fructul uscat este de culoare roșu închis la aproape negru, cu lăţimea de 7,0-11,5
mm şi lungimea de 10-15 mm, cu o suprafaţă netedă, dar adânc înrădăcinată, ușor
lucioasă. (Upton R, Graff A, Swisher D, eds., 2002.).

Nr.crt. Partea din plantă Compoziţia
- acizi organici (predomină acizii citrici și chinici),
bacilii fenolici (acizi clorogeni și acizi p-cumarici).
- 10% tanini (în cea mai mare parte taninuri catechol).
flavonoide precum miricetina și glicozida quercitină.
1. Fructe - antocianinele și compușii înrudiți pe bază de
antocianidine, cianidină și peonidină
- galactozidele de peonidină și cianidină predomină, cu
cantități moderate de arabinozide..
153
Beneficii:
Un extract concentrat brut din sucul fructelor brut a fost testat pentru activitate
antimicrobiană asupra următorilor agenţi patogeni: Alcaligenes faecalis, Clostridium
perfringens, Enterococcus faecalis, Escherichia coli, Mycobacterium phlei,
Pseudomonas aeruginosa, Salmonella california, Salmonella enteritidis, Salmonella
typhimurium, Shigella sonnei, Staphylococcus aureus şi S. aureus rezistente la meticilină,
precum şi Candida albicans. Concentratul brut nu a inhibat creşterea C. albicans, dar a
avut activitate variabilă împotriva bacteriilor la diluții de 1: 5 şi 1:10 (Cavanagh HMA,
Hipwell M, Wilkinson JM. 2003).
Investigaţiile asupra mecanismului de acţiune bacteriostatică a afinelor au sugerat că
acidificarea urinii poate fi responsabilă pentru activitatea sa. Cu toate acestea, studii mai
recente au demonstrat că acidifierea urinară nu este mecanismul principal fiind implicată
în inhibarea aderenţei bacteriene (Ahuja S, Kaack B, Roberts J. 1998; Howell AB et al.
1998, Ofek I et al. 1991). Studiile in vitro au arătat că, în cele 77 cazuri clinice testate,
sucul de afin american a scăzut aderența bacteriană a E. coli la celulele uroepiteliale cu
60% comparativ cu soluția salină (Zafriri D et al. 1989). Mai mult, sucul de afin american
a inhibat aderența E. coli la celulele epiteliale urinare umane de trei ori mai intens decât
E. coli izolate din alte surse clinice (Ofek I et al. 1991;. Zafriri D et al 1989).
Activităţile antioxidante ale fructului de afin american şi ale constituenţilor săi
fenolici au fost evaluate in vitro. Fructele au prezentat o concentrație de antocianină de
0,32 mg / g greutate proaspătă şi o concentraţie fenolică totală de 3,15 mg/g greutate
proaspătă. Fructele au prezentat efecte antioxidante in vitro la o concentraţie de 18,5
μmol/g greutate proaspătă. Acidul clorogenic, 3-galactozidul peonidină, 3-galactozidul de
cianidină şi 3-galactozidul de cianidină au fost cei mai importanţi antioxidanţi din fruct
(Zheng W, Wang SY. 2003). Extractele de metanol din fruct au fost testate pentru
activitatea de captare radicală şi inhibarea creşterii celulare folosind şapte linii de celule
tumorale. Un extract de metanol din fruct a determinat inhibarea proliferării liniilor
celulare K562 și HT-29 la concentraţii cuprinse între 16,0 şi 125,0 μg / ml. Activitatea de
captare a radiaţiilor a fost cea mai mare într-un extract compus în principal din glicozide
flavonolice.
Şapte flavonol monoglicozide: myricetin 3-alpha-arabinofuranoside, quercetin 3-
xyloside, 3-methoxyquercetin 3-beta-galactoside (isorhamnetin), myricetin 3-
betagalactoside, quercetin 3-beta-galactoside, quercetin 3-alpha-arabinofuranoside şi
quercetin 3-alpha-rhamnopyranoside au fost evaluate pentru activitatea de captare a
radicalului liber 1,1-difenil-2-picrilhidrazil şi pentru capacitatea de inhibare a oxidării
lipoproteinelor cu densitate mică in vitro. Majoritatea flavonol glicozidelor au o activitate
antioxidantă comparabilă sau superioară vitaminei E. Cyanidin 3-galactosidul a prezentat
o activitate superioară flavonoidelor şi vitaminei E sau unui analog de vitamina E solubil
în apă în ambele studii de activitate antioxidantă (Yan X et al. 2002).
 Efect urolitic
Influenţa potenţială a sucului de afine asupra factorilor de risc biochimici şi fizico-
chimici urinar pentru litiazei urinare (oxalat de calciu) a fost evaluată într-un studiu
154
randomizat, încrucişat. Parametrii urinari au fost evaluaţi la un grup de 20 de bărbaţi din
Africa de Sud ce nu prezentau istoric de litiază urinară. Primul grup de 10 subiecți a
consumat 500 ml suc de afine diluat cu 1500 ml apă de la robinet în fiecare zi timp de 2
săptămâni, în timp ce al doilea grup a consumat 2000 ml de apă de la robinet zilnic în
aceeaşi perioadă. A urmat o perioadă de wash-out de 2 săptămâni înainte ca cele două
grupuri să fie evaluate. În timpul fazei experimentale, subiecţii au ţinut un jurnal
alimentar de 3 zile pentru a-şi evalua aportul alimentar şi de lichide; Probele de urină pe
24 de ore au fost colectate la momentul iniţial şi în ziua 14 a perioadei de studiu şi au fost
analizate. Datele obţinute au fost utilizate pentru a calcula suprasaturaţiile urinare relative
de oxalat de calciu, acid uric şi fosfat de calciu. Rezultatele au demonstrat că ingestia de
suc de afine a redus excreţia de oxalat şi fosfat şi a crescut excreţia citratului. De
asemenea, a existat o scădere a suprasaturaţiei relative a oxalatului de calciu, cu tendinţa
de a fi semnificativ mai scăzută decât cea indusă doar de apa de robinet (McHarg T,
Rodgers A, Charlton K. 2003)
Efectul sucului de afin american asupra factorilor de risc pentru apariţiei litiazei
urinare a fost evaluat într-un studiu care a implicat 12 subiecţi sănătoşi de sex masculin.
Subiecţii au oferit probe de urină timp de 24 de ore (trei probe de la fiecare pacient în
timpul celor trei faze de încărcare numai cu apă). În fiecare fază de încărcare, o cantitate
de apă minerală neutră a fost înlocuită cu 330 ml de suc. Sucul de afine a scăzut pH-ul
urinar, în timp ce excreția acidului oxalic şi suprasaturaţia relativă a acidului uric au
crescut, indicând potenţialul de dezvoltare a pietrelor urinare (Kessler T, Jansen B, Hesse
A 2002).
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: Utilizarea afinelor americane în
tratamentul afeţiunilor tractului urinar la copii este ineficientă şi nerecomandată
(Hrastinger A et al. 2005, Terris MK et al 2001). Pacienţii cu litiază renală sau cu
funcţia renală afectată trebuie să consume planta numai la recomandarea
medicală (Nowack R. 2003).
Administrarea extractului de etanol din afinul american la șoarecii masculi și femele

a fost considerat sigur deoarece DL50 s-a situat la doze mai mari de 15 g / kgc. Testarea
toxicităţii subcronice în doze zilnice unice a extractului etanolic din afine în doză de 500
mg/kgc la șobolanii femele Wistar nu a evidenţiat efecte toxice. (Resmi Mustarichie et al
2015)
 Reactii adverse: A fost raportat un singur caz de trobocitopenie la un pacient de
68 ani (Davies JK et al 2001). În cazul unui copil de 4 luni căruia i-a fost
administrat 180 ml suc de afin american s-au raportat vărsături severe. (Garcia-
Calatayud S et al 2002)
 Interacţiuni medicamentoase:
Creşterea efectulu Warfarinei:
A fost raportat un caz de hemoragie internă cu deces la un pacient având INR > 50
după tratatament de 2 saptămâni cu cefalexin, digoxin, fenitoin şi warfarină, precum şi
suc de afin american. (Suvarna R et al, 2003) Un alt caz raportat de posibilă interacţiune
155
cu warfarina a fost al unui pacient 69 ani cu înlocuire de valvă mitrală, care a consumat 2
litri de suc de afin american pe zi, asociat warfarinei, la care s-a constatat o creştere INR
între 8-11. După stoparea consumului de suc, valoarea INR a revenit la normal (=3) după
3 zile. (Grant P. 2004) Agenţia de reglementare a medicamentelor şi produselor pentru
sănătate din Marea Britanie a raportat numeroase cazuri de posibilă interacţiune între
warfarină şi sucul de afin american, cu influenţarea valorilor INR sau a sângerării.
(Suvarna R et al, 2003)
 Potenţiali contaminanţi: impurităţi minerale, pesticide, metale grele sau izotopi
radioactivi (WHO guidelines on assessing quality of herbal medicines with
reference to contaminants and residues. Geneva, World Health Organization,
2007)
Produse pe bază de Crataegus oxyacantha prezente pe piaţa farmaceutică din

România
1. Sirop
Urinal Sirop Walmark
Sirop Urinar Minunino Medimow
2. Comprimate
Cranberry Beres
Urolitin merişor Pharmaceuticals,
Urinal Akut Idelyn Biofarm
Arthro Guard Walmark
Urifin BioTechUSA
Multivitamine pentru fete între 12-17 ani Teen Alevia
Milestones GNC
Multivitamine pentru băieţi între 12-17 ani Teen GNC
Milestones Aesculap
Urozenal
3. Capsule
Urinal Walmark
Urinal Balance Walmark
UroForte Cosmopharm
NoCist Prevent Speccihasol
Uractiv Mami Fiterman Pharma
Merişor & D-Manoza + Vitamina C Herbal Plus GNC
Cran Clearance Jarrow Formulas Secom
Uro-Care CranActin Solaray Secom
Calm Urin Forte Biopol
Urimer Forte, Herbagetica
Cistorenal Remedia
Urosuport Naturalis
Uroforte Doppelherz
4. Ceai
Ceai de cireşe şi acerola Naturavit
Urinal Express pH Walmark
Urinal Express Walmark
156
Urifin rapid Alevia
Cistorenal Remedia
5. Suc organic
Suc organic de Mangostan Alevia
Suc organic goji (combinaţii) Alevia
Suc organic de Acai Alevia
6. Macerat glicerinic
Mladiţe de Merişor, 15 ml Plant Extrakt
7. Soluţie
Soluţie împotriva aftelor Aphtaplus (combinaţii) Vitrobio
Metode de extracţie şi solvenţi: se recomandă ca extractele şi să fie obţinute cu apă sau

alcool etilic în diverse concentraţii.
Bibliografie
"Biota of North America Program 2014 county distribution map". BONAP.net. Retrieved 13 June 2017
Upton R, Graff A, Swisher D, eds. Cranberry fruit. Vaccinium macrocarpon Aiton. In: American herbal
pharmacopeia. Santa Cruz, CA, American Herbal Pharmacopeia, 2002.
WHO monographs on selected medicinal plants, vol 4 Fructus Macrocarponii
WHO guidelines on assessing quality of herbal medicines with reference to contaminants and residues.
Geneva, World Health Organization, 2007
Cavanagh HMA, Hipwell M, Wilkinson JM. Antibacterial activity of berry fruits used for culinary purposes.
Journal of Medicinal Food, 2003, 6:57–61
Ahuja S, Kaack B, Roberts J. Loss of fimbrial adhesion with the addition of Vaccinum macrocarpon to the
growth medium of P-fimbriated Escherichia coli. Journal of Urology, 1998, 159:559–562. 26.
Howell AB et al. Inhibition of the adherence of P-fimbriated Escherichia coli to uroepithelial cell surfaces by
proanthocyanidin extracts from cranberries. New England Journal of Medicine, 1998, 339:1085–1086. 27.
Ofek I et al. Anti-Escherichia adhesin activity of cranberry and blueberry juices. New England Journal of
Medicine, 1991, 324:1599.
Zafriri D et al. Inhibitory activity of cranberry juice on adherence of type 1 and type P fimbriated Escherichia
coli to eucaryotic cells. Antimicrobial Agents Chemotherapy, 1989, 33:92–98.
Zheng W, Wang SY. Oxygen radical absorbing capacity of phenolics in blueberries, cranberries,
chokeberries, and lingonberries. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2003, 51:502–509.
Yan X et al. Antioxidant activities and antitumor screening of extracts from cranberry fruit (Vaccinium
macrocarpon). Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2002, 50:5844–5849.
McHarg T, Rodgers A, Charlton K. Influence of cranberry juice on the urinary risk factors for calcium
oxalate kidney stone formation. British Journal of Urology International, 2003, 92:765–768.
Kessler T, Jansen B, Hesse A. Effect of blackcurrant-, cranberry- and plum juice consumption on risk factors
associated with kidney stone formation. European Journal of Clinical Nutrition, 2002, 56:1020–1023
https://www.sigmaaldrich.com/life-science/nutrition-research/learning-center/plant-profiler/vaccinium-
macrocarpon.html Sigma+Aldrich /Merck Plant Profiler> Cranberry (Vaccinium macrocarpon)
Hrastinger A et al. Is there clinical evidence supporting the use of botanical dietary supplements in children?
Journal of Pediatrics, 2005, 146:311–317
Terris MK, Issa MM, Tacker JR. Dietary supplementation with cranberry concentrate tablets may increase
the risk of nephrolithiasis. Urology, 2001, 57:26–29
Nowack R. Die amerikanische Cranberry (Vaccinum macrocarpon Aiton). Zeitschrift für Phytotherapie,
2003, 24:40–46.
pharmacopeia. Santa Cruz, CA, American Herbal Pharmacopeia, 2002. Farnsworth NR, ed. NAPRALERT
database. Chicago, University of Illinois
at Chicago, IL (an online database available directly through the University of Illinois at Chicago or through
the Scientific and Technical Network [STN]of Chemical Abstracts Services), 30 June 2005.
Davies JK, Ahktar N, Ranasinge E. A juicy problem. The Lancet, 2001, 358:216
157
Garcia-Calatayud S, Larreina Córdoba JJ, Lozano de la Torre MJ. Intoxicación grave por zumo de arándanos
[Cranberry intoxication in a 4-monthold infant]. Anales Espanoles de Pediatriá, 2002, 56:72–73 [in Spanish]
Suvarna R, Pirmohamed M, Henderson L. Possible interaction between warfarin and cranberry juice. British
Medical Journal, 2003, 327:20–27
Grant P. Warfarin and cranberry: an interaction? Journal of Heart Valve Disease, 2004, 13:25–26.
Resmi Mustarichie*, Sohadi Warya, Yoga Windhu Wardhana, Acute and subchronic toxicities of ethanol
extract herb cranberry (vaccinium macrocarpum l.) in the white rat wistar strain, World Journal Of Pharmacy
And Pharmaceutical Sciences Volume 4, Issue 12, 79-90, 2015
158
Arctostaphylos uva-ursi (L.) Spreng.
(Strugurii ursului - frunze)
Specia:
Arctostaphylos uva-ursi (L.)
Spreng., Fam. Ericaceae, Gen
Arctostaphylos
Denumire populară: strugurii
ursului
În America de Nord, Asia şi
Europa de Nord (Youngken HW. 1950).
Distribuţia este circumpolară şi este larg
răspândită în latitudini nordice, dar se
limitează la altitudini înalte spre sud: - în Europa, de la Islanda şi de la Capul de Nord
până la sudul Norvegiei până la sudul Spaniei (Sierra Nevada); centrul Italiei (Apenini) şi
nordul Greciei (Munţii Pindus); - în Asia de la Siberia arctică spre sud până în Turcia,
Caucaz, Levant şi Himalaya;- în America de Nord de la Alaska, Canada şi Groenlanda, la
sud de California, la coasta de nord, centrală High Sierra Nevada (deasupra Lacului
Convict, Mono County, California), Central Coast, California, San Francisco Bay Area,
New Mexico în Munţii Stâncoşi şi Munţii Appalachieni din nord-estul Statelor Unite.
În unele zone, planta este pe cale de dispariţie sau a fost extirpată din gama ei
nativă. În alte zone, cum ar fi Gama Cascade, este abundent.
Părţi folosite: Folia Uvae Ursi constă din frunzele uscate de Arctostaphylos uva-
ursi. (British herbal pharmacopoeia. 1996. The Japanese pharmacopoeia, 13th ed. 1997.
European Pharmacopoeia, 3rd ed. 1996).

- conţine nu mai puţin de 7% derivaţi de hidrochinonă
ecivalent de arbutin anhidru.
- conţine nu mai puţin de 8% OMS monografii asupra
plantelor medicinale selectate derivate de hidrochinonă
calculate ca arbutină anhidră. Analiza cantitativă se
efectuează prin spectrofotometrie la 455nm sau prin
cromatografie lichidă de înaltă performanţă pentru
1. frunze analiza cantitativă a arbutinei, a hidrochinonei şi a altor
produse conexe derivaţi
- constituentul principal este arbutin (5-15%). Alţi
derivaţi de hidrochinonă prezente includ hidrochinona
şi metilarbutina (până la 4%). Acidul galic este acidul
carboxilic fenolic major, prezent, împreună cu galbenil
arbutină şi până la 20% din galotanine, flavonoide şi
triterpene, în principal acid ursolic şi uvaol
159
Beneficii:
Extractul de etanol de 30% din Folium Uvae Ursi inhiba creşterea in vitro a
Bacillus subtilis, Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Salmonella typhimurium,
Serratia marcescens şi Staphylococcus aureus (Leslie GB. 1949). Extractul apos din
frunze inhibă in vitro creşterea Streptococcus mutans OMZ176 (Namba T et al., 1981).
Extractele de etanol şi acetat de etil din frunze sunt active in vitro împotriva Escherichia
coli, Proteus vulgaris, Streptococcus faecalis şi Enterobacter aerogene (Holopainen M et
al. 1988). Arbutinul este responsabil pentru cea mai mare parte a activităţii antibacteriene
(Jahodár L et al. 1985). Arbutinul şi hidrochinona inhibă creşterea in vitro a Ureaplasmei
urealyticum şi Mycoplasma hominis (Robertson JA, Howard LA. 1987). După ingerarea
frunzelor, arbutin este absorbit din tractul gastro-intestinal şi este hidrolizat de flora
intestinală pentru a forma hidrochinonă (Paper DH et al. Bioavailability of drug
preparations containing a leaf extract of Arctostaphylos uva-ursi (L.) Sprengl. (Uvae ursi
folium). Pharmacy and Pharmacology Letters, 1993). Hidrochinona este metabolizată la
esteri de glucuronat şi sulfat care sunt excretaţi în urină (Kedzia B et al. 1970). Aceşti
derivaţi activi de hidrochinonă exercită un efect antiseptic şi astringent asupra
mucoaselor urinare atunci când urina este alcalină (pH 8,0). Acţiunea lor antibacteriană
este eficace la aproximativ 3-4 ore după ingestie (Blumenthal M et al 1998.).
Un extract apos de frunze a avut activitate antivirală in vitro împotriva herpesului
virusul de tip simplex 2, virusul gripal A2 (Mannheim 57) şi virusul vaccinia lamo
concentraţie de 10% (May G, Willuhn G. 1978).
Un studiu clinic menţionează că probele de urină ale unor voluntari sănătoşi au fost
colectate la 3 ore după administrarea orală de 0,1 sau 1,0 g arbutină. Aceste probe de
urină şi 20 soluţii de compuși antibacterieni (la concentraţia lor obişnuită în urină) au fost
testate in vitro utilizând 74 tulpini de bacterii, inclusiv Escherichia coli, Proteus
mirabilis, Pseudomonas aeruginosa şi Staphylococcus aureus. Numai arbutin (prezent în
probele de urină colectate după administrarea a 1,0 g de arbutină); gentamicina şi acidul
nalidixic au fost active împotriva tuturor tulpinilor testate (Kedzia B et al. 1975).
Administrarea orală de 800 mg arbutină sau unei infizii de frunze care conţine o
cantitatea echivalentă de arbutin la voluntari sănătoşi a avut o puternică activitate
antibacteriană, măsurată în probele de urină după ajustarea pH-ului urinei la 8,0 (Frohne
D. 1970).
Administrarea intragastrică a unui extract de 50% metanol din frunze (100 mg/kg
greutatea corporală) la animale de laborator a inhibat inflamaţia urechii induse cu clorură
de picril (Kubo M et al 1990). Extrasul a potenţat, de asemenea, eficacitatea
prednisolonei şi a dexametazonei la animale de laborator (Matsuda H et al 1990).
Siguranță
 Categorii de consumatori vulnerabili: În timpul sarcinii sau alăptării (Expert
Advisory Committee in Herbs and Botanical Preparations Report. 1986) sau la
copiii sub vârsta de 12 ani (Blumenthal M et al 1998). Folia Uvae Ursi este, de
asemenea, contraindicată la pacienţii cu afecţiuni renale (12)
160
Nu s-au raportat date asupra toxicităţii acute sau repetate a extractului de Folium
Uvae Ursi. (EMA/HMPC/750266/2016 Committee on Herbal Medicinal Products 2017).
DL50 (doza letală 50%) pentru administrare orală a hidrochinonei este cuprinsă între
300 şi 1300 mg/kg greutate corporală la rozătoare şi câini, dar a fost de numai 42-86
mg/kg greutate corporală la pisici. Expunerea acută a şobolanilor la doze mari de
hidrochinonă (peste 1300 mg / kg greutate corporală) a determinat efecte grave asupra
sistemului nervos central, inclusiv hiperexcitabilitate, tremor, convulsii, comă şi deces
(World Health Organization 1994, EMA/HMPC/750266/2016 Committee on Herbal
Medicinal Products 2017)
Extractele frunzelor au fost utilizate pe scară largă în preparatele cosmetice – creme
de iluminare a pielii, principiile active fiind hidrochinona şi derivaţii săi (Scarpa A,
Guerci A. 1987)
Nivel toxicitate* : 3 pentru hidrochinonă, 5 extract de Folium Uvae Ursi
Reacţii adverse: Administrarea orală a Folium Uvae Ursi poate provoca greaţă
şi vărsături datorită iritaţiei stomacului prin conţinutului ridicat de tanin (Blumenthal M
et al 1998, Frohne D. 1989). Concentraţia hidrochinonei în preparate este limitată la 2%
în Nigeria, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii (Williams H. 1992). Aplicarea
topică a preparatelor care conţin mai puţin decât 3% hidrochinonă în diferite baze au
cauzat efecte neglijabile la voluntarii de sex masculin din diferite grupuri rasiale. Cu
toate acestea, există rapoarte de caz care sugerează că produsele cosmetice care conţin
2% hidrochinonă pot determina leucodermă dar şi pigmentare ocră. Hidrochinona (la o
concentraţie de 1% în soluţie apoasă sau 5% într-o cremă) a determinat eritem şi
dermatită alergică de (WHO Environmental Health Criteria, No. 157).
 Interacţiuni medicamentoase: Folia Uvae Ursi nu trebuie administrată

împreună cu alimente sau medicamente care acidifiază urina.
Produse pe bază de Arctostaphylus uva-ursi prezente pe piaţa farmaceutică din

România
producătoare
1. Capsule Kidney Blend Solaray Secom
Drajeuri Cystinol Akut, 60 drajeuri, Schaper &
2.
Brummer
Pulberi: “Program de curatare completa in 7 zile Preventive
3. GNC
Nutrition”
Metode de extractie şi solvenţi: Componente brute pentru infuzii sau macerate reci,
extracte şi forme solide pentru administrare orală (Blumenthal M et al., 1998) se pot
161
depozita într-un recipient bine închis, protejat de lumină (European pharmacopoeia, 3rd
ed, 1996).
Bibliografie
Youngken HW. Textbook of pharmacognosy, 6th ed. Philadelphia, PA, Blakiston, 1950
British herbal pharmacopoeia. London, British Herbal Medicine Association, 1996.
The Japanese pharmacopoeia, 13th ed. (English ed.). Tokyo, Ministry of Health and Welfare,1997.
European pharmacopoeia, 3rd ed. Strasbourg, Council of Europe, 1996).
Sticher O, Soldati F, Lehmann D. High-performance liquid chromatographic separation and quantitative
determination of arbutin, methylarbutin, hydroquinone and hydroquinone monomethylether in Arctostaphylos,
Bergenia, Calluna and Vaccinium species. Planta Medica, 1979, 35:253–261.
Hänsel R et al., eds. Hagers Handbuch der pharmazeutischen Praxis. Bd. 6: Drogen P–Z, 5th ed. Berlin, Springer-
Verlag, 1994
Bruneton J. Pharmacognosy, phytochemistry, medicinal plants. Paris, Lavoisier, 1995.
ESCOP monographs on the medicinal uses of plant drugs. Fascicule 5. Devon, European Scientific Cooperative on
Phytotherapy, 1997.
Scarpa A, Guerci A. Depigmenting procedures and drugs employed by melanoderm populations. Journal of
Ethnopharmacology, 1987, 19:17–36)
Leslie GB. A pharmacometric evaluation of nine bio-strath herbal remedies. Medita,1978, 8:3–19
Rios JL et al. Antimicrobial activity of selected plants employed in the Spanish Mediterranean area. Journal of
Ethnopharmacology, 1987, 21:139–152.
Gottshall RY et al. The occurrence of antibacterial substances active against Mycobacterium tuberculosis in seed
plants. Journal of Clinical Investigation, 1949, 28:920–923.).
Namba T et al. Studies on dental caries prevention by traditional Chinese medicines. Part I. Screening of crude
drugs for antibacterial action against Streptococcus mutans. Shoyakugaku Zasshi, 1981, 35:295–302.).
Holopainen M et al. Antimicrobial activity of some Finnish ericaceous plants. Acta Pharmaceutica Fennica, 1988,
97:197–202
Jahodár L et al. Antimikrobiálni pusobeni arbutinu a extraktu z listu medvèdice lécive in vitro. Ceskoslovenska
Farmacie, 1985, 34:174–178
Robertson JA, Howard LA. Effect of carbohydrates on growth of Ureaplasma urealyticum and Mycoplasma
hominis. Journal of Clinical Microbiology, 1987, 25:160–161.).
Paper DH et al. Bioavailability of drug preparations containing a leaf extract of Arctostaphylos uva-ursi (L.)
Sprengl. (Uvae ursi folium). Pharmacy and Pharmacology Letters, 1993, 3:66
Kedzia B et al. Antibacterial action of urine containing arbutin metabolic products. Medycyna Doswiadczalna I
Mikrobiologia, 1975, 27:305–314.
Frohne D. Untersuchungen zur Frage der harndesinfizierenden Wirkungen von Bärentraubenblatt-Extrakten. Planta
Medica, 1970, 18:23–25.
Blumenthal M et al., eds. The complete German Commission E monographs. Austin, TX, American Botanical
Council, 1998.
May G, Willuhn G. Antiviral activity of aqueous extracts from medicinal plants in tissue cultures. Arzneimittel-
Forschung, 1978, 28:1–7
Kubo M et al. Pharmacological studies on leaf of Arctostaphylos uva-ursi (L.) Spreng. I. Combined effect of 50%
methanolic extract of Arctostaphylos uva-ursi (L.) Spreng (bearberry leaf) and prednisolone on immuno-
inflammation. Yakugaku Zasshi, 1990, 110:59–67.).
Matsuda H et al. Pharmacological study on Arctostaphylos uva-ursi (L.) Spreng. II. Combined effects of arbutin
and prednisolone or dexamethasone on immunoinflammation. Yakugaku Zasshi, 1990, 110:68–76.
Frohne D. Bärentraube. In Wichtl M, ed. Teedrogen, 2nd ed. Stuttgart, Wissenschaftliche Verlagsgesellschaft,
1989:72–74.
Williams H. Skin-lightening creams containing hydroquinone. The case for a temporary ban. British Medical
Journal, 1992, 305:903–904
Hydroquinone. Geneva, World Health Organization, 1994 (WHO Environmental Health Criteria, No. 157)
EMA/HMPC/750266/2016 Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC) Assessment report on
Arctostaphylos uva –ursi (L.) Spreng., folium28 March 2017.
162
Juniperus communis L.
(ienupăr - fructe)
Specia: Juniperus communis

L, familia Cupressaceae.
Denumirea populară:
ienupăr, jneap, brădișor, chiparos,
târâtor, cetină de negi, inibahar,
zolovăţ, bradul-ciumei, archiș, ialovăţ.
Origine și aria de
raspândire: jenupărul este o specie de
copac de înălțime medie care crește
spontan în anumite părți ale Europei,
Americii de Nord și Asiei. Există
numeroasse varietăți de ienupăr, dar Juniperus communis este cel mai comun în America de
Nord .
Părți folosite: fructe
Principii active majore: Fructele de ienupăr conțin ulei volatil, substanțe
glucidice, acizi organici, flavonoizi, pectine, rășini, taninuri, principii amare (iuniperină).
Produsul vegetal conține 0,5-2% ulei volatil, a cărei compoziție chimică a fost intens
studiată. Până acum au fost izolate mai bine de 70 de componente care intră în alcătuirea
uleiului volatil: monoterpene (16,5-80% α–şi β-pinen, 0,2-50% sabinen, 1-
12% limonen), terpinen-4-ol (în jur de 5%), α-terpineol, borneol, geraniol. Uleiul mai
conține urme de sescviterpene (α- şi β-cadinen), fenoli şi esteri.
S-a constatat că, în funcție de proveniența materialului vegetal, uleiul volatil poate să
prezinte unele particularități din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Astfel, 1,4-cineol-
ul, deși menționat în literatura de specialitate, poate să lipsească din unele produse
vegetale.
Fructele de ienupăr mai conțin rezine, 3-5% taninuri catehice, flavonoide şi
leucoantociani şi aproximativ 30% zahăr invertit (glucoză + fructoză).
Beneficii:
Efect diuretic puternic:
Fructele de ienupăr sunt utile în special în tratamentul problemelor de rinichi și
vezică, dar și în cel al afecțiunilor digestive.
În cazul efectului diuretic se constată o creștere a cantității de apă eliminată, în
timp ce pierderea ionilor de sodiu este minoră. Această particularitate este pusă pe seama
conținutului în terpinen-4-ol, care se pare că nu irită țesuturile.
Fructele pe deplin coapte sunt puternic diuretice, puternic antiseptice, aromatice,
carminative, stomahice și tonice, acestea fiind utilizate în tratamentul cistitei,
problemelor digestive, artritei cronice, etc.
Pe de altă parte, la exprimarea acțiunii diuretice participă şi alte terpene, prezente
în uleiul volatil, despre care se știe că acționează iritant la nivelul rinichiului,
determinând hiperemie glomerulară, stimulând activitatea secretorie a epiteliului; acesta
este mai ales cazul pinenului.
163
Fructele de ienupăr se folosesc pentru stimularea apetitului şi pentru tratarea
flatulenței şi a altor afecțiuni. Ele au în aceeași măsură acțiune antiseptică şi diuretică,
putând fi utilizate pentru tratarea problemelor urinare minore.
Alte beneficii:
Cercetări recente efectuate pe probe de Juniperi fructus achiziționate din farmacii
au evidențiat, după separarea uleiului volatil, proprietăți antioxidante, anti-colinesterazice
şi de inhibare a lipoxigenazei, mai puternice decât ale uleiului de jaleș şi de coriandru
(experimente in vitro), iar în teste in vivo, o ușoară acțiune anxiolitică şi antidepresivă.
Preparatele de ienupăr se mai utilizează în tratamentul artrozelor cronice, în guta
cronică, afecțiuni nevralgic-reumatice şi nevralgic-musculare, inclusiv tendopatii.
Mai este utilizat:
- în cazul unor boli renale şi genitale (litiază renală, cistită cronică, poliurie,
uremie, albuminurie, hidropizie, uretrită gonococică, prostatită, edeme renale, leucoree,
dismenoree) datorită proprietăților diuretice, antiseptice şi dezinfectante.
- în cazul unor boli pulmonare (bronșite cronice şi acute, catar pulmonar, răceli,
tuse, infecții pulmonare, fluidizarea secrețiilor bronşice, T.B.C. pulmonar), ca urmare a
efectelor expectorante, antitusive, bactericide, sudorifice şi bronhodilatatoare;
- în cazul unor boli ale aparatului digestiv (afecțiuni gastrointestinale, hepatită,
pancreatită, ciroză hepatică, ascită, dischinezie biliară, litiază biliară, colici, enterocolite,
crampe stomacale, balonări, diaree, dizenterie, vome, anorexie, hemoroizi, helmintiază),
la care eficiența tratamentelor este datorată proprietăților stomahice, gastrice,
carminative, astringente, antispastice, aperitive, eupeptice şi tonice. Pentru a mări
eficiența se adaugă o linguriță de pulbere de crețișoară şi coada-racului, care sunt
puternic astringente şi absorbante;
- în cazul unor tulburări nervoase (nevroze, alergii, migrene, depresii psihice,
stări angoase, anxietate), pentru care o cură de durată mai mare poate avea efecte psiho-
stabilizante şi anxiolitice;
- în cazul unor dereglări cardiovasculare (hipertensiune arterială, ateroscleroză,
bradicardie), în care acționează cu însușiri hipotensive şi depurative la nivelul sângelui;
- în cazul unor boli reumatismale cu acțiuni în spondiloză, lumbago, artroză şi
gută;
- în unele afecțiunile metabolice (diabet zaharat, obezitate, celulită, dereglări
hormonale, inclusiv reținere de apă în țesuturi);
- în cazul unor boli canceroase, curele cu boabe de ienupăr, repetate de 2-3 ori pe
an, cu pauze de 7 zile între ele, acționează, cu rol adjuvant, în combaterea limfomului
malign Hodgkin, în cancere genitale, pulmonare şi cutanate, având şi efecte stimulatoare
asupra sistemului imunitar.
- uleiul esențial este benefic în cazul nevralgiilor şi al reumatismului, în timp ce
infuzia adăugată în apa de baie are un efect calmant, relaxant, benefic în cazul
tendinitelor şi al durerilor musculare.
Precauții, Contraindicații și Efecte adverse:

Ienupărul nu trebuie administrat în cazul afecțiunilor renale.
A nu se administra persoanelor alergice la ienupăr.
164
Cercetările clinice recente au demonstrat că uleiul volatil obținut din fructele de
ienupăr nu este nefrotoxic dacă se respectă dozele terapeutice, iar tratamentul nu va dura
mai mult de 6 săptămâni.
În tratamentele interne cu preparate din ienupăr se impun unele precauții în
stabilirea dozelor şi a duratei de aplicare la bolnavii care suferă de nefrită acută,
inflamații renale şi blocaj renal, precum şi la femei gravide sau cu ciclul menstrual
abundent, ținând seamă de posibilitatea apariției unor efecte avortive, provocând
contracții uterine, usturimi şi hematurie.
A nu se utiliza ienupăr în caz de sarcină, efectele acestuia asupra uterului ar
putea interfera cu fertilitatea sau ar putea cauza avort.
A se evita utilizarea ienupărului în perioada de alăptare.
În cazul persoanelor cu diabetului zaharat, fructul de ienupăr ar putea scădea
nivelul de zahăr din sânge, existând temerea ca ar putea ajunge la valori prea scăzute.
Fructele de ienupăr pot irita stomacul și intestinele, ceea ce face ca afecțiunile
acestor organe să se agraveze. Boabele de ienupăr ar putea afecta tensiunea arterială și ar
putea face mai dificil controlul acesteia.
În cazul intervențiilor chirurgicale este indicată oprirea ienupărului cu cel puțin
2 săptămâni înainte, datorită controlului dificil al nivelului zahărului din sânge.
Utilizarea internă îndelungată şi în doze mari a acestui produs vegetal provoacă o serie
de efecte adverse. Un prim semn ar fi mirosul particular al urinei, miros de violete. Apar
iritație renală severă, iritație gastrointestinală, hematurie, simptome ale stimulării
centrale. Iritația renală se manifestă prin dureri în zona lombară, crește necesitatea de a
urina, apar dureri în timpul micțiunii urmate de prezența sângelui şi a albuminei în urină
(hematurie şi albuminurie).
Utilizarea ienupărului direct pe piele poate cauza unele efecte adverse care includ
iritația, arsurile, roșeața și inflamația. De evitat utilizarea pe zone cutanate întinse.
Interacțiuni:
- Moderate: cu medicația antidiabetică, ducând la controlul dificil al nivelului de
zahăr din sânge
- Minore: cu diureticele, pierderea unei cantități mari de apă putând duce la
amețeli, hipotensiune marcată.

Tip produs Denumire produs Firma producătoare
Comprimate: Ienupăr Dacia Plant
Uri Sublima Dacia Plant
Urifin Alevia
Prostatosalm Ayurmed
Capsule Kidney Blend Solaray Secom
Waterex Total Lean GNC
Ceai Ceai Renal-L Larix
Ceai Renal Larix
Ceai Renal-Plant rinichi Dorel Plant
sănătoși Dacia Plant
Uri ceai Sublima Fares
Ceai fructe ienupăr Alevia
165
Ceai renal Dacia Plant
Ceai din plante Sănătatea
rinichilor
Tincturi Tinctură de ienupăr Dacia Plant
Soluție hidroalcoolică Detoxifiant Dacia Plant
Gemoderivat Mlădițe de Ienupăr Hofigal
Pulberi Urifin rapid Alevia
Bibliografie:
Martin, A. M., Queiroz, E. F., Marston, A., and Hostettmann, K. Labdane diterpenes from Juniperus communis L.
berries. Phytochem.Anal. 2006;17(1):32-35.
Koruk, S. T., Ozyilkan, E., Kaya, P., Colak, D., Donderici, O., and Cesaretli, Y. Juniper tar poisoning.
Clin.Toxicol.(Phila) 2005;43(1):47-49.
Nakanishi, T., Iida, N., Inatomi, Y., Murata, H., Inada, A., Murata, J., Lang, F. A., Iinuma, M., and Tanaka, T.
Neolignan and flavonoid glycosides in Juniperus communis var. depressa. Phytochemistry 2004;65(2):207-213
Final Report on the Safety Assessment of Juniperus Communis Extract, Juniperus Oxycedrus Extract,
Juniperus Oxycedrus Tar, Juniperus Phoenicea Extract, and Juniperus Virginiana Extract, Volume: 20 issue:
2_suppl, page(s): 41-56, Issue published: January 1, 2001,
https://www.passeportsante.net/fr/Solutions/HuilesEssentielles/Fiche.aspx?doc=huile-essentielle-genevrier
166
(Coada calului - părți aeriene)

Origine şi aria de răspândire: Planta este
nativă din zona arctică şi temperată a emisferei
nordice

1. Părţi aeriene Flavonoide: predominant kaempferol- şi quercetin
glicozide şi esterii lor malonil (kaempferol-3- O-β-D-
glucozid, kaempferol-7-O-β-D-glucozid, kaempferol-7-
O-β-D-diglucozid (= equisetrin), kaempferol-3-O,7-O-β-
D-diglucozid und quercetin-3-O-β-D-glucozid), luteolin-
5-O-β-D-glucozid, apigenin-5-O-β-D-glucozid şi 6-
chloroapigenin;
Alcaloizi: mici cantităţi de nicotină, 3-methoxipiridina,
Acid kinurenic
Beneficii:
tubulare a apei și ionii (Martin Herrera şi alţii, 2008).
Siguranţă
duodenal
 Reactii adverse: produsul este în general bine tolerat, rareori putând apărea
medicamente
167

România

1. Ceai Alevia
Dacia Plant
Fares
Plafar
Hypericum Plant
Medica
Farmacia Naturii
3. Capsule Favisan
Medica
Hypericum Plant
Dvr Pharm
Rotta Natura
Bibliografie:
Res 2010; 2(2): 1460-1464.
Fitoterapia 2005; 76(6): 508–513.
168
Betula Pendula L.
(Mesteacăn - muguri)
Specia: Betula Pendula L., familia Betulacee.

Denumire populară: Mesteacăn.
Originar din pădurile zonelor temperate ale
Europei şi Siberiei, mesteacănul s-a răspândit pe tot
globul, fiind cunoscut încă din vechime pentru
proprietățile sale eficiente în tratarea multor boli. La noi
în țară îl găsim în zonele de dealuri joase şi de câmpii,
unde suportă bine condițiile de secetă şi arșiță, având
mari perspective pentru zonele foarte aride, prezente şi
viitoare. Arealul de extindere cuprinde şi zonele montane, pe pante abrupte până la
altitudinea de 1.600 de metri, unde rezistă bine la gerurile iernii şi la vânturile puternice.
Adesea se grupează în masive pure, formând mestecănișuri sau se asociază cu specii de
conifere şi foioase.Prin aceste însușiri, mesteacănul este un adevărat elixir pentru rinichi,
vezică urinară şi căi respiratorii.
Părți folosite: frunze, muguri, scoarță, rășină.
Nr. Parte plantă Constituenți

crt.
1. Frunze Favonoide (în deosebi rutozide şi hiperoxide)
Polifenoli
Taninuri
Alantoină
Acizi organici (fenolic, cafeic, clorogenic)
Metil-salicilat
Leucoantociani
Alcooli triterpenici (betuloprenol, betulenol)
Ulei eteric
Vitamina C.
2. Sevă Levuloză
Acizi organici
Hormoni vegetali
Vitamina C
Săruri minerale
3. Scoarță glicozizi fenolici -betuliă- numită camforul de
mesteacăn
Betulazidă
Acid betulinic
Taninuri pirocatehinice
169
Rezine
Principii amare
Mucilagii
Saponine
4. Rășină Fenoli
Crezoli
Guaiacol
Beneficii:
Proprietăți diuretice:
În frunzele acestui arbore se găsește o cantitate importantă de flavonoide,
vitaminele B1 şi C, în timp ce scoarța conține saponine, taninuri şi mucilagii.
Mugurii și mlădițele plantelor reprezintă țesuturi embrionare vegetale care
condensează proprietățile farmacodinamice ale frunzelor având efecte mai ample decât
acestea.
Țesuturile meristemetice cuprinde și celule stem vegetale (celule nediferențiate
cu capacitate de autoregenerare și diferențiere în celule cu funcții specializate, având rol
de regenerare celulară în organismele vii), similare celulelor stem din organismele umane
și animale.
Are proprietăți diuretice, depurative, este un bun antiseptic, antiinflamator (cazuri
de infecții și inflamații urinare - nefrită) şi antibacterian, de aceea tratamentele pe bază de
mesteacăn sunt foarte utile în afecțiunile rinichilor.
Datorită proprietăților diuretice, scoarța de mesteacăn ajută la eliminarea de acid
uric, care duce la apariția pietrelor la rinichi.
Scade tensiunea arterială, creşte permeabilitatea vasculară, creşte diureza cu rol
important în edeme de natură cardiacă sau renală.
De asemenea, este un bun litolitic (facilitează eliminarea calculilor renali).
Datorită efectului diuretic puternic, ceaiul din frunze de mesteacăn elimină
toxinele din corp, acidul uric în exces cu efect hipotensor și hipocolesterolemiant.
Contribuie la buna funcționare a tractului urinar.
Nu provoacă iritații ale parenchimului renal.
Alte beneficii:
Printre proprietățile terapeutice de mare importanță se numără cele antiseptice,
antimicrobiene şi antibacteriostatice (mai ales asupra bacteriilor Escherichia coli, a
stafilococului auriu și alb Oxford și asupra bacilului anthracic).
Ceaiul de mesteacăn ajută la reducerea inflamației de la nivelul vezicii urinare,
fiind util în cazul prostatei mărite.
Susține sănătatea articulațiilor.
Indicat și în afecțiuni cum ar fi guta, afecțiuni cutanate, hipertensiune,
hipercolesterolemie, obezitate.
Mai are acțiune coleretică.
Indicat și în afecțiuni ale ficatului.
Contraindicații și efecte edverse:

Nu se cunosc la dozele uzuale.
170
Tip produs Forma de pezentare Firma producătoare

Comprimate Urinal Akut Idelyn Walmark
Capsule NoCist PREVENT Specchiasol
Ceai Ceai din plante Sănătatea Dacia Plant
rinichilor Dorel Plant
Ceai Renal-Plant rinichi
sănătoşi
Tincturi Tinctură de mesteacăn Dacia Plant
Soluţie hidroalcoolică Renostim Dacia Plant
Pulberi Urinal Express pH Walmark
Bibliografie:
Assessment report on Betula pendula Roth and/or Betula pubescens Ehrh. as well as hybrids of both species, folium, 24
November 2014 EMA/HMPC/573240/2014 Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC).
Essential Oil of Betula pendula Roth. Buds, Betül Demirci, Dietrich, H.Paper, Fatih Demirci, K. Hüsnü Can Başer,
Gerhard Franz, Evid Based Complement Alternat Med. 2004 Dec; 1(3): 301–303. Published online 2004 Oct
6. doi: 10.1093/ecam/neh0412.
Brendler T, Grünwald J, Jänicke C. Stuttgart: Medpharm Scientific Publishers; 2003. Herbal Remedies—Electronic
Database. Version 5.
Betula pendula leaves: polyphenolic characterization and potential innovative use in skin whitening products.Germanò
MP1, Cacciola F, Donato P, Dugo P, Certo G, D'Angelo V, Mondello L, Rapisarda A., Fitoterapia. 2012 Jul;83(5):877-82.
doi: 10.1016/j.fitote.2012.03.021. Epub 2012 Mar 28.
Medicinal plants of the genus Betula—Traditional uses and a phytochemical–pharmacological review, S Rastogi, MM
Pandey, AKS Rawat - Journal of ethnopharmacology, 2015 - Elsevier
171
172
Tagetes erecta L.
(crăiţe - flori)
Specia: Tagetes erecta L., Fam. Asteraceae

Denumire populară: crăiţe
Origine și aria de răspândire: Cultivată în
întreaga ţară, cu excepţia zonei montane. Este originară
din Mexic (Pârvu, 1997).
Părți folosite: Se utilizează florile fără
receptacul.

crt.
1. Flori Sursă excelentă și importantă de carotenoide, în special
carotenoidele galbene cum ar fi a- și β-carotenul și xantofilele,
heleniena, luteina și zeaxantina (0.1-0.2% carotenoide, din care
80% sunt diesteri de luteină).
Campesterol, β-sitosterol, colesterol, stigmasterol
Piretrine
Quercetagenin şi derivaţi, quercetagitrin, tagetiin, patuletin
2. Ulei volatil Tagetonă, nonanol, linalol, limonen, acetat de linalil
Beneficii:
 Efect de contracarare a îmbătrânirii oculare
Luteina este un carotenoid cu proprietăți antioxidante și este frecvent prezent în
multe fructe, legume și gălbenuș de ou. Luteina oferă protecție împotriva dezvoltării
celor două boli oculare comune ale îmbătrânirii: cataractă și degenerare maculară.
Deoarece concentrația de luteină din dietă este mult mai scăzută în comparație cu cerința
reală de a reduce degenerarea maculară, se ia în considerare administrarea suplimentară
de luteină (Harikumar et al., 2008). Heleniena are acţiune favorabilă în miopie,
hemeralopie, etc., în forme neevoluate de retinită pigmentară, ameliorează viteza de
adaptare şi sensibilitate a ochiului normal. Patuletina produce scăderea permeabilităţii
capilarelor, cu acţiune antispastică şi hipotensivă (Pirvu. )
 Efect antibacterian
Florile de Tagetes erecta conţin compuşi cu activitate inhibitoare asupra unor
bacterii precum Alcaligens faecalis, Bacillus cereus, Campylobacter coli, Escherchia
coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, proteus vulgaris, Streptococcus
mutans și Streptococcus pyogenes. Efectul se datorează, se pare, patuletinei (Priyanka et
al., 2013).
Ochiul uman este expus în mod constant la diferite lungimi de undă și intensități
ale luminii. Stresul oxidativ are ca rezultat modificări distincte ale organelor și țesuturilor
173
retiniene. Pigmenții maculari (luteină și zeaxantină), prezenți în regiunea maculară
centrală, asigură protecție prin absorbția de lumină albastră intensă și, de asemenea,
datorită activității lor antioxidante. Extractul etanolic de flori de crăiţe demonstrează
efect antioxidant în mai multe teste in vitro, având efect similar sau superior acidului
ascorbic sau superoxidului. Uleiul de crăiţe, bogat în luteină și trans-zeaxantină, induce,
de asemenea, o creștere semnificativă a nivelurilor enzimelor antioxidante la animalele
tratate în mod dependent de doză, precum şi o expresie semnificativă a pigmenților
maculari (Madhavan et al, 2018).
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: Florile de crăiţe sunt contraindicate la
pacienţii alergici la plante din familia Asteraceae.
Există puține date despre toxicitatea luteinei. În studiul de față, autorii au evaluat
profilul de toxicitate pe termen scurt și lung al luteinei și forma sa esterificată la șobolani
masculi și femele adulți tineri Wistar. Luteina și forma sa de ester izolată din flori de
crăiţe (Tagetes erecta) administrate oral la şobolani în doze de 4, 40 și 400 mg / kg
greutate corporală timp de 4 săptămâni pentru studiul de toxicitate pe termen scurt și 13
săptămâni pentru un studiu de toxicitate subcronică nu a produs nici o mortalitate,
modelul de consum, greutatea organelor și alte reacții adverse adverse. Administrarea
luteinei și a formei esterificate nu a modificat funcția hepatică și renală și nu a produs
nicio modificare a parametrilor hematologici și a profilului lipidic. Analiza
histopatologică a organelor a susținut netoxicitatea luteinei și a formei sale de ester
(Harikumar et al., 2008).
 Reactii adverse: nu se cunosc
Produse pe bază de Tagetes erecta prezente pe piața farmaceutică din România

1. Tinctură de crăiţe Hofigal
Nera Plant
Favisan
Hypericum Plant
2. Ceai de crăiţe Hypericum Plant
3. Capsule cu extract de crăiţe Rotta Natura
Hypericum Plant
Farmaclass
Fares
4. Comprimate – combinaţii Plantextrakt
Dacia Plant
Biofarm
174
Metode de extracție și solvenți: se recomandă utilizarea extractelor uleioase, datorită
caracterului lipofil al carotenoidelor. Prin extracţie cu solvenţi organici se obţine
oleorezina din florile uscate de crăiţe cu un conţinut bogat de luteină, esteri de luteină,
alte carotenoide și ceruri. Luteina purificată este obținută din această oleorezină prin
saponificare și cristalizare.
Bibliografie
Pârvu C. (1997). Universul plantelor-mică enciclopedie. Ed. Enciclopedică, p. 167
Siriamornpun S., Kaisoon O., Meeso N. (2012). Changes in colour, antioxidant activities and carotenoids
(lycopene, β-carotene, lutein) of marigold flower (Tagetes erecta L.) resulting from different drying
processes. Journal of Functional Foods. 4(4):757-766
U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. 1992-2016. Dr. Duke's Phytochemical and
Ethnobotanical Databases. Home Page, http://phytochem.nal.usda.gov/
http://dx.doi.org/10.15482/USDA.ADC/1239279
Priyanka D., Shalini T., Navneet V. (2013). A brief study on marigold (Tagetes species): a review. IRJP 4
(1):43-48
Harikumar K., Nimita C., Prrethi K., Kuttan R., Shankaranarayana M., Deshpande J. (2008). Toxicity Profile
of Lutein and Lutein Ester Isolated From Marigold Flowers (Tagetes erecta). Internațional Journal of
toxicology volume: 27 issue: 1, page(s): 1-9
Madhavan J., Chandrasekharan S., Priya M., Godavarthi A.(2018). Modulatory Effect of Carotenoid
Supplement Constituting Lutein and Zeaxanthin (10:1) on Anti-oxidant Enzymes and Macular Pigments
Level in Rats. Pharmacogn Mag. 14(54):268-274
175
Vaccinium mirtyllus L.
(afin - fructe)
Specia:
Vaccinium myrtillus L., Fam. Ericaceae
Denumire populară: afin
Origine și aria de răspândire: Afinul este
un arbust răspândit în zona montană din Europa,
Asia, America de Nord (Pârvu, 1997).
Părți folosite: Se utilizează fructele bace,
sferice, negre-albăstrui, brumate, zemoase, cu gust
acrişor.

1. Flavonoide-catechin, epicatechin, epigalocatechin,
astragalin, hiperozidă, quercetin, rutin
Antociani-derivaţi de cianidină, malvidină, peonidină,
malvidină şi delfinidină
Frunze Acizi polifenolcarboxilici-acid clorogenic, acid cafeic,
acid ferulic, acid gentisic
Acid oleanolic acid, acid ursolic
2. Flavan-3-oli și proantocianidine-epicatechin-dimer B-2,
catechin-dimer B-3, catechin-epicatechin-dimer B-1,
catechin-epicatechin-dimer B-4
Antociani, în special glicozide cianidinice ce reprezintă
50% din compoziţia pigmentului. În conformitate cu
Farmacopeea Europeană 8,0, extractul uscat
Fructe standardizat de V.
myrtillus conține 32,4% până la 39,6% antociani,
exprimată sub formă de cianură de clorură de 3-O-
glucozid.
Flavonoide (14mg glicozide flavonoidice/ 100g fruct) -
apigenin, luteolin, chrysoriol, kaempferol, hyperozidă,
quercetin, quercitrin, isorhamnetin, myricetin, laricitrin,
syringetin şi derivaţii lor glicozilaţi, astragalin
Alcaloid chinolizidinic-mirtină
Iridoide-asperulozidă şi monotropeină în fructele
imature
Acid oleanolic acid, acid ursolic (0.25%)
Vitamine C, B 1, acid pantotenic, nicotinamidă în
fructele proaspete
Beneficii:
 Protecţia vederii
În timpul celui de-al doilea război mondial, afinele au fost populare în rândurile
piloţilor Royal Air Force care susţineau ca gemul de afine le îmbunătăţeşte vederea pe tip
176
de noapte. Studii recente au confirmat acest aspect şi, în plus, au arătat efectele benefice
ale afinelor în eliminarea inflamaţiei retiniene şi în protecţia celulelor retiniene (Cheng et
al., 2016). Efectele sunt datorate antocianilor care au şi un efect puternic antioxidant.
 Ameliorarea sindromului de ”ochi uscaţi” (keratoconjunctivită sicca)

Într-un studiu clinic realizat pentru evaluarea efectului extractului de afine la
pacienţii cu simptome de ”ochi uscaţi”, s-a arătat ca administrarea a 80mg de extract de
două ori pe zi timp de 30 de zile, îmbunătăţeşte semnificativ simptomele (EMA; 2015).
 Ameliorarea funcţiilor scotopice şi fotopice
Există o mare cantitate de date din studiile preclinice privind efectele benefice ale
antocianilor asupra regenerării rodopsinei. Alte flavonoide pot juca un rol important în
supraviețuirea celulelor epiteliale pigmentare retiniene umane cultivate și regenerarea
rodopsinei – eriodictyol, baicalein, luteolin, galangin, fisetin sau quercetin. Într-un studiu
clinic realizat pentru evaluarea efectului extractului de afine la pacienţii cu miopie, s-a
arătat ca administrarea a 160mg de antocianozide de două ori pe zi timp de 90 de zile,
îmbunătăţeşte funcţiile scotopice şi fotopice. Într-un alt studiu clinic realizat pentru
evaluarea efectului extractului de afine la pasagerii care zboară noaptea, s-a arătat ca
administrarea a 100mg antocianidine din afine şi 5mg β-caroten zilnic, îmbunătăţeşte
abilitatea de adaptare la lumina redusă precum şi reducerea efectelor post-imagine (EMA;
2015).
 Ameliorarea retinopatiilor
Retinopatia este o complicaţie serioasă a diabetului, constând în hiperproducţia
unor proteine anormale ca răspuns la încercarea organismului de a repara capilarele
deteriorate. Antocianii previn lezarea acestor vase de sânge şi, indirect, acumularea
proteinelor anormale. La pacienţii diabetici și / sau hipertensivi cu retinopatie vasculară,
tratamentul cu extract de fructe de afine (160 mg, de două ori pe zi) timp de o lună, arată
o ameliorare de 77-90% a simptomelor precum şi lipsa efectelor secundare sau a
interacţiunilor cu alte medicamente. Rezultatele obținute la pacienții trataţi cu
antocianozide pentru o perioadă de 12 luni sunt semnificative şi se subliniază faptul că
efectul cel mai benefic este obţinut când tratamentul se iniţiază imediat după stabilirea
diagnosticului (EMA; 2015).
S-a constatat că antocianii din V. myrtillus au afectat activitatea unor enzime ale
retinei la porc și la iepure (inhibarea activității fosfoglucomutazei și creșterea activității
lactat dehidrogenazei, hidroxibutiratdehidrogenazei, 6-fosfogluconat dehidrogenazei și a-
glicerofosfat dehidrogenazei).
Cu toate acestea, în aceste studii, autorii au folosit o formulă complexă constând,
dincolo de un extract de afine, şi alte componente, inclusiv beta-caroten. Prin urmare,
efectul semnificativ al beta-carotenului conținut în preparat în cantități mari nu poate fi
exclus. S-a constatat că extractul a inhibat anionul superoxid și peroxidarea lipidică
microsomală la toate concentrațiile (25, 50, 75 și 100 pg / ml) (p <0,01) și s-a observat o
inhibare de 50% a vitezei de reacție cu o concentrație finală de 25 pg / ml (EMA; 2015).
177
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: Extractul uscat din afine nu poate fi
recomandat pentru utilizare orală la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani din
cauza lipsei unor date suficiente privind siguranța (EMA; 2015).
Testele privind toxicitatea asupra reproducerii și genotoxicitatea au fost efectuate
cu aproape 50 de ani în urmă și nu se află în conformitate cu standardele actuale. Nu s-au
efectuat teste adecvate privind toxicitatea, genotoxicitatea și carcinogenitatea. Nu există
motive de îngrijorare din datele consumului uman (EMA; 2015).
 Reactii adverse: Studiile clinice nu au relevat efecte adverse serioase sau decese.
Biedermann si colab., 2013 a arătat că 33% dintre pacienţi au raportat flatulenţă
uşoară şi moderată.
 Interacțiuni medicamentoase: Nu a fost dovedită interacțiunea cu
anticoagulante și antiagregante la doza recomandată de preparate pe bază de
afine. Cu toate acestea, o atenție este necesară la pacienții tratați cu antiagregante
sau anticoagulante.
Produse pe bază de Vaccinium myrtillus prezente pe piața farmaceutică din

România
1. Extract alcoolic gemoterapic din mlădițe de afin PlantExtrakt
(multidoză)
2. Extract glicerino-hidroalcoolic din mlădițe de afin- Hofigal
gemoderivat (monodoză, soluție orală)
2. Tinctură de afin (fruct/ frunză) PlantExtrakt
Bonchis
Santo Raphael
Dacia Plant
Faunus Plant
Hofigal
Dorel Plant
Hypericum Plant
Favisan
3. Ceai cu afine Fares
Plafar
Stefmar
Trident
Cyani
Medica
Hofigal
Dacia Plant
Hypericum Plant
Dorel Plant
4. Capsule de Vaccinium myrtillus Rotta Natura
Medica
178
Favisan
Hypericum Plant
Hofigal
5. Comprimate – extract Vaccinium myrtillus Dacia Plant
Elidor
Plantextrakt

hidroalcoolic).
Bibliografie
European Pharmacopoeia 8.0, 2014
European Medicine Agency, 2015. Assessment report on Vaccinium myrtillus L., fructus recens and
Vaccinium myrtillus L., fructus siccus
Cheng Y.P., Ke C.Y., , Kuo C.C., Lee Y.J. (2016). ”Effect of a Complex Lutein Formula in an Animal Model
for Light-Induced Retinal Degeneration”. Chinese Journal of Physiology 59(4): 202-209
Biedermann L, Mwinyi J, ScharlM, Frei P, Zeitz J, Kullak-Ublick GA, et al. (2013) Bilberry ingestion
improves disease activity in mild to moderate ulcerative colitis - an open pilot study. J Crohns Colitis
7(4):271-279
179
Vitis vinifera L.
(struguri - pielițe)
Specia:
Vitis vinifera L., Fam. Vitaceae
Denumire populară: viţă de vie
Origine și aria de răspândire: Originară din
India. Se cultivă pe tot globul, iar în Europa şi
Asia poate fi întâlnită şi în stare spontană. În
România, culturile de viţă de vie sunt bine
reprezentate în podgoriile Drăgăşani, Ştefăneşti,
Dealu Mare, Odobeşti, Panciu, Nicoreşti, Cotnari,
Huşi, Târnavelor, Aradului, Murfatlar, Ostrov, etc
(Pârvu, 1997)
Părți folosite: Frunzele şi fructele au utilizări terapeutice în medicina
tradiţională.

1. Antocianidine – derivaţi de cianidină, delfinidină,
malvidină, peonidină, petunidină
Flavonoide: kaempferol, miricetin, quercetin
Catechine
Stilbeni: resveratrol
Acizi polifenolcarboxilici-clorogenic, cafeic, caftaric,
cinamic, galic, cumaric
Fructe Steroli
Acizi triterpenici:ursolic
2. Catechine
Antociani: cianidine și proantocianidine
Acizi polifenolcarboxilici-clorogenic, cafeic, caftaric,
cinamic, galic, cumaric
Flavonoide: hiperozidă, miricetin, quercetin, kaempferol,
luteolin, rutin
Frunze Stilbeni: pterostilben, resveratrol
Steroli
Substanțe minerale
3. Semințe Catechine
Taninuri
Acizi graşi: oleic, linoleic, palmitic
Procianidine
Steroli
180
Beneficii:
 Efect de stopare a degenerării retiniene
Degenerările retiniene reprezintă o clasă de boli caracterizate prin disfuncții ale
fotoreceptorilor și chiar pierderea acestora. Un studiu pe un model murin de degenerare a
retinei indusă de stresul oxidativ a arătat că suplimentarea dietei cu struguri este în
măsură să salveze structura și funcția retinei, demonstrând efectul benefic al strugurilor
asupra fotoreceptorilor (Patel et al., 2015)
Mai multe studii subliniază faptul că proantocianidinele sunt antioxidanți
puternici care mediază activități biologice diverse, conferind efect antiinflamator,
antidiabetic, protector cardiovascular, activități antitumoral, antiviral, imunomodulator.
S-a demonstrat că potențialul antioxidant al proantocianidinelor este mai chiar mai ridicat
decât al vitaminelor C, E sau beta-carotenului. De asemenea, prezintă un efect de
protecție împotriva retinopatiei diabetice prin minimizarea activității produşilor finali de
glicozilare avansată și reduce riscul asociat cu multe boli, inclusiv defectele vizuale
(Natarajan et al., 2017).
 Efect anti-aging
Ochiul este unul dintre organele importante care sunt grav afectate de procesul de
îmbătrânire accelerată. Afecţiunile vederii cauzate de îmbătrânire reprezintă una dintre
cauzele majore ale orbirii la nivel mondial. Compuşii polifenolici din struguri împiedică
procesul de îmbătrânire accelerată în mușchii și neuronii oculari. Proantocianidinele
oligomerice, în special, au un efect antioxidant puternic care împiedică dezvoltarea
procesului de îmbătrânire şi îmbunătăţeşte eficienţa vizuală (Natarajan et al., 2017).
Inflamația oculară este în general numită uveită; în astfel de condiții, ochiul suferă o
leziune gravă a țesutului, iar umflarea duce la deficiențe de vedere. O serie de infecții sau
inflamații cu diferite cauze sunt denumite clinic "ochi roșii" şi, în timp, pot conduce la
afectări severe ale vederii. Polifenoli de struguri sunt implicați în reducerea producției de
mediatori inflamatori cum ar fi oxidul nitric, NF-kB, prostaglandina E2, prostaglandina
D2, COX-2 . Resveratrolul reduce nivelul markerilor proinflamatori, cum ar fi IL-1α, IL-
6, prin eliminarea speciilor reactive ale oxigenului la nivel intracelular. Resveratrolul
este, de asemenea, utilizat pentru tratamentul glaucomului primar cu unghi deschis. Un
studiu clinic a arătat că administrarea a 400 mg resveratrol/zi timp de o lună reduce
semnificativ inflamaţia (Natarajan et al., 2017).
Afecţiunile cauzate de microorganismele patogene, cum ar fi bacteriile,
ciupercile, virusurile și paraziții, reprezintă amenințări majore pentru sănătatea ochilor,
sunt boli contagioase şi netratate pot conduce chiar la pierderea vederii. Mai multe studii
au demonstrat potențialul antimicrobian al polifenolilor derivați din struguri împotriva
microorganismelor patogene umane. Proantocianidinele şi flavonoidele izolate din
181
struguri au acţiune antimicrobiană împotriva a 10 tulpini bacteriene Gram-pozitive și
Gram-negative. Resveratrolul are activitate antivirală asupra influenza şi herpes simplex
de tip 1. Infecțiile fungice joacă, de asemenea, un rol major în complicațiile oculare și
pierderea vederii. De asemenea, pot duce la keratită care cauzează leziuni oculare severe.
Candida albicans este cel mai frecvent agent patogen al endoftalmitei endogene iar
resveratrolul şi derivaţii săi prezintă activitate antifungică puternică împotriva acestei
specii la concentrații de 10-25 μg / ml (Natarajan et al., 2017).
Presiunea intraoculară poate distruge nervul optic ducând la glaucom şi chiar
orbire. Consumul regulat de struguri împiedică în mod semnificativ deteriorarea
oxidativă a retinei și reduce presiunea în micro-vasele ochiului. Efectele vasoprotective
ale polifenolilor derivați din struguri au fost observate atât la oameni, cât și la animale.
Inducţia sintezei de oxid nitric endotelial și a factorului de hiperpolarizare derivat din
endoteliu sunt cele două moduri majore de vasoprotecție mediate de polifenolii din
struguri, mai multe modele experimentale de hipertensiune arterială demonstrând că
aceşti compuşi reglează hipertensiunea prin îmbunătățirea funcțiilor endoteliale
(Natarajan et al., 2017).
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: nu este adecvat pentru pacienții cu
hipersensibilitate cunoscută împotriva unor compuşi din plantă, a familiei,
preparatului sau a excipienților produsului finit
Toxicitatea orală acută a extractului etanolic de seminţe şi pieliţe de struguri
conținând polifenoli totali de 76% a fost determinată la șobolani femele Wistar. Nu au
existat semne de toxicitate de până la 14 zile după administrare și nu au fost observate
leziuni grave la necropsie. DL50 a extractului a fost> 5 g / kg.
 Reacţii adverse: nu se cunosc
Produse pe bază de Vitis vinifera prezente pe piața farmaceutică din România

producătoare
1. Extract glicerino-hidroalcoolic din viţă de vie - gemoderivat Hofigal
(monodoză, soluție orală)
2. Extract hidro-glicero-alcoolic PlantExtrakt
3 Ulei din seminţe de struguri Herbavit
4. Soluţie concentrată pe bază de seminţe, pieliţe şi rahis de Phenalex
struguri
5. Capsule –extract de Vitis vinifera singur sau în alte combinaţii Rotta natura
Fares
182
Alevia
6. Comprimate – combinaţii cu extract de Vitis vinifera Hofigal
Plantextrakt

Bibliografie

Natarajan S., Hwang J., Kim Y., Kim E., Park P. (2017) Ocular promoting activity of grape polyphenols—A
review. Environmental Toxicology and Pharmacology. 50:83-90
Patel A., Davis A., Rodriguez M., Agron S., Hackam A.(2015) Protective effects of a grape-supplemented
diet in a mouse model of retinal degeneration. Nutrition. 32(3):384-90
183
Euphrasia officinalisL.
(silur - frunze)
Specia:
Euphrasia officinalis L. şi Euphrasia
rostkoviana Hayne, Fam. Orobanchaceae
Denumire populară: silur
Răspândită în Europa, nordul şi vestul Asiei şi
America de nord (Pârvu, 1997).
Părți folosite: Se utilizează părţile
aeriene.

1. Flavonoide: 0.38%: apigenin, luteolin, kaempferol,
rhamnetin, quercetin
Polifenoli : 1.47%
Acizi fenolici: acid cafeic şi derivaţii săi esterici, acidul
Herba clorogenic și acidul cumaric
Derivaţi ai acidului hidroxicinamic: 1.97%
Taninuri: 0.56%
Iridoide: aucubină 0.05%
Fosfataze acide şi naftol-AS-BI-fosfohidrolaza
Beneficii:
 Efect antialergic
Colirul pe bază de extract de E. officinalis L. este considerat a fi util și sigur în
tratamentul simptomelor de alergie oculară (Bielory şi Heimall, 2003).
Picăturile de ochi cu extract de silur prezintă o puternică activitate antioxidantă,
scăderea nivelurilor de ROS și deteriorarea proteică și oxidantă a lipidelor. (Bigagli et al.,
2017). De asemenea, s-a arătat că efectul antioxidant al extractului metanolic se corelează
cu un conţinut ridicat al compuşilor fenolici (Dimitrova et al., 2013)
 Efect de protecţie oculară
Picăturile oculare cu extract de silur sunt capabile să protejeze celulele epiteliale
corneene de moartea celulară indusă de UVB și să amelioreze vindecarea rănilor.
Contracarează expresia GSS și SOD-2 induse de UVB și restaurează exprimarea HO-1 la
niveluri de control (Bigagli et al., 2017).
Picăturile de ochi cu extract de silur exercită activitate antiinflamatoare prin
scăderea expresiei COX-2, IL-1 beta, expresiei iNOS (Bigagli et al., 2017)
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: nu se cunosc
184
Studiul sistematic asupra siguranţei clinice şi tolerabilităţii este limitat. Atât
copiii cât şi adulţii tolerează bine tratamentul pe termen scurt. Eventualele efecte
secundare sunt asociate cu pruritul, roşeaţa şi edemul ocular, modificări ale vederii şi
fotofobie (Ulbricht, 2010).
 Interacţiuni
Planta poate scădea nivelul glicemiei, de aceea se administrează cu precauţie în
asociere cu medicaţia hipoglicemiantă (Ulbricht, 2010)
 Reacţii adverse: nu există date despre reacții adverse grave sau interacțiuni
medicamentoase cu preparatele pe bază de Euphrasia (EMA, 2009).
 Interacțiuni medicamentoase: nu există date despre reacții adverse grave sau
interacțiuni medicamentoase cu preparatele pe bază de Euphrasia (EMA, 2009).
Produse pe bază de Euphrasia officinalis prezente pe piața farmaceutică din

România
1. Tinctură de silur Hypericum
2. Ceai de silur Hypericum
Santo Raphael
3. Capsule – combinaţii cu extract de silur Hypericum
4. Comprimate – combinaţii cu extract de silur Dacia Plant
Metode de extractie și solvenţi: Preparatele tradiționale pe bază de Euphrasiae

herba sunt în principal extracte apoase, preparate ex-tempore sub formă de infuzii pentru
aplicare ca pansament ocular impregnat pentru tratarea iritațiilor minore.
Bibliografie
European Medicines Agency, 2009. Assessment report on Euphrasia officinalis L. and Euphrasia rostkoviana
Hayne, herba
Bielory L, Heimall J. Review of complementary and alternative medicine in treatment of ocular allergies.
Curr Opin Allergy Clin Immunol. 2003;5:395–9
Dimitrova M., Hristova L., Damianova E., Yordanova Y., Petrova N., Kapchina V. (2013). Antioxidant
activity and secondary metabolites in different extracts of Euphrasia officinalis L. growing in Bulgaria.
Science & Technologies - Medicine. Vol. III, nr. 1, p. 128-132
Bigagli E., Cinci L., D'Ambrosio M., Luceri C. (2017). Euphrasia officinalis extracts in UVB-induced
oxidative stress and inflammation of human corneal cells. Journal of photochemistry and photobiology B-
Biology. Vol. 173, p. 618-625
Ulbricht C. Natural Standard Herb&Supplement Guide: an evidence based reference, 2010 by Mosby, Inc.,
an affiliate of Elsevier Inc. p. 8, 204
185
(gălbenele - flori)
Specia: Calendula officinalis L.,

Fam. Asteraceae
Indigenă în Europa Centrală, de Est și de
Sud. Cultivate comercial în America de
Nord, Balcani, Europa de Est și
Germania(Pârvu, 1997)
Părți folosite: Se utilizează florile
ligulate ale calatidiului (Calendulae flos) sau
calatidiile florale (Calendulae cum
receptaculis).

1. Saponine triterpenice: 2-10% derivați ai acidului
oleanolic cu acid glucuronic la C3
Alcooli triterpenici: mono-, di- și trioli liberi și esterificați
(cu acizi grași) de tip ψ-taraxen-, taraxen-, lupin- și ursin.
Aproximativ 0,8% monoli (α- și β-amirină, lupeol,
taraxasterol, ψ-taraxasterol), aproximativ 4% dioli, în
majoritate sub formă de mono esteri (faradioli și esteri de
Flori arnidiol)
Carotenoide: până la 4,7%; predominant luteină și
zeaxantină (împreună până la 92% din total carotenoide).
Calendina (sesquiterpen lactonă) nu este un constituent
autentic, structura este identică cu loliolidul, produs de
degradare a xantofilei
Flavonoide: 0,3-0,8%; glicozide ale izoramnetinei,
quercetin
Ulei volatil: 0.2-0.3%, în special sesquiterpene (ex. α−
cadinol)
Beneficii:
influenza APR-8 in vitro. S-a arătat că extractul de gălbenele are un efect excelent de
186
inhibare şi îndepărtare a biofilmelor izolate din ochi infectat şi lentile de contact (El-
Ganiny et al., 2017).
 Protecţia vederii
Principalul carotenoid din florile de gălbenele este luteina (15-25%), care, alături
de zeaxantină, reprezintă componentele carotenoidice majore ale maculei umane. Mai
multe studii au arătat că administrarea suplimentară de luteină şi zeaxantină creşte
densitatea pigmentului macular şi reduce riscul de progresie a degenerării maculare
asociată cu înaintarea în vârstă (Cheng et al., 2016)
 Activitate antiinflamatoare
Studiile arată că răspunsul antiinflamator puternic al extractului de gălbenele este mediat
de inhibarea citokinelor proinflamatoare, COX-2 şi a sintezei de prostaglandine (Preethi
et al., 2009).
Studiile au arătat că extractul hidroalcoolic 50% este un agent antioxidant eficient
împotriva mai multor tipuri de radicali liberi (IC 50 de 97.1±2.1 μg/mL în sistemul
DPPH, 350.0±13.1 μg/mL în testul de peroxidare lipidică şi 4.4±0.9 μg/mL în sistemul
xantină/luminol/XOD) (EMA, 2018)
Siguranţă
 Reactii adverse: Uşoară sensibilizare a pielii (WHO, 2004)

187

România
Fares
Plantextrakt
Hofigal
2. Ceai de Calendulae flos sau combinaţii Larix, Fares, StefMar, Dacia
Plant, Hypericum, Plafar, Dorel
Plant, Laboratoarele Medica
Alevia, Faunus Plant
Rotta Natura
Hypericum Plant
Santo Raphael
Dacia Plant
Santo Raphael
Plantavorel
Ceta Sibiu
Fares
Quantum Pharm
Elzin Plant
Larix
Fares
Alevia
Hofigal
6. Gel Farmaclass
Fares
Metode de extracţie și solvenţi: extracte hidroalcoolice 40-50% (V/V) sau 70-90%

Bibliografie
Cheng Y.P., Ke C.Y., , Kuo C.C., Lee Y.J. (2016). ”Effect of a Complex Lutein Formula in an Animal Model
for Light-Induced Retinal Degeneration”. Chinese Journal of Physiology 59(4): 202-209
El-Ganiny A., Shaker G., Aboelazm A., El-Dash H. (2017) Prevention of Bacterial Biofilm Formation on
Soft Contact Lenses Using Natural Compounds. J Ophthalmic Inflamm Infect. 7(1):11.
188
189
Specia: Serenoa repens (Bartram) J.K.Small,
Fam. Arecaceae, Gen Serenoa
Origine și aria de răspândire: palmierul pitic
este o planta mica asemănătoare cu palmierul originară
din America de Nord, unde creşte pe coastele
Atlanticului în dunele de nisip și aproape de plajele din
Florida, Texas, pe unele insule din Caraibe și în
Yucatan (Hansel R. et al ., 1994).
Părți folosite: Se utilizează fructele sale, bace
ovale, cărnoase, colorate în negru.

1. Fructe Acizi graşi min.11% calculaţi pe substanţă uscată
Carbohidraţi
polizaharide cu MM aprox. 10000 cu caracter acid
galactose (38.4%), arabinose (18.7%), uronic acid (14%).
Invert sugar (28.2%) and mannitol.
Steroli
Beta-sitosterol, beta-sitosterol-3-O-beta-D-glycoside,
beta-sitosterol-3-O-beta-D-diglycoside esteri ai beta-
sitosterol cu aciyi graşi saturaţi; campestrol şi stigmasterol
Flavonoide
Isoquercitrin, rutin, kaempferol-3-O-beta-D-glucosida şi
roifolin
Acizi graşi care se găsesc liberi, sub formă de esteri
etilicisau ca triglyceride din care între 41-81% sunt liberi:
Acid capric, acid caproic, acid caprilic acid lauric acid
miristic, acid oleic, acid miristoleic acid palmitic
Beneficii:
(10)inhibarea sintezei eicosanoidului;
(11)efecte spasmolitice;
(12)efecte antiinflamatorii.
190
Medicină umană.
facilitând terapia chirurgicală (EMA/HMPC/137250/2013). Planta stimulează apetitul
alimentar şi digestia, fiind un supliment alimentar util pentru convalescenţi. Palmierul
pitic are efecte hormonale, iar femeile îl folosesc pentru mărirea sânilor (Farmacia
naturii, 2007).
Siguranță
extractelor de palmier pitic in timpul sarcinii, alaptării sau de copii sub 12 ani este
contraindicată
ml / kg la șobolani masculi. Nu s-au găsit date privind genotoxicitatea sau
 Reactii adverse:
greață, diaree
Extractul de palmier pitic poate crea o senzatie de disconfort în stomac, de aceea e



191
Adam Vision
Medica
Pronatura
Solgar
2. Comprimate – extract Serenoa repens si fructe Dacia Plant
Serenoa repens
Metode de extractie și solvenţi: extractele din fructe de palmier pitic se prepară cu

hexan, alcool etilic şi CO2 supercritic
Bibliografie
Hansel R., Keller K.,Rimpler H., Schneider G. (Hrsg) 1994 Hager Handbuch der Phatmaziotischen Praxis, 5
Ausflage, Band 6, Drogen P+Z, Springer Verlag Berlin Heidelberg New York, 680+687
192
Urtica dioica L.
Specia:
Denumire populară: oisea, urzica crăiasă,
urzica creață, urzica de pădure, urzica mascată, urzica
mare
Origine și aria de răspândire: Este o plantă
despădurite, pe mal, apare în apropierea așezărilor
umane în asociație cu alte plante comune, preferând
solurile ușor calcaroase, bogate în substanțe nutritive
(Parvu 2006).
rădăcinile (Urticae radix) și mai rar fructele uscate ale urzicii. Frunzele și tulpinile se
culeg din primăvară până în toamnă, trebuie colectate părţile superioare de 30-40 cm a
tulpinilor. Pentru a extrage substanța activă din frunze, acestea trebuie să fie îndepărtate
de pe tulpină. Rădăcinile se scot din pământ toamna sau primăvara. (Parvu 2006).

Nr.crt. Partea din plantă Compoziție chimică (clasă de compuși) Compoziție
nutrițională
(100 g de
urzici fierte =
42 kcal)
Aminoacizi, glucide, amine, steroli
cetone (metil-heptenona, acetofenona)
ulei volatil 2,71 g
Partea aeriană substanțe grase, sitosteroli proteine;
(herba) acizii organici: acetic, formic, 0,11 g lipide;
pantotenic, folic 7,49 g
1. acizi polifenolcarboxilici: acid ferulic, carbohidrați;
paracumaric, cafeic, clorogenic, 6,9 g fibre;
neoclorogenic, rozmarinic, cafeoil-malic ,25 g zaharuri;
flavonoide: glicozide ale cvercetolului, 481 mg calciu;
izoramnetolului și kemferolului 1,64 mg fier;
vitamine (A, B2, C, K) 57 mg
săruri de Ca, Mg, Fe, Si, P magneziu;
clorofilă, protoporfirină, coproporfirină, 71 mg fosfor;
β-caroten 334 mg
rășini potasiu;
2. Peri urzicatori enzime (studii neconcludente) 14 μg acid
toxalbumină folic.
193
printre care β-sitosterol și β-sitosteril-3-
β-D-glucozida
Beneficii:
U.dioica prezintă o varietate de clase de compuși, precum polifenoli, triterpene,
steroli, flavonoide și lectine, cu rol nu numai în reducerea glucozei din sânge, dar și în
reducerea riscului apariției de boli cardiovasculare. Compoziția chimică a urzicii mari
conferă proprietăți antihipertensive, antioxidante și antiinflamatoare prin mecanisme
moleculare de interferare a căilor de semnalizare celulară, incluzând creșterea de NO,
inhibiția of α-amylazei și α-glycozidazei, modularea GLUT4 și protecția celulelor β
pancreatice (Shokrzadeh, Sadat-Hosseini et al. 2017, Namazi, Shomali et al. 2018).
Studii recente au arătat faptul că extractele de U. dioica produc răspunsuri
hipotensive prin mai multe mecanisme; compușii din urzica mare cresc aportul de oxigen
prin coronarodilatație prin (Turski, Turska et al. 2011):
- creșterea aportului de NO, concomitent cu creșterea de GMPc, declanșând astfel
mecanismele relaxante musculare
- scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracția coronarelor
- creșterea de AMPc (care în fibrele muscular netede stimulează mecansimele de
reducere a calciului citoplasmatic disponibil pentru contracție, inducând
relaxare), prin inhibarea fosfodiesterazei
De asemenea, U. dioica acționează și asupra sistemelor renină-angiotensină paracrine
de la nivelul vaselor și inimii, având efect cardio-protector în cazul HTA cu insuficiență
cardiacă; împreună cu anumite inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei
(IECA) contracarează tendința spre hipertrofie a pereților arteriali și a ventriculului stâng.
În acest sens studiile până la ora actuală nu definesc clar poziția extractului de urzică
mare în terapia remodelării cardiace.
Pe de altă parte, prezența acizilor organic și în special al triterpenelor și flavonoidelor
indică și un efect antiaritmic, prin blocarea canalelor de potasiu, cu inhibarea efluxului de
potasiu în perioada de repolarizare, prelungind repolarizarea în fazele 1, 2, 3 și perioada
refractară a miocardului, astfel prevenindu-se tahicardia și/sau extrasistolele ectopice
(Turski, Turska et al. 2011, Shokrzadeh, Sadat-Hosseini et al. 2017).
Siguranță
194
2012).
 Reacţii adverse: reacții gastrointestinale, greață, reacții alergice observate la

al. 2017).

 Potenţiali contaminanţi: impurități minerale, pesticide, metale grele

 Potentiali alergeni: uleiuri volatile din structura perișorilor urzicatori care dau
Brodziak-Dopierala et al. 2017).
Produse pe bază de Urtica dioica prezente pe piața farmaceutică din

România

Nera Plant
Fares
PlantExtrakt
Dacia Plant
Sabio
Alevia
Larix
Sonnentor
Fares
Hypericum impex
AdNatura
195
Plafar
3. Capsule cu extract de rădăcină de U.dioica Favisan
ProNatura
Hofigal
FarmaClass
Solgar
Zdrovit
Rotta Natura
Olimp Labs
Herbagetica

Bibliografie:
Plants Used in Cosmetics and Cosmetology." Int J Environ Res Public Health 14(10).
mechanisms." Cell Mol Biol (Noisy-le-grand) 62(9): 90-96.
alcoholic extract against experimentally-induced atherosclerosis in rats." Avicenna J Phytomed 8(3): 254-
262.
Med Sci 20(5): 497-502.
synthesis, and absorption of kynurenic acid in plants." Planta Med 77(8): 858-864.
196

Denumire populara: Coada calului
Origine si aria de răspandire: Planta
este nativă din zona arctica si temperată a
emisferei nordice

1. Părţi aeriene Flavonoide: predominant kaempferol- si quercetin
glicozide şi esterii lor malonil (kaempferol-3- O-β-D-
glucozid, kaempferol-7-O-β-D-glucozid, kaempferol-7-
O-β-D-diglucozid (= equisetrin), kaempferol-3-O,7-O-
β-D-diglucozid und quercetin-3-O-β-D-glucozid),
luteolin-5-O-β-D-glucozid, apigenin-5-O-β-D-glucozid
si 6-chloroapigenin;
Acid kinurenic
Beneficii:
tubulare a apei și ionii (Martin Herrera si altii, 2008).
Siguranţă
duodenal
 Reacţii adverse: produsul este în general bine tolerat, rareori putând apărea
197
medicamente

România

1. Ceai Alevia
Dacia Plant
Fares
Plafar
Hypericum Plant
Medica
Farmacia Naturii
3. Capsule Favisan
Medica
Hypericum Plant
Dvr Pharm
Rotta Natura
Bibliografie:
Res 2010; 2(2): 1460-1464.
Fitoterapia 2005; 76(6): 508–513.
198
Vaccinium macrocarpon Aiton
(afin american - fructe)
Specia: Vaccinium macrocarpon

Aiton, Fam. Ericacea, Gen Vaccinium
Denumire populară: afin
american
Vaccinium macrocarpon este
originar din Canada Centrală şi de Est
(Ontario în Newfoundland) şi nord-estul și
nord-centrul Statelor Unite (nord-est,
regiunea Marilor Lacuri şi Appalachians la
sud de Carolina de Nord şi Tennessee) Este,
de asemenea, naturalizat în părţi ale Europei şi locaţii împrăştiate în America de Nord de-
a lungul vestului Canadei (British Columbia) şi al Statelor de Vest din Statele Unite
(Coasta de Vest). "Biota of North America Program 2014 county distribution
map". BONAP.net. Retrieved 13 June 2017.
Descriere:
Tulpini verzi până la 15 cm în înălţime; rizomatoasă.
Lujer: subţire, lăptoasă şi păroasă, înrădăcinată la noduri.
frunze: simplu, alternativ, sub-sesil; lama foarte eliptică, rareori alungită, (5-) 7-
10 (-18) mm lungime, (2-) 3-4 (-5) mm lăţime, apex rotund; piele, suprafața superioară
verde, suprafaţa inferioară glaucoasă; margini întregi, rareori revoltaţi.
Inflorescență: flori solitare în axila frunzei de pe lăstarii noi; 2 bractee verzi, 1-2
mm lăţime; pediceluri de 2-3 cm, repecurbate, îmbinate la floare.
Floare: simetrică radial cu un disc nectarifer ce înconjoară pistilul; calice cu 4 loi;
corolă albă-roz, în formă de cupă, cu 4 mai lungi decât floarea; 8 stamine, 1 pistilul.
Fruct: fructe de pădure, globuloase, cu diametrul de 9-20 mm, roşii sau roşu
închis spre negru, cu multe seminţe. (Upton R, Graff A, Swisher D, eds., 2002.).
Părţi folosite:
Fructul uscat este de culoare roșu închis la aproape negru, cu lăţimea de 7,0-11,5
mm şi lungimea de 10-15 mm, cu o suprafaţă netedă, dar adânc înrădăcinată, ușor
lucioasă. (Upton R, Graff A, Swisher D, eds., 2002.).

- acizi organici (predomină acizii citrici și chinici),
bacilii fenolici (acizi clorogeni și acizi p-cumarici).
- 10% tanini (în cea mai mare parte taninuri catechol).
flavonoide precum miricetina și glicozida quercitină.
1. Fructe
- antocianinele și compușii înrudiți pe bază de
antocianidine, cianidină și peonidină
- galactozidele de peonidină și cianidină predomină, cu
cantități moderate de arabinozide..
199
Beneficii:
Un extract concentrat brut din sucul fructelor brut a fost testat pentru activitate
antimicrobiană asupra următorilor agenţi patogeni: Alcaligenes faecalis, Clostridium
perfringens, Enterococcus faecalis, Escherichia coli, Mycobacterium phlei,
Pseudomonas aeruginosa, Salmonella california, Salmonella enteritidis, Salmonella
typhimurium, Shigella sonnei, Staphylococcus aureus şi S. aureus rezistente la meticilină,
precum şi Candida albicans. Concentratul brut nu a inhibat creşterea C. albicans, dar a
avut activitate variabilă împotriva bacteriilor la diluții de 1: 5 şi 1:10 (Cavanagh HMA,
Hipwell M, Wilkinson JM. 2003).
Investigaţiile asupra mecanismului de acţiune bacteriostatică a afinelor au sugerat că
acidificarea urinii poate fi responsabilă pentru activitatea sa. Cu toate acestea, studii mai
recente au demonstrat că acidifierea urinară nu este mecanismul principal fiind implicată
în inhibarea aderenţei bacteriene (Ahuja S, Kaack B, Roberts J. 1998; Howell AB et al.
1998, Ofek I et al. 1991). Studiile in vitro au arătat că, în cele 77 cazuri clinice testate,
sucul de afin american a scăzut aderența bacteriană a E. coli la celulele uroepiteliale cu
60% comparativ cu soluția salină (Zafriri D et al. 1989). Mai mult, sucul de afin american
a inhibat aderența E. coli la celulele epiteliale urinare umane de trei ori mai intens decât
E. coli izolate din alte surse clinice (Ofek I et al. 1991;. Zafriri D et al 1989).
Activităţile antioxidante ale fructului de afin american şi ale constituenţilor săi
fenolici au fost evaluate in vitro. Fructele au prezentat o concentrație de antocianină de
0,32 mg / g greutate proaspătă şi o concentraţie fenolică totală de 3,15 mg/g greutate
proaspătă. Fructele au prezentat efecte antioxidante in vitro la o concentraţie de 18,5
μmol/g greutate proaspătă. Acidul clorogenic, 3-galactozidul peonidină, 3-galactozidul de
cianidină şi 3-galactozidul de cianidină au fost cei mai importanţi antioxidanţi din fruct
(Zheng W, Wang SY. 2003). Extractele de metanol din fruct au fost testate pentru
activitatea de captare radicală şi inhibarea creşterii celulare folosind şapte linii de celule
tumorale. Un extract de metanol din fruct a determinat inhibarea proliferării liniilor
celulare K562 și HT-29 la concentraţii cuprinse între 16,0 şi 125,0 μg / ml. Activitatea de
captare a radiaţiilor a fost cea mai mare într-un extract compus în principal din glicozide
flavonolice.
Şapte flavonol monoglicozide: myricetin 3-alpha-arabinofuranoside, quercetin 3-
xyloside, 3-methoxyquercetin 3-beta-galactoside (isorhamnetin), myricetin 3-
betagalactoside, quercetin 3-beta-galactoside, quercetin 3-alpha-arabinofuranoside şi
quercetin 3-alpha-rhamnopyranoside au fost evaluate pentru activitatea de captare a
radicalului liber 1,1-difenil-2-picrilhidrazil şi pentru capacitatea de inhibare a oxidării
lipoproteinelor cu densitate mică in vitro. Majoritatea flavonol glicozidelor au o activitate
antioxidantă comparabilă sau superioară vitaminei E. Cyanidin 3-galactosidul a prezentat
o activitate superioară flavonoidelor şi vitaminei E sau unui analog de vitamina E solubil
în apă în ambele studii de activitate antioxidantă (Yan X et al. 2002).
 Efect urolitic
Influenţa potenţială a sucului de afine asupra factorilor de risc biochimici şi fizico-
chimici urinar pentru litiazei urinare (oxalat de calciu) a fost evaluată într-un studiu
200
randomizat, încrucişat. Parametrii urinari au fost evaluaţi la un grup de 20 de bărbaţi din
Africa de Sud ce nu prezentau istoric de litiază urinară. Primul grup de 10 subiecți a
consumat 500 ml suc de afine diluat cu 1500 ml apă de la robinet în fiecare zi timp de 2
săptămâni, în timp ce al doilea grup a consumat 2000 ml de apă de la robinet zilnic în
aceeaşi perioadă. A urmat o perioadă de wash-out de 2 săptămâni înainte ca cele două
grupuri să fie evaluate. În timpul fazei experimentale, subiecţii au ţinut un jurnal
alimentar de 3 zile pentru a-şi evalua aportul alimentar şi de lichide; Probele de urină pe
24 de ore au fost colectate la momentul iniţial şi în ziua 14 a perioadei de studiu şi au fost
analizate. Datele obţinute au fost utilizate pentru a calcula suprasaturaţiile urinare relative
de oxalat de calciu, acid uric şi fosfat de calciu. Rezultatele au demonstrat că ingestia de
suc de afine a redus excreţia de oxalat şi fosfat şi a crescut excreţia citratului. De
asemenea, a existat o scădere a suprasaturaţiei relative a oxalatului de calciu, cu tendinţa
de a fi semnificativ mai scăzută decât cea indusă doar de apa de robinet (McHarg T,
Rodgers A, Charlton K. 2003)
Efectul sucului de afin american asupra factorilor de risc pentru apariţiei litiazei
urinare a fost evaluat într-un studiu care a implicat 12 subiecţi sănătoşi de sex masculin.
Subiecţii au oferit probe de urină timp de 24 de ore (trei probe de la fiecare pacient în
timpul celor trei faze de încărcare numai cu apă). În fiecare fază de încărcare, o cantitate
de apă minerală neutră a fost înlocuită cu 330 ml de suc. Sucul de afine a scăzut pH-ul
urinar, în timp ce excreția acidului oxalic şi suprasaturaţia relativă a acidului uric au
crescut, indicând potenţialul de dezvoltare a pietrelor urinare (Kessler T, Jansen B, Hesse
A 2002).
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: Utilizarea afinelor americane în
tratamentul afeţiunilor tractului urinar la copii este ineficientă şi nerecomandată
(Hrastinger A et al. 2005, Terris MK et al 2001). Pacienţii cu litiază renală sau cu
funcţia renală afectată trebuie să consume planta numai la recomandarea
medicală (Nowack R. 2003).
Administrarea extractului de etanol din afinul american la șoarecii masculi și femele
a fost considerat sigur deoarece DL50 s-a situat la doze mai mari de 15 g / kgc. Testarea
toxicităţii subcronice în doze zilnice unice a extractului etanolic din afine în doză de 500
mg/kg c la șobolanii femele Wistar nu a evidenţiat efecte toxice. (Resmi Mustarichie et al
2015)
 Reactii adverse:A fost raportat un singur caz de trobocitopenie la un pacient de

68 ani (Davies JK et al 2001). În cazul unui copil de 4 luni căruia i-a fost
administrat 180 ml suc de afin american s-au raportat vărsături severe. (Garcia-
Calatayud S et al 2002)
 Interacţiuni medicamentoase:
201
Creşterea efectulu Warfarinei:
A fost raportat un caz de hemoragie internă cu deces la un pacient având INR > 50
după tratatament de 2 saptămâni cu cefalexin, digoxin, fenitoin şi warfarină, precum şi
suc de afin american. (Suvarna R et al, 2003) Un alt caz raportat de posibilă interacţiune
cu warfarina a fost al unui pacient 69 ani cu înlocuire de valvă mitrală, care a consumat 2
litri de suc de afin american pe zi, asociat warfarinei, la care s-a constatat o creştere INR
între 8-11. După stoparea consumului de suc, valoarea INR a revenit la normal (=3) după
3 zile. (Grant P. 2004) Agenţia de regelementare a medicamentelor şi produselor pentru
sănătate din Marea Britanie a raportat numeroase cazuri de posibilă interacţiune între
warfarină şi sucul de afin american, cu influenţarea valorilor INR sau a sângerării.
(Suvarna R et al, 2003)
 Potenţiali contaminanţi: impurităţi minerale, pesticide, metale grele sau izotopi

radioactivi (WHO guidelines on assessing quality of herbal medicines with
reference to contaminants and residues. Geneva, World Health Organization,
2007)
Produse pe bază de Crataegus oxyacantha prezente pe piaţa farmaceutică din

România
1. Sirop
Urinal Sirop Walmark
Sirop Urinar Minunino Medimow
2. Comprimate
Cranberry Beres
Urolitin merişor Pharmaceuticals,
Urinal Akut Idelyn Biofarm
Arthro Guard Walmark
Urifin BioTechUSA
Multivitamine pentru fete între 12-17 ani Teen Alevia
Milestones GNC
Multivitamine pentru băieţi între 12-17 ani Teen GNC
Milestones Aesculap
Urozenal
3. Capsule
Urinal Walmark
Urinal Balance Walmark
UroForte Cosmopharm
NoCist Prevent Speccihasol
Uractiv Mami Fiterman Pharma
Merişor & D-Manoza + Vitamina C Herbal Plus GNC
Cran Clearance Jarrow Formulas Secom
Uro-Care CranActin Solaray Secom
Calm Urin Forte Biopol
Urimer Forte, Herbagetica
Cistorenal Remedia
202
Urosuport Naturalis
Uroforte Doppelherz
4. Ceai
Ceai de cireşe şi acerola Naturavit
Urinal Express pH Walmark
Urinal Express Walmark
Urifin rapid Alevia
Cistorenal Remedia
5. Suc organic
Suc organic de Mangostan Alevia
Suc organic goji (combinaţii) Alevia
Suc organic de Acai Alevia
6. Macerat glicerinic
Mlădiţe de Merişor, 15 ml Plant Extrakt
7. Soluţie
Soluţie împotriva aftelor Aphtaplus (combinaţii) Vitrobio
Metode de extracţie şi solvenţi: se recomandă ca extractele şi să fie obtinute cu apă sau

alcool etilic în diverse concentraţii.
Bibliografie
"Biota of North America Program 2014 county distribution map". BONAP.net. Retrieved 13 June 2017
pharmacopeia. Santa Cruz, CA, American Herbal Pharmacopeia, 2002.
WHO monographs on selected medicinal plants, vol 4 Fructus Macrocarponii
WHO guidelines on assessing quality of herbal medicines with reference to contaminants and residues.
Geneva, World Health Organization, 2007
Cavanagh HMA, Hipwell M, Wilkinson JM. Antibacterial activity of berry fruits used for culinary purposes.
Journal of Medicinal Food, 2003, 6:57–61
Ahuja S, Kaack B, Roberts J. Loss of fimbrial adhesion with the addition of Vaccinum macrocarpon to the
growth medium of P-fimbriated Escherichia coli. Journal of Urology, 1998, 159:559–562. 26.
Howell AB et al. Inhibition of the adherence of P-fimbriated Escherichia coli to uroepithelial cell surfaces by
proanthocyanidin extracts from cranberries. New England Journal of Medicine, 1998, 339:1085–1086. 27.
Ofek I et al. Anti-Escherichia adhesin activity of cranberry and blueberry juices. New England Journal of
Medicine, 1991, 324:1599.
Zafriri D et al. Inhibitory activity of cranberry juice on adherence of type 1 and type P fimbriated Escherichia
coli to eucaryotic cells. Antimicrobial Agents Chemotherapy, 1989, 33:92–98.
Zheng W, Wang SY. Oxygen radical absorbing capacity of phenolics in blueberries, cranberries,
chokeberries, and lingonberries. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2003, 51:502–509.
Yan X et al. Antioxidant activities and antitumor screening of extracts from cranberry fruit (Vaccinium
macrocarpon). Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2002, 50:5844–5849.
McHarg T, Rodgers A, Charlton K. Influence of cranberry juice on the urinary risk factors for calcium
oxalate kidney stone formation. British Journal of Urology International, 2003, 92:765–768.
Kessler T, Jansen B, Hesse A. Effect of blackcurrant-, cranberry- and plum juice consumption on risk factors
associated with kidney stone formation. European Journal of Clinical Nutrition, 2002, 56:1020–1023
https://www.sigmaaldrich.com/life-science/nutrition-research/learning-center/plant-profiler/vaccinium-
macrocarpon.html Sigma+Aldrich /Merck Plant Profiler> Cranberry (Vaccinium macrocarpon)
Hrastinger A et al. Is there clinical evidence supporting the use of botanical dietary supplements in children?
Journal of Pediatrics, 2005, 146:311–317
Terris MK, Issa MM, Tacker JR. Dietary supplementation with cranberry concentrate tablets may increase
the risk of nephrolithiasis. Urology, 2001, 57:26–29
Nowack R. Die amerikanische Cranberry (Vaccinum macrocarpon Aiton). Zeitschrift für Phytotherapie,
2003, 24:40–46.
203
pharmacopeia. Santa Cruz, CA, American Herbal Pharmacopeia, 2002. Farnsworth NR, ed. NAPRALERT
database. Chicago, University of Illinois
at Chicago, IL (an online database available directly through the University of Illinois at Chicago or through
the Scientific and Technical Network [STN]of Chemical Abstracts Services), 30 June 2005.
Davies JK, Ahktar N, Ranasinge E. A juicy problem. The Lancet, 2001, 358:216
Garcia-Calatayud S, Larreina Córdoba JJ, Lozano de la Torre MJ. Intoxicación grave por zumo de arándanos
[Cranberry intoxication in a 4-monthold infant]. Anales Espanoles de Pediatriá, 2002, 56:72–73 [in Spanish]
Suvarna R, Pirmohamed M, Henderson L. Possible interaction between warfarin and cranberry juice. British
Medical Journal, 2003, 327:20–27
Grant P. Warfarin and cranberry: an interaction? Journal of Heart Valve Disease, 2004, 13:25–26.
Resmi Mustarichie*, Sohadi Warya, Yoga Windhu Wardhana, Acute and subchronic toxicities of ethanol
extract herb cranberry (vaccinium macrocarpum l.) in the white rat wistar strain, World Journal Of Pharmacy
And Pharmaceutical Sciences Volume 4, Issue 12, 79-90, 2015
204
Epilobium parvifolium L.
(pufuliţa cu flori mici - părți aeriene)
Specia: Epilobium parvifolium L., Fam.

Onagraceae, Gen Epilobium
Denumire populară: Pufuliţă cu flori mici,
pufuliţă, ascoage, sburătoare
Origine și aria de răspândire: Această plantă
apare în cea mai mare parte a Europei, inclusiv în Marea
Britanie, din Suedia până în Africa de Nord și Asia de
Vest până în Kashmir, în Statele Unite și Canada (USDA
2016)
Părți folosite: Părţi aeriene întregi sau
segmentate, colectate înainte sau în timpul perioadei de
înflorire apoi uscate.

Nr.cr Partea din Compoziția
t. plantă
1. Părţi aeriene conținutul de flavonoide 5,9%.
triterpenul și sterolii sunt de4,7%
taninuri, uleiurile volatile, acizii graşi, aminoacizii esenţiali,
zaharurile, vitamina C, E, K şi numeroase săruri minerale.
Beneficii:
 Efect asupra hipertrofie benignă de prostată
Extractele apoase de Pufuliţă prezintă activitate antiinflamatorie (Hiermann A et al,
1986). Un studiu in vitro efectuat pentru extracte apoase de E. angustifolium, E.
parviflorum, E. Hirsutuma (în raport substanţă vegetală/solvent de extracţie 1/10) a
evidenţiat activitatea antiinflamatorie cu inhibarea hialuronidazei, lipooxigenazei şi
efecte asupra eliberării elastazei și a mieloperoxidazei (Kiss et al. 2011).
De asemenea, studiile au demonstrat o acțiune nenefică sistemică asupra funcției

aparatului urinar, dar cu precădere ameliorarea se datorează tot ameliorării funcției
prostatei, dar și prin ameliorarea diurezei și a funcționării aparatului urinar.
Studii in vitro ce au utilizat extracte apoase de E. parviflorum au demonstrat inhibiţia

5 - reductazei într-un procent de 90%. Enzima care are rol în transformarea
testosteronului în dihidrotestosteron (Lesuisse et al.1996).
Epilobium parviflorum este utilizat tradiţional pentru tratamentul hiperplaziei

benigne de prostată, dar acțiunea sa biologică nu este în întregime identificată. Au fost
realizate studii in vitro pentru investigarea diferitelor aspecte ale capacității sale
antioxidante, a acțiunii antiinflamatorii (COX-inhibitorii), a efectului agonist și
antagonist al receptorilor steroizi, precum și asupra efectului inhibitor al aromatazei, care
205
au demonstrat o acțiune antioxidantă remarcabilă și inhibitoare COX a extractelor de
Epilobium parviflorum (Hevesi Tóth B et 2009)
 Categorii de consumatori vulnerabili: pacienții cu intoleranță cunoscută la

speciile Epilobium.
Un studiu în care un lot de şobolani masculi albinoşi Wistar a primit 1,5 ml/zi
extract etanolic de Pufuliţă (fără alte precizări) nu a evidenţiat semne de toxicitate după
10 zile de tratament (Roman et al. 2010).
Datele privind toxicitatea sunt lacunare, dar din puținele informații disponibile nu
apar temeri cu privire la utilizarea extractelor apoase de E. angustifolium și E.
Parviflorum.
 Reacţii adverse: nu au fost raportate până în prezent reacţii adverse (herba

EMA/2014).

medicamente (herba EMA/2014).
Produse pe bază de Epilobium parviflorum prezente pe piața farmaceutică din

România
producătoare
Ceai
Ceai bio pufuliţă cu flori mici Sonnentor
1. Ceai pufuliţă cu flori mici Alevia, Dacia Plant
Ceai pentru prostată Alevia
2. Capsule Hyper Pros Hypericum
Tinctură
3. Tinctură de pufuliţă cu flori mici Dacia Plant
Tinctură de pufuliţă cu flori mici şi ghimpe Dorel Plant

hidroalcoolic).
206
Bibliografie
"Epilobium parviflorum". Natural Resources Conservation Service PLANTS Database. USDA. Retrieved 18
January 2016.
Nowak R, Krzaczek T. Pharmacological research involving herbs of Epilobium angustifolium L. and
Epilobium parvifolium Schreb. Herba Polonica 1998;1:5- 10.
Hiermann A, Juan H, Sametz W. Influence of Epilobium extracts on prostaglandin biosynthesis and
carrageenin induced oedema of the rat paw. J Ethnopharmacol. 1986; 17:161-169
Coulson S, Rao A, Beck SL, Steels E, Gramotnev H, Vitetta L. 2013. A phase II randomized double blind
placebo-controlled trial investigating the efficacy and safety of ProstateEZEMax: a herbal medicine
preparation for the management of symptoms of benign prostatic hypertrophy. Compl Ther Med. 2013;
21:172-179
Stolarczyk M, Naruszewicz M, Kiss AK. Extracts from Epilobium sp. Herbs induce apoptosis in human
hormone-dependent prostate cancer cells by activating the mitochondrial pathway. J Pharm Pharmacol.
2013; 65:1044-54
Assessment report on Epilobium angustifolium L. and/or Epilobium parviflorum Schreb., herba
EMA/HMPC/712510/2014
Kiss AK1, Bazylko A, Filipek A, Granica S, Jaszewska E, Kiarszys U, Kośmider A, Piwowarski J.,
Oenothein B's contribution to the anti-inflammatory and antioxidant activity of Epilobium sp.
Phytomedicine. 2011 May 15;18(7):557-60
D. Lesuisse*, J. Berjonneau, C. Ciot, P. Devaux, B. Doucet, J. F. Gourvest, B. Khemis, C. Lang, R.
Legrand, M. Lowinski, P. Maquin, A. Parent, B. Schoot, and G. TeutschH. Chodounská, and A. Kasal
Determination of Oenothein B as the Active 5-α-Reductase-Inhibiting Principle of the Folk
Medicine Epilobium parviflorum J. Nat. Prod., 1996, 59 (5), pp 490–492
Ioana Roman*, Mircea A. Rusu, Constantin Puică, Maria Borşa citOtoxic effects of three species of
epilobium (onagraceae) herbal extracts in rats Studia Universitatis “Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţele Vieţii vol.
20, issue 1, 2010, pp.19-23 © 2010
Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC) Assessment report on Epilobium angustifolium L. and/or
Epilobium parviflorum Schreb., herba EMA/HMPC/712510/2014
Hevesi Tóth B, Kéry A. Epilobium parviflorum--in vitro study of biological action . Acta Pharm
Hung. 2009;79(1):3-9. [Article in Hungarian]
207
208
Galium verum L.
(sânziene - flori)
Specia: Galium verum L., Fam. Rubiaceae, Gen
Galium
Denumiri populare: drăgaică, sânziene,
smântânică, închegătoare, floarea lui Sfântul Ion
Origine și aria de răspândire: Specia este
foarte răspândită în Europa, nordul Africii și în Asia.
Principalii furnizori ai produsului vegetal sunt țările din
Europa de Est (Parvu 2006).
Părți folosite: În scopuri medicinale se
recoltează vârfurile înflorite ale tulpinilor, în toată
perioada înfloririi, din luna iunie până în septembrie
(Parvu 2006).

1. Taninuri
- taninuri galice și elagice
2. Flavonozide (2%)
-glicozide ale cvercetolului; quercetin-3-O-beta-D-glucopiranozida; isorhamnetin
3-O-alpha-L-rhamnopyranosyl-(1-6)-beta-D-glucopiranozidaș diosmetin 7-O-
beta-D-glucopiranoida; (+)-pinoresinol 4,4'-O-bis-beta-D-glucopiranozida
Flavone: quercetin, isoquercetin, rutin, isorhamnetin, diosmetin
3. Glicozide iridoidice
-asperulozida; scandozida; acid genipozidic
4. Acizi organici
-într-o cantitate mare – acid citric
-acid ursolic; acid rubifolic
Aldehide: aldehida ursolică
5. Uleiuri esențiale, substanțe minerale
-acid clorogenic; acid p-cumaric; acid ferulic
Beneficii:
Sânzienele sunt în primul rând cunoscute pentru acţiunea de echilibrare a funcţiei
tiroidiene; mai au de asemenea acţiune: diuretică, antispastică, depurativă, uşor sedativă,
uşor laxativă, cicatrizantă, coleretică (stimulează eliminarea bilei din vezica biliară),
colagogă (stimulează secreţia hepatică de bilă), afrodisiacă.
Așadar, până în prezent au fost dovedite următoarele proprietăţi ale florilor de

sânziene: diuretice şi depurative, curăţând sângele la nivelul ficatului şi rinichilor,
sudorifice (cu mărirea secreţiei glandelor sudoripare), astringente, cicatrizante,
hemostatice, antiinflamatoare şi vulnerare (cu grăbirea vindecării rănilor externe şi
interne), sedative, calmante şi antispastice în afecţiunile neurovegetative, aperitive şi
aromatizante (Zhao, Shao et al. 2009, Schmidt, Scholz et al. 2014).
209
Tinctura de sânziene se folosește cu precădere, intern, ca adjuvant, în afecțiuni
precum: hiper şi hipotiroidie, noduli tiroidieni, paralizia corzilor vocale, laringite, tumori
de laringe, tiroidă, paratiroidă, nevroze, isterie, afecţiuni ale aparatului urinar (cistite,
pielonefrite, litiază urinară), gută, hidropizie, reumatism, impotenţă (Zhao, Shao et al.
2008, Schmidt, Scholz et al. 2014).
Efectul extractului de Galium verum asupra funcției tiroidiene apare la o doză de

25 mg extract/100 g greutate corporală (studii exeprimentale pe animale de laborator -
cobai), mecanismul farmacologic fiind țintit către axa hipotalamico-hipofizară. În condiții
de stres, administrarea extractului de sânziene a condus la o activitate neuroscretorie
mărită a nucleilor paraventriculari hipotalamici, asociată în același timp cu o stimulare a
eliberării de hormon corticotrophin (CRH – corticotropin release hormone). Stimularea
eliberării CRH-ului survine în urma activării hormonilor adeno-hipofizeali, precum și a
stimulării concomitente a hormonilor medulosuprarenalei. Rezultatele histologice în
urma experimentelor pe cobai au concluzionat faptul că administrarea de extract hidro-
alcoolic de Galium verum, în condiții de stres anakinetic, a indus modificări majore
morfologice (Zhao, Shao et al. 2006, Schmidt, Scholz et al. 2014, Dong, Ma et al. 2016).
De asemenea, extactul hidro-alcoolic de Galium verum prezintă un efect

protector asupra morfologiei tiroidei și ovarelor în cazul cobailor. Anumite studii au
concluzionat faptul că după 15 zile de stres anakinetic, indus prin imobilizare și condiții
de întuneric, a fost cauzată o inhibiție a funcției tiroidei și a ovarelor (prin observarea
aspectelor histologice); în schimb, admnistrarea de extract de Galium verum în doze de
25 mg/100 g greutate corporală a condus la o stimulare a activității ovariene și tiroidiene
la cobai (Zhao, Shao et al. 2006, Schmidt, Scholz et al. 2014, Matei, Gatea et al. 2015,
Dong, Ma et al. 2016).
Siguranță
 Categorii de consumatori vulnerabili: Tinctura de sânziene se administrează cu
prudenţă la persoanele cu gastrită hiperacidă şi ulcer gastric şi duodenal (datorită
conţinutului în alcool, poate creşte aciditatea gastrică). Din cauza conţinutului de alcool
la produsele pe bază de extracte sau tincture de sânziene, nu se recomandă administrarea
în: hepatite virale, toxice şi metabolice, steatoză hepatică, ciroză hepatică, sarcină şi
alăptare.Alergie la sânziene, tratamente care nu permit consumul de alcool (Schmidt,
Scholz et al. 2014).
prezența mare a taninurilor. Nu există studii științifice care să marcheze un interval de
doze privind toxicitatea acestui produs vegetal (Matei, Gatea et al. 2015).

 Reacţii adverse: Deși nu au fost semnalate efecte adverse și contraindicații pentru
extractele de Galium verum, trebuie avut în vedere faptul că, datorită conținutului în
taninuri, acestea au un anumit grad de hepatotoxicitate (Matei, Gatea et al. 2015).
210
 Interacțiuni medicamentoase: nu au fost găsite interacțiuni cu alte medicamente.
 Potenţiali contaminanţi: impurități minerale, pesticide, metale grele (Zhao, Shao
et al. 2009).
 Potenţiali alergeni: polen
Produse pe bază de Galium verum prezente pe piața farmaceutică din România

1. Ceai de Galium verum Hofigal
Fares
Dacia Plant
2. Tinctură de Galium verum Dacia Plant
Nera Plant
3. Capsule cu Galium verum Favisan
Metode de extractie și solvenți: se recomandă ca extractele să fie hidro-alcoolice;

raport plantă/alcool etilic – 1:3,7 în cazul tincturilor; solvenții cei mai des folosiți apă
purificată în combinație cu alcool etilic de aproximativ 40 % (Matei, Gatea et al. 2015).
Bibliografie:
Dong, J. M., Y. L. Ma, Z. Y. Zhang, R. Li, Y. L. Zhu and L. Ma (2016). "[Effects and related mechanism of
flavone from Galium verum L on peroxide induced oxidative injury in human umbilical vein endothelial
cells]." Zhonghua Xin Xue Guan Bing Za Zhi44(7): 610-615.
Matei, A. O., F. Gatea and G. L. Radu (2015). "Analysis of Phenolic Compounds in Some Medicinal Herbs
by LC-MS." J Chromatogr Sci53(7): 1147-1154.
Schmidt, M., C. J. Scholz, G. L. Gavril, C. Otto, C. Polednik, J. Roller and R. Hagen (2014). "Effect of
Galium verum aqueous extract on growth, motility and gene expression in drug-sensitive and -resistant
laryngeal carcinoma cell lines." Int J Oncol44(3): 745-760.
Zhao, C., J. Shao, D. Cao, Y. Zhang and X. Li (2009). "[Chemical constituents of Galium verum]."
Zhongguo Zhong Yao Za Zhi34(21): 2761-2764.
Zhao, C. C., J. H. Shao, X. Li, X. D. Kang, Y. W. Zhang, D. L. Meng and N. Li (2008). "Flavonoids from
Galium verum L." J Asian Nat Prod Res10(7-8): 613-617.
Zhao, C. C., J. H. Shao, X. Li, J. Xu and J. H. Wang (2006). "A new anthraquinone from Galium verum L."
Nat Prod Res20(11): 981-984.
211

Origine şi aria de răspândire: Planta
este nativă din zona arctică şi temperată a
emisferei nordice

crt.
1. Părţi aeriene Flavonoide: predominant kaempferol- si quercetin glicozide
si esterii lor malonil (kaempferol-3- O-β-D-glucozid,
kaempferol-7-O-β-D-glucozid, kaempferol-7-O-β-D-
diglucozid (= equisetrin), kaempferol-3-O,7-O-β-D-
β-D-glucozid, apigenin-5-O-β-D-glucozid şi 6-
chloroapigenin;
palustrin; equisetonin, un complex de saponine;
Acid kinurenic
Beneficii:
 Efect în bolile tiroidiene: Ca produs adjuvant în tratamentul tiroiditei,
contribuind la reducerea nodulilor iroidieni. Limfocitele B și T sunt ambele afectate de
acțiunea imunomodulatoare a acestei plante, care este totuși lipsită de citotoxicitate [62].
Efectul benefic al plantei la RA a fost susținut de un studiu care a subliniat scăderea
TNF-α ca unul dintre mecanismele care contribuie [63]. Acidul kynurenic a fost propus
ca un mediator presupus al efectului antiinflamator și antalgic al mai multor ierburi
benefice în RA, precum și în coada de cal, printre acestea [64]. Acidul kynurenic este, de
asemenea, un metabolit endogen al oxazului triptofan, cu activitate antagonistă a
receptorului glutamat, care poate explica parțial proprietățile sale analgezice. Un studiu in
vitro a arătat că acidul kynurenic este capabil să inhibe proliferarea sinoviocitelor [66].
Nivelul său a fost semnificativ mai scăzut la subiecții umani cu AR decât la cei cu OA
[67], ceea ce sugerează potențialul benefic al suplimentelor acidului kynurenic la
pacienții cu RA.
212
Siguranţă
duodenal
medicamente
Produse pe bază de Equisetum arvenseprezente pe piața farmaceutică din

România

1. Ceai Alevia
Dacia Plant
Fares
Plafar
Hypericum Plant
Medica
Farmacia Naturii
3. Capsule Favisan
Medica
Hypericum Plant
Dvr Pharm
Rotta Natura
Bibliografie
Res 2010; 2(2): 1460-1464.
Fitoterapia 2005; 76(6): 508–513.
213
Capsella bursa-pastoris L.
(traista-ciobanului - părți aeriene)
Specia: Capsella bursa-pastoris L., Fam.
Brassicaceae, Gen Capsella.
Denumire populară: traista-ciobanului,
arior, buruiană de friguri, coada-pisicii, păsăţea,
păscuţă, punguliţă, rapăn, tăşculiţă, tăşcuţă.
Origine și aria de răspândire: Capsella
bursa-pastoris este originară din Europa și este
raspandită pe tot globul. Planta creşte pe pajişti,
șanțuri, marginea drumurilor și a zidurilor, locuri
necultivate și cultivate (grădini), însorite sau
semiumbrite, planta este întâlnită de la câmpie până la etajul subalpin, pe soluri aride
pănă la foarte umede (Bojor O., 2003).

crt.
Flavonoide: quercitină, tricină, kempferol, luteolină și derivați
Părţile aeriene de glicozide (rutin, hesperidină, luteolin-7-rutinozidă,
luteolin-7- galactozidă, quercetin-3-rutinozidă).
Amine (cholina-1%, acetilcolina, histamina), saponozide,
taninuri, rezine
1. Uleiuri volatile(campfor - 0.02%)
Acizi organici: protocatehic, fumaric, citric, tartric
Vitamine (A, B2, C, K)
Beneficii:
Traista-ciobanului contribuie la susţinerea sistemului endocrin: ajută la funcționarea
normală a glandei tiroide, normalizează secreția hormonilor tiroidieni, adjuvant în
reglarea naturală a activității glandei tiroide. De asemenea, traista-ciobanului are efect
hemostatic, puternic antiinflamator și diuretic, calmant,, antiseptic şi reglează circulația
sanguină (EMA/HMPC, 2010).
Siguranță
Categorii de consumatori vulnerabili: pacienții cu hipersenzitivitate la aceasta
plantă; este contraindicată în timpul sarcinii și alăptării conform EMA (EMA/HMPC,
2010).
Toxicitate și doze: Extractele de Capsella bursa-pastoris au fost raportate ca având o

toxicitate scăzută la șoareci. Valorile DL50 raportate sunt de 1,5 g / kg greutate corporală
(șoareci, injecție intraperitoneală) și 31,5 g / kg greutate corporală (șoareci, injectie
subcutanată). Nu există date privind toxicitatea la doză repetată, genotoxicitatea,
214
carcinogenitatea, reproducere și toxicitatea pentru dezvoltare, toleranța locală sau alte
studii speciale (EMA/HMPC, 2010).
Reacții adverse: nu au fost raportate.
Interacțiuni medicamentoase: nu au fost raportate interacțiuni cu alte

medicamente.
Potențiali alergeni: nu se cunosc.

România
Fares
Dorel Plant
Stef Mar
Medica
Naturland
ProNatura

Bibliografie
220.
European Medicines Agency/Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2010), Community
herbal monograph on Capsella bursa-pastoris (L.) Medikus, herba.
European Medicines Agency/Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2010), Assessment
report on Capsella bursa-pastoris (L.) Medikus, herba .
1999.
215
Salvia officinale L.
(salvie - frunze)
Specia: Salvia officinale L., Fam.

Lamiaceae, Gen Salvia
Denumire populară: salvie, jale, salcâm
boieresc, salvir, salbie, șalvir, șalet sau șerlai.
Origine și aria de răspândire: Salvia
officinale este originară din sudul Europei și din
regiunile mediteraneene. În momentul actual planta
se cultivă pe tot globul (Bojor O., 2003)..
Părți folosite: frunzele întregi sau tăiate și uscate de Salvia officinalis. Calitate:
trebuie să conțină nu mai puțin de 12 ml/kg ulei esențial pentru frunzele întregi și
minimum 10 ml/kg ulei esențial pentru frunzelele tăiate (EMA/HMPC, 2015).

Ulei esențial (până la 3%): α-tujonă (10-60%), β-tujonă (4-
1. Frunze 36%), camfor (5-20%), 1,8- cineol humulenă, β-cariofilină,
viridiflorol
Derivații acidului hidroxicinamic (circa 3,5%): acidul
rosmarinic (până la 3,3%), acidul melitric A, sagecumarina,
acidul salvianolic K, acidul sagerinic
Diterpene fenolice: acid carnosic care autooxidizează cu
ușurință la carnosol (0,35%) care se degradează în continuare
la rosmanol, epirosmanol, 7-metoxi-rosmanol, galdosol
Triterpene: acid ursolic (până la 3,5%), acid oleanolic (până la
0,4%), α-amirină (0,18%), β-amirină (0,10%)
Flavonoide (1,1%): luteolină, derivați de luteolină, apigenină,
derivați de apigenină
Polizaharide
Alţi constituenţi: acid p-hidroxibenzoic, acid gentisic, acid
siringic, alți acizi, β-sitosterol, stigmasterol (0,001%).
Beneficii:
 Efect de reglare a secreţiei glandei tiroide
Salvia contribuie la susţinerea sistemului endocrin: ajută la funcționarea normală a
glandei tiroide, normalizează secreția hormonilor tiroidieni, adjuvant în reglarea naturală
a activității glandei tiroide (EMA/HMPC, 2015).
 Efect antisudorific
Salvia ajută la diminuarea transpiraţiei (efect antisudorific pronunţat), preparatele din
frunze de salvie fiind utilizate pentru combaterea transpiraţiei excesive în diverse stãri,
cum ar fi distoniile neurovegetative şi menopauza (EMA/HMPC, 2015).
216
 Efect hipoglicemiant, efect antispastic, astringent, antiseptic, bacteriostatic
Preparatele din salvie atenueazã procesele fermentative din intestin şi favorizeazã
eliminarea gazelor, stimuleazã secreţia de bilã a ficatului, au un uşor efect
hipoglicemiant, efect antispastic, astringent şi antiseptic, bacteriostatic. Astfel,
preparatele din salvie sunt utile în stãrile de meteorism abdominal, în dischineziile
biliare, ca adjuvant în tratamentul diabetului zaharat, în unele dureri abdominale, în
inflamaţiile mucoaselor (stomatite, gingivite, faringite, amigdalite) şi ale pielii sau în
acnee (EMA/HMPC, 2015).
 Efect calmant asupra sistemului nervos

Salvia contribuie la susţinerea sistemului nervos, având un efect de calmare asupra
acestuia.
Siguranță
(EMA/HMPC, 2015).
Uleiul esențial din Salvia officinalis conține constituenți precum thujon și
camfor, care în doze mari au efecte toxice. Un studiu experimental al proprietăților toxice
ale uleiului esențial din salvie pe animale de laborator (șobolani neanesthetizați) a aratat
că produc un efect convulsiv. Limita dozei în care evenimentele corticale sunt subclinice,
este de 0,3 g/greutate corporală, pentru doze de peste 0,50 g/greutate corporală au apărut
convulsii, convulsii care au devenit letale peste 3,2 g/greutate corporală (ESCOP, 2003).
Toxicitatea acută la administrarea orală a uleiului de salvie are valorea DL50 de

2,6 g/greutate corporală (studiu efectuat pe șobolani) (ESCOP, 2003) și la administrare
intradermică de respectiv 5 g/greutate corporală (studiu efectuat pe iepuri) (EMA/HMPC,
2015).

medicamente.
Produse pe bază de Salvia officinale prezente pe piața farmaceutică din România

1. Tinctură de păducel (hidroalcolica) PlantExtrakt
Hofigal
217
Dacia Plant
Fares
2. Ceai de Salvia officinale Fares
Dacia Plant
Alevia
Larix
Sonnentor
Stef Mar
3. Capsule de Salvia officinale Favisan
4. Ulei de Salvia officinale macerat Hofigal
Nera Plant
Sabio
5. Gel cu Salvia officinale si propolis TIS Farmaceutic
6. Spray cu Salvia officinale (extract in Dacia Plant
glicerina)
7. Sirop de Salvia officinale Favisan
Metode de extractie și solvenți: se recomandă ca extractele și tincturile să fie obtinute

cu alcool etilic în diverse concentrații, glicerină-alcool etilic, apa-alcool etilic (extract
hidroalcoolic).
Bibliografie
220.
Union herbal monograph on Salvia officinalis L., folium
ESCOP (2003), ESCOP Monographs: The Scientific Foundation for Herbal Medicinal Products
218
(gălbenele – flori)
Specia: Calendula officinalis L., Fam.

Asteraceae
Origine și aria de răspândire: Indigenă
în Europa Centrală, de Est și de Sud. Cultivate
comercial în America de Nord, Balcani, Europa
de Est și Germania
Părți folosite: Se utilizează florile ligulate ale
calatidiului (Calendulae flos) sau calatidiile florale
(Calendulae cum receptaculis).

1. Saponine triterpenice: 2-10% derivați ai acidului
oleanolic cu acid glucuronic la C3
Flori Alcooli triterpenici: mono-, di- și trioli liberi și
esterificați (cu acizi grași) de tip ψ-taraxen-, taraxen-,
lupin- și ursin. Aproximativ 0,8% monoli (α- și β-
amirină, lupeol, taraxasterol, ψ-taraxasterol), aproximativ
4% dioli, în majoritate sub formă de mono esteri
(faradioli și esteri de arnidiol)
Carotenoide: până la 4,7%; predominant luteină și
zeaxantină (împreună până la 92% din total carotenoide).
Calendina (sesquiterpen lactonă) nu este un constituent
autentic, structura este identică cu loliolidul, produs de
degradare a xantofilei
Flavonoide: 0,3-0,8%; glicozide ale izoramnetinei,
quercetin
Ulei volatil: 0.2-0.3%, în special sesquiterpene (ex. α−
cadinol)
Beneficii:
- Efect antimicrobian
influenza APR-8 in vitro.
219
- Activitate antiinflamatoare
Studiile arată că răspunsul antiinflamator puternic al extratului de gălbenele este mediat
de inhibarea citokinelor proinflamatoare, COX-2 şi a sintezei de prostaglandine (Preethi
et al., 2009).
- Efect antioxidant
Studiile au arătat că extractul hidroalcoolic 50% este un agent antioxidant eficient
împotriva mai multor tipuri de radicali liberi (IC 50 de 97.1±2.1 μg/mL în sistemul
DPPH, 350.0±13.1 μg/mL în testul de peroxidare lipidică şi 4.4±0.9 μg/mL în sistemul
xantină/luminol/XOD) (EMA, 2018)
Siguranţă
 Reacţii adverse: Uşoară sensibilizare a pielii (WHO, 2004)



România
Fares
Plantextrakt
Hofigal
2. Ceai de Calendulae flos sau combinaţii Larix
Fares
220
StefMar
Dacia Plant
Hypericum
Plafar
Dorel Plant
Laboratoarele MEDICA
Alevia
Faunus Plant
Laboratoarele MEDICA
Rotta Natura
Hypericum Plant
Santo Raphael
Dacia Plant
Santo Raphael
Plantavorel
Ceta Sibiu
Fares
Quantum Pharm
Elzin Plant
Larix
Fares
Alevia
Hofigal
6. Gel Farmaclass
Fares
Metode de extractie și solvenţi: extracte hidroalcoolice 40-50% (V/V) sau 70-90%

Bibliografie
221
222
Echinacea spp.,
(Echinacea – flori/ părți aeriene/rădăcini)
Specia: Există 9 specii, cu mai multe
varietăţi, ale genului Echinacea, însă de interes
medical sunt doar 3 specii: Echinacea purpurea
(L.) Moench, Echinacea pallida (Nutt.) Nutt şi
Echinacea angustifolia (D.C.) Hell.
Între cele 3 specii enumerate există
diferenţe, atât de ordin morfologic, cât şi histo-
anatomic, dar mai ales biochimic, aceastea din
urmă fiind reflectate în calitatea răspunsului
declanşat la nivelul sistemului imunitar de
preparatele fitofarmaceutice obţinute din specii
diferite de Echinacea.
Denumire populară: Echinaceea
Origine și aria de răspândire: Originară din câmpiile Americii de Nord,
echinacea era folosită de băştinaşi pentru tratarea rănilor şi a muşcăturilor de şarpe.
Aceasta este cultivată şi în România, ca plantă medicinală şi decorativă. La noi în ţară
există firme producătoare de suplimente alimentare, precum PlantExtrakt, care realizează
culturi organice certificate de Echinacea.
Părți folosite: planta întreagă, în stare proaspătă sau uscată. În ultima vreme se
remarcă o tendinţă de obţinere a preparatelor având în compoziţie Echinacea cu suc
presat la rece.

Specia Organul utilizat Constituenţi chimici
Echinacea Părţile aeriene Alcamide, esteri ai acidului cafeic (în special acid cicoric),
purpurea polizaharide, poliacetilene
Echinacea Rădăcina Alcamide, esteri ai acidului cafeic (în special echinacozidă),
angustifolia cinarină, polizaharide, poliacetilene
Echinacea Rădăcina esteri ai acidului cafeic (în special echinacozidă), cinarină,
palida polizaharide, poliacetilene specifice
Beneficii:
Efect imunomodulator și imunostimulator
Referitor la eficacitatea preparatelor de Echinacea există foarte multe studii in vitro și in
vivo. Unele au descoperit efecte imunostimulatorii semnificative, în schimb altele nu au
remarcat nicio diferenţă între produsele obţinute din Echinacea şi placebo. Dintre
preparatele cu Echinacea, cele mai relevante rezultate s-au obţinut în urma studiilor
întreprinse pe preparatele cu suc presat de Echinacea purpurea herba şi extract de
Echinacea pallida radix, pentru care, pe baza materialului documentar existent, Comisia
Medicamentului din Germania a elaborat recomandări terapeutice pozitive.
Efectele imunomodulatorii ale compuşilor din Echinacea sp. se datorează stimulării
mobilizării leucocitelor şi creşterii activităţii fagocitare, inhibiţiei multiplicării virale şi
stimulării producţiei de interferon şi a altor cytokine precum IL-1 sau IL-10.
223
Activitate antivirală
Preparatele cu echinacea sunt puternici agenţi antivirali împotriva virusurilor herpex
simplex 1 şi 2, influenza şi virusului stomatitei veziculare. De asemenea s-a demonsatrat
că aceste fitopreparate inactivează în cultură atât virusul uman H1N1-tip IV, cât şi
virusurile gripale de origine aviară sau suină.
Activitate anti-inflamatorie
Alcamidele din rădăcina speciilor de Echinacea manifestă efecte antiinflamatorii in vitro,
inhibând activitatea COX-1 şi COX-2, iar preparate din părţile aeriene sau rădăcină
inhibă activitatea LOX-5.
Contraindicații:
Echinacea este contraindicată persoanelor care urmează tratamente imunospresoare, celor
care suferă de boli autoimune (lupus eritematos, scleroză în plăci, tiroidită Hashimoto),
TBC şi SIDA, în perioada activă.
Produse pe bază de Echinacea prezente pe piața farmaceutică din România

Tip de produs Denumire comercială Producători
Ceaiuri Ceai de Echinacea Fericean Marin – Gold Plant
Ceai Echinacea “Cămara Noastră” 50 G I.I.
Ceai Echinacea S.C. Kalpo S.R.L.
Ceai din plante ecologice Echinacea S.C. Stef Mar S.R.L.
Ceaiul Casei – Echinacea, Iarba, S.C. Farmacia Naturii S.R.L.
Ceai Echinacea – Punga A 50 G , S.C. Trident Coprimex
Ceai ecologic de Echinacea S.R.L.
Echinacea - Ceai Echinacea S.C. Laboratoarele Fares Bio
Vital S.R.L.
S.C. Hofigal Export - Import
S.A.
S.C Dacia Plant S.R.L.
Tincturi Tisofit – extract de Echinacea S.C. Tis farmaceutic S.A.
Extract hidroalcoolic de Echinacea S.C. Florsan plantprod
Florsan S.R.L.
Tinctură Echinacea S.C. Fares drinks S.R.L.
Echinacea extract hidroalcoolic, S.C. Faunus plant S.R.L.
Tinctură de Echinacea, S.C. Viola Tricolor Prodcom
Extract alcoolic de Echinacea S.R.L.
Tinctură Echinacea S.C. Naturalia impex S.R.L.
S.C. Hypericum impex
S.R.L.
Capsule Echinacea extract 500 mg Cosmopharm
Echinacea S.C. Vitaminking S.R.L.
Forever Echinacea Suprem® S.C. Forever living products
Echinacea Romania S.R.L.
Solgar Echinacea (Echinacea Purpurea) S.C. Suplimed Invest S.R.L.
60 capsule vegetale S.C. ISO plus natural
Nutrilite™ Echinacea Plus products Ro S.R.L
224
Biovita Echinacea Bio 120 CPS
Echinacea 500 mg, S.C. Amway Romania
Echinacea – capsule, Marketing S.R.L.
Echinacea complex , S.C. Plafar Retail S.R.L.
Arkocapsule Echinacea S.C. Alevia S.R.L.
Alfa vitamins® Echinacea 1000 mg, S.C. Hofigal Export-Import
Echinacea capsule, S.A.
Echinacea C®, capsule, S.C. Secom Productie
Echinacea extract Servicii S.R.L.
Laboratoires Arkopharma
S.C. Plafar Retail S.R.L.
S.C. Pronatura S.R.L.
Aboca SPA Societa Agricola
S.C. Rotta Natura S.A.
Macerate Extract gliceric de Echinacea , S.C. Adserv S.R.L.
glicerice Extract de Echinacea fără alcool S.C. Dacia Plant S.R.L.
(Echinacea purpurea),
Comprimate Echinacea – comprimate S.C. Laboratoarele Remedia
Echinacea comprimate S.R.L.S.C. Dacia Plant
S.R.L.
Siropuri/ Faringo Tusiv Pătlagină şi Echinacea Terapia
combinaţii Echinacea sirop S.C. Faunus Plant S.R.L.
Tisofit – sirop cu Echinacea, S.C. Tis Farmaceutic S.A.
Sirop de Patlagina şi Echinacea, S.C. Bio Eel S.R.L.
Faviimun 2 – sirop natural din sirop cu S.C. Favisan S.R.L.
Echinacea, Pătlagină, muguri de pin S.C. Manicos S.R.L.
Alte Extract natural din echinacea și cătină S.C. Natura Plant S.A
combinaţii fără alcool
Capsule moi cu Echinacea, S.C. Laboratoarele Fares Bio
Imunogrip, Imunorezista Vital S.R.L.
Bibliografie:
Wichtl M. (ed), Herbal drugs and phytopharmaceuticals. A handbook for practice on a scientific basis, 3rd
edn. Medpharm Scientific Publishers, Stuttgart, 2004.
Wagner L, Cramer H, Klose P, Lauche R, Gass F, Dobos G, Langhorst J., Herbal medicine for Cough. A
Systematic Review and Meta-Analysis, Forsch Komplementmed;22(6):359-68, 2015.
Burger A., Torres A. R., Echinacea-induced cytokine production by human macrophages. Int. J.
Immunopharmacol. 19: 371-379, 1997.
Binns S.E., Hudson J., Antiviral activity of characterized extracts of Echinacea spp.against Herpes simplex
virus (HSV-1), Planta Med., 68:780:783, 2002b.
Pleschka S., Anti-viral properties and mode of action of standardized Echinacea purpurea extract against
hightly pathogenic avian Influenza virus (H5N1, H7N7) and swine-origin H1N1 (S-OIV), Virol. J., 6:197,
2009.
Merali S, Binns S, Paulin LM, et al. Antifungal and antiinflammatory activity of the genus Echinacea. Pharm
Biol. 2003;41:412–20.
225
Hippophae rhamnoides L.
(Cătină - fructe)
Specia: Hippophae rhamnoides L

Denumirea populară: cătină, cătină albă,
cătină ghimpoasă, cătină de râu, sau chiar dracilă
din cauza spinilor ei redutabili.
Origine și răspândire: Originară din
Asia, cătina este obișnuită cu cele mai vitrege
condiții: vânt, frig, apă puțină. Crește mai pe
oriunde, iar fructele, cele mai folosite în
fitoterapie, se culeg începând din octombrie.
Părți folosite: fructul, frunzele, seminţele
și scoarţa
Compoziție:
Nr. crt. Parte din plantă Compoziție
1 Fructe Aminoacizi esențiali: acidul oleic, linoleic, pantotenic,
palmitoleic, heptadecanoic, succinic, malic, maleic, ascorbic
Polifenoli
Tananți
Flavonoide
Celuloză
Pectine
Proteine
β-caroten
Ulei deosebit de complex
Microelemente (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier)
Vitamine liposolubile ( vitamina A, K, D)
vitamine hidrosolubile ( vitamina C, P, F, B 1-B9
Acizi grași esențiali
2 Frunze și scoarță Sitosferol
Tocoferol
3 Semințe Acizi grași nesaturați ( cu legături duble sau triple) cum ar fi:
acidul linoleic și linolenic
Efect imunostimulator și antiinflamator uleiurile esențiale extrase din fructe

de cătină măresc răspunsul imun, stimulează regenerarea țesuturilor, astfel încât are
multiple efecte benefice
Cătina are efect imunostimulator, antiinflamator, antioxidant, vitaminizant,
datorită complexului vitaminic pe care-l conține, efect emolient, citoprotector, depurativ,
cicatrizant.
Efect anti-inflamator: uleiul și frunzele de cătină accelerează recuperarea

leziunilor cutanate. Acidul palmitoleic din compoziția uleiului de cătină, propriu pielii,
este considerat un valoros agent topic în susținerea vindecării țesutului celular.
Frunzele de cătină au efect anti-inflamator în cazuri de iradiere.
226
Efect antioxidant și anticancerigen: Flavonoidele conținute în toate părțile
plantei sunt responsabile în principal de efectele antioxidante și anticanceroase protejând
celulele de deteriorarea oxidativă. Frunzele de cătină au efect antioxidant prin reglarea
metabolismului. Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice în hipo- și
avitaminoze, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri,
siropuri, marmeladă etc.
Contraindicații și efecte adverse:
Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă.
La dozele recomandate nu se cunosc contraindicații.
Produse pe bază de Hippophae rhamnoides L. prezente pe piața farmaceutică din
România
Forma prezentare Denumire comercială Firma producătoare
Ceaiuri Ceai de cătină 80 g S.C. Plafar S.A.
Ceai de cătină fructe, f145 S.C. Laboratoarele Fares Bio
VitaL S.R.L.
Capsule Extract de cătină, 30 capsule S.C. Power Of Nature S.R.L.
Ulei de cătină 600mg, 60 capsule moi S.C. Hofigal Export – Import S.A.
Ulei de cătină forte+ 600mg, 30 S.C. Helcor S.R.L.
capsule gelatinoase moi
Comprimate Cătină, 60 comprimate S.C. Dacia Plant S.R.L.
Vitaminizant cu cătină acerola, și S.C. Laboratoarele Fares Bio
măceșe – comprimate masticabile Vital S.R.L.
Siropuri/ Sirop de cătină 500 ml S.C. Plafar S.A.
combinații Sirop de cătină şi măceşe S.C. Hipocrate 2000 S.R.L.
Sirop cu extract din fructe de cătină și S.C. Hypericum Impex S.R.L.
maceş S.C. Laboratoarele Fares Bio
Sirop cu extract natural de măceş şi Vital S.R.L.
cătină-albă S.C. Tis Farmaceutic S.A.
Tisofit – afine, cătină, măceşe Fericean Marin-Gold Plant I.I.
Sirop de cătină şi măceşe S.C. Hipocrate 2000 S.R.L.
Sirop cu extract din fructe de măceş şi S.C. Santo Raphael S.R.L.
cătină
Sirop natural cu maceşe şi cătină –
sticlă a 250 ml
Bibliografie:
Hippophae Rhamnoides L. (Sea Buckthorn): a Potential Source of Nutraceuticals, Food and Public Health p-
ISSN: 2162-9412-ISSN: 2162-8440, 2012; 2(3):69-72, 10.5923/j.fph.20120203.02
Cenkowski S, Yakimishen R., Przybylski R., Muir W. E. 2006. Quality of extracted sea buckthorn
(Hippophae rhamnoides L.) seed and pulp oil. Can Biosyst Eng. 48: 3.9-3.16
Ramasamy T., Varshneya C., Katoch V. C. 2010. Immunoprotective effect of seabuckthorn (Hippophae
rhamnoides) and glucomannan on T-2 toxin-induced immunodepression in poulry. Vet Med Int. Article ID:
149373
Tiwari S., Bala M. 2011. Hippophae leaves prevent immunosuppresion and inflammation in 60Co-γ-
irradiated mice. Phytopharmacology 1: 35-48
227
Rosa canina L.
(Măceșul - fructe)
Specia: Rosa canina L., Fam. Rosaceae

Familia cuprinde peste 100 specii. Crește înalt,
de 1-3 m, cu tulpini alungite, grupate în tufă,
acoperite cu ghimpi. Trandafirul sălbatic are flori
roz sau albe, mari, care cresc fie solitare, fie
grupate câte două sau trei.
Denumire populară: măceș, cacadar,
calcaderiu, cecadar, cascadin, ciucuri de
mărăcine, mărăcinele cioarei, mărăcinele
coțofenei, măcieș, răsura, rug de măceș, rug
sălbatic, rugul-vacii, ruja, rujiță, scoabe, scochin, scoruș nemțesc, sipică, suies, trandafir,
trandafir de câmp, trandafir sălbatic, tufă de rug, zgorghin.
Origine și aria de răspândire: Cele 100 de specii sunt distribuite preponderent
în Europa, Asia, Orientul Mijlociu și America de Nord. Răspândit prin câmpii, pe dealuri
și la munte, măceșul este unul dintre cei mai cunoscuți arbuști medicinali din țara noastră.
Măceșele se culeg din iunie până în septembrie, apoi se usucă și se zdrobesc sau se
macină pulbere și se folosesc la prepararea infuziilor, decocturilor, tincturilor, extractelor
uscate, sucurilor, vinurilor, jeleurilor și gemurilor. Pentru a nu se pierde in timpul
preparării vitamina C, se recomanda recipiente inoxidabile și atmosferă de azot.
Părți utilizate: pseudo fructele întregi (Cynosbati fructus), cu receptaculul
globulos ovoid sau elipsoidal, cu suprafața exterioară întreagă sau zbârcită. Au culoare
roșie-cărămizie, până la roșu aprins, sunt fără miros și au un gust plăcut, acrișor. În
interior se află numeroase achene cu peri aspri care sunt și ele utilizate în terapeutică.
Compoziţia chimică:
crt.
1. apă 49%,
zaharuri 21,0%,
proteine 3,6%,
acizi 3,5% (în acid malic),
celuloză 23,0%,
Fructe substanţe minerale 2,8%,
compuşi terpenici, ca betulina,
licopen (izomer al carotenului), pigment care le imprimă culoarea
roşie-portocalie, biflavonoide, polifenoli, antociani
acid ascorbic 250-800 mg%
provitamina A (500-5000 mg la 100 g pulpă),
vitaminele B1, B2, E, K şi P (sub formă de flavonoglucozide),
vitamină PP (urme)
2. Petale ulei eteric
3. Semințe vitamina F
acizi esenţiali: acidul linolic, acidul linoleic şi acidul arahidonic
228
Acţiune farmacodinamică - utilizări terapeutice:
Efect imunostilulator și imunomodulator: Măceşele stimulează imunitatea,
fiind extrem de utile si datorită rolului lor antiinflamator, regenerant, cicatrizant,
preventiv tumoral.
Vitamina C (acidul ascorbic) se găsește din plin în fructele trandafirului salbatic.
Această moleculă organică este esenţială în sintetizarea colagenului, cu puţin efort din
partea organismului.
Măceşul poate fi considerat ca făcând parte din categoria plantelor panaceu.
Conţinutul de substanţe antioxidante, capacitatea de potenţare antivirală a interferonului
le face deosebit de eficace pentru stimularea imunităţii, ele fiind extrem de utile şi
datorită efectului antiinflamator, regenerant şi cicatrizant.
Efect vitaminizant și de accelerare a metabolismului: Datorită conţinutului

mare de vitamine, măceşul este un excelent vitaminizant natural. Vitamina C
condiţionează buna funcţionare a tuturor celulelor, ea jucând un rol esenţial în procesele
metabolice fundamentale, şi anume în reacţiile de oxido-reducere şi în respiraţia celulară.
Prin conţinutul în vitamina P, măceşele cresc rezistenţa capilarelor sanguine, care devin
astfel mai puţin fragile.
În plus, unii autori îi menţionează proprietăţile astringente, antidiareice, diuretice,
antioxidante, precum şi faptul cã stimuleazã pofta de mâncare şi digestia, având acţiuni
coleretice şi colagoge. Unele cercetări au pus în evidenţă proprietăţile antidiabetice ale
măceşelor, datorate probabil conţinutului în monozaharide, oligozaharide şi pectine.
Substanţele chimice din măceşe acţionează în cel mai profund mod asupra
celulelor, înlesnind schimbul de gaze. Procesul metabolic la nivel celular este accentuat şi
funcţiile întregului organism sunt îmbunătăţite.
Efect antiinflamator: Fructele sunt utilizate de multă vreme în terapia răcelilor

comune şi a altor stări infecţioase sau inflamatorii, precum osteoartrita sau artrita
reumatoidă.
Contraindicaţii şi efecte adverse

Pulpa de măceşe nu are niciun fel de contraindicaţie, fiind printre cele mai bine
tolerate remedii cunoscute.
Seminţele de măceşe, în schimb, mai ales perişorii de pe suprafaţa lor, au un
efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator şi asupra celui digestiv. De
asemenea, aceşti perişori pot declanşa reacţii alergice severe, ca prurit, catar respirator,
disconfort gastro-intestinal. De aceeea, în cazul persoanelor alergice se recomandă
evitarea contactului cu aceşti perişori.
Tinctura trebuie folosită cu precauție de copii, femeile insărcinate și cele care alăptează
Siguranță:
Comisia guvernamentală pentru plante medicinale din Germania atrage atenția că un
consum de peste 10 grame de semințe de măceșe pe zi poate conduce la intoxicație
datorită cianidelor din compoziția acestor sâmburi.
229
Formule şi produse conţinând Rosa canina L.
Tip de produs Denumire comercială Producători
Ceaiuri Ceai măceșe 40 g S.C. Kalpo S.R.L
Ceai de măceșe S.C. Siblax Solutions S.R.L.
Dora – măceșe – Ceai de măceșe -D.
Ceai de măceșe S.C. Compania Indiilor
Orientale Prod S.R.L.
Ceaiul casei – Ceai de fructe măceș Fericean Marin-Gold Plant
Ceai de măceșe fructe I.I.
Ceai de măceș (fructe, frunze, flori) S.C. Trident Coprimex S.R.L.
Ceai de măceșe S.C. Cyani S.R.L.
Ceai de măceșe S.C. Hofigal Export-Import
Ceai instant de fructe de măceș S.A.
(Cynosbati fructus) S.C. Nera Comercial S.R.L.
S.C. Naturalia Comercial
Ceai de fructe de măceș - Ceai de Trading S.R.L.
măceșe S.C. Hypericum Impex S.R.L.
Capsule Vitamina C naturală – extract S.C. Rotta
din măceșe Natura S.A.
Năceș capsule S.C. Laboratoarele Medica
Vitamina C 500 mg cu măceșe S.R.L.
S.C. Vitaminking S.R.L.
Macerate Extract din mladite de măceș – Rosa S.C. Plantextrakt S.R.L.
glicerice / canina S.C. Plantextrakt S.R.L.
Gemoderivate Macerat glicerinic concentrat – mladite
de măceș – Rosa canina S.C. Dacia Plant S.R.L.
Mladite de măceș, gemoderivat
Comprimate Vitaminizant cu acerola, măceșe SI S.C. Laboratoarele Fares Bio
CATINA – comprimate masticabile Vital S.R.L.
Vitamina C – 1000 mg cu măceș și
acerola, comprimate S.C. Pronatura S.R.L.
Pliculeţe Vitamina C 1000 mg extract Natural S.C. Alevia S.R.L.
din măceșe
Vinuri Vin medicinal cu măceșe S.C. Hofigal Export – Import
S.A.
Siropuri/ Măceșe sirop S.C. Faunus Plant S.R.L
combinaţii Sirop de măceșe cu hibiscus S.C. Adserv S.R.L.
Tisofit – afine, cătină, măceșe S.C. Tis Farmaceutic S.A.
Sirop de cătină şi măceșe Fericean Marin-Gold Plant
Hipocrate 2000 – sirop cu extract din I.I.
fructe de măceș şi cătină S.C. Hipocrate 2000 S.R.L.
Sirop cu extract natural de măceș si
cătină-albă S.C. Hypericum Impex S.R.L.
Sirop antianemic – sirop natural cu S.C. Laboratoarele Fares Bio
coacaze şi măceșe – sticlă a 250 ml Vital S.R.L.
Sirop vitaminizant – sirop natural cu S.C. Laboratoarele Fares Bio
măceșe şi cătină – sticlă a 250 ml Vital S.R.L.
Sirop de măceșe cu miere de albine S.C. Manicos S.R.L.
(fără conservanţi, fără coloranţi)
Sirop măceșe, miere şi propolis S.C. Elidor S.R.L.
230
Sirop de măceșe cu miere S.C. Santo Raphael S.R.L.
Alte Elixirium – Elixir pentru imunitate cu S.C. Complex Apicol

combinaţii miere polifloră, fructe de Măceş şi Veceslav Harnaj S.A.
polen
Bibliografie:
Food and Drug Administration (FDA). Substances generally recognized as safe. Rose fruit (hips). 21 CFR
182.20. 2016.
Personal Care Products Council. Updated concentration of use by FDA product category - Rosa canina-
derived ingredients. Unpublished data submitted by the Personal Care Products Council on 4-25-2016. 2016.
pp.1
Fan, C. Pacier C. and Martirosyan D. M. Rose hip (Rosa canina L): A functional food perspective. Functinal
Foods in Health and Disease. 2014;4(11):493-509.
Sadigh-Eteghad, S. Tayefi-Nasrabadi H. Aghdam Z. Zarredar H. Shanehbandi D. Khayyat L. and Seyyed-
Piran S. Rosa canina L. fruit hydro-alcoholic extract effects on some imunological and biochemical
parameters in rats. BioImpacts. 2011;1(4):219-224.
Nadpal, J. D. Lesjak M. M. SiIbul F. S. Anackov G. T. Cetojevic-Simin D. D. Mimica-Dukic N. M. and
Beara I. N. Comparative study of biological activities and phytochemical composition of two rose hips and
their preserves: Rosa canina L. and Rosa arvensis Huds. Food Chemistry. 2016;(192):907-914.
231
Malpighia Glabra L.
(Acerola - fructe)
Specia: Malpighia Glabra L, familia

Malpighiaceae
Denumire populară: cireșe acerola, cireșe
Barbados, vișine de Barbados.
Origine și aria de răspândire: zonele cu
climat cald din Mexic, America Centrală, America de
Sud.
Părți folosite: Fructele
Principii active majore: fructele de de
Acerola sunt cunoscute datorită conținutului foarte
ridicat de vitamina C, compuși fenolici care includ
derivați ai acid benzoic, phenilpropanoide, flavonoide, antociani și carotenoizi.
Fructele de acerola au următoarea compoziție chimică la 100 g de fruct: apă 92-
95%, carbohidrați 57,24 g, proteine 3,2 g, lipide 16,94g. Au fost identificați următorii
acizi grași: oleic 31,9 %, linoleic 29,2 %, palmitic 21,8 %, stearic 13,9 %, linolenic 1,3
%. Principalele zaharuri sunt fructoza și glucoza și într-o măsură mai mică zaharoză.
Printre constituenții fitochimici ai fructelor de acerola, există vitamine cum ar
fi tiamina (B1), riboflavina (B2), niacinul (B3) și provitamina A, luteină și mineralele
printre care calciu, fier, potasiu, magneziu și fosfor. Cu toate acestea, cea mai mare
valoare nutritivă a acestuia este un conţinut foarte ridicat de vitamina C, variind de la
862.86 la 1465.22 mg/100 g pulpă în fructele coapte, care poate ajunge până la 3756.06
mg/ 100 g pastă în fructe imature.
Beneficii:
Efect antiinfecțios: Vitamina C este una din componentele de bază ale
fructului acerola și de asemenea este componentă crucială a colagenului. Colagenul este
responsabil pentru ca organismul să se vindece, reparând celulele, organele, țesuturile și
vasele de sânge În plus, acesta controlează și fluxul de interferoni. Interferonii sunt
substanțele chimice care luptă împotriva infecțiilor.
Efect antioxidant: Efectul antioxidant se datorează conținutului ridicat în
carotenoizi și bioflavonoide joacă un rol important în prevenirea cancerului, acești
compuși fiind capabili să neutralizeze radicalii liberi și să reducă leziunile oxidative.
De asemenea, conținutul ridicat de vitamina B din fructele de acerola reduce
riscul de cancer în special cancerul cervical, cancerul de sân și cancerul cutanat.
Alte beneficii:
Conținutul crescut de vitamina A, luteină și beta-caroten din fructele acerola
îmbunătățește acuitatea vizuală. De asemenea, ele împiedică hemoragiile retinale
avansarea cataractei. În plus, acestea întârzie, de asemenea, debutul degenerării maculare
legate de vârstă, reduc riscul de retinită pigmentară și îmbunătățesc vederea pe timp de
noapte.
232
În ultimii ani, există un interes crescând pentru rolul acestor fructe, ca aliment
nutraceutic sau funcțional.
Extractele și compușii bioactivi izolați din Acerola sunt studiați pentru
diferitele activități biologice cum ar fi: efect antitumoral, antihiperglicemic și protecția
cutanată.
Cercetările recente au arătat faptul că vitamina C este un puternic antioxidant,
extractele de acerola fiind din ce în ce mai mult utilizate în produsele pentru îngrijirea
pielii, luptând împotriva îmbătrânirii acesteia. Datorită sărurilor minerale din compoziţia
sa, acerola este utilă pentru remineralizare şi pentru pielea obosită şi uscată, mucilagiile și
proteinele din compoziția sa având proprietăți de hidratare și de tonifiere capilară.
Studii recente relevă că fructele de acerola pot potența acțiunile și beneficiile
altor suplimente, ca de exemplu a celor pentru reducerea nivelelor de colesterol.
În experimente de laborator, acerola a manifestat următoarele acțiuni: inhibarea
acetilcolinesterazei, antigenotoxică, efect citotoxic împotriva liniilor de celule tumorale,
și efect antifungic.
Contraindicații și precauții:
Acerola nu se recomandă persoanelor cu calculi renali sau gută.
Vitamina C intensifică asimilarea penicilinei și a fierului, diminuează acțiunea
heparinei și a remediilor care scad vâscozitatea sângelui.
Dozele exagerate pot duce la formarea de calculi renali
Produse pe bază de Malpighia glabra L prezente pe piața farmaceutică din România

Nr. crt. Forma de prezentare Firma producătoare
Comprimate Vitaminizant cu cătină, acerola şi măceşe – S.C. Laboratoarele Fares
comprimate masticabile
Vitamina C naturală Bio Vital S.R.L.
Acerola+C, 30 tablete, S.C. Laboratoarele Fares Bio
Vitamina C acerola 1000, 24 comprimate Vital S.R.L
Vitamina C 1000mg cu măceșe și acerola aromă Adams Vision
de zmeură 60 comprimate Laboratoirez Ineldea
Phyto imunitate cu Echinacea, vitamina C și acerola, 30 Pro Natura
comprimate
Capsule BIO acerola 60 capsule Zenyt
Vitamina C naturală cu extract de acerola, 90 Rotta Natura
capsule S.C Laboratoarele Medica
Ginkgo Biloba, Ginseng, acerola 60 capsule S.R.L.
Suc Suc pur de acerola Bio, 200ml. Schoenenberger
Pudră Pudră de acerola Mayam
Fructe de acerola Bio deshidratate 100 g pudră Prodieta Magazin
Bibliografie:
Nascimento EMM, Rodrigues FFG, Costa WD, Teixeira RNP, Boligon AA, Sousa EO, Rodrigues FFG,
Coutinho HDM, da Costa JGM - HPLC and in vitro evaluation of antioxidant properties of fruit from
Malpighia glabra (Malpighiaceae) at different stages of maturation -,Food and Chemical Toxicology, 119,
457-63 (2017).
Rose. Delva, L., & Goodrich-Schneider, R. . Antioxidant activity and antimicrobial properties of phenolic
extracts from acerolaMalpighia umbellata Journal of Food Science and Technology, 48, 1048–1056, (2013).
233
Horta, N. R., Khal, V. F. S., Sarmento, M. S., Nunes, M. F. S., Porto, C. R. M., de Andrade, V. M., … Da
Silva, J. Antioxidant activity and antimicrobial properties of phenolic extracts from acerola (Malpighia
emarginata DC) fruit. International Journal of Food Science and Technology, 48, 1048–1056, (2016)
Tarun Belwal, Hari Prasad Devkota, Hanaa A. Hassan, Sudhir Ahluwalia, Mohamed Fawzy Ramadan,
AndreiMocan, Atanas G.Atanasov. Protective effects of acerola juice on genotoxicity induced by iron in
vivo. Genetics and Molecular Biology, 39, 122–128.
Vasavilbazo-Saucedo, A. et. Al - Phytochemical characterization and antioxidant properties of the wild
edible acerola Malpighia umbellata Rose - - CyTA - Journal of Food, 16, (1), 698-706 2018
234
Sambucus L.
(Soc – fructe/flori)
Specia: Sambucus L, Sambucus nigrum
Denumire populară: coramnic, holer, hoz,
abuz, scorpat, soace, soc negru, sog, usclu
Părți utilizate: flori și fructe.
Compoziție:
Nr. Parte a plantei Constituenți
crt.
1. Flori Glicozide, Sambunigrină, Sambucină, Rutină,
Ulei volatil
Colină
Vitamina C, Vitamine din complexul B, Provitamina A
Săruri minerale foarte bogate în potasiu, bogate în calciu,
moderat magneziu
Acizi organici (cafeic, malic, valerianic, clorogenic)
Taninuri
Fructe Flavonoide (quercetină, rutină, isoquercetină, kaempferol),
Triterpene, Acid ursolic, Rutozid, Izoqercetina
Acid palmitic, Acid linoleic
Alcani
Zaharuri,
Aminoacizi
Vitamina C, Vitamina A, Caroten,
Acizi organici: citric, malic
Efect imunomodulator și imunostimulator:

Mai multe studii in vitro au arătat că extractele de soc, au activitate imunomodulatoare și
induc stimularea citokinelor IL-1, IL-6, IL-8 și TNF-a. În extractul alcoolic standardizat,
s-a înregistrat in vitro inhibarea bacteriilor patogene umane și a virusurilor gripale
patogene umane. Multe teste in vivo au relevat efect antiinflamator și antioxidant.
Activitatea imunomodulatoare a florilor și fructelor de Sambucus nigra este bazată și pe
conținutul de polizaharide, uleiuri esențiale, steroizi, terpenoizi, fenoli, flavonoizi și
alcaloizi, care au fost raportate având potențial imunomodulator.
Efect antioxidant:
Proprietățile antioxidante ale extractelor alcoolice din frunze, fructe și flori de
Sambucus nigra L. sunt estimate prin metodele DPPH și acid beta-caroten / linoleic și
luate în considerare în funcție de temperatura de extracție (în intervalul 20-200 ° C) și în
funcție de nivelul de flavonoide reprezentative pentru această plantă.
235
Extractele de Sambucus nigra acționează ca antioxidanți neutralizând
activitățile radicalilor liberi și inhibând reacțiile de co-oxidare ale acidului linoleic și β-
carotenului. Nu există o corelație directă între nivelul de flavonoide din extracte și
activitatea lor antioxidantă. Datele prezentate arată că temperatura de extracție
influențează puternic proprietățile antioxidante ale extractelor, în special în cazul
frunzelor.
Alte utilizări
Preparatele din flori de soc sunt utilizate în broşite, faringite, gripă, gută,
reumatism, infecții urinare. Fructele pot fi folosite, cu prudență, în constipație. În uz
extern se folosesc comprese cu infuzii din soc pentru tratarea abceselor, furunculelor,
urcioarelor, acneei, gutei, conjunctivitelor sau degerăturilor.
Fructele mai sunt folosite ca laxativ, nu trebuie administrate în cantitate mare

deoarece pot să apară efecte adverse: greață, vomă, arsuri la stomac, îngreunarea
respirației, convulsii.
Contraindicații și efecte adverse:

Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă
La dozele recomandate nu se cunosc contraindicații.
Fructele folosite în cantitate mare pot produce efecte adverse: greață, vomă,
arsuri la stomac, îngreunarea respirației, convulsii.
Produse pe bază de Sambucus L. prezente pe piața farmaceutică din România

Formă de prezentare Denumire comercială Firmă producătoare
Capsule Flori de soc, 40 capsule Favisan
Tratament soc, cu cafeină + escină Collistar
Soc 30 capsule blister S.C Laboratoarele Medica
S.R.L.
Comprimate Extract de verbină gențiană și soc 30 Dr. Hart
comprimate filmate
Ceai Ceai de soc 20 plicuri S.C Laboratoarele Medica
S.R.L.
Ceai de flori de soc 20 doze S.C. Laboratoarele Fares
Bio Vital S.R.L.
Ceai din flori de soc cu lemongrass 20 Belin
plicuri
Extract Extract de soc, 30 ml Plantavorel
Elixir/tincturi ELIXIR din fructe de soc, 200 ml Dacia Plant S.A
Tinctură din fructe de soc 50 ml S.C. Hofigal Export –
Import S.A.
Tinctură din fructe de soc, 30 ml S.C. Laboratoarele Fares
Bio Vital S.R.L.
Tinctură din fructe de soc 50 ml Plantexrakt
Sirop Sirop din flori de soc şi propolis 100 ml, Elidor
pentru diabetici
Sirop de soc negru S.C. Calli Vita
International
236
Bibliografie:
Ulbricht, C.; Basch, E.; Cheung, L.; Goldberg, H.; Hammerness, P.; Isaac, R.; Khalsa, K. P. S.; Romm, A.;
Rychlik, I.; Varghese, M., An evidence-based systematic review of elderberry and elderflower (Sambucus
nigra) by the Natural Standard Research Collaboration. J. Diet. Suppl. 2014, 11, (1), 80-120.
Sidor, A.; Gramza-Michałowska, A., Advanced research on the antioxidant and health benefit of elderberry
(Sambucus nigra) in food - A review. J. Funct. Foods 2014, 18B, 941-958.
Porter, R. S.; Bode, R. F., A review of the antiviral properties of black elder (Sambucus nigra L.) products.
Phytother. Res. 2017.
Shukla, S.; Bajpai, V. K.; Kim, M., Plants as potential sources of natural immunomodulators. Rev. Envir. Sci.
Bio. Techn. 2014, 13, (1), 17-33.
Vesely, M. D.; Kershaw, M. H.; Schreiber, R. D.; Smyth, M. J., Natural innate and adaptive immunity to
cancer. Annu. Rev. Immunol. 2011, 29, 235-271.
Mikulic-Petkovsek, M.; Ivancic, A.; Schmitzer, V.; Veberic, R.; Stampar, F., Comparison of major taste
compounds and antioxidative properties of fruits and flowers of different Sambucus species and interspecific
hybrids. Food Chem. 2016, 200, 134-140.
https://www.ema.europa.eu/documents/herbal-report/superseded-assessment-report-development-
community-monographs-inclusion-herbal-substances_en.pdf
237
238

Denumire populara: Coada calului
Origine si aria de raspandire: Planta
este nativă din zona arctică şi temperată a
emisferei nordice

crt.
1. Flavonoide: predominant kaempferol- şi quercetin glicozide şi
esterii lor malonil (kaempferol-3- O-β-D-glucozid, kaempferol-
7-O-β-D-glucozid, kaempferol-7-O-β-D-diglucozid (=
equisetrin), kaempferol-3-O,7-O-β-D-diglucozid und quercetin-
3-O-β-D-glucozid), luteolin-5-O-β-D-glucozid, apigenin-5-O-
β-D-glucozid si 6-chloroapigenin;
Alcaloizi: mici cantităţi de nicotină, 3-methoxipiridină,
Părţi aeriene palustrin; equisetonin, un complex saponin, ;
Acid kinurenic
Beneficii:
 Efect antioxidant: Planta conține o cantitate mare de polifenoli. Activitatea
antioxidantă (analiza ABTS) a fost estimată la 98,13 ± 3,84 (echivalentul Trolox
pM/ g greutate uscată) [76]. Conținutul total de fenol, capacitatea totală de
antioxidant și cantitatea de acid silicic s-au dovedit a fi 18,67%, 123 mg acid
galic/ g extract de greutate uscată, 1608 pM TEAC/ mg extract uscat în greutate
și 0,0049 mg acid silicic / [77]
 Efect anti-inflamator: Limfocitele B și T sunt ambele afectate de acțiunea

imunomodulatoare a acestei plante, care este totuși lipsită de citotoxicitate [62].
Efectul benefic al plantei la RA a fost susținut de un studiu care a subliniat
scăderea TNF-α ca unul dintre mecanismele care contribuie [63]. Acidul
kynurenic a fost propus ca un mediator presupus al efectului antiinflamator și
antalgic al mai multor ierburi benefice în RA, precum și în coada de cal, printre
acestea [64]. Acidul kynurenic este, de asemenea, un metabolit endogen al
oxazului triptofan, cu activitate antagonistă a receptorului glutamat, care poate
explica parțial proprietățile sale analgezice. Un studiu in vitro a arătat că acidul
kynurenic este capabil să inhibe proliferarea sinoviocitelor [66]. Nivelul său a
fost semnificativ mai scăzut la subiecții umani cu AR decât la cei cu OA [67],
239
ceea ce sugerează potențialul benefic al suplimentelor acidului kynurenic la
pacienții cu RA.
 Efect nutriţional: conţine silica care este o componentă a colagenului, necesară

pentru a menține pielea elastică și netedă.
Siguranţă
duodenal
medicamente
Produse pe bază de Equisetum arvenseprezente pe piața farmaceutică din România

1. Ceai Alevia, Dacia Plant, Fares, Plafar
Hypericum Plant, Medica, Farmacia Naturii
3. Capsule Favisan, Medica, Hypericum Plant, Dvr Pharm,
Rotta Natura
Bibliografie
Res 2010; 2(2): 1460-1464.
Fitoterapia 2005; 76(6): 508–513.
240
Panicum miliaceum L.
(meiul - semințe)
Specia: Panicum miliaceum L.,
FamiliaPoaceae (Gramineae), genul panicum
Denumire populară: coleșă, mei
bun, mei galben, mei păsăresc, mei negru,
mei măciucat, mei românesc, mălai, mălai
mărunt.
Meiul a fost cultivat din cele mai vechi
timpuri în China, India, Egipt, și apoi în
Europa pentru alimentație dar nu se cunoaște
locul de origine almeiului sălbatic (Pârvu C.,
2006).
Părți folosite: boabele

1. Boabele La 100g
12,5 g substanţe proteice
70,2 g carbohidraţi
14,2 g fibre
3,1 g grăsimi
1,9 g Substanțe minerale din care
P(206 mg), Fe (10 mg), Ca(14 mg)
Vitamine A, Complexul B, C, E
Beneficii:
Alimentație
Utilizat pe scară largă în alimentație încă din cele mai vechi timpuri. În prezent sunt
cultivate în cantități mari pentru hrana oamenilor în Africa și Asia.
În medicină
 Efect de regulator al metabolismului colesterolului ( Nishizawa N., Fudamo
Y. ,1995).
 Efect antioxidant şi antiproliferativ (Zhang et al. (2014).
 Efect antidiabetic. Datorită conţinutului ridicat în Mg, care este cofactor într-o
serie de reacţii enzimatice, care reglează producerea de glucoză şi insulină, meiul este
asociat cu un risc scăzut de producere a diabetului de tip II.
Datorită proprietăţilor sale nutritive, revitalizante şi de echilibrare a sistemului
nervos este utilizat ca aliment în astenia fizică şi astenia intelectuală, în convalescenţă,
sarcină.
Deoarece meiul este bogat în fibre, antioxidanţi şi carbohidraţi complecşi, el
contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare şi a cancerului.
241
Este utilizat pentru combaterea anemiei, datorită conţinutului bogat în fier
Meiul contribuie la menţinerea sănătăţii dinţilor, unghiilor, părului şi a oaselor
datorită conţinutului de Mg, Zn, Si. Meiul este de benefic pentru sănătatea părului
datorită conţinutului bogat în aminoacizii, vitamine si minerale, care au un rol important
în a asigura procesele metabolice normale în piele şi în bulbul firului de păr. Astfel acidul
silicic revigoreză procesul de regenerare a părului şi întăreşte firele de păr. Niacina
(vitamina B3), are rol în încetinirea procesului de îmbătrânire a pielii, activează
circulaţia sîngelui în pielea scalpului, aducând nutrienţii esenţiali hrănirii acestuia, ajută
la procesul de creştere a părului. Meiul previne căderea părului datorită conţinutului
bogat în proteine. Având proprietăţi antimicotice, meiul acţionează impotriva infecţiilor
scalpului, asigurând creşterea sănătoasă a părului (https://cadereaparului.info.ro)
Este utilizat pentru reglarea digestiei şi a tranzitului intestinal datorită concentraţiei
ridicate de fibre şi enzime, precum şi a absenţei glutenului.
Siguranță
 Categorii de consumatori vulnerabili:
 Reacţii adverse:-
 Interacțiuni medicamentoase: -
Produse pe bază de mei prezente pe piața farmaceutică din România

1. Capsule vitale pentru păr zinc cu extract de mei Doppelherz
Migliorin-capsule cu extract de mei şi coada calului Vivasan România
Beauty Caps- vitamine, aminoacizi şi extract de mei Sanience
Priorin- vitamine, aminoacizi şi extract de mei Bayer
Bibliografie
Habiyaremye C., Matanguihan J.B. D’Alpoim Guedes J., Ganjyal G.M.,Whiteman M.R.,Kidwell
K.K. K.M., Proso Millet (Panicum miliaceum L.) and Its Potential for Cultivation in the Pacific
Northwest, U.S.: A Review, Front Plant Sci. 2016; 7: 1961
https://cadereaparului.info.ro/meiul-beneficii-tratarea-parului/
Nishizawa N., Fudamo Y. (1995). The elevation of plasma concentration of high-density
lipoprotein chloesterol in mice fed with protein from proso millet (Panicum miliaceum).Biosci.
Biotechnol. Biochem.59 333–335.
Pârvu C.,Universul plantelor, Ed.aIV-a, Ed.ASAB, Bucuresti, 2006
Zhang L., Liu R., Niu W. (2014). Phytochemical and antiproliferative activity of proso
millet.PLoS ONE 2014 ,9(8)
242
Specia: Serenoa repens (Bartram) J.K.Small,

Fam. Arecaceae, Gen Serona
Origine și aria de răspândire: palmierul pitic
este o planta mica asemănătoare cu palmierul originară
din America de Nord, unde creşte pe coastele
Atlanticului în dunele de nisip și aproape de plajele din
Florida, Texas, pe unele insule din Caraibe și în
Yucatan (Hansel R. et al ., 1994).
Părți folosite: Se utilizează fructele sale, bace
ovale, carnoase, colorate în negru.

plantă
1. Acizi graşi min.11% calculaţi pe substanţă
uscată
Carbohidraţi EMA/HMPC/13
polizaharide cu MM aprox. 10000 cu caracter 7250/2013
acid galactose (38.4%), arabinose (18.7%),
uronic acid (14%). zahăr invertit (28.2%) şi
manitol.
Fructe Steroli
Beta-sitosterol, beta-sitosterol-3-O-beta-D-
glycoside, beta-sitosterol-3-O-beta-D-
diglycoside esteri ai beta-sitosterol cu acizi
graşi saturaţi; campestrol şi stigmasterol
Flavonoide
Isoquercitrin, rutin, kaempferol-3-O-beta-D-
glucosida şi roifolin
Acizi graşi care se găsesc liberi, sub formă de
esteri etilici sau ca trigliceride din care între
41-81% sunt liberi:
Acid capric, acid caproic, acid caprilic acid
lauric acid miristic, acid oleic, acid
miristoleic acid palmitic
Beneficii:
243
(16) inhibarea sintezei eicosanoidului;
(17) efecte spasmolitice;
(18) efecte antiinflamatorii.
Medicină umană
Extractul de palmier pitic este prescris pentru adenomul de prostată, atâta timp cât
acesta nu a atins dimensiuni mari, care să necesite o intervenţie chirurgicală.
facilitând terapia chirurgicală (EMA/HMPC/137250/2013). Planta stimulează apetitul
alimentar şi digestia, fiind un supliment alimentar util pentru convalescenţi. Palmierul
pitic are efecte hormonale, iar femeile îl folosesc pentru mărirea sânilor (Farmacia
naturii, 2007).
În Cosmetică
Pentru combaterea alopeciei androgenice. Utilizarea palmierului pitic în tratamentul
pentru căderea părului este legată de activitatea lui de inhibare a enzimei 5-alfa-reductază
care are ca efect împiedicarea formării hormonului dihidrotestosteron (DHT), cunoscut ca
fiind responsabil pentru apariţia alopeciei androgenetice atât la barbaţi, cât şi la femei
(https://cadereaparului.info.ro).
Siguranță
extractelor de palmier pitic in timpul sarcinii, alăptării sau de copii sub 12 ani este
contraindicată
ml/ kg la șobolani masculi. Nu s-au găsit date privind genotoxicitatea sau
 Reacţii adverse:
greață, diaree
Extractul de palmier pitic poate crea o senzaţie de disconfort în stomac, de aceea e
244


Nr.c Forma de prezentare Firma
rt. producătoare
Adam Vision
Medica
Pronatura
Solgar
2. Comprimate – extract Serenoa repens şi fructe Serenoa Dacia Plant
repens
Metode de extracţie și solventi: extractele din fructe de palmier pitic se prepară cu

hexan, alcool etilic şi CO2 supercritic.
Bibliografie
Hansel R., Keller K.,Rimpler H., Schneider G. (Hrsg) 1994 Hager Handbuch der
Phatmaziotischen Praxis, 5 Ausflage, Band 6, Drogen P+Z, Springer Verlag Berlin Heidelberg
New York, 680+687
245
Gingko Biloba L.
(Gingko - frunze)
Specia: Ginkgo biloba L., Folium

Ginkgo, Fam. Ginkgoaceae
Denumire populară: Arborele
pagodelor, ginco
Origine și aria de răspândire: Nativ
în China și sudul Japoniei, copacul este
cultivat pe scară largă ca un copac
ornamental, în Australia Asia , sud-est,
Europa, Japonia și Statele Unite ale Americii
(Keys JD. 1976). Este cultivat comercial în
Franța și Statele Unite ale Americii
Părți folosite: Frunzele sunt colectate
chiar înainte de a se schimba la culoarea în
toamnă și se usucă pentru a fi utilizate în extracte, pulberi, tincturi sau tablete. Miezurile
de semințe de la fructele mature sunt fierte pentru a fi utilizate în decoct. Semințele pot fi
consumate ca gustări, sau pot fi uscate sau conservate pentru a fi utilizate în supe
(EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products).

1. frunze Conțin o mare varietate de substanțe fitochimice,
incluzând alcani, lipide, steroli, benzenoizi,
carotenoide, fenilpropanoide, carbohidrați, flavonoide
și terpenoide (Van Beek TA et al. 1991, Hasler A et al.
1992).
Flavonoidele - mono-, di- și tri-glicozide și esteri ai
acidului cumaric dominând kaempferolul și quercetina.
Cantități mai mici de glicozide sunt derivate din
izoramnetină, miricetină și 3a-metilmyricetină. Sunt
prezente biflavonoidele nonglicozidice, catechinele și
proantocianidinele (Sticher O 1994).
Componentele caracteristice ale acestui material vegetal
sunt lactonele diterpenice unice ginkgolides A, B, C, J
și M și bilobalidă de sesquiterpen lactonă (Sticher O
1993).
Beneficii:
Studiile in vitro au demonstrat că extractele de G. biloba înlătureză radicalii liberi
(Pincemail J et al. 1985, Barth SA et al1991,Pincemail J et al 1987, Pincemail Jet al
1989, Robak J et al 1988). Extractele de ginkgo biloba reduc peroxidarea radicalilor
lipidici liberi indusă de sistemele NADPH-Fe3 microzomale la șobolan (Pincemail J et al
1985) şi protejează microzomii hepatici umani de peroxidarea lipidelor cauzată de
ciclosporina A (Barth SA et al. 1991). Extractul inhibă, de asemenea, generarea
246
oxigenului reactiv radicali din leucocitele umane tratați cu miristat acetat de forbol
(Pincemail J et al 1987).
Acțiunea antioxidantă a extractului de G. biloba poate prelungi timpul de înjumătățire
al factorului de relaxare endotelial, prin eliminarea anionilor de superoxid (Pincemail J et
al1989, Robak J et al, 1988). Atât componenții flavonoizi, cât și cei terpenoidici ai lui G.
biloba par să contribuie la activitatea de curățare a radicalilor liberi ai extractului din
plantă (Robak J et al, 1988).
Ginkgolidele și bilobalidele sunt responsabile pentru activitatea antihipoxică a
extractul (Oberpichler H et al. 1988, Krieglstein J 1995). Ginkgolidul A și B s-au dovedit
a proteja neuroni hipocampali împotriva leziunilor ischemice într-un model la şobolan,
care se datorează capacităţii acestora de a acționa ca antagoniști ai receptorilor pentru
factorul de activare a trombocitelor (PAF) (Braquet P 1987, Oberpichler H. 1990, Prehn
JHM et al 1993).
Perfuzia intravenoasă a unui extract de G. biloba a crescut semnificativ diametrul
arteriolar al vaselor din pia mater la pisică și a îmbunătățit fluxul sanguin cerebral la
șobolani (Krieglstein J et al 1986). Constituenții activi ai G. biloba responsabili pentru
creșterea fluxului sanguin cerebral par a fi compușii neflavonoizi (Beck T et al.1986);
ginkgolidul B poate fi responsabil pentru această acțiune datorită activității antagoniste
PAF (Krieglstein J, Oberpichler H.,1989, Oberpichler H et al., 1988). Mai mult,
administrarea intravenoasă a unui extract G. biloba standardizat și a ginkgolidului B la
șobolani a arătat că extractul, şi nu ginkgolidul B, a scăzut utilizarea de glucoză la nivelul
creierului (Lamor Y et al. 1991). Componenții lui G. biloba responsabili pentru
activitatea sa antiischemică rămân nedefiniți. Flavonoidele, ginkgolidele și bilobalidul
par a fi responsabile, dar este posibil ca şi alți constituenți să contribuie la efect.
Siguranţă
 Categorii de consumatori vulnerabili: Pacienții cu tendință hemoragică
crescută patologic (diateză hemoragică) și tratament concomitent cu anticoagulanți și
antiplachetare (EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products).
În ceea ce privește toxicitatea cronică, a fost testată prin admininstrarea pe cale
orală pe parcursul a 6 luni la șobolani și câini, cu doze zilnice de 20 și 100 mg/ kg,
precum și cu doze crescătoare de 300, 400 și 500 mg/ kg c (șobolan) sau 300 și 400 mg/
kg c (câine). Numai în cazul câinilor rezultatele au arătat o toxicitate scăzută la grupul cu
cea mai mare doză.
Există doar informații limitate privind toxicitatea asupra reproducerii a
administrării extractului Ginkgo biloba. Datele publicate sunt contradictorii. În timp ce
un studiu mai vechi la șobolani și iepuri și un studiu mai nou la șoareci nu au evidențiat
efecte teratogene, embriotoxice sau tulburări de reproducere, un alt studiu efectuat la
șoareci a arătat efecte asupra parametrilor reproductivi, cum ar fi fertilitatea și
performanța reproductivă și a menţionat sângerări vaginale. De asemenea, testele cu
extracte Ginkgo nespecificate sau puțin diferite au evidențiat efecte asupra dezvoltării
fetale (cu sau fără toxicitate maternă) sau au provocat sângerări subcutanate,
hipopigmentare, inhibiție a creșterii și anoftalmie la embrioni de găină.
(EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products)
247
 Reactii adverse: cefalee, tulburări gastro-intestinale și reacții cutanate alergice.

(German Commission E monograph 1994)
 Interacțiuni medicamentoase: Dacă produsele cu Ginkgo biloba sunt

administrate concomitent cu anticoagulante (de exemplu fenprocumon și warfarină) sau
cu medicamente antiplachetare (de exemplu, clopidogrel, acid acetilsalicilic și alte
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene), efectul acestora din urmă poate fi
amplificat (EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products).
Produse pe bază de Ginkgo biloba prezente pe piața din România

1. Suplimente:
Comprimate:
Memoplus Walmark
Bio-Biloba Pharma Nord
MemoPlus Energizer Walmark
Mirtilene Gingko Sifi
Ginkgo Biloba 80mg Benefe Alevia
Ginkgo Biloba Alevia
Ginkgo Q10 Alevia
Ginkgo biloba Helcor
Memo Ginkgo Forte Helcor
Gingko Memo Max Helcor
Ginkana Ginkgo 50+ Alevia
Ginkana Ginkgo Q10 Alevia
Ginkana Ginkgo Biloba 120 mg Alevia
Ginkgo Biloba 40 mg Polisano
Ginkgo Biloba Plus (421567) GNC
Ginkgo Biloba cu Magneziu Alevia
Ginkana Ginkgo Biloba Forte 80 mg Alevia
Ginkgo Biloba Adams Vision
Ginkgo Biloba 40 mg Naturalis
2. Capsule:
Suplimente
Gingko Curcumin 95 Herbagetica
Gingko Biloba Rotta Natura
Gingko Forte Plus Rotta Natura
Circulate Spring Pharma
Gingko 60 Solgar
Gingko Biloba 80 mg Remedia
Gingko 120 Stem Herbagetica
Gingko Biloba Favisan
248
Ginkgo Max 6000 mg Cosmopharm
Lecitina + Ginkgo Doppelherz
Premium Ginkgo Max Extract Cosmopharm
Ginkgo Biloba 30 capsule Yongkang International China
Ginkgo Biloba & Magneziu FarmaClass
Ginkgo Biloba Slavia Pharm
Ginkgo Biloba Forte 80 mg Slavia Pharm
Ginkgo Biloba Jamieson
Ginkgo Biloba Forte Fares
Ginkgo Biloba 60 mg, Jarrow Secom
Formula PlantExtrakt
Ginkgophyt Plus DOPPELHERZ
GINKGO DUO DOPPELHERZ
OMEGA 3 + Gingko biloba PlantExtrakt
Ginkgo Biloba Forte, N142
3. Extract din muguri de Ginkgo PlantExtrakt
Biloba PlantExtrakt
Extract hidroalcoolic Ginkgophyt
4. Pulbere
Pulbere Gingko Biloba Phyto Care
Ginkgo Biloba pulbere Obio

Bibliografie
Keys JD. Chinese herbs, their botany, chemistry and pharmacodynamics. Rutland, VT, CE Tuttle, 1976:30–
31
EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC) European Union herbal
monograph on Ginkgo biloba L., folium 2015
Van Beek TA et al. Determination of ginkgolides and bilobalide in Ginkgo biloba leaves and phytochemicals.
Journal of chromatography, 1991, 543:375–387.
Hasler A et al. Complex flavonol glycosides from the leaves of Ginkgo biloba. Phytochemistry, 1992,
31:1391.
Pincemail J et al. In: Farkas L, Gabor M, Kallay F, eds. Flavonoids and bioflavonoids. Szeged, Hungary,
1985:423.
Pincemail J, Dupuis M, Nasr C. Superoxide anion scavenging effect and superoxide dismutase activity of
Ginkgo biloba extract. Experientia, 1989, 45:708– 712.
Robak J, Gryglewski RJ. Flavonoids are scavengers of superoxide anions. Biochemical pharmacology, 1988,
37:837–841.
Karcher L, Zagermann P, Krieglstein J. Effect of an extract of Ginkgo biloba on rat brain energy metabolism
in hypoxia. Naunyn-Schmiedeberg’s archives of pharmacology, 1984, 327:31–35.
German Commission E monograph, Trockenextrakt (35–67: 1) aus Ginkgo-biloba Blättern Extrakt mit
Aceton-Wasser. Bundesanzeiger, 1994, 46:7361–7362.
Kleijnen J, Knipschild P. Ginkgo biloba. Lancet, 1992, 340:1136–1139
Költringer P et al. Mikrozirkulation unter parenteraler Ginkgo biloba ExtraktTherapie. Wiener Medizinische
Wochenschrift, 1989, 101:198–200.Jung F et al. Effect of Ginkgo biloba on fluidity of blood and peripheral
microcirculation in volunteers. Arzneimittel-Forschung, 1990, 40:589–593.
249
Rudofsky G. Wirkung von Ginkgo-biloba-extrakt bei arterieller Verschlusskrankheit.Fortschritte der
Medizin, 1987, 105:397–400
Lagrue G, et al. Oedèmes cycliques idiopathiques. Rôle de l’hyperperméabilitécapillaire et correction par
l’extrait de Ginkgo biloba. Presse médicale, 1986, 15:1550–1553.
DeFeudis FV. Ginkgo biloba extract (egb 761): pharmacological activities and clinical applications. Paris,
Elsevier, Editions Scientifiques, 1991:1187.
Bauer U. Six month double-blind randomized clinical trial of Ginkgo biloba extract versus placebo in two
parallel groups in patients suffering from peripheral arterial insufficiency. Arzneimittel-Forschung, 1984,
34:716–720.24.
Schneider B. Ginkgo biloba Extrakt bei peripheren arteriellen Verschlußkrankheiten.Arzneimittel-Forschung,
1992, 42:428–436.
250
Panax ginseng
(ginseng - rădăcini)
Specia: Panax ginseng. Alte specii de Panax P.

quinquefolius L. (ginseng american), P. notoginseng
Burk. (San-chi ginseng), P. pseudoginseng Wall. ssp.
japonicus Hara = P. japonicus C.A. Meyer (Japanese
chikutsu ginseng) and P. notoginseng ssp. himalaicus
(Himalayan ginseng) cunoscute tot ca "ginseng" şi
utilizate medical (WHO monographs, 1999)
Fam.Araliaceae,
Denumire populară: ginseng
Origine și aria de răspândire: Ginsengul este
originar din regiunile muntoase din China (regiunea
Manciuria), Coreei de Nord și Coreei de Sud, Japoniei și
Federației Ruse (Estul Siberiei) .Este produs in cantităși
mari, în scopuri comerciale, prin cultivare
Părți folosite: rădăcina uscată

1. Ginsenozide-saponine triterpenice 2-3% din care
Rădăcini, frunze, - Peste 30 se bazează pe structura damaran fiind
tulpini, flori, fructe derivați ai protopanaxadiolului și ai
protopanaxatriolului
- 1 derivă de la acidul oleanolic
Polizaharide : panaxani şi ginsenani
Poliacetilene panaxynol, panaxydol, și panaxytriol
0.05% uleiuri esențiale (citral, limonen, eremofilen, alte
monoterpene și sesquiterpene) fenoli, trigliceride, acizi
grași, zaharuri, amino acizi, peptide, proteine și minerale
Beneficii:
S-a sugerat că există 2 moduri prin care acționează medicamentul.
Un efect "adaptogenic" (Wagner H. et al.,1994), care produce o creștere
nespecifică a apărării organismului împotriva factorilor de stres exogeni și a substanțelor
chimice nocive.
Un efect de îmbunătățire generală a performanței fizice și mentale (Phillipson JD
and Anderson LA., 1984).Mecanismul prin care medicamentul își exercită activitatea este
cel mai probabil prin axa hipotalamus-pituitar-suprarenale (Filaretov AA et al.,1986) și
prin efectul său imunostimulator (Sonnenborn U., 1989).
Indicații terapeutice
Rădăcina de Ginseng este folosită ca agent profilactic și de restaurare pentru
îmbunătățirea capacităților mentale și fizice, în caz de slăbiciune, epuizare, oboseală și
pierderea concentrației și în timpul convalescenței.
251
Rădăcina de ginseng a fost utilizată clinic în tratamentul diabetului, dar sunt necesare
studii clinice suplimentare. De asemenea, medicamentul este utilizat în tratamentul
impotenței, prevenirii hepatotoxicității și tulburărilor gastrointestinale cum ar fi gastrită și
ulcere. Ginsengul reduce căderea părului şi favorizează regenerarea acestuia datorită
componentelor ginsenoside care au proprietăţi antiinflamatorii si antialergenice, previne
matreata datorită compuşilor săi cu proprietatil antibacteriene care ajută la curățirea
scalpului (https://cadereaparului.info.ro). Previne deshidratarea pielii prin stimularea
circulației sângelui și reglarea echilibrului de umiditate în piele.
Siguranță
Categorii de consumatori vulnerabili: Nu există informații disponibile privind
precauții generale; efecte teratogene sau non-patogene în timpul sarcinii; pentru mamele
care alăptează; sau pediatrie. Pacienții cu diabet ar trebui sa consulte medicul inainte de a
lua ginseng deoarece ginsengul scade nivelul glicemiei.
Toxicitate și doze
Nu este toxic. Ginsengul nu este carcinogen sau mutagen in vitro și nu influențează
fertilitatea.
Reacţii adverse:
Utilizarea rădăcinii de Ginseng nu este asociată cu efecte adverse grave dacă este
administrată la doza recomandată.
Interacţii cu alte medicamente:

Există 2 rapoarte privind interacția ginsengului cu fenelzină, un inhibitor de
monoaminooxidază, dar nu s-a stabilit semnificația clinică a acestei interacțiuni
(EMA/HMPC/321232/2012).
Produse pe bază de panax ginseng prezente pe piața farmaceutică din România

1. Pulbere de ginseng Phyto Biocare
2. Extract de ginseng , fiole China,TAO health
3. Loţiune cu ginseng contra căderii părului BES BEAUTY &
SCIENCE
4. Capsule cu pulbere din rădăcină de ginseng coreean ILHWA
cu extract din rădăcină de ginseng coreean Solgar, Nature’s Way
cu extract de ginseng Walmark
cu ginseng Yongkang
cu ginseng siberian Alevia, Pharco
Alevia, Rotta Natura
5. Tablete– Premium Ginseng coreean Cosmopharm
Premium Ginseng siberian
Metode de extracție și solvenți: extractele sunt obținute cu alcool etilic în

concentrații 35-90%(v/v).
252
Bibliografie
EMA/HMPC/321232/2012, Assessment report on Panax ginseng C.A. Meyer, radix
Filaretov AA et al. Effect of adaptogens on the activity of the pituitary-adrenocortical system in rats. Bulletin
of experimental biology and medicine, 1986, 101:627–629.
https://cadereaparului.info.ro/ginseng-remediu-natural-pentru-par/
Phillipson JD, Anderson LA. Ginseng-quality, safety and efficacy? Pharmaceutical journal, 1984, 232:161–
165.
Sonnenborn U. Ginseng-Nebenwirkungen: Fakten oder Vermutungen? Medizinische Monatsschrift für
Pharmazeuten, 1989, 12:46–53.
Wagner H, Norr H, Winterhoff H. Plant adaptogens. Phytomedicine, 1994, 1:63– 76.
WHO Monographs on selected medicinal plants, vol.1,1999
253
254
255

Top 5 Plante Medicinale Și Aromatice - Beneficii Și Riscuri de Consum PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Top 5 Plante Medicinale Și Aromatice - Beneficii Și Riscuri de Consum PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Colectivul de realizare de la Colectivul de realizare de la

Coordonator, Dr. biochim. Radu Coordonator, CSII Dr. biolog Tatiana

Dr. biolog. Alice Grigore CS III Dr. Ing. Adina Elena

Chim. Cristina Hlevca

Dr. ing. Ramona Păvăloiu

Drd. farm. Fawsia Sha’at

Dr. biochim. Lucia Pârvu

Dr. hort. Corina Bubueanu

1- Extrem de toxic = Sub 1 mg/Kg corp

2- Puternic toxic 1-50 mg/kg corp

3- Moderat toxic 50-500 mg/kg corp

4- Slab toxic 500-5000 mg/kg corp

5- Practic netoxic peste 5000 mg/kg corp

De asemenea, o multitudine de alți metaboliți secundari din plante prezintă

Plantele medicinale și aromatice furnizează un imens număr de substanțe

În același timp, creșterea mobilității umane, ce permite imense translocări

Lucrarea de față nu și-a propus să fie o prezentare exhaustivă a speciilor

Precizăm că lucrarea se referă la produsele disponibile pe piața

Considerăm util să atragem atenția cititorilor acestui catalogcă, pentru

În final, un cuvânt de mulțumire autorității competente în domeniul

Principii active majore:

 Efect în tratamentul dispepsiei și în sindromul colonului iritabil

Produse pe bază de Mentha piperita prezente pe piața farmaceutică din România

Metode de extracție și solvenți: se recomandă ca extractele și tincturile să fie

Principii active majore:

Compoziția variază cu varietatea și de asemenea, cu locul de origine, se semnalează

 Categorii de consumatori vulnerabili: pacienţii cu insuficienţă cardiacă; cu

 Reacţii adverse: nu s-au semnalat

Produse pe bază de fenicul prezente pe piața farmaceutică din România

Principii active majore:

 Toxicitate și doze: În ceea ce privește toxicitatea utilizării produselor pe bază de

 Reacții adverse: diaree ușoară cu spasm abdominal, greața și arsurile stomacal

4. Capsule de Cynara scolymus Hofigal

Metode de extracție și solvenți: se recomandă ca extractele și tincturile să fie

Specia: Carica papaya L. papayer (Fam.

Întrebuinţările se datoresc papainei (enzimă digestivă de substituţie) şi chimopapainei.

Extractul de semințe de papaya poate induce de toxicitate renală cu insuficiență de

Efectul unui extract apos de semințe Carica papaya (5 mg / kg corp / zi i.m. și 20

Contraindicaţii: sarcină (efect embriotoxic, teratogen şi abortiv – prin latexul din

Interacţiuni medicamentoase: warfarina (extractul de C.papaya creşte nivelul

Wobe-Mugos E, WOBENZYM (R) - comprimate gastrorezistente cu papaină 100

Suplimente alimentare notificate la IBA Bucureşti:

Principii active majore:

Administrarea semințelor de chimen protejează epiteliile gastrice de acțiunea

 Reacții adverse: nu au fost raportate.

Produse pe bază de Carum carvi prezente pe piața farmaceutică din România

Metode de extracție și solvenți: se recomandă ca extractele și tincturile să fie obținute

 Efect inotropic pozitiv

 Efect antiagregant plachetar

 Reactii adverse: amețeală/vertij, migrene, cefalee, reacții gastrointestinale,

 Interacțiuni medicamentoase: nu au fost găsite interacțiuni cu alte

 Potențiali contaminanți: impurități minerale, pesticide, metale grele (European

 Potențiali alergeni: nu se cunosc.

Produse pe bază de Crataegus oxyacantha prezente pe piața farmaceutică din

3. Ceai de Crataegi folium cum flore Hofigal

Metode de extractie și solvenți: se recomandă ca extractele și tincturile să fie

Principii active majore:

În general, acțiunea cardiacă a extractelor din această plantă se manifestă prin

Produse pe bază de Leonurus cardiaca prezente pe piața farmaceutică din România

Metode de extracție și solvenți: se recomandă ca extractele și tincturile să fie

Compușii care au activitate majoră asupra funcției cardiace și a sistemului

*Viscotoxinele sunt de fapt polipeptide care se inactivează prin încălzire și hidroliză.